Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Colonialism Si Neocolonialism Curs

    Uploaded by

    animeleon
    2 views50 pages
    Colonialism Si Neocolonialism Curs UCDC Facultatea de Istorie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Colonialism Si Neocolonialism Curs UCDC Facultatea de Istorie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views50 pages

    Colonialism Si Neocolonialism Curs

    Uploaded by

    animeleon
    Colonialism Si Neocolonialism Curs UCDC Facultatea de Istorie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 50
    ' Snweaint eLR NAL SU VGeWio | WACERMETIAL | COL EN ALL RIA Universitatea Crest "Dimitri Cantemir” Bucures Facultatea de Istrie Note curs - Colonialism \ 1, Imperialismul. Reconsiderari conceptuale } dificultate major in abordarea expansiunii coloniale a marilor puteri de Ia sfarsitul secolului al XIX-lea $i inceputul secolului al XX-lea sia avut originea in necesitatea regindirii unor fenomene gi concente. prea multi vreme abordate in istoriografia noastr& doar dint-o perspectiva ngisti'. Astfel, nojiuni precum colonialism, imperialism sunt evident afeetate de alinierile Heobpice, de unde o necesartreconsiderarespiicl ‘Termenul de imperialism continua s& suscite un interes erescut si controverse in definirea lui, fn contextul decolonizari, dar si al disparitiei regimurilor comuniste din Europa. Punerea in discutie a conceptului poste de la realitatea c& dupt 1989 cl inceteaza practic s& mai fic utlizat in istoriografia noastea, dupa ce inainte fusose folosit in exces. Nu ne propuiem si elaboram 0 now teorie despre imperialism, ci doar s& analizAm termenul, si1 repunem in discusie, cu ajutorul specialistlor domeniului $i s8 incerciim curijarea sa de sedimentele ideologice, astfel ined acesta st poslli Geveni operational intr-un demers istorie de studiere a perioadei de expansiune coloniala de la sfirsitul secolului al XTX-lea si inceputul secolului al XX-lea. jin pofida vastitifii sale, istoriografia problemei permite identificarea a dowi_directii principale de cercetare, imperialismul fiind abordat la nivel teoretic sau la cel al studiilor de caz. In ima _situajie, eonceptul este tratat la scari_ mondial’, firi a avea ins o 50 Solidi baz istrict, realitatea fiind interpreta din acest motiv schematic; in al doilea caz, istoricii au elaborat saanaguali despre dfn impsvialisme”(Wtani, Fancer, pot inghe7, german, belgian), evitind insi confruntarea dintré teorie si realitatea istorica globala, ramandind canfonagi in Particularismele subjectului ales. —— Definijile sunt numeroase, incepind cu 1840 fiind identificate cel puyin 12_acceptiuni diferite ale termenului de imperialism, sensul modem apiirand abia in anii 1880-1890. fn edijia din — “TR65 a dictionarufui Litre, imperialismul nu este altceva deedt o derivare a cuvantului imperialist, cei care-I sustineau pe Napoleon al IF-lea. In Anglia, imperialismul era infeles mai intai ca ‘apicarea Im "ulterior apdrand sensul mai larg, circonotafia de “politicd de expansiune” sau ce poiltica de agresiune”, Modificarea sensului sa datorat lueraei TuiJames A. Hobson, publicath in 1902, Imperialism, A Study, Pentru Hobson, imperialismul era “efortul matilot_patroni ai industriei_de_a facilita plasarea excedeniului de bogifie, cGutand si_vand® sau si plaseze strdindlate mirfurile sau capitalurile pe care piaja interna mu Te poate absorbi". Termenul_va ti adopiat de teoreticienit marxisti de In inceputul secolului, care il vor utiliza conform proprillor SAGER: vn Hg Catoateile ities ak devel oops, un iam #0 sel economice inegale inte fari , un stat a cirui politic’ externa era determinata de interesele unei oligarhii findictare, ca expresia sievoli unor noi surse