Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Manual Biologie Clasa A Xia Editura Corint 131110094258 Phpapp01 PDF

    Uploaded by

    nkirr
    8 views129 pages

    Original Title

    152211750-manual-biologie-clasa-a-xia-editura-corint-131110094258-phpapp01.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views129 pages

    Manual Biologie Clasa A Xia Editura Corint 131110094258 Phpapp01 PDF

    Uploaded by

    nkirr

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 129
    ahh \ J Oiologie Manual pentru clasa a Xl-a® MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII iologie Manual pentru clasa a XI-a Dan Cristescu Carmen Salavastru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Carmaciu Corinr CUPRINS |. ALCATUIREA CORPULUI UMAN. Topagrafia organelor i sistemelor de organe Niveluri de organizare.......,..... Celule, tesuturi, organe, sistame de organa, organism sa CRUG wines cae eee ‘ FORUM 9:38 5 GaSe leU swine MN, FUNCTILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relatie 1, Sistemul nenvos. oo... Maduva spinarii. . Encefalul, ... . deai\ea we ay Sisternul nervos vagetativ ......... 2. Analizetarit , : Analizatcrul cutanat. 6... . . . Analizatorul Kinestezicn. o.oo... Analizatorul olfactiv : Analizatorul gustativ... 2... Analizatorul vizual. , , é Analizatorul ecustice-vestibulan 8, Gancele endocrine... oe... Hipofiza és Gincele suprarenale Tiroida . St) se heehee + Paratiroidele Pancreasul endocrin, Epifize (gland pingele) , Timusul 4. Miscarea Sigetree * Sistermnul oss vale Articulatilla Sistemul muscular , eget 4 ata 248 43 18 26 82 38 38 43 44 4g 54 54 56 58 58 59 . 60 .60 63 63 87 68 B. Functille de nutritie. o.oo 14 1, Digestia $1 absorbtia. o.oo. eee 74 Digestia vst Aree pt ies teil Absorbtia intestinala (la nivelul intestinului subtire) eaten ed Digestia, absorbtia si secret la nivalul intestinului gros, , 81 2. Ciroulatia 2\o9% Sp releiw 84 Grupele sangvine —transfuzia...., 85 Hemostaza gi coagularea séngelul . a6 Marea si mica circulatie 87 Circulafia limfatioa . fe poate Activitatea cardisca........., ey!80 3. Respiratia.........., 97 Plamanii..... , * steep eek GF 4. Excretia “e 103 Formarea $i eliminarea urinei 103 Compozitia chimica @ urinei.. . +105 5. Metabolismu, . ee 108 Metabolismul intermediar 108 Metebolismul energetic. 0 Rolul si valoarea energatica = nutrimentalor .. 113 NIRIRBET oo ges sue ates 414 C. Functia de reproducere 116 Sistemul reproducetar .. , 116 Aparatul genital faminin 116 Aparetul genital masculin . , 117 Faiologia arganelor de reproducere 19 Sanatatea repraducerit 122 Panning famiial. eee tee Conceptie $i conteaceptie.... 2... .,, 122 Sarcina si nasterea , 122 D. Organismul — un tot unitar be 124 Homeostazia mediului intern... 0.00. 0. 124 ‘Alcatuiea ceri ran |. ALCATUIREA CORPULUI UMAN Topografia organelor SSSI italia cme merely In corpul omenesc, celulele si tesuturile alcatuiese organe si sisteme de organe. ‘Organele sunt formate din’ grupari de celule si fesuturi care sau diferentiat in vederea indepliniti anumitor functii in organism. Organele nu functones 4 izolat In organism, ci in strénsa corelatie unele cu altele, Pentru organele inteme, se foloseste curent ter- menul de viscere. Sistemele de organe sunt unitati morfologice care indeplinesc principalele functii ale organismulu: de relatic, de nutritie si de reproducere. Segmentele corpulul uman Corpul umn este alcatuit din: cap, gét, trunchi si membre. Capul, Impreuna cu gatul, formeaza extremi- tatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din partea craniana, care core- spunde neurocraniului (cua craniana), si partea facia- 1a, care corespunde viscerocraniului (fata). Gatul este segmentul care leaga capul de tunchi stprezinta elemente somatice (muschi, oase, articula- ti) si viscere (laringe, trahee, esoiag, tiroida, parati- toide etc). Trunchiutl (fia, 1, 2) este format din torace, abdo- men si pelvis. In interiorul lor se gasesc cavitatie: toracica, abdominals si pelviana, care adapostesc vis- cerele, Cavitatea toracica este separats de cavitatea abdominala printr-un mugchi numit diafragma. Cavitatea abdominala se continua cu cea pelviana, care este limitata inferior de diafragma perineala. ‘Membrele, Cele superioare se leaga de trunchi prin centura scapulara; portiunea lor libera are trei segmente: bral, antebrat si mana; cele inferioare se leaga de trunchi prin centura pelviana, si portiunea lor libera prezinta, de asemenea, trei seamente: coapsa, gamba si picior. Planuri si reporturi anatomice Pentru precizarea pozitiei segmentelor care alca- tuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de onentare, axe si planuri (fig. 3). Corpul omenesc este aleatuit dupa principiul sime- ‘ei bilaterale,fiind un corp tridimensional, cu trei axe si trel planuri Axele corespund dimensiunilor spetiului si se in- tretaie In unghi drept. Fig 1 Vetere antericara a cavitaibe trunchiulué cavitaies toracics (Lrmediastix 2 cavitste pleurala: 3. cavitate pericardial cavitaten abdominals (AE cavitates pelvians (5) ‘Axul longitudinal axul lungmil corpulu, tical la om si are doi pol superior (cranial) si inferior (caudal). El pleacé din crestetul capului si merge pana 1a nivelul spatiului delinltat de suprafata talpilor. ‘Axul sagital seu anteroposterior este axul gros mil corpuli. Are un pol anterior si altul posterior. Axul transversal Eitimil_corpul Este orizontal si are un pol sting si altul drept Planurile. Prin c&te dous dni axele amintite trece te un plan al corpului Planul sagital trece prin axul longitudinal si sag- tal, Planul care trece prin miglocul corpulli (median), impartindul In dous jumatati simetrice. se numeste 2. Subdiviniunile cavtatil abdominale 1. eoigasins: 2 hipacondra Fig Stang. 3, abdomen laters! slang 4. peromblical 5. inghinal stang, 6, Npogesr 7. nina cep: Bebdomen era rept 9: Hpocon pe plan medio-sagital Planul medio-sagital este plenul simetriei bilaterale. Planul frontal merge paralel cu fruntea si trece prin axul longitudinal si cel transversal. El imparte cotpul intro parte anterioaré (ventrala) si alta poste- rioara (dorsala) Planul transversal sau orizontal trece prin axul sa- ital si transversal. El imparte corpul intr-o parte supe- ‘ioara (craniala) si alta inferioara (caudelé). Planul trens- versal este numit plenul metameriei corpulul. Aceste ‘Ax longitudinal Plan sogital Ax trensversal Fig. 3 Planuri 41 axe ale corpului Niveluri de organizare Celule, tesuturi, organe, sisteme de organe, organism Exista diferite niveluri de organizare a corpului si un potential membraner constant, In absenta unui stimu + Potenfialul de actiune este modificarea temporara a potentialului de membrana (Fig. 9). Celulele stimulate electric genereaza potentiale de actiune prin modifica- rea potentialukii de membrana. Mecanismele de pro- ducere, aspectul si durata potentialului de actiune sunt diferite in functie de tipul de celula, dar principiul de baza este acelasi: modificarea potentialului de mem- brana se datoreaza unor curenti electric care apar la trecerea icnilor prin canalele membranare spectice, ce se inchid sau se deschid in functie de valoarea poten- tidlului de membrana, Pentru a enumera fazele poten- tielului de actiune, se poate lua ca exemplu neuronul, —Pragul: celulele excitabile se depolarizeaza ra- pid, deca voloarea potentialului de membrena este re- dusa la un nivel critic, numit potential prag. Odata acest prag atins, depolarizarea este spontana. tires carpal uman ba Perioada refractara reprezinta intervalul de timp pe etme parcursul céruia este dificil de obtinut un potential de actiune, Exista doua perioade refractare: * perioada refractara absoluta, pe parcursul careia, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obti ne un nou potential de actiune, Cuprinde panta ascen- denta a potentialului de actiune si o portiune din cea descendenta si se datoreaza inactivarii canalelor pen- tru Na’; « perioada refractara relativa, pe percursul céreia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este suficient de putemic. Potentialul de acti- une obtinut astfel are o viteza de aparitie a pantei as- cendente mal mica si o amplitudine mai redusa decét in mod normal Potentialul de actiune, odata generat in orice punct al unei membrane excitabile, va stimula, la randul lu, zonele adiacente ale acesteia, propagandu-se In embele sensur, pana la completa depolarizare a membrane. Transmiterea depolarizari In lungul unei fibre nervoa- eee se sau musculare poarta denumirea de impuls (ner- ‘vos sau muscular). 