IDEI AFACERI

1. Cultura de mac alb

Dintr-o plantatie de mac alb de 3.000 mp se obtin cateva sute de kg de seminte, foarte cerute de
patiserii, cofetarii,brutarii, covrigarii si nu numai.
Spre exemplu, capsulele de mac se vand producatorilor de sedative, pentru ca morfina extrasa din ele
este mult mai solicitata decat opiul importat din Orient.
Un alt atuu: macul alb se poate depozita 2 - 3 ani si se scot cam 500 - 1.000 kg de samanta de mac.

2. Lavanda

Ioan Iakob din Ocna Mures (judetul Alba) a plantat in 2009 cca 2 hectare cu lavanda, dupa ce in anii
anteriori a cultivat pe aceeasi suprafata plante traditionale, ca porumbul sau orzoaica.
Nu faceam mare lucru cu porumbul, asa ca am cautat sa pun altceva pe pamant, spune Ioan Iakob.
Asa ca s-a gandit la lavanda. La inceput a trebuit sa curat de cinci sau sase ori de buruieni, dar dupa
ce-am trecut de primul an a fost mai usor - asta pentru ca lavanda este o planta rezistenta la boli, dar si
la seceta (ba chiar ii merge mai bine pe timp de seceta dupa primii ani, cand planta se maturizeaza).
Ioan Iakob i-a scos investitia initiala inca din 2010, iar din 2011 a intrat pe profit, cu o productie anuala
de circa 4 tone, pe care o vinde in intregime. Productia la hectar poate ajunge si la 5 tone la hectar,
pentru ca plantele dau si a doua floare in toamna, ceea ce reprezinta circa 40% din prima productie.
Dupa ce se plantele se maturizeaza (proces care dureaza 3-4 ani), profitul ajunge la 8.000 de euro pe
an. De pe un singur hectar.

3. Kiwi
De ani de zile, piata de kiwi din Bucuresti este alimentata de livada de la Ostrov, care are avantajul
preturilor mai mici decat ale fructelor similare aduse din zonele subtropicale. Astfel, un kilogram autohton
costa 4 lei, fata de 6-7 lei in cazul importului. O singura planta produce 100 de kilograme de fructe, iar de
pe un hectar pot fi recoltate chiar si 9 tone, ceea ce, in bani, inseamna peste 10.000 de euro.

4. Goji
Goji este originar din Himalaya si este considerat un adevarat izvor de sanatate, fiind folosit de mii de ani
de terapeutii chinezi si tibetani. Fructele sale seamana cu macesele si sunt foarte dulci si au un continut
urias de vitamina C, chiar mai mare decat al maceselor, catinei sau al merisoarelor.
Investitia initiala intr-o plantatie de goji este de 10.000 de euro pe hectar, dar dupa cinci ani, profitul ajunge
si la 40.000 de euro, dupa cum o dovedeste Kolbaszer Emeric care gestioneaza in apropiere de Satu Mare o
plantatie de 2,5 hectare. E e o nisa pe piata europeana. Eu am cam 5 kilograme pe copac, inmultit cu 1.200
de copaci, asta inseamna cam 6 tone, chiar din al doilea an de productie. Adica un venit de 60.000 de euro.

5. Cartoful mov este, n acest moment, cea mai profitabil cultur agricol pe suprafee mici i nu
numai. Un fermier care cultiv un singur hectar poate ctiga peste 200.000 de euro!
Primul i singurul fermier care a reuit aclimatizarea acestei plante n Romnia spune c exotica legum
poate aduce agricultorilor ctiguri record, de cel puin zece ori mai mari dect investiia la hectar, iar anul
trecut, ntreaga recolt a productorului autohton s-a vndut ca pinea cald pe piaa din Italia.
Gabi Sandu este cunoscut mai ales pentru performanele sale la concursurile de pescuit, unde este campion
naional la captura de crap. Aceste reuite vor pli n curnd n faa titlului de cel mai agrointeligent
fermier din Romnia, agricultorul din Piatra Neam reuind s aclimatizeze cea mai profitabil cultur
agricol: cartoful mov.
Ideea unei afaceri cu cartoful mov i-a venit acum apte ani, dup ce a vzut un reportaj la televizor despre
cei mai sntoi cartofi din lume. Abia dup un an a reuit s fac rost de cteva kilograme de tuberculi
originari din Peru. Am nceput cu patru soiuri, din care doar dou au rezistat i am reuit s le
aclimatizm. n Peru, cultivarea cartofilor mov se face la altitudini de 3000 de metri, planta fiind rezistent
la secet i man. Este sensibil ns, la fel ca i cartoful obinuit, la gndacul de Colorad, a explicat
pentru Agrointeligena, Gabi Sandu.
Fermierul din Piatra Neam cultiva deja porumb i gru, dar a fost de la nceput motivat s fac profit i din
cartofii mov, pe care acum i planteaz pe 6.000 de metri ptrai. Anul trecut, recolta obinut a fost
echivalent cu 30 de tone la hectar, dar anul acesta, ateptrile lui Gabi Sandu sunt de 39 de tone la hectar,
o producie foarte bun chiar i pentru cartoful obinuit.
ntreaga recolt din 2013 am vndut-o n strintate, n Italia. Preul pentru un kilogram de smn sau de
tuberculi pentru consum este de 30 de lei, iar anul acesta am decis s vindem i n Romnia i deja avem
jumtate din producie rezervat. Ca i pn acum, cred c nu vom putea face comenzilor, foarte muli