dé materit prime gi a unei forje de munct iefline. In acelasi timp, teoreticienii citaji considerau imperialismul drept 0 faza inevitabila in " De aii caracterul pronunjat polemic al lucrrilor eare su abordat aspectul colonial in istoriografia noastr Veci in acest sens Mircea N. Popa, Expansiwrea coloniala in Africa la sfargtil secolului al X1-lea gl inceputul secaluld al XX-lea gi lupta anticolonialsia st antimperialisté a popoarelor afticane panda primad rdzbot mondial [eget iforie moderna umiversald, Mi, Bocuresti, 1981, p. 103-126; Idem, Prinul rizboi mondial. 1914-1918, Frtica Slimjied gi Eneiclopediea, Bucuresti 1979, p. 9-58; Eugen Vasiliu, Decolonizarea ql relarile internationale, Fditura Politics, Bucuresti, 1972 p, 42-52; C. Serban, Imparjirea Aficit de edtre colonialist europent si lupia de eliberare nationals a popoarelor africane (1870-1914), in “Revista de Istorie”, 29, nz. 5/1976, passin, Cami ‘Muresan, Inroducere laC. Luraghi, Ewropenil cau Eldorado, Ed. Polites, Bucuresti, p. 8-10, 1 evolutia capitalismului, cénd surplusul de capital, acumulat prin activitatea productivs monopolist, devine “Steril”, adic4 plasarea_Iui in interiorul (arii nu mai este rentabili. Solutia salvarii economiilor capitaliste de la congestie era plasarea capitalurilor in exterior, pe pietele sigure din colonii. = De la elaborarea teoriei leniniste a imperialismului a existat 0 preocupare constants din cercurilor liberale de a demonstra invaliditatea sa. De reguli, acestea respingeau orice relatic cauzali intre capitalism si expansiunea_coloniali, politica de dominare avandu-si originile in necesitatea_tefacerii prestigiului national pierdut sia rangului de mare putere, in dorinja de Securitate si fn tendinfa organizarii unor mari ansambluriteritoriale, sau in impulsul determinat de adanci forte psibologicespecifce omului, cum ar fi dornta de dominare si de expansiune. In acest ulm seis, Joseph Schumpeter sustinea cd imperiglsmul exist atuncicAnd istoricul poate constata c& un stat manifesta “o dispozite lipstt de orice obiectiv spre expansiunea prin forta, dincolo de orice limits definbila”, adicd atunci cind activitatea razboinica se exprima fir a fi mijlocul nici unui alt tel decat cel care este implicat in propria sa cxcrcitare™, Astiel un stat are © politic’ imperialistd atunci cénd ea este vizibil guvernati de principiul “expansiunil pentru expansiune, al luptel pentru luptt”, Referindu-se la ariginea imperialismului, Schumpeter avanseaz un argument incitant, potrivit ciruia acesta nu este decat un “atavism”, o “supravicfuire” a inelinatiei naturale a Simatai cire_agresiune si dominare, find un obiectiv specific, sistindnd insh ef “socitatile bureheze. pe masura extinderit economiei eapitaliste, vor fi din cc in ce mai pujin favorabile ‘sivii $i menfinerii atitudinilor razboinice”, een Pentru Hans Morgenthau, politica international, ca orice politic, este o lupti pentru put jar interesul national trebuie definit in termenii conceptului de puere si nu in termeni moral, legal sau ideologiei, care nu fac deedt s8 camufleze reaitatea inerentei lupte pentru putere, “Nafiunile $i camenii lor de stat pot sisi defineascd_obiectivele lor in.termenii_unui ideal religios, flosofic, gconomic sau social. Ei pot spune c& acest ideal se va_materializa prin foryalor_interioafS, prin Interventie_divind sau prin dezvoltarea naturalf a sidrlor umane (..), dar oriind se lupta realizeze_obiectivele prin mijloacele politicii internationale, cio fac | iptind pentru putere™ Specificul politicii internationale, adied lupta pentru 1_putere, determin ascunderea acesteia sub Justifictri ideologice si rationale. {ntotdeauna strategile imperialiste sunt deghizate ideologic pentris cA trebuie si demonstréze