6 x0 a Proprietatile speciale ale celulelor sunt contractli- Temp (ms) See ai oe ane tatea (proprietatea celulelor musculare de a transfor ma energia chimicé a unor compusi in energie meca- ot nica) si activitatea secretorie. Fiecare celula sinteti- zeaza substantele proteice si lipidice proprii, necesare. pentru refecerea structurilor, pentru crestere si inmu- fire, Unele celule sau specializat in producerea de substante pe care le .exporta" In mediul intem (secre- tie endocrina) sau extern (secrefie exocrina). 80 nv a 0 Timp (ms) > Depolarizarea creste — Potentialul de actiune este un raspuns de tip -tot | Cynalele volta; dependente MaiGes sau nimic’ stimuli cu 0 intensitate inferioara pracu- ig : lui, subliminari, nu provoaca depolarizarea si Geclen. _ Ponttu Na¥ se deschid ineelule satea unui impuls, ar stim supraiminarinu deter 7) poten de membrana mind 0 reactie mai ampla decét stimulul prag. ana defn mW fs -40 mV Panta ascendenta&: depolarizarea apare dupé {~Sumul depolarizant atingerea potentilului prag si se datoreaza cresteri potent de mrbrand permeabilitatii membrenei pentru Na’; acesta va intra [2] revine a-65 mV Tn celula prin canele speciale pentru acest ion, care sunt volta}dependente si care se deschid atunci cand Depolarizarea scade potentialul de membrana atinge valoarea prag. —— —Panta descendenta (repolarizarea): potentialul revine catre veloarea de repaus. Acest fapt se date- Candlele voltsjdependente > K* difuzeaza reaza iesirii K* din celula prin canale speciale pentru pentru K* se deschid in afera celulei acest ion, care se deschid, de asemenea, in prezenta stimulului (fig. 10). Fig 10. Difuiunen ioniler de sodiu si de potas CUVINTE. CHEIE === difuziune, osmoza, transport activ, transport pasiv, } potential de membrana, perioade refraciare, con } tactilitate, activitate secretorie TEME $1 APLICATI © Aflati raspunsul corect. ‘Mecanismnul care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare este: a. osmoza; b. per meabilitatea neselectiva; c. difuziunea, d. difuziunea facilitata, @ Gasitl raspunsul gresit. Potentialul de membrana poate fi a. constant; b tniversat; c. de actiune; d de repaus. © Enumerati principalele proprietéti generale si spe“ ‘Sale ale celulelor. Luctare practica Observarea epiteliului de acoperire ‘Material necesar: periuta pentru dit logic, eprubete, pipet, solutie Ie albastru de meti- Jen, centrifuga, microscop, lame, lemele, ac spatula; celule descuamate de pe mucoasa bucala. Mod de lucru. Se clateste gura cu apa, se efec- tueaza un periaj cu o periuta umezita in ser fizio logic. Se clateste periute intro eprubeta cu ser fiziologic, se adauga o picatura din solutia 1%» albas- tru de metilen Se centrifugheaza sau se decanteaza (GO min), se ia din depozitul de pe fundul eprubetel si-cu un ac spatulat, se face un preparat micro- scopic intre lama si femela. Recoltarea celulelor se poate face si prin rézui- rea tugoaré a fetei superioare a limbii cu partea neas- cutita a unei lame de briceag si metilerea razaturi Tesuturile Tesuturile sunt sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, care indepiinesc In orge- nisme aceeasi functie sau acelasi grup de func; Celulele sunt unite Intre ele printro substanta inter célulara, care, atunci cand este in’cantitate mica, se numeste .substanta de cirfiént’, iar, in cantitate mare, substanta fundarpent = Clasificarea fesuturilor LEPITELIAL 1 De acoperire ‘simply —pavimentos: tunica interné 9 Vaselor (unistral- —Sangvine si lifatice fiat). cubic; mucoasa bronhiolelor ~cllindric ciiat si necliat: mucoesa tubulel digestiy @pseido- = cilindric ciliat si necilia! epitetil traheat stratificat ‘plurstre -| kerathizat @plderme) ne pune (epiderme) si ‘Reratinizat: epiteliul mucoasel bucale cubic si cllincric: canalele qlandelor exocrine = de traraitie: uroteliu! 2 Glenda (seeretor) ‘stip endocrin’ — |tipil in cordoane cetulare (adenc- | __hpofiza, dandele paratiroide) ~tipulfolicular({roiée) =simplu (tubular, acinos) compas (tubulc-acinos) pancreas =testicul ~ovar 3, Senibtial ~ intra In structure organelor'de sit IL CONJUNCTV 1 Moale i: Insoteste alte tesutur: lea unele organe ticulat: i limfatici, op 1a , ‘adipos: in ‘unOr OF¢ (rinichi, ochi) $i subcuta- -adipos nue jot organe (rinichi, si ‘fibrosstendoane, 8, aponeyraze ‘elastic; tunica me a arterelor si venelor 2) Seinidur ‘*cartlaginos | — hai cartibje costal, laringil, trheale = elastic pavilonul urechi, ep ~fibros: discurile inte ‘gi menis- ‘cule aticuare tip exocin (pluricetalar) tip mixt 3. Dur #0508 ~haversian (compact diatizele caselor hing spongies (trabecular: epifizele oaselor lungi siin interionul celor scurte slate 4. Flud — sangele MLMUSCULAR ‘¢Striat muschil scheletic (somatici) ‘eneted: visceral si multunitar (In iris) ‘strat de tip cardiac: miocardul 1V.NERVOS #neuronull — eelule nervoasa ‘enevtoglia — celle glial ‘Aleaeire corpulal uman Lucrare practic& Observati, pe preparatele microscopice din Puteti face si observatii macroscopice pentru colectia laboratorului de biologie, diferite tipuri tesuturile cartilaginoase si musculare, dupa o disec- de celule si fesuturi, incercand sé identificati com- tie efectuata pe o broasca sau un iepure. ponentele, Precizafi principalele functii ale organismului si structurile care le realizeaza folosind si cunostintele doban- dite anterior. Denumiti componentele celulei din figura alaturata. ‘Asociati organitele celulare din prima coloané cu caracteristicile corespunzatoare din a doue colcana. | 1. ribozomi a. sistem membranar de | 2mitocondii _-‘Mleto- si macrovezicule, situat In apropieres 3. lizozomi oclenbal 4, aparat Golgi, echivalenti al 5. corpi Niss] -_ergastoplasmei pentru neuron ‘c.contin enzime oxido- reducatoare d formatiuni sfetice atasate reticulului endoplasmatic vezicule cu enzime hicrolitice ‘Aflati réspunsul corect. Celula polinucleata este: a. hematia adulta; b. hepatocitul; ¢ fibra muscularé neteds d. fibra musculara striata, ‘Stabiliti deca enunturile legate prin conjunctia ,,deoarece” sunt adevarate sau false; In cazul in care le considerati adevarate, determinafi daca intre ele existé sau nu o relatie de cauzalitate. Citoplasme este un sistem coloidal, deoarece mediul de dispersie este ansamblul micelilor coloidele, iar faza dispersata este apa. Neuronul nu se divide, deoarece nu are In componenta sa centrozomul, organit ¢elular cu rol In inmultirea celulara, Steriul nevois i. FUNCTIHLE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relat 1, Sistemul nervos Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleaza majoritatea functillor organismului, Sisternul nervos (SN) are rol in special in regiarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii (atat exocrine, cat si endocrine), In timp ce sistemul endocrin re- gleaza Tn principal functille metabolice. Reglarea acti- vitatii musculaturii scheletice este realizata de SN somatic, iar reglarea activitatii musculaturii viscerale sia glandelor (exo- si endocrine) este realizata de SN ‘vegetativ. intre SN si sisternul endocrin exista o stran- sa Interdependenta. ‘Compartimentele functionale ale sistemului nervos Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeazé pe activitatea centrilor nervosi care prelucreazé infor- matiile primite si apoi eleboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fie- ‘care centru nervos poate fi separat In doua compar- timente functionale: * compartimentul senzitiv, unde sosesc infarmati- ile culese la nivelul receptorilor '* cormpartimentul rotor, care transmite comenzile la efectori, ‘Asadar, fiecare orgen nervos are doud functii fun- dameniale: functia senzitiva si functia motorie. La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si func- fia psihica. Separarea functillor sistemului nervos in functii senzitive, motorii si psihice este artificiala si ‘schematica, In realitate, nu exista activitate senzitivé fara ma- nifestari motori, si viceversa, iar starile psihice rezulta din integrarea primelor doua. Toata activitatea siste- mulul nervos se desfasoara intr-o unitate, in diversi- tatea ei extraordinara, *Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos. Din punetul de vedere al form * Numai la specializarle cu doua ore / sapteména sila profilul artistic, specielizarea coregrafle ‘Sistemmul nervos central (SNC) Encefal Maduva spi Sistem nervos periferie (SNP) nervi cranieni nervi spina | | ==) fibre senzitive fibre motori Sistem nervos | Sistem nervos 1 nervo somatic (catre | eee ce muschil TUS eee si scheletici) mugchiul cardiac, glande) sistem nervos parasimpatic | sistem nervos simpatic al dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti. Forma