romni fiind interesai de cartofii mov, mai ales proprietarii de restaurante. Sunt deja i mul i fermieri care
vor s cumpere de smn, a dezvluit fermierul n exclusivitate pentru Agrointeligena.
Preul smnei, 30 lei/kilogram
Calculele profitului ce se poate obine de pe un hectar de cartofi mov fac ca aceast cultur s fie cea mai
profitabil din Romnia la acest moment. Astfel, la 1000 de metri ptrai este nevoie de 350 de kilograme
de smn, astfel c, la un hectar, fermierii trebuie s investeasc n 3.500 de kilograme. La un pre de 30
de lei/kilogram, costurile nfiinrii ajung la 23.000 de euro, la care se adaug lucrrile specifice culturii de
cartof (alte circa 2.500 de lei). Banii vor fi ns recuperai nzecit. De la fiecare kilogram de smn,
fermierul obine o recolt de circa 10-11 kilograme. Astfel, de pe un hectar, profitul poate depi 200.000
de euro, cu condiia ca agricultorul s gseasc pia de desfacere la pre bun pentru toat producia.
Cultivarea pe suprafee mari implic unele riscuri, n special cel al furturilor. Locaia unde am plantat noi
este inut secret. Cine nu tie exact, dac doar trece pe lng ferma noastr, nu i d seam c este cartof
mov, pentru c seamn identic cu cel obinuit. Doar la secionarea unui tubercul se face diferena, explic
Gabi Sandu.
Legum anti-cancer
Cererea pentru cartofii mov a crescut n ultimii ani, dup ce studiile au artat c este cea mai sntoas
legum. Culoarea deosebit este dat de coninutul ridicat de antocianine, substan activ ce se regsete i
la fructele de pdure i care este recunoscut ca avnd un puternic efect anti-cancer. Dei pe pia, n
Romnia, am vzut c au aprut cartofi de culoare mov, acetia nu sunt dect organisme modificate genetic,
fr beneficii pentru sntate. S-a schimbat doar culoarea, pentru a induce consumatorul n eroare. La nivel
mondial, se tie c doar soiurile convenionale de cartofi mov au proprietile mult cutate, explic
agricultorul din Piatra Neam.
Cartoful mov este cutat mai ales de marii buctari, oferind o pat de culoare n farfuriile clien ilor. Gustul
este foarte bun, mai puternic dect la cartoful obinuit. Poate fi folosit n orice reet: la piure, prjit sau
orice alt combinaie, vorbete Gabi Sandu despre modurile n care se poate consuma cartoful supersntos.
n prezent, singurul productor de cartofi mov din Romnia i promoveaz afacerea pe Facebook.
Fermierilor care cumpr tuberculi pentru smn, le oferim i toate instruciunile pentru a aob ine recolte
foarte bune, a mai punctat Gabi Sandu pentru Agrointeligena.

6. Fabricuta de peleti

Conform dlui Sebastian Radu, director general Seba Energy, sunt cazuri in care, uneori este justificata
alegerea unor capacitati de productie mai mici pentru a corela capacitatea cu materia prima disponibila.
Dar, in cazul in care materia prima se cumpara la pretul pietei, alegerea de a investi intr-o linie de fabricat
peleti de capacitate mica nu mai este justificata.
Dupa parerea mea, nu este justificata nici alegerea unei capacitati de produs peleti inferioara limitei de
operare eficienta, in cazul in care materia prima se cumpara, numai pentru a corela materia prima existenta
in zona respectiva cu capacitatea liniei de fabricatie sau cu posibilitatile de finantare ale investitorului
respectiv. Este o greseala frecventa a unor investitori, care se plateste in timp destul de scump.
In aceste conditii, liniile tehnologice produse de Seba Energy au fost impartite in doua grupe principale, si
anume:
grupa semiautomata, denumita si linie compacta, pentru capacitati de fabricatie de pana la 700 kg/h;
grupa automata, respectiv liniile automate pentru capacitati de productie ce depasesc 700 kg/h de
productie peleti.
Diferenta esentiala intre cele doua grupe consta de fapt in costul mai ridicat al manoperei pentru operarea
liniilor tehnologice din grupa semiautomata fata de cel din grupa automata.
In plus, pentru determinarea costului total de operare,pe langa manopera, mai sunt si alte costuri, cum ar fi:
energie electrica, consumabile (unsori, uleiuri), intretinere, piese de schimb, amortizare etc.
Pentru o intelegere mai buna voi prezenta costul total de operare, fara costul materiei prime, pentru
obtinerea unei tone de peleti, la trei capacitati diferite de linii tehnologice, dupa cum urmeaza:
200 kg/h = 70 euro/tona
1.000 kg/h = 40 euro/tona
5.000 kg/h = 30 euro/tona