justetea cauzei, necesitatea schimbarii statu quo-ului, a cided national, a realizarii cocziunii interne pentru atingetea obiectivelor exteme (vezi cazul Germaniei naziste). In cazul imperialismului colonial, ideologiile morale predornins. Misiunea, poVard datoria ‘acct, destiaul sunt tot atifea argumente pentru cuceritea ,popoafelor inapoiat” Ay existat 9 ‘Fgimente piologice, furnizate de corcetirile lui Darwin gi Spencer, superioritatca unui popor in fifa altuia. era tn fenomen natural, dominarea celui slab find predestina,inserial i destiul omen Caracterul pur ideologic al pretenjilor coloniale, justificate tn perioada interbelica cle Germania, Iulia prin presimnen demignfch opens Pon ene. pevoad demonsizat-2e-statsticile relevanic ale populate’ si economii, Cele patru colon afficane ale Germatici acoperean 2.400.000 de kilometri patrati si aveau, in 1914, 0 populatie de aproape 12,000.000 de locuitori, din care numai 20.00 erau albi. S-a subliniat, in'epoca faptul c@ locuiau la Paris mai mulfi germani decat in tone cofoile Germaniei, Dupd ee a fost calome ialiand inp de 30 de week ee locuita decat de 400 de italieni, fn ceea ce priveste importanta economic a coloniilor pentra metropoli,ciftele sunt elocvente, Importurile si exporturile din colonile germane echivalau in 1913 cu Q,5% din totalal schimburilor comerciate ale farii. In 1933, importurile din teritoriile italiene constituiau 1,69 din total importurilor, iar expofturile reprezentau 7,2% din total am 2 Inpérialiome et classes sociales, Rammarin, Paris, 1984, . 43-44 2 Pottca tre nin Lapa penta putere slap pentru pace, Poi, ls, 207, p82. Raymond Aron numea imperialist “orice mare putereideocratica,oricare ar fi fost regimul —~ Fei nomic, al cérui object este de a rispindi in afard un mod de guvernare™ ina Gollwitzer’ identified mai multe tristtur, care deoschescimperialismul de oricare alti politica, pentru ca _acesta é&@, inainte de orice. un tip de politick. Trebuie avute in vedere fendin{a spre_o expansiune accentuatd sau_de consoligare a uhui imperiu, care tinds st devink ideSiees tal ependetect Politicii éxterne in eadrul programului guveroamental najional, scsTnewea evidenta de cdtre opinia public’, aparitia organizaiilor i per , importanta din ce in ce mai mare_acordata politicii_ de fort, profectarea gindirii nationaliste in politica mondiald. ear Politica imperalisté nu poate i abordata numai pri decat atat, fiind determinati de politici autonome, ini ermediul economiei, pentru ci este mai mult te de oameni de stat si sustinute de Politicien, care se considerau responsabili fafa de existenta propriei natiuni si de sporirea nivelului ci de trai. ,A mengine pluralisté a unei politici imperiaiste, ‘a reste prestigiul statulut pe plan mondial nu reprezenta, in elaborarea un factor mai putin important si mai pufin determinant deest Speranfa nutrita de scctorul economic de a gasi.o solutic favorabila problemelor comertului exterior sau de @ obfine dobinzi avantajoase pentru capitalul excedentar”. Pentru sporitea puterii, guvernele ‘nu se puteau limita doar Ia efortul de a domina concurenta economica, ci si la dezvoltarea fortelor armate, dobandirea de puncte strategice si noi teritori pe tot globul, toate contribuind la o politica de iti nent intr-c_competitie din ce in ce mai acuta la nivel mondial, totul sustinut ideologic. Economia in general, bancherii si industriagii, au jucat un rol preponderent fn politica imperialists, 4 puterea tarda stafului a fost adesca pusi in shujba intereselor comerciale si_ clare (Tunisia, Egipt). Dar la fel de bine putem cita actiuni guvernamentale si economice acelasi tim care, iniscutabil, erau dictate de interesul alianfelor sau de © politica de bloc sau Pentru a