205

GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN

BETON DE INALTA REZISTENTA IN ZONE SEISMICE
lndicativ GP 124 - 2013
A

206

Cuprins
l

3
4
5

6
7

Generalitati
1.1 Obiect
1.2 Domcniu de aplicarc
1.3 Dcfinitii i simboluri
l .4 Documente de referinta
Cerinte de perfonnanta i critcrii de conformare
2.1 Principii generale
2.2 Stari limita ultime
2.3 Starea limita de serviciu (de limitare a degradarilor)
2.4 Masuri suplimentare
Acunea seismica
Concepte de proiectare
Materiale
5.1 Beton
5.1.1
Rezistenta la cornpresiune
5.1.2 Rezistenta la intindere
5.2 Oteluri pentru beton armat
5.2.l Aderenta
5.2.2 Ductilitatea i caracteristicile mecanice ale otelurilor
5.2.3 Capacitatea de indoire
Durabilitatea structurilor din beton de inalta rezistenta
Proiectarea la stari limita ultime (SLU)
7 .1 incovoiere i incovoiere cu forta axiala
7. l . l
Principii generale
7. l .2 Legi constitutive pentru beton in calculul la SLU
7.1.3 Efectul confinarii
7 .1.4 Modelul de beton confinat
7.1.5 Legi constitutive pentru oteluri
7 .2 For(:a taietoare
7.2.1 Grinzi
7.2.2 Stalpi
7.2.3 Noduri de cadru
7.2.4 Pereti ductili
Asigurarca ductilitatii locale
8.1 Reguli generale de asigurare a ductilitatii locale
8.2 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru grinzi
8.2.1 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta
8.2.2 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
8.3 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru stalpi
8.3.1 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalta
8.3.2 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
8.4 Asigurarea capacitatii de ductilitate locala pentru pcreti
8.4. l
Pereti care fac parte din structuri din clasa de ductilitatc inalta
8.4.2 Pcreti care fac partc din structuri din clasa de ductilitate medic
Prcvcdcri suplimcntare
9.1 Structuri din beton de inalta rczistcnta i beton de rczistcnta normala
9.2 Protcctia la actiunca focului

207

ANEXA - Exemple de calcul

Exemplul 1 : Grinda de cadru in clasa de ductilitate inalta

Exemplul 2: St.alp de cadru in clasa de ductilitate inalta
Exemplul 3: Nod interior de cadru in clasa de ductilitate inalta
Exemplul 4: Nod exterior de cadru in clasa de ductilitate inalta
Exemplul 5: Grinda de cadru in clasa de ductilitate medie
Exemplul 6: Stfilp de cadru in clasa de ductilitate medie
Exemplul 7: Rigle de cuplare in clasa de ductilitate inalta
Exemplul 8: Perete lamelar in clasa de ductilitate inalta
Exemplul 9: Perete lamelar in clasa de ductilitate medie

208

1 Generalitap
1.1

Obiect

( 1) Reglementarile tehnicc de proiectarc actuate nu contin prevederi privind proiectarea in

zone seismicc a structurilor rca!izatc din bcton de inalffi rezistcnta (BIR).
(2) in prezent,calculul elementelor realizate cu bctoane de inalta rezistenta (> C50/60) se
poatc face conform prevederilor standardului SR EN 1992-1-1 dar numai pentru solicitari
neseismice. Totodata, codul de proiectare seismica P 100-1 nu cuprinde prevederi sau
recomandari specifice pentru calculul i alcatuirea elementelor realizate cu betoane de inalta
rezistenta.
(3) Obiectul ghidului este de a prezenta reguli de calcul i alcatuire specifice elementelor i
structurilor de beton armat realizate din beton de inalta rezistenta situate in zone seismice,
precum i exemple de calcul pentru acestea.
(4) Ghidul are la baza prevederile din SR EN 1992-1-1 privind calculul elemcntelor realizate
cu betoane de inalta rezistenta la solicitari neseismice i aduce precizari necesare i completari
pentru utilizarea betoanelor de inalta rezistenta in zone seisrnice.
1.2 Domeniu de aplicare
(1) Prezentul ghid se aplica la proiectarea structurilor pentru cladiri din beton de inalta
rezistenta situate in zone seismice. Anumite reguli i metode de calcul se pot utiliza i pentru
proiectarea elementelor care fac parte din alte structuri decat cele de cladiri.
(2) Prevederile ghidului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucrari,
specialitilor cu activitate in domeniul construcilor atestati /autorizati in conditiile legii,
precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrarilor).
1.3 Definifii ; simboluri
(1) La utilizarea prezentului ghid se aplica simbolurile urmatoare:
NOTA - Notatiile utilizate sunt conforme cu st.andardul SR EN 1992-1-1 :2004.

4:

aria sectiunii brute de beton

Ao

aria miezului confinat al sectiunii de beton

Ash

aria de armatura transversala in nod, pe directia considerata in calcul

diametrul sectiunii transversale a stalpului circular

Ee

modu] de elasticitate al betonului

MEd

valoarca de calcul (de proiectare) a momentului incovoietor

Nf'A

valoarea de calcul (de proicctare) a fortei axiale

VEd

valoarea de calcul (de proicctarc) a fortei taietoare aplicate

Vjhd

valoarea de calcul (de proicctare) a foqei taictoare aplicatc in nod pc

orizontala
valoarca de calcuJ (de proiectarc) a fortci taietoare preluate de beton

VRJ.c

ag

accclcratia tercnului pentru proicctare (pentru componenta orizontala a

209

micarii terenului)
ho i ho

dimensiunile miezului de beton confinat pc cele doua directii

be i he

dimensiunile sectiunii transversale a stalpului

b;

distanta intre doua annaturi longitudinale a:flate la colt de etrier

bj

bw

llitimea de calcul a nodului grinda - stalp

llitimea inimii grinzilor in formli de T, I sau L sau a unui perete

factor de amplificare al deplaslirii elastice in calculul la SLU

inliltime utilli a sectiunii transversale

dbl

diametrul armliturii longitudinale

dr

deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica

/cd

valoarea de calcul (de proiectare) a rezistentei la compresiune a betonului

lc1c

valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului

fem

valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului

lctd

valoarea de calcul (de proiectare) a rezistentei la intindere a betonului

!co

rezistenta la compresiune a betonului neconfinat

fee

rezistenta la compresiune a betonului confmat

.fctk;0,95

valoarea caracteristica a rezistentei la intindere a betonului (fractil superior)

/ctk;0,05

valoarea caracteristicli a rezistentei la intindere a betonului (fractil inferior)

lctm

valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului

fr

valoarea efortului unitar maxim suportat de armatura

Jy1,

valoarea caracteristicli a limitei de curgere a armaturii

fw1

valoarea de calcul (de proiectare) a limitei de curgere a armaturii

Jywd

valoarea de calcul (de proiectare) a limitei de curgere a armaturilor

transversale

ficc

efortul in armatura transversala atunci cand este atins efortul unitar maxim in
betonul confinat

jj

presiunea nominala de confinare

fie

presiunea efectiva de confinare

acceleratia gravitationala

inliltimea sectiunii unui element structural

Ke

indice de eficienta a confinarii

lw

lungimea secti_unii unui perete structural

factor de reducere a fortei seismice

distanta intre etrieri

210

timpul

ace

coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la

intindere i de cfectele defavorabile cc rczult:a din rnodul de aplicare al
incarcarii (in general se recomanda ac,= 1)

Clct

coeficicnt cc tine scama cl,,.; ..:fectd..; de fonga durata asupra rezistentci la

cornpresiune i de efectele defavorabile ce rczulta din modul de aplicare al
incarcarii (in general se recomandaacc= l)

Pcc(f}
l:ii:

coeficient care exprirna evolutia rezistentei la compresiune in functie de varsta

bctonului
deformatie specifica la compresiune a betonului

Ec2

deformatie specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului

unitar maxim.fc (diagrama parabola - dreptunghi)

l:ii:u2

deformatie specifica ultirna a betonului la compresiune ( diagrama parabola dreptunghi)

l:ii:3

deformatie specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului

unitar maxim fc (diagrama biliniara)

l:ii:u3

Co
Es

deformatie specifica ultima a betonului la compresiune (diagrama biliniara)

deformatie spccifica a arrnaturii pretensionate
deformatie specifica a armaturii nepretensionate

Guk

1 valoarca caracteristicli a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat

sau pretensionate sub efort unitar maxim

Gud

valoarea de calcul (de proiectare) a deformatiei specifice a armaturilor pentru

beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim

re

coeficientul partial de siguranta, referitor la beton

YRd

coeficient de suprarezistenta

coeficientul de reducere a rezistentei betonului fisurat = 0,6(1:fc,/250)

VEd

valoarea de calcul (de proiectare) a foqei axiale normalizate = NEa!Ac

O"c

efortul unitar de compresiune in beton

O"lp

efortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui

1.4 Documente de referinfii

Nr.
crt.
1

Standard
SR EN 1992-1-1:2004
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008

Denumire
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partca 1-1: Rcguli generate i reguli pcntru
cladiri.
Eurocod 2: Proicctarca structurilor de beton.
Partca I - I : Rcguli generate !'}i reguli pcntru
cladiri. Anexa nationla

211

SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012

SR EN 1992-1-1:2004/
NB:2008/A91:2009

SR EN 1992-1-2:2006

SR EN 1992-1-2:2006/AC:2008

SR EN 1992-1-2:2006/NA:2009

Nr.
crt.

Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.

Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru
cladiri.
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru
cladiri. Anexa nationla
Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-2: Reguli generale. Calculul
comportarii la foe.
Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-2: Reguli generale. Calculul
comportarii la foe.
Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-2: Reguli generale. Calculul
comportarii la foe. Anexa nationala
Act normativ prin care se aproba
reglementarea tehnica/publicapa

Reglementare tehnica

Ordinul
ministrului
dezvoltarii
Cod de proiectare seismica. Partea I
regionale
i
administratiei
publice
nr.
Prevederi de proiectare pentru cladiri,
2465/2013,
publicat
in
Monitorul
indicativ P 100-1/2013
Oficial al Rom.aniei, Partea I bis, nr.
558/3 seotembrie 2013
Cod de proiectare a constructiilor cu pereti Ordinul
ministrului
dezvoltarii
structurali de beton armat, indicativ CR 2- regionale i administratiei publice nr.
2361/2013, publicat in Monitorul
1-1.1/2013
Oficial al Romaniei
Specificatie tehnica privind produse din
otel utilizate ca armaturi: cerinte i criterii
de performanta,, indicativ ST 009-2011

Ordinul ministrului dezvoltarii regionale

i turismului nr. 683/2012, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
nr.337 din 18 mai 2012

(2) Acest ghid cuprinde texte reproduse din standardul national SR EN 1992-1-1:2004 i SR
EN 1992-1-1 :2004/NB:2008, identificate prin bara laterala i/sau referinta [1].

2 Cerinte de performan. i criterii de conformare

2.1 Principii generale
(1) Structurile din BIR vor respecta cerintele de performanta din codul de proiectare seismica
P 100-1, i anume:
(i) cerinta de siguranta a vietii pentru cutremurul de proiectare;
(ii) cerinta de limitare a degradarilor pentru cutremurul de serviciu.
(2) Caracteristicile cutremurelor de proiectare i respectiv de serviciu sunt stabilite in codul P
100-1.
(3) indeplinirea cerintelor fundamentale stabilite la paragraful 2.1(1) se controleaza pd.n
verificarile la doua categorii de stari limit:a:

212

(i) Stari limitii ultime, SLU, asociate cu ruperea clemcntelor structuralc i alte formc
de cedare structurala care pot punc in pericol siguranta vietii oamenilor;
(ii) Stari limita de scrviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea dcgradarilor pa1na la un
nivcl dincolo de care cerintelc specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite.
(4) Pc liinga vcrificarilc cxplicitc :1!1;; [:W.rilor Iimita sc vor lua i altc masuri spccifice pentru a
reduce inccrtitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a constructiilor (vczi 2.4).
2.2 Stiiri limitii ultime
(1) Se vor limita deplasarile laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita ultime la
valori care:
(i) sa asigure cu o marja de siguranta suficienta ca deformatia laterala a structurii este
infcrioara celei corespunzatoare prabuirii;
(ii) sa evite riscul pentru persoane pe care-I poate prezenta prabirea elementelor
nestructurale.
(2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii.
(3) in lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor
de beton armat este 50% din rigiditatea elementelor din beton simplu cu aceei sectiune,
considerate nefisurate.
(4) Determinarea deplasarilor orizontalese va face conform anexei E din P 100-1.
(5) Daca deplasarile relative de nivel nu depesc valorile limita prevazute in P 100-1, anexa
E, conditia 2.2( 1) se considera indeplinita.
(6) Sistemul structural va fi inzestrat cu suficienta ductilitate globala, ductilitate locala i
capacitate de rezisteni pentru a face fata efectelor actiunii seismice de calcul.
(7) Se pot avea in vedere diferite combinatii ductilitate/ rezisteni pentru verificarea conditiei
2.2(5). Acestea sunt fie cele obtinute pe baze prescriptive (prin asumarea unei clase de
ductilitate i a factorilor de comportare i masurilor de ductilizare asociate) fie prin verificarea
directa a performantei structurale pe baza de deplasari, prin analiza inelastica.
(8) Structura va fi verificatii i la stabilitatea de ansamblu sub actiunea seismica de calcul. Se
vor avea in vedere atat stabilitatea la rasturnare, cat i stabilitatea la lunecare.
(9) Calculul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de
ordinul 2.
2.3 Starea limitii de serviciu (de limitare a degradiirilor)
(1) Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stiiri
limita sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale 1 a
echipamentelor.
(2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii.
(3) In lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditatii, se poate considera ca rigiditatea elementelor
de bcton armat cstc 50% din rigiditatea elementclor din beton simplu cu acceai sectiune,
considerate nefisuratc.
(4) Daca deplasiirilc relative de nivcl nu depacsc 0,5% din 'inaltimca etajului pcntru cladiri la
care elcmcnte nestructuralc fragile sunt aate de structura, rcspectiv 0,75% cand elcmentc
ncstructurale cu capacitate mare de dcformare sunt atatc de structura, sau I% daca

213

prinderile elementelor nestructurale fac ca acestea sa nu interactioneze cu structura, conditia

2.3(1) se considera indeplinita.
2.4 Miisuri suplimentare
(I) Se vor alege, pe cat posibil, amplasamente favorabile in mediul natural i in mediul
construit, cu riscuri seismice minime. Se vor evita, ca regula generala, amplasamente cu
proprietati geologice i geotehnice cu influente potential negative asupra cerintelor i
raspunsului seismic structural.
(2) La conceperea sistemului structural se vor avea in vedere unnatoarele aspecte:
- simplitatea structurii
- redundanta structurii
- geometria structurii in intregul ei, cu considerarea modului de distribuire a elementelor
structurale, nestructurale i a maselor
- rezistenta i rigiditatea laterala in orice directie
- realizarea ca diafragme a pleelor
- realizarea unor fundatii adecvate.
Notli: Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cat posibil simetrice, regulate in plan i pe
verticalli, reprezintli obiectivul eel mai important al proiectlirii, deoarece modelarea, calculul,
dimensionarea, detalierea i executia structurilor simple este supusli la incertitudini mult mai mici i, ca
urmare, se poate impune construcpei, cu un grad inalt de incredere, comportarea seismica dorita. Reguli
i recomandari privind realizarea dezideratelor de mai sus sunt date in P 100-1.

3 Actiunea seismica
(1) Actiunea seismica pentru un amplasament dat i pentru o construce data se stabilesc pe
baza zonarii seismice i a spectreIor de raspuns din codul P 100-1. Efectul conditiilor de teren
cste considerat in mod indirect i implicit prin intermediul perioadei de colt Tc asociata
amplasamentului.
(2) in cazurile specificate in P 100-1 se va efectua un studiu de hazard pentru amplasament.

4 Concepte de proiectare
(1) Proiectarea structurilor din beton amplasate m zone seismice trebuie sa asigure acestora o
capacitate adecvata de disipare a energiei, fara o reducere substanala a rezistentei globale
sub mcarcarile laterale induse de cutremur i mcarcarile verticale asociate.
(2) In situatia de proiectare seismica trebuie indeplinite unnatoarele cerinte: asigurarea unei
rezistente adecvate pentru toate elemente structurale, asigurarea capacitatii de deformare
postelastica in zonele critice astfel incat aceasta sa fie in concordanta cu ductilitatea de
ansamblu considerata la proiectarea structurii.
(3) Constructiile se pot proiecta pentru clasa de ductilitate inalta (DCH), caz in care acestea
trebuie sa aiba o capacitate substantiala de deformare m domeniul postelastic, distribuita in
numeroase zone ale structurii iar cedarile de tip fragil trebuie evitate.
(4) Pentru constructii amplasate in zonele seismice caracterizate de valori ag:'.S 0,15g, se poate
adopta o proiectare care sa inzestreze structurile cu capacitate de ductilitate mai mica, cu un
spor corespunzator de rezistenta. in acest caz constructiile se incadreaza in clasa de ductilitate
medic (DCM), pentru care sunt date prevederi speci:fice in P 100-1 i in acest ghid.

