318 TeBLoUL 8 Kinesiologie singa misedrit esto ‘aimery atoms ened se nots Tape aoe SECUNDARE ALE. FIECARU senoy tonpay ‘pom one tcapay — 5 enor pod degtespoatey adnppY as so soma sre ep odo ro Elemente de biomecaniet i : : pes a320 Kinesiologie~ tlnga migedtrit Curburile se apreciazd in raport cu linia gravitational. La nivel cer cal gi lombat, coloana depieste anterior aceasti line (,curbe antrioare") Tealizind ceea ce nu tocmai corect se cheam® ,lordoze* (termenul ar tebe pistrat doar pentru deviaglle patologice). La nivel toacal si sacral coloana ‘epigeste posterior linia gravtaionala (,curbe postsioue") denumite citoze" (aceeasi observaic ca la lordoze). Cele’? tipun de devaji posturale Se com- Penseaz reciproc, creterea uncia va fi imediat compeasati de segmentul adi- ‘Aprecieile biomecanice au calculato& existenta surburilor coloane rea- lizeari 0. scidere a forelor gravitationale sau altor frje exleme exereitate asupra coloane! eu aproape 10 ofi comparativ cu o coloand care ar fi per- feet dreaped rigid 2. Unitdle morfefunctionale ale colosnci formate din 2 vertebre adi acente (eu corpurle si aticulatile lor posteioare) si aparatul discoinelar reprecinta in acelasi timp o unitate stata si dinamicl 2) Articulatia anterioara (corpurile vetebrale si diseul) preia 70% éinpresunile de incizeare. Suprafoe de spin ereste progresiv. de la nivelul coloanei cervicale Ia coloant lombarl si odat! cu ea si valoile pre- sionale_preluate. ‘Ariculatiaantorioard vertebral rezist la presiuni foarte mari, 1a tine 4450-600 ke, la bitrini 130-150 kg. Vor vedea e¥ la nivelul coloanei se dez= volt fore malt mai mari care Inst sunt absorbite parial de alte struct Prerea ef presiunile direct po artculaic afecteazi tn primal rand dis- cel cu inelal fibros este gresiti, Zona cate cedeara prime este platoul ver- febral superior sau inferior care bordeaz% aparatl disoinelaz. De fapt, mul ‘utori consider’ aceste platouri ce find parte din apratal discal. Argumente sunt multiple: brana cea mai imporanté (Oxigemul, glicoza etc.) vine la disc prin platourile vertebrale, acestea particips unitar cu diseul ta Tezstenta faa fe forjele do inedreare san de forfecars, fibrele inelulut bros prinzdndu-se solid de platouri te ‘Astdat, In suprasolicitiri, primele cedeaz’ platcurle (de obicei platoul de deasupra disculul) apoi vine rndul corpului vertebral propriv-is si doar fn final asistim la roptura incllui fibres eu hemicren discal Presiunile statce se exerci fn orice postu a corpului, fat un tablou cu valorile acestor presiuni misurate Je nivelul lui L3 si consigerand an in divid de 70 ke. * Culeat pe spate 2025 ke = Culeat pe © parte 705 kg {Tn ortosatsm eo trunchil drept 100 kg ‘In ortotatsm eb tunehial aplecat Sainte la 40-45° 140-150 kg In sezind cu trunchiul drept 130-155 Ke * In gezind cu tranchiul aplecat Sainte Ia 35-40 T7S-185 kg (Dap Nachemson).amigedrit sweeitate Fl per sbre adi seoinelar al preia iy de la vile pre- Ja tineri i se dee- tract tind dis ‘oul ver- wt, mult pumente ela dise ja 8 rainduse 2i platoul 8 51 doar an tablou vd un ine Blemente de biomecanies 321 Aparatul discoinclar participa la stabilttea intrinseca a coloanei nu ‘numai prin suport presional, ci si prin imitarea miscdrlor. Migcarea la nivelul fccirei unt morfofunctonale a coloanet depinde grosimen disculi si inlkimea vertebrlor adiacente. Acest ‘port la nivelul eoloanei cervical este do 6, Ia nivel tracie de 22 lon ‘bat 13. Cu eit raportul va fi mai mic, cu atit mobiftatea segrmentalui este ‘mai mare gi invers. Se vede c& mobilttea cervical este de aproape 4 et] ‘mai bund decdt cea toracall Ineulffbros prin tensiunes Abrelor sale limiteszd de asemenea migcarea vertebral. Se considers eX aparatul discal permite o liberate de migcae de b) Articulafia posterioard sax aniculatia fatetars, desi for- ‘mati_din excrescenfele osoase ale arcurilor vertebrale, ese 0 atticulaje ade viral avind capsuls, sinovials,ligamente ca orice articulate Atculaile fete pevias 30% din presiunile de Inclivare ale coloanch ‘Sunt artculait strénse desi au o cepsull subjire si mai lagé. In schimb, paratul ligamentar este patemic. Orientarea faetelor articulare (cere se schimbi de la nivelul vervicl 4a cel lombar) determina Biocarea seu, din conti, permit migcazea vertebral Io ditecie sau ata, Astfel artculaile postrioare cervicale sunt orientate in plan frontal eu © wsoari angulare oblied spre plarwl wransvers, cees oe upureaz flexie exten sia dar stabilizeazX migcarea de latralitate permitind o bund rotaie. In zona ‘oracalé superioar, fajetele sunt orientate tot in plan foaial dar In angulafe spre planul sagial, angulatie ee se accentueazd It toracalele inferoare. in acest fel, se permit flexia, otafia $i lateralitatea dar este blocatd extensia, La nivel fombar,faetele se aff in plan sagital cu ugoars angulare in plan frontal sranjament care limiteazé roti, dar ugureazd flexia-extensia i latrsitatea 3. Ligamentele reprezints 9 important struct care asigutl sabi tateaintrinseed a coloane, limitind excesal de miscare astfel ~ Ligamenteleinterspinos si supraspinos, ligaments foarte puternice tie siteaza flexia, ~ Ligamentcle capsular (ale articulated posterioare), ligamentul glen 1 lgamentil longitudinal posterior sabilizaza coloane la terminarea Rexel ~ Ligamentul longitudinal anterior limiteazA extensia, ~ Ligamentele coatcrale intestransverse ca gi ligamentul galben siecle capsulare limiteazi migcarea de lnteraitate ~ Ligamentsle capsulave lmiteazd rola, 4, Fascia toracolombard (lombodorsal) farmafiane fbrotendinoasi pu femicd cu rol important in stabilitatea coloanei inferiare si a pelvisulu, reali- ind © intfrre a sistemulligamentar posterior nepermiténd exagerarea fl ‘ie; coloanei lombare si a basculitil posterioare 4. pelvis Fascia toracolombari care oferl suport de inserie peniru 0 serie de ruychi_paraverterali contribuie i prin intermediul acestora la stabilitalea322 Kinesilogie— stinga misedrii 5. Grae costal post fi si el consider co components. sail stp, cleat trasle Lng exsele Go Irate oa le Conia scr pie Ia sabia colori, mals «apart tsi atcomnciay a seaaitr jee 9) Hennes ee ree 8. ce cat penta Gece in pane (Gog su Meue mule stil pe cad a sont are) Date mal exacte In scea deci ci en pre Ia reine. oe tor smu in mijerea do fee 4 Sloane, a unl fei completes i vei nei fe ia jamie de smpiatie Ta tablou! QV dupe stud Ta Ne Adams gh W, Hutlon sunt recute resiene dverslor stun In excl cit 2p ce Hest a vel ee tron omar rasiou ay [REZISTENTFLE DIVERSELOR STRUCTURE IV CAZUL CELOR DOUK TIPUR ‘DE FLEXI LA NIVELUL VERTEBRELOR LOMBARE XOUPR ML ADAMS 51 . HUTTON) einem | Ligament | Teme | Aparaadt Trtrpine™ | Selon | Gaipanay | eo Reomena 5 Erpnmae aie | #5) ” > | neo | xen | vam » | seo | xem Se poate observa cl ligamentul galben si ligamentele supra si inter spinos au rolurireciproce in cele 2 posit de flee. Aceeasi observate si pentru arculatile posteroare ex aparat discal. Contributia exacti a articulailor