consolida ffonturi ale paliticiiintemationsle (Agadir, 1911), cu alte cuvinte 9 poliicd de fori. Este fils si se_afitme ci economia-unei natiuni a fost intotdeauna la originea aventurit Coloniale; adesea nu a existat nici un interes economic, Imcnsa participare a clasei mijlOcii $i a miediilor intelectuale in organismele coloniale demon: ea ti a capitalului, $i anume prestigal national. actiunea directa saw indir 23 c8 in colonialism exista si alteova deca Istoricul american William Langer définea imperialismul drept “o explozie a expansiunii de peste mari", nati \...) stipinirea sau controlul, politic sau economic, direct sau’ indirect, al unuistat, Sau popor_asupra altor grupuri similare (..) sau dispozitia, impulsul sau_striduinja de a Stabili o-stépanire sau un control”. Ronald Robinson, John Gallagher si A. Denis susjin cf termenul dde imperialism are sensul_utilizat de act expansiunii occidentale, care desemna fenomeful de Iuare fn stipnire a lumii sub forma privilegiata a constitirsimperilor. In condifile in care mi se pole evidentia, a originea impactirii Afric, nici un fel de cauze economice imediat, iar aceasta 2 constitu manifestarca majoré a imperialismutui, teoriile marxiste ale imperialismului igi pierd Valabilitatea, pentru cf atunci rolul fundamental il are factorul politic, actiunea oamenilor politic’ $i nu determinarile economice’. Henri Brunschwig utilizeazd termenul in sensul siu ctimologic: “imperialism se traduce prin preluarea suveranitatii- 0 notiune europeani strin’ gAndiriiindigene - asupra une! parji a solului african”®, Wolfgang Reinhard observa ¢8 inciredtura sa emotivi face ca noyiunea s8 fie aproape izabil8. Totusi, in sensul restrins dat de marxi -leninism, semnifica stadiul suprem al capitalismului, iar in sens larg, orice forma de expansionism si de dominajie exercitata de 0 * Paix et guerre entre les nations Gallimard Paris, 1965, p 60-64. LImpérialime de 1880 6 1914, Calman Lévy, 1962, p.181; vezi $i idem, Démocrane et totaitarisme, ‘anglais par Anne Joba, Flammarion, 1970, p. 8; 14-18, ‘he Diplomacy of imperialism, 1890-1902, eed, ed, Knopf, New York, 1960, p. VII; 67 ‘Ajrica and the Victorlans. The Official Mind of Inperiali, London, Macmillan, 1961, Ve Ingoducere, The Spirit of Victorian Expansion, p. 27. "L'tmpériatisme tn H, Deschamps (ed), Hisoire générale de I'Arique Notre, I, PUE, Pts, 1971, 9.33. a comunitate, Nofiunea este utilizats de Reinhard in completarea celei de colonialism, flind ,orive actiune de instaurare colonialismului”, avnd mai rmult o dimensiune dinamica, do exercitare, de initiative’, ~ Soe ‘Thomas Pakenham’ defineste imperialismul drept ,.o curs a patriotismului”, avand scopul de a salva statele europene putemic afecate de criza economica si care a reusit si facd deopotriv s& ‘61 masele, edt si bunghezia Ia El Dorado, la mine de diamant si la cdmpuri aurifere, la pieje sceié_pentru produsele nevindute. De asemenea, nu trebuie uitat ,prestigiul" ce putea fi de noii veniti in rindul marilor puteri (Germania gi Italia), dar si posibilitatea de a da sens migra, HE_Atendt considera ci imperialismul este ,mai degrabi primul stadiu al preluarii conducerit de cairo burghezie, decat ulimul stadiu al capitalismului, cdnd oamenii de afaceri au devenit politicieni”” acip: acumulat i”"'. Este implinirea procesului de emancipare politica a burgheziei, care isi extinde dominajia dinspre economic spre politic, astfel incdt statul $i instrumentele sale de violenfa devin instrumente ale expansiunii. Expansiunea este ideea centrali a imperialismului, ,scop suprem $i permanent al_politicii”", prin extrapolarea in domeniul politicii a mecanismelor economice de extindere Permanenti a productiei si a tranzaciiilor. Expansiunca