— Psihopedagogia inadaptarii si deviantei comportamentale Curs nr.7- anul II 2016/2017 ALCOLISMUL Consumul de alcool a aparut initial din motive practice (oficierea unor ceremonii religioase. Obyinerea alcoolului prin fermentare se poate produce in mod spontan, Este de ajuns ca drojdiile, transportate in aer, sA intre in contact cu sucul unui fruct sau al unei plante Alcoohul se regaseste sub o serie de forme, in functie de compozitia chimic’. Cele mai cunoscute forme de alcool! sunt : alcoolul metilic si alcoolul etilic. Alcoolul metilic (denumit si metanol) este cel mai simplu dintre tipurile de alcool si se utilizeaza ca dizolvant, anticongelant, etc. Alcoolul etilic (denumit si etanol) este tipul de alcool ce se regaseste 1n bauturile aicoolice. Bauturile alcoolice sunt acele bauturi ce contin alcool, in concentratii diferite. Ele se apreciaza in functie de tarie. Taria unei bauturi alcoolice determina gi efectele sale asupra organismului. "Tria" indica concentratia de alcool in bautura. Continutul de alcool: Bere- 3-6% alcool (ffcuté din cereale), vin - 10-14% alcool (din struguri) gin, whisky, coniac, rom - 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe) . Ingestia unei anumite cantitai de alcool este considerata a fi normal’, daci acea cantitate corpul o poate elimina si care variaz in functie de greutatea corporala. Dacd se depaseste aceasta cantitate persoana care consuma zilnic alcool, se transforma in persoana alcoolica. Pe plan mondial s-au facut o serie de studi referitoare la cantitatea de alcool ce trebuie consumata in limite normale. in Suedia, de exemplu s-a ajuns la concluzia ca, consumul a doud sticle de vin cu o anumita ocazie nu determina starea de betie. in Italia consumul mediu pe zi este considerat a fi de 8 biuturi, consum care nu determina instalarea stirii de betie; in Regatul Unit al Marii Britanii acest consum, considerat a fi normal, de alcool a fost estimat la maxim 11 bauturi servite cu o anumiti ocazie.© serie de cercetéri au fost fiicute privind alcoolul la nivelul femeilor Cercetatorii americani au aratat ci, consumul de alcool de catre femei este considerat ca find normal, daca se consuma maxim patru bauturi cu o anumita ocazie. Exist la nivel mondial o statistica a farilor consumatoare de alcool pur din bauturi alcoolice realizata in functie de numérul de litrii ce se consuma pe cap de locuitor. Astfel, pe primul loc se afl Portugalia cu 10 litri de al alcool, urmati de Luxembug cu 9,8 litru, Franfa cu ¥,5, Ungaria $1 Spania cu 8,88 litri, Cehia cu 8,825, Danemarca cu 3, /1, Germanta §1 Austria cu 8,39 ae imrn, tAvepia cu 8,11 1M, Un studiu realizat de citre ” National Institute on Alcohol Abuse and Alcholism” a evidentiat c, cu cét cineva este mai tindr cénd incepe si foloseasca bauturi alcoolice, cu atit riscd si abuzeze de alcool sau s& devind alcoolic mai tarziu. Tinerii din studiu care incepusera si bea inainte de a implini 15 ani aveau un risc de patru ori mai mare de a abuza de alcool si de doud ori mai mare de a deveni alcoolici decat cei care incepuseri si bea la 21 de ani. Prevalenfa abuzului si a dependentei scadea semniticativ pe masura ce varsta la care s-a tolosit alcoolul prima data crestea. Uuuizarea alcootuiut se tace ain nenumarate motive. Cercetaror ae ia National Institute on Alcohol Abuse and Alcholism” au identificat motivele prezente la nivelul consumului de alcool (unele sunt legate de restrictia privind consumul de alcool” : "un pahar de vin alb este foarte bun pentru o persoand care vrea si bea mai putin alcool” Indiferent de bautura consumat& (un pahar de vin alb, rosu, o bere), aceasta confine o anumita cantitate de alcool. De exemplu, un pahar de vin alb confine aproximany 1 Zug ae aicoot. = suit ca uit buior ue vere « Faptul c persoana arata ca un butoi cu bere se datoreazi mancatului in exces. care nu necesita un consum ridicat de bauturi alcoolice. ~"consum numai un anumit tip de bautura si nu ma imbat”. Indiferent daca este consumati 0 anumita bautura sau mai multe, gradul de alcool in snge se determina cu aceeasi metoda. Alcoolul este alcool si se regiseste in orice bautura, iar bautura este bautura.chiar daci ma imbit. 