Daca la aceste costuri de operare vom adauga costul total cu materia prima achizitionata, care in prezent in

Romania nu depaseste 30 euro pentru o tona de peleti realizata, vom obtine costul total de productie pentru
cele trei capacitati, astfel:
200 kg/h = 100 euro/tona
1.000 kg/h = 70 euro/tona
5.000 kg/h = 60 euro/tona
Asadar, comparand costul total de productie cu pretul mediu de 120 euro, la care se vinde in prezent o tona
de peleti in Romania, vom ajunge la urmatoarele concluzii cu privire la profitul brut rezultat din vanzarea
peletului produs pe cele trei linii tehnologice:
200 kg/h = 20 euro/tona
1.000 kg/h = 50 euro/tona
5.000 kg/h = 60 euro/tona
Pretul mediu de vanzare al peletului a fost stabilit luand in considerare faptul ca peletul are un pret sezonier,
in timpul iernii fiind vandut chiar si cu 150 euro/tona, iar in timpul verii pretul ajungand la 90 euro/tona.
Precizez ca preturile de vanzare luate in calcul se refera la conditia de livrare EXW fabrica producatorului,
fara a include taxe de transport sau de alta natura.
Atentie la costul transportului materiei prime, in cazul in care aceasta distanta depaseste 50 km incepe sa
reduca din profitul obtinut. Daca aceasta distanta depaseste 100 km, este mai bine sa renuntam la investitia
respectiva."

7. Productia de microplante
Un tanar intreprinzator prahovean a pus pe picioare o afacere inedita la Gorgota. Este o sera in care creste o
diversitate de microplante, sau microgreens, asa cum sunt cunoscute in afara tarii.

Microplantele precum sfecla, varza, ridichea, mazarea sau busuiocul, au proprietati terapeutice datorita
unor concentratii mari de vitamine si aminoacizisi dar si calitati estetice foarte apreciate in prezent de marii
nostri bucatari: chef Catalin Scarlatescu, Joseph Hadad si pana la chef Adrian Hadean.
Specializarea in horticultura i-a permis lui Cristian Tudor sa dezvolte o astfel de afacere unica . A aflat
intamplator, pe internet, despre culturile de microplante si nu a stat prea mult pe ganduri.
Microplantele sunt recoltate cand au intre 5 si 10 centimetri, iar studiile arata ca in aceast stadiu de
crestere au si pana la 40 de ori mai mare concentratia de nutrienti, vitamine si minerale fata de planta
adulta.
Spre exemplu, floarea soarelui, in varianta microgreens are gustul semintelor luate din palarie de pe camp,
in stare pura. in plus, contine toti cei 8 aminoacizi esentiali, vitamina D, pe care noi o asimilam cu ajutorul
luminii solare, afirma Cristian Tudor.
Chef Adrian Hadean, care acum a devenit unul dintre principalii mei clienti
El incearca sa-i invete pe romani sa manance sanatos, iar cu microplantele lui a reusit sa-i cucereasca pe cei
mai celebri bucatari.
Am ajuns in bucatariile unor mari bucatari de la restaurante si hoteluri cu renume. Iar fiecare chef prefera
plantute cat mai frumos colorate si mai ales cu forma ciudata.
In farfuriile lor, care sunt adevarate opere de arta, fiecare microplanta isi gaseste locul. Chiar am reusit sa
conving un chef celebru sa foloseasca pentru decor, microgreens. Este vorba despre chef Adrian Hadean,
care acum a devenit unul dintre principalii mei clienti. Este o onoare pentru mine, a mai adaugat Cristian .

8. |Cultivarea rapitei
Rapita este prima planta care se recolteaza primavara. Pentru cei care au gospodarii in mediul rural si mai
ales pentru cei care au sau au avut vreodata afaceri agricole, acest lucru s-ar putea traduce prin faptul ca
aici sunt primii bani din an, cei de care depindem pentru a ne putea infiinta sau ingriji restul culturilor!

Rapita (Brassica napus oleifera si Brassica rapa oleifera) este o planta din familia cruciferelor Brassicaceae.
Rapita are flopri galbene si o tulpina lunga si bine ramificata. Semintele sunt bogate in ulei si acesta este
folosit si la producerea biodiesel-ului si pentru realizarea de diverse remedii naturiste extrem de cautate in

lumea intreaga.
Si sa tinem cont de faptul ca multi sunt cei care considera rapita ca fiind cultura cu cea mai mare
rentabilitate in prezent.
Iata si cateva calcule realizate de specialisti:
Lucrari manuale - Deservite de utilaje - 4 ore x 8 lei = 32 lei; Cheltuieli directe = 1706 lei
Cheltuieli de exploatare (10%) = 170 lei; TOTAL CHELTUIELI = 1876 lei
Venit 2500kg/ha x 1,4 lei/kg=3.500 lei; Profit brut: 1624 lei/ha, adica 46%
Sursa studiului: www.madr.ro
Anul acesta, avand in vedere ca exista conditii excelente de productie, se vor putea realiza recolte de 3000
de kg la hectar. 3.000 kg x 1,4 lei = 4.200 lei, profitul brut = 2.324 lei/ha ! Adica 55% profit! Nu ar fi deloc
rau.