214

(5) in cazul constructiilor amplasate in zone cu seismicitate scazuta (ag :S 0,10g), structurile de
bcton pot fi altemativ conceputc, conform P 100-1, cu o capacitate de disipare i ductilitate
scazuta (DCL) pc baza rcgulilor din SR EN 1992-1-1.

5 Materiale
5.1 Beton
( L) Se definetc betonul de malta rczistenta (BIR) ca fiind betonuJ de clasa mai mare de
C50/60. Caracteristicile de rezistenta ale BIR sunt date m capitolele 5.1. l i 5.1.2. Pentru
determinarea altor caracteristici (curgere lenta, contractie, etc.) se vor vedea prevedcrile
corespunzatoare din SR EN 1992-1-1.

5.1.1 Rezistenta la compresiune

(1) Rezistenta caracteristica este rezistenta pe cilindru:
(2) Rezistenta medic se determina cu relatia:

fc:k =fck,cyl
.fc:m

=fc:k+ 8 MPa

(3) in cazul in care este nevoie sa se specifice rezistenta betonului la alte varste decat 28 de
zile, se folosete relatia urmatoare:
./ck(t) =fcm(t) - 8 (MPa)

pentru 3 <t < 28 zile

(5.1)

./ck(t) =./ck

pentru t 2:: 28 zile.

(5.2)

m care rezistenta medie la varsta t se evalueaza conform SR EN 1992-1-1 cu relatia:

fcm(t) = Pcc(t)fcm

(5.3)
(5.4)

unde:
fcm(t)
./cm
Pcc(t)
t
s

este rezistenta medic la compresiune a betonului la varsta t zile;

este rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile;
este un coeficient care depinde de varsta betonului reprezentat grafic m
Figura 5.1
este varsta betonului, in zile
este un coeficient care depinde de tipul de ciment, egal cu:
= 0,20 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 42,5 R,
CEM 52,5 N i CEM 52,5 R (Clasa R)
= 0,25 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 32,5 R, CEM 42,5 N
(Clasa N)
= 0,38 pentru cimenturi de clasa de rezistenta CEM 32,5 N (Clasa S)

(4) in cazul elementeJor tratate termic se aplica prevederile din sectiunea 10 i relatia (Bl0)
din Anexa B din SR EN 1992-1-1 pentru a tine seama de efcctul temperaturii asupra gradului
de maturitate al bctonului.

215

1.20

1.00

r-- - - - - - - - - --- _ _ ___ _ - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - -- - - - - - - - - - - - - -- - - - - I

0.80 I

ca. 0.60

--cimentR
........ cimentN
......... cimentS

0.40

0.20

0.00 '-----------20
5
15
0
10

------'

25

30

t (zile)

Figura 5.1. Variapa coeficientului (3cc in timp, in funcpede tipulde ciment

(5) Caracteristicile de rezistenta i de deformatie ale BIR sunt date in tabelul 5 .1.
Tabelul 5.1. Caracteristicide rezistenti sidedeformatie BIR (cf. SR EN 1992-1-1)
80
55
60
70
90
/ck (MPa)
/ck.cube (MPa)
fem (MPa)

lc1m (MPa)
/ctk,o,os (MPa)
Ecm (GPa )
Gel (%o)
(%0)

Gcul
Gc2

63

(%0)

68

85

78

95

105

88

98

4,4

4,6

4,8

5,0

38

39

41

43

44

3,0

2,5

3,1

3,2

3,4

3,5

2,6

2,7

2,8

2,8

2,3

2,4

2,5

2,6

1,6

1,45

3,2

3,0

3,1

2,9

1,75

75

4,2

2,2

(%0)

Gcu2

67

2,8

2,7

2,8
2,6

1,4

2,8

2,6

1,4

(6) Rezistenta de calcul este data de relatia:

/cd = acifck I re

(5.5)

unde:

re

este coeficientul partial de siguranta referitor la beton,

ace

este un coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la

compresiune i de efectele defavorabilc ce rezulta din modul de aplicare al
incarcarii (in general se recomandaacc= 1 ).

216

(7) Pentru calculcle la SLU sc recomanda utilizarea diagramei parabola-dreptunghi (Figura

5 .2), dcscrisa de rclatiile de calcul din SR EN 1992-1-1, 3.1. 7.

Ecz

Figura 5.2. Diagrama parabola-dreptunghi pentru beton comprimat

(5.6)
(5.7)
in care:
n

t:c2
t:cu2

este exponentul, conform tabelului 5.1;

este deformatia atinsa la efortul maxim, conform tabelului 5.1;
este deformatia ultima, conform tabelului 5.1.

5.1.2 Rezistenta la intindere

(I) Rezistenta la intindere se determina, conform cu SR EN 1992-1-1, pe baza rezistentei
medii la compresiune, cu relatiile urmatoare:
rezistenta medie
.fcrm =2, 12 ln(l +(fcn/10))
rezistenta caracteristica

(5.8)

.fctk;o.os = 0,7x.ftm

fractil 5%

(5.9)

fctk;O.95 = J ,3 >%tm

fractil 95%

(5.10)

(2) Rezistenta de calcu] la intindere este data de relatia:

./cid

in care:
1t

= G.cVctk.0,05 / re

este coeficientu] partial de siguranta referitor la beton,

(5.11)

217

act

este un coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata asupra rezistentei la

intindere i de efectele defavorabile ce rezulta din modul de aplicare al
incarcarii (in general se recomandaact = 1 ).

(3) Cand este necesara valoarea rezistentei la intindere la varste diferite de 28 de zile, se
folosete o relatie similara cu cea folosita pentru rezistenta la compresiune:
/ctm(f) = (cc(t)) /ctm

(5.12)

undePcc(t) este dat de expresia (5.4) i

a = 1 pentrut < 28

a = 2/3 pentrut 28.

(4) Se admite relatia urmatoare intre rezistenta la intindere prin incovoiere i cea la intindere
directa, care pune in evidenta dependenta celei dintai de dimensiunile elementului:
/ctm,fl = max {(1,6 - h/1000}/ctm;fctm}

(5.13)

in care h este inaltimea totala a elementului, in mm.

5.2

OJ;eluri pentru beton armat

(1) Otelurilor folosite pentru armarea BIR trebuie sa respecte prevederile din SR EN 1992-1-1
i specificatia tehnica ST 009 (vezi 5.2.1...5.2.3 din prezentul ghid). Se pot folosi i oteluri de
inalta rezistenta (vezi nota de la tabelul 5.3).

5.2.1 Aderentci
(1) Produsele profilate sau amprentate indeplinesc conditiile pentru a fi considerate "de inalta
aderenta" daca geometria nervurilor sau a amprentelor respecta conditiile privind suprafata
relativa a nervurii,/R,min, din tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. ValorifR.mm(cf. ST 009)
Diametrul nominal al barei
(mm)

::;8

:'.SlO

::;40

[R,min

0,039

0,045

0,052

0,056

5.2.2 Ductilitatea i caracteristicile mecanice ale otelurilor

(I) SR EN 1992-1-1 definete trei clase de ductilitate, A, B i C, iar ST 009 definete cinci

clase (vezi Tabelul 5.3). Pentru elementele structurale care fac parte din sistemul de preluare a
foqelor seismice se vor folosi numai armaturi de clasa B, C sau Cs (dupa clasificarea din ST
009). in zonele potenpal plastice ale acestor elemente se vor folosi numai armaturi de clasa C
sau C8 Pentru armarea transversala se poate utiliza i otel cu limita de elasticitate mai mare
decat 600 MPa, din clasa de ductilitate A, B, C sau C s .
(2) Diagrama de calcul cr-E a armaturilor este fie cea biliniara cu consolidare i deformatie
ultima limitata la Bud, fie cea biliniara cu palier i rara limita de deformatie (Figura 5.3).
(3) Valorile de calcul ale eforturilor unitare i ale deformatiilor specifice sunt:
hd =fyklrs
/td

= 0,9/tk!Ys

(5.14)
(5.15)

218

&ud

in care rs = 1 15

(5.16)

= 0,9li.1k

Tablul 5.3. Pr(!2rieti(ilurmam,-UPr (dupli ST 009)

Alungirea aa forti Alungirea la rupere
Categoria de
maxima A,.. (o/o)
ductilitate
A,.(%)
6,0
5
1,

As

Raportul k = (ft/A)k
1,03

2,5

6,0

1,05

5,0

10,0

1, 08

7,5

16,0

10,0

20,0

1,25

16,0

1,25

CJ

7,5

1,15
1, 35

4d
-___ --.
fyd

tyd

Figura 5.3 Dfagrame efort unitar-deformafie de calcul (B) ale ofelurilor pentru
beton armat

5.2.3 Capacitatea de indoire

(1) Aptitudinea la indoire se verifica prin testul de indoire sau eel de indoire-dezdoire. Testele
sunt considerate satisfiicute daca dupa test nu este nici un semn de rupere sau fisuri vizibile cu
ochiul liber.
(2) Deformarea la cald nu este admisa pentru ca modifica proprietatile de rezistenta i
deforrnabilitate ale otelului.
(3) Testul de 'indoire consta din indoirea la 180 o singura data a barei, in jurul unui dom cu
diametrul dat in tabelul 5.4.
(4) Testul de 'indoire-dezdoire consta In indoirea barei la 90, 'in jurul unui dom cu diametrul
conform tabelului 5.5, 'imbatranirea otelului, unnata de dezdoire cu eel putin 20 .

219

Tabelul 5.4. Diametrul dornului pentru testul de indoire (ST 009)

Diametrul nominal d (mm)

Diametrul maxim al domului

3d
6d
3-4d

< 16
>16
Sarme trefilate

. (ST 009)
. . n1ametruIdornulm. pentru testul de "md01re. dezd01re

TabeIu15 5

Dia.rnetrul norninald(mm)

Diametrul maxim al domului

< 12
16 < d:'.S25
>25

Sarme trefilate

5d
8d
JOd
5d

6 Durabilitatea structurilor din beton de inalta rezistenta

(1) Conform SR EN 1992-1-1, o structura durabila trebuie sa satisfaca cerintele de aptitudine
de exploatare, de rezistent;a i de stabilitate pe intreaga durata de utilizare din proiect, fiira
vreo pierdere semnificativa de functionalitate sau lucrari de intretinere neprevazute extinse.
(2) Durabilitatea unei structuri este determinata de grosimea stratului de acoperire cu beton i
de calitatea betonului daca deschiderea fisurilor este limitata prin proiectare.
(3) Pentru asigurarea durabilitatii structurii se vor respecta prevederile din SR EN 1992-1-1,
capitolul 4, pentru alegerea clasei minime de rezistenta a betonului i determinarea grosimii
stratului de acoperire in functie de clasa de expunere a elementului structural, i din capitolul
7, pentru limitarea deschiderii fisurilor.

7 Proiectarea la stari Iimita ultime (SLU)

7.1

incovoiere ; incovoiere cu forfii. axialii.

7.1.1 Principii generate

(1) Determinarea momentului capabil ultim al sectiunilor de beton armat se bazeaza pe
ipotezele urmatoare:
- sectiunile plane raman plane;
- armaturile aderente, fie ca sunt intinse sau comprimate, sufera acelei deformatii relative
ca betonul adiacent;
- rezistenta la intindere a betonului este neglijata;
- eforturile unitare in betonul comprimat se deduc din diagrama efort-deformatie de calcul
indicata la 5.1.1 (Figura 5.2);
- eforturile unitare in armaturile pentru beton armat se deduc din diagramele de calcul
indicate la 5.2.2 (Figura 5.3).
(2) Deformatia la compresiune a betonului trebuie limitata la ecu2 (a se vedea 5.1.1 i tabelul
5.1) daca o parte a sectiunii este intinsa. Deformatii]e armaturilor pentru beton armat trebuie
!imitate la euct-

220

(3) Pentru sectiunile care sunt supuse la o incarcare centrica se lirniteaza deformatia medie la
compresiune la Ec2.
(4) Pentru sectiunile comprimate excentric, cu intreaga sectiune comprimata, deformatia
limita se determinli prin interpolare liniara intre &c2 i e..-u2, in functie de curbura.
(5) Preve<lerile de la (2), (3) i (4) conduc la aplicarea regulii celor trei pivoti reprezentata in
Figura 7.1.

t----

--------------------------------,-------.7,J[!j
ecu2

- - - - - -r.. - - -

4i! .

eud________

l---1

Figura 7.1. Diagrama deformapilor admise la starea limita ultima

7.1.2 Legi constitutive pentru beton in calculul la SLU

(1) Pentru calculul la SLU este recomandata o relatie cr-c de tip parabolli-dreptunghi (Figura
5.2 i ecuatiile 5.la ;;i b), dar sunt admise i alte relatii cr-e, daca sunt echivalente sau mai
acoperitoare.
(2) Valorile deformailor cc2 i ecu2 {definite in Figura 5.2) pentru betoane obinuite (:S
C50/60) sunt 0,002, respectiv 0,0035. Pentru betoane de inalta rezistenpi, valorile acestor
deformatii sunt date m tabelul 5.1.
(3) Este admisa de asemenea utilizarea unei diagrame dreptunghiulare echivalente de eforturi
unitare in betonul comprimat (vezi Figura 7.2). Parametrii A i Tl care definesc blocul
dreptunghiular sunt, conform SR EN 1992-1-1, dati de relatiile urmatoare:

,t= 0,8

pentru_fckS:,50 MPa

(7.1)

pentru 50 </ckS:, 90 MPa

(7.2)

7, 1,0

pentruAkS:, 50 MPa

(7.3)

TF 1,0 - (jk -50)/200

pentru 50 <fc1,S:, 90 MPa

(7.4)

J = 0,8 - ifck -50)/400

]

221

As2

MR(

\----

------

AJ;,
-+-___,__..

Figura 7.2. Diagrama dreptunghiulara echivalenta

7.1.3 Efectul confinarii

(1) in cazul solicitiirii triaxiale ja3j = la2I < lail, trebuie sa se tina cont de efectul de confinare a
betonului.

Figura 7.3. Stare triaxiala de eforturi

Nota: Folosirea modelui de beton confinat dat in SR EN 1992-l-l la betoane de inalta rezistenta nu este
indicata deoarece acesta a fost calibrat folosind betoane obinuite. Pentru elementele realizate din beton
de inalta rezistenta, modelul de confinare recomandat in acest ghid este modelul propus de Cusson i
Paultre in 1994, care a fost calibrat folosind datele experimentale obtinute pe 50 de stalpi cu rezistente
de la 60 la 120 MPa. Pentru armaturile transversale s-a folosit otel cu limita de curgere variind de la 400
la 1400MPa.

7.1.4 Modelul de beton confinat

(1) Presiunea laterala nominala pentru stalpii rectangulari este data de relatia:

J; = fhcc ( Ashx + Ashy J

s

h0 +h0

(7 .5)

unde:
face

- efortul in armatura transversala atunci cand este atins efortul unitar maxim in
betonul confinat;

s - distanta intre etrieri;

ho i ho - dimensiunile miezului de beton confinat pe cele doua directii;

222

Ashx 1?i Ashy -

ariile de armatura transversala pe ce1e doua directii.

(2) Presiunea efectiva de confinare este data de relatia:

(7.6)

fte =K,,fi
in care indicde de eficienta confinarii Kc este

(7.7)
(3) Stalpii supul?i la compresiune se clasifica in trei clase, functie de factorul de confinare
efectiva:
Clasa I - Stalpi slab confinati (0% <fie I fco< 5%)

Clasa II - Stalpi mediu confinati (5% <fte I fc0 20%)

Clasa III - Stalpi putemic confinati (fie I fco>20%)
<

Nota: Deoarece stalpii din prima clasii nu prezinta o cre:;;tere suficienta de rezistenta i ductilitate, nu se
recomanda folosirea lor in zone seismice sau ca structura principala pentru preluarea foqelor laterale
induse de actiunea cutremurelor de intensitate medie sau ridicata. Stalpii de clasa II, care prezinta
creteri moderate de rezistenta :;;i o comportare ductilii a betonului confinat dupa atingerea rezistentei
maxime, sau cei din clasa HI, cu cre:;;teri semnificative ale rezistentei i ductilitiitii se pot folosi in
structurile aflate in zone seismice.

fee f/co= 1. 0+2. J (ft/[c0f 7

(4) Rezistenta betonului confinat este data de relatia:

(7.8)
A

fo

0,5fcc

I
l
I
I
I

'1

0,5fco

'I
I
t

/beton
:confinat
I
I

cc
Figura 7.4.Legea constitutivi u-e pentru beton confinat i neconfinat conform modelului
propus de Cusson i Paultre
(5) Legea constitutiva (J-e pentru beton confinat este data de relatiile:

r [
c,,, = J ,.,.

r(t,c I l,J
r-1+ (8 /l'
,:

(T

)r

pentru f:c :'.S E:cc

(7.9a)
(7.9b)

223

unde:
kI = (

ln 0.5

&c50c - [ice

k2 = 0.58 + 16( he
fco

&c50c =lic50U

&c50U

(7.10)

)*'-

he
+0.15
fco

=0.004

(7.11)
(7.12)

l.1

(7.13)
(7.14)

La determinarea lui &csoc se considera /hcc ==fyh, deoarece la aceasta deformatie specifi.ca a
betonului i armatura transversala intra in curgere.
Reprezentarea grafi.ca a legii constitutive pentru beton de inaltii rezistenta confi.nat este data in
Figura 7.4.
(6) Pentru determinarea rezistentei betonului confinat, modelul Cusson-Paultre nu presupune a
apriori intrarea in curgere a armaturii transversale. Determinarea presiunii laterale se face in
mod iterativ folosind urmatorii pai:
(i) Se determina presiunea laterala efectivafie considerand considerafice =fyh
(ii) Se determina rezistenta betonului confinat, fee , i deformatia specifica care
corespunde atingerii acesteia ecc.

