Universitatea Babes-Bolyai

Marketing n turism

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor 2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS
SCURTA INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI
1.1 Conceptul
1.2 Piata restaurantelor n Franta
1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente
CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING
2.1 Amplasamentul
2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului
2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa
2.2 Resursele umane
2.3 Ambianta
2.4 Servicii anexe
2.5 Analiza SWOT
CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING
3.1 Micromediul de marketing
3.1.1 Clientii
3.1.2 Consumatorii (utilizatorii)
3.1.3 Concurentii
3.1.4 Furnizorii
3.1.5 Furnizorii fortei de munca
3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare n masa, miscarea
pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei

3.2 Macromediul de marketingului

3.2.1 Mediul socio-cultural
3.2.2 Mediul economic
3.2.3 Mediul politic-legislativ
3.2.4 Mediul natural
3.2.5 Mediul demografic
3.2.6 Mediul tehnologic
3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING

4.1 Obiective generale
4.2 Obiective particulare
CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA
5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz
5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara
5.3 Profilul tip consumatorilor
5.3.1 Dejunul
5.3.2 Cina
CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING
6.1 Plasarea
6.2 Produsul
6.3 Pretul
6.4 Promovarea
CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI
7.1 Mijloacele financiare
7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE
Motto : A mnca diferit este ntotdeauna ceea ce cautam cnd mpingem usa unui restaurant

O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un

restaurant nseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate...
A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un
simt al marketingului, de notiuni de gestiune si n special de un gust pentru gastronomie. In
spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si n sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun.
Prima dificultate ncepe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a minii de lucru.
Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era
suficient, concurenta este din ce n ce mai acerba (restaurante independente, restaurante
rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu
ncredere este acela de a realiza ct mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna
nu nseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea
efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrngatoare :
administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de nfiintare a societatii,
obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la
administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme
de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap,
se impun totodata si o serie de masuri de igiena.
Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii
nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu
trebuiesc ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul n proportie de 13% n oras.

Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de
comert, 300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se
calculeaza n functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere,
profitul nregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile
angajatilor reprezinta cte 30% din cifra de afaceri.
Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect.
Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie n mna ... voua va ramne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI

1.1 Conceptul
Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare ntr-o activitate
economica. Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific romnesc n
Bordeaux (Franta) destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu
exista la Bordeaux (nu numai n oras ci n ntreaga regiune Aquitaine), asadar decizia
de a crea un restaurant s-a dovedit a fi dinamica, atragatoare si inovatoare.
Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara n bucatarie proprie mncaruri si
le desface contra cost, mpreuna cu bauturi, n sali de mese special amenajate.

Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale romnesti si va viza doua tipuri
de clienti : la prnz (pauza de masa n societatea franceza fiind ntre orele 1130 si 1330)
segmentul tinta l va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca
serviciul oferit va fi rapid si ngrijit, iar seara, segmentul tinta l va constitui persoanele
tinere, ntr-o ambianta mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii).

Situat n centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La

nceput numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar,
patru ospatari, un spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate
sezonului n scopul fidelizarii si maximizarii clientelei.
1.2 Piata restaurantelor n Franta
In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari n domeniul comertului.
Astfel, orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea
somajului efectul direct al nchiderii fabricilor si al cresterii nencrederii bancilor si
organismelor de mprumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste
conjuncturi defavorabile, francezii ramn fideli meselor luate n oras. In 1980, 12,2%
dintre mese erau luate luate n restaurante, iar astazi ating un procent de 19%.
Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35 ore), rolul femeilor pe piata muncii,
ramn indicatori semnificativi pentru cresterea consumului global.
Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurantecaf, fata de 56.000 n 1993, nregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si
un numar de angajati de 336.892.
Sectorul restauratiei comerciale, cuprinznd restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

lanturile de restaurante, dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia n calcul noile

comportamente alimentare ale consumatorilor, si de dificultatile cu care se confrunta n ceea ce
priveste recrutarea personalului, gestionarea timpului de lucru, amenajarile interioare, a simtit
ntr-un mod ct se poate de serios criza vacii nebune. Aceasta criza care a generat o scadere a
ncrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii, clientela orientndu-se cu
precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii.

1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente

Primul demers care trebuie facut atunci cnd ne deschidem o ntreprindere este acela de a
ne adresa centrului de formalitati pentru ntreprinderi. Acesta este reprezentat de Chambre
de Commerce et d'Industrie de Bordeaux, institutie competenta n domeniul societatilor
comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Competenta acesteia se refera la
domenii precum sediul social, cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul
Camerei de Comert, de exemplu n cazul licentelor pentru bautura, detinerea lor trebuie sa
primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta, consum si antifrauda.

Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele :

1 domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului
2 alegerea denumirii restaurantului
3 editarea statutelor
4 definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atta timp ct societatea nu
este nmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS), ea nu dispune de
personalitate morala si nu poate sa-si ndeplineasca angajamentele
5 depunerea fondului constituient : aporturile n numerar trebuiesc depuse n termen
de 8 zile de la receptia lor, fie la banca, fie la casa de depuneri si consemnari.
Fondurile vor fi deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa
nmatriculare la RCS) si virate ntr-un cont deschis pe numele societatii

6 nregistrarea statutelor n luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare

trebuiesc nregistrate la centrul de impozite
7 publicarea avizului de constituire a societatii ntr-unul din ziarele de anunturi
legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului, forma,
obiectul de activitate, sediul, durata, capitalul social, natura aporturilor, numele si
adresa proprietarului si RCS la care va fi nmatriculata societatea
8 depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru ntreprindere : dosarul va
trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii, ziarul n care s-a facut anuntul

sau o copie a cererii inserarii anuntului n ziar, cazierul proprietarului restaurantului si

copie dupa cartea de identitate a acestuia, atestatul sediului societatii

1 realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale, aderarea

societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai, cumpararea a o serie de evidente

contabile (registru jurnal, chitantier, registru de vnzari, registru de cumparari,

cartea mare, dispozitii, etc.)
Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant :
1 cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro
2 taxele pentru nmatricularea a RCS (incluznd si depunerea de acte) : 60,29 euro.

CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING

2.1 Amplasamentul
Amplasamentul pentru un restaurant este vital, el este factorul cheie pentru numeroasele
elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Cnd restaurantul
este nou, mai curnd reclama de la gura la gura, dect comunicarea, va da activitatii o
perspectiva pe termen lung sau scurt. In consecinta, un sector cu un flux puternic de
persoane va permite ca restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si i va implementa o
ascensiune rapida. Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii
restaurantului. Un restaurant amplasat lnga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe
care o are un restaurant amplasat ntr-un centru comercial. Asadar, pentru a ne supune
conceptului restaurantului nostru (imagine, tip de clientela) am ales ca si amplasament
cartierul Htel de Ville-Quinconces, cartier n centrul Bordeaux-ului, n plina zona
comerciala. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elise Reclus.

2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului

Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre
facilitatea accesului la restaurantul nostru. Prin facilitatea accesului ntelegem mijloacele de
transport aflate la dispozitia clientelei, posibilitatile de stationare (din ce n ce mai importante).

Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Htel de Ville-Quinconces este usor de
traversat datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau.
Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Alles de Chartres
500 locuri, Parking Alsace-Lorraine rezervat pentru abonati, Parking Camille Jullian 340
locuri din care 4 locuri pentru persoane handicapate, Parking Grands Hommes 458 locuri,
Parking L'Hte 101 locuri, Parking Saint-Pierre Les Quais 487 locuri plus 6 locuri pentru
persoane handicapate, Parking Saint-Christoly 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane
handicapate si 2 locuri echipate cu priza pentru rencarcarea vehiculelor electrice, Parking
Tourny 1005 locuri, Parking Victor Hugo 740 locuri.

Din punct de vedere al transportului n comun, cartierul Htel de Ville-Quinconces este

punctul de intersectie a doua tramways (linia A care l traverseaza de la Vest la Est, si
linia B care l traverseaza de la Nord la Sud) ; mai multe linii de autobuz traverseaza
cartierul : 16, 22, 48, 45, 23, 4, 15, 50, 52, 50 EXP, 51.

2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa

Htel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale, administrative,
comerciale, portuare, culturale. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale
orasului. In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale, Ateneul municipal,
Directia de tineret si sport, Directia de urbanistica, Directia educatiei si familiei, Directia de
igiena si sanatate, Directia de achizitii si marfuri, Directia de dezvoltare economica,
Primaria, Sala Consiliului Municipal, Institutul de politie Bordeaux, Centrul vamal Bordeaux.
Alte administratii ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde, Centrul
regional de documentatie pedagogica Aquitaine, Camera de comert si industrie Bordeaux,
Directia departamentala pentru protectia judiciara a tinerilor, Consiliul departamental al
justitiei, Directia de servicii fiscale, Portul autonom Bordeaux, Rectoratul academiei
Bordeaux, Servicii departamentale de arhitectuta si patrimoniu Gironde.