posterioare este destul de controver- sti cici se pare e& un rol important il au pediculi verebrali of, in. go neral, studile asupra articlatilor posterioare s-au ficat cu secjionares pedi callor care evident seade mult reristenja ftetelor arteaare [La nivelul coloanei cervical, rolurile principale de stabilizare le jose ligamentele anterioare penis extensie si cale posteioare pentra flexic Blocarea migeritr de rotagio este realizaté de factele anticulatilor pos- terioare (ou de capsuld) gi de aparatal discoinelar Stabilitatea activi a coloanel, reprezentaté. de contibuya torus contactic’ muscular, sti de fapt la baza ralizarilor diversolor postu al trunchiului ce asiguelactivtatea libera a membrelor. In absenfa sciunii mus culaturt trunchiulsi, factor stability pasive mu pot nici fixa coloana. pes tru a deveni punct de sprijin al musculaturii membrelor si nied nw pot mengine postule antgravitayonate ‘Teobuie tjeles deci cB musculatura coloanei are rol esengil mu numei {in funcjia dinamicd a coloanei cum esto normal, ci joact si rolul de bazi in menfinerea statcit vertebraleabil ale “URI Elemente de biemecanicd 323 jn cominare, or tece succint in revit rolul fineioneldubla jaca de masculatura pariventebrala Fate schematic, pum ale trnehia a) Mosculature invinsect profunda sau musculanma transversospinal (in unghist dledru dine apofiza tansversi i cea spinoat), format (de la Suprafat pce pofanzime) din moschi semispial, mulatto, al tuft din 11 perechi de mici muse ma bine repreena trie 1) Muschi erectot ~ in pare infengaeétnchntsi ~ care se con- Sinn sus cu tel siseme muscular: sitet locostal (ce! mai lateral), i tem! mseulaurtlngi (longissimus) si sisterl mugehilor spinal (pias) ‘xi mat_ medal © atts descriere a sistemului musculsr posterior, dup Kapandji, este prezntatt pe 3 planuri: profund (wusculatua ezeetoar), intermedia (in {ul posteroinfron) st supertal (atissimus, dors) ®) Musculatura transversospinala_ are 0 activate coro ‘rsa in general, se considerd cl nu ia pare fa ridiaredtranculi, Roll Gi important este de a siabilza, agondnd ea un slgament dinsmic' ajustind micile mig nue veebe, ca i stbizaea Tor (MacConal 1 Basmaian) Studi fieute tn ultima timp au evident aspecte parsdovale th ofunee de rotaor ai runchinle pe eare-o indeplinese acsti muschi. Teoretiy in zona foraccd, sre exemplu, roteia spre singa actveard intens tansversospinail din dreapia, Using tnactiay pe cei din stings. Suprinaton, studi EMG eu Abovelt ins, atvitai gale pe ambele pale coloae:. In cee ce piveste teansversospnalii lombar, care as o aetne mult mai redisé in rote, ma a opin dseropane inte actvtatea tere 9 cen gist practic. In tim pul Mectiriitranchiuhi, dacd acesta este rola, apare aetiitat in trans ‘versospinall, care inst cispare cind Mexia esto compett (vel mai depate) b) Muscularura erectoare asigurt exesiatrunchilu: In po- iin orostaticd dreapé ape © slabt acttte tn musculature spate. Pe miguel ee flectam tonchal, activates musculati ca in momentul in care flexin esto complell $1 nu se mat IneBatteze con ‘raja. Toattrezstenta mentinei) wunehulut ete pelts de ligne coloanci discuri si ariculaile posericae. De aici se dedue ajo soliciarea vertbrld din poza de flexie anim si pevicoll penny dsc Jn jurul tne! flexi de 0°, extort iy cep slaare, la ele fei frmehiula find. complet inact. In chim, devin Toate acti schiogam bieit penta a fixa bazinol sia socuriza ast! tunchiul smu cada in Wncepores etnsie! i vent inteaga mass mca I auasiv apste la milocul curse extesici (mai ales pentru regiunea Jombar}. Jn momenta ride unei greui, muscu erectoare simine rlaaty tot feral find prluat de stractsle coloanei. Pe pacutsl exenseltranchiu- Hiperextensiarunehilui de la povitia omostaticd dreapth se face setivaren tmusculatai eectoae. Pasind 0 greaate In pavtea supeia mnsidera douk sisteme musculare posterioare324 Kinesiologie ~stinga mise racelui, scesta se apleact inate gi erectori int fn activate. Plasind acceasi sreutate pe partea inferioal, se va lnrepisa o slabi actvitate muscular Din pocitia onostaticd, inclinarce lateral a trunchiniul se fice sl cu sctivarea erectorilor de pe partea opusi — ar fl un model de cooperare in fctvitate, gi mu un antagonism simultan, Dar erectori mi intl fn actiune tn inclinarea laterala deedt in cazul in care compul este coocomitent aplecet Inainte sau indi ‘In timpul fusei si efortulul erectori sunt fn intenst contractur, chiar ‘dacd tranchil este in flexia completd sau in ate pocitit de relaxare. In exer cite care implica 0 activitate intensi din porte ortestatics, primi solic taji sunt spinalliapoi m, longissimus gi, in final, locostli. Din decubit ven tral, extensia trunchiulul pune In activitate intensi tol! zceyti muyehi, ca si massa erectoare principald inficat Pozitia in fezdnd, cx sprijin, relaxer musculatum spate, dar aple- area inante determina conracia, S-a dovedit cl intensttea contactet merge Datalel cu presiunee intadiscall (Gcad sau crese immpreunt). ‘Orie situate im care centr de greutate ~ linia de gravitate ~ al cor pull oxo translat inainte va determina reserea activialii eectorlor tun- {hiclui, Deoarece in poritia ortostaes linia de gravitaie este interoarA zonei foraciee, musculatura posterioari a acest zone este parmanent fn activitate (uw $i cea lombur). Odservatile de mai sus asupra actvitiilerectorlo: se consider ,fiion logice", Studi practice arati insd ct Ja femelle sau batbajii pulin antenayi se Inegistesziactvitti musculare erectoare care nu sunt necesare Int-o podite sau sitate date ‘Miuscultura extonsoare lombei acfioneazi efectv sith realizarea si cresterea londozei lombare. acd musculatura erectoere coloansi actioneaai absolut similar la hivetaleolonnei lombare si a celei dorsal, la nivelul coloanei cerviale omga- hizaree musculard este eifertt gi aceasta in primul rind datoritt solicitor pe rotate a coloanei cervcale Kapandji deserie Ia acost nivel 4 planur. Din profunzime spre suprafaya sunt: in plan profund sunt mugehit subocciptali, urmear semispinalit (apie tis 5i cervicis) si alfi 3 mugehi miei, apoi splenius gi ridiestoral scapule tar planul superficial este format din’ wapez si stemocleidomastoidian. Toi Iugehii paricips la rotaie i flexie ipsilateralé. Uhimii 2 muschi_soteazi contralateral, Cuplurile musculare cerviale sunt interesante. Astfel, contracfia funui grup muscular unilaterel determing latecoflexie in timp ce” contract, smbelor grape (bilateral) realizeaza extensia coloanei cervical. Splenius capitis face rotaia capului de acecasi gute, migeare Inert 4e stemocleidomastoidianul de partex opus ‘Masculatura flexoare cervical Iucreazi de asemenca in cupler. Scalenii, stemocleidomastoidieni, longus eapiti si chiar cervicisformes2% grupul prin- ‘cipal flexor. Contracia bilatralé a flexorlor neutalizesci rota si flexiaIa- ‘eralhie like Vi ple. nat eo rls "a soe sf ap Toti actia aetia sit tei prin aie Elemente de biomecanica ws Scalenii si stemocleidomastoidienti au acfiuni