Metoda Greedy

In urmatorul articol voi prezenta cateva aplicatii ale acestei tehnici importante
de programare denumita stiintific Greedy.
1.
2.
3.
4.

Descriere
Prezentare
Probleme clasice rezolvate prin metoda Greedy
Exercitii

1.Descriere

Metoda Greedy este una din cele mai directe tehnici de proiectare a algoritmilor
care se aplica la o varietate larga de probleme.In general,aceasta metoda se
aplica problemelor de optimizare.Specificul acestei metode consta in faptul ca
se construieste solutia optima pas cu pas,la fiecare pas fiind selectat(sau
inghitit) in solutie elementul care pare cel mai bunla momentul respectiv,in
speranta ca va duce la solutie optima globala.

2.Prezentare

Se da o multime A cu n elemente si se cere sa se determine o submultime a

sa(B) care satisface anumite restrictii. Aceasta submultime se numeste solutie
posibila. Se cere sa se determine o solutie posibila care fie sa maximizeze fie sa
minimizeze o anumita functie obiectiv data. Aceasta solutie posibila se numeste
solutie optima.
Metoda Greedy lucreaza in pasi astfel:
1. Multimea B este vida la inceput
2. Se alege un element din A care pare a fi solutia optima la pasul i
3. Se verifica daca elementul ales poate fi adaugat la multimea solutiilor, daca
da atunci va fi adaugat
4. Procedeul continua astfel, repetitiv, pana cand au fost determinate toate
elementele din multimea solutiilor
Observatie: Metoda Greedy nu cauta sa determine toate solutiile posibile ( care
ar putea fi prea numeroase) si apoi sa aleaga din ele pe cea optima, ci cauta sa
introduca direct un element x in solutia optima.Acest lucru duce la eficienta
algorimilor Greedy,insa nu conduc in mod necesar la la o solutie optima si nici
nu este posibila formularea unui criteriu general conform caruia sa putem stabili
excat daca metoda Greedy rezolva sau nu o anumita problema de
optimizare.Acest motiv duce la insotirea fiecarei rezolvari prin metoda Greedy a
unei demonstratii matematice(in general prin inductie).

3. Probleme clasice rezolvate prin metoda Greedy

3.1 Problema spectacolelor

A. Problema :
Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla
de spectacole ce pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie.Stiind ca

i s`au propus n (n <= 100) spectacole si pentru fiecare spectacol i`a fost
anuntat intervalul in care se poate desfasura [Si,Fi] (Si reprezinta ora si minutul
de inceput,iar Fi ora si minutul de final al spectacolului i),scrieti un program care
sa permita spectatorilor vizionarea unui numar cat mai mare de spectacole.
B. Exemplu :
spectacole.in
5
12 30 16 30
15 0 18 0
10 0 18 30
18 0 20 45
12 15 13 0
spectacole.out
524

C. Solutie
Ordonam spectacolele crescator dupa ora de final.Selectam initial primul
spectacol(cel care se termina cel mai devreme).La fiecare pas selectam primul
spectacol neselectat,care nu se suprapune cu cele deja selectate(cele care incep
dupa ce se termina ultimul spectacol).
?
#include <stdio.h>
1
2
int n,inceput[100],sfarsit[100],nr[100];
3
4
void citeste();
5
void sorteaza();
6
void rezolva();
7
int main()
8
{
9
freopen("spectacole.in","r",stdin);
10
freopen("spectacole.out","w",stdout);
11
12
citeste();
13
sorteaza();
rezolva();
14
15
fclose(stdin); fclose(stdout);
16
return 0;
17
}
18
19
void rezolva()
{
20
int ultim,i;
21
for(ultim = 0,i = 1; i < n; i++)
if(inceput[nr[i]] >= sfarsit[nr[ultim]]) // se
22
{
23
printf("%d ",nr[i]+1); ultim = i;
24
}
printf("\n");
25
26