In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului, Grand-Thtre, Teatrul Fmina, Muzeul

Aquitaine, Muzeul Beaux-Arts, Muzeul Arts-Dco, Muzeul de Arte contemporane.
Din punct de vedere comercial ntlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape
1km din strada comerciala Saint-Catherine.
In ceea ce priveste domeniul restauratie, analiza este foarte bine detaliata n capitolul
destinat concurentei.
2.2 Resursele umane
Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca.
Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta
logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a
sarcinilor ntr-un restaurant nu pot fi efectuate altfel dect de mna omului. Asta explica si faptul
ca n bucatarie : toata lumea la furnale! . In bucatarie ntlnim bucatarii, dar nu numai. In
spatele furnalelor este prezenta o ntreaga echipa, adesea denumita brigada, foarte
ierahizata. In frunte, bucatarii sefi, apoi n ordine descrescatoare, ajutorul de bucatar, servitorii,
spalatorii de vesela (plongeur). Toata aceasta mica lume traieste ore intense, n caldura si
zgomot de vesela. Fiecare are locul sau n bucatarie si acelasi scop n cap : placerea clientului,
care asezat la masa la ctiva metri, asteapta cu nerabdare farfuria sa.
Directorul restaurantului, care n acelasi timp este si patronul restaurantului, este nainte de
toate un gestionar. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. In
colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile, stabileste meniul si preturile aferente felurilor

de mncare propuse ; defineste politica comerciala a restaurantului, munceste pentru

crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara, relatii publice. Scopul
acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. O alta fateta a
meseriei sale este aceea de a participa la ncadrarea personalului : recrutare, formare,
management. Cu toate acestea el este prezent si n sala de restaurant pentru a
supraveghea calitatea primirii clientelei, buna derulare a serviciilor, sau, din contra
pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora
din urma. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan
cunostinte n gestiune, savoir-faire comercial, si o temeinica experienta de teren.
Directorul restaurantului trebuie sa nteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a
manipula masini. In consecinta, va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale,
indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimata importanta rolului
relatiilor umane n domeniul restauratiei. Trebuie avut n vedere ca meseriile din cadrul
restauratiei presupun serioase cunostinte n domeniu restauratiei (costuri, bugete, planificari,
etc.), si n domeniul personalului (drepturi, organizarea muncii, relatii umane, etc.).
Bucatarul sef este ntotdeauna n spatele furnalelor pentru a pregati mncarurile complexe. El este
seful n bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul, supervizeaza
cumpararea produselor, pregateste mncarea, si de asemenea el este cel caruia ntreaga brigada
trebuie sa i se supuna. El este cel care, mpreuna cu directorul restaurantului, recruteaza si
formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar ; trebuie sa
elaboreze preparate culinare rentabile, n acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul, trebuie
sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa, respectnd normele de igiena. El
trebuie sa ntretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii
restaurantului. Bucatarul sef este totodata si un artist ; pe umerii lui sta reputatia restaurantului, el
trebuie sa fie tot timpul inovator, sa-si impuna marca, sa evidentieze excelenta traditie noastre
culinare si originalitatea lor romneasca, sa i multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi.
Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager, gestionar, artist.

Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de nvatat de la sefii
sai. Sub ordinele bucatarului sef, atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor, curatarea
legumelor, spalarea salatelor, pregatirea garniturilor, pregatirea aperitivelor reci (entre froide).
Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant, un bun observator, un fin
ascultator. Trebuie sa dea dovada de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practica,
sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din ntmplare. Chiar daca va face erori,

entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa, ntr-un spatiu mic, si cu
att mai mult n stress. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC n franceza) si
consacra regula cnd esti ajutor de bucatar, muncesti mult, nveti mult, dar esti platit putin .

Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizata n careuri,
ele nsusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Ospatarul pregateste
mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit, aseaza vesela, se
asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa, preia comanda de la clientii asezati la mesele
lui , serveste mncarea, facnd naveta ntre sala de mese si bucatarie, odata masa terminata,
aduce nota de plata si ncaseaza factura, apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou
client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv, dar trebuie stiut ca interesul meserie sale
rezida n tehnica de servire si n relatia cu clientul. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt
urmatoarele : agilitate, rapiditate, rezistenta, amabilitate, umor, apropiere de client. Ospatarul
trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna, pentru a nu uita comanda n drum spre
bucatarie, si de asemenea de un bun ochi pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe
masa sau sa repereze un client a carui comanda nca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie
de asemenea sa dea dovada de sange rece pentru a putea face fata orelor de intensitate
maxima, n special cele din timpul dejunului, si de spirit de echipa, el fiind cel care ntr-un fel
vinde ceea ce este pregatit n bucatarie.

Plongeur este persoana care va curata vesela. El va avea un program diferit de ceilalti
angajati, n sensul ca va lucra n jur de patru ore pe zi, ncepnd programul la o ora
dupa luarea dejunului si terminndu-l dupa ncheierea cinei.
Calculul efectivelor nu este o afacere complicata, nsa trebuie sa dai dovada de prudenta atta
timp ct calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia, politica
salariala, nivelul frecventei clientelei, etc. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de
angajati necesari, n consecinta volumul salariatilor. Formula dupa care se va calcula efectivul
necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii

standarde de performanta * timp de munca

efectiv In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele :
numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza n jur de 60 de
servicii pentru masa de prnz si 40 pentru cina, n total o suta de mese pe zi

numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se nchida pentru o

perioada de 30 de zile n cursul anului si, cumulat, o zi pe saptamna (datorita faptului
ca smbata si duminica nu va fi deschis dect pentru servirea cinei). Asadar vor fi 1*52
saptamni + 30 zile = 82 zile de absente, prin urmare vor fi 283 zile lucratoare.
standarde de performanta sau de productie :
1 un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane n medie pentru o zi de lucru
de 8 ore (timp de lucru afectat n restauratie = 40 ore pe saptamna).
2 un bucatar sef prepara mncarea pentru 50 persoane n cursul unei zile de lucru de 8 ore.
3 un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de
persoane n timpul unei zile de munca de 8 ore.
4 un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi
timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem
numarul de zile absente pentru restaurantul nostru. Detaliile de absente :
1 sarbatori contractuare (jours fris contractuels) : 6 zile
2 zile de vacanta anuale : 30 zile
3 concedii saptamnale : 52 zile
4 total : 88 zile
5 timp de munca efectiv : 365 zile 88 zile = 277 zile
calculul de efective pe post :
1 ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/6.925 = 4,086 posturi de servitori
2 bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28.300/13.850 = 2,04 posturi bucatar sef
3 ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28.300/27.700 = 1,02 posturi ajutor de bucatar
In concluzie personalul angajat n restaurantul nostru va numara :
1 4 ospatari, cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de
directorul de restaurant
2 2 bucatari sef, cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau
3 1 ajutor de bucatar, cu mentiunea ca n timpul liber va putea seconda bucatarul sef
4 1 plongeur, care va veni dupa masa de prnz si va termina programul la finele cinei
5 1 director de restaurant, care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de
munca efectiv si care va completa nevoile personalului

Productivitatea n restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (n euro)

numarul de ore muncite

O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii, cazul contrar fiind cel
al nchiderii restaurantului.
Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta n felul urmator :

Director

Bucatar sef

Ajutor de bucatar

ospatari

Plongeur

Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. Pe lnga salariul lunar se va

acorda si prime n functie de munca depusa de fiecare angajat. Trebuie de asemenea
precizat ca personalul trebuie sa cunosca pe lnga limba romna si limba franceza.
2.3 Ambianta
In cele ce urmeaza se va prezenta pe rnd ambianta restaurantului (localul, muzica,
decorul, etc.), personalizarea unitatilor de servici (vesela, ospatarii, prezentarea felurilor
de mncare), si n cele din urma cartea de meniu (design, asezarea n pagina, etc.).
Ambianta ntr-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei, dupa mncarea
oferita. Amenajamentul localului nostru este flexibil ; el este prevazut si cu un spatiu
pentru animatii, nsa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara, iar n ceea ce
priveste organizarea de evenimente speciale precum nunti, botezuri, aniversari, se va
trece la o reamenajare a spatiilor de servire, n functie de necesitate.

Decorul va fi unul cu specific romnesc cu mentiunea ca el va mbina modernul cu

traditionalul. Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale, specifice culturii
romnesti dar care prin design-ul lor sunt actuale epocii n care traim, nelasnd clientului
impresia de mediu taranesc romnesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la
societatea Ethnoarta, cu sediul n Romnia. Cteva ilustratii sunt prezentate mai jos :

Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale

romnesti, ca de exemplu :

Ambianta sonora va fi reprezentata la prnz, printr-o muzica romneasca de fundal, iar

seara se va apela la ansamblul romnesc VLIESKOU (trupa folclorica, orchestra si animatii
dansuri traditionale) din Franta att pentru interpretare ct si pentru coregrafie si dans.

In ceea ce priveste vesela, o parte din ea va fi cu design (model) specific romnesc, ca

de exemplu paharutele din ceramica pictata n care se va servi tuica, sau coferele n
care se va servi apa. Vestimentatia personalului va avea ca element specific romnesc

o centura din material textil cu imprimeuri romnesti, achizitionate tot de la Ethnoarta.

Meniul va avea un design cu specific romnesc, el fiind imprimat n urma unui model standard

elaborat de directorul restaurantului.

2.4 Servicii anexe
Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un
pret mai mic a clientilor fideli. Pentru nceput se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru
zece comandate, urmnd ca n viitor sa se ntrevada si alte forme de recompensare a clientilor.