variate in functie de condifile locele la un moment dat. De ex,, in cazul in care coloana cervi- calf nu este fixati (ow este mentnatd rigide) contracta bileterala a stemo cleidomastoidienilor determin o erestere putcmied a lordozei cervieale ct fleciarea coloarei cervicale inferioae si extersia capul Dack coloana cervieali este fxatd, stemocleidomastidieni gi sealenii ‘tag capul tnainte in momentul flexei oecviale. Musculatura abdominals este alcstuité din drepit abdominal, mu oblici si tansvers. Studile au fost concentrate, mai ales, pe setivitatea Grepilor gi oblicilor. In decubit dorsal, musculatura este relaxa, dar la persoanele. novo tice se inregistreazi 0 ‘sabi actvitate. Ridicarea capului (considera ca 0 rmigcare de tonifiere a rsusculeturi abdominale) determina activate numai in dept abdominal, oblici sunt relaxaji sau col mut inegistreazd o slaba ac: tivtate. In schimb, ridicarea amabelor membre inferioere activeazs putemic gi repli, 1 oblicii, pe end ridiearea edte unui membra setiveaz predominant respectva parte 4 peretelui abdominal [In ortostatism, musculatura abdominala este relaxatl, cu exceptia pri inferioare a obliculut intern, care ramne un paznie™ permanent al zonel inghinae. Jn timpal eformului, in posite dreaptd sau aplecati, ex respirtia opts, 1m timpul tsei seu al expiratiet forse, se contracts doar oblici, nu si dept Dupt unit autor, doar in tuse ar intra tousi in contraetie gi dreptit (Sous Furia) Migearea trunchiului (fk resistenta), din sezdnd saw ortostatsm, ma etermink contractt in drepti sau oblici, cu excepfia lteralitii (ativitate in fibrele posteo-laterale ale oblicului exter) si extensiei, eld apare activitate prin tntinderee deepilo. in flexio nu existt uetivtate, ca exceptia momenta Ii de flexie maxim, cAnd apare ectvitate Tn deep Orice miscare cu rezistent, inclusiv contra gravitjei, determind ati- vitate muscular8. Muschi abdominal sunt flexori ai trunchiului doer impotr- va unel rezistene. Musculiors sbdominsla are un rol important tn determinarea presiunit povitive intraabdominale — important element ajutior al coloanei In sta- bilizarea trunchiuli. Museulatura abdominala contoleazi deci coloana. lm bara Rolal principal i transversul ‘Un alt mugchi care se immplicl in biomecanica lombarl este peossili- soul gi aveasta datorth varatelor lui inser Fl poate realiza accentulri importante ale lordazel lombace cu baste fae de bazin. Se erees2X o relate mecanick inte flexia lombari — bascu area posterioard a pelvisului gi flexia goldului. relia cuplarit miserilor de inraabdominale il au oblicit326 Kinesiologie siinga misedrit 8.7.1. Kinetica coloanet S.a subliniat deja importants fonelor care se everett asupra coloanei. ‘Masele musculare ee se inse:i de-a lungul coloanei cezvoltl prin contractic it de mari, de sute de kg, 2 in timpul_ mobiliati coloansi i, ‘deci a coloanei, in toat situatile de ridicat gi cBrat greutfi care mirese con- ‘Sideabil presi ‘Astle, presiunea determinaté Ia nivelul ukimelee vertebre fombare de aplecarea trunchiului inate pentru a ridica 0 greutate poate fi caleulatt con- siderindu-se rafal de pirghie format de trunchibraj-cap + greutatea, ca find rosimsité de cea 9-10 ort mai mace de cate bral rezstenei (vez? iz 8.28), Acesto fare enorme din fericire sunt partial ansorbite de cele 2 ci vitiistoracele si abdomenul. In momentul idea greutailor, mugchit inter growls riccota (F607) Fig, 824. ~ Fone de compresie a vl loka ier (Gapt Most IN i tue DS)Kinesiologe giomecanicd 327 aanet si oenurseapulae prin contact lor iit eaves to- _ porn fear chvecje dafeprat '« mugcuantt tbdontade (wl les ins dey AICO car se exrsiggqsompreneal cont Semiold.abmina rediaindoe ene a Fungul cox 2, de ate el ote! dent Stan ave soni. Dora poke cite asst cat 1 aan HE ai as neat an fle donee fee cegrce Fall eae ae Situsite de riding MUHA meceniy Uvaloarea greuiilorridiate (a eft). Si chat peut abdomen pea cea 30% dia pce Is neil Tombar Semin a vet earinne ce rodize cu 50% pctnes ire treoomibs i elu ukinetor vena ie tec pesme pe calcu 30 meifedpermanet th YEH omar ge cae poate eget ht, de migeaea Fs, de supanctcre pin rida re do cane eaIe-cap + ali din eis He rat sec oul VIL peat duph sue I Nachemson se exempt “tn moment ide atte de ‘i greutitifog, my.dul ese modificat prin nfocuitea expr kg. fanle decolie fa Ginga portion de te fot dja con fm mal sex Prezeui'in abon ate eat ste i valoilr presionale din um "RESIUNILE PE. COLOANA LOMBARA IN DIVERSE SITUATH vase ase ‘plea 40° Apteat 20° ou 20 bg Aplesn 20, rout 20° ot 10 ks ied 10 bg. spe dept gemaehi Des ‘inn fa mien inn 5 Na int chee arene fat de clear anor (ex psia de Ne Ansa a dbene gre cae ese Sabin! bn) Ay, Miia’ ta ia mia ears po Ba forsee care contabalansead acess preshi ‘ Sele al fede dena pst Ieee "S04, vector o's lunes amar uu peas ala Atta foe te gia, rite ca sk se mein 0 kinemstict nonmal ©, Conmacanres ee alts do contac erect colonei sa xen Fo ae tment inetorpecum de lace fete aetna RG LAL ne ye 4 a pm conic med ee ceed Pind ape SOD" Ree , su tree avin mule dinud op ad sje spec‘year tracje iizarit iui, are de Reon 23 fg inter- Elemente de biomecanict 327 costal i cei ai centri scapulare prin contraciia lor rigidizear cavitatea to raced, far contractia diaftagmului gi a musculetrii abdominale (mai ales teansversul) compressaza continutul semisolid abdominal realizindu-se astfel cen de a doun cavitate semirigida, Doveda preWvni de cdtre aceste cavitii a unei pli din forjele dezvoltate o face cresierea purlelé a presiunilr intra tare cu valoarea greutiilor ridicate (a efortul) ‘Astfel abdomenul preia cca 30% din presiunile de la nivelul Jambar reduce cu 50% presiunea Ia nivel toracolombar rofinut cf presiunile pe coloans se modificd permanent funejie de postura lust, de migcarea Tew, de suprainedrcarea prin ridiarea nel greut in tebioul 8.VII preluat dupa studile tui Nachemson se exemplifick soest aspect. TTabloul este modifica prin Tolocurea exprimisi valrilor presionale din Newton in ke Presiunile dezvoltate in timpol posturilor do ba2i_ aw fost deja con semnate ceva mai sus. Prezentim in tablou alte cftova situa PRESIUNILE PE COLOANA LOMBARA IN DIVERSE SITUA Te oa plc 20 0 bs pice 4 120 ke Apc 20%, rot 20° ox 10 ke 213 ke In sides de pe sean 120 ke Ric 10 bg, spat dep, genase Mei 4 hg icin 10 Eg, sat eas 198 ie ‘Tis fm mon iin 5 ors Exist céteva diferenfe fal de calculele altor ator! (ex. poziia de fle xie a trunchiului la diverse grade care este subgprecitl fa tablou), Din tablou se poate vedea ca, mannd unghiul de flexi al coloanet 1 {in primul rnd a celei lombare, g/sau mirind Inclicarea braelor presiunea pe coloand va ereste aproximatiy linear. Este normal deci si creased #1 Imirimea fortlor care contrabalanseszi aceste presi Dar na este vorba doar de contacarares presiunilor de tneSteare ver ale deoarece in timpol flexiei se dezvolti presiuni de forfecare datertt wings verebrelor dea aluneca anterior une peste alla, Aceate