imperialist nu pregitea calea investtilor de bani, ci exportul de putere urma calea banilor exportaji, care nu mai erau productivi, devenind sterili prin inexisienfa profitului. La intrebarea ,de ce expansitme dincolo de mari Arendt apreciaza. ci statil nafional devine o limité in expansiunea economiei capitaliste, a cartel covaccer'sticd findamentala, care i-a asigurat supravietuirea in ciuda tuturor erizelor, este toomai producerea permanenta de noi spatii de desfacere. Dat sot cauzele esccului imperialismului, Una sete reprezentatl.de opozitia inter, statului nafional ~ oameni de sat, patlament, press, opinia Bublici, ce au criticat cuceririle de peste miri. Sunt evidente conilictcle dintre, eae ui institute metropolitane si administratori”_administrayin colonial. Solujia a fost exaverbarea nationalismului, cursa pentru eofonii devenind 0 problem de orgoliu national si de propoviduire a superiortili eulturale, intelectuale, tchnologice, economice, rasiale a cuceritorior. A doua, faptul <2 statul national cuceritor a devenit un model de urmat de cBire cei cucerii, actiunéa imperial, rin_dimensiunea sa nationala, confinand simburele esecului, duednd Ia dezvoltarca coi uci Rationale. Solutlle utilizate de colonialisti au fost asimilarea si guvernarea indirect’, Francezii au incereat_si incorporeze eritorille_cucerite in compul national, dezvokind 0 siructurt polit imperialé, astfel incat“deosebirea dintre Franja de peste mari si Franta metropolitan si fie doar Seografica. Englezii au inccreat si ma se amestece in dezvoltarea popoarclor cucerite, poliicenth Considerind & pimperialismul nu _inseamni.constturea unui imperiu, iar expansiunea na este tata timp cat instiuile nationale ale metropolei ru sunt integrate fy Imp 4 dificultatea de a defini termenul Speen etal” datorita faptului ca imbind doi termeni contradictori. Pe de o parte imperialism, care s¢ supune unei Io, teritoriale, impuse de actori a Ciror putere este dati capacitates de a mobiliza resurse diverse (oli, economiee, miliste) pentru dominafia adupra unui terior, De cealaltt parte: capa cu tiregul proces de acuimulare in spatiu si timp, supus logicii de putere economic subsumait unui snume_spayiu. Diferenjele sunt semnificative si dack avem in_vedere motivatille si inferésele Policienilor i capitalistilor. Primi cauté avaniaie care au in vedore colectiytate, stalul si pri ‘care se impun in fafa alfor state, activitatea lor flind discontinua datorita ciclului electoral, in timp | fetite histoire du colonialism, rad. A. Tananka et G, Plagues, Belin, Pais, 1997, p. 9. |) The Scramble for Ata. White Man's Conquest ofthe Dark Continent From 1876 to 1912, Avon Books, "New York. 1991, 738 p. 1 Hannah Aen, Origine totatitarismulu, Humaitas, Bucuresti, 1994, 674 p,~parteas doua se intitleaoh sl (. 169-383), p. 188, 2 adem, p. "Ibidem: p. 179 “The New impertalism New York, Oxford University Press, 2003, 253 p pdr cdrR 7 Lc aeees ce ceilaki urmiresc doar_avantaje_individuale, rispunderile flind la fel, iar activitatea lor se deruleazd intr-un spafiu si timp continue, dar firmele lor pot disparea (falimente, fziuni, relocati, {n.timp ce statelé pu. Problema fundamental consté tn espacitatea de a disceme intre componenta teritorialé. si cea capitalist, intre imperialism si imperiu, in condijile in care literatura. de specialitate realizeaza un acord facil intre accsti térmeni, care nu sunt reductibili, in sensul c& Procesele-paitco-cconomice sunt ghidate de strategie statle si imperialist sic pri gi imperile operewa Thtotdeauna in afara intereselor capitaliste. In realitate ele sunt antagonioe in cea mai mare avs & sivafilor concrete, in concluzie ,imperialismul de sorginte capitalist se-nagte di rela} ialectica stabilita