9. Cultivare rosii
Daca intra si plantatia de rosii pe lista dumneavoastra de idei de afaceri pentru 2016 in agricultura, iata
cateva detalii despre ce costuri presupune un astfel de proiect. Rosiile se planteaza din primavara, cam pe la
sfarsitul lunii aprilie, daca e vorba de culturile de vara. De asemenea, plantatiile care dau recolta toamna se
pun pana la sfarsitul lunii mai.
La o suprafata de doua hectare, pentru pregatirea terenului, adica aratura, discuitul si ingrasaminte ar trebui
un buget de aproximativ 2.000 de lei. Daca plantatia de rosii e pe lista dumneavoastra de idei de afaceri
pentru 2016 in agricultura trebuie sa stiti ca irigarea este o alta operatiune extrem de importanta. Se face
cam la 10 zile. Astfel, e bine sa cautati un teren care sa fie aproape de o sursa de apa, mai ales in primii ani,
ca sa nu faceti o investitie foarte mare in sisteme de irigatie chiar de la inceputul afacerii. Specialistii in
agricultura spun ca cele doua hectare, daca sunt ingrijite ca la carte ar putea produce in jur de 80 de tone de
rosii.

Cat costa o sera de legume, dar un solar pentru legume ?

Cand e vorba de mici afaceri la tara tot mai multi romani se gandesc la cultivarea legumelor in sere si
solarii. Cand vd cat de scumpe sunt in supermarket-uri legumele din luna septembrie si pan in luna mai
este normal ca celor care au pmant la tar s le treaca prin cap o astfel de idee de afaceri. Este bine c se
gandesc la asa ceva deoarece cultivarea legumelor in spatii protejate poate fi o afacere profitabil.

Exist mai multe motive pentru care cineva intersat s fac afaceri la tar merit s investeasc in
constructia de sere sau solarii pentru cultivarea legumelor, dintre care enumerm:
- cererea mare de legume proaspete pe tot cursul anului;
- romanii prefer s consume legume produse in tar deoarece acestea sunt mai gustoase decat cele din
import;
- intr-un mediu controlat se pot obtine producii mai mari decat in cazul culturilor de camp;
- pentru dezvoltarea unor astfel de afaceri exist posibilitatea obtinerii unor fonduri europene.
Cu alte cuvinte, dac ai pamant la tar si iti place legumicultura ai toate motivele s te lansezi intr-o astfel
de afacere.
Pentru foarte multi principala problem o reprezint banii necesari demararii unei astfel de afaceri. Cost
mult sau putin ?
Pentru cei care se gandesc la problema costurilor demarrii unei astfel de afaceri am incercat s analizam
ofertele mai multor firme care se ocup cu constructia de sere si solarii si cu furnizarea de echipamente
specifice.
Solarii de legume
Pentru inceput vom prezenta o mini-analiza a preturilor pentru constructia de solarii. Acestea sunt mai
ieftine decat serele, iar pentru cei care acum se lanseaz intr-o astfel de afacere este probabil o variant
bun de pornire.
Analizand ofertele am rmas surprinsi vzand varietatea de preturi. Preturile solariilor variaz de la un
productor la altul si la fiecare producator poti gsi mai multe oferte al cror pret variaz in functie de tipul
materialelor folosite.
Dac ne referim strict la constructia solariilor am constatat c preturile variaz extrem de mult, de la 4,5
euro/mp la 15 euro/mp., in functie de tipul si calitatea foliei si de tipul structurii metalice. Am gsit si oferte
mai scumpe, care au la baz materiale de un inalt standard calitativ, dar la care de obicei cei aflati la inceput
de drum nu apeleaz din cauza resurselor financiare limitate existente la demararea afacerii. Cand vezi
aceasta palet mare de preturi prima reactie este s te gandesti c ai putea construi un solar de o calitate
acceptabil la un pret mediu de 9,75 Euro/mp. Totusi noi v-am recomanda s nu mergeti chiar atat de jos
si s optati mcar pentru un solar cu dou randuri de folie al carui pret pleac de la 13,5 Euro/mp.
Asa c, dac v ganditi s cultivati aproximativ 1.000 mp cu legume ar trebui s construiti cel putin 3
solarii de 8 x 50 m care in principiu v vor costa 21.600 Euro (minim).
Pasul urmator ar fi s dotati solariile cu echipamente necesare irigarii. Va trebui s faceti racordul la o sursa
de ap, s achizitionati un grup de pompare si un sistem de irigatii prin aspersie sau prin picurare. In cazul
fericit (dac racordarea la sursa de ap nu presupune lucrri deosebite) pentru toate acestea veti mai cheltui
aprocimativ 1.000 Euro.