neuronilor este variabila: stelata (coarnele anterioare ale maduvel), sferica sau ovalara (in ganglionii spinali), piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale) si fusiforma (in stratul profund al sccartei cerebrale). In functie de numarul prelungiriior, neuronii pot fi * unipolar (celulele cu conuri si bastonase din re- tina); au aspect globulos, cu o singura prelungire; * pseudounipolari; se afla In ganglionul spinal si au o prelungire care se divide in .1’; dendrita se dis- tribuie la periferie, iar axonul patrunde tn sistemul nervos central (SNC); + bipolari, de forma rotund, ovala sau fusiform, cele doua prelungiri pomind de la polii opusi al celulei (neuronii din ganglionii spiral Corti vestibular Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiva); + multipolari; au o forma stelata, piramidal seu piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice Functile furdamentale ale erganismeéti uman Pa (i J roe Fig. TL Structum neuronulué «neuron meter b. neuron serait, L dendrite, 2 nuclei 3. nucleok: 4. ccep neurenet 5, substanta cror matofla; 6. celule Schwang, 7. noduri Ranvier, & micling 9, axon; 10, colateralé axonic IL rerifictil cx butonl terminal, si un axon (scoarta cerebrala, cerebeloasa, coamele anterioare din maduva spinaril. Dupé functie, neuronii pot fi: receptori care, prin dendritele lor, receptioneaza stimuli din mediul exte rior sau din interiorul organismulul (somatosenzitivi s1 | motori ai caror axoni sunt in legé- tura cu organele efectoare (somatomatori sau vis ceromotori), st intercalart (de asociatie), care fec legatura Intre neuronii senzitivi si motor. Neuronul este format din corpul celular (pericario: nul) si una sau mai multe prelunairi, care sunt de doua tipuri: dendritele, prelunairi celulipete (maoritatea neu- ronilor au mai multe dendrite), si exonul. care, function: al, este celulifug, prelungire unicé 2 neuronulti (fig, 1). Corpul neuronului este formet din neurilema (mem brana plesmatice), neuroplasma (Gtoplasma) si nucle. Neurilema celulei nervoase este subtire, delimi teaza neuronul si are o structuré lipoproteicé. Neuroplasma contine organite celulare comune {mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, cu exceptia centrozomului, deoarece neuronul nu se di de), incluziuni pigmentare i organite specifice: corpii tigroizi (Niss!) din corpul celular si de la baza den dfitelor, cu rol in metabolismul neuronal, si neurofr brilele, care se gasesc atat in neuroplasma (corp). cat si in prelungiri (dendrite si axon), avand rol mecanic, de sustinere si in conduceres impulsului nervos Nucleul Celulele nervoase motor, senzitive si de asociatie au un nucieu unic, cu 1-2 nucleoli, Celulele vegetative centrale sou petiferice prezinia deseori un nucleu excentric. Aceste celule pot avea nuclei dubii sau mutipli, Dendritele, in portiunea lor initiala, sunt mai groa- se, apoi se subtiazs. In ele se casesc neurofibrile. Acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului. ‘Axonul este 0 prelungire unica, lunga (uneori de Im) si mai groasa. Este format dintro citoplasma specializata, numita axoplasma, In care se gésesc: mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic 31 neurofibrile. Membrana care acopers axoplasma se rnumeste axolema si are un rol important in propaga- rea impulsului nervos, Dea lungul treseulul sau, axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa, iar in portiunea terminala se ramificé: ultimele ramifi- catii — butonii terminali — contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transrriterea in- fluxului nervos la nivelul sinepselor. Butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. Inconjurand axonul, se deosebesc, in functie de lo- calizare — sistemul nervos periferic (SNP) seu SNC — si de diametrul axonului, urmatoarele structuri. Sctemal Structora ‘Axoaull neuronilor SNP Axonul neuronilor SNC “Teace Schwann +3 dipine Th jira! teal dé thieing find’ Tor Nu prezinta! mata de celule Schwann *fiecarui segment intemodal de mielina dintre dows strangulatil Renvier ti corespunde 0 sin- guré celle Schwann ‘Teaca Henle ‘separ membrana plasmatica’ a cefulel | Nu prezintl, ‘Schwann de tesutul conunctiy din jur ‘sare rol in permeabilitate si rezistenta Nevrogiia. La mamiferele euperioare, numarul ne vroglilor depaseste de 10 or numarul neuronifr. Forma si dimensiunile copului celular pot fi diferite, iar prelungirile, variabile ca numar, Se descriu mai multe tipuri de nevroglit celula Schwann, astrocitul, oigodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele satelite, Nevrogliile sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale tesutului nervos care dau nastere tumorilor din SNC), nu contin neu- rofibrile si nici corpi Nissi. Au rel de suport pentru neuroni, de protectie, trofic, rol fagocitar (microalia), in sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului Celula nervoasa are proprielatile de excitablitate si conductibilitate, adica poate genera un potential de acfiune cere se propaga si este condus. Prima propri etate a fost descrisa in capitolul afectat fiziologiei celulel Conducerea impulsulul nervos, Aparitie unui potential de actiune int-o zona a membranei neu: ronale determina aparitia unui nou potential de acti lune In zona vecina, Asader, aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute dea lungul unui axon sunt consecinia primului potential de actiune generat la nivelul axonulut respectiv. Conducerea la nivelul axonilor amielinic (ig. 12).1n acest caz, potentialul de actiune poate s4 apara In orice zona a membranei. Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iat potentialul de actiune este condus intro singura directle, deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractara absoluta. De fept, termenul de con- ducere este impropriu, deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou, care se epeta, se regenereaza de-a lungul axonului, SS zore refractara | | zona ce va fl stimubta impuls anterior | inpuls | mpuls unmator Fig. 12. Conducerea impulsului nervos (potenfaluld de actione) Intro fibra emielinics. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati (fig. 13). In acest caz, catorita proprietatilor izolatoare ale mie linel, potentialul de actiune aparé la nivelul nodurilor Ranvier si ,sare de la un nod la altul int-un tip de conducere numita .saltatorie" Acest tip de condu- cere permite viteze mult mai mari (100 m/s, fata de 10m/s in fibrele zmielinice). Aceasta explica apartia mai rapida a unor reflexe decat altele. Sinapsa este conexiunea functionala intre un neu- ron gio alta celula. In SNC, a doua celula este tot un neuron, dar in SNP ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi sirmilara cu cea neuro- neuronala, sinepsa neuromusculara sé numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara. La nivelul sinapselor, transmiterea se face intrun singur sens. Fenctilefundomertale lina mi ae Fig. 13, Conducerea impulsulul nervos Intro fibre mieinizats. Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice, axoaxonice sau dendrodentritce (fig. 14). Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi chimice seu electrice. in urma interactiuni dintre mediatorul chimic elibe- rat In fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica (fig. 15), apare depolarizarea membranei postsinaptice, numita potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau poten- tial terminal de placa, daca esie vorba despre o fibra muscularé scheletica, Acest potential, care nu trebuie ‘confundat cu potentialul de actiune, are doua proprie- tati speciale: sumatia temporal si sumatia spatiala. In primul caz, doua asemenea potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica ‘se pot suma, rezultand un potential mai mare, iar in cel de-al doilea caz, potentialele postsinaptice excitatorli, produse de dous terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica, se pot curnula. ‘Oboseala transmiteril sinaptice. Stimularea repe- tata si rapida a sinepselor excitatori’ este urmata de descarcari foarte numeroase ele neuronului Fig 14, Tipurl de sinapse: a. exodendrltics b, axoaxoniess€, dendro- dendritica (electrica); d.axasomatic. Sinapse chimice Sinapse electrice ‘Alcétuire’ »terminaila presinapticd — cantive vezicule cu inediator chimic (se cu- + doud celule de aceleasi rose peste 40 de mediators chimic, cel mai réspanaitfiind acetiicolna) | dimensiuni care sunt alipite ‘fanta sinaptics 1n zonele lor de rezistenta ‘ecelula pestsinapticA — prezinta receptori electrics minima pentru mediatorul chimic ‘Mod esub actiunes impulsulul ners; $e elibereaza cuante de mediator’ —_s recerea ionilor sia moleculelor de chimic in fante sineptice prin aceste locuri de jonctiune functionate «mediatoral ctimic interactioneaza cu receptonil specific de pe Conducerea este, se pare, membrane: tics, determinand modificéri ale potentislului _—_-bidirectionala membranel postsineptice ‘Conducerea este unidirectional, dinspre terminajia presinapticé spre ‘cee postsinaptica Exemple: | ¥apfoape toate sinapsele SNC ‘miocard placa motorie mugchi neted #SN vegetativ anurnite regiuni din creier Sstemul nerves postsinaptic, pentru ca, In urmatoarele milisecunde, numarul acestora sa scada accentuat. In acest az, avem de-a face cu un mecanism de protectie impotri- va suprastimulari, care se realizeaza prin epuizerea depozitelor de mediator chimic (neurotransmitator) de la nivelul terminatiei presinaptice. Efectele medicamentelor asupra transmiteril si- naptice. Unela medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele anestezice). Reflexul Mecanismul fundamental de functionere 2 siste- mului nervos este actul reflex (sau, simplu, reflexul). Reflexul reprezinté reactia de raspuns a centrilor ner- vost la stimularea unel zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul i filo- zoful francez René Descartes (1596-1650). Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Baza anatomicd 2 actulul reflex este arcul reflex, alcatuit din cinci componente anatomice: receptor, Galea aferenta, centri nervosi, calea eferenta si efectorul (fig. 16) Receptorul este o structurd excitabilé cere raspun- de la stimuli prin variatii de potential gradate propor- tional cu intensitatea stimulului Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale dife- rentiate si specializate in celule senzoriale (gustative, Fig. 15. Transmiteren sinaptici: 1 terminatie presinapticé 2 ace ‘coing 3 Fanta sinaptict; 4, celula pastsinaptica 5. receptor. auditive, vastibulare), Alti receptori din organism sunt corpusculi senzitivi — mici organe pluricelulare akeé- tuite din celule, fibre conjunctive si terminati nervoase dendritice (receptorit tegumentari, proprioceptcril Uneor,rolul de receptor il indeplinesc chiar termi- natiile butonate ale dendritelor (neuronul receptorului olfactiy, receptorii durerosi) Fig 16, Arcul reflex 1. receptor: 2 cale aferenta 3 centrut 4. calé eferenta, 5, elector La nivelul receptorului are loc transformarea ener- giei stimululut in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului, se deosebesc: *exteroreceptori — primesc stimuli din afara organismului: ** interoreceptori (visceroreceptor)) — primese sti- muli din interiorul organismului (baroreceptori, chemoreceptor), «proprioreceptori — primesc stimuli de la muschi, tendoane, ariculatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscari. Tn functie de tipul de energie pe care o prelu- creaza: ‘s chemoreceptori — stimulati chimic: muguri gus tativi, epiteliul olfactiv, corpil carotidieni si aorti- ci; nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie, deoarece sunt stimulati de substante chimice elberate de celulele distruse; + fotoreceptori ~ sunt stimulati de luminé: celule cu conuri si bastonase; *termoreceptori — raspund la variatiile de tem- peratura: terminetil nervoase libere; ‘smecanoreceptori — stimulati de deformerea membrenei celulare: receptori pentru tact, vibratil si presiune. In functie de viteza de adaptare: «fazici — raspund cu o crestere a activitati la aplicarea stimulului, dar, in cluda mentinerll aces: tuia activitatea lor scade ulterior receptorul olfactiv; + tonici — prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimululut: receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea infor- ‘matiei purtate de stimul in informatie nervoasa spect- fica (impuls nervos). Calea aferenta. Receptorii vin in contact sinaptic cu terminafiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinal sau de pe traiectul unor nervi cranieni. Prin centii unui reflex se intelege totalitatea struc- turilor cin sistemul neryos central care participa la actul reflex respectiv. Sistemul nervos central are trei nivele majore, cu atribute functionale specifice: nivelul maduvei spi nari, nivelul subcortical si nivelul cortical Calea eferenta reprezinta axonii neurenilor motori sormatici si vegetativi prin care se transmite comenda catre organul efector. Efectorii. Principalii efectori sunt muschii stati, muschii netezi si glandele exocrine, \Va reamintim structura sistemului nervos. 7 Maduva spina ‘Se gaseste situata in canalul vertebral, format din suprapunerea orificilor vertebrale, pe care insa nu il ocupa in intregime. Limita superioara @ maduvei core: spunde gaurii occipitale seu emergentei primului nery spinal (CD, iar limita inferioara se afla in dreptul verte brei 12 (fig. 17) Fig T?, Crelerul si médura spinari (sectiune sogtala): 1. gous ‘cecipiles 2 distaia cervical, 3. maduva spinart tn canaul verte bral. dilatatia lombara: 5. conul medular, 6, fitum termi Intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cee tei membrane ale meningelor vertebrale care esiguré protectia si nutritia maduvei. Sub vertebra L2, maduva se prelungeste cu conul meduler, iar acesta cu filum terminale. De o parte si dealta a conului medular sia fllurnului terminal, nervii fombari si sacrali, cu directie aproape verticela, formeaza .coada de cal’, exterior al maduvel In dreptul regiunilor cervicala si lombara, maduva prezinta doua portiuni mai voluminoase, intumescen- tele (dilatarile) cervicala si lombara, care corespund membrelor. Meningele spinale Sunt alcatuite din trei membrane de protectie care invelesc maduva (fig. 18). Membrana exterioara se numeste dura mater. Are o structura fibroasa, rezis- tenia si este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural Arahnoida are o structura conjunctiva si este se- parata si de pia mater printr-un spatiu care contine lichidul cefelorehidian (LCR). Pia mater este 0 membrana conjunctivo-vascu- lara, cu rol nutritiv, care inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisurl, In grosimea ei se gasesc vase arteriale, Maduva este formata din substanté cenusie dis- pusi in centru, sub forma de coloane, avand, in secliune transversala, aspectul literei .H’, si substantia alba, la periferie, sub forma de cordoane (ig, 19). ‘Substanta cenusie Este constituita din corpul neuronilor. Bara trans- versala a ,H-ului formeaza comisura cenusie a madu- Fig. 18. Meningele: 1. maduva spinasi 2 apofis transverse: 3, cara vertebral 4. nery spinak 5. ple mater, 6, arehnoida 7. dura mater, 8. apofiea spinoasa, vei, iat portiunile laterale ale .H* in coeme: anterioare, laterale si posterioare. Comisura cenugie prezinia, in centu, canalul ependimar care contine LCR. Coamele anterioare (ventrale) confin dispozitivul somatomotor, care este mai bine dezvoltat in regiu- nile dilatarilor. Coamele antericare sunt mai late $i mai scurte decat cele posterioare si contin doua tipuri de Neuroni scmatomotori ai caror axoni formeaza radaci- na vertrala a nervilor spinal Coamele posterioare (dorsale) contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de deutoneuron (Al Il-lea neurcn), protoneuronul (ul neuron) fiind si- tuat in ganglionii spinali, Coarele laterale sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara, in regiunea toracala si lombara superioera. Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari ai ‘aror exoni parasese maduva pe calea radacinii ven trale @ nervului spinal si formeaza fibrele pregan- glionare ale sistemului simpatic, Intre coarnele laterale si posterioare, in substanta alba a maduvei, se afla substanja reticulata a madu- vei, mai bine individualizata In regiunea cervicala si formata din neuroni dispusi in retea, prezenti si in jurul canalului ependimar, pe toata lungimea sa. ‘Substanta alba Se afla la periferia maduvei si este dispusd sub forma de cordoane in care gasim fascicule ascen- dente, situate, in general, periferic, descendente, situ- ate spre interior fata de precedentele, si fascicule de ascciatee, situate profund, in imediate vecinatate a ‘substantei cenusii, Fig. 19, Maduva spinarit (sectne transversal |, cordonul poster 2 santul median posterior 3. comisura cenusie: 4, corn lateral, 5. nerv spinak 6. cordonul anterior 7, comisura alba, 8. fisura. me dana anterioaré 9, cornul anierion 10. radacina anterionré I. gen- ‘gion spinat 12 radecina posterioars 13, cordonul latere: 14, canalil eperdima: 15. comul postericr. Funcjle fundarerrae' le organisrlui man AY) cate sensi ive Calea sensibilitati termice fori €e gasesc in piele. Pentru sensibiltatea dureroasa, ca si pentru’ cea temic, receptorii sunt ferminatille nervoase ae inal, Den- ‘TY Deutone se afla in neuronii senzitivi din «: nul posterior al maduvel, Axonul lui trece in cordonul ul posterior all mauve won eee Fig. 20 Cale ascent: gi potent 2. xo pero I Intndere; 14. regiune cervical; 15, fascicul gracilis 16. receptor tc (alam; 3 talamus; 4. cortex cerebral 5, mezencefal 6. cerebel; tk 17. dendrtele protoneurenilor 18, fus neuromuscciar; 19 tract 7. punie; 8 axonii deutoneurontor, & nucleul greclis, 10. nuceul spinocerebelos dorsal 20. tact spinoiaamic lateral 21. receptor ‘Guheat il bulb rshidiny 12 fascleul cuneat 13. receptor artculor de pentru durere; 22. exon protoneuronilon 23. receptor termic, leteral opus, unde formeaza fasciculul spingtalamic lat- aa care, in traiectul sau ascendent, ‘Strabate mad maduva ‘AlllMea neuron se afl in talamus. Axonul lui se proiecteaza pe sccarta cerebral, In aria somestezica | Bee Seca Cro hae emt “Tien Tobul varietal. = Pies see cle ce rcpt ~— "Th piele, receptorii sunt reprezentatt usculi osatssner st de discurile tactile Merkel frotoneuronulse afla in ganglionul spinal. Dendri- sacttlneuon unc. ae eave eee, |B sven pate pe ce dein poste maduva, sutoneuronul se afla in neuror feror. Axonull acestor neuron! trece In enzitivi din cor opus, alctuind fasciculul_ sp ic anterior care, in ‘nts sau sscendent tba abate maduva, trunchiul a Ikea neuron se afla in talamus. Axonul lui se profeciéaza In scoarta cerebral, in aria, 7a cele cordoeralo 7 tzean G ) Gaile sensibilitati, peaprioceptive 77 Calea sensibiitatii kinestezice “Sensibiitatea kinestezica (simtul pozitiei si al mis- cari in spatiu) utlizesza ealéa cordoanslor.posterioa- er irnpreund cy sensiates eter picritica. — eceptorii: ‘pentru _sensibilitatea_tactil ‘cu cal sstezica, cu care va fi fescrisa, ‘fhsd cu camp receptor *penini_sensbbiltatea_kigestexics, receptor sunt usculil neurotenc Protoneuronul se afla in ganglionul spinal,.a carut dendrita, longa, ajunge Ta rareptor’ Axonul, de aseme- “nea Tung, patrunde in cordonul posterior, formand la acest nivel fasciculul gracilis. si fasciculul cuneat. Mentionam a fasciculul cuneat apare numai in méduva toracela superioara si In maduva cervicala Aceste doua fascicule, numite si fascicule spinobul- bare, urea spre bulb. Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb. Axonul celui de al thlea neuron se incr: cigeaza tn bulb st formeaza decusetia senzitiva, dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul medial, care se indreapta spre talamus. Allll-lea neuron se aflatn talamus. Axonul celui de ali-lea neuron se proiecteaza in aria sornestezica | ‘* Calea sensibiltati proprioceptive de control al migcarii Aceasta cale este constituita din doua tracturi: * tractul spinocerebelos dorsal (direct); + tractul spinocerebelos ventral (Incrucisat) Receptorii acestei cai sunt fusurile neuromuscular. Protoneuronul este locaiizat in ganglionul spinal; den- drita ajunge la receptor, iar axonui, pe calea ridacinit posterioare, intra in méduva, in substanta cenusie, Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cor- nul posterior el maduvel, Axonul celui de al II-lea neu- ron se poate comporta in doua moduti *fie se duce in cordonul lateral de aceeas! parte, forménd fasciculul spinocerebelos dorsal (direct); + fie ajunge in cordonul lateral de partea opus, deci se Incruciseaza si formeaza fasciculul spinocere- belos ventral (incrucisat) Ambele fascicule au un treiect ascendent, strabat maduva si ajung In trunchiul cerebral, unde se com- porta in mod diferit: + fesciculul spinocerebelos dorsal strabate numai bulbul gi apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferi- of, ajunge la cerebel; + fesciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul, puntea si mezencefalul si apoi, mergand de-a Jungul Pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel, ile sensibiliiiliteroreptive Wil coterie aA a, conditii normale, viscerele nu reactioneaza ‘ta stimuli mecanici, termici, chimici, iar influxurile ner- voase interoceptive nu devin constiente, Numal in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecere al seniatie! dureroase, Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai orga- nelor, sub forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati Protoneuronul se geseste In ganglionul spinal; den- drita lui ajunge la receptori, iar axonul patrunde In. maduva Deutoneuronul se afla In maduva; axonii acestuia intra in alcatuirea unui fascicul si, cin aproape In aproape, alung la talarnus. Al lilea neuron se aflé tn talamus. Zona de pro- iectie corticala este difuza. Aceasta cale este multisi Furcjile fondamentale ae organisms uma * Caile descendente (ale motricitatii: fig. 21) be ae Se ‘Griginea in cortexul cerebral si controlezza ‘motilitatea voluntara. Fasciculul piramidal (corticospinal) ere origin corti- cale diferite: aria motorie, aia prematorie, aria motorie suplimentara si aia motorie secundara, suprapusa ariel senzitive secundare. Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fesciculului piramidal, circa 700.000 sunt mielinizate. Fibrele fasciculului piramidal strabat, in directia lor descendenta, toate cele trei etgje ale trunchiului cerebral si, ajunse le nivelul bulbului, se comporta diferit: ‘in jur de75% din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului (decusatia piramidala), formand fasciculul piramidal incrucisat sau corticospinal lateral, care ajunge in cordonul lateral al maduvei; in jur de 25 % din fibrele fasciculului piramidal nu sse Incruciseaza si formeaza fasciculul piramidel direct (corticospinal anterior), care ajunge in cordonul_ante- rior de aceeasi parte find situat langa fisura medians. jin dreptul fiecarui segment, o parte din fibre parasesc acest fascicu, se Incruciseaza si trec in cordonul anterior opus. Fig 21 Cale descendente: |. cortexul cerebral 2 fascicul pramidal (corticospinal 3 fibre serzitive si motori care se inerucigeazs 1n bulb; 4;fascicul cuneat 5, fascicul corticospinal anterior, 6, fescicul cunest: 7. talanus: 8 mezencefak 9, cerebel 10 puntes; Il bulb rahidian: 12-fescieul corticospinal lateral. impuls senativ de la piel: 14. regiunes cervical: 15. regiumes lombara; 15. muschi scheletic: 17. fasci ui rubrospina; 18. peduncul cerebral (mezencefal. * 1 teiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele S=sciculului piremnidal se desprind fibre corticonuclea- = care ajung la nuclei motori ai nervilor cranieni (seaderi comnului anterior al maduvei). im concluzie, calea sisternului piramidal are doi sexront un neuron cortical, central, de comanda: + un neuron inferior, periferic sau de executie, care poste fi situat In maduva sau in nucleii motori ai ner~ cx cranieni, _Gakea sistemului extrapiamidal _ |gi are originea in etajele corticale si subcorticale = controleaza motilitatea involuntara automata si se sSeutomata Céile extrapiramidale corticale ajung la swcleii bazali (corpii striati). De la nucleii bazali, prin feentele acestora (fibre strionigrice, striorubice si stroreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nucle 2 rosu, substanta neagra si formatia reticulata), con- Snuindu:se spre maduva prin fasciculele nigrosp ale rubrospinale i reticulospinale; de la nivelul sucteilor bulbari ~ olivari si vestibulari — se continua cu fasciculele ofivospinale si vestibulospinale (fig. 22) Toate aceste fascicule extrepiremidale ajung, in inal la neuronii motori din comul anterior al maduvei, Prin caile descendente piramidale i extrapirari- dale, centri encefalici exercita controlul motor volun ter (calea piramidala) si automat (calle extrapirami- dale) asupra musculaturit scheletice. In acest mod sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie, fiind mentinute postura si echilibrul corpulut 12134 1516 718 Fig 2. Miduva spinirit 1 fascicul gracilis 2 fascicul euneat:3. fas ‘icul fundamental posterior, 4, fascicul. spinacerebelos direct Flechsig: 5 fascicul undamental lateral 6. fascieulalramidal ner: cigat; 7 fascicul rubrospinat, 8. fascieul_vestibulospinal laterak 9. Tascicul spinotalamic laterat 10. fascicul spinocerebelos ince ‘lsat Gowers IL fascicul olivospinak 12 fescicul spinotectal; 1, fas: ‘icul reticulospinal; 4, fascicul spnotalsmic ventral, 15. fascicul tectospinak 16. fascicul vestibulospinal ventras 17. fascicul pram al dtect; 18 fescicu fundamental anterior. Nervii spinali Nervii_spinal_conecteaza maduva cu receptoril si sfectori (Somatic si vegetativi). Sunt in numer de 3tde perechi In regiunea cervicala exista_8 nervi_cervicali (primulfese intre osul occiptal st prima vertebra cervi- ccala), In reqiunea toracala sunt 12 nerv, 290! 