forte e- boule anihilate ca si se menting © kinematics normal. ‘Contacararea este realizatt de contractia erecterilr coloane’ sia exten- sorilor membrului inferior, precum si de rezistenla fesuturilor necontractile Massa muscular prin contrafie activi este efective pind spre 50-60" flexi, moment in care activtatea museularé diminua rapid intsind in joe in special328 Kinesioogi _stinga miscrit structuile pasve, Evident cX si fa acsastt situyie muschiul si tendonul par ticips la contracaraea forelor gravtaionale si de forfecare prin rezistenja tisulr chiar dacd ru mai inegisrim activitate contracts. Asadar, dup 50- {60° flexie (spre 90°) toatl rezistefa este pe structsle ‘posteriare pasive fare ar puter produce aproximativ 127 kg revistenti. Considerind c& mus- feulatura extensoare in activitate ar putea ofei contraterstengc de cca 235 kg, fajungem la un total de 360-370 kg capacitate de reristentt a coloanei Is nivel Jombar Capacitatea de fuera a mugchilor (lorque) s-0 mai discutat, este depen enté ma numai de forja propri-zst, ci gi de brajul momentuli, Se stiu putine Iuerui despre torque atit al musculaturii extensoae, eft sia celet Mexoare a coloanci “Aprecierea mirimii braului momentului este deceamdaté © imposibili tate dat find diffcutatile de apreciere a centrelor de rotafic pentra fccare ‘mitate morfofimetionals vertebral Exists ns unele studi pentra a misura torgueul ca atare fr apre cierea brejului momentului, Stile nefiind standardizate ea metodologie de Iueru valoile publicate sunt foarte variate, Ith céteva valoi * Torque-ul de extensic isomericd la 40° de Mle a fost de 380 N 69 kp: * La 20° seade fa 312 N. TTorgue-ul dinamic ~ exceattic ese cova mai mare dup cum eel dina ric ~ concentric esto mai mic fajl de cel isometric Variajile ina, inte forque-ul dinamic si cel isometric sunt mici cii veloeitaea trunehiului este Selzuli, La persoane normale, dar neantenate,torque-l muscvlsturit spate la femei este ou aproape 50% mai setzut dectt la birba 8.7.2. Kinematica coloanei Mobilitatea coloanei nu este dectt o sumare a celor 6 grade de libe tate (in medie) pe care 0 prozinl untiile morfofuncjionale vertebrate. $a cconsiderim miscarea de flexi in unitatea morfofunetinalé L3-L4, adic in Tocul unde odati cu flexia, compul vertebral L3 alunecd anterior pe LA, deter- mindnd © compresie a pacii anteroace a discului dinze cele 2 vertere. Se realizeagd forje mu numai de compresie, ci si de forfscare. Aceast®| migeare teste insi repede blocatd de ligamentele postevioare, de capsula articulai posteroare, de musculatura pesteriar’ eare se contract, de fascia toraco-lom- bard de peretele posterior a ineluiui fbros. Aceeasi Hnitare se realizeact i pentru extensie de cite structurile anterioare, Fark interventia structurlor lim Htatoaze, misearea do flexie ~ extensic ar fi potut 1 potenfalnelimitat Migearea de lateroflexie creea2i compresie lated blocdndu-se in art culaile fijetare cic} acest articulaii au o foarte limitath liberate in acest plan de miscare.isedrit al pare istenta a 50- fiecare aie de 380 N ui este patelul fiber: ale, Si dick ta eter. ye, Se rigcare culatiei r-lom: cna $i or lime 18 in at Elemente de biomecanict 329 Asocieres migcirt de flexie cu coa do lateroflexie se rélizeaz8 prin curbarea cofoanei In 2 planari perpendiculere unul pe all A se putea tea liza aga cova nu este posibil deett-daci coloana executl si o migcare de Totafie in ax. Acest fenomen reprezinti un ,cupling” de asociere a unui ax de migeare rotator cu un altu. Acest cupling se produce la nivehil focdiu t funesional (unitate morfofuncionald) al coloanei, dar prin orientarca fafetelor articulated posterioare so va permite © migcare de rolaie mai mare sau mai mica. In acest sens, lomba permite cea mal miei amplitadine de rwlafie. Cea msi mare existind in eoloana cervicald. si partes superioari a coloanei dorsale Coloana toracald ar putes avea 0 miscare mult mai mare, dar se opune rlajul costal in toate diretie {In figura 825 sunt prezentate cele 3 ripusi de migciri Ia diverse nivele ale colounci. $4 se observe absenta completé a rotuiei Ia nivelul prime! act cult cervicale (occiput ~ CI) st a lterflexii in C1-C2, Foarte evidente sunt cuplingurile cervcale. Astfel daci, si presupunem, facem o lateroflexie dreapti, rotaia se produce tot spre deapfa, Zenomen pe care fil constatim eu ugurings, deoarece apofizele spinoase se vor deplase spre stinga, Int-o flexie completd cervical, coloana cervicalé superioaré imine ceapti (in vizulizare lateral) riminind aja pn la revenirea aproape com FLEX-EXTENSG —NCLIATIE LATERALK ROTATE AXALT Pig $25. Mite colonel vere I eves ave,330 Kinesiologie ~stiinfa mise lett in extensie, moment in care curbura revine (Iodova). Patea infercar’ 8 coloansi cervcale so curbeazs devenind concava anterior in. flexie vex. anterior In extensie. maxims, Numeroasele injurit la care este supust coloam determini absteri din- tee cele mai variate de Ia biomecanica normal. Acate abateri pot apirca si Si pessiste din copiliie pink la batsine(e. Probabil cd existt un provent foarte ric din populatia globului care sé prezinte realmeme 0 Kinematcd si kine- ticd de coloans normale. Aga se si explicd de ce agile coloanei lombare silsau cervicale reprezima cea mai fecvents suferinfi a omul Doo astfal de realitate nu este stlind tecorea finjei umane spre bipedism la care nck m. suntem suficient de bine adapay | ‘Asupra acestor probleme legate de adaptarea coloanet Ia verticalitate se ‘va mai discuta la capitolul despre posturi si alinierea corpului,niger vferioars si com teri dine iplrea gi nt foarte si kine- Temnbare ane spre aliute se Capitoltul 9 STRUCTURILE SUPRASEGMENTARE (SUPRAMEDULARE) oem Ment csnine ©) BEES noeittacce: “| Eee B Souen S| PEERS 2 9.1. CREIERUL IN CIFRE Prsine 4» rezta conta srctusloenewolgie speoae It sca nto ner © ssn tere in ovis pra psa ello com ‘iia cell man, Gree: 13001400 Fein compat oil eins ae 6 000 & Green! ei are 540 5 rect cimpanseah ate 420 Gris elite ae 72 8 ral psc are 30 Sic! goes a2 Cee i retin tek 7% Ain greats come CBikeasile celal un sant 140 mm? mew mm, 5 Supa coven seers, 2200240 cr? 5 Gunes corel cor: 1-45 mam 5 Numa de'newoni din sie” 100 mild, avd o rail de fo. mnre sisal de 250 00) neuen. Apron 10 Se ci neuro ut Toca Ih eaten cera alice lal (21h tp de cle nea) sunt de 10. sei mmerone G6 cle esom Sree in massa cee cts ysubana a", ach, seit din te 9 esti dnt cll 36 conaiert ck dot fn cote eee traci 6D emi de mide (i) de Snaps.32 Kinesilogie ~ sina misedrit + 40% din massa ereicruui este ,substanta conus formatd din celu Iele nervonse ' Consul de O, al substan albe este doar de 6% din cci 46L O3/ ‘min (Consumil infregulai reir) in imp ce substan conusic consul rest do 94% (desi reprezints dour 40% din massa creierli) ‘= Consumil de O, al ereerului este aproape 20% din consurnl tntre- _gulu organism cind aces este In repaus (deci fri consum muscular impor tant). + Floxal sanguin al ereierulul este de 750 