De asemenea se va ncerca ncheierea unui contract cu comitetul parohial n vederea

pregatirii mncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase, ncercnd a se
face chiar reduceri pentru comenzi n cantitati mai mari.
2.5 Analiza SWOT

Concept

Resurse umane
Produs

Comunicare

Comercial
Amplasare

Forte
- inovatie-produs traditional
- ambianta-decor-primire
- singurul restaurant etnic
romnesc n Bordeaux
- echipa pluridisciplinara
- politica salariala motivanta
- gama de meniuri echilibrate
- produse de buna calitate
inovatie n meniuri
- comunicare clara
- dezvoltarea accesului la
internet
- animatii numeroase si variate
tehnici de fidelizare
- cartier central, dinamic,
comercial

Slabiciuni
- noutatea conceptului, prin
urmare rezultat incert

- lipsa experientei n restaurant

- noutate, popularitate de
dovedit
- canale de comunicare reduse

- nivel de notorietate n
constructie
- prezenta concurentilor directi

CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING

Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la
gramofon la compact disc ca sa ntelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile
n mediul de marketing. In plus, ne mai putem gndi la un cutremur de pamnt, la o
seceta prelungita, o greva incontrolabila, o modificare a legislatiei sau la o cadere de
guvern pentru a ntelege ce efecte pot avea asupra ntreprinderii mutatiile produse n
mediul natural, social, economic, politic, juridic, cultural si tehnologic.
3.1 Micromediul de marketing
Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din
agenti externi care actioneaza n strnsa si directa legatura cu societatea : clientii,
furnizorii, concurentii, publicul.
Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti.
Axa centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti, iar
concurenta si publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza.
3.1.1 Clientii restaurantului, cei mai importanti sunt :
Comit de Jumelage de la ville de Pessac, Maison des Associations, 19, avenue Pierre
Wiehn, Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). Aceasta asociatie, sub denumirea de Comitetul
de nfratire si de prietenie intenationala, are ca si scop favorizarea schimburilor scolare,
universitare, economice, culturale, sociale, sportive, cu orasele nfratite si organizarea de
ntlniri, vizite, sejururi a delegatiilor oraselor nfratite. Alaturi de Burgos (Spania) si Gppingen
(Germania), un alt oras nfratit cu Pessac-ul este orasul Galati, din Romnia. Comisia PessacGalati din cadrul Comitetului de nfratire numara 25 de membri, dintre care 3 romni, rezidenti la
Pessac. Avnd n vedere cei 14 ani de nfratire ntre Pessac si Galati, o buna cunostere a
particularitatilor romnesti si numeroasele sejururi efectuate n Romnia, membrii francezi sunt
deja obisnuiti cu specialitatile culinare romnesti, manifestnd o preferinta deosebita pentru
salata de vinete si sarmalutele cu smntna.
Association Gironde-Roumanie, 48 rue Odilon Redon, Talence (la 3 km de Bordeaux), a carei
presedinta este Irina Dobre-Costa, romnca rezidenta la Bordeaux. Asociatia desfasoara o serie de
activitati culturale si sociale, cu scopul de a face cunoscuta Romnia n mediul francez ; de
asemenea, ea dispune si de o publicatie, o revista ce apare lunar, n care sunt prezentate aspecte

culturale, folclorice, economice, politice din Romnia si care ar putea fi o oportunitate

de publicitate pentru noi, inserndu-ne reclama pentru restaurant.
Alliance Franaise, 126 rue Abb de l'Epe, Bordeaux, este o asociatie cu misiunea
de a popaga limba si cultura franceza n lume. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux
sa aprofundeze limba franceza n cadrul unor cursuri de franceza intensiva, sa se
integreze n societatea bordeleza, si sa-si nsuseasca valorilor culturale franceze.
Numarul romnilor nscrisi n asociatie era n 2005 de 20.
Centre de dveloppement des echanges franco-roumaines, 8, Place Louis Barthou, Bordeaux.
Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor ntre societatea franceza si cea romna.
Pentru toate aceste asociatii franco-romne restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la
dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii.
Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii romne venita la Bordeaux, prezentarea unor
proiecte asupra Romniei n cadrul unei cine la restaurant, sarbatorirea a X ani de la existenta
asociatiei franco-romne, sarbatorirea intrarii Romniei n Uniunea Europeana, etc.

Comitetul Bisericii ortodoxe romne, Saint-Joseph, 58-60 rue Paul Louis Lande, Bordeaux.
Membrii sunt crestini ortodocsi de origine romna, dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie.
Ineditul acestei simbioze culturale l reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios,
liturghiile desfasurndu-se n limba franceza, dar cu rugaciuni si cntari n limba romna.

In acest caz, restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre

Comitetul parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase, precum
Craciunul, Pastele, hramul bisericii, si organizarea de mese pentru saraci.
Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore
nainte. Plata lor se va face n CEC sau numerar la livrare, iar transportul se va realiza
cu mijloacele proprii ale clientului.
Diaspora romna de la Bordeaux, pentru care restaurantul poate asigura pe lnga
serviciile zilnice si organizarea de petreceri, nunti, botezuri, n limita celor 100 locuri
disponibile. Programarile se vor face cu 24 ore nainte.
Restaurantul ncearca sa pastreze si sa consolideze o relatie ct mai buna cu fiecare client n

parte, fapt pentru care va contacta periodic, prin telefon si prin e-mail clientii, fiind
ntotdeauna la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si ncercnd astfel sa
satisfaca ct mai eficient solicitarile. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei
este, astazi, posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. De
fapt francezii vor sa stie ce li se pune n farfurie, pentru a putea sa-si formeze astfel o
parere asupra credibilitatii restaurantului. Se va ncerca ca aceste relatii de parteneriat sa
fundamenteze drumul spre care se prospera de buna seama mpreuna .

In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta n felul
urmator : produsele sunt de calitate si renume, cu traditie ndelungata, vinurile sunt
vechi si de renume, preturile sunt avantajoase, serviciile sunt remarcabile.
3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vrsta cuprinsa ntre 18 si 70 ani, att
femei ct si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu venituri medii spre
mari (produsele oferite de restaurant sunt ntr-o gama foarte variata asigurndu-se asadar
posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). Publicul tinta l constituie romnii
rezidenti la Bordeaux, dar sunt vizati si francezii dornici de a ncerca specialitatile romnesti.

3.1.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba, tinnd cont de

faptul ca pe lnga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care
ofera produse iefine si rapide, minimiznd timpul de asteptare pentru produsul comandat
(ne referim aici la snack-bar, fast-food, pizzeria, care de obicei servesc sandwicheries la
franaises, kebab de traditie orientala, nsotiti de cartofi pai si apa gazoasa).

Concurenta pe piata restauratiei se prezinta n felul urmator :

Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15,4 miliarde euro si peste 3,7 miliarde
mese anuale oferite si 57.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie), ea
reprezinta 55% din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. Segmentarea restauratie
colective este urmatoarea :
1 restaurante afectate locurilor de munca (cantine, restaurantele din interiorul
ntreprinderilor)
2 restaurante scolare si universitare
3 restaurante afectate azilurilor de batrni
4 restaurante afectate altor colectivitati (armata, congregatii religioase, nchisori, etc.)
Restauratia comerciala : cu 3,4 miliarde mese oferite pe an, ea se segmenteaza n felul urmator :

5 restaurante independente

1 restaurante n lant
Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului, marcnd totodata
o dezradacinare culturala, clientul alegnd ntre un restaurant american (exemplu,
McDonalds) si un fast-food hamburger. Segmentarea se prezinta astfel :
1 fast-food
2 snack-bar
3 pizzeria
Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate n foietaje si diverse
preparate din aluat) si charcuterie (specializate n preparate din carne), ce ofera si
servicii de servire la fata locului. Cifra de afaceri este de 3,7 miliarde euro, iar numarul
servirilor este de 220 milioane de mese.
Restauratia livrarile la domiciliu : n numar de 2.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta.
Restauratia automatatica : este n plina crestere, fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei

Concurenta directa
In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie, care a vizat preturile,
clientela tinta si orele de deschidere, concurenta directa se prezinta n felul urmator :

Orar
Dejun
Cina

Pret euro
la
Meniu
carte

Locuri

Tip de bucatarie

Restaurante gastronomice
1200-1400 1845-2245
L'Entrecte
Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200
1
1200-1400 1900-2300
Le
Franchouillard

24
20

13,30
11 - 15

80
60

Carne si fripturi
Mancaruri taranesti

30

10 - 19

300

1200-1430 1900-2300

20

17

300

1900-0200

30

16

120

15-23

18,80-24
11,80-

40

Specialitati franceze din

toate regiunile
Hexagonului
Muzicieni din toate tarile
inclusiv romni
Mncare traditionala
franceza (foie gras)
Fripturi pregatite n fata
clientului
Mncaruri traditionale
frantuzesti copioase si
savuroase, inclusiv
meniuri vegetale
Bucatarie traditionala

Les Provinces
Chai d'Oc
Le Plat dans
l'assiette

1200-1400 1930-2300

meniul
vegetarian

L'assiette du
Vieux Saint
Pierre

Orar

1900-2300

23

9,9011,50

Pret euro Locuri

44

Tip de bucatarie

Dejun

Cina

la
carte

Meniu

Restaurante
etnice
(specialitati
straine)
00

00

Le Taj Mahal

12 -14

Peppone

1130-1400

00

19 -23

00

1930-2230

30

9-11

8,90-

Bucatarie
130
indiana,
pakistaneza
Bucatarie
40
italiana, asigu
si livrari la
domiciliu
Bucatarie
40
japoneza,
servire rapid
livrare la
domiciliu
Bucatarie
100
braziliana,
mexicana
Bucatarie irlandeza

10,90
Le caf

1200-1400

1900-2300

30-45

1930-2300

19

12,50

6-11,90

50

japonais

Amazonia

1130-0200
The
Connemara

Cartierul Htel de Ville Quinconces gazduieste 12 restaurante. Acestea sunt

repartizate ntr-o maniera omogena, si din punct de vedere al numarului lor, sunt
reprezentative pentru piata restauratiei franceze.
Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna
vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.
Potentialii concurenti care pot intra pe piata

-alt restaurant cu specific

romnesc -lanturile de
restaurante -restaurantele casual
Starea
norme de productie, igiena,
fiscalitate, timp de lucru

Furnizori
sunt numerosi dar greu de gasit
datorita exigentelor noastre

Presiunea concurentiala
prezenta unui numar mare de concurenti
antreneaza cresterea presiunii
concurentiale dar si a dinamicii
cartierului

S
u
bs
tit
ui
en
tii
di
str
ib
uit
ori
i

de mncare cald
-sandwichs (prep
achizitionate din
comerciale

Clientii
foarte exigenti asupra diverselor criterii

Tabloul intensitatii concurentiale se

prezinta n felul urmator :

Intensitatea concurentiala
Forte

Foarte
slaba

Furnizorii

Slaba

Medie

Puternica

Foarte
puternica

Clientii

Concurentii

Potentialii concurenti

Starea

Produsele substituibile
Sinteza intensitatii
concurentiale

x
x

In concluzie, trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. Aglomeratia

de restaurante n cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa
de lansare favorabila si deloc de neglijat.
3.1.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare.
Pe de o parte, este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali n scopul
obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alta parte,
se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro,
Auchan, Atac, Gant-Casino, Carrefour, Champion, Leclerc, Lidl, etc.
Tabloul furnizorilor este urmatorul :