0 si-mi fac o cafea tare si o si ma trezeasca” in functie de varsta, sex, nivel nivelul de oxidare a alcoolului la nivelul sdngelui este in jurul indicelui de alcoolemie de .015. in functie de cantitatea de alcool ingerata , trezirea subiectului va fi mai rapida sau mai inceata. ~"consumul de alcool slabeste in greutate”. Consumul de alcool a fost asociat cu scdderea in greutate. Alcoolul nu confine grisimi, nu confine colesterol s1 are toarte putin sodiu asttel cA valoarea sa nutnitiva este reausa; a1rera valoriie nutriuve in runcyle ae canttate, pe de o parte, 1ar pe ae alta Ue vautura consumala Ceicetatlie Fecette Mu aU eVIdeNpat Gevat © scadere UsoALa In ereutate la femei. Cauzele pentru care nu determina o scdere vizibila in ereutate sunt neclare, desi s-a constat o crestere, o intensificare a arderilor la nivel metabolic. De asemenea, s-a constatat cd, pe masuri ce consumul de alcool reste, scade consumul de substan{e zaharoase —"alcoolismul este 0 problemi ce se regiseste mai mult in campusurile universitare, in colegi, mai mult la tineri”. Este o problema care cuprinde nu numai tinerii din campusuri, ci cuprinde si adolescent 1 copm sub 14 ani. intr-o cercetare efectuata in cadrul provectuiui “ine european Scnool Survey rroject On Alconol ana otner UTUgs (ESFAL), care se race 0 data la 4 ani in peste 30 de tari eurovene a relevat cA: 88 % din adolescentii de 16 ani au consumat bauturi alcoolice; 52, 1% au experimentat starea de ebrietate (cu 20 la suti mai mult fata de 1999); din randul copiilor pana in 14 ani, 55,5 % au consumat bere si vin inainte de 14 ani, iar 15 la suta bauturi alcoolice tari, 15 % suti au experimentat starea de ebrietate ~”oamenii care se abfin de la consumul de alcool, nu au alcool in sange”. Organismul uman produce alcool constant in 24 de ore. De aceea, in depistarea gradulut de alcoolemie in sange exista un anumut prag peste care alcoolemia 1m sange este penicuioasa ~"barbatii si femeile care au aceeasi indltime si aceeasi ereutate vot consuma aceeasi cantitate de alcool”4 Femeile sunt primele care sunt afectate de efectele alcoolului deoarece: dispun de foarte putin tesut adipos la nivel muscular, am mai putina enzime care metabolizeaza alcoolul, au fluctuatii hormonale datorate si ciclului menstrual _» este de ajuns singuré sorbitura de bauturd alcoolicd, pentru ca femeia ‘gravida s nascd un copil cu Sindromul Fetal Alcoolic” (F.A.S) Cercetirile nu au relevat existenta Sindromului Fetal Alcoolic la femeile care au baut o cantitate mic& de alcool. In cantititi foarte mari, alcoolul ingerat de femeia gravida lasa urmari asupra tatulut. _. oamenn care pn 1a oaurura sunt ge mvraiat Oamenii care beau cantitati foarte mari de alcool. devenind intoxicati cu acesta au dezvoltat un anumit grad de toleranta, cea ce indica in fapt existenta unui anumit grad de dependent de alcool. _.”aleoolismul si betia sunt acelasi lucru”. Multi oameni care sunt befi mu sunt alcoolici, Dac& nu exist o anumiti dependenta fata de alcool, ei nu sunt alcoolici. Totusi,riscul de a se intoxica cu alcool este ridicat, iar trecerea la alcoolism este rapida, uneori pe nesimtite. _. “daca alcoolul nu ar ti accesibil, ar exista mat putin alcoolict”. ‘A existat mn SUA 0 pertoada ae promoiye a aicootutut, perioada in care nu s-a constatat reducerea numarului de aleoolici. Ines. fiecare tari