m/min. Si amintim o& cerebelul, eu cele 150 g ale hi, confine aproape jum tate din neuronii integului reir. 9.2, STRUCTURILE SUPRASEGMENTARE Activittea motoneuronilor medulti este contrclat de ctajele superioare fale nevrexului, Dintoun capital anterior s-a vazut 2% gi in cama reflecelor fe realizetai un contol superior asupra motoneurenilor si neuronilor inter mediari (mai ales asupra stiri lor de excitabilitats), ‘Se obignueste s se considere ,, contro! direct inflenja cen trlor superior: supra motoncuronulus alfa si control indirect in fluenja superioard asupra motoncuronilor gamma, Accgti motoneuroni avind tun prag de excitaie foarte coborit sunt In permanen{a actvati de cenit si perior Din acest motiv bucla gama esto menjinutl perm anent-funcjionall cece ce inseamnd intretinerea unei stri de excitatc gi a motoneuronlor afi Pe aceasti cale agadar se realizeazi ,controlul indies rice actvitate motorie voluntars este declangutS supraspinal de cltre formatunile piramidale si extrapiramidale care emit impulsuri cu actiune de- polarizantt asypra motoneuronilor mesilasi de unde se va declanga exciajia pentru contratia musculat. ‘In cele ce urmeazi, se vor trece in revsté in mod succint principalele formatini neurologice centrale care inti in procesul complex al comenzii i transmiterii impolsurilor c@ au ca finalitste migearea, 9.2.1. Cortexul sensoriomotor (CSM) CSM este reprezeitat de o porfiune a cortezul cerebral (groasi de 3 mm) situnll imediat anterior si posterior fat de suleul central, Pe aceasta ‘important porfiune au fost individulizate 0 serie ve arii deserise de Brod ‘mana) eu responsabiltfi principale (dar nu exchisve) in procesul gener rigor.stl ini vind nal alfa, de- saya alele ide sti sod: sri Siructurite supraseementare (supramedulare) Aste ~ Aria 4 (aria motorie protolandicd, aria cortexulst motor primar) foal ‘ati anterior de sulcusul central are roll de a sinetiza inputtrile de la di- ferite zone ale SNC gi de a genera si transmite comands moterie centalé lire tunchiu} cerebral gi miduvl iniind si moduland migearea voluntard (qnusehit care sunt necesari a fi activi, marimea fortei musculare, duata contrac). Din aria 4 plezel informatit si spre ganglionii bazali si ceebel. Comenzile ei sunt conirlatrae Aria 6 (aria cortexului premotor) plas de asemenea anterior de suleusul central, elizeazi orientarea corpuli si membrolo inainte de mige si ghideazi migcasle membrelor pe baza informatilor sensitive-sensorale, ‘Asia 6 este important pentru fwajarea enor migcar no = Aria 6 suplimentart (aria motorie suplimentri) plasati tot antorior pe suprafaja mediald inte anil 4 si 8 este important, clci aici se realize 2K planificarea misetsilor ce asigurd corectnudinea secventelor activi’ muscu lare penira migeiti eu mare abiltte ca scrsul, vorbitul, cdntatul la pian etc. Aceasf aric ate un rol important in imaginares migérilor (Roland, Larsen, 1980). Intervine de asemenea in relia input-output de It sve ati 4 Asile $ gi 7 (Cortexu! parital posterior) analizaza infocmafile sem entra a acorda mieérile ev medial inconjustor. Aria 5 es implicatt in special in informatie tactile, iar aris 7 in cele vizuale Aaiile 13 (conexul somatosersitiv primar) primese aferente de la pe- vier Ati aferenja sensitiv, inputul, eit gi eferenja motorie, output, sunt organiza la nivelul cortexult corticasenstv sub forma ,somatotopies, adel cao hati © corpului ca un homunculus sensitiv” st “homancslus motor" Imaginea acestor homunculus este clasie8, un omlet ca eapul in jos avind © mand eu police si fifa cu limba enorme in comparatie eu reste corp Aceastd reprezentare testorialé exact a hint compului o tntlnim ng rnumai in teritosil cortexului sensitve-motor, ei st in cerebel si talamus. Actvitatea cortexului,senstivo-motor realizeazd. planificarea si coman- dda misedsi prin activarea individuall a unor musehi, a unor grape muse fare seu a miscdit globale in sine Exist o foarte mare disponibilitate a cortexului motor de a schimba de lao ae la alta conitolul migetti In funete de cerinfele venite din exte Hor, schimbéndu-se permanent strategile outputului motor, Accasta abiltate deosebiti a cortexului motor este posibifl numa in absenja vreunei orga nisi ierarhizate ine arile cortexului sensitvo-motor. In-adevir, nu se mai cconsideré azi cl ar exista ierahiziri cici sa dovedit 8 difeitele arii pot Tua rol prioritar in fimetie de contextul $i cernfele mig Crammond, 1992-1993) Din cortexul sensitivo-otor coboard tractul cortico-spinal care merge pe partea laterali medular, inervind mai ales masculaira. distal.334 Kinestolagi— siinga misearit Fibrele care pleacl de Ia aceste ari gi wee prin pramidele bulbare re- prezint clile piramidale, in timp ce fibrele care ocolesepiramidele sunt cai cextrapiramidale 8) Sistemul piramidal asigue ,telekinezia* sau rotvicitatea volunar, de conto} si declansare intenfonalt'a actvitiii sparatului motor muscular In mod. special, se consideri cf musculatura dieali a membrelor este sub ccontrolal complet al edil piramidale. Sistemul piramidal este mu numai_ un activator direct, ci si un sistem fucilitator pentru motoneuronii medulari. Sunt necesare stimuliri repetitive pentru ca si obfinem un rlspuns mator, Se con- side, de asemenca, ci sistem piramidal venit de Ia ara 4 erecaz4 wn fond de excitajie permanent a motoneuronilor si pe acest fond diverse inflexuri vyenite din alte pint ale scoarfei ar comanda si realiza migoirile. Acest fond de excitajie este determinat de activitatea continnl ritmicd a sistemului pia dal (10 mpulsu),care ‘nu ees mica dar parc lz mentite to. rusului muscular prin excitarca motoncuronului alfa tonic. in acest fel, se poate vorbi si de inflocnfa formajiunifor piramidale asupra torusului-musculat 1) Sistemul extrapiramidal este mult mai complex decdt eel pirari- al, fScdnd numeroase sinapse in nevrax si realizind cireste descendente spre comul anterior medular sau circuite recurente (scoari-stuctuni subcorticale — scoar}). Roll sistemulei extrapramidal este de a reglatonusul muscular al Posturi, ca si migearile complexe reflex-automate, Dar el intervine si in mig- catea volumtaré declangsté de sistemul piremidel, contoind.