Denumire furnizor
Sediul
IKEA
Centre Commercial
Bordeaux-Lac
Avenue des 40
journaux
FRANTA

AUCHAN

SAINT-ROMAIN
S.A

Denumire furnizor

Denumire produs
- ustensile de bucatarie (farfurii, furculite,
linguri, platouri, pahare, funduri, polonic, etc.)
- accesorii de bucatarie (cafetiera, cuptor micounde, storcator fructe, masina tocat, tirbuson,
cntar, etc.)
- textile pentru bucatarie (prosoape de
bucatarie, servetele, etc.)
- vesela pentru conservarea alimentelor (cutii
din plastic, sticla, lemn, etc.)
- ustensile pentru gatit (oale, cratite, capace,
gratar, tava, etc.)
Centre commercial - produse de curatat (vesela, tesaturile,
Mriadeck
suprafetele de sol, etc.)
FRANTA
- echipamente pentru menaj (manusi, serpiere,
aspirator, matura, etc.)
22, Rue Grignard, ZI - chariot plateaux
de Montreynaud,
42000 St-Etienne
- chariot plateaux 2/2
Sediul

Denumire produs

FRANTA
-chariot stockage
-drouleur pour housses
-chariot linge

-collecteur dchets SK130

GASTROPOLIS 24

Hettelerstrae 29
D-59759 Arnsberg
GERMANIA

-aparate pentru spalat n bucatarie

masina de spalat vase G24ProfiLine
paniere pentru spalat vase
bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL
jet pentru apa
aducator apa G24 StarLine
separator grasime NGT2
-aparate pentru gatit n bucatarie
aragaz electric 65/70 PCE
friteuse 65/70 FRE
panier frites C12 F
gril 65/70 FTE CR
aparat de fierbere apa 220273
-aparate pentru racit/congelat
celula congelare ultra-rapida 728214
masina de facut gheata

Denumire furnizor

Sediul

Den
umi
re
pro
dus
camera frigorifica si
etajere pentru
camera frigorifica
-alte echipamente bucatarie
dulap pentru bauturi
hota aspiranta IWH1100
ventilator centrifuga DDRE994
aparat anti-insecte CE

SOFINOR

ZI de la Houssoye
rue Ambroise par
Bois Grenier
FRANTA

mese de bucatarie

dulap

MIXIT CREATION

LAMY

ANCILIA

COLORCOM

DECO CENTRE

HENRI JULIEN

88 route d'Auvers
-scaune
95300 Pontoise
-mese
FRANTA
-mini-canapele
Rue Nicolas Appert -saci pentru lenjerie
Chlons en
-prosoape baie
Champagne
FRANTA
Parc Industriel, La
-aparate si instalatie de iluminat
rivire de Mansac,
Bordeaux
FRANTA
1 Rue Jules Isaac, Bt. -carte meniu
A, Marseille
-carte vinuri
FRANTA
-materiale promotionale
16, Rue Emile Zola, -fier de calcat
Montluon
-masa de calcat
FRANTA
-masina de spalat rufe
-uscator haine
Avenue Kennedy,
-fete de masa

Bthune
FRANTA
Denumire furnizor
Sediul
BIOMIDI
Parc de la Plaine
35 Avenue Marcel
Dassault, Toulouse
FRANTA
CARREFOUR
Centre commercial les
4 pavillons, Lormont
FRANTA

MARCH DES
CAPUCINS
AU COCHON
GOURMET
ETHNOARTA

Piata din Bordeaux

18, rue Saint-Germain,
Bordeaux
FRANTA
Str. Bariera Valcii, nr.
319, Craiova
ROMANIA

-servetele
-perdele
Denumire produs
-echipament personal restaurant (camasi,
pantaloni, fuste, bonete, sorturi, tricouri,
pantofi, etc.)
-materii prime si materiale auxiliare pentru
pregatirea produselor culinare (faina, orez,
zahar, sare, condimente, etc)
-bauturi nealcoolice (sucuri, ape minerale, etc.)
-echipamente de IT si telefonie
-zarzavaturi, legume, fructe
-carne si preparate din carne

-sculpturi din lemn, masti traditionale din

lemn, alte elemente traditionale romnesti
pentru decor

PRODVINALCO
S.A

Str. George Cosbuc, -vin alb si rosu

nr. 257, Galati
-tuica si rachiu
ROMANIA

URSUS
SOCIT DU GAZ
DE BORDEAUX
ACE2i

Cluj Napoca
6, Place Ravezies,
Bordeaux
1, rue Pierre de Marie
Curie, ZI, Blanquefort
Direction
oprationnelle de l'Eau
et de l'Assainissement,
Tour d'Aquitaine-rue
du Corps FrancPommier, Bordeaux

LACUB

-bere
-gaz natural
-electricitate
-apa potabila

O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii, plata facndu-se n
termen de 30 de zile. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si desfacerea
urmeaza un program ritmic. In momentul alegerii unui furnizor se are n vedere calitatea produselor
comercializate de catre acesta, pretul acestora precum si rapiditatea cu care se poate asigura
aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii ct mai bune cu furnizorii,

restaurantul nostru va ncheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru

diferite perioade de timp.

3.1.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe
un loc de munca disponibil n cadrul restaurantului nostru. Personalul de recrutare este foarte atent
n selectionarea viitorilor angajati, conditiile pe care trebuie sa le ntruneasca candidatii fiind foarte
riguroase : studii de specialitate n domeniul alimentar, cunoasterea limbii franceze.

3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare n masa, miscarea

pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei
Mediile de comunicare n masa, concretizate n ziarele locale (de exemplu, Bordeaux 7,
Mtro, 20 minutes), precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu, revista
asociatiei Gironde-Roumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din
consumatorii restaurantului. Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului l
pot face pe client sa fie nclinat sa creada ntr-un comentariu editorial mai mult dect
materialele publicitare. Media poate influenta atitudinea de cumparare si decizia
clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau nefavorabile despre restaurant.
Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta
publicului a unor practici negative. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele
sub aspectul calitatii, modului de comercializare si al sigurantei. De asemenea se pot nregistra
reclamatii sau plngeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile
prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs.

Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul, angajatii fiind motivati si

exercitnd o misiune eficienta. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin
ntretinerea unui climat de echitate si justitie sociala n interiorul restaurantului, crearea unei
ambiante de ordine, curatenie si disciplina autoconsimtita, promovarea valorilor si
stimularea performantei, crearea de conditii de munca rezonabile, oferirea de mbracaminte
si echipamente de protectie adecvate, de asistenta sociala si ngrijire medicala, sporuri.

3.2 Macromediul de marketingului

3.2.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta.
Acest postulat se confirma cnd constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la

restaurant. Francezii sunt foarte atenti n ceea ce priveste arta de pe masa . Mai
mult de 20% din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit n restaurante. Mancarea
buna a devenit un subiect frecvent ntlnit n discutiile francezilor. Accentul este pus
pe calitatea mncarii oferite si nu pe cantitate.
Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala.
Aceasta nclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra
creatoare. Pentru majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun ntr-un restaurant
interlocutorilor lor, nainte de a semna un contract sau a ncheia o afacere, un parteneriat,
apare ca un fapt natural, menit a instaura un climat de ncredere si convivacitate. Mai mult,
dejunul a devenit n Franta una din cele mai importante mese ale zilei, mai mult de 75%
dintre francezi servind dejunul la restaurant. Cina este servita mpreuna cu familia, prietenii,
colegii se serviciu, fiind moment al relaxarii si schimbului de opinii pe diferite subiecte.

Iar romnii, rezidenti la Bordeaux, si-au nsusit acest obicei la franaise. Asadar,
consumatorul caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta,
crescuta si educata ntr-un anumit registru moral, o anumita credinta religioasa, anumite
traditii culturale si obiceiuri de consum.
3.2.2 Mediul economic Incepnd cu anii '90 s-a observat n rndul salariatilor francezi o
tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Aceasta ar putea fi si o consecinta a
vointei de a mnca bine n ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de
restaurante cu servire rapida (fast-food, pizzeria, snack-bar) a caror oferta foarte variata de
hamburger, sandwich, kebab, cartofi pai, nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere a
bugetului alocat petrecerii timpului liber. Aceasta conjunctura este foarte favorabila restaurantului
nostru, n ncercarea de a mbina aspectul festiv cu mancare traditionala.

Un alt aspect important l constituie scaderea TVA-ului n domeniul restauratiei ncepnd cu

ianuarie 2006, scaderea acestei taxe ducnd la o scadere a preturilor n medie cu 4,4%.
Scaderea preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei.

Nivelul somajului n Bordeaux este ridicat, atingnd 12% n anul 2004, adica n jur de
20.000 de persoane afectate. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : n
sectorul primar 0,3%, n sectorul secundar 10,7%, iar n sectorul tertiar 89%.
Capitala mondiala a vinului, Bordeaux-ul numara 14.000 producatori viticoli, 117.514 ha de vie,

400 negocianti si o cifra de afacere de 14,5 miliarde de euro. Productia anuala este de
700 milioane de sticle, vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine
controlata. Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon,
Merlot, Cabernet Franc, Petit Verdot, Malbec, Saint-milion, Pauillac, iar printre vinurile
albe amintim : Sauvignon, Smillon, Muscadelle, Sauternes.
Bordeaux este totodata si un oras industrial. Desi n ultimele decenii industria bordeleza s-a
confruntat cu o usoara criza, orasul a reusit sa se repozitioneze n special n sectorul
tehnologic si anume n domeniul aeronauticii, att de aparare ct si spatiale ; n prezent,
peste 20.000 de persoane lucreaza n acest domeniu. Amintim asadar ntreprinderile
Dassault, Safran si Thales. Trecnd de la construirea primelor avioane Falcon, la cabinele
de echipaj Airbus A380, la arma Ariane servnd pentru SNLE si M-51, se ajunge ca n
prezent sa se prevada implantarea la periferia Bordeaux-ului a laserului Mgajoule, proiect
n care Ministerul Apararii este dispus sa investeasca mai mult de 2 miliarde de euro.