i i tere capitalisté i teritoriala”, care sunt distincie,ireductibile r-0 sirnsd_interdependent3. Astfel, poli ei, Belaiei,.Germanici, Italici, Olandei ajunge si fie ,confiscata” de grupuri de interese, ceea oe teritoriale = Eric Hobsbawm'® constaté ci epoca dintre 1875 si 1914 poate smu numai_datorité existenjei umor state conduse de imparati (German Turcia, Anglia datorits stipiniréIndiei, Eviopia, China, Japonia), dat ‘conomict mondiala europeanf a ficut ca ,cei avansaji"s8-i domine pe ,eciinapoiafi™. aplrdnd un ‘ou tip. de imperialism, imperialism! colonial. Este perioada in care, cu exceptia eelor cout Americi, aproape intregul glob ajunge sub dominatia_politica formala sau Franfei, Germaniei,Itaici, Olandei, Belgiei, S.U.A., Japoniei. Ceea ce mu a fost ocupat fie era sate tampon (Siam), fie era’ disputate de mai amulfe puteri (Afganistan), fie erau prea neinsemnate cra), Te Si-au aparat independenta (Etiopia). Africa a fost ocupata in intregime, cu cele dou hil_menfionate deja (Liberia si Eviopk), Termenul. de imperialism” incepe sa aib& sens ‘economic in timpul dezbatefil6F politice din 190, legate de expansiunea colonial’, perioada in care dobindeste si o coloratura peiorativa”. Autorul, fri a fi Ieninist sau anti-leninist, observé realitatc_dominanté a epocii, si-anume faptul cd ~impartirea_globului_avea_o dimensiune~ economic#”, ceea ce mu inseamnd e8 accasta explic’ toiul despre imperialismul perioadei"™ Chiar act nu au avut un TOT important in cadrul economiilor industralizate, piejele si materile prime Colonisle au creat noj.ramuri ale marilor afaceri (aurul, cositorul, cuprul, ceaiul, cafeaua, cacao; fuctele tropicale (bananele), uleiul_de palmier, cduciucul). ,Minele craw principalit pionieri Tn eschiderca jumii in fafa imperialismului gi cei mai eficienfi, dcoarece profturile lor erau indeajuns intereselor nationale. denumita Era Imperiului” de senzationale ca si justifice si constructia cfilor ferate de alimentare*. Dimensiunea economicd a imperialismului nu explicd de ce globul a fost impartit cu atéta grabi de puterile industrializate. Poate fi vorba de presiunea exportului de capital, pentru a se objine 0 crestere a ratei profitului, datorit& prezenfei neinsemnate a acestora tn noile imperii coloniale. Mai degeal i vorba de ciutarea simultand de noi piefe, in condifiile afirmarii politicilor protcctioniste, ,noul imperialism” ‘iad ysubprodusul natural al unei economit internationale bazate pe rivalitatee cdtorva economi le economice din anit 1880”. Este momentul in care itor teritori coloniale devine dificil de disjuns de industriale concurente, intensificatt de pr smotivafia economic’ pentru dobiindireas amu ssiuea politica necesardin acest scop, intzucétprotecionisml de orice fl care Opereaza cu ajutorul politic’ Cu toate acestéa, Hobsbawm considera c& pe acest fundal~ cconbmio, de care nu putem face abstracfie, au actionat interese strategie, mile, Mdeoloeee rails, ras, personae (ale oamenilor. de" sat, gropurlor de higiece: plete administratorilor coloniali, culturale, care coloreazé diferit imperialismul britanic, fraricez, Belgian, italian, german e _ a - Bal. Cain si AG, Hopkins", la fel ca multi alti istorici, considera 8 termenul imperialism este_greu_de defint, datoriti incBreaturii sale idcologice $i utilizirit sale la intamplare. ste_greu_d Solsske 3. oaaizg : 'S The ge of Empire, 1875 1914, Vintage Books, 1989, 404 p idem, p. 62. idem, p. 67. "British Imperialism. Innovation and Expansion, 1688 ~ 1914, Longman, Londen, New York, 1993. Impscialismul este o formé_de expansiune, f% si fie in mod obligatoriu militar, dar nw orice expansiune este in-mod necesar imperialism. Imperiglismul este o ramuri a relafiilor internationale, caracterizat_nu_prin