Dac faceti solarii de 50 m lungime ar fi recomandat s achizitionati si un sistem de ventilare lateral pe

toat lungimea solarului (pe o parte sau pe ambele). Dac veti opta pentru aerisiri manuale roluite (varianta
cea mai ieftin) pentru cele 3 solarii veti plti aproximativ 4.800 Euro.
Astfel pentru constructia si dotarea a 3 solarii a cate 400 mp veti ajunge la un cost minim de 27.400 Euro
(poate c veti gsi oferte si mai ieftine, dar mare atentie, nu cumva s v pacaliti !).
Ca s porniti afacerea v mai trebuie materii prime (aproximativ 500 lei la 100 mp), un mijloc de transport
(ex Dacia Dokker Van 8.900 Euro), o casa de marcat, un calculator si alte materiale consumabile.
Recapitulatie:
- constructie si dotare solarii (1.000 mp): 27.400 Euro
- materii prime : 1.100 Euro
- mijloc de transport: 8.900 Euro
- alte cheltuieli: 1.000 Euro
Total investitii: 38.400 Euro
Sere pentru cultivarea legumelor
In cazul serelor costurile demarrii afacerii sunt ceva mai mari. Si aici preturile variaz extrem de mult, in
functie de solutia constructiv aleas si de calitatea materialelor folosite. Pentru cei interesati inconstructia
unei sere de 1.000 mp APDRP (Agentia Pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) pune la dispozitie un proiect
complet. Conform datelor APDRP constructia unei sere cu o suprafata totala de 2.000 mp. din care
suprafata efectiv cultivata 1000 mp, pe structura metalic, acoperit cu policarbonat si folie triplustrat,
dotat cu sisteme de irigatii prin picurare, instalatie de incalzire, sisteme de umbrire, sisteme de ventilatie,
mic spatiu de depozitare legume (cca. 35 mp), platforme, spatii verzi si bazin retentie vidanjabil costa
66.499 Euro. In costul total au fost incluse si cheltuielile de proiectare precum si cele necesare obtinerii
tuturor autorizatiilor. Daca mai adaugam mijlocul de transport si alte cheltuieli conexe ajungem
la aproximativ 77.500 Euro.
Dac vorbim de sere trebui s v spunem c prin PNDR au fost finantate proiecte de valori mult mai mari,
ca de exemplu: ser de legume cu o suprafat efectiv cultivata de 1.200 mp valoare proiect 250.0000
Euro sau ser de legume cu o suprafata efectiv cultivata de 1.500 mp valoare proiect 350.0000 Euro.
Pricipalele diferente intre aceste proiecte finantate si cel prezentat de APDRP sunt legate de calitatea
materialelor folosite si de dimensiunea spatiilor de depozitare (in cazul proiectului prezentat de APDRP
spatiul de depozitare este de doar 35 mp. in timp ce in cazul celorlalte proiecte s-au prevazut spatii de
depozitare de mai multe sute de mp.)
Inainte de a v investi banii in sere sau solarii pentru cultivarea legumelor trebuie s v spunem c exist si
riscuri intr-o astfel de afacere. Inafar de cele obisnuite ale oricrei afaceri in acest caz anii agricoli extrem
de buni pot fi ani de cosmar pentru cei care cultiv legume in arii protejate. Asta deoarece concurentii lor,

cei care se ocupa de legumicultura in camp, ies destul de rapid cu produsele pe piata si vand produsele
extreme de ieftin. Cel mai recent caz: vara anului 2013 cand producatorii din anumite zone au vandut
rosiile cu 90 bani/kg.

10. Ferma de capre

Fermierii le transmit celor care se intreaba cat costa sa faci o ferma de capre ca e o afacere destul de
profitabila. Ca sa incepi o afacere cu capre ti-ar trebui in jur de 15.000 de lei, iar banii s-ar putea recupera
chiar din primul an. O capra costa, in medie, in aceasta perioada de iarna, in jur de 300 de lei. Daca o ferma
este pe lista ta de idei de afaceri, asta inseamna ca pentru cele 30 de capete ar trebui sa ai in jur de 9.000 de
lei. In prima investitie trebuie sa intre si pasunea. Pentru aproximativ 2 hectare platesti in jur de 6.000 de
lei.
Cei care au ales din lista de idei de afaceri ferma de capre spun ca intr-un an, cele 30 de capre ar da in jur
de 8.500 de litri de lapte, din care se obtine in jur de 1.400 de kilograme de branza, pe care ati putea sa o
vindeti la un pret de aproximativ 15 lei pe kilogram. In total, in primul an ajungeti la aproximativ 21.000 de
lei. Asta inseamna ca acoperiti investitia si aveti si profit pe care il puteti reinvesti sa cresteti ferma sau sa
incercati si altceva de pe lista dumneavoastra de idei de afaceri.

11. Fructe de padure

Evolutia afacerii cu fructe de padure

A pornit in 2012 cu drajoni de zmeura si o suprafata de aproximativ 0,15 hectare. In primavara anului trecut
a replantat zmeura si a infiintat o suprafata de 0,5 hectare. Tot in aceasta perioada, antreprenorul a reusit sa
achizitioneze si sa planteze pe un teren de 0,3 hectare si alte fructe de padure (mure, afine, coacaze, agris),
dar si capsuni. Investitia initiala a fost de aproximativ 3.000 euro, pe parcurs suma fiind reinvestita integral.
In acest moment plantatia detinuta de Alin Aignatoaei se intinde pe o suprafata de 0,8 hectare. In urmatorii
2-3 ani acesta spera sa se extinda pe toata suprafata pe care o detine (2 hectare) cu capsuni si celelalte
fructe de padure.