O alta prezenta importanta n sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de

industria

petrochimica,

farmaceutica

(Sanofi-Aventis),

precum

si

industria

agroalimentara (n special vinurile si baututile spirtoase).

Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii
legate de ntreprinderi. Turismul este n plina crestere, Bordeaux-ul dispunnd de un
patrimoniu istoric care are putea genera o dezvoltare a turismului rural.
Activitatea portuara nregistreaza n fiecare an 1.600 transporturi, manipularea a 9
milioane de marfa comerciala (din care 4,1 tone de hidrocarburi).
3.2.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este ntreprindere individuala, persoana
juridica avnd forma de societate comerciala cu raspundere limitata, cu administrator unic si cu un
capital social inferior sumei de 37.000 euro. Ea si va desfasura activitatea n conformitate cu
legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea ei este
nelimitata cu ncepere de la data nregistrarii n Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). Alt
aspect care trebuie retinut este acela ca n momentul contractarii unui mprumut bancar, institutiile
bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii. Datorita faptului ca
mijloacele financiare sunt limitate la nceputul demararii afacerii, s-a ales ca restaurantul sa aiba
statutul de societate cu raspundere limitata. S-a ales aceasta forma ntruct nu se solicita depunerea
nici unui capital social minim (capitalul social minim n cazul unei societati

anonime era de 37.000 euro). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la

regimul impozitului pe beneficii.
Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute :
Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului.
Principala norma n materie de securitate o constituie regulamentul de securitate mpotriva
riscurilor de incendii n cladirile n care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Acesta
se refera la : aparatele destinate coacerii si ncalzirii, iluminatul si instalatiile electrice, aparatele
pentru eliminare a fumului din ncaperi. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar
obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei.

Regulile de igiena prevad ca n lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se

ntocmeasca o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de
servicii veterinare din cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police.
Dispozitiile de baza sunt :
1 le dcret n 71-636 du 21 juillet 1971, relatif l'inspection sanitaire et
qualitative des animaux vivants et des denres animales ou d'origine animale
2 le dcret n 91-409 du 26 avril 1991, fixantlesprescriptionsenmatired'hygine
concernant les denres, produits ou boissons destins l'alimentation humaine,
l'exclusiondeceuxmentionnsauxarticles258,259et262ducoderural,deseaux

destineslaconsommationhumaineetdeseuxminralesnaturelles
Alte texte :
1 la directive europenne n 93/43 du 14 juin 1993, relative l'hygine des
denres alimentaires
2 l'arrt d'application du 9 mai 1995, reglementant l'hygiene des aliments remis
directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare
a alimentelor, precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului
localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda
si rece fara legatura ntre acestea si ncaperile n care se prepara mncarea ; sunt
prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (n cazul n care
numarul de locuri este mai mic de 50, echipamentul sanitar prevazut pentru personal
poate fi utilizat si de catre clienti), amenajate astfel nct ele sa nu permita accesul
clientilor n ncaperile de conservare si pregatire a hranei).
Legislatia privind vnzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de
restaurant , respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Restaurantul nostru

va trebui sa obtina licenta restaurant (licence restaurant). Aceasta nu permite

servirea bauturilor dect n timpul mesei si ca accesoriu la hrana. In cadrul licentei
restaurant se disting :
1 la petite licence restaurant (mica licenta restaurant) care permite
servirea, n scopul consumului la fata locului, bauturilor din grupa I (bauturi
fara alcool) si bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate)
2 la grande licence restaurant (marea licenta restaurant) care permite servirea,
n scopul consumului la fata locului, ansamblul bauturilor din grupa III, grupa IV si

grupa V (a se vedea anexa nr.6 )

Vom opta asadar pentru la grande licence restaurant si pe viitor vom ncerca
obtinerea si a unei licente de comercializare a bauturilor, cu precadere dupa intrarea
Romniei n Uniunea Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata
de statutul de resortisant fie francez, fie al unui stat membru din Spatiul Economic
European, fie al unei tari ce a ncheiat tratate de reciprocitate cu Franta).
Licenta restaurant este eliberata n cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Ea nu
face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. Declaratia administrativa trebuie
sa fie efectuata cu 15 zile nainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal.
Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului, eliberarea licentei
restaurant nu solicita nici o conditie legata de nationalitate.

Incepnd cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente

restaurant (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa
urmeze un curs de formare n cadrul unor organisme delegate, aceasta formare dnd
dreptul la obtinerea unui permis de utilizare valabil 10 ani.
Obligatii privind afisajul ntr-un restaurant permit informarea consumatorului.
Afisarea preturilor - l'arrt du 27 mars 1987 modifi par l'arrt du 29 juin 1990
fixe les rgles applicables en matire d'affichage des prix dans les tablissements
servants des repas, denres ou boissons consommer sur place (decizia executorie 27
martie 1987, modificata prin decizia executorie din 29 iunie 1990, fixeaza regulile
aplicabile n materie de afisare a preturilor n localuri).
Remarca :
1 n localurile n care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se ntelege si
serviciul inclus ; documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie
sa coporte mentiunea pret servicii inclus urmat de indicatiile n paranteza
a nivelului de remuneratie pentru aceste servicii.

carta de meniu trebuie sa cuprinda, pentru fiecare prestatie, pretul si

mentiunea bautura inclusa sau bautura neinclusa , si n toate cazurile
sa se indice pentru bauturi natura si continutul oferit.

1 pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face
ntr-o carte diferita de cea a meniului.
Afisarea n exeteriorul restaurantului
Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate n maniera
ct mai vizibila si lizibila n exteriorul restaurantului, fie n timpul orelor de serviciu, fie ncepnd
cu ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. In cazul n care anumite mncaruri nu sunt servite
dect la anumite ore din zi, aceasta particularitate trebuie clar mentionata n documentul afisat.

Afisarea n interiorul restaurantului

Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate n exteriorul restaurantului trebuie sa se
regaseasca si n interior, puse la dispozitia clientilor.
Remarca :
1 rglement CEE n 2392-89 du 24 juillet 1989, art. 40, precizeaza regulile particulare
pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii, precum si
eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite, adica
non-efervescente. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o

amenda n valoare de 450 euro. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca

delict de publicare de minciuni si nselatorie.
Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda
contraventionala n valoare de 1.500 euro (3.000 euro n cazul n care subscrisul se afla
la o a doua abatere).
Afisarea originii carnii le dcret n 2002-1465 du 17 dcembre 2002, impose aux
restaurateurs de porter connaissance de la clintele l'origine des morceaux de
viandes bovines ou de la viande hache (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002,
impune personalului restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor
de carne de bovine sau carne tocata).
Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : originea numele tarii (daca
nasterea, cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat n aceeasi tara) ; nascut
si crescut, sacrificat- numele tarii (daca nasterea, cresterea si sacrificarea au avut loc
n tari diferite). Ea trebuie sa fie ct mai vizibila si ct mai lizibila pe cartea de meniu sau
pe alte suporturi de afisaj. In caz contrar, sanctiunea va fi o amenda n valoare de 450
euro (900 euro n cazul n care se afla la a doua abatere).

Respectarea orelor de deschidere, orele de deschidere sunt stabilite prin decizii

prefecturale, uneori chiar si decizii municipale.
Respectarea legii EVIN, la loi n 91-32 du 10 janvier 1991, relative la lutte contre le
tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta mpotriva fumatului si alcoolismului), a impus
principiul interdictiei fumatului n locurile colective, cu exceptia amplasamentelor special
amenajate. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori, aceasta facnd
obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute n dcret n 92-478 du 29 mai 1992 .
Reguli ce trebuiesc respectate n caz de animatii muzicale, daca se doreste difuzarea de
muzica n cadrul restaurantului, administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lnga
societatea autorilor, compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. In
acest context se impune respectarea dcret-ului n 98-1143 du 15 dcembre 1998, care
vizeaza reglementarea nivelului de presiune acustica n cadrul luptei contra zgomotului
3.2.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului, n partea de sud-vest a
Frantei, n regiunea Aquitaine, departamentul Gironde. Orasul, cu o suprafata de 49,63 km p,
este traversat de fluviul Garonne, fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc n
aval pe Gironde). In centrul orasului, operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata n
cartierul Mriadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea
unei dale pietonale, pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram).
Imaginea climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. De la dominatia
engleza din Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic, de clasa, de la comerciantii olandezi a
adoptat profesionalismul si spiritul deschizator spre lume, din perioada domniei lui Louis XIV
pastreaza o arhitectura clasica, regasita n numeroasele castele si imobile din oras.

Climatul bordelez este de tip oceanic, caracterizat prin diferente scazute ntre
temperaturile de iarna si cele estivale. Iernile sunt blnde iar verile calduroase ;
precipitatiile sunt frecvente, n cantitati de 820 mm, caznd n jur de 150 zile pe an.
Temperatura medie este de 3,5C iarna, si 20C vara, temperatura medie anuala fiind
de 14,5C ; n 2003 temperaturile estivale au atins chiar si pragul de 41C.
In ceea ce priveste urbanistica, Bordeaux este divizat n 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se
vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). Unitatile administrative (asa numite
arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stng al fluviului Garonne, al 7-a este se afla

pe malul drept al fluviului, n cartierul Bastide, iar a 8-a corespunde cartierului

Caudran. Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat n mai
multe axe, fiecare avnd caracteristici specifice.
Astfel, axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si
a saraciei. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului
Garonne, pe chei gasindu-se numeroase restaurante, hoteluri si bistrouri, precum si
renumitele discoteci (asa numitele botes de nuit). Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se
caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare de studenti, aici gasindu-se una dintre
cele patru universitati ale Bordeaux-ului, si anume Universit Bordeaux 2. Acest cartier este
de asemenea un loc al rezidentelor clasei de mijloc. Axa Sud-Est (cartierele Capucins,
Saint-Michel, Saint-Croix) este locul n care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului
(alcatuita din persoane n vrsta, muncitori, someri si imigranti).

Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele

Quinconces si Htel de Ville). Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare
de servicii financiare, precum si societati comerciale de lux. Acest sector a carui forma
este asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau,
l'Intendance si aleea Tourny, fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza.
Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada
comerciala datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se ntinde pe
o lungime de 1,5 km ; la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale
bogate, iar la est cartierele mai sarace), care traverseaza orasul de la Nord la Sud, si
strada Victor-Hugo, prelungita cu podul Pierre, care taie orasul de la Vest la Est.
3.2.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux nsumeaza 229.900
locuitori (conform recensamntului din 2004), dintre care 46% barbati si 54% femei. Din
punct de vedere al starii civile, 54% din populatie este celibatara, 32% casatorita, 8%
divortata, 6% vaduva. Conform cercetarilor efectuate de INSEE, n 2004 si 2005,
numarul de gospodarii era de 126.046, iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.707.
Distributia populatiei n cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 24.453 locuitori,
sectorul 2 23.855 locuitori, sectorul 3 - 31.634 locuitori, sectorul 4 30.994 locuitori,
sectorul 5 25.184 locuitori, sectorul 6 27.302 locuitori, sectorul 7 12.993 locuitori,
sectorul 8 38.948 locuitori.
Numarul strainilor n Bordeaux este de 24.800 persoane. Diaspora romna la Bordeaux
nsumeaza n jur de 850 locuitori, rezidenti, la care se mai adauga imigrantii clandestini care

muncesc pe piata la negru, precum si studentii si cercetatorii romni veniti la

specializare, pe durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se
regaseste n domenii precum nologie - vinificatie si anthropologie - antropologie, doua
sectii de nvatamnt renumite la Bordeaux).
Un alt segment tinta l constituie populatia din Pessac n numar de 56.143 locuitori si populatia
din Talence n numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri,
si anume Comit de Jumelage de la ville de Pessac, respectiv Association Gironde-Roumanie).

3.2.6 Mediul tehnologic Astazi n domeniul restauratiei se face din ce n ce mai

mult apel la tehnologie, la acest factor important care sa asigure rentabilitatea
ntreprinderii. Infrastructura practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional
att din bucatarie ct si din sala de mese. Se va prevede dotarea restaurantului cu
sistem de aer conditionat si conectarea la internet prin sistem wifi.
Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport, Bordeaux este un nod
rutier si autorutier important, facilitnd trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania
atlantica. Orasul este legat de Paris prin autoruta A10, de Priqueux si ClermontFerrand prin autoruta A89, de Toulouse prin autoruta A62, de Spania prin autoruta A63.
De asemenea orasul dispune si de o rocada (N230 si A630) care n timpul verii ajunge
la saturatie ca urmare a numarului foarte mare de persoane care pleaca n vacanta.
Din punct de vedere feroviar, gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase
de TGV-uri. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse, Toulouse, Irun, Dax,
Hendaye, Pau. De asemenea, orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER, de
Nantes, Prigueux, Arcachon, Lyon, Clermont-Ferrand si Ventadour. Bordeaux poseda
si doua gari regionale, Bnauge si Saint-Louis. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre
saturatie pregatind aparitia liniei TGV la Bordeaux.
Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport, Bordeaux-Mrignac accesibil
la iesirea 11b de pe rocada. Aeroportul a nregistrat un numar de 2.928.873 pasageri n 2004.
Transportul n comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communaut
urbaine de Bordeaux). Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux, societate a grupului Volia
Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului public.
Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mriadeck Lormont/Cenon ;

linia B : Quinconces Pessac ; linia C : Quinconces Gare St Jean), 76 linii de autobuz

de zi, 12 linii de autobuz de noapte, o naveta electrica, serviciu Crabus (autobuz la
cerere, n special n weekend, solicitarea facndu-se cu o ora nainte). Aceasta retea
deserveste publicul ntre orele 5 si 1 dimineata.
3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

Oportunitati
Amenintari
Angajatii din Franta profitat din ce n ce mai Clienti foarte versatili
mult de timpul lor liber
Restaurant etnic cu specific romnesc Aparitia unor noi distribuitori de hrana
segment inexistent (noi suntem singurii n preparata
Bordeaux)
Intoarcerea catre valorile traditionale
Inclinatia spre nou, exotismn, inovare din
partea clientilor
Atingerea pragului de maturitate a unor
segmente concurente (ex. pizzeriile)

Nevoi de securitate
Raport calitate/pret important

Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care

apar si la nivelul componentelor macro-mediului de marketing. Acest lucru ni s-a parut
deosebit de important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu att mai mult
cu ct sunt elemente asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala.
Componentele
Oportunitati si amenintari
macromediului
relevante
de marketing
Mediul demografic - imigrarea contingentelor de
populatie romna din Franta
catre Romnia
Mediul economic - perspectiva relansarii
economice
- somajul n scadere

Importanta
Importanta
pentru
asupra
produs
produsului
majora
- scaderea
consumului

Mediul tehnologic - cresterea cererii de

tehnologie avansata
- mbunatatirea calificarii si
disciplinei n munca a
utilizatorilor
- intensificarea concurentei
Mediul cultural
- tendinta de ridicare a

moderata

Componentele

majora

Indicele
de atentie
acordat
10

10

moderata

- scaderea
consumului
- posibilitatea
cresterii costurilor
- cerinte de
ridicare a nivelului
performant

moderata
moderata

- presiuni pentru

Importanta

Indicele

majora

Oportunitati si amenintari Importanta

macromediului
de marketing

relevante

pentru
produs

standardului de viata

Mediul politiclegislativ

- noi reglementari n
domeniul restauratiei

majora

Mediul natural

- intensificarea preocuparilor moderata

pentru protectia mediului

asupra
de atentie
produsului
acordat
oferirea unei game
mai largi de
produse
- masuri pentru
9
aplicabilitatea
noilor norme
- cresterea cererii
7
pentru conditii de
productie adecvata

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING

4.1 Obiective generale
Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta n atingerea pozitie
de lider pe piata din Bordeaux n rndul restaurantelor etnice, suplimentarea numarului de
locuri (n prezent 100, pe termen lung 300 locuri), si diversificarea serviciilor oferite, precum
si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta n
Pessac (unde si are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati), oras n care relatiile
franco-romne au deja vechime, populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul
romnesc, iar autoritatile sunt familiarizate cu mesele etnice romnesti.
Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului
n rndul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va ncerca
prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii.

Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vnzarilor, si atragerea unui numar ct
mai mare de clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de
important, iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu.
4.2 Obiective particulare
Restaurantul va avea ca principala preocupare ncercarea de eliminare a slabiciunilor
prin promovarea produselor traditionale romnesti nu att de cunoscute n rndul
francezilor. Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate
spre client, care dispunnd de timp liber din ce n ce mai mult sunt nclinati sa si-l
petreaca n locuri ct mai exotice, ct mai noi si inovatoare, sa ncerce mai multe
mncaruri ct mai variate si ct mai diferite, sa cunoasca alteritatea, cultura, modul de
viata al celorlalti. Prezenti la Bordeaux pentru o perioada de un an de zile am putut
constata aceasta atractie spre nou n rndul populatiei franceze (exemplu, familii care
luau n gazda n fiecare an studenti de nationalitati diferite putnd astfel sa cunoasca
cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului respectiv).
Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de
restaurantul nostru ar fi aparitia n zona a unui alt restaurant etnic romnesc, care ar
putea practica preturi mai mici dect noi atragnd asadar o parte din clientela noastra.

CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA

Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prnz vin doar pentru a mnca, n schimb
persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere.

5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz

Cadrele, staff-ul ntreprinderilor, asociatiilor
1 caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul
mare, vrsta 35-60 ani
2 motiv : masa de afaceri
3 prescriptori * : prieteni, colegi, etc.
4 asteptari : confort, servicii remarcabile, mncare de calitate, curatenie
5 obstacole : lipsa de confidentialitate, zgomot, local nengrijit
6 comportament : rezervari dinainte, preferinta pentru o anumita masa
7 fidelizare : ncheierea unor parteneriate cu ntreprinderea, carta de fidelitate,
rezervarea celor mai bune mese
Angajatii birourilor
1 caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul
mediu, vrsta 25-60 ani
2 motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul
3 prescriptori : prieteni, colegi, etc.
4 asteptari : servicii rapide, mncare echilibrata, loc calm si simpatic
5 obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului
6 comportament : spontan
7 fidelizare : carte de fidelitate
Muncitorii
1 caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul
de baza, vrsta 25-60 ani
2 motiv : pentru a mnca
3 prescriptori : prieteni, colegi, etc.
* Prin prescriptori se ntelege aici persoanele, care prin recomandarile sau sfaturile lor, exercita o
influenta asupra alegerii restaurantului, sau comandarii unui anumit tip de mncare

1 asteptari : servicii rapide, mncare cantitativa si calitativa

2 obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului, pretul
3 comportament : spontan
4 fidelizare : carte de fidelitate
Studentii (n special cei de nationalitate romna) segment de proba
1 caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului
2 motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul
3 prescriptori : prieteni, colegi, familiile, etc.
4 asteptari : servicii rapide, mncare echilibrata, loc calm si simpatic
5 obstacole : pretul, orarul scolar
6 comportament : spontan
7 fidelizare : carte de fidelitate
5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara
Familii
1 caracteristici : familii care locuiesc n Bordeaux, sau n comunele din apropiere,
Pessac sau Talence, situate la o distanta mica de aproximativ 6km, respectiv 3km

2 motiv : pur si simplu pentru a servi cina

3 prescriptori : prieteni, colegi, etc.
4 asteptari : atmosfera calma si familiala, spatiu nefumator
5 obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta, pret
6 comportament : rezervari
7 fidelizare : carte de fidelitate
Cupluri

c zgomot, lipsa
p de intimitate
comportament
: rezervare

fidelizare : carte de fidelitate

5.3 Profilul tip al consumatorilor

Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti, am
putea descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei n care
noi ne oferim serviciile, dupa-amiaza si seara.
5.3.1 Dejunul
Segmentul tinta principal l va constitui angajatii ntreprinderilor si diverselor asociatii. In
urma analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de
valori, motivatii si obiceiuri, situatia se prezinta n felul urmator :
1 Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii,
incluznd aici si conceptul de a mnca bine. Mergnd la restaurant, le place sa deguste
mncarurile traditionale, fara a fi ostili noutatilor culinare, cu conditia ca acestea sa fie
purtatoare a unei traditii. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile.