formele-pe-care le imbrac& (economick, culturali, politica), ei prin dominayia s cxercifatl asupra suveranitiit unui alt stat, ca rezultat al unui act de Voin{a. Relajile stabilite pe baze “imperaliste se ‘caracterizea2i_prin inegalitate, Tendin{a_spreexpansiune poate deven imperialist. mai ales cénd ea se desfisoara impotriva unar societati care au nevoie si se reforme: sau sf Se.resiructureze (dezvolte in sens capitalist) inainte ca ambifiile expansioniste si se realizeze, yi care, co asemenea, sunt supuse schimbiri ori incapabile de a rezista acesteie, [dentificares ‘mpatialismulsi eu o anumits faz a evolujiei capitalismului, ultima sau supremd, conduc conchuzia e& exist un curs prestabilit si deci cunoscut al capitalismului, ceea ce produce dificultatea de a explica tocmai evolusa sa diferts tn realitate, Evident, capitalismal nu a avut si nu are evolutit Predictbile decit Ia nivel ideologic, prin construrea unei Scheme evolutive, argumentate doar din Drezent, cand reconstituirea poate para logic. : — Istoricul francez Jacques Marseille observa cit definitiile sau caracterizArile imperialismului Pun in dificultate istoricul datorité caracterutui lor restrictiv (prin accentuarea numai asupra unei singure Tatu, economice, politice, psihologice, ideologies) sau prin prea marca lor generaitte si imprecizie cronologic3, care golese de sens transformirile petrecute si activitatea Mari lor Puteri spre sfasitilsecolului al XIX-les. Comparativ eu acestea,tcoria lets este In avanta "ind datati eronologic si ciutind s& explice tocmai_modifictrile si formele noi pe_care le’ capita expansitinea Puterilor europene in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, eu toate cA generalizeazi anumite observati cute asupra Angliei". Din acest motiv, si noi considerim cd este util sf pomim ce Is coucaptul de imperialism, aga cum il identified Lenin si sd vedem in-ce masurd trésaturile sale sun: valabile in Anglia si Franfa, principalele Puteri coloniale de la confluenta secolelor XIX-XX. Dupi Lenip, imperialismul are cinci trasituri care distingean epoca _sa_de_perioadele anterjoare: 1. Gongentrarea si centralizarea producfci sia capitalului, gencratoare de monopoluti; 2 friunce capitaufui buncar ca cel industrial si aparifia captalului financiat; 3. export de-capia, te portant mai mare decat cel de mirfuri; 4. formarea uniynilor monopoliste internationale ce vizau impicjirea economic a him 5. totul determind terminarea impiririi {eritoriale a globului paméntesc intre cele mai mari puteri imperialiste'’, ‘conomia britanick din secolul al XIX-lea cunoaste particularititi care nu corespund schemei leniniste asupra imperialismului. In Anglia secolului al XTX-lea nu intélnim 0 concentrare # producti si capitalurilor, puterea industrial britanicd baaiind-se pind tirziu pe activitatea micilor intzsprinder'. Astfl, fara care gia bazat activitatea industriala pe industria textila, care furniza tn 1913 dowd weimi din exporturile mondiale de {esfturi de bumbac, nu cunoaste nici concentrarea a ald, care se produce_decisiv abia in perioada intexbelie It, capitalul bancar nu controla capitalul industrial, “respectandu-se pana tarziu separarea dintre lumea industfiala $i aceea a bincilor de depozit””?. Lenin gisea in Anglia “un imperialism veritabil", datorité exportului de capital orientat spre Imperiu, ale cérui-venituri permitean echilibrarea balanfei de plati, in conditiile in care balanta comercialé era “constant deficitart™. In acest fel, la originea noilor investiti se afl, din ce in ce mai-mult spre sfarstul secolului al XIX-lea, insisi balanta favorabild a investitilor ficute in exterior. Din nou realitatea ° Impertalismeul, stadiul cel mai inalt al

    You might also like