-i dimensiunea, amplitudinea, stabilitate prin acele circuite recurente (de exemplu, cortico- strio-palido-alamo-cortical) Releele subcoricale pe care le contactazi clile extapiramidale fac aproape imposibilé 0 perfectd cunoastere « roluiui stuctusilor extapiramidale fn motricitate. Principalele relee motorii subcortical extapiramidale sunt = nuclei strat (caudat i lentiewlar — aeesta din uri find format din putamen si globus pallidus); aueleit cenusii din mezencefal si subtalamus (qucleal rosu, locus niger, corpul Luys, zona incerta) Sistemul exttapiramidal exercitl asupra motoneuronilor medulai efecte aut faciliatri, cit $i inhibitor, Sistemul exsapiramidal mai vechi din punct de vedere filogenetic ar juca rolul principal in comanda migcarilor ample, srosolane,lipsite de precizie, efectute de musculatura centsilor Rolul prin cipal al acestei musculaturi este insk de directionare si fixare a membralui, pentru a se putea realiza migearea fini, voluntarS, cw comand piamidal Sistemul piramidal si cel extrpiramidal formesza asadar comanda $i cconducerea influxului nervos, care sta la bazs contacioi musculare, Acfunea acestor doud sisteme este permanent modulati de numerosi factor sensitiv ‘5 sensorial informational, cae vor definitiva clitatea 5 cantitatea* misedri, Miscarea voluntaré Cere o ajustare tonick posturall, care precedl tsi ‘migearea, dar o si urmeazi, ca o umbrd, in timpal activi. Este rolul backed ‘gamma $8 reelizeze aceastd ajustare permanent pe baz comenzit extrapira ‘idale gi modular, in special ceebeloase, a frmatiualer reticulate gi a ap‘gerit ant oi sscula te sb i Sunt a fond flexuri st fond > poate i spre wale ~ ular al mig rica: de fae rial vat din locus cfecte punct =k, prin Drutui, ical, ade si ‘Strueturite suprasegmentare (supramedulare) 335 ratului vestioular, Modularea este datt de schimbitile permanente ale tomust- Jui agonisior si antagonition Direcfionarea generald a mises, arondarea si continuitatea ei sunt date de cortex. Intrarea in afiune, succesiv, a tur eategorilor de mugch este sub Adependenja tm special a sistemlui piramidel, a comenzié comticale volustare © sctvitite minim’ pune tn contractie agonist; cresterea intensitii vest activity soli si sinergigti, ca In cele din urmg, sub comanda pen- tm o activitate intensd, 88 fie stimulai gi antagonist 9.2.2. Trunchiul cerebral (TC) Figura 9.1 arati amplasarea si componentele TC. Astfl, bulbul este local de intrare gi iesire 2 multor nervi cranieni, ca si sediul eentrilor auto- nomi Vitali (cardiac, respirator) san ai funtici gastoinestinale; mezence- Jalul face legatura cu ‘alamusol si hipotalamusul, putea leagh TC de cerebel, iar centrit motor! din TC (nucleul rosu, nucleul vestibular I= teral gi formationea reticulat®) sunt sedial unor neuron ai edror axoni repre- int eferenfe moter spre motoneuronii medular. Aceste eferenje formeaz’ ‘wactut bine delimitate gf anume: Tractul rubrospinal, ce pomeste din mucleul rogu, se inero- cigeaza chiar in TC, inervind motoneuronit alfa gi gamma ai muschilor fle- xori gi nhibind pe’eci ai mugchilor extensori de pe partea contalaterali a maduvel ‘Axon n tract rubrospinal au aranjament somatotop. Nucleel rogu primeste inputuri mai ales de 1a nucleul ding al cere belulut gi de te cortexul motor ~"Tractul vestibulospinal cu originea in nucleul vestibular lateral avind de asemenea un aranjament somatotop, inerveazs motoneuron ipsilateral medulas, si arume exciti alfs- 91 gamama-motoneuronii muscula- ‘uri extensoilor si'iahibi pe cei ce comandl Alexia Trach cereal Pig 9.1. ~ Trash eeeeal (up RF. Sebi.336 Kinesiologe~ siinga misedrit [Nucleul vestibular primeste inputuri de la ceretel si de la labirint (organ al, echilbruli, Cele 2 tracturi reticulospinale, care pomese din formatia ‘eticulats, nu au organizare somatotops, ele ininzinds-e pe toatt miduva, Formatia teticulat primeste inpufuel de la cortersl sensitiv, do la ce- rebel (nucleal fatigia), ca gi informatii de la edile ascendente medulare =Tractul tecrospinal ai cirui nouroai sunt in mezencefal 1 ‘zeazi orientares capului si pitului fn functic de stimuli venii de Ja och In 1985 Kuypers creeazai o schemd funcional snteticl asupra tractu- rilor descendente ale. structurilor suprasegmentae. El considers ci exist 3 mati cli desoondente 1. Tractul corticospinal tncrucigat despre cate $-1 vorbit mai sus, 2. Calea gruputut A localizati'in partoa venteo-redals @ tranchishi cerebral, format din tracturile vestibulospinal, retioulosinal si tectospinal ‘Activarea.grupului A determin comenzile penta suportl. postal rnecesar migcirilor ditecionate (eu scop precs), exctiad muschil. sinergist ‘mai ales cei axiali i proximali. Axonit acest grup dm foarte multe cole- terale implicénd asfel foarte mul{i magchi ‘Tracturle acestui grup se plaseazs tn partea ventali si ventromedial due 3. Calea grupului B este formatk din tractuile ribrospnal si reticu- lospinal (ambele inerucisae) eu actine aproape specifics pe Aexori distal Jn miduva se plaseaci dorsolateral. Axonii lor dau pune colaterale, mere ‘nu numai pe motoneuronii medulas, ci gi pe neuron itercalai, 9.2.3. Cerebelut Bste © static de modulare a migeétilor extrem de important ect prin l tree stimuli proprioceptivi muscular, articolari si esi de la exteroceptori ‘utanafi ca si inputal vestibular si sensorial. Cerebelul confine peste jumitate (Comarca a Mae Macs Fig 92, ~ Afsene celoase cx efcen rin mill erblo op J. Rothwel).337 Siructurile suprasegmentare(sypramedulare) searit Dine somatnens ~ 5 Ser stoner ns ‘angpne 16 ojonzss erounueino ezds ur couguedeonieo unyncuy (—] umnduy (q unjeqasszongnsey onanism K, avenco yt [ veynanson "ego (sop esos) aqasenas0a12 Jepowiow soyow F eyeop0 wojouad ~~ 2076 inucis [Luojour oye ends ‘aquepuecsep oso) [apoio cau ‘ejousqs exis] nan 5 ainoag | awervssp smpeut aay v seers [sf evant unjoqouecouds Se8 gue8 2.284 3 gaz £38 EEcsfehe .EveES € 258 Res a338 inesiologi— siina mised din neuronii ereieruli, dovada a roluhii important pe care Ml are. Cu toate fH esto implicat dest in coordonarca si controll migirilos, de la cerebel ru pleacd direct nici o eferenti cite motoneuronii mecular. El ,proteenzi™ ca un filtra acest motoneuroni (mai ales pe cei gamma) contra’ stimulitlor brutale, a descircrilor (eferente) prea frecvente de Ia cenit superior Aceasti protetie 0 realizexzi indirect prin inhibarea acivarii substan’ reti= culate, blocindu-i acesteia aferenfele primite de la ciile senstivo-sensoriae. ‘Cerebelal primeste aferenfe si de la perferie (somato-sensive $i vi uate) 91 de Ia trunchiul cerebral (vestibular), ca si de la corteul cerebral ig. 92, Ghez (1991) arati ed cerebelul ae 3 zone fuxctionale cu input gi out put distinete (Bg. 93). 1. Spinocerebelum (vermisul + emisferelo intermediate). Aici se pr smese miajritatea informatilor sensitive de la maduv& “Tot de aici pleact outputul prin intermedinl mucleilor ecrebelosi citre tranchiul cerebral $i de aici spre miduvi, realizind cootolul motor 2, Cerebrocerebelum (cmisferele laterale). Primeste inputul de la cor tex (prin ponte) iar ourputel merge de In mucleul dinpt al cerebelulul spre talamus 1 de aici la cortexul premotor st motor Cetebrocerebelum are rol in programarea miscitlor. 