In Romania nu este foarte raspandit acest gen de afacere. Probabil si pentru faptul ca romanii sunt printre
cei mai mici consumatori de fructe de padure din lume. Educatia la noi este concentrata pe consumul carnii,
in special al celei de porc (daca ar fi alta si mai grasa, aia ar fi preferata). Probabil o frustrare ramasa din
cauza fostului regim, povesteste pentru WALL-STREET.RO Alin Aignatoaei.

Plantatia de fructe de padure: ce probleme intampini

Potrivit acestuia, principala problema care poate aparea pe parcurs o reprezinta bolile plantelor, prezente
chiar de la achizitionarea acestora sau prin contaminarea cu alte culturi de fructe si legume din vecinatate.
Un alt aspect mentionat de agricultor il constituie furturile de pe plantatie. In primavara lui 2014, imediat
dupa ce am replantat zmeura, mi s-au furat sute de drajoni. Am depus reclamatie la politie. Autorii au ramas
anonimi. Acest lucru a insemnat cateva cheltuieli suplimentare si anume paza, construirea unei colibe din
baloti de paie. Am fost furat de 3 ori, iar terenul despre care e vorba nu se afla in camp, ci langa casa,
spune Aignatoaei.
Pe lista de investitii pentru acest an antreprenorul a trecut formarea unui iaz de circa 500 mp si construirea
unui bazin de colectare a apei (acestea sunt necesare pentru ca urmareste marirea suprafetei cultivate),
achizitionarea de alte plante pentru a se apropia de 1,5 hectare de cultura, achizitionarea de mici utilaje. Pe
termen mediu, urmaresc si achizitionarea de teren pentru a avea in final o plantatie de minim 5 ha,
completeaza Alin Aignatoaei.

Profitul afacerii
In privinta profitului, antreprenorul spune ca a incheiat anul trecut cu o suma care i-a permis sa traiasca
onorabil, estimarile pentru 2015 fiind de circa 12.000 de euro.
Profitul difera in functie de ce cultura de fructe de padure exista. Dar si de modul de valorificare a
produselor. Daca vinzi la intermediari poti obtine un profit in jur de 10.000 si 15.000 euro/ha, iar daca vinzi
cu pretul final, poate creste la 20.000-25.000. Am cunoscut persoane care se lauda ca au profituri mult mai
mari. Cineva spunea ca are un profit de 50.000 euro la 1 ha de mure. Sunt foarte multi escroci care cauta sa
vanda material saditor promitand oamenilor onesti ca vor avea productii mari si profituri la fel. Sunt
minciuni, iar unii oameni cad in asemena capcane, spune Aignatoaei.

Pana acum a vandut produsele la cateva cofetarii, la un intermediar, dar si la foarte multe persoane care au
aflat de plantatie. Cea mai mare cerere vine de la intermediari, dornici sa castige bani prin manevre usoare
si putin stresante, completeaza agricultorul.

In cazul fructelor de padure pretul en-gross variaza intre 10 si 14 lei/kg, in functie de perioada vanzarii.
Spre exemplu, eu am doua soiuri de zmeura remontanta. Ea produce fructe din iunie si pana vine inghetul.
Acum 2 ani am mancat zmeura proaspata la inceputul lunii decembrie. Evident ca atunci este o cantitate
mai mica de fructe, culesul e mai dificil si creste costul cu aceasta munca, dar si al fructelor. La persoanele
care imi solicita fructe, vand cu acelasi pret ca si la intermediari. Pentru ca eu nu stau pe piata sa astept
clientul, ci le furnizez direct si imediat cum le-am cules. Pretul capsunilor variaza, la fel, in functie de
perioada. Am tot doua soiuri remontante si coacerea e pana la inghet. Vara, in plin sezon se vinde cu 4
lei/kg, urmand ca in lunile friguroase sa urce pana la 10lei/kg, afirma Alin Aignatoaei.

Cateva sfaturi pentru o plantatie de fructe de padure

El ofera cateva sfaturi celor care doresc sa inceapa o astfel de afacere. Astfel, o suma initiala avuta in
vedere variaza intre 15.000 si 20.000 de euro, in functie de mai multi factori. Daca se va lucra cu utilaje
mari, se va planta mai putin material saditor. Daca se va actiona cu utilaje mici, eventual manipulate
manual, distanta dintre randuri se poate micsora, iar asta permite plantarea unui numar mai mare de
material saditor. Alt factor important este cel a speciei care urmeaza a fi plantata. Fiecare dintre plante are
un anumit pret de achizitie. Un alt lucru important este acela al densitatii pe fiecare specie. Spre exemplu,
la 1 ha de zmeura se poate planta un numar aproximativ de 8.000 de drajoni, pe cand murele necesita intre
3.500 si 4.000 de drajoni. La fel, la 1 ha de afin se poate planta pana in 3.000 de puieti, iar la coacaz sau
agris peste 4.000. Investitia initiala inseamna costul plantelor, muncile agricole, instalatia de picurare, alte
materiale, detaliaza antreprenorul.
Costurile anuale reprezinta plata culesului si lucrarile de intretinere (cosirea buruienilor dintre randuri,
smulgerea buruienilor de pe randul cu plante, tratamentele (unde este cazul), ingrasamintele). Investitia se
poate amortiza in 2-3 ani in cazul fructelor de padure, la capsuni in anul 2, iar in unele cazuri chiar in
primul an.