5 in regi nea Jombara, 5 in satrala si unul in reqiunea coccigiana. Nervi spinali sunt formati din doua radaciné Fpasterioara (dorsala), senzitiva, care prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal. Radacina anterioara contine axonii neuronilor so- matomotori din comul anterior al madaver st s i din jumatatea ventrala a cor uly lateral. Radacina pesterioara (dorsala) prezinta pe traiectul ‘sau ganglionul spinal, la nivelul caruia sunt localizati atat neutril soriatesenail, ca RETORT VSCesenaith. Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din piele (exteroceptori) sau la receptorii somaticl profunzl din aparatul locomotor (proprioceptori). Axonul lor intra In maduva pe calea radacinii posterioare. Neuronil viscerosencitivi au si ei o dendrita lunga, care ajunge la receptarii din viscere (viscerorecep- tori). Axonii lor patrund pe calea radacinii posterioare In maduva si ajung In jumatatea dorsala a cornulul le- teral al maduvei (zona viscerosenzitiva). Radacinile anterioara si posterioara ale nervului ‘spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, care este mixt, avand in structura sa fibre somatomo- torii, visceromotorii, somatosenzitive, viscerasenzitive, Trunchiul nervulut spinal iese la exteriorul cana lului vertebral prin gaura intervertebrala. Dupa un scurt traiect de la iesirea sa din canalul vertebral, ner- vul spinal se desface In ramurile sale: ventrala, dor sala, meningiala si comunicanta alba. Prin a cincea ramura, comunicanta cenusie, fibra vegetativa simpe- ica postganglionara intra 1n nervul spinal. Ramurile ventrale. prin anastomorare intre ele, for. meaza o serie de plexuri: cervical, brahial, lombar, sacral, Jn regiunea toracala, ramurile ventrale ale nerviloc sé dispun sub forma nervilor intercostali, Ramura dorsalé a nervului spinal contine, ca si ramura ventrala, atat fibre motomil, cat $i fibre senziti- ve; se distribuie la pielea spatelui muschii jghea burilor vertebrale. Ramura meningiala a nervului spinal contine fibre senzitive si vasomotorii pentru meninge. Ramurile comunicante: prin cea alba trece fibra preganglionara rielinica, cu orignea In neuronul vis- ceromotor din cornul lateral al maduvei Furctilafundemertale ale organisralui umen Fig 23 Reflex monosinapte 1. madwa spntit 2. axonsl neu- 7 Teh! sre ener neuro sali igre ales Srfemur 6 efector 7 axon neuron moter & csndeta ne Fonall mot enusie fibra postganglionara amielinic, fiind exonal neuronului din Ganglionul vegetativ simpatic latero- vertebral (paravertebral) “Maduya are doua functit reflexs si de conducere, “inca reflexa & MEMUVe! Spinari este indepl- ni neuronit iG St iReflexele spinale somatice Principalele reflexe spirfale Tniotatice si nocicep- tive, dar si reflexul de mers. + Reflexele mi consteu_in cont ia_bruscé a uimTTROSENT ooops Tndeealendonull S eho Raencl 6 pine Th even ove Cur un ciocen Seen cauciuc Tus ry CUrent, aceste reflexe se cerceteazA la nivelul tendonului lui Ahile EA NTS oA ki (eflexul abilian) si la tendonul de insertie a muschitr lul cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). _Reflexele_miotatice sunt_moanosinaptice (fig 23). ’Sceptoril sunt reprezentati de proprioceptori_ mus See See eeconmse Cee Soar este aSigurata de primul neuron sensitiv proprioceptiv din ganglicnul spinel si de prelungirile acestuia, Prelungirea dendritica lunge merge la periferie gi se termina la n= velul receptorului. Prelungirea axonalé scurta patrunde In maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. (8) Pelle tte ake Fig. 24. Reflex Polisinaptic ta neuronulit seni 3. efecion 4 axceul neuronal motor S.neuron de asociatie. Setemul nerves Oramificatie face sinapsa cu neuronul motor din coar nele anterioare de aceeasi parte, inchizénd arcul reflex miotatic, iar o alta ramificatie face sinapsa cu al I-lea neuron proprioceptiv din coamele posterioare, de unde pleaca fasciculele spinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa din- tre neuronul senzitiv si cel motor. Calea eferenta este me eroasa.a ace alle Receptorii sunt “focalizti in piele sii H WIE aferente sunt prelungii (dendrite) ale neu- ronilor din ganglionul spinal Centrii sunt polisinaptici, fogmati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea, neu- < trefdeca( elitonaty Lucrévi practice Demonstrarea unor reflexe osteotendinoase *Pentra reflexul rotulian (patelar) stimulul este produs prin lovirea, cu un clocan de cauciuc, a ten- donului cvadricepsului femural, determinand exten- sia gambei pe coapsé; ilustratia este prezentata la reflexul monosinaptic (p. 24). ‘Pentru reflexul ahilian se loveste tendonul lui Ahile al tricepsului sural atunci cdnd membrul inferi- or este Tn unghi drept si gamba se spriina pe un suport, se produc contractia tricepsului si extensia label piciorului, Demonstrarea iradierii reflexelor medulare Se ia 0 broasca spinala (broasca decapitata, cu ccentrii medulari intacti). Dupé 10 min, pentru deps- sitea .soculul spinal’, broasca decapitata se sus- penda pe un stativ cu o sarma introdusa prin plan- seul bucal, Stimulati pielea gambel, prin aplicarea uunor bucati de hartie de fitru imbibate cu acid sul- furic de concentratii difetite (0-03; 05, 0,7; 1 si 28). Dupe fiecare testare, spalati gamba cu apa si uscatio prin tamponare cu hartie de filtru Se obtin reactii de raspuns tot mai ample, proportionale cu concentratia acidului sulfuric folosit, potrivit legilor lui Pflager: Legea localizarii. La excitatia cu concentratia sleba de acid sulfuric (0,1-0,3%, se observa 0 usoara flexie a labei piciorului, Legea unilateralitatil, La concentratii de 05%, obtinem flexia intregului membru inferior. roni de asociatie si neuroni motori, Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motor, iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al dure Release salisaapsca ig 24) prernts prepiets tea de a iradia [a nivelul sistemului nervos central, antrenand un numar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului, Studiul legilor care guverneaza fenome- nybde iradiere a fost facut de Pilliger. @ lexele spinale vegetative. in maduva spi narii Se inchid reilexe rea Vasomotricitatii (reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudo- rale, pupilodilatatoare, cardioacceleratoare, de micti- une, de defecatie si sexuale, 2. Functia de conducere a maduvel spinarii este asigurata de célle ascendente si descendente, prezen- tate anterior, dar $i de cai scurte, de asociatie, Legea simetriei La 0.7%, se consteta ca broasca flecteaza puternic membrul inferior respectiv si, con- comitent, flecteaza membrul inferior de partea opusa. Legea iradierii, Utilizand o hartie de_filtru ‘Imbibata cu acid sulfuric 1%, se obtin contractii ale tuturor extremitatilr. Legea generalizarit. La o concentratie de 2%, se produc convulsii qeneralizate ale musculaturii mem- brelor si trunciului, = In Iocul acidulei se poate’ folosi, ca stimul, un curent de inductie, a carui intensitate va fi crescuta progresiv. = Pe baze cunostintelor despre functia reflexa a maduvei spinarii, explicati reactiile broastei spinale: Se ose OTe Ik 2% or03% Frcjile brcarertas a orgarimshi un CUVINTE. CHEIE nea na ey cale ascendent, cale descendenta, nervi spinali, reflex miotatic, reflex nociceptiv, reflex monosi- neptic, reflex polisinaptic _TEME ‘S| APLICATII 5 es G i corect, Encefalul Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrele. Ca si maduva, encefalul este acoperit de menin- gele cerebral. Trunchiul cerebral Trunchiul cerebral (fig. 25) este format din trei etaje: bulb (maduva preluncita), puntea lui Varolio. si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi au originea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni. Bulbul, puntea $i mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice si ve etative: salivator, de deglutiie, de vorna, tuse, stranut, masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de cli- pire, lacrimal, pupilare de acomodere si fotomotor. Mervii cranieni Fac parte din sistemnul nervos periferic si sunt tn numar de 12 perechi. Se deosebesc de nervii spinal prin aceea ca nu au o dispezitie metamerica si nu au doua radacini (dorsala si ventrala). Clasificerea nervilor cranieni Nervi 1, If si Vil sunt senzorial, conducand exci- tatil olfactive (), optice (ll) si statoacustice (Vill) Nervit il, IV, Vi, XI, XII sunt motori Nervit V, Vil, IX, X sunt nervi micsti Fig 25. Trunchiul cerebral ~ fata anteriars (ventral: 1. mezence- fal; 2 punt; 3 bulb; 4, plramide bubare; 9. olva bulbarg 6. pedur cull cerebelos