inrearcs nrin leniclatie specifica s reducd incidenta in réndul tinerilor prin interzicerea consumului de bauturi alcoolice pana la o anumita varsta. In SUA varsta legal de ta care tinerii pot cumpara biuturile alcoolice este de 21 de ani, iar in Romania de 18 ani. Efectele alcoolului sunt diferite in functie de o serie de factori care trebuie Iuafi in considerare: > cantitatea de alcool consumatd. Cu cat aceasti cantitate este mai mare, cu atat se produc mai multe efecte la nivelul organismului. > greutatea corporala a persoanel. Cand persoane este mat solida, etectele aicoonuut sunt mat tente, aatorita excesutut de apa ain yesururi aizotva alcoorul; > modul de ingerare: pe stomacul gol, in timpul mesei. > alte substante introduse in organism: medicamente, droguri, ete Pentru masurarea efectelor alcoolului exista indicele de alcoolemie. El exprimagradul de alcoolemie in grame de alcool pe litru de singe in functie de acest indice, specialistii au stabilit urmatoarele tipuri de consumatori: © persoane abstinente sunt persoanele care nu consuma niciodati alcool; © simpli bautori, sunt persoanele care consumé zilnic intre 1-25 de mililitri de alcool; © biutori moderafi, sunt persoanele care consumé zilnic intre 26-75 de mililitrii de alcool; © bautorii abuzivi, se impart, la réndul lor in: © persoanele care beau mult intre 76-100 de mililitru de alcool; © persoanele care beau excesiv de mult, intre 11-190 de muunitr ae alcool/zi © bautorii de mare rise, cei care consuma zilnic peste 150 de mililitrii de alcool/ zi; Drumul alcoolului, odata ingerat, la nivelul organismul parcurge caile bucale, intra apoi in stomac (unde o parte din el intra in sngele de la nivelul stomacului, dar cea mai mare parte ajunge in intestine),apoi in intestine (alcoolul patrunde in singe prin intermediul peretilor intestinali), ajunge apoi la inima ce pompeaza sangele, la sistemul nervos (la creter), la ticat (alcoolul este oxidat intr-o rata de .US/ ora 1 uansformat in apa, dioxid de carvon si energie). Ingerarea de alcool in organism, la inceput, provoaca un efect de relaxare, de reducere a tensiunii, de dezinhibare. Subiectul se simte extrovert, volubil; are o capacitate scdzuta de concentrare, dificultati de reactionare prompt si 0 coordonare redus8. Aceste efecte sunt periculoase mai ales in cazul in care subiectul conduce, ulterior consumului de alcool, masina. Pe termen scurt sau la simplii bautori si la cei moderati, efectele alcoolului se manifest pe urmatoarele directii: = iritarea stomacului gi gastrita; = tulburari de vedere: diplopie sau vedere dubla, => lipsa coordonarn miscarilor $1 a echilibrulur; => hpa coordonarn vorbir, exprimare greoate, neinteligibila, balbaielt;= somn gi deprimare sau irascibilitate: = greturi, varsaturi gi dureri de cap; = sefiderea capacitatii de concentrare. Pe termen lung (sau la bautorii abuzivi) efectele sunt foarte periculoase $i afecteaz toate sistemele organismului uman: = La nivelul sistemului digestiv: ulcer gastrointestinal, _inflamarea pancreasului, boli hepatice (hepatita alcoolica, cirozA hepatic’, etc); = La nivelul sistemului respirator: laringita, bronsit& si pneumonie; = La nivelul sistemului endocrin-reproductiv: tulburari hormonale, sciderea libidoului; impotenta, tulburari ale ciclului menstrual la femei; = La nivelul sistemului muscular: miopatii acute si cronice; — La nivelul sistemului nervos: tremuratul mainilor, pleoapelor, limbii si muscnilor gurn, at fefet, crize de epilepsie §1 ale Doli neurologice, = La nivelul sistemului cardiovascular: hipertensiune arteriala si aritmii; = Simptomatologie psihopatologica: lips’ de orientare spatio- temporal, tulburari ale memoriei si sindrom paranoic, halucinatii alcoolice. Pe Tanga aceste efecte la nivelul