(iii)Se determina Gee folosind relatia Ghee=0.5 Gee [I-(.fie Ifee)]

(iv)Se determina fiee folosind legea constitutiva a otelului folosit pentru armatura
transversala;
(v) Se reevalueaza presiunea efectiva de confinare .fie , iar daca aceasta este mai mica
decatfvh se repeta paii de la ii) la iv).

7.1.5 Legi constitutive pentru oteluri

(1) Pentru calcul, curba caracteristica a otelului se schematizeaza fie printr-o relatie biliniara
cu palier, fie printr-o relatie biliniara cu consolidare (Figura 5.3). Optiunea curenta este relatia
biliniara cu palier, folosita in calculul simplifi.cat de rezistenta.
(2) in cazul se adopta modelul cu palier nu se face nici o verifi.care pentru deformatia ultima
iar in care se adopta, iar in cazul in care se adopta modelul biliniar, valoarea de calcul a
deformatiei ultime este 90% din valoarea caracteristica a deformatia ultime Euct = 0,9Euk (de
exemplu, pentru un otel din clasa C, valoarea caracteristica a deformatiei ultime este de 7 ,5%,
iar valoarea de calcul este 0,9x7,5 = 6,75%).
7.2 Forp'i tiiietoare
( l ) Comportarea Ia foqa taietoare a elementelor de beton de inalta rezistenta prezinta aspede
specifice, care se reflecta in regulile de calcul. De asemenea, solicitarea ciclica alternanta

224

impune masuri suplimentare. Conceptul de bazli ramane eel al grinzii cu zlibrele echivalente
adoptat in SR EN 1992-1-1.

7.2.1 Grinzi
( l ) Pentru calculul grinzilor la starea limita de rezistenta la
normativ de referinta se utilizeaza SR EN 1992-1-1.

forta

taietoare, ca document

(2) Grinzile din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula confonn prevederilor din SR
EN 1992-1-1, 6.2.
(3) Grinzile din clasa de ductilitate inaltli i medie se vor calcula conform prevederilor din P
100-1, astfel: in afara zonele critice conform SR EN 1992-1-1, iar in zonele critice ca mai jos.
(4) Modul de dimensionare la foqli tliietoare i de armare transversala a zonelor critice pentru
grinzile din clasele de ductilitate inaltli i medie se stabilete functie de valoarea algebrica a
raportului intre foqa taietoare minima i cea maxima, = VEJ mini VEd max, in sectiunea de
calcul:

(i) Dacli:

S 2 -0,5 sau S < -0,5 i jVEd /

max ::;

(2 + ()bwdfc,d

(7.15)

calculul i armarea transversalli se efectueazli pe baza prevederilor

specifice din SR EN 1992-1-1, inclinarea diagonalelor comprimate
considerandu-se egala cu 45 ;
(ii) Dacli:

s <-0,5

(7.16)

atunci jumatate din valoarea foqei tliietoare de dimensbnare se preia

prin etrieri perpendiculari pe ax.a grinzii, calculati ca la punctul
precedent, iar cealalta jumatate prin armaturi inclinate dispuse pe douli
directii iodinate cu 45 fata de ax.a grinzii.

7.2.2 Stalpi
(1) Pentru calculul stalpilor la starea limitli de rezistentli la foqli taietoare, ca document
normativ de referinta se utilizeazli SR EN 1992-1-1.
(2) Stalpii din clasa de ductilitate sclizuta (DCL) se vor calcula conform prevederilor din SR
EN 1992-1-1, 6.2.
(3) La verificarea stalpilor din cJasele de ductilitate inalta i medie la foqa tliietoare, inclinarea
diagonalelor comprimate in modelul de grinda cu zabrele se ia egala cu 45.

7.2.3 Noduri de cadru

(1) Nodurile structurilor in cadre de ductilitate medie (DCM) vor fi prevazute cu aimatura de
confinare egalli cu armatura zonelor critice din st:alp. Daca in nod intra grinzi cu llitimea eel
putin egala cu 3; din latura stalpului pe toate cele patru fete, atunci se poate reduce la jumatate
armlitura transversala i distanta intre armaturi se poate dubla, fiirli insa a deplii 150 mm.
(2) Nodurile structurilor in cadre de ductilitate inalta (DCH) vor respecta prevederile de la
alineatele (3)-(8) de mai jos.
(3) Forta de compresiune inclinata produsli in nod de mecanismul de diagonalli comprimata nu
va depi rezistenta Ja compresiune a betonului solicitat transversal la intindere.
(4) In afara de cazul in care se folosete un model de calcul mai riguros, cerinta de la (3) se
considera satisfacuta daca

225

- la nodurile interioare:

f.ihd'S 3,25fctd;hc:
f.ihd'S 2,25/ctdb;hc

- la nodurile exterioare :

(7.17a)
(7.17b)

in care bjestelat,imea de calcul a nodului:

(7.18)

bj = min(bc ; bw + 0,5hc )

(5) Armaturile transversale orizontale din nod se vor dispune sub forma de etrieri inchii sau
agrafe i se vor dimensiona conform P 100-1, i anume:

in

- la nodurile interioare:

As,/ywr-_ 0,8(As1 + As2)J;,d(J-0,8vd)

(7.19)

- la nodurile exterioare

A s,/ywr-_ 0,8Asd;,d(l-O, 8vd)

(7.20)

relatiile de mai sus vaeorespunde fortei axiale a stfilpului inferior. Aceste relatii sunt
valabile daca exista grinzi care intra in nod pe directia transversala actiunii seismice, pe
ambele fete laterale ale nodului. in caz contrar, aria de armatura rezultat:a din calcul, Ash, se
sporete cu 25%.
(6) Etrierii orizontali calculati cu (7.19) sau (7.20) se vor distribui uniform pe inaltimea
nodului. in cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele indoite ale armaturilor
longitudinale din grinda.
(7) Arm.atura orizontala a nodului nu va fi mai mica decat armatura transversala din zonele
critice ale stalpului.
(8) Arm.atura longitudinala verticalaAsv care trece prin nod, incluzand armatura longitudinala a
stalpului, va avea aria, conform P 100-1:
(7.21)

Asv 2: (2/3)Ash{hjclhjw)
in care :
hjw

este distanta interax intre armaturile de la partea superioara i cea inferioara a

grinzilor;

este distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor.

hjc
(9) Pentru a limita lunecarea barelor longitudinale ale grinzii care intra in nod, raportul intre
diametrul barei i dimensiunea stalpului paralela cu bara trebuie sa respecte relatiile:
- la noduri interioare:

l+0,8v t1
7,5fctm --dbl
-<

ht' - YRtlfyd 1+0,5k

- la nodurile exterioare :
in care:

k= 0,5 pentru DCM i 0,75 pentru DCH

YRd =

1,0 pentru DCM i 1,2 pentru DCH

in nici un caz raportul dbLlhc nu va fi mai mare decat 1/20.

(7.22)
(7.23)

226

7.2.4 Pere ductili

(l )Sectiunea inimii peretilor trebuie sa satisfaca conditia:
- la constructii proiectate pentru clasa DCH:
(7.24)

VEd ':S 2,5.fcid bw f.,.,

- la constructii proiectate pentru clasa DCM:

(7.25)

ViM :S 3, 5.fc,td bw f11in care:

b w, lw sunt grosimea i lungimea inimii peretelui;

(2)ln cazul peretilor structurali cu raportul intre inaltimea in elevatie a peretelui i lungime,
Hw I lw 2:: l, dimensionarea arrnaturii orizontale pentru preluarea foqei taietoare in sectiuni
inclinate se face pe baza relatiilor:
-inzonaA (vezi CR2-l-l.l, fig.7.1):
(7.26)
in care:
este suma sectiunilor armaturilor orizontale intersectate de o fisura inclinata la 45 ,
incluzand arrnaturile din centuri, daca fisura traverseaza planeul;

EA.sh

este valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii orizontale;

hwd

- in zona B (vezi CR 2-1-1.1, fig.7.1):

Vsd :S VRd.c: + LAsh.hd

(7.27)

in care:
este valoarea de calcul a foqei taietoare preluate de beton, cu:

VRd.c:

VRd,c:

= 0,5 CJ'cp b,..,. lw

(7.28)

in care O'cp este efortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui.

(3)In cazul peretilor structuralicu raportul Hw I lw< 1, sectiunile arrnaturilor orizontale i
verticale din inima peretilor vor respecta relatia:
l-H
V:Ed <
{' + "' / w .LA_sv J,yd,v
- V.Rd, c + .EAshJywd

(7.29)

in care:
1A sv

este suma sectiunilor armaturilor verticale din inima peretelui;

.fvd,v

este valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii verticale;

se determina cu relatia (7.28).

VRd,c

Armatura orizontala 1A sh va respecta conditia:

l:As1iJ;,d,h 2:: li/i H;

(7.30)

in care:
q;

reprezinta foqelc orizontale, considerate uni form distribuitc, transmise de planeu la

perete, la nivelul ,,i", ,,suspendate" de diagonalele comprimate cu inclinarea de 45,
dcscarcate in sectiunea de la baza;

227

H;
L',4.h

reprezinta distanta masurata de la baza la nivelul ,,i";

este suma sectiunilor tuturor armaturilor orizontale din perete.

8 Asigurarea ductilitatii locale

8.1

Reguli generale de asigurare a ductilitiifii locale

( l ) Pentru a asigura o comportare ductila de ansamblu a structurii, zonele potential plastice

trebuie sa dispuna de capacitati de rotire plastica ridicata.
(2) Aceasta cerinta este indeplinita daca sunt satisfacute unnatoarele cerinte:
a) Suficienta ductilitate de curbura este asigurata in toate zonele critice.
b) Flambajul armaturilor comprimate in zonele critice este impiedicat
c) Otelul folosit in zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie sa posede
alungiri plastice substantiale (clasa C conform paragrafului 5.2.2);
d) raportul intre rezistenta otelului i limita lui de curgere trebuie sa fie excesiv mai mare
ca 1 (orientativ 2: 1,15);
e) armaturile utilizate la armarea zonelor plastice potenale trebuie sa posede proprietati
de aderenta substanale printr-o profilatura eficienta (vezi 5.2.1).
(3) Cerintele de ductilitate locala pot fi evaluate pe doua cai:
- din raspunsul seismic neliniar ,,time - history", pe baza relatiilor intre cerintele de rotire
plastica a barelor i valoarea capabila a rotirii limita ;
- in mod aproximativ, conform P 100-1 Anexa E, pe baza relatiei:
rfLU= cqBe

(8.1)

in care
c
coeficientul de amplificare a deplasarilor definit in Anexa E din P 100-1;
8LU
0
este rotirea de hara produsa de actiunea seismica asociata SLU;
9e
este rotirea de hara determinata prin calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare;
factorul de comportare al structurii.
q
(4) Rotirile de hara maxime, determinate la paragraful (3), nu trebuie sa depaeasca valorile
limita date in Anexa E din P 100-1.
8.2 Asigurarea capacitiifii de ductilitate localii pentru grinzi

8.2.1 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inaltii
(1) Zonele de la extremitale grinzilor cu lungimea lcr = l,5hw, masurate de la fata stiilpilor,
precum i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea i de alta a unei sectiuni din campul
grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera
zone critice (disipative).
(2) Cerintele de ductilitate in zonele critice ale grinzilor se considera satisfacute, conform P
100-1, daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:
a) Cel pun jumatate din sectiunea de armatura intinsa se prevede i in zona
comprimata.
b) Coeficientul de armare longitudinala din zona intinsa satisface conditia:

228

p 0.5 fct,n
.1:.k

(8.2)

c) AnnlituriJe longitudinale se vor dimensiona astfel incat inliltimea zonei comprimate

xusa nu depaeasdi 0.25d. La calculul Jui x,, se tine cont i de annatura din wna
comprimutli.
d) Se prevede armare continua pe toata deschiderea grinzii. Astfel:
1.
11.

La partea superioara a grinzilor se prevad eel putin doua bare cu

suprafata profilata cu diametru de 2: 14mm;
eel putin un sfert din armatura maxima de la partea superioara a
grinzilor se prevede continua pe toata lungimea grinzii;

e) Etrierii prevazuti in zona critica trebuie sa respecte conditiile:

1.

diametrul etrierilor d,,1112:_ 6 mm;

n. distanta dintre etrieri s va fi aleasa astfel incat:

s ', min{ h; ;150mm;6d"}

(8.3)

8.2.2 Grinzi care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie
(1) Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea fer = J,Ohw, masurate de la fata stalpilor,
precum i zonele cu aceasta lungime, situate de o partea i de alta a unei sectiuni din campul
grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera
zone critice (disipative).
(2) Trebuie indeplinite toate prevederile de la paragraful 8.2.1(2), cu exceptia celei privind
distanta intre etrieri. Relatia privind distanta intre etrieri se modifica dupa cum urmeaza:
s min{ h; ;200mm;8dhi }

(8.4)

8.3 Asigurarea capacitiiJii de ductilitate localii pentru stiilpi

8.3.1 Stalpi care fac parte din structuri din clasa de ducti!itate inalta

(1) Forta axiala normalizata, VJ, nu va depai de regula valoarea 0,4. Se admit valori vct,porite
pana la 0,55, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale i daca se
justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de baracel putin
egala cu cea din relatia 8.1.
(2) Coeficientul de armare longitudinaHi totala p va fi eel pupn 0,01 i maximum 0,04.
(3) intre arrnaturile de la colturi se va prevedea, pe fiecare 1atura, eel putin cate o bara
interrnediara.
(4) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta (,,., data de
expresia (cf. P 100-1):
1

(.,. {l.5h,.; ;600mm}

(8.5)

229

(5) Daca lc1 I he> 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica i se va arma in
consecinta.

(6) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri ;;i agrafe, care sa asigure ductilitatea
necesara ;,i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a
armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solfoitare triaxiala eficienta.
(7) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva fi eel putin:
- 0,12 in zona critica a stalpilor de la baza stalpilor

- 0,08 in restul zonelor critice.

(8) Coeficientul de armare transversala in fiecare directie,ph, in zonele critice,va fi eel putin:

1
(.1_-lJ--v
Jy,1 Ao
.Jk::

Ph= 0.35 fed

in care

- pentru stalpi circulari

kve = 1.0

- pentru stalpi rectangulari

0.15b0<l
k ve = ..{sh;
-

(8.6)

(8.7)

(8.8)

(9) Distanta dintre etrieri nu va depai:

s,;

min{ b; ;125mm;6d.,}

(8.9)

in care baeste latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar
dbLeste diametrul minifil al barelor longitudinale.
(10) Distanta in secti_une dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.
8.3.2

Stalpi care fac parte din structuri din dasa de ductilitate medie

(1) Forta axiala normalizata, Vd, nu va depi de regula valoarea 0,5. Se pot admite valori
v,tSporite pana la 0,65, daca se prevede o confinare suplimentara prin armaturi transversale ;,i
daca se justifica printr-un model de calcul adecvat obtinerea unei capacitati de rotire de hara
eel putin egala cu cea din relatia 8.1.
(2) Coeficientul de armare longitudinala totala p va fi eel putin 0,008 i maximum 0,04.

(3) Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta lcr, calculata
cu expres1a:
Ier >

{1 5hc' (,6'450mm}

(8.11)

(4) Daca lc1 I he> 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica i se va arma in
consecinta.

(5) In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri i agrafe, care sa asigure ductilitatea
necesara i impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere. a
armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o solicitare triaxiala eficienta.
(6) Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Wwdva ti eel putin:

230

- 0,08 in zona critica a stalpilor de la baza stalpilor

- 0,06 in restu) zonelor critice.

(7) Coeficientu] de armare transversala in fiecare directie,ph, in zonele critice,va fi eel putin:
- pentru stalpi circuiari

PI, = 0.30 J;." ( - 1Jv

fAo
"

(8.12)

- pentru stalpi rectangulari A= 0.20 " ( - l)v"

/,." Ao

(8.13)

s min { ; 150mm; 8d1>L }

(8.14)

(8) Distanta dintre etrieri nu va depasi:

in care b0este latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar
dbleste diametrul minim al barelor longitudinale.
(9) Distanta in sectiune dintre barele consecutive aflate la colpil unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.
8.4 Asigurarea capacitiipi de ductilitate localii pentru perep

8.4.1 Pere care fac parte din structuri din clasa de ductilitate inalt:a

(I) Se vor aplica prevederile din codul de proiectare CR 2-1-1.1 pentru pereti din clasa de
ductilitate inalta (DCH) privind necesitatea bulbilor la capete i armarea capetelor peretilor.