inferior 7. san bulbo-pentin; 8. peduncall cerebe- lost milocik 9. sant poniomezencefalic: 10. peduncull cerebelos| supeor. In cite romane ~ criginea aparentt a nervllor cranieni respectivi i ~ fibre motors fibre senzitve. Notam, in plus, ca nervii I, Vil, IX, X auin struc: ture lor si fibre parasimpatice preganglicnare, cu originea in nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trun chiului cerebral. Perechea | de netvi cranieni — nervit olfactivi — au originea rea in celulele bipolare din mucoasa olfactiva, Sunt nervi senzoriali, care conduc informati- ile legate de mitos. Perechea I! de nervi cranieni — nervil optic — sunt compusi din axonil celulelor multipolare din re- tina, care formeaza nervul optic. Sunt nervi senzoriali, Perechea II! de nervi cranienl — nervii oculorno- tori— sunt nervi metori, care au si fibre parasimpatice. Originea reala a fibrelor motor se afla in nucleul motor al oculomotorului din mezencefal, iar, pentru fibrele parasimpatice, In nucleul accesor al nervului Il, tot din mezencefal, Originea aparenta se afla in spatiul cintre picioarele pedunculilor cerebrali. Fibrele motorii merg 6 Fla. 26, Nervi cranient tl, IV, VE 1. musehial oblle stperie; 2 muschiul drept inter; 3, muschisl drept superior 4. nervul optic 5. muschiul drept inferior 6. musehiul clic sferor. Ja muschii drepti inter, superior $i inferior si la oblicul inferior ai globului ocular, precum si la muschiul rdicé- toral pleoapei, Fibrele parasimpatice ajung la muschiul sfincter al irisului $i la fibrele circulare ale muschiului cilisr (fig, 26), Perechea IV de nervi cranieni — neruii trohileari— sunt nervi motori, Au originea reala in nucleul ner vului, situat tot in mezencefal. Originea aparenta este pe fata postericara a trunchiulul cerebral, sub lama cvadrigemina. Fibrele inerveaza mugchiul oblic superi- or (vez fig. 26). Perechea V de nervi cranieni — nervit trigement — sunt nervi micsti. Originea reala a fibrelor senzitive Fig. 27. Nervul cranian V: 1. remura oftaimica: 2 ramura masiards 3. gangitonul trigeminal 4, rarnara mandibulra. ‘Se gaseste in ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului. Acesta contine protoneuronul. Deutoneuro~ nul fibrelor senzitive se afla In nucleii trigeminali din trunchiul cerebral. Fibrele motorii au originea reala in nucleul motor al trigemenului din punte. Originea aparenta se afla pe partea anterioara a puntil. Fibrele semitive se distribuie la pielea fetel iar cele motori inerveaza muschii masticatori. Din cele trei ramuri principéle ale sale, cele oftalinica si maxilara sunt sen- aitive, iar cea mandibulara este mixta, Perechea VI de nervi cranieni— nervil abducens — ‘sunt nervi motori. Au originea reala in nucleul motor al nervului abducens din punte. Originea aparenta se afla in santul bubo-pontin, Fibrele inerveara muschiul drept exter al globului ocular. Perechea VII de nervi cranieni — nervii faciali — sunt nevi micsti, care au si fibce parasimpatice. Fi- brele motorii au originea reala in nucleul moter din punte. Fibrele gustative ale nervului facial au oricinea in gangionul geniculat de pe traiectul nervuiui, unde se gaseste protoneuronul, Deutoneuronul se afla in nucleul solitar din bulb, Fig. 28. Nervul cranian Vil se distribuie 79 regunile 1. temporal si frontala: 2. auricular: 3, mandibulara: 4 cervical: 5. rgomtics Fibrele parasimpatice provin din dot nuclek: nucieu! lacrimal si nucleul salivator superior, ambii gasindu-se in punte, Originea aperenta se gaseste in santul bulbo- pontin. Fibrele motorii inerveazamuschii_mimicti, Fibrele senzoriale culeg excitatii qustative de la corpul limbi, Fibrele parasimpatice inerveaza glandele lacri- male, submandibulare si sublinguale (fig. 28). Fund fundamentele ale orgenisrnulul uman Perechea Vill de nervi cranieni — neruii vestibu- locohleari — sunt nervi_senzoriali si sunt formati dintr-o componenté vestibular, care are pe traseu ganglionul lui Scarpa, si o componenta cohleara, care are pe traiect ganglionul Corti. Ramura cohleara se cohleari din punte, iar cea vestibulara, spre nucleii vestibulari din bulb. Perechea IX de nervi cranieni — neruii glosofa- ringieni — sunt nervi micsti, care au si fibre parasim- patice. Originez rea a fibrelor motorii se gaseste in nucleul ambiguu din bulb, Fibrele senzoriale (guste- tive) au primul neuron In ganglionii: de pe traiectul nervului, jar deutoneuronul, in nucleul solitar din bulb, Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb, Originea aparenta se gaseste in san- ful retroolivar. Fibrele motorii se distribuie muschilor faringelui. Fibrele senzoriale culeg excitatii gustative din treimea posterioara a limbii, Fibrele parasimpatice ajung la glandele parotide (fig. 29). Perechea X de nervi cranieni — neruii vagi sau pneumogastrici — sunt nervi micsti, care au si fibre parasimpatice. Originea reala a fibrelor motoril se afla ‘in nucleul ambiguu. Fibrele senzoriale au primul neu- ron In gangioni de pe traiectul nervului, deutoneuronul aflendusse in nucleul solitar din bulb. Fibrele parasim: patice provin din nucleul dorsal al nervului vag. Ort gianea aparenta se aflé in santul retroolivar. Fibrele motorii inerveazé musculatura laringelui si faringelui. Fibrele senzoriale culeg sensibiitatea gustativa de la baza radacini limbii. Fibrele parasimpatice se distribuie organelor din torace gi abdomen (fig. 30). Perechea XI de nervi cranieni — nervii accesori sau spinali— sunt nervi motori, Sunt formati din dowa Fig 20 Nered comnien IX: 1 bulb; 2 paratida: 3. artera carotid; ake Fig. 30. Nervul cranian X: 1. plaman; 2 inima; 3. ficat 4, stomac; 5, colon, radacini: una bulbara, cu originea In nucleul ambiguu, si una spinal, cu originea in comul anterior al madu- vei cervicale. Distributie: prin ramura interna care pi trunde In nervii vagi,fibrele ajung la muschii laringelui, jar prin ramura extema, ajung la muschi stemocleido- mastoidian si trapez (fig. 31), Perechea XII denervi cranieni — nervif hipogiosi— sunt nervi motori. Au origina realé in nucleul motor al nervului situat in bulb. Originea aparenta se géseste In sanful preolivar, Inerveaza musculatura limbii (vezi fig. 3). SSX) Fig. 3. Nervil craient XI, XIE 1 nerv hipoglos; 2. nervy accesor 3. limba, Sistema! heros —=-CUVINTE CHEIE =~ ery olfactiv, nerv optic, nerv oculomotor, nery } | troblear, nerv trigernen, nerv abducens, nerv facial, | nervy _vestibulocohlear, nerv glosofaringian, nerv vag, nervy accesor, nerv hipoglos } Cerebelul Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului,flind arat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelu- lui, exctescenta a durei mater cerebrale, Este situat Inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavi- tatea ventriculuiui IV. Are forme unui fluture, prezen- tand o portiune median, vermisul, si doua portiuni laterale, voluminoase, numite emisfere cerebeloase. Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebelosi inferiori, mijlocii si super ori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlecii contin numai fibre aferente, Suprafata cerebelului este brazdata de santuri pe- ralele, cu diferite adancimi, Unele sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele (folile) cerebeloase, altele, mai adanci, care delimiteaza lobulii cerebelului, 1 2 3 Fig. 32. Lobilatia cerebelulit 1 peduncul cerebelos mifocis 2 ver: ‘mis superion 3. lob anterior; 4 lob postevior, 5. vermis inferior 6. arbotele viel: 7. lob floculonodular 8 bulb rahidian; 9, punte. iar altele foarte adanci, in numer de doua, care delim: iteaza obit cerebelulut Lobii sunt anterior (paleo- cersbel), posterior (neocerebel) i floculonodular (athicerebe) (fig. 32). La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului, Scoarta cerebe- Joasé inconjoara substenta alba centrala, care trimite prelungii In interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore, de unde si numele de arborele vietii In interionul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nuclei cerebelulu. Extirparea cerebelului produce astenie (scaderea fortei voluntare), astazie (tulbureri ale ortostatismului) si atonie (diminuarea tonusului muscular). Dupa céteva luni tulburarile se atenueaza prin ‘compensare corticala, Diencefalul Diencefalul (fig. 33) cuprinde: talamusul - releu (in trerupere sinaptica) pentru toate sensibiltatile, cu ex- ‘ceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul, Fig. 33 Diencefslut L comput calos: 2 talamus 3. epifa (ganda pneales 4. mezencefa; 5, cerebe!: 6. puntex; 7. hpofiza (glanda piu: tard) hipotalamus Funetile fundamental al orgerismilut man 1 Fig. 34. Fata Interac 1 lobul pactat 2 of postcentrat 3. saul ‘central Rolando; 4, gir precentra: 5. lob frontal 6 sure laterals Syivius:7, lob temporal 8. lob occipital, releu al sensibilitatilor vizuala 3i auditivé hipotals- musul - centru superior de integrare, reglare si coor- donare ale principalelor functii ale organismulul, prin- tre care metabolismul intermediar, secretia endocrina, termoreglarea, digestia prin centri foamei, setei si sétietatil, unele acte comportamentale, ritmul som veghe 5.2. Emisferele cerebrale Emiisferele cerebrale prezinta partea cea mai vole minoasa a sistemului nervos central. Sunt legate Inte ele prin comisurile creierului si in interior contin ven- tricull lateral | si L Activitatea mai complexé a mem- brului superior drept, precum si localizarea centrului Fig 35.Fata medialé 1. santul copulul alos 2 corp calos, 3. santul central Rolander 4. ganjl parctoocciptat 5. sinura ealearing vorbitii In emisfera stangé determina asimetria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata le dreptaci. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: laterala, mediala si inferioara (bazala). Pe fata laterala (fig. 34) se observa dova santuri mai adnckfisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. Aceste sanjuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situat Inaintea santului central; lobul parietal, deasupra scizuri laterale; lobul temporal, sub fisura lat- eraa; lobul occipital situat In pertea posterioara. Santurile mai putin adanci impart lobii in giri Fig. 36. Vercricul creterutut 1 orficiu interventricular: 2: apeduct ‘mezencefaic (Syiviusk 3. vertriculul IV: 4, ventricul lateral: 5. ver ‘thculul fk © certs macular central (ependimar). Pe fata medial, se observa santul corpului calos. In partea posterioara se afla scizura calcarina, care este un sant orizontal (fig. 35). Pe fata bazala incepe fisure laterala a lui Sylvius, care imparte aceasta fata in lob orbital, situat anteri- or de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura laterala. Le nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul alfactiy, care adaposteste bulbul olfactiv (Fig. 36) Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare, dispuse sub forma literei .H’, intre care se delimi- teaza girii orbital Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocar pului, santul colateral si santul occipite-temporal. Intre: acestea, se delimiteazé trei gir: girul hipocampic si giril occipito-temporal medial si lateral. Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa lz suprafata, formand scoarta cerebrala, si, in. profur- zime, formand nucleli bazali (corpii striati). Substanta alba inconjoaré ventriculii cerebral | sill Sistemas nema Fig. 37. Sister limbic 1. fornix (trigonul cerebral 2 aucleu tale ‘mic; 3. hipocamp: 4 ccrtexul emisferel cerebral stangi 5. cortexul cmisferel cerebrole drepte; 6. hipotalarnus; 7, tract olfactiv; 8. bulb olfactiv; 9. copul calos. Corpii striati (nucleii bazali) reorezinta nuclei im- Portanti ai sistemului extrapiramidal si sunt situati deasupra si lateral de talamus. Scoarta cerebrala Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos, Substanta alba a emisferelor cerebrale este for- mata din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie, Fibrele de proiectie unesc In ambele sensuri scoerta cu centrii subiacenti. Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere, formand corpul calos, fornixul (trigonul cerebral) si comisura alba anterioera. Fibrele de aso- iatie leaga regiuni din aceeasi emisfara cerebrala, Dupa cum stiti, scoarta cerebrala cuprinde paleo- cortexul si neocortexul, Paleocortexul, inclus in sistemul limbic, contine doua straturi celulare si are conexiuni Intinse cu an: zatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitela- mustl si mai putin cu neocortexul Cele mai importante componente ale sisterului limbic sunt calea olfactiva, formata din nervii olfactivi, si hipocampul. Paleocortexul (fig. 37) ocupa 0 zond restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. Este alcatuit numai din dous straturi celulare si este sediul proce- selor psihice afectiv-emofionale si al actelor de com- portament Instinct. TEME $1 APLICATI ne Pe fata Y ‘a emisferelor cerebrale se. pot, “observa: a. scizura calearina b. iri onbitar c. aaah -olfactiv; d. corpii:striati, Neocortexul, alcatuit din sase straturi celulare re- prezinta sediul proceselor psihice superioare — activ- itatea nervoasa superioara — ANS. Curent, prin aceas- ta se inteleg procesele care stau la baza memariel, Tnvatarii, gandiri, creatiei etc. Functile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motor + Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. + Functille asociative realizeaza perceptia com- plexa a lumii inconjuratoere si semnificatia diferitelor senza. » Functiile motorii Emisferele cerebrale controleaza Intreaga activitate motorie somatica, voluntara si invo- luntara, Principalele structuri implicate in acest control sunt cartexul motor si nucleii bazali (corpii striati). Reflexele neconditionate si conditionate Reflexul neconditionat este innascut si este carac- teristic speciei (ex. reflexul alimentar, reflexul de apa- rare), Reflexul conditionet este un raspuns .invatat” pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent (fara. importanta biologica), La aparitia unui. sermnal absolut (cu importanta biologica), animalul de expe- rien{a raspunde printrun reflex necondifionat. La un semnal indiferent, animalul nu da nici un réspuns sau are 0 reactie de orientare. LP. Pavlov a descoperit post bilitatea incarearii excitantilor indiferenti cu semnnificatii noi si transformarea lor in stimuli conditional, prin: * asociere — le administrarea unui stimul absolut (hrana) sa se asocieze un stimul indiferent (sonor sau luminos); *precesiune — stimulul indiferent sa preceada excitantul absolut; + dominanta — anirvalul sa fie flamand, astfel instinctul alimentar sa fie dominant In timpul asocierii stimutilor; + repetare — pentru formarea unui reflex conditi nat sunt necesare 10 pana la 30 de sedinte de ela- borare. Frode fundamertale ela organism umar Pavlov a explicat mecanismul elaborarii RC pe baza eparitiei unor conexiuni Intre centri corticali a. analizatorilor vizual sau auditiv si arile corticale vege- tative stimulate de excitantul absolut, Reflexele conditionate, spre deosebire de cele Innascute, se Inchid la nivel cortical. Ele se sting daca ‘stimulul conditional nu este intarit din timp In tmp prin cel absolut (inhibitie corticala). Pavlov a aratat ca la baza tuturor activitatilor ner- voase stau doua procese: excitatia si inhibitia. Excitatia este procesul nervos activ cere se man- ifesta prin initierea unei activitati seu amplificarea uneia preexistente. Inhibilia este tot un proces activ care se mani- festa prin diminuarea sau sistarea unei activitati ante- rioare. Exista inhibitie externa — neconditionata (s praliminara — de protectie si prin inductie negativa), deter ita de stimuli cin afara focarului cortical activ, si inhi! interna — conditionata (de stingere, de Intarziere si de diferentiere), care apare chiar in interiorul focarulul cortical ectiv si este specifica scoartei cerebrale. ‘Ambele procese sunt extrem de mobile, puténd iradia pe 0 suprafata corticalé sau s& se concentreze ‘intro zona limitata, ‘Termen Expicttare Sistem nervos Encefal si maduva spinal central (SNC) Sistem hervos Nervi, Gengliohl siplextri petiferic (SNP) z Neuron de Neuron multiolar localizat th sociatie intregime in SNC (interneuron) ‘Neuron senzitiy Neuron’ care transmite impiilsuri de la (neuron aferent) receptor’ la SNC Neuron motor ‘Neuron care trensmite imputsuri de la (reuron eferent) SNC la un organ efector New peers snervase Icon: rate conlunetiv: poate | ‘senzitiy, motor sau mixt Nery motor ‘Nery cate stimuleaza contractia somatic ‘muschilor scheletict New motor Nerv care regleazs contractia vegetativ ‘musculaiuril netede, a riocardulut ‘si secrefia glandularé ‘Ganglion: ‘Grup de corpi neuronal localizat In aera ‘Nuclew Grup de ‘corp neuronall localizati in SNC ‘Trect ‘Giuig de fibre nervoase care leaga arti ale SNC TEME $1 APLICATII @ Aflati raspunsul corect, “Neocortexul este: a. alcatuit din doua straturi celulare; b. sediul, proceselor psihice. superioare; c. denumit st sisternul limbic; d: sediul actelor de ‘comportament instinctiv. Peleocortexul este centrul cortical al analizatoru- luk a auditiv; b. vizual, c. olfactiy, d. cutanat. @Completati spatiile punctate cu termenii cores- punzatori. Functille neocortexului se grupeaz@ In

    You might also like