2 Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului, ei considera ca serviciile oferite

de un restaurant sunt un furt, si ca ar putea mnca la fel de bine si la ei acasa, fara a fi
nevoiti sa plateasca att. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor,
sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar n cadrul unor evenimente, precum nunti,
botezuri, etc., dar si aici, la invitatia organizatorilor acestor petreceri.

3 Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un

lucru indisociabil modului lor de viata. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un
restaurant, pentru ei, locul de ntlnire a prietenilor. Sunt cei deschisi la a ncerca
diverse sortimente de mncare, diferite specialitati etnice culinare.
4 Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide ; ei mannca ce vor si la orice ora vor.
Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru.
Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele
reprezentate de neo-traditionalisti si de exploratori. Ei sunt cei carora le place sa
mannce bine si nu ezita n a ncerca noutatile culinare.
5.3.2 Cina
Clientela predispusa a servi cina n restaurant se mparte n trei categorii :
1 Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor
pentru a iesi si a se distra mpreuna cu prietenii. Restaurantul este locul de
distractie a lor, si asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva,
o masa copioasa, totul pentru un prt rezonabil.

1 Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant n scopul petrecerii unor

momente agreabile n snul familiei lor. Sunt foarte sensibili la primirea care li se
face si la meniul care li se propune. De cele mai multe ori aleg un meniu deja
stabilit, complet, iar pretul nu reprezinta un impediment.
2 Independentii : persoane reprezentate n special de categoria studentilor care
din cauza bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele
universitare, cantinele scolare). Singura modalitate de ai avea ca si clienti este
aceea ca ei sa vina mpreuna cu familia sau n cadrul unei iesiri cu clasa.
Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare n rndul clientelei.

CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING

Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru, precum si cercetarea pietei
restaurantelor din Franta, ne-a furnizat informatiile necesare punerii n practica a
strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Pentru o mai buna viziune a
acestora vom analiza n continuare mixul de marketing, incluznd aici si specificitatea
mixului de marketing n domeniul serviciilor.
6.1 Plasarea
Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii.
Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti, prin
urmare sunt doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prnz), cealalata
pentru familisti (la cina). Pentru dupa-amiaza orientarea va viza a mnca bine si a
servi rapid , iar pentru seara orientarea va fi una spre divertisment, nsotita si de o
reducere de pret n raport cu piata concurentiala.
6.2 Produsul
Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de
cumparare, la carte sau meniu. Meniul va cuprinde apritif, entre froide ou chaude,
plat principal, dessert et caf.
Apritif :
1 eau de vie (tuica)
Entres froides ou chaudes :
1 boulettes de viande (chiftelute)
2 caviar d'aubergine (salata de vinete)
3 caviar d'oeufs de poisson (salata de icre)
4 gele de viande (racituri)
5 salade de boeuf (salata boeuf)
6 soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui)
7 soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste)
8 soupe de tripes (ciorba de burta)

1 soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare)

Plats :
1 choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga)
2 poivrons farcis (ardei umpluti)
3 foies de poulet avec sauce l'ail (ficatei de pui cu usturoi)
4 poulet pans (pui fript)
5 omlette au fromage (omleta cu brnza)
6 rti de porc (friptura de porc)
7 filet de porc farci avec des saucisses fumes, de l'ail et des cornichons (muschi mpanat)
8 boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura)
9 pastrama de mouton (pastrama de oaie)
10

saucisses grilles faites maison (mici)

11

drob d'agneau (drob de miel)

12

stoufate d'agneau (stufat de miel)

13

ostropel de canard (ostropel de rata)

14

pure d'orties (piure de urzici)

15

plat de poisson (saramura de peste)

16

balmouche (balmos)

17

ragot piment (tocana)

18

ragot de veau aux lgumes et au raisin (ghiveci national)

Desserts :
1 tarte au fromage (placinta cu brnza)
2 noir et blanc (negresa)
3 gteaux aux pommes (placinta de mere)
4 crpes roumaines (clatite)
5 brioche avec noix, chocolat et raisins secs (cozonac)
6 papanasi
Boissons :
1 apa minerala
2 sucuri naturale si carbogazoase
3 cafea
4 bere romneasca Ursus

1 vinuri albe si rosii :

Muscat Ottonel de Oancea
natura

demidulce

culoare

Merlot sec de Oancea

sec

galben-verzui

natura
culoar
e

gust

fin, catifelat

gust

astringent, buchet fin

utilizare

vin pt. desert, bine racit

utilizare

carne rosie si brnzeturi

Feteasca alba de Smulti

natura

sec

culoare

rubinie

Medaliat feteasca regala

sec

alb-verzui

natura
culoar
e

gust

fin, fructuos

gust

fin

utilizare

carne alba si peste

utilizare

carne alba si peste

galben cu reflexe verzui

Medaliat babeasca neagra

natura

sec

culoare
gust
utilizare

Rubiniu
demisec

rosie-coacaz

natura
culoar
e

fin, persistent
mese zilnice

gust
utilizare

fin
carne alba si peste, mncaruri
usoare si brnzeturi

rosie-rubinie

Perla dunarii

Pelin

natura

demidulce

natura
culoar
e

culoare

galben-verzui

gust
utilizare

racoritor
gust
carne alba si peste, mncaruri utilizare
usoare si brnzeturi
Puterea ursului

demisec
rosie-purpurie
usor amar
carne alba si peste, mncaruri
usoare si brnzeturi
Roua Vitis

natura

demidulce

natura
culoar
e

sec

culoare

galben-verzui

gust
utilizare

armonic
gust
onctuos
carne alba si peste, mncaruri utilizare
carne alba si peste, mncaruri
usoare si brnzeturi
usoare si brnzeturi
de dans. De asemenea se va organiza la

galben

Alte servicii oferite sunt cele de cerere petreceri de nunta, botez, zi

animatii,

organizarea

de

seratenastere, etc.

romnesti, probabil si mini-concursuri

6.3 Pretul
Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. Primul obiectiv este de
acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea
unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam. Vom
determina mai nti pretul n functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti.

Cunoscnd toate ingredientele ce intra n alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul
fara a lua n calcul impozitul pe societate si Tva-ul, acestea urmnd a fi adaugate
ulterior, dupa fixarea nivelului marjei.
Meniul prnz : entre (choix rduit) + plat chaud (choix rduit) + dessert + caf
1cost entre : 1,50 euro
2cost plat chaude : 2,50 euro
3cost desert : 1,69 euro
4cost caf : 0,10 euro
5cost comercial : 1,3 euro
cost : 7,09 euro (fara tva si impozit pe societate is)
Meniu seara : apritif + entre + plat + dessert + caf
1cost apritif : 0,70 euro
2cost entre : 1,65 euro
3cost plat : 3,10 euro
4cost dessert : 2,35
5cost caf : 0,10 euro
6cost comercial : 1,60 euro
cost : 9,5 euro (fara tva si is)
Preturile pentru mncarurile la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de
oaie va avea un pret de 20 euro, saramura de peste va costa 14 euro, etc.). Aperitivul
va avea un pret de 0,70 euro, iar desertul se va situa ntre 3 si 5 euro.
Bauturile vor avea preturi cuprinse ntre 18 euro si 24 euro, depinznd de calitatetea si
marca acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).
In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi
medii, cum mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prnz si cel de seara
difera foarte mult cu toata ca produsele servite sunt asemanatoare, prin urmare ne vom
alinia la aceasta politica de pret.
La nceput se va opta pentru un pret psihologic, scopul fiind atragerea clientului, dupa care se va

renunta treptat la aceasta strategie, ea fiind utilizata doar n perioade de reduceri.

Determinarea preturilor :
Meniu prnz : 10,5 (cost 7,09 euro + tva 1,72 + is 0,56) marja
neta 1,13 detalii : tva : 10,5/1,196 = 8,78 ; 10,5 8,78 = 1,72
is : 10,5 7,09 1,72 = 1,69/3 = 0,56
mn : 10,5 7,09 1,72 - 0,56 = 1,13

Meniu seara : 13,5 (cost 9,5 euro + tva 2,22 + is 0,6) marja
neta 1,2 detalii : tva : 13,5/1,196 = 11,28 ; 13,5 11,28 = 2,22
is : 13,5 9,5 2,22 = 1,8/3 = 0,6
mn : 13,5 9,5 2,22 0,6 = 1,2

Cafea : pret vnzare 1,80, cost 0,10, marja neta 0,94

6.4 Promovare
Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne
putea sprijini pe o imagine performanta, clara si argumentata. In consecinta, ntocmirea
unui plan de comunicare devine absolut necesar. Vom face appel asadar att la
elementele media ct si cele non-media.
Pentru comunicarea media se apeleaza n general la televiziune, presa cotidiana,
reviste, afise, radio, cinema. Avnd n vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura
conceptului nostru este de restaurant etnic romnesc, vom exclude nca de la nceput
reclama la televizor si n cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si
reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari, si de asemenea se impune rezervarea cu
cel putin o luna nainte a spatiului publicitar.
Radio si presa cotidiana ramn singurele elemente media care vor promova mesajul
publicitar al restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preturile
pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii
de comunicare. In ceea ce priveste publicitatea n presa cotidiana ne vom orienta spre
ziarele distribuite gratuit n Bordeaux (20 minutes, Bordeaux 7, Mtro), asigurndu-ne astfel
ca mesajul nostru va fi citit de cea mai mare parte a populatiei, inclusiv de romni.
Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea
restaurantului nostru avnd n vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic. Vom
apela asadar la promotii, precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prnz si aperitivul oferit
seara), promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea unor
produse, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs, scris pe o tabla, etc.).