8.4.2 Pere care fac parte din structuri din clasa de ductilitate medie

(1) Se vor aplica prevederile din CR 2-1-1.1 pentru pereti din clasa de ductilitate medie
(DCM) privind necesitatea bulbilor la capete i armarea capetelor peretilor.

9 Prevederi suplimentare

9.1 Structuri din beton de inaltii rezistenfii $i beton de rezistentii normalii

(1) Pentru o solutie economica de proiectare este deseori preferabil sa se foloseasca beton de
inalta rezistenta pentru elementele verticale i beton de rezistenta obinuita pentru elementele
orizontale.
(2) Beton de aceeai rezistenta cu eel din stalp trebuie turnat in planeu in zona stalpului.
Suprafata superioara a betonului din stalp trebuie sa se intinda in placa pe 600 mm de la fata
stalpului.

Nota:Aplicarea procedurii de turnare a betonului de la (2) necesitli tumarea a doua tipuri de beton in planeu.
Betonul de rezistenta mai mica trebuie turnat cat ti.mp b(;:tonul de rezistenta mai inalta este inca plastic i
vibrat adecvat astfel incat sa se asi!:,rure ca betoanele se integreaza. Aceasta implicii coordonarea atentii a
livrarilor de beton i utilizarea eventuala a aditivilor 'intiirzietori de priza.

9.2 Protectia la acpunea focului

(1) Se vor aplica prevederile standardului SR EN 1992-1-2 pentru beton de foalta rezistenta.

Nota: Datorita microstructurii cornpacte, betonul de inaltii rezistenta are o cedare exploziva la actiunea focului,
daca nu se iau masuri adecvate. De asemenea, scaderea rezistentei cu temperatura este mai rapida deciit
la bctonul de rezistenta normala.

231

ANEXA

EXEMPLE DE CALCUL
Generalitap
Exemplele de calcul au la baz.il. rezultatele analizelor structurale efectuate pentru 2 cladiri amplasate in
zone seismice diferite, dupli cum urmeazli:
Pentru exemplele de calcul 1...4 s-au utilizat eforturile seconale i secunile rezultate din
analiza structuralli i dimensionarea structurii din BIR a unei cllidiri cu regim de inliltime P+20,
amplasatli intr-o zonli seismicli cu ag = 0,24g i Tc= 1,6 s, la care a fost folosit sistemul structural .,tub
in tub" i la care s-a considerat un factor de comportare de baza q0 = 5. Perioada proprie fundamentalli
de vibrae a structurii este T 1 = 2,3 s. in exemplele 1.. .4 este tratat calculul elementelor cadrelor
interioare.
- Pentru exemplele de calcul 5 i 6 s-au utilizat eforturile seconale i secunile rezultate din
analiza structuralli i dimensionarea structurii in cadre din BIR a unei cladiri cu regim de inliltime
P+14, amplasatli intr-o zona seismicli cu ag = 0,12g i Tc= 0,7 s.

Exemplul 1: Calculul unei grinzi de cadru in clasa de ductilitate inalta

1.1 Date de intrare

Date geometrice i incirciri

h = 800 mm - inaltimea sectiunii transversale a grinzii.

hw = 400 mm - latimea inimii grinzii.
g = 34,6 k.N/m - inclircarea permanenta uniform distribuita pe grinda.
q = 10,09 kN/m - incarcarea variabilli uniform distribuita pe grinda.
q=10,09KN/m
/
I I I 111 11111 II11111 111(I II 1111111 IIii11111111111111111 I1111111 111111 I II ii111 1111iiI =36 4KN/m
g ,
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111r'

1,5h

8100

1,5h

Fig. 1.1 Schematizare grinda cu reprezentarea zonelor critice

232

Caractcristicile materialelor

Armiitura longitudinala - OteJ BSt 500S, cJasa C:

fyk

fyk 500 N/mm2

= 500 N/mm2 ; fyd = -:;- =
434 N/mm2
J,15
fs

Anniitura transversala - OteJ BSt SOOS,clasa C

Beton clasa C60/75: fck = 60 N/mm2 ; fctrn = 4,4 N/mm2 ; fctk = 3,1 N/rn.m2
fck

fCd = - =
Ys

60 N/mm2
fctk 3,1 N/mm2
= 40 N/mm2 fCtd = - =
= 2'07 N/mm2
15
[5
'
'
Ys
1

Eforturi de proiectare
in figura de mai jos este prezentatii diagrama de momente incovoietoare, asociatii unui sens de
actiune a foqelor seismice, pentru un ochi de cadru situat la etajul la care avem momente maxime in
grinzi. Diagrama de momente incovoietoare asociata sensului opus de actiune a fortelor seismice este
simetrica.
NEdi,inF NEdk,sup = l 0207 kN
NEdi,sup = 9564 KN; NEdk,inf = 10860 kN
MEdb+ = 270 kNm - momentul maxim pozitiv din grinda dintre nodurile i sij.
MEdb- = 642 kNm - momentul maxim negativ din grinda dintre nodurile i si j.
V = 74 kN - forta taietoare la limita dintre zona critica i zona de camp.

272INm

I
I

243XNm

U'JXHm

Fig.1.2 Diagrama de momcnte incovoictoarc pcntru un ochi de cadru

233

1.2 Acoperirea cu beton a armaturilor

Acoperirea cu beton a barelor longitudinale
Pentru clasa de rezistentli a betonului C 60/75 > C30/37 i clasa de expunere XCI se poate reduce
clasa structuralli cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci_ clasa structuralli este 3.

Pentru clasa structuralli 3 i clasa de expunere XC1 (SR EN 1 992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = 10 mm
Cmin dur y

Cmin b

Cmin dur st

<f>max

Cmin dur add

28 mm

= max{28 nun.; 15mm; 10 mm} = 2 8 mm

LiCtoi = 10 mm pentru grinzi i stalpi
Cnom= Cmin+ Lieto! = 3 8mm - valoarea nominala a grosirnii stratului de acoperire.
d 1 - distanta de la axul barei longitudinale piina la partea superioarli, respectiv inferioarli a sectiunii.
d = h-d 1 = 800 mm- 55mm= 745 mm- inliltimea utila a secunii grinzii.

Acoperirea cu beton a armaturii transversale

Cefctr Cnom bl -cl>etr = 3 8 mm- 8 mm = 30 mm
=

Cmin etr= max{Cmin b;cmin dur+ Cmin dury+ Cmin durst+ Cmin duradd; 10 mm} =

= max{8mm; 10mm;

10mm} = 10mm

Cnom etr = Cmin etr + Lieto! = 10 mm + 10 mm = 20 mm < Cefetr = 30mm, deci acoperirea etrierilor
este suficientli.
1.3 Dimensionarea armaturii longitudinale

Dimensionarea armaturil la moment pozitiv

Se considerli secfiunea T dublu arrnatli hetr= bw + 4hr+ 4ht = 2000 mm, conform P 100-1, pentru
grinzi care reazema pe st.alpi interiori.
A-= 0, 8 Tl

= 1-

f.:k-5 0
400

= 0, 8

60-5 0
= 0,775
400

fck-50
60-50
= 1= 0 ,95
200
200

234

bett2ooomm
'f' -------. ------------------------,r
i.-,--,.-.

:-

cu :--i11fcd
J;
a -Ts1ITJ'
----t --"'-

___

---- ------ )f----

il':7 ..
...._-...:'...,---

--- I!=::='="'-------:_/

i ____ J

Ts2

Fig. 1.3. Sectiune T dublu armata solicitata la moment pozitiv

MEdb+

= 270 kNm - Momentul de proiectare egal cu momentul rezulat din calculul static.

Nota: Condia ca AX< 2d 1 pentru a verifica daca armaturile comprimate ajung la curgere trebuie
reconsiderata daca se folosesc armaturi cu limita de curgere mai ridicata (S400, S500) f?i betoane de
inalta rezistenta care au o deformatie specifica ultima m.ai mica decat cea a betoanelor obif?nuite.
Beton clasa C60/75 ----+ Ecu2 = 2,9 l 03
435N/mm2
Otel S500 ---+ E syl =
2 . 105 N/mmZ

2, 175 103 deformatia specifica la curgere a annaturii comprimate

&s l

X - d1

y
= --+ Ecu2
X

Ecu2

X - Esyl X = d 1 Ecu2
0,775 d 1 2,9
= 3,ld 1
2,9 - 2,175

Xmin = = 3,1 d 1 = 3,1 55 mm= 170,5 mm

_
Se presupune ca AX < Xmin _, Asz,ncc

MEdb+
270 l 06k.Nm
901 mm2 ----+
= (h-d,-d2)fy<l 690mm434N/mm2

---+Se alege 2cli20+2cli22----+ As2 = 1388 mm2

235

Dimensionarea armlturii la moment negativ

Se considera sec1iunea dreptunghiulara dublu armata:

- - - - - 1------f

Est

Ts1

C)
C)
00

II
.s:::.

Ts2
bw=400mnj,

Fig. 1.4. Seep.one dreptunghiulara dublu armati solicitati la moment negativ

M Edb--= 642 kNm - Momentul de proiectare egal cu momentul rezultat din calculul static.
MEdb
Se presupu ne ca. ,,x < Xmin As 1 nee= h
&
( _ d1 _ d2) J.yd
-+Se alege

-+ A.X

-+
642-106 kNm
_
- 2143 mm2
2
690 mm434 N/mm

2cl>28+2tj>25 Asi = 2210 mm2

(2210 mm2 - 1388 mm2 ) 434 N/mm2

= 23 mm< Xmtn --+ A.X < Xmin
400 mm . 0'95 . 40 N/mm2

Deci relatiile de calcul considerate la inceputul calculului au fost corecte.

A52
p = -- 100 =
d bw

1388 mm2
100 = 0,47% - procent de armare la partea inferioara a grinzii.
745 mm 400 mm
2

2210 mm
Ast
= 0,74% - procent de armare la partea superioara a grinzii.
p' = -- =
d bw 745 mm 400 mm
Procentul minim de arm.are este:
Pmin

= 0,5 .

fctm
fyk

4,4 N/mm2
= 434 N/mm2

= 0,44 %

mai mic decat procentele efective. De asemenea A52

> As i /2.

236

1.4 Dimcnsionarca armiturii transversale

MRb+

Dctcrminarca fortci tiiictoarc de proiectare

As2 (

h- d,- d2 ) fyt1 =1388 mm 2 690 mm 434N/mm2

416 kNm

MRb- =As , (h-d 1 -d2 )fyd= 2210mm 2 690mm434N/mm2 = 662kNm

VEd

Mid + Mjd (g +'I', q) lo

+
lo
-2

\j/2 = 0,3; 10 = 8,1 m

LMRci
MId =.M RbI. "'(Rd min(l , --)
=416 kNm 1' 2 l =499 kNm
.t..,MRbi
LMRcj
.
Mjct = M Rbj yRd mm (l, ---)=662 kNm 1,2 1 =795 kNm
.t..,MRbj
VEdmax=

Mid+Mjct (g+'l'2 q)l o

+
2
10

-+YEdmax =

499 kNm + 795 kNm (34,6 kN/m + 0,3 10,09 kN/m)8, 1 m

+
2
S,l m

VEdmm
=-

499 kNm + 795 k Nm (34,6.kN/m+0,310,09 kN/ m) 8,1 m

+
=-7' 3kN
8,1 m
2

312lu1\I

VEdmin -7,3 kN
I;= -- = 312 kN = -0 024 > -0 5
VEdmax
'
YEdmax

= 312 kN < (2 + I;) bw

d fctd = (2

+ 0,094) 400 m m

745 mm 2,07N/mm2 --+

--+ VEdmax = 312 kN < 1175 kN

=-0,094 > -0,5 i VEdmax < (2 + l;)bwdfctd --+ calculul la forta taietoare se face conform cu
SR EN:1992-1-1:2004

Dimensionarea anniturii transversale in zonele critice

Pentru elementele cu armaturi transversale de forta taietoare, rezistenta la forta taietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:

Pentru zonele critice de la capetele grinzilor Ocr=1,5h) se considera inclinarea fisurilor fata de
orizontala O = 45 iar bratul de piirghie al fortelor inteme z = 0,9d
cx.,;w =I pentru structuri tara precomprimare

237

Din conditii de ductilitate locala---+ s = min

{1;

150 mm; 8dbt} -

---+ s = min{ 200 mm; 150 mm; 160 mm} = 150 mm

VRd's s
Asw =
zfywd cot8
n = 4---+ Atl>w =
VJ = 0,6(1 -

312103 Nl50 mm
161 mm2
0,9745 mm 434 N/mm2 1

161 mm2
4

40,3rnm2 se alege cj, 8/150 mm cu 4 ramuri

60
fck
) = 0,6 (1 ) = 0,456
2 50
2 50

- acw bwzv1 fed

VR d,maC
cot0 + tg0

= 1 400 mm0,9745 mm0,45640 N/mm

1+ I

2446kN

./60

100 = 0 0 8 - 100 = 0 124 %

. = 0'0 8 '
Pw,mm
' 500
fyk
pw,ef

nAtj>w
450,3 mm2
- 100 =
10 0 = 0'335%
sbw
150 mm-400 mm

Dimensionarea armaturii transversale in zona de camp

VGs=74KN - forta tiiietoare din incarcari gravitationale la limita dintre zona critica i zona de camp
V&!max =

499 kNm + 795 kNm

Mid + Mjd
+ 74 kN = 233 kN
+ V.GS =
lo
8,1 m

Se verifica forta taietoarea capabila a grinzii tarli armatura transversala:

VRd,c1= [CRd,c k(100p1fck}i+k1 crcp}bwd cu o valoare minima VRd,c2 = (vmin + k1crcp)bwd
0,18 0,18
= 0 12
CRd,c =-y = -15
'
,
C

Ast
P1 bw d
=

1388 mm2
400 mm 745 mm

0,0047<0 ,02

NEd= 0 pentru grinzi---+ crcp= 0

113
VRd,cl = [0 ,12 1,52 (100 0,0047 60 MPa) ] 400 mm 745 mm = 163 kN

- 0,513 NImm1
Vmin = 0,035 k312 fck 112 _
VRd,c2 = Vmin bw d

= 0 ,513

VRd,c = max {VRd,cl; VRd,c2}

400 mm 750 mm = 154 kN

= 163 kN < VEdmax = 233 kN

Deci forta taietoare nu poate fi preluata de sectiunea de beton f'ara armatura.

238

0 - 0 ' 5 arcsin

2 233 103 N
2
( 1 400 mm 0,9 745 mm 0,51 13 N/mm )

Pw, .

mm

7,06 -> cote = 2,5

233 kN 10 3 N 200 mm
------------ = 64 mm2
0,9 745 mm 434 N/mm2 2.5

V1M,s. S
Asw = ---'---Z fywd cot0
n = 2 - A(j,w =

64mm2
= 32 nun- -> se alege 4> 8 / 200 mm cu 2 ramuri
2

{65
100=0 08-100=0124%
=0,08'
'
500
fyk

250 3 mm2
nA<?W_
__
-' --- 100=0 126%
pw,ef= sbw 100 =-200 mm400 mm

1.5 Vcrificarea cerintelor de ductilitate locala

Verificarea rotirii de hara

Pentru a satisface conditia de ductilitate in regiunile critice ale grinzilor seismice principale trebuie ca
rotirile de bara evaluate din calcul neliniar sau cu relapi aproximative sa fie mai mici deciit rotirile
admisibile prevazute in anexa Edin P 100-1.

=C

0 SLU

q . 0e

< 0u SLU

0 SLU = rotirea de hara, respectiv unghiul dintre tangenta i a.xul barei la extremitatea unde intervine
curgerea produsa. de actiunea seismica asociata. SLU.
c = factorul de amplificare al deplasarilor 0e in domeniul T1
Tc = 1,6 S -> C = 1

< Tc. In exemplul curent T1 = 2,3 s >

q = 5 - factor de comportare pentru OCH.

0e = rotirea corzii determinata dintr-un calcul elastic sub acpunile seismice de proiectare.
0e

= dr/h

pentru grinzi de cadru.

= valorile ultime ale rotirilor. in cazul grinzilor, pentru OCH, are valoarea de 3,5 %.

0u SLU

Din calculul elastic rezulta: 0e

=C

0 SLU

As2 ?.'.:

q 0e

= dr/h = 0,002147

= 1 5 0,002147 = 1,07% <

3,5%

Verificarca ariei de armatura comprimatc

A,1

2 -+1388 mm

> 2210 mm2 /2

= 1105 mm2

239

Verificarea coeficientului de armare i a armarii minime longitudinale

44

, N/mm2
,
.
fctm
0,
0044 < p = 0 ,0046 l p = 0 ,0074
5
0
=
Pmin= , fyk
, 500 N/mmZ
0 5

Este necesara dispunerea a minim 2 bare $14 continue pe toatli lungimea grinzii la partea superioara.
Pentru exemplul curent s-au dispus la partea superioarli 2 bare cl> 28.