3, Fesibulocerebelum (Iobul floculo-nodalar). Primes stimuli de ta nu cleit vestibulai din bull i trimite impulsuri eltre aceiagi nuclei vestibular. "Aceasti-zoni a cerebelului contibuie Ia contoly. migcarlor ochilor $i la echilibral corpului din stind si mers, ‘Sa spus eX cerebelol funcjionea7l ca un Comparator el analizand si compacind migerile comandato do cortex penta fi performate si migei- Tilo care so realizeazi coneret. Orice discrepan{l este repede corectatl de cerebel, care primestc continuy informaile de la perifrie Rothwell (1987) stheratizeazt funyiaoerebelui sub forma a 3 aspects: a) Cerebelul ca waparat de timp” si, in aceas® postuta, el ‘opreste o migoa Ia local si momentul dort, migcare gindita gi realizti de eorex. i) Cerebelul ca ,aparat de invasare” prin care circuitele cercbelului se modiick u experienfa acumultit adic repetarea perseverent 4 inpaturilorintzeste unelesinapse, ajunglindse la Tnvijarea migeitrespec~ tive in aga fl Tncit outputuile corecte mv mai au nvoie pentru a fi do- clangate de 0 cantitate att de mare de input 9) Cobelul ca, aparat coordonator prin care scesta ins- res. migearle nor articulati Ine-un lant cinematic zomplex gi coerent. In acest fel, so capi abil 9.2.4. Ganglionit bazali (GB) Sub sceasti denumire sunt cuprinsi nuclei: eatdat si putamen (care Sormeaza corpul stra), globus polidum, nucleitsubtslamici si substena nigra.rebel aa ‘lor ile bral nigra. Siructurle seprasegmentare (supramedulare) 339 GB primese cea mai mare parte @ informailor de la cortex si tot spre cortex trimit majortatea outputurilor (prin intermedinl talamusuli), Dect CB realizeazd o legiturd intermediarS intre cortexul nemotor si corexul motor primar, Studile au arilat cf GB se implica tn procesul de planifcare motorie (in ceva ce privese deci, vitezs, gi amplituines misc) si nu att in ects vitatea detaliatt muscular, De fipt, GB nici mu au legitus cu miduve degi {in boli care lezeazd ganglionii bezali (Parkinson, Huntington, hemibalist) par semne motori speifice cunoseute (temuritur gi migesrlinvoluntare, r= ‘sitate muscularé prin afectarea tonusulu si postu, lentoare in misc ete) Se pare ef ta GB ar existe 2 tipuri de celule cu sctivitate separa Aste Jule nervoase sunt legate cu migcurea in curs iu att cu injierea ei. Aji neuront sunt activi doar intnte ca migcarea si fi inceput, panticipind ta progitirea ei Tn figura 9:4 se schematizearé Jacul GB fn cicuital motor ‘Ase, motor Suphirontars {Cortex metor Cortex Cortex somatosensoral promstor < < Lob superior parietal Sire. nes reba 5h maou Tatamis Suttalomi ‘Sti Substents ora Fig 94 ~ Cet motor algal bea (Gps L. Ce gi M, Crh 9.2.5. Calle ascendente In cele de mai sus aw fost amintte etile descendente, de comand, Pomite de Ia diversi centri supramedularicitre neuronii motor si inteesla ‘edularieei care ver activa in final efector mised (musehi)340 Kinesiologie~ slinga migeatii Este Jocul acum de a arunca 0 privie sumat asupra ciilor ascendente care conduc informayia spre centri ‘Sa mai discatat deja cé do Ja multitedinea de receptori sensitiv pe- rifeii (Imecanoceptor, termocepior, nocicepton, chenxoeeptori, propriocep- tori) pomese aferenje cate intel ix miduv’ prin ridicina posteioard. De ta hivel medular, informatia ured spre centri suprasegmentarh prin eli prefor mate, cli ascendente, organizate in 2 coloane (colurne). colosna lemniscu Tui median sau colurana dorsll si coloana anterolateral 1. Calea leniniseulului median (colunna dorsld) conduce sensibili- tatea proprioceptiva 51 tacid inclsiv sonzatia vibrator. Venité de Ia peri rie, accast sensibiltate se incrucigea7 in miduvd la diverse nivele ajungind Ia nivelul ereierulai heteroateral fifi de zona periftrcd de unde @ plecat excita Column dorsala (up pozitia svuté Ja nivelul miduvel) strabate trunchial cerebral (fommand lemniscul median de unde ealea isi ia si numels) pentru e ajunge la talamus, iar de aici la aria sensi somaticd primar a cortexulué somatosensit ‘In cokumna dorsali, axonii sunt aranjati somatctopic respectiv cei care due semralele de la zoncle inferiaze ale corpalui sunt aranate cel mai me ian, iar exonit de la zonole superioare sunt plate cel mai lateral. Aceasti Somatotopie, aga cum sa mi alla, se pista pint in zonele corticale Somatosenscrale primare si secundare. In drumul de la periferie spre erect informatie sensitive, falamusul reprezinti 0 stajie de 0 deosebitl importanf. La el vin nw nmi informatile sensitve de la peiferie, ci si informafile sensoriale ale vizului $i awzaui. La endl Iu, talamusul trimite ‘outpatusi spre cortexul sensomotor primar, spre cerebe si spre ganglion be al, Talamusul este deci o stajie importants de prelueare a informapilor ven- fte de le perferie, motiv peatru care aceste informal ma vor ajunge Is cries fexaet cum ele au fost tomise de receptor, i preluerate. 2, Calea anterolateralé conduce serzatile de dare si temperaturt dar are gio ostecare paticipare pentra conduceree sensibilitii tactile $1 proprio Ceptive. Reprezentarea cortical este tot heterotopl, clei eile se ncruciseard la nivel medulaz ‘Calea ure pe partes lateral a miduvei prin foimatiunea retculard, sjunge fm trunchiul cerebral apoi in talamus. Pornifi deci de la nivel medu- Jag, axonii cdi anterlaterale se oprese in substanfa retiulaté (tractul spino- reticular), t talamus (tract spinotalamie) sau In mezencefal (tractul spino- cervical. Proicstia ei anterlaterale din talamus se fice pe neuroni separa fi de esi care primese proicfia iii lemniscului mediar si desi tipurile de sen- sibilitate iman seperate pin’ ajung pe cortex in anile somatosenstive unde imerecioneaz Cle ascendente furnizeazi materiahul informativ care va influenga comands efilor descendents,misedrit cendente stv pe 2priocep- De la i profor- sensbili- a perife sjungind 3 plecat seribate rumele) Aceasti cortcale deosebitt fe, of si al time lion ba lor ven- Ja eroior sturi dar proprio- micigeaca ticular el medu: xu spino- al spino vaagi fa de sen tive unde influenta Siructurile suprasegmentae (supramedulare) 341 9.2.6. Sistemul limbic Sistemul sau ,complexul limbic este incontestabil partea cea mai nebuloast a SNC atit ca defnire anatomo-structurald, cét i. functional. Im- Portanfe lui este Tosi atit de mare, incit Brooks imparte creieral in ,creier limbic si ,creier nelimbie sensorio-motor’, specificind i acelssi timp cB ‘aceasti clasficare este doar functonala ckci snatomic na se pot determing sranite. ‘Conexiunile tnt sistemul limbic si nelimbie sunt aritate in figura 9.5. Fard a fi foarte exact, se descrie ca ficand parte din sistemul limbic cortexul ofbitoftontal, hipocampul, giustl parahipocampic, ginsul cingulae, girusul dinat, corpul amigdalod, aria septa, hipotalamusul, unii nucle a Talamusului precum si o serie de bandelete, sii gi fasicule dintre diverse le pari componente ‘Maltnadinea fuefiunilor umane in care sistemul limbic este implicat fare un factor comun: ,comportamentul", Intradev’s, dup cum considers Strub i Black (1988), Complexul limbic se implies (nu singur desigus) in toate cele 4 nivale do ferarhizare a ,comportamentului”. Fig 25. — ltrs ne stl inc gfoolinbe (ig B.A. Ung)32 Kinesiolege~ singa migearit = Nivelul 1: starea de alerare asupra mediuhai extern gi intern; — Nivelul 2: conducerile subcansientlui gi instinctele inscute (foame, sete, replare temperaturi, sexualtate, ivdjare-memorare ete), ~ Nivelul 3: conceptualiziri abstracte verbale sau ale enttijlor cant- tative; — Nivelul 4: expresil ale vietii sociale, personalitas