organismului, apar o serie de efecte la nivel social, Subiectului ii scade randamentul in munca; se deterioreaza relatiile familiale, cele sociale; uneori dispar anumite relatii sociale si chiar familiale; are loc o cregtere de manifestare comportamentala spre violenta datorita cresterii agresivitatii. Consumul excesiv de alcool se finalizeazA cu faptul cd, indiferent de varsta subiectul poate sa ayunga un alcoolic. Semnele care avertizeaza cA un anume individ poate ajunge alcoolic sunt: consumul frecvent de alcool pentru a face fata problemelor zilnice; evitarea responsabilititilor casnice sau a celor de la serviciu; certurile in familie din cauza bauturii, lipsa de respect fata de sine; promisiuni nerespectate de a se lisa de but sau de a bea mai putin; pierderea memoriei: nu-si mai aduce aminte ce s-a intamplat cand a baut; se scuz ca nu se poate abfine sa nu bea;Zo . + solicité membrilor familiei si-1 scuze cénd a baut motivand "ca e bolnav” + invinuieste membrii familiei pentru faptul c& bea (pe motiv ca unul din ei a rimas fara serviciu, de exemplu) Persoana alcoolic& adopta urmatoarele comportamente specifice: ® bea la o anumita ora; are nevoie si bea a doua zi de dimineaga; isi pierde vremea dupa programul de lucru; bea singur; ascunde alcoolul; are pierderi de memorie in timp ce bea sau dupa ce a baut; devine furios, intristat sau iritat dupa ce a baut, @e@ ee ee @ se simte vinovat sau deprimat din cauza comportamentului sau cand bea; & evita prietenii sau activitatile sociale din cauza alcoolului: afecteazi comportamentul celorlalti din familie: % se plinge de schimbari fizice precum: sciderea in greutate, & insomnia, accidente; *® se scuzi cand bea "de nevoie", Toata familia sufera cénd alcoolismul este prezent. Chiar daca cel care este alcoolic se last de baut, problemele nu dispar. Aceste probleme includ: v probleme financiare % vinovatia: copii adesea se simt vinovati, gfindindu-se ci ei sunt responsabili Pentru faptul c& parintii lor beau Stinghereala: copiii sunt adesea stingheriti de faptul ca parintii lor beau, Ei isi ascund sentimentele si emotile si de multe ori nu se destiinuie nici celui mai bun prieten. v » nemultumirea: un alcoolic este foarte capricios. Copiii si sotia sunt adesea nemultumiti $i trustrati> delicventa juvenila: copiii cu parinti alcoolici pot reactiona fugind de la scoala si adesea pot deveni si ei alcoolici Daca persoana alcoolica incearca s se lase de baut, ar suferi intr-un interval de 72 la 96 de ore un sindrom. Acesta este cunoscut la nivelul literaturii de specialitate sub denumirea de Delirium tremens. Interventia in cazul alcoolicilor trebuie sa tina seama daca alcoolismul este asociat cu alte substanfe cum ar fi: benzodiazepinele (caz in care se accentueaz’ aefectele antidepresive), cu antidepresivele (caz in care cresc efectele secundare ale acestora), cu barbituricele (caz in care se poate ajunge in starea de coma si chiar moarte), cu antihistaminice (caz in care are loc alterarea functiei motrice si/ sau mentale), cu aspirina (caz in care se sporeste efectul ulcerogen al acesteia), fn functie de informatiile avute. programul de interventie imbraca strate: primare si secundare. in cazul adolescentilor, ele capita 0 nota de specific avand in vedere perioada de varsta pe care acestia o traverseazi. in esenta, la nivelul programului de recuperare a adolescentului, strategiile utilizate sunt: ~ adunarea de informatii exacte si un permanent dialog cu subiectul; = dezvoltarea capacititilor afective si sociale > cautarea unor alternative la consumul de alcool; - munca cu anturajul (familia, paringi); - _revederea riscurilor ( a factorilor de risc ce pot fi asociati); - _aprecierea ct mai exact a valorilor; - actiuni sociale CONFERENTIAR UNIV.DR. UREA ROXANA