Verificarea diametrului minim al etrierilor i a distantei dintre etrieri

dw = 8mm>6
s = 1 50 mm< min

t4

w; 1 75 mm; 8d } min{200 mm; 192 mm; 175 mm; 160 mm}

bi =
Distanta de la fata reazemului pina la primul etrier < 50 mm .

ARMARE GRINDA

2f25 BST S500S

c,11
r .--' -----.
I
C)
C)

00

lc:-+---'-='itl

08 150 BST S500S

c::>

C)
c:.D

2022 BST S500S

2020 BST S500S

Fig. 1.5. Armarea grinzii (sectiune transversala linga reazem)

240

Exemplul 2: Calcul stalp de cadru in clasa de ductilitate inalta

2.1 Date de intrare
be = 1000 mm - latimea sectiunii transversale a stalpului.
he = 1000 mm - inaltimea sectiunii tr.msversale a stalpului.
Otel liSt SOOS
Beton clasaC60/75

Eforturi rezultate din analiza structurala (vezi fig 1.2)

NEdi,int=NEdk,sup = l 0207 kN
NF..dk,inF10860 k.N
NEdi,sup= 9564 kN
MEdk,inF272 kNm
MEdk,sup=436 k.Nm
MEdi.inF247 kNm
MEdi,sup= 425 kNm

Caracteristicile materialelor

Armaturii longitudinala - Otel BSt SOOS: fyk

500 N/mm 2

_ fyk _ 500 N/rnm2

4 34 N/mm2
fyd -- 1
,
15
'Ys
Armiitura trn.nsversala - Otel BSt SOOS, clasaC
Beton clasaC60/75: fck = 60N/mm2 ; fctm= 4,4 N/mm2 ; fctk = 3,1 N/mm2
2
60 N/mm2
fck
fctk 3,1N/mm =
2 07N/mm2
40N/mm2 fc1d = - =
f.Cd = - =
15
>
15
'
,
Ys
Ys
1

2.2 Acoperirea cu beton a annaturii

,;,

Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 >C30/ 37 i clasa de expunere XCl se poate reduce clasa
structura1a cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structumla este 3.
Pentru clasa structurala 3 i clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = 10 mm
Cmin <lur y = Cmin durst = Cmin dur add = 0
Cmiu b

cl>max

25 mm

Cmin = max{ Cn,in b ; Cmin dur + Cmin dur y + Cmin <lur st + Cmin dur add ; IO ITIITI } --+
--+ C111iu = ma:..:.{25 mm; 10 mm; 10 mm} = 25 mm

241

ACt01 = 10 mm pentru grinzi i stalpi

Cnom = Cmin + ACtol

= 35

mm - valoarea nominalii a grosimii stratului de acoperire.

d1 = d2 = cnom + <l>/2 = 48 mm= 50 mm - distanta de la axul barei longitudinale panii la partea

superioarii, respectiv inferioara a sectiunii.

Acoperirea cu beton a armaturii transversale

Cef etr = Cno m bl - <l>etr = 35mm - 12 mm = 23 mm

Cminetr= max{cm in b; Cmin dur+ Cmin dury+ Cmin durst+ Cmin duradd ; 10mm}
cmin etr= max{l2mm; 10mm; 10 mm} = l2 mm
Cnom etr= Cmin etr + ACtol = 12mm + 10 mm = 22 mm< Cefetr = 23 mm - se alege d 1 = d2 = 50 mm
d = h - d1

1000 mm - 50 mm = 950 mm - inalpmea utila a sectiunii.

2.3 Dimensionarea armaturii longitudinale

Deformatia armaturii la curgere:
fyd
434 N/mm2
=
E =
2
yd Es 2 105 N/mm

= 2, 175 . 10

_3

inattimea relativa a zonei comprimate la balans este: b

Ecu2
Ecu2 + Eyd

0,0029
------,. = 0 5 7
0,0029 + 2,1 75 10-3

Din conditii de ductilitate locala rezultii un coeficient de armare minim p 0,01.

=

As

pmm
. = -be . d

=0

2
'01 -+Ag mm =O,01 bc d= 0 ,0 1 1000 mm 950mm = 9 500mm -+

--+ se alege 24fj,25-+Aer = 117 60 mm2

Nota: Pentru a exemplifica metoda simplificata de calcul, nu se va tine cont in calculul initial de
armaturile intermediare i se va utiliza blocul rectangular de compresiuni. Datorita numarului mare de
armaturi intennediare, in calculele ulterioare se vor utiliza momentele capabile obnute cu un program
de calcul care tine cont de aportul armaturilor intermediare i de confinarea betonului.
Pentru betonul de clasa C60/75 (fck > 50MPa) parametrii blocului rectangular de compresiuni
sunt A= 0,775 i Tl= 0,9 5 .
Forta axiala normaliz.ata este
vd =

10860 kN
N Ed
2
Ac Tl fed lm 0,95 m 0,9 5 40 N/mm

De asemenea, AX

Vct

= 0,3 < ')...x8 = 0,775

= 0,30

< 0,4

0,57 = 0,44

242

Ts1

C:c

f----

E
E

Ts2

1000mm

Fig. 2.1 Secp.unea stalpului solicitata la moment incovoietor i forfa axiala

Metoda simplificata

N Edi,inf = N Edk,sup = 10207 kN

Xm in = 3,1 d1 = 3,1 SO mm = 155 mm
Se presupune 1..x>xrnin -+ Ax=

10207 103 N
N
----------:c---+
bC . Tf fcd 1000 mm0,95-40 N/mm2

--+ h=269 mm> 155 mm

MRdi,inFAs2fyd(h-d 1 -d2)-

N{h-d 1 -d2)
+bc1..xrifc<1 (d-0,5x)-+
2

-+ MRdi'inf= 3430434900 -

10207103 900
269
+10002690,9540(950--) = 5088 kNm
2
2

N Edi,sup = 9564 kN
Se presupune Ax> Xmin -+ Ax =

9564103 N
N
bc1-rfcd = 1000 mm0,9540 N/mm2

25 mm
1
-+

-+h>155mm

-+M R<li,wp= 3430434900 -

251
9564 103 -900
) = 4906 kNm
+ l 00025 I 0,9540(950 2
2

N:dk,inf = 10860 kN
Se presupune Ax> Xmin - AX =

N
bC .Tf fCd

10860 103 N
I 000 mm0,9540 N/mm2 -

243

-+ h = 285 mm> 155 mm

-+ MRdk,inf = 3430 434904

10860 103 900

285
) = 5203 kNm
+ 10002850,9540(950 2
2

Rezultatele utilizand software de specialitate (program de calcul secfional).

NEdi,inf = NEdk.sup = 10207 kN

Moment - Curbnra

3.95- 556G.J.)
----
-l .
'
.,,,,.--

4800.0

//

40000

MRdi,inf = 5568 k.Nm

I_, /

,,

1::
:,/,

on-1---->-----<---+----+----+--->--
6.. 0
oo
20
100
12.0
4.0
8.0
CurburA (rad/km)

NEdi,sup = 9564 kN

,,,._......-------r.

Moment - Curbur:l

//

4800.0

4000.0

; I

//

1j 2400.0

,em.
800.0

,/

(9.ll5. 5449,3)

\.,\

\\
00-1----+----+----+---+--->------<>--
12.0
oo
6.0
3.0
40
100
2.0
Curbur.ll (radfkm)

MRdi,sup

= 5449 k.Nm

244

10.6.

Proiectarea seismica a instalatiilor (B)

10.6.l. Gruparea instalatiilor in categorii seismice

(1)
Pentru diferentierea masurilor de proiectare la actiunea seismica, instalatiile
din cladiri sunt clasificate in trei categorii pe baza rolului functional i a consecintelor
produse de avarierea/ieirea din functiune ale acestora:
I. Instalatii "esentiale" necesare functionarii nei:ntrerupte a constructiilor din clasa
de importanta I, inclusiv instalatiile care asigurii functionarea acestora.
II. Instalatii a caror avariere poate avea consecinte grave privind siguranta
persoanelor din constructie sau din exterior, pentru constructiile din clasele de
importanta II i Ill.
III. Instalatii curente (care nu fac parte din cele doua categorii de mai sus ).
10.6.2. Condipi generale de proiectare pentru sistemele de instalapi
(1)
Scopul principal al prevederilor acestei sectiuni este proiectarea rezemarilor i
prinderilor pentru CNS din categoria instalaJii identificate la art. 10.1.2.2. pct. B.
(2)
Legaturile i reazemele tuturor categoriilor/tipurilor de instalatii mentionate la
10.2(4) vor fi proiectate pentru i:ncarcarile calculate conform 10.9.2. i pentru
deplasarile relative calculate conform 10.9.3 pentru ULS sau, dupa caz, pentru SLS.
(3)
Rezistenta seismica a utilajelor i echipamentelor incluse in sistemele de
instalatii va fi stabilita conform cataloagelor fumizorului i trebuie sa fie adecvata
zonei seismice respective. Daca dispozitivul sau sistemele de fixare sunt livrate
impreuna cu echipamentele/utilajele, producatorul trebuie sa comunice valorile
eforturilor capabile i categoria de deformabilitate ale acestora (fragile/ductile).
(4)
La interfata cu terenul sau cu structurile adiacente care se pot deplasa
independent, canalele i conductele de alimentare/evacuare vor avea flexibilitate i
rezistenta suficienta pentru a prelua eforturile intre punctele fixe. Golurile de trecere
prin peretii infrastructurii/suprastructurii vor fi dimensionate pentru a pennite
deplasarile relative.
(5)
Pentru constructiile din clasele de importantii l i II situate in amplasamente cu
ag 0,20g, fundate pe terenuri cu consistenta redusa, se va tine seama de sensibilitatea
la cutremur a retelelor exterioare i a zonelor de legatura cu instalatiile interioare.
(6)
Pentru utilajele i echipamentele incluse in sistemele de instalatii care au
factor de importanta rcNs> 1,.0 se vor lua i masuri suplimentare pentru evitarea
ciocnirii elementelor vulnerabile la impact cu alte elemente de constructie sau utilaje.
(7)
Utilajele/echipamentele care contin cantitati de substante care pot fi
considerate periculoase pentru siguranta oamenilor, vor fi proiectate conform
reglementarilor speciale aprobate de organele competente.
(8)
Utilajele/echipamentele montate pe izolatori de vibratii vor fi prevazute cu
dispozitive de limitare a deplasarilor orizontale !;,i verticale. Toate aceste dispozitive
vor fi executate din materiale ductile i vor avea legaturi redundante cu structura.

.,.
245

Dimensionarea armaturii transversale in zona critici

2 7m

,,_

c1
,
ma tune a st<11>.(pu I"
ut
= -- = 27
, < 3 --+ zona cntJca pe mtreaga A-1
1,0m
h
A

Pentru elementele cu armaturi transversale de forta tiiietoare, rezistenta la foi tiiietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:

Asw
VRd's = - . z . f.ywd . cote
s
VRd,max

a.cw__
b w___
z v 1 _
fed
__
cot 8 +tg 8

Asw = aria sectiunii armaturilor pentru forta taietoare

z = bratul de pargie al fortelor interioare
s = distanta dintre etrieri
fywd = este rezistenta de calcul a armliturilor pentru forta taietoare
v 1 = coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la fortli tiiietoare
a.cw = coeficient care tine seama de starea de efort in fibra comprimatli
Cl.cw = I pentru structurile fara precomprimare
60
fck
v 1 = 0 6(1--) = 0 6(1--) = 0456
'
250
'
250
'
Pentru zonele critice se considera foclinarea fisurilor fata de orizontalli 8 = 45 iar bratul de parghie al
fortelor interioare z = 0,9 d.
=
VRdmax
'

Cl.cw bwzv 1 fed

cot S +tg S

1 10000,9-950 0.45640
=1 5595kN>VEd
1+1

Din conditii de ductilitate localli --+ s =

mint; ;

125mm; 7di,1 }-

--+ s = min{296mm; 125mm; 17 5mm}= 125mm

Asw=

VRds s
zfywd cot8

n = 7,41--+ Aij,w =

480103 Nl25mm
162 mm2
0,9 950mm 434N/mm2 1
162 mm2
= 21,9 mm2 --+ aleg cj,10/125 mm
7,41

Numarul de brate de etrieri n=7,41conform figurii 2.2.

480kN

246

2.5 Verificarea cerintelor de ductilitate locala

Cocficicnti minimi de armarc

Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala Ww<1 va fi eel putin:

- 0, 12 in zm1a c.-itica <le ia baza sralpilor
- 0,08 in restul zonelor critice.
Coeficientul geometric de armare transversala va fi eel putin:
- 0,005 in zona critica de la baza stalpilor

- 0,0035 in restul zonelor critice.

Cu armarea de la punctul precedent:
n
Pt =

Alj>w,ef
7,41 78,5 mm2
= 1000 mm . 125 mm = 0,0046 5
b .5

> 0,0035

vol. etr.
fwd 2 n A4>w,ef w
f d 2 7,41 78,5 mm2 434 N/mm2
=
ffiwd = vol. beton -fc- =
b0 s
890 mm 125 mm 40 N/mm2
-fcd
d

-+ ffiwd

= O, l13 -+

> 0,08

Rezulta cli armarea propusa este suficienta pentru zonele critice de la etajele superioare.

Verificarea rotirii de bari

= C , q . 0e < 0/LU
= rotirea de bara, respectiv unghiul dintre tangenta i axul barei la extremitatea unde intervine

0 SLU

0 sL U
curgerea produsa de actiunea seismica asociata SLU.

c = factorul de amplificare al deplasarilor 0e in domeniul T1

in exemplul curent T 1 = 2, 3 s

> Tc = 1,6 s

< Tc.

-+ c = 1

= 5 - factor de comportare
0e = rotirea corzii determinatii dintr-un calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare.
q

Se
dv

dv/Lv pentru stalpi.

= deplasarea elementului la nivelul punctului de inflexiune in raport cu capiitul elementului.

Lv

= distanta de la capiitul elementului la punctul de intlexiune al deformatei.

Lv

=hM

kNm
MEdk,sup
0,615 h
= h 436 kN43m6 272
kN m =
+
Edk,sup + MEdi,inf

= 0,615 3,5 m = 2,155 m

Din calculul elastic rezultii dv = 0,00458 m.

_ dv _ 0,00458 m
one - L - 2,1 55 m = 0,00212 5
V
Su SLU

= valorile ultime ale rotirilor. In cazul stalpilor, pentru OCH, are valoarea de 3,0 %.

0 SLU

=C q

0e

=15

0,002125

= 1,06 %

<

3,0

247

ARMARE STALP
24025

10/125 BST S500S

,L
Fig. 2.2. Armarea stalpului (secpune transversalii)

248

Exemplul 3: Verificarea unui nod interior de cadru in clasa de ductilitate inalta

Iri acest exemplu se va verifica nodul k reprezentat 10 figura 1.2. Dimensiunile 10 plan ale nodului sunt
aceleai cu ale stalpului din exemplul precedent (vezi fig. 2.2).
3.! Determhnnrcn for(ei tliietnre oirizo111tlle c,(rre actioneazi in nod

Asi

aria armaturii de la marginea superioara a grinzii.

AQ = aria annaturii de la marginea inferioara a grinzii.

Vc = foqa taietoare in stalpul de deasupra nodului, rezultata din analiza situatiei de proiectare seismice
yRd = factor de suprarezistenta = 1, 1
Pentru detenninarea foqei taietoare din nod se va considera un singur sens seismic deoarece annarea
se va considera simetrica la stiinga i la dreapta nodului, foqa taietoare din nod fiind egala in acest caz
pentru ambele sensuri.
A s 1 = 2210 mm2 (vezi exemplul I)
As2 = 1388mm2 (vezi exemplul l)
Ve= 480 KN (vezi exemplul 2)
NEdk,sup = 10207 KN
Vjhd =yRd (As 1 + J\a) fyd- Ve = 1,1 (2210 mm2 + 1388 mm.2 ) 434 N/mm2 - 480 kN = 1238 kN
3.2 Verificarea diagonalei comprimate
in cliagonala comprimata indusa in nod prin mecanismul de diagonala comprimata trebuie sa nu fie
depita rezistenta la compresiune a betonului in prezenta deformatiilor de intindere transversala. in
lipsa unui model mai exact, se admite verificarea

hj = 890 mm = distanta dintre randurile extreme ale armaturii stiilpului

bj = min {be ; (bw + 0,5 he )} = min{lOOO mm; 900 mm} = 900 mm
Vjh<l

s 3,25 (tct

bj hjc Vjhd

3,252,07N/mm2 900 mm 890 mm

Vjh<l = 1238 kN s 5389 kN

3.3 Dcterminarca armiiturii orizontale in nod
vd = forta axiala normalizata in stalpul de deasupra nodului
Niidk.sup
V,1- =
be h,: fed

10207 I 0 3 N
= O255
1000 mm 1000 mm 40 N/mm2

249

.-A sh 0,8 (2210mm2 + 1388 mm2 )

434N/mm2
(I - 0,8 0,255)
434N/mm 2

2291mm 2

Annarea transversala din zona critica a stiilpului este

A sh = 7,41 78,5 800I 125 = 3723 mrn2 > 2291 mm 2
3.4 Determinarea armaturii verticale in nod
2
hjc
A >3 A Sh h

'"sV, I -

JW

Asv i = aria

totala a barelor intermediare plasate la fata relevanta a stiilpului intre barele de colt ale acestuia
(inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinal a stiilpului).
=
64>25 = 2940mm 2 = aria totala de annatura longitudinala din stiilp in nod.
Asv,i ,c
2
2
890mm
hc
- 2291 mm 2
A SV, = 2940mm 2 >-A h _J_ .- ASV, >
= 1970mm2
3
690IIl1ll
- 3
S

hJW
I

Deci armatura longitudinala din stiilp este suficienta.