12. Patru idei de afaceri ecologice in Romania si costurile de inceput

Business-urile ecologice sunt ultimul trend in materie de idei noi de afaceri. Fiecare persoana isi doreste sa
traiasca tot mai sanatos si sa isi dezvolte un ritm de viata echilibrat din orice punct de vedere.

In acest context, agricultura ecologica este deci un pas important in crearea unei afaceri profitabile si, in
acelasi timp, in oferirea unui produs de calitate clientilor.

Stuparitul. Mierea de albine si beneficiile acesteia sunt bine cunoscute, fiind unul dintre cele mai dorite
produse cu valoare nutritiva exceptionala, neavand termen de expirare. O afacere in apicultura ar trebui sa
inceapa cu 5-20 de familii de albine. Este recomandat ca procesul sa inceapa cu 5-10 familii pentru
acomodare deoarece este riscant. Investitia medie initiala se ridica la 7.000 euro ce ar include 20 de familii
de albine. Veniturile din mierea vanduta se ridica la circa 1.200 euro pe an, daca un stup produce 15 kg de
miere. Pretul de export al mierii este in jur de 3-4 euro/kg. Investitia initiala, incluzand echipamentele,
corelate cu veniturile si costurile de intretinere ar trebui sa se amortizeze in jur de 3 ani.
Ferma de vipere. Veninul de vipere este un produs dorit in multe industrii, in special cea cosmetica si
medicala. Profitul este mare, avand in vedere ca 1 gram de venin costa pana la 700 de euro, luand in
considerare intermediarii folositi. Nicio afacere nu are viitor fara o documentare intensiva in prealabil, de
aceea este important ca inainte sa porniti la drum sa studiati acest domeniu. Este recomandat ca un start up
in acest domeniu sa porneasca cu cel putin 100 de vipere, ceea ce atrage dupa sine o investitie de
aproximativ 40.000 euro. Costurile de intretinere sunt reduse, in jur de 200 euro pe luna, accent punandu-se
pe lumina si temperatura care trebuie sa fie constante. Procesul de conservare a veninului aduce un cost de
circa 150 euro/50gr. Hrana consta in soareci care pot fi crescuti in cadrul aceleiasi ferme. Pentru
amortizarea unei astfel de afaceri sunt necesari 6-7 ani daca se continua inmultirea viperelor, veniturile
fiind intre 7.000-10.000 euro/an.
Crescatorie de lipitori. Lipitorile sunt cautate in special pe piata externa in special pentru tratamente
postoperatorii datorita faptului ca pacientii nu au efecte secundare sau adverse in urma tratamentului cu
lipitori. Tratamentul cu aceste vietati poarta numele de hirudoterapie. Saliva lipitorilor contine diferite
proprietati cu efect benefic asupra microcirculatiei si antiinflamatorii dar si multe altele. Investitia pentru
acest tip de afacere este in jurul sumei de 10.000 euro pentru un spatiu de 50 de metri patrati. Pentru lipitori
speciale crescute in conditii sterile, sunt necesare acvarii, un circuit permanent de apa, iluminare si aerisire.
Lipitorile sunt destinate in special exportului si un kilogram se ridica la aproximativ 200 de euro. Cresterea
anuala a productiei se estimeaza a fi de 30%.
Ferma de raci. La fel ca si pestele, racii sunt tot mai doriti de catre gastronomia romaneasca si nu numai.
Acestia sunt considerati o delicatesa, iar comercializarea lor aduce in jur de 10-15 euro pe kilogram de raci
vii. Alegerea terenului este foarte importanta in etapa de start up al proiectului. Este necesar un teren in
apropierea unui curs de apa, iar calitatile apei trebuie sa includa o concentratie a oxigenului de minimum 2
mg/l si minimum 4mg Ca/l. Zona trebuie ferita de un eventual inghet prelungit. Dotarile trebuie sa includa
echipamente speciale, diferite de cele piscicole. Ca autorizatii necesare se remarca cea de acvacultura de la

Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, cele de mediu din urma studiilor de impact. Investitia minima
pentru crestere in sistem semi-intensiv se estimeaza a fi 40.000 euro, in conditiile in care investitorul detine
doar terenul, pe cand in sistem extensiv, poate ajunge la cateva mii de euro. Productia pentru un hectar de
apa poate ajunge la 350 kg.