Se va crea totodata si un site internet al restaurantului, www.savoureuseroumanie.fr,

unde va fi prezentat restaurantul, personalul, si produsele, incluznd chiar retete
culinare. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a
restaurantului nostru, cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul
restaurantului, singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hrtie.
De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare,
eveniment organizat n fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux, zi n
care se pregatesc si se degusta mncaruri din diferite tari.

CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL PLANULUI

7.1 Mijloacele financiare

Nevoi durabile de finantare

Cont

Denumire
Active imobilizate

Sold
80.500

20

Imobilizari necorporale

500

201

Cheltuieli de locatie

500

2011

Cheltuieli de constituire

500

21

Imobilizari corporale

80.000

218

Alte imobilizari corporale

80.000

2181

Instalatii generale

50.000

2182

Material de transport

15.000

2183

Material de birou si informatica

2184

Mobilier

5.000
10.000

Nevoile pentru fondul de rulment

Cont

Denumire
Datorii

Sold
111.850

16

Imprumuturi si datorii asimilate

30.000

164

Institutiile de credit

30.000

40

81.850

401

Furnizorii

1.850

4011

Furnizorii cumpararea bunurilor

1.850

404

Furnizorii de imobilizari

80.000

4041

Furnizorii cumparari imobilizari

80.000

Observnd structura datoriilor de mai sus, concluzionam ca societatea apeleaza la o serie

de mprumuturi, pentru care se prevede o rambursare pe termen lung, de 5-10 ani.

Cifra de afaceri previzionata si alte produse :

Ipoteza de
baza

Ipoteza de
mijloc

Ipoteza ideala

Nr. de mese pe zi
Pretul mediu facturat pentru o
masa la prnz (60%)
Pretul mediu facturat pentru o
masa la cina (40%)
Cifra de afaceri previzionata
zilnic
Nr. de zile efective de munca
Cifra de afaceri previzionata
anula

60
10,5

80
10,5

100
10,5

13,5

13,5

13,5

702

936

1.170

283
198.666

283
264.888

283
331.110

Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite
pe zi, iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de
prnz si masa de seara. Aplicnd la acest calcul numarul de zile efective de munca vom
obtine cifra de afaceri previzionata. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.

Cont

Denumire

An 1

An 2

An 3

70

Vanzarea serviciilor prestate

264.888

307.062 349.238

7061

Prestari servicii restaurant

264.888

307.062 349.238

7062

Prestari servicii - bauturi

11.550

12.7051 13.975

Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant :

Cont

Denumire

An 1

An 2

An 3

60

Cheltuieli de exploatare

133.428 156.230 181.891

602

Cheltuieli cu materii prime

123.028 131.000 156.000

6021 Cheltuieli cu materiale consumabile

60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare

111.500 130.000 155.000

110.000 125.000 150.000

6022 Cheltuieli privind obiecte de inventar

1.500

5.000

5.000

60222 Produse de menaj

1000

1.000

1.000

500

500

500

8.400

8.820

9.261

8.400

8.820

9.261

600

630

661

60612 Cheltuieli privind energia

4.200

4.410

4.630

60613 Cheltuieli privind combustibilii

3.600

3.780

3.969

60225 Obiecte de birou

606

Cheltuieli privind materialele nestocate

6061 Cheltuieli privind obiecte nestocate

60611 Cheltuieli privind apa

61

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

613

Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii 20.000 20.000 20.000

Cont
6132 Locatii imobiliare

Denumire

30.800 30.890 31.500

An 1

An 2

An 3

10.000 10.000 10.000

615

Cheltuieli de ntretinere si reparatii

400

400

450

616

Cheltuieli cu primele de asigurare

400

490

1050

62

Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

550

500

610

626

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

400

350

410

627

Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

150

150

200

64

Cheltuieli cu personalul

79.000 84.083 86.031

641

Cheltuieli cu remuneratiile personalului

52.000 56.285 58.031

645

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

27.000 27.800 28.000

66

Cheltuieli financiare

3.500

3.320

3.800

6611 Cheltuieli privind dobnzile

3.000

2.700

3.100

6615 Cheltuieli privind conturile curente

68
Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si
provizioanele

500
6.250

620
6.250

700
6.000

250

250

6.000

6.000

6.000

68111 Imobilizari necorporale

68112 Imobilizari corporale
Subtotal
Beneficiu
TOTAL

253.528 281.273 309.832

11.360 25.789

39.406

264.888 307.062 349.238

O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea

unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. De
asemenea, cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate, aceasta datorita faptului ca restaurantul
desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari ;
trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. In ceea ce priveste impozitul
pe beneficii acesta nu este prevazut n tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou
nfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.

Pragul de rentabilitate si punctul mort

Suma

%CA

Cifra de afaceri

264.888

100%

Cheltuieli variabile

133.428

50,37%

Marja ch variabile

131.460

49,62%

Cheltuieli fixe
Rezultat

120.100
11.360

4,28%

7.2 Calendarul proiectului

Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost
necesar elaborarea unui calendar precis :
Faza conceptuala (ziua J, 18 luni/12 luni)
1 studiul de piata
2 analiza nevoilor
3 definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a
restauratiei)
4 alegerea publicului tinta
5 contact cu arhitectii si financiarii (discutii)
6 pre-proiect
7 studiul financiar
8 supunerea proiectului catre autoritati
9 proiect de executie
10 angajamentul directorului
11 metodologia de cercetare a unui prt maxim (pretul de vnzare practicat de concurenti)
12 program general de vnzari
13 autorizatie administrativa
Faza organizationala I (ziua J, luna 12 luni-6 luni)
1 echiparea restaurantului (bucatarie, sala de mese, vestiare, mobilier, etc)
2 achizitia uniformelor, lenjeriei, vesela, etc.
3 organigrama/calcul efective/caiet de sarcini
4 definirea modului de exploatare (zi, luna de deschidere)
5 bugetul
6 dosarul de asigurari
7 recrutarea personalului
8 obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare
Faza organizationala II (ziua J, 6 luni-3luni)
1 stabilirea regulamentului intern
2 reguli relative la utilizarea spalatoriei
3 plan de utilizare a spatiilor frigorifice

achizitionarea accesoriilor pentru restaurant alegerea ambiantei sonore

controlul si corectia fisei tehnice mpreuna cu bucatarul imprimarea cartilor de bauturi si a

meniurilor

definirea unei politici de respect al mediului

e)

F
1 ne

2 definirea unei animatii

de deschidere

3 plan de comercializare
go
cie
pentru urmatoarele 3
rea
luni
ce
urmeaza
cu
fur
deschiderii (publicitate
niz
orii
intensa, etc.)
(al
4 angajarea personalului
eg
ere
5 redactarea unor invitatii
a
pentru deschiderea
fur
niz
oril
or Faza de pre-deschidere (ziua
de J, 1 luna-10 zile)
ma
1 Controlarea
teri
echipamentului
ale
restaurantului (iluminat,
per
aparate, etc.)
isa
bil
2 curatenie generala
e
si
3 atributii
si
sarcini
no
specifice
pentru
np
personal
eri
sa
4 fixarea preturilor de
bil
vnzare definitive

5 distribuirea uniformelor
Faza de deschidere
1 ziua J 10 curs pentru toate cadrele
2 ziua J 9 curs pentru toate cadrele (informarea
personalului

cu

privire

la

utilizarea

echipamentelor, masinilor, computerelor)

3 ziua J 8 curs securitate (furt, vandalism,
accident, incendiu)
4 ziua J 7 curs previziune vnzari
5 ziua J 6 zi libera
6 ziua J 5 curatenie si asezare pentru fiecare
departament

parte,

regulament

intern,

repetitie utilizate echipament, masini, calculator

7 ziua J 4 instructiuni privind dechiderea oficiala
( pentru bucatarie : ultimele retusuri, receptia
marfurilor perisabile ; pentru sala de mese :
serviciu de simulare, primire, exercitii tehnice,
cunoasterea meniurilor, cartilor de bauturi)
8 ziua J 3 pentru bucatarie : pregatirea
meniurilor, degustari, critici
9 ziua J 2 retusuri

1 ziua J 1 decorare florara, repetitie, zi repaus

2 ziua x deschiderea oficiala
3 ziua x+1 curatenie generala, analiza punctelor slabe din ziua precedenta, corectari
imediate si necesare, adaptarea ritmului de lucru, planing-ul zilei, multumiri directiunii

4 ziua x+10 controlul personalului, primul check-up al restaurantului

Anexa nr. 1
Bordeaux, harta administrativa : sectoare si cartiere

Anexa nr. 4
Amplasarea concurentei

Anexa nr.6

Categorii de licente

Natura licentei

Grup de bauturi
Bauturi din grupa I
(bauturi nealcoolice)
apa minerala sau gazoasa, suc de fructe sau
Licenta pentru grupul I
legume nefermentat sau cu nceput de
fermentare dar care sa nu prezinte urme de
alcool mai mare de 1, 2, limonada, sirop,
infuzii, lapte, cafea, ceai, etc.
Bauturi din grupa II
(bauturi fermentate nedistilate)
Licenta pentru grupul II
vin, bere, cidre, poir, hydromel, vinuri
dulci naturale, crme de cassis, suc de
fructe si legume fermentate comportnd 1,
2, 3 grade de alcool
Bauturi din grupa III
vinuri dulci naturale, altele dect cela care
Licenta pentru grupa III
apartin grupei II, vinuri licoroase, aperitive
pe baza de vin, lichioruri de capsuni,
zmeura, afine, cirese, care nu depasesc 18
grade de alcool pur
Bauturi din grupa IV
rom, alcooluri provenind de la distilarea
vinurilor, tuica, lichioruri ndulcite cu
Licenta pentru grupa IV
numita si grande licence sau licence de glucoza si miere (400g minim/l pentru
plein exercice
liciorurile aromatizate si 200g minim/l
pentru lichiorurile semi-aromatizate)
Bauturi din grupa V
toate celelalte bauturi alcoolice, cu
exceptia celor interzise comercializarii