3.5 Verificarea ancorarii barelor longitudinale din grindii in nod
Pentru a limita lunecarea barelor longitudinale ale grinzii care intra in nod raportul intre diametrul
barei i dimensiunea stiilpului paralela cu hara trebuie sa respecte relatia:
1 + 0,8 vd
1 + 0,5 k

1
20

-----<in care: k = 0,75; 'YRd = 1,1. Rezulta:

28 mm
7,5 4,4N/mm 2 1 + 0,8 0,255
7,5 fctm 1 + 0,8 vd
dbL
-----
<
-<---------
1 + 0,5 k
1000 mm - 1,1 500N/mm2
1 + 0,5 0,75
he - 'YRd fyk
1
1
1
-<0 06 0 776--- <19,03 - 20
35,7
I

dbL,max

28 mm <52,5 mm

Rezulta ca verificarea este satisfacuta.

250

Exemplul 4: Vellificarea unui nod exterior de cadru in clasa de ductilitate inalta

stalpul marginal are dimensiunile sectiunii de 600x600 mm i este armat longitudinal cu 16Cf> I 8 din
BSt 500 (fig.4.1). Transversal sunt dispui la 125 mm etrieri <l>IO din BSt 500, astfel: un etrier
perimetral, un etrier rombic care prinde barele de la mijlocul laturilor i 2 etrieri care prind barcle
intem1ediare.
Grinzile care intra 'in nod au acelei dimensiuni i armare ca grinda din exemplul 1, adica 400x800
mm, armate la partea de sus cu 2<1>28 i 2<1>25, respectiv 2<1>22 i 2<1>20 la partea inferioarli.
Foqa axiala de calcul in !>ialp, pentm sensul de actiune al foqelor seismice care da momente negative
in grinda., este NEd = 3825 kN, iar foqa taietoare asociata cu fonnarea articulatiei plastice in grinda este
V0 240 kN.
=

4.1 Determinarea fortei taietoare orizontale care aconeaza in nod

A5 1 = aria armaturii de la marginea superioarli a grinzii; A5 1 = 2210 mm2 (vezi exemplul 1).
Vc = foqa taietoare 'in stiilpul de deasupra nodului; V c = 240 kN
yRd = = factor de suprarezistenta= 1,1.
Vjhd

yRd As1 fyd- Ve = 1,1 2210 mm2 434 N/mm2 - 240 kN = 816 kN

4.2 Verificarea diagonalei comprimate

In diagonala comprimata indusa in nod prin mecanismul de diagonala comprimata trebuie sa nu se
depeasca rezistenta la compresiune a betonului 'in prezenta deformatiilor de intindere transversala.
In lipsa unui model mai exact, se admite verificarea prin limitarea unui efort tangential mediu:

hjc = 500 mm = distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului

bj = min{bc ; (bw + 0,5 he)}= min{600 mm; 400 + 0,5 600}= 600 mm
Vjhd :::;

2,25 2,07 N/mm2 600 mm 500 mm -vjhd = 816 kN :S 1398 kN

4.3 Determioarea armaturii orizontale in nod

vd = forta axiala normalizata fo stiilpul de deasupra nodului
NE<lk,sup
3825 103 N
=
= 0,26
V()
be h fed 600 mm 600 mm 40 N/mm2

- Ar11 0.82210mm2

434N/mm2
(1-0,80,26)
34NImm2
'1-

Armarea transversala din zona critica a stalpului este

1400 mm2

251

Ash = 5,41 78,5 800I 125

= 2718

mm2 > 1400mm2

4.4 Determinarea armaturii verticale in nod

hjw =690mm = distanta dintre riindurile de armatura extreme ale grinzii

Asv,i = aria totala a barelor intermediare plasate la fata relevantii a stalpului intre barele de colt ale acestuia,
(inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinala a stalpului)
Asv,i ,c = 34>18 == 6
7 2 mm 2 = aria totalii de armatura longitudinala din stiilp in nod.
2
ASV, . =6
7 2mm2 > - Ah
- 3
.0.S
I

hc

j
hJW

2
500mm
-+ASV, > - 1400mm2
=676mm2
3
690mm
I

Deci armiitura longitudinala din stalp este suficienta.

4.5 Verificarea ancoririi barelor longitudinale din grindi in nod
Pentru a limita lunecarea barelor longitudinale ale grinzii care intra in nod, raportul intre diametrul
barei i dimensiunea stfilpului paralela cu bara trebuie sii respecte relafia:
' fctm
75
d

$
(1 + 0 ,8 vd)
he
YRd . fyd

< 1/20

in care:
k = 0,75
YRd = 1,1
Rezulta:
7,5 fctm
(
hC $ YRd. fyk 1
db L

28mm
:5
60 0 mm
dbL,max

06

1'208

0,8 vd) =

600

1
1
13,8 :5 20

= 28 mm < 43,5 mm

Deci verificarea este satisfacutii.

mm

7,5 4,4 N/mm.2

.
(1
l,l 500 N/mrnZ

+ 0,8

0, 26)

252

A1RMARE STALP MARGINAL

16018

-,
- 10/125 BST S500S
600
Fig. 4.1. Armarea stalpului marginal (secpune transversala)

253

Exemplul 5: Calculul unei grinzi de cadru in clasa de ductilitate medie

5.1 Date de intrare
Nota: Pentru acest exemplu de calcul i pentru urmatorul s-au utilizat eforturile sectionale i sectiunile
rezultate din analiza structurala i dimensionarea structurii in cadre din BIR a unei cladiri cu regim de
inaltime P+ 14, amplasata in Oradea. in exemplele de rnai jos este tratat calculul elementelor cadrelor
interioare.

Date geometrice i incarcari

h = 500 mm- inaltimea sectiunii transversale a grinzii.

bw = 300 mrn- latimea inimii grinzii.
L = 6,00 m- deschiderea interax.

Caracteristicile materialelor

Armatura longitudinala - Otel BSt SOOS, clasa C: fyk

500 N/mm2

f. k 500 N/rnm2
=
=434 N/mm2
f.yd L =
1,15
y5
Armatura transversala - ()tel BSt 500S,clasa C
Beton clasa C60/75: fck = 60 N/mm.2 ; fctm = 4,4 N/rnm2 ; fctk = 3,1 N/mm2
f

f = ..Ek =
cd

Ys

fctk 3,1 N/mm2

60 N/mm2
= 2'07 N/mm2
= 40 N/mm2
=
=
f
1,5
1,5
' cd Ys

Eforturi de proiectare

= 97 kNm - momentul maxim pozitiv din grinda in gruparea fundamentala, in sectiunea de la

mijlocul grinzii. in gruparea speciala, momentul maxim pozitiv este de 67 kNm, la 2.30 m de capatul
grinzii.

MEdb+

MEdb- = -150 kNm- momentul maxim negativ pe reaz.em in gruparea speciala (momentul maxim
algebric este -2 kNm).
V = 81 kN - forta tiiietoare la fata reazemului din incarcarile gravitationale din gruparea speciala.
In sectiunea situata la 2,30 m de capat, V = -33,6 kN.
5.2 Acoperirea cu beton a armaturilor

Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 > C30/37 i clasa de expunere XCI se poate reduce clasa
structurala cu o unitate (SR EN I 992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurala este 3.
Pentru clasa structurala 3 i clasa de expunere XC I (SR EN 1992-1- I tabel 4.4N):
Cmin dur= lO mm
Cmin dur y

Cmin dur st

Cmin dur add

255

150 l 06 Nmm
MEdb864 mm2 Presupunem ca AX < Xmin -+ As 1 nee=
(h-d 1 -d2 )fyd 400 mm434 N/mm2
- se alege 3cj,20-+ A8 1 =942 mm2

5.4 Dimensionarea armiturii transversale

Determinarea forfei tiietoare de proiectare

MRb+ = As2 ( b - d1-d2 ) fyd = 603 mm2 400 mm 434 N/mm2 = 105 k.Nm
MRb-

Ast (b- di- dz) fyd = 942 mm2 400 mm 434 N/mm2

163,5 k.Nm

.
LMRci
) ::o 105 kNm 1 '0 1 = 105 kNm
Md
I =MRb.I y Rd mm (1 '
L.,M Rbi
LMRcj
.
) = 163,5 kNm 1,0 I
Mjd =MRbj YRd mm (1,
LM Rbj

163,5 kNm

in sectiunea de abscisa x, forta taietoare de calcul este:

VE d =

Mid + Mj d
+ Ygs,x
lo

in care Vgs,x este forta taietoare de calcul din incarcarile gravitationale de calcul din gruparea speciala
in sectiunea de abscisa x.
Pentru sectiUitea de reazem:
V&1 = (163,5 + 105)/(6-0,6 -2,30) + 81 = 65,5 + 81 = 146,5 kN
Pentru sectiunea de moment maxim in camp:
VEd =(163,5 + 105)/(6-0,6-2,30) + 81 = 65,5 - 33,6 = 31,9 kN
l; =

31,9 kN
VEdmin
=0,22
=
-vEdmax 146,5 .kN

VEdmax = 146,5 k.N<(2+l;)bw dfctd ::o (2 + 0,22)-300-4502 ,07 = 620,4 kN

l; =0,22 > -0,5 i V Edmax < (2+l;)bwdfc1d ---+ calculul la fortii taietoare se face conform
SR EN:1992-1-1:2004

Dimensionarea armaturii transversalc in zonelc critice

Pentru elementele cu armaturi transversale de forta taietoare, rezistenta la fortii taietoare VRd este cea
mai mica dintre valorile V Rd.max i VRd_s
- a.cwbw zv 1fCd
VRd,max cot0 + tg0

256

Pentru zonele critice de la capetele grinzilor (lcr= l,5h) se considera inclinarea fisurilor fata de
orizontala 0 = 45 , iar bratul de parghie al foqelor inteme z = 0,9d.
Clew

= l pentru structuri fara precomprimare

Vt =0,6(1-

60
k
)=0,6(1)=0,456
250
250

l 300 mm 0,9 450 mm 0,456 40 N/mm2

= l l 08 kN > VEd,max
V Rd.max =
2

146,5 kN

Din conditii de ductilitate locala - s mint;; 200 mm; 8dbi} - s min{125 mm; 200 mm; 128 mm}= 120 mm

Se alege s = 120 mm.

La limita VRd.s = VEd, de unde:

Asw=

VRds S
z . fywd . cote

n = 2 - Acl>w =

146,5 10 3N 120 mm
----------,- = 100 mm2
0,9 450 mm. 434 N/mm2

l00mm2
= 50 mrn2
2

se alege cj,8/120 mm cu 2 ramuri

.jf; 100 = 0 08 - 100 = 0 124 %

. = 0 ,08 Pw,mm
500
'
fyk
'
nA
250 '3 mm2
100 = 0,28 %
100 =
pw,cf =
sbw
120 mm300 mm

> pw, .

mm

5.5 Verificarea cerintelor de ductUitate locals

Verificarea rotirii de hara

Pentru a satisface conditia de ductilitate in regiunile critice ale grinzilor seismice principale trebuie ca
rotirile de bara evaluate din calcul neliniar sau cu relatii aproximative sa fie mai mici decat rotirile
admisibile prevazute 10 anexa E din P 100-1.

9 SLU =

q . 0e

< 9u SLU

9 SLU = rotirea de hara, respectiv unghiul dintre tangenta 1;1i axul barei la extremitatea unde intervine
curgerea produsa de actiuuea seismicii asociatii SLU.

c = factorul de amplificare al deplasarilor Be in domeniul T1 <Tc .in exemplul curent T1

Tc = 1,6 S C = 1
q

= 2,3 s >

= 3,5-factor de comportare pentru DCM

9c

= rotirea corzii determinatii dintr-un calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare.

8e = dr/h pentru grinzi de cadru.

Ou SLU = va1orile ultime ale rotirilor. In cazul grinzilor, pentru DCM, are valoarea de 3,0 %.

257

Din calculul elastic rezulta: Ele

9 SLU

= C q Ele = 1 3,5

= dr/h =
0 , 00 3374

0 ,00 3374

= 1,18 % < 3,0 %

Verificarea ariei de armatura comprimate

As1

2
2
2
11 - > - -60 3 mm >942mm /2=4 7 1 mm
- 2

Verificarea coeficientului de armare !Ji a armarii minime longitudinale

4,4 N/mm2
fcnn
Pmin = 0,5 f = 0, 5
500 N/ mm2
yk

0 ,0044

< p' = 0, 004 5 i p = 0, 007

Este necesara dispunerea a minim 2 bare <1>14 continue pe toata lungimea grinzii la partea superioara.
Prin urmare se vor dispune 2bare q>20 pe toatli lungimea grinzii la partea superioarli.

Verificare diametrului minim al etrierilor !}i a distanfei dintre etrieri

<lw = 8mm>6
s = 120 mm< min

{h; ; 200 mm;

8dbi } =min{l25 mm; 200 mm; 128mm}

distanta de la fata reazemului pina la primul etrier < 50mm.

,.,

' rl, o I 1 "r' K...

'-. ,, I .:.. v "CT
L!...J

sc:o'"'.

\ 'J)
it1

._,J

Fig. 5.1. Armarea grinzii (sectiune transversala linga reazem)

258

Exemplul 6: Calcul stalp de cadru in clasa de ductilitate medie

6 1 Date de intrarc
be = 600 mm - latimea sectiunii transversale a stiilpului.
he = 600 mm - inaltimea scctiW1ii trn.nsversale a stalpului.
Otel BSt SOOS
Beton clasa C60/75

Eforturi rezultatc din analiza structurala

NEdi.inf = NEdk.sup = 4320 kN

NEdk,inf = 4670 kN
NEdi.sup = 3976 kN

Caracteristicilc materialclor

Annatura longitudinala - Otel S 500: fyk

f. 1
y,

= 500 N/mm2

fyk. 500 N/mm2

=434 N/mm2
-=
1,15
y5

Armatura transversala - Otel S 500, clasa C

Beton clasa C60/75: f ck= 60 N/rnm2 ; f ctrn = 4,4 N/mm2 ; f ctk = 3,1 N/mm2
.,
fetk 3, 1 N/mm2
f ck 60 N/mm2
= 2 07 N/mm2
f 1 = - = -- - = 40 N/mm- f.etct = - =
}
5
'
5
1
'
'

C(

6.2 Acoperirea cu beton a armaturii

Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Pentru clasa de rezistenta a betonului C60/75 > C30/37 i clasa de expunere XCI se poate reduce clasa
structurala cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurala este 3.
Pentru clasa structurnla 3 r;.i clasa de expunere XC I (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):
Cmin dur = IOmm
Cmin dur y = Cmin durst = Cmin dur add

=0

Cmin b = cl>max = 20 mm
Cmin = max {Cmin b ; Cmin dur + Cmin dury + Cmin dur Rt + Cmin <lur mid ; IOmm }
-+c mm = ma
xf20mm

-...
, IOmm, JOmm}=20 mm
Llt;01 = IOmm pentru grinzi r;.i stalpi
c,,,, 111 = ..:111 iH + Llc101 = 30 mm - valoarca nominalii a grosimii stratului de acoperire.

259

d 1 = d2 = cnom + sl I 2 = 40 mm- distanta de la axul barei longitudinale piina la partea superioara,

respectiv inferioara a sectiunii.