13. Cultivarea ciupercilor

Despre nfiinarea unei ciupercrii s-au scris multe. De la cri pn la CD-uri, toate care promit s i
dezvoluie tot ce trebuie s tii pentru a face profit dintr-o afacere cu ciuperci. Lucrurile nu sunt ns att de
simple, apreciaz ns Rzvan Tinca, ciupercar cu experien i, n prezent, consultant pentru cei care vor s
nceap un astfel de business n agricultur.
Rzvan Tinca spune c o mic afacere cu ciuperci poate fi nfiinat de orice familie din Romnia i este o
oportunitate de afaceri n agricultur chiar i pentru persoanele care nu dein teren agricol. Cu o investi ie
iniial de 500 de euro i deinnd spaiul adecvat (o mic cldire n curte, un beci spaios, etc.), ciupercria
poate aduce un venit lunar de 1.000 1.500 de lei.
Conteaz ns s reueti s i vinzi marfa pentru c, spre deosebire de legume sau pepeni, la ciuperci,
intermediarii nu vin s ia marfa din curtea productorului.
Costurile cu transportul ciupercilor pn la en-grositi nu este mic, mai ales dac stai la ar. Mai mult,
trebuie investit n spaii de depozitare pentru c ciupercile sunt perisabile, explic Tinca o parte din
capcanele afacerii cu ciuperci.
Procesarea ciupercilor crete profitul
Ideal ar fi, potrivit specialistului, ca productorul s fac i procesarea ciupercilor pentru a-i asigura un
venit mai bun: zacusca de ciuperci, ciupercile murate, ciupercile uscate la soare, sunt cteva idei n acest
sens.
Ceea ce trebuie s tie un viitor ciupercar este c va fi n ciupercrie n fiecare zi pentru a monitoriza totul.
Eu Revelionul i Crciunul l-am petrecut printre ciuperci pentru c nu puteam s mi asum nici un risc, nea mrturisit Tinca.
Pentru cei care se gndesc s investeasc ntr-o afacere cu ciuperci, Rzvan Tinca spune c cel mai sigur ar
fi s nu rite cu soiul champignon la care concurena pe pia este mare, ci s se apuce de cultivat ciuperci
pleurotus. Acestea au nceput s fie tot mai cutate i sunt chiar mai scumpe dect suratele albe. La
tarabe am vzut pleurotus cu 9 lei kilogramul, n timp ce pentru champignon se cereau doar ase lei,
explic Tinca pentruAgrointeligena.

Un alt avantaj al ciupercii pleurotus sunt condiiile mai accesibile de cultivare.

Nu sunt aa pretenioase. Dac la champignon, n ciupercrie trebuie s fie constant temperatura de 17
grade Celsius, la pleurotus, ea poate s varieze de la 13-14 grade Celsius, pn la 20 de grade Celsius.
Acest lucru este foarte important, avnd n vedere variaiile de temperatur de la noi din ar, dar i
costurile mari pe care le implic un sistem perfomant de climatizare, spune consultantul.
Toamna, cel mai bun anotimp pentru a ncepe o afacere cu ciuperci
Toamna este cel mai bun anotimp n care s ncepi o afacere cu ciuperci. Vara i iarna aduc temperaturi
extreme, care nu sunt favorabile produciei de ciuperci n regim gospodresc.
Alt avantaj al culturii de toamn este cererea mare de ciuperci n postul Crciunului. La fel i primvara,
nainte de Pati. Sunt cteva luni n care producia se poate face cu costuri minime i este mai u or de
vndut, spune Rzvan Tinca.
Compost preparat n regim gospodresc
Deloc de neglijat, compostul pentru pleurotus poate fi produs direct de ciupercar, nemaifiind nevoie ca
acesta s depind de importuri, aa cum se ntmpl cu ciupercriile de champignon din Romnia.
Deocamdat, la noi n ar nu exist nici un productor de compost de champignon, dar s-a deschis o
fabric de compost de pleurotus lng Focani. Totui, pentru ciupercarii cu experien sau cei care vor s
fie independeni, exist posibilitatea preparrii propriului compost. Materia prim principal sunt paiele,
care trebuie s fie de foarte bun calitate, a mai spus Tinca.
Pe site-urile de anunuri, costul unui sac de 10 kilograme de compost cu miceliu de ciupercu pleurotus
pornete de la 15 lei i poate ajunge pn la 35 de lei.
n opinia consultantulu Rzvan Tinca (foto), cei care sper s cumpere cu cteva zeci de lei un CD sau o
carte care s conin toate secretele unei afaceri cu ciuperci vor fi dezamgii. Cel mai bine este s nve i
meserie ntr-o ciupercrie, s iei contactul cu o persoan care are experien. Ca n orice business, se poate
apela la un consultant, care s v ajute s punei ciupercria pe roate i s obinei o producie bun i profit
din vnzri, explic specialistul.
Tinca apreciaz c, dei teoretic exist oportuniti de finanare din fonduri europene, la nivelul
ciupercriilor de familie, un astfel de sprijin este greu de accesat. Costurile mici ale nfiin rii afacerii cu
ciuperci sunt, mai totdeauna, acoperite din resursele antreprenorilor, urmnd ca abia pentru extinderea i

mrirea capacitii de producie s devin rentabil i constituirea unui proiect de finanare cu bani de la
Bruxelles.