27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54

}
void sorteaza()
//ordonam crescator spectacolele dupa ora de final
{
int schimb,i,aux;
do
{
schimb = 0;
for(i = 0; i < n-1; i++)
if(sfarsit[nr[i]] > sfarsit[nr[i+1]])
{
aux = nr[i];
nr[i] = nr[i+1];
nr[i+1] = aux;
schimb = 1;
}
}while(schimb);
}
void citeste()
{
int i,m,h;
scanf("%d",&n);
for(i = 0; i < n; i++)
{
nr[i] = i+1;
scanf("%d %d",&h,&m);
inceput[i] = h * 60 + m;

//pentru fiecare spectacol transformam ora de ince

scanf("%d %d",&h,&m);
//pentru fiecare spectacol transformam ora de sfarsit
sfarsit[i] = h * 60 + m;

3.2 Problema rucsacului

A. Problema :
Un hot nepravazator are la dispozitie un singur rucsac cu care poate transporta
o greutate maxima Gmax.Hotul are de ales din n <= 50 obiecte
si,evident,intentioneaza sa obtina un castig maxim in urma singurului transport
pe care il poate face.Cunoscand, pentru fiecare obiect i greutatea Gi si castigul
Ci pe care hotul l`ar obtine transportand obiectul respectiv in intregime,scrieti
un program care sa determine o incarcare optima a rucsacului,in ipoteza ca
hotul poate incarca in rucsac orice parte dintr`un obiect.
B. Exemplu :
rucsac.in
5 100
1000 120
500 20
400 200
1000 100
25 1

rucsac.out
2 100.00%
4 79.00%
5 100.00%
C. Solutie :
Vom reprezenta o solutie a problemei ca un vector x cu n componente,in care
retinem pentru fiecare obiect fractiunea incarcata in rucsac de hot.Deci vectorull
x trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
1. Xi E [0,1], V i E { 1,2,n }; //unde E = apartine si V = oricare ar fi
2. G1 * X1 + G2 * X2 + .. + Gn * Xn <= GMax;
3. f(x) = C1 * X1 + C2 * X2 + + Cn * Xn este maxima.
Ordonam obiectele descrescator dupa castigul pe unitatea de greutate(valoare
care constituie o masura a eficientei transportarii obiectelor). Cat timp este
posibil (incap in rucsac),selectam obiectele in intregime.Completam rucsacul cu
un fragment din urmatorul obiect ce nu a fost deja selectat.
?
#include<stdio.h>
1
int o[50]; //ordinea obiectelor
2
float c[100],g[100],x[100],Gr,GMax;
3
int n;
4
5
void citeste();
void sorteaza();
6
void rezolva();
7
void afiseaza();
8
9
int main()
10
{
11
12
freopen("rucsac.in","r",stdin);
freopen("rucsac.out","w",stdout);
13
14
citeste();
15
sorteaza();
16
rezolva();
17
afiseaza();
18
fclose(stdin); fclose(stdout);
19
return 0;
20
}
21
22
void citeste()
23
{
24
scanf("%d%e",&n,&GMax);
for(int i = 0; i < n; i++)
25
{
26
o[i] = i;
27
scanf("%e%e",&c[i],&g[i]); //citim valorile
28
}
29
}
30

31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56

void sorteaza()
{
int i,schimb,aux;
do //ordonam obiectele descrescator dupa castigul unitar
{
schimb = 0;
for(i = 0; i < n-1; i++)
if(c[o[i]]/g[o[i]] < c[o[i+1]]/g[o[i+1]])
{
aux = o[i];
o[i] = o[i+1];
o[i+1] = aux;
schimb = 1;
}
}while(schimb);
}
void rezolva()
{
int i;
for(i = 0,Gr = GMax; i < n && Gr > g[o[i]]; i++)
{
x[o[i]] = 1; Gr-= g[o[i]];
}
}
void afiseaza()
{
for(int i = 0; i < n; i++)
if(x[i]) printf("%d %e \n",i+1,x[i] * 100);
}

Aceasta tehnica este folosita intr-un mare numar de probleme si aplicatii printre
care putem aminti :

Minimizarea timpului mediu de asteptare

Interclasarea optima a sirurilor ordonate
Coduri Huffman
Cele mai scurte drumuri care pleaca din acelasi punct
Problema comis-voiajorului
Arbori partiali de cost minim