Acoperirea cu beton a armaturii transversale

Cefetr = Cnom bl - etr = 30 mm - IO mm = 20 mm

Cm in etr = max{Cmin b ; Cmin dur + Cmin dury + Cmin durst + Cmin dur odd ; IO mm ) -+
-+ Cmin etr = max{ 10mm; 10mm; 10 mm}= IO mm
Cnom ctr = Cm in ctr + .1'.kto1 = 1 0 mm + 10mm = 20 mm = Cefetr = 20 mm
d = h - d 1 = 600 mm- 40 mm = 5 60 mm - inaltimea utila a sectiunii.
6.3 Dimensionarea armaturii longitudinale
Defonnatia armaturii la curgere:
fyd
Eyd = Es

434 N/mm2
= 2, 175 1 0_3
2-105 N/mm.2

inaltimea relativa a zonei comprimate la balans este : b =

Ecu2
cu2
E + Eyd

0,0029
------ = 0 57
0,0029 + 2,175 I0-3

Din conditiile de ductilitate locala rezulta un coeficient minim de armare de p = 0,008. Rezulta:
As min

=0,008

be d = 0,008 600 mm 560 mm = 2688 mm2 - aleg 12cj,18-+Aef = 3048 mm2

Nota: Pentru a exemplifica metoda simplificata de calcul, nu se va ne cont in calculul initial de

annaturile intermediare i se va utiliza blocul rectangular de compresiuni.
Pentru betonul de clasa C60/75 parametrii blocului rectangular sunt 11. = 0, 775 i 11 = 0,95 .
Forta axiala normalizata maxima este
Vd

NEd
4670 kN
=
= 0,365 < 0,4
Ac-11 f00 0,6 m 0,5 6 m 0,95 40 N/mm2

De asemenea, AX = Vct = 0,365 < hb = 0,775 -0,5 7 = 0,44

'IJfcd

---Ts1

E
E

=
<D

Ts2

---- ------------- ----

600mm

---a..-

_J

Fig. 6.1 Sectiunea stilpului solicitata Ia moment incovoietor i forta axiala

260

Xmin

Mctoda simplificata

= 3,1 d1 = 3, 1 40 mm = 124 mm

Se presupune A.X

> Xmin ------>

h = 0,338 560mm

11.X

N
beT] fed

43 20103 N
0
2 = , 33S
6 00mm 56 0mm 0,95 40 N/mm

189mm > 124mm

N (h-d 1 -d2 )
+ N d (l - 0,5 h)
2

MRdi,inf = As2 fyd (h - d1-d2 ) M Rd1,. t = 10160' 43 40' 52 111

43 200,5 2
0,33 8
+43 200 56 (1 - --) = J 117kNm
2
'
2

NEdi,sup = 3976 kN
N
3976 103 N
0,311
Se presupune 11.x > Xmin -----+ 11.x = e TJ . e =
f d 6 00mm. 56 0mm . 0,95 . 40 N/mmZ =
b .
11.x = 0,311 560mm

l 74mm > 124mm

Mttdi,inf = As2 fyd (h-d 1-d2 ) -

N(h-d1 -d2)
+ Nd(l-0,511.X)
2

M R<l..mt= 10160 43 4 0 5 2 ,,
'
'

3976

0,311
.
0,52
+3976 0 5 6 (1- --) = 1076kNm
'
2
2

N Edk,inf = 4670 kN
Se presupune 11.x >xmin -----+ t..x = b
cTJ t:cd

46 70 103 N
0 365
600mm 560mm 0,95 40 N/mm 2 =

h = 0,3 65 56 0mm = 205mm > 124mm

M Rdi,inr = As2 fyd (h-d 1-d2 )-

N (h - d I - d2)
+Nd(l-0,511.x)-----+
2

MRdi,inf = 10160,43 4 0,5 2 ::1

0,36 5
4670 0,52
+ 4670 0,56 (I - - -) = l 152 kNm
2
2

Vcrificarca la moment incovoietor pc nod

Pentru simplificarea calcului s-a considerat ca grinzile din deschiderile adiacente grinzii calculate au
aceeai annare i, prin unna re, acelea!ji momente capabile.

M Rb i-

= 105 kNm

M ilo-

= 163,5 kNm

261

LM Rdci
LM Rdbi

1076 kNm + 1117 kNm 2193 kNm

= 8 2> l, O
=
105 kNm + 163,5 kNm 268,5 kNm

LMRdck
LM Rdbk

I 152 kNm + 1117 kNm 2269 kNm

--------=
=84>10
I 05 kNm + 163,5 kNm 268,5 kNm
'

6.4 Dimensionarea armiturii transversale

Determinarea fortei taietoare de proiectare

M;d +Mkd
VEd=---lc1
.
LMRbi. ) = 1 17 kNm ,0 268,5 kNmm = 136,2 kNm
1
1
Mid = MRci ""(Rd mm ( l,
21 93 kNm
LMRei

Mkd == MRck YRd mm (1 ,

VEdmax =
"'
l

L MRbk

268, 5 kNm
) = 111 7 kNm 1,0 2269 kNm == 139,5 kNm
LMRek

136,2 k...'l\l'm + 139,5 kim

= 110,3 kN
2,5 m
Dimensionarea armaturii transversale in zona critica

2, 5 m

hc1 = 0,6 m = 4,2> 3

-t

zona critica lcr = max {he; lc1 I 6; 450 mm} = 600 mm

Pentru elementele cu annaturi transversale de fort:a taietoare, rezistenta la foqa taietoare V 1M este cea
mai mica dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd,s == - z . t:ywd . cote
s

acw__
bw___
z v1 _
f00
__
V Rd,max cot 9 + tg 9

Asw == aria sectiunii armaturilor pentru foqa taietoare

z = bratul de pargie al foqelor interioare
s = distanta dintre etrieri
fywd

= este rezistenta de calcul a armaturilor pntru forta taietoare

v 1 = coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la forta taietoare

<lew = coeficient care tine seama de starea de efort in fibra comprimata
Clew = l pentru structurile rara precomprimare
60
fck
V1 = 0 6 (l - -) = 0 6 (1--) = 0 456
'
250
'
250
'

262

Pentru zonele critice se considera foclinarea fisurilor fata de orizontala 0 = 45 iar bratul de parghie al
fortelor interioare z = 0,9d.

VRd.max =

Clew . be . Z. V1 . (d
cot 0 + tg 0

I 600 0 '9 560 0 '456 40

I+ 1

= 275 8 kN > VEd

= 110 kN

Din conditii de ductilitatc locala - s :S min { ; 175 mm; 8dbt} ___.

-s :S min {260 mm; 175 mm; 144 mm}= 144 mm
Se alege s = 140 mm.
Asw

VRd s . s
z fY'nl cot0

n = 4-. w =

11 O 103 N 140 mm
----------= 71 mm2
0,9 560 mm 434 N/mm2 1

71 mm2
?
= 17,6 mm-___.
sealegecj,6/140 mm
4

6.5 Verificarea cerintelor de ductilitate locala

Coeficienfi minimi de armare

Coeficientul volumetric mecanic de armare transversala rowd va fi eel putin:

- 0,08 in zona critica de la baza stalpilor
- 0,06 in restul zonelor critice.
Coeficientul geometric de annare transversala va fi eel putin:
- 0,0035 in zona critica de la baza stiilpilor
- 0,0025 in restul zonelor critice.
Cu armarea de la punctul precedent:
Pt

Wwd

4 28,6 mm2
n AIJ>w,ef
=
b .s
600 mm . 140 mm

vol. etr.
fwd

vol. beton fed

= 0,00136 < 0,0025

n Acpw,t!f fwd
fed
b0 s

4 28,6 mm 2 434 N/mm2

0, 0 34 < 0 06
5 20 mm 140 mm
,
40 N/mm 2 =
2

Se majoreaza armarea la Cl> 10 /120 mm

4 78' S mm2
n A4,w,et
pt = b s = 600 mm 120 mm = 0'0 044 >
CO

wd =

434 N/mm2
2 4 78,5 mm2
40 N/mm2
5 20 mm 120 mm

0025

= O, ll > 0,06

Deci armarea propusa este suficientii pentru zonele critice de la etujele superioare.
,
0 SLU

Verificarca rntirii de hara

= C . q . 0e < Ou SLU
= rotirca de bara, respectiv unghiul dintre tungenta i axul barei la extremitatea undc intervine

0 SLU
curgerea produsa de actiunea seismica asociata SLU.

263

c = factorul de amplificare al deplasarilor Be 'in domeniul T1 <Tc.in exemplul curent T1

Tc = 1,6 S C = 1
q

= 2,3 s

>

= 3,5 - factor de comportare pentru DCM.

Se

= rotirea corzii determinata dintr-un calcul elastic sub actiunile seismice de proiectare.

Se

= dv /Lv pentru stalpi.

dv = deplasarea la nivelul punctului de inflexiune in raport cu capatul elernentului.

Lv = distanta de la capatul elernentului la punctul de inflexiune al deformatei.
LV = h

. --------MEdk,sup
MEdk,sup + MEdi,inf

536 kNm

536 kNm

+ 342 kNm

= 0,61 Sh = 0,615 3,5 m = 2,137 m

Din calculul elastic rezulta dv = 0,00719 m.

0e

dv
Lv

Su SLU

0,00719 m
= 0,003365
2137 m

= valorile ultime ale rotirilor. In cazul stfilpilor, pentru DCM, are valoarea de 2,5 %.

9 SLU = C q 0e = 1 3,5 0, 00 3365 = 1,17 % < 2,5 %

AMARE STALP
1218

010/120 BST S500S

170

180

600

Fig. 6.2. Armarea stalpului (seep.one transversaHi)

264

Exemplul 7: Calculul unei rigle de cuplare pentru clasa de ductilitate inalta

7.1. Caracteristicile geo!lletrice fi materialelc utilizatc
Caracteristicile gcoruetricc .1le riglei J-, cuplare se pot vedea in fig. 7.1.
Materialele folosite:
Beton clasa C60/75:
fck = 60 N/mm2 ; fctd

fctk,0,05
Ye

3,1 N/mm2
= 2,07 N/mm2; fctk.o,os
1,5

= 3,1N/m1n2

Otel BSt SOOS, clasa C: fyk = 500 N/mm2

fyd

fyk

500

= - = -- =
1,15
Ys

434MPa

IA

.l"- _____L.

--. -

IA
Fig. 7.1 Caractcristici geometrice ale riglei de cuplarc

Eforturile sectionale rezultate din analiza structurala in combinatia seismica de incarcari au

urmatoarele valori:
MEct' = 2660 kNm;

7.2 Calculul armiturii de rczistenta

VEd 0,25 bw h fed

= 0,25

500 mm 1400 mm 40 N/mm2 -. 2660 kN 7000 kN

unde:
VE<l - fort.a taietoare de proiect:ire (initial se alege egala cu VF.1 ')
b,,. = 500 mm - latimea inimii riglei de cuplare
d = 1350 mm - i'naltimea utila a rigki de cuplare

265

I = 2000 mm - lungimea riglei de cuplare

h = 1400 mm - inalt_imea riglei de cuplare
Cum niciuna din inegalitat,ile de mai sus nu se verificii, rezistenta la actiuni seismice se asigura printr-o
armatura dispusa dupii ambele diagonale ale grinzii (fig. 7.2) i dimensionata in conformitate cu
unnatoarea expresie:
VEd ::;; 2 L Asi fyd,i sin a.
in care,
Asi - aria totala a armaturilor pe fiecare directie diagonala
a - unghiul dintre barele diagonale i axa grinzii

I' 'l
1. ...

Fig. 7.2 Armare diagonala- reprezentare de principiu

Annarea diagonala se dispune in carcase de tip stalp cu lungimea_ laturilor sectiunii eel putin egala cu
0,5bw , Respectand aceasta conditie se alege o latimea carcasei de 300 mm. Unghiul a rezultat este de
aproximativ 26,5 .
Aria de annatura necesara intr-o diagonala este de:
Asi,nec =

VEd

2660 10 3 N

Se aleg 12 bare 028 cu o arie efectiva de 7385 mm2

6868mm 2

266

7.3 Condi(ii constructive

Pentru a preveni tlambajul barelor din carcasa diagonala, in lungul acestora se prevad etrieri care
trebuie sa respecte conditiile:

s '.5 min{125 ; 6 dbd= min(125 mm; 6 28 mm} s '.5 125 mm

unde,

<lbw -diametrul etriemlui

s - distanta intre etrieri

c4L - diametrul armaturilor din lungul diagonalei

b0 - dimensiunea minima a nucleului de beton
Se aleg etrieri 012 /100 mm.

Pe ambele fete ale grinzii se prevede de asemenea o armatura longitudinala i transversala. Procentul
tuturor anniiturilor orizontale va reprezenta eel putin 0,25%, iar procentul de armare transversala cu
etrieri va fi eel putin 0,20%.

Ash.nee

Ph.min hw h

= 0,0025 500 mm 1400 mm= 1750 mm2

Se aleg 14 bare 014 dispuse ca in :fig.7.3. h.ctT = 2142 mm2

Asv,nec = Pv,min hw s= 0,002 500 mm 200 mm = 200 mm2

Se aleg cate 2 bare 012 la un pas de 200 mm dispuse ca in fig. 7.3.

A-A

As,

G
LI

IA
.,

..,

'

_J_
\_, ---L=-:':-:=':i:- --

IA

.:>!.-- '

,' .
;o

-4--1 -

Aw

Fig. 7.3 Armarea ortogonala constructiva

267

1-----1

P -A

I
I
I
I
I
I
I
I
I

..:;..

.I

w.11.

'-r 1 ;/100

L ___ _
Fig. 7.4 Armarea riglei de cuplare

268

Exemplul 8: Calculul unui perete lamelar pentru clasa de ductilitate inalti

Sectiunea peretelui are o fonna dreptunghiulara lunga de 4 m i lata de 0,35 m (vezi fig. 8.1 ).
Materialele folosite:
Bel:on clasa C60/7 'S:
fck = 60 N/mm2 ; fetd

Otel BSt SOOS, clasa C: fyk

fyct

fctk,0,05
Ye

3,1 N/nun2
1,5

2,07 N/mm2 ; fctk,o,os

= 3,1N/mm2

= 500 N/mm2

fyk
500
v:= l,l5 = 434 MPa

Fig. 8.1 Secpunea transversala a peretelui

8.1 in zona critica

Calculul armaturii longitudinale

Eforturile sectionale de proiectare au fost calculate in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarele

valori:
NEd

= 3670 kN

MEd

= 11479 kNm

Valoarea foqei axiale nonnalizate (rid) nu trebuie sa depaeasca 0,30, altminteri se prevad bulbi.
Vd =

NEd
Ac fed

367 10 3 N

= 350 mm 4000 mm 40 N/mm 2 =

0,066 < 0,30

Pentru a fi satisf'acut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul 'incovoietor de
proiectare in orice sectiune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul 'incovoietor capabil
calculat in acea sectiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfacutii inegalitatea:

in care:
1\1 "''"

,:=

MR,l.u =

momcntul 'incovoietor de proiectare rn sectiunea de la baza zonei critice;

momentul 'incovoietor capabil in sectiunea de la baza zonei critice.

269

Deoarece nu se poate folosi metoda simplificatii Ia calculul unei secti,uni de perete solicitata La
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.

" ,.

.,//!;./.di:

1c1r

/' ,. 1 '

x . . $[) - . _ .. __ .. __)80. - --- .. .

,Y

60 .... ,,-

Fig. 8.2 Armarea verticaHi in zona critidi

S-a plecat de la o armare constructiva minima (rov = 0,15 in zonele de caplit i p1 = 0,002 m inima
peretelui), dar momentul incovoietor capabil al sectiunii armate in acest mod a fast inferior celui de
proiectare. Pentru a obtine un moment incovoietor capabil adecvat s-a ma.tit treptat cantitatea de
armatura din bulb i/sau inima. La o armare in bulbi cu 10 bare 016 i in inima cu 2 bare 012 Ia un
pas de 200mm (fig. 8.2) s-a obtinut un moment mcovoietor capabil de 12300kNm.
MEd,o = 11479 kNm MRd,o = 12300kNm
Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de caplit este :
co

fyd =
As
=
v
A c fed

10 2 01 mm2
350 mm 400 mm

434 N/mm2
40 N/mm2

0 1 5 6 > 0,15

Coeficientul de armare pentru armlitura verticalli din camp este:

A
2 11 3 mm2
0 32 % > 025 %
Pv = A: = 35 0 mm 200 mm =
Verificarea necesitiitii bulbilor sau armiiturii speciale de confinare
Din calcul : Xu = 0,52 m sau u = 0,13 < max = 0, 1 (0 + 0,2) = 0,1 (12300/11479+o,2) = 0,31
Deci nu sunt necesari bulbi sau armliturli specialli de confinare.

Calculul la forf:ii t:iiietoare

Foqa tliietoare de proiectare a fost calculatli in conforrnitate cu P l 00-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd = 2620kN
Verificarea bielei comprimate:
Foqa taietoare maxima ce poate fi preluatli de element, inainte de zdrobirea bielelor comprimate este:
VRd max

0,1 5 fed hwo lw == 0,15 40 N/mm2 35 0 mm 4000 mm = 8400 kN

VEd = 2620 kN VRd,max = 8400 kN

OK

Verificarea armiiturii transversale:

Barele orizonta\e de pe inima trebuie sa satisfaca unnatoarea expresie:
i'n care I:Ash se refera la toate barele interceptate de o fisurli la 45 ; in cazul de fata pe o i'naltime egala
cu lw = 4,0 m.

270

Rezulta:
EAsw'm = 2620/0,434/4 = 1509 mm2/m
Aleg 2<1>14/200 mm, adica: I:A.1/m = 2-5-154 =1540 mm2
Coefidcntul de ; : .. ,..;::\i:
P1t = EA,1,/b,,jl ,O m = 0,44% > P11.min = 0,25%

. -- -- - ---,--,,-TI
fr---T- - . . -..-z;:-"
:f!__.__.__J
/

-' :1.

/-

- ---

, I I:.. , ..

/Ii

ei

28L

e a

-to_

Fig. 8.3 Armarea orizontala in zona criticli

Verficarea rosturilor de turnare
in lungul planurilor potentiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a peretilor,
trebuie respectata relatia:
Ye VRd,s
in care:
VRd.s = r(EA sv fyd,v + 0,7 NEd) + EAsi fy d,i (cosa + r sina)
S-a notat:
EAsv este suma sectiunilor armaturilor verticale active de conectare;
I:A,i este suma sectiunilor armaturilor inclinate sub unghiul a, fata de planul potential de forfecare,
solicitate la intindere de foqele laterale;
este valoarea de calcul a limitei de curgere a armliturii verticale;
fyd.v
este valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii inclinate;
fyd,i
este valoarea de calcul a fortei axiale ID sectiunea orizontalli considerata, in combinatia
NF.d
seismica;
r
este coeficientul de frecare beton pe beton sub actiuni ciclice:
r = 0,6(pentru clasa H)
VEd= 2620 k.l\J .:S r(EA;;v fyd,v + 0,7 NEd) + EA,i fyd,i (cosa + rsina) =
= 0,6(((4000-2400)/200-2113) + 10-201)0,434 + 0,7-3670) =5010 kN

OK

Armarea transversala a zone/or de capiJ.t

Armarea transversala a zonelor de capat trebuie sa fie:
Ce! putin egala cu armarea orizontala de pe inima: 2 154 mm2/200 mm = l,54 mm2/mm;
Cu diametrul 2: dr,1/4 = l 6/4 = mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci di,w 2: 6 mm;
Distanta pe verticalli: 8 dbL = 8-16 = 128 mm 1-ji :S 125 mm, deci s 125 mm
Sa existe un colt de etrier sau agrafii la fiecare barn longitudinalli;
Aleg Cl>I0/100, cu configuratia din figura de maijos:

271

IK :r: : : : : : : : : : : : : r: I
c, 0 1 '"10

,chi1 0/'00

280

uG

( ")

.'

Fig. 8.4 Armarea zonelor de capat in zona A

8.2 in afara zonei critice

Calculul armaturii longitudinale

Eforturile seconale de proiectare au fost calculate in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarele

valori:
Ned = 3250 kN;
Med = 7885 kNm.
La peretii principali, la seism, valoarea fortei axiale nonnalizate (vd) nu trebuie sa depeasca 0,35.
3 25 0000

NEd

N
2=

v =Ac fed = 3 5 0 mm 4000 mm 40 N/mm

0,05B

0, 35

Pentru a fi satisfacut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul incovoietor de
proiectare in orice secune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul incovoietor capabil
calculat in acea secune:
MEd ::S MRd in care:
M Ed = momentul incovoietor de proiectare in sectiunea de calcul;
MRd = momentul incovoietor capabil in sectiunea de calcul.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacata la calculul unei secuni de perete solicitata la
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.

,,,'10 l .!

10 I \

rc:
j
:
:
:
:
:
7Jl:
:
:
:
:
:
:
r:::J
vo
-/ oo /
o_
.' llU 1:?0C

J,'

.J:

Fig. 8.5 Armarea verticali a peretelui in zona B

S-a plecat de la o armare constructiva minima (rov = 0,12 in zonele de capat i P1 = 0,002 in inimli
peretelui), iar momentul incovoietor capabil al secunii arrnate in acest mod a fost superior celui de
proiectare. S-a ales o arrnare m bulbi cu 10 bare 014 i in inima cu 2 bare 012 la un pas de 200mm
(fig. 8.5) i s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 10910 kNm.
Med,o = I 0968 kNm ::S MRd,o = 11630 kNm
Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capat este
wv

fyd =
= As
-Ac

fed

10 15 3 mm2
35 0 mm 40 0 mm

4 34 N/mm2
40 N/mm2

0,12

0,12

272

Coeficientul de armare pentru anniitura verticalii din camp este:

Pv

As
Ac

2 78,Smm2
350 mm 200 mm

0 26 % > 0 25 %

Ver(ficarca necesitii(ii lmlbilor sau armiiturii speciale de confinare

Din calcul : Xu = 0,49 m sau

= 0, 122 < Smax = 0,1 (Q + 0,2} = O,l (l ,07+o,2} = 0,3 l

Deci nu sunt necesari bulbi sau armlitura speciala de confinare.

Calculul la forta taictoare

Forta taietoare de proiectare a fost calculata in confonnitate cu P 100-1, rezultand urmlitoarea valoare:
Ve<t = 2174 kN
Determinarea armiiturii transversale:

Barele orizontale de pe inima trebuie sii satisfacli urmatoarea expresie:

VRd :=:; VRd,c + LA31t fyd,h
in care .EA.11 se refera la toate barele interceptate de o fisura la 45 ; in cazul de fata pe o inalt,i.me egala
cu lw = 4,0 m, iar V este contributia betonului, egalii cu:
in care O'cp este efortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui.
Rezulta:
O'cp

VRd,c

Necv'hwo lw = 3250/(0,35,4,0) = 2321 kPa

=

0,5 O'cp bwo lw= 0,5 2321-0,35-4,0 = 1625 kN

LA.him = (2 l 74 - l 625)/0,434/4 = 317 mm2/m

Armarea minima este p =0,2%; se aleg etrieri 2<1>10/200 mm, adicii: EA.i,/m = 25-78,5 =785 mm2
Coeficientul de armare este:
p1,= EA,!1/bwJl,O m = 0,22% > Ph,min = 0,20%
,.ol0/2JO

IQ

,4
i

i'

t ,-

ii

.;

. 5 [ :

. -

Fig. 8.6 Armarea orizontali in zona B

Ver[ficarea rosturilor de turnare

In zona B veriticarea rosturilor de tumare nu este necesara.

)(

:;

273

Armarea transversalii a zone/or de capiit

Annarea transversala a zonelor de capat trebuie sa fie:

Cel putin egala cu armarea orizontala de pe inima: 2-7_8,5 mm2/200 mm = 0,785 mm2/mm;

Cu diametrul 2: db r/4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci dbw 2: 6 mm;

Distanta pe verticala: 10 dbL = 10-16 = 160 mm

i ::S 200 mm, deci s 160 mm

Sa existe un colt de etrier sau agraia la fiecare hara longitudinala;

Se alege <1>8/100 = 1,0 mm2/mm, cu configuratia din figura de maijos:

, el 08/100

etr <,8/100 k

IK 5r ; ; :__
: : .28D: : . ; : : _: : ' I
Q ,r

.r 6_Q -/ _

Fig. 8.7 Armarea zonelor de capit in zona B

274

Exemplul 9: Calculul unui perete lamelar pentru clasa de ductilitate medie

Sectiunea peretelui are o forma dreptunghiulara lungii de 6 m i lata de 0,30 m (vezi fig. 9.1 ).
Materialele folosite:
Beton clasa C60/75:
fek

3,1 N/mm2
fe o
= 60 N/mm2 ; fetd = tk,o, s =
= 2,07 N/mm2 ; fetk,o,os = 3,1N/mm2
1,5
Ye

Otel BSt SOOS, clasa C: fyk = 500 N/mm2

fy d

500
fy
= -k = - = 434MPa
1,15
Ys

___________llOO.
Fig. 9. t Secp.unea transversala a peretelui
9.1 in zona critica

Calculul armaturii longitudinale

Eforturile sectionale de proiectare au fost calculate in conformitate cu P l 00-1, rezultand urmatoarele

valori:
NEd,o = 11786 kN;
M&1,o = 35589 kNm.
Valoarea foqei axiale normalizate (vd) nu trebuie sa depaeasca 0,40, altminteri se prevad bulbi.
vd

NEd

11786000 N

= Ac fed = 350 mm 6000 mm 40 N/mm2 =

0,14 0,40

Pentru a fi satisfiicut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul incovoietor de
proiect.are in orice sectiune a peretelui trebuie sli fie eel mult egal cu momentul incovoietor capabil
calculat in acea sectiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfiicutii inegalitatea:

in care:
M1'.<l,<1 = momcntul incovoi.etor de proiectare in sectiunea de la baza zonei critice;
MRd,o = momentul incovoictor capabil in sectiunea de la baza zonei critice.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificata la calculul unei sectiuni de perete solicit.ata la
compresiune excentrica, pentru detenninarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.

275

,f

020

f 2010 /200

* 60 ---r----------------480 -Fig. 9.2 Armarea verticali in zona critici

S-a plecat de la o armare constructivii minima (COv = 0,15 in zonele de capat i Pi == 0,002 in iuima
peretelui), dar momentul incovoietor capabil al sectiunii arm.ate in acest mod a fost inferior celui de
proiectare. Pentru a obtine un moment incovoietor capabil adecvat s-a miirit treptat cantitatea de
armatura din bulb i/sau inima. La o arm.are in bulbi cu 10 bare 020 i in inima cu 2 bare 010 Ia un
pas de 200mm (fig. 9.2) s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 39110kNm.
MEd,o = 35589 kNm::; MRd,o = 39110kNm
Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capat este
434 N/mm 2
10 314 mm 2
As fyd
O, l89 O, lS
2

rov = Ac fed = 300 mm 600 mm 40 N/mm =

Coeficientul de armare pentru armatura verticala din camp este:

Pv =

As

A
C

78 5 mm 2
0 26 % > 0 25 %
= 300 mm 200 mm =
2

Verificarea necesitafii bulbilor sau armiiturii speciale de confinare

Din calcul: Xu= 1,48 m sau u = 0,247 <max= 0,135 (Q + 0,2) = 0,1(1,l+o,2) = 0,418
Deci nu sunt necesari bulbi sau armatura speciala de confinare.

Calculul la forti tiietoare

Foqa taietoare de proiectare a fost calculatii in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd = 3070kN
Verificarea bielei comprimate:
Forta taietoare maxima ce poate fi preluata de element, inainte de zdrobirea bielelor comprimate este:
VRd,max
VEd

0,18 fed hwo lw

= 0,18 40 N/mm 2 300 mm 6000 mm = 1 2960 kN

= 3070 kN::; VRd,ma.x = 12960kN

OK

276

Verijicarea armiiturii transversale:

Barele orizontale de pe inima trebuie sa satisfadi unnatoarea expresie:

in care LA.i, se trnfora la toate barele interceptate de o fisura la 45; in cazul de fata pe o ina!time egala
cu lw= 6,0 m.
Rezulta:
LA8i /m = 3070/0,434/6 = 1179 mm2 /m
Aleg 2<Dl 4/200 mm, adica : LA.him = 2-5-154 =1540 mm2
CoeficientuJ de annare este:
Pit = LAs1ilbwJl,O m = 0,51% > Pt,,min = 0,20%

.
I

.
.,

::

''()___,,.________
.f--Ol,

4 2'1ll4/200

: 2: .

t;

? e

t.:JI

....__480 ---------------h-_Q_

Fig. 9.3 Armarea orizontala in zona critica

Verificarea rosturilor de turnare

in lungul planurilor potentiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a peretilor,
trebuie respectata relatia:
VEd:5 VRd,s
in care:
VRd,s = ,(LAsv fyd,v + 0,7 Ned)+ I:A8;fyd,r(cosa + rsina)
S-a notat:
I:Asv este suma sectiunilor armaturilor verticale active de conectare;
I:A.; este suma sectiunilor annaturilor inclinate sub unghiul a., fata de planulpotentiaJ de forfecare,
solicitate la intindere de foqele laterale;
este valoarea de calcul a limitei de curgere a annaturii verticale;
fyd,v
este
valoarea de calcul a limitei de curgere a armaturii inclinate;
t1
fy ,;
este
valoarea de calcul a foqei axiale in sectiunea orizontala considerata, in combinatia
NEd
seismica;
r
este coeficientul de frecare beton pe beton sub actiuni ciclice:
r = 0, 7(pentru clasa M)
VEd = 3070 kN :5 r(EAsv.t;d.v + 0,7 NEd) + EAs;-fyd,i (cosa.+ r sina) =
VEd = 0,7(((6000-2-600)/200278,5) + l0-314)-0,434 + 0,711786) = 6749 k

OK

Armarea transversafii a zone/or de_ capo,t

Armarea transversalli a zonelor de capat trebuie sa fie:

Cel putin egala cu armarea orizontala de pe inimli: 2-154 mm2 /200 mm = 1,54 mm2 /mm;
Cu diametrul ::::: dt,v'4 = 20/4=5 mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci dt,w 6 mm;

277

Distanta pe verticala: $ 10 dbL = 10-20 = 200 mm i ::S 150 mm, deci s :S 150 mm
Sa ex.iste un colt de etrier sau agrafa la fiecare hara Jongitudinala;
Se alege <l>10/100, cu configuratia din figura de mai jos:

IK :t:: : : : : : : : : : : : : : : : : : :
. etr10/100

,r 60 -r

: t :]f

etr1O/100 \

480

,i,

60

>.

Fig. 9.4 Armarea zonelor de capat in zona A

9.2 in afara zonei critice
Calculul armiturii longitudinale

"'

Eforturile sectionale de proiectare au fost calculate in conformitate cu P 100-1, rezult.and unnatoarele

valori:
N&1 = 10229 kN;
MEd = 25505-1,15-1,1 = 28469 kNm.
La peretii principali, la seism, valoarea fortei axiale normalizate (vd) nu trebuie sa depeascii 0,4.
Vd =

NEd
Ac fed

10229000 N
< 04
= 014
'
' 300 mm 6000 mm 40 N/mm2

Pentru a fi satis:facut nivelul minim de rezistenta la starea limita ultima, momentul i'ncovoietor de
proiectare in orice sectiune a peretelui trebuie sa fie eel mult egal cu momentul i'ncov.oietor capabil
calculat i'n acea sectiune:

in care:
MEd = momentul i'ncovoietor de proiectare in sectiunea de calcul;
MRd = momentul i'ncovoietor capabil in sectiunea de calcul.
Deoarece nu se poate folosi metoda simplificata la calculul unei sectiuni de perete solicitata la
compresiune excentrica, pentru determinarea momentului incovoietor capabil s-a folosit un program
de calcul sectional.

IW : : : : : i : : : : : : : : : : : : : : : : C : 3I
Fig. 9.5 Armarea verticali a peretelui in zona B

278

S-a plecat de la o annare constructiva minima ( rov = 0, 12 in zonele de capat i p, = 0,0025 in inima
peretelui), iar momentul incovoietor capabil al sectiunii annate in acest mod a fost superior celui de
proiectare. S-a ales o annare in bulbi cu JO bare 016 i;;i in inima cu 2 bare 010 la un pas de 200mm
(fig. 9.5) i,;i s-a obtinut un moment incovoietor capabil de 33630 kNm.
MLid = 28469 kNm :'.S MRd = 33630 kNm
Coeficientul mecanic de annare pentru zonele de capat este
wv

A fyd
= -5 - =
Ac

fed

10 201 mm 2
434 N/mm 2

300 mm 600 mm 40 N/mm 2

0,121 0,12

Coeficientul de annare pentru armatura verticala din camp este:

pv

As
==

Ac

2 78,5 mm2
= 0,26 %
300 mm 200 mm

> 0,25 %

Verificarea necesitiifii bu/bi/or sau armiiturii speciale de confinare

Din calcul:

xu= l ,33 m

sau

Su= 0,222 < Sn1.x = 0,1 (Q + 0,2) =0,135-(1, l+0,2) = 0,418

Deci nu sunt necesari bulbi sau armatura speciala de confinare.

Calculul Ia forti taietoare

Forta taietoare de proiectare a fost calculata in conformitate cu P 100-1, rezultand urmatoarea valoare:
VEd =2597kN
Determinarea armiiturii transversale:

Barele orizontale de pe inima trebuie sa satisfaca urmatoarea expresie:

VEd :::; VRd,c + LAshfyd,h
in care LAsh se trefera la toate barele interceptate de o fisura la 45 ; Ill cazuJ de fata pe o inaltime egala
cu I,..= 4,0 m, iar VRd,c este contributia betonului, egala cu:

in care <rep este efortul un.itar mediu de compresiune in inima peretelui.

Rezultii:
<Yep = N Ed/b wo l w = 10229/(0,30-6,0) = 5683 kPa
VRd,c

= 0,5 <Ycp bw 0 lw= 0,5 -5683 0,35-6,0 = 5115 kN

LA.i,lm = (2597 - 5115)/0,434/4 <0

deci annare constructiva

Armarea minima este p = 0,2%; se aleg etrieri 2<D10/250 mm. Coeficientul de annare este:
p = 2-78,5/(300250) = 0,21% /Ph.mi n= 0,20%

279

If : : 1 : : : : : : :
60

: r: : : : : : : : : : : : f : : I
4-2010/250

480

60

Fig. 9.6 Armarca orizontala in zona B

Verificarea rosturilor de turnare

in zona B verificarea rosturilor de tu:mare nu este necesarii.
Armarea transversala a zone/or de capat
Armarea transversala a zonelor de caplit trebuie sa fie:
Cel pun egala cu armarea orizontala de pe inima: 278,5 mm2/250 mm = 0,628 mm2/mm;
Cu diametrul db1 /4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai putin de 6 mm, deci dh,,,.C 6 mm;
Distanta pe verticala: 12 dhL = 12 16 = 192 mm i ::; 200 mm, deci s :::: 192 mm
Sa existe un colt de etrier sau agrafa la fiecare hara longitudiiiala;
Se alege ct>8/125 = 0,805 mm2/mm, cu con:figuratia din figura de maijos:

etr8/125

It: ::t:'. : : : : : :
'<

60 .,

: : : : : : : : : : : : : : : t :11
etr8/125,

480

Fig. 9. 7 Armarca zonclor de capat in zona B

., 60 .,