stil de wi opin {In contextl problemelor de care se ocupl accasti monografie, sistemul fare un rol deosebit de important de le yideea" pink Ia ,execia ii edi el se implied priortar in motivyia ‘mises in invijarea ci fi, realizare, Motivatia tscamnl pentru sistemul Himbie faptul eX ,simte care este nevoia de actiune*, iar procesul de invijare si excouie insearnd a invita ce faci gi a face numai ce ai invijat™ (Brooke) Sistemul limbic este implicat in acivtatea motorie gi in programarce si strategin miscrii pf tn cele mai mici rafinamente ale ei (coordanare, ‘Seoventialitate, intensitae, timp ete). Cu alte euvinte, dap oe sa declangat 62 tebuie flout" ,eo™ul se schimbs in ,cum™ si cin", In rezumat, olul complexului limbic este vital pentre functia motorie normal. Patologia lui creeaz% disfunctionalitayi motorit de multe ori grew de apreciat cavzalitatea lor reals 9.2.7. Specializarea emisferelor [Nevsstatsa unei eficene maximo a determinat ,diviiunea muncit™ tne cele dou emisfese cereale Nu input informational este diferent, cf analia acstoraferente si spunsul la aceste analiza. Aste la majoraea oamealo, emisfeal ting nalizeazit informatile_venite_de_la_organele_ sensoriale de viz slau ca $1 ‘Ge Tr eeompoi atl ji propoceper in Gp co emistoraT dept analizeazt conti inforeailor Spal HOBAe. Se exemplifies aeastt diferente cle douk emisfeo prin sinlagma: yemisfer stingl mureh copaci, im timp = emisfera dreaptt apesira eit de dest eno Pues" mise stngl comand vorbis, respct seevenfiliatea sone, ta timp co enister dreapts contbuic prin determinaeatonas gi tulul wos. mister stingy este impleat tn secvenialiatea actlor motor In timp ce emisiera dreapid este rispunaatoare de aprecierea inregului comp, a Jocului ocupat de corp in spatiu Aceste difereniesi mu sunt absolute, ele varind fn functic de individ st de modalitatea in care 5-2 fut din copilsieaferena informailor cae at re zal in conturarea_,dreptacilor dextze™ ‘su ,stingaclor" sau 2 persoanelor ,2mibi-a a 4id si ambi Structurile suprasegmentare (supramedulare) 38 raion lesz“ [Bratt [> [ston ‘ig 06, ~ Coigoneiste major al sisemale motor (aps C. Ge malCapitolul 10 CONTROLUL MOTOR Tor e 25 ‘rons 70 iy Me 35 | 105. coun conriit srs wae, eute 36 | nsa.comeenniematrias a2, Enon Iv CONTAGLLL MOTOR 350 Compras etre a. Fectiares = 1059, Testare ech 383 ‘011 meoordonres fae0 | 10s, RErLENE sIREACHNMOTORN 230 Pain, contol motor inylegem modattares tn eare se rele mis carea si se fic ajustirite dinamice posture Swans lege de acces nojune oste gi soa madi fvafi® gi se qdezvolli" comportamental motor Pentru specilistl i trap fzied si teraple ocupvional, aceste noj- uni sunt fundamentale att pentru a putea evalua deficitee moto si de pos- turd ale pacienulu, 2 le injelege mecanismele, ct si pent a clabora fi realiza un program de recupersre a acestor deficit CContolsl motor rpresntt de fape controll erccrlalaxupra atv spovifice musculare volunae (conslent), Migedsle autanate care practic sunt constientzate (ex. migelile espratodi, mersul ete) reprints de apt reaultatul celui mai elaborat contol motor. Misarile atomate prezentind cea mai perfect coordonare, Contolul motor cere concentrre, motiv pene care ‘pote monitorza concomitent decit puyine mii ‘0 migcare oarecare ~ de exemply, duceea masini la gut ~ pare sim pit respeti flexi antebratulsi ex flexia ~ adducia beaut. De fap, ca se produce ea concomitenfa nei mulindin de afin sccundare dac obligor ‘cae realizewr postura, stabilizes, cchltbrul, postiomrea prin entrenarea Sinorgstilr, mugchilor de fixate ~ postural, antagonstlor ete. Prodicerea unei migeiti voluntare comport, schematic, patra momente principale: motivajia ~ ideea ~ programarea ~ execuNude. os ‘rial 969 enibri, 396 iMoroR.. 390 2 regleaz mig- sil in care se 1, aoeste not tof gi de pos- a labora si supra activi fate practic nin recints do apt prezentind cea atv pentru care vi ~ pare sim- De fapt, ea se dar obligatort prin antrenarea patra momnente Controtul motor 3s 10.1, FORMAREA CONTROLULU! MOTOR 10.1.1, Motivatia Penira un individ normaly orice migcare voluntard @ fost determina eo cauzi, de un motiv: si apuce un obiect, i meargé, si serie, si tag tun sera, sf detchid 0 usi, 52 se apere deo albini, si se fereasct de 0 agresiune ete Motivatia este determinett desi de condiia medivlui exterior, respeotiv ‘de raportl in care se elses individ cu ambientalul, dar gi de mediul inte- rior (ex. 0 durere abdominalé ne face si ducem mina pe abdomen, si 1uim tin medicament antalgic, si sbordém o anumiti posts etc) ‘Motivatia apare deci prin informarea SNC de apart unei necesiii ‘Acest proces se formesz% tn sistemul limbic. Grreile exprimate de sistomul limbic vor fl analizate si integrate th sidet" de ete corex (lobii prefrontal, paretall si temporal). 10.1.2, Ideea Pe baza integii ,argumentai* furnigat e sistemul limbic cortexului, care motiveszi deci nocositstea unei (anor) migeari,sistemul sensomotor ho- triste asupra oportunitail acest necesiii gi naste ,ideea" de a realiza mip. area inijind pentru aceasa 0 serie de interaioni suprasegmentare care se finalizeazd inteo ycomanda” de excoutare @ migcirii (Brooks, 1986; Rothwell, 1987). Trebuie ai remaredm cf, teretc, dees" nei migciri se poate naste sin ofare unei motive venite de la mediul extern sau inter. Ea se poate haste spontan sis fie exeeutat (@au nu) in functie de hotirivea voijionala 2 individului, ‘dar ceestdmigcare zimine fara scop. Spre exemplu, ,and hotirise si ridic mana in sus fark motiv; ir scop". Tdeea “- oditi aplruti ~ proiecteazS in corterul sensomotor, cerebel, partial in ganglion bazali si nuclei? subcortical asociativ, necesitatea for Imint uni pengram” pe baza elruia si se performeze miscare. 10.1.3. Programarea [Numim sau considerim ,programare" conversia unei dei nto schema de actvitate muscular’ necesaia realzinit unei activti fizice dort in prograrnl nei migelri sunt cuprigl oti parametrit necesari: muschi care vor intra in acfune, marimea foret dozvoliats, amplitudinea mii, durata ei et Programarea migeSrilor este realizatf de cortexul motor, cortexul pre motor, erebel si ganglion bazali. Majoittea neuronilor motori sunt desi-346 Kinesilogie singa migedrit fn contexul motor cellate struetsti de mai sus int ronii motori prin intermediul tunchiului cerebral Progeamicea migedrii sau ,comanda centeala" este transmish prin cli sotort descendente (pramidale 51 exteapiamidale) spre mduva clire mo:o- ‘euronil medulari pentru execute. Acest program’ inst (comanda central) teste retransmis si indict spre ceri suprasegmentari care Iau ereat. Aceast Fetransmitere ~ care se numesle.,descarcare coralari" (corollary dscharge) teste deosebit de importantf, cfci ca ramine in centri respectvi ca un ele- ment conetet de referire pe baza caruia SNC ve putea interpreta corect sem- nalelo aferente venite de la perferie pentru ajustares permanenté. & para- rmetrilor miscert eupring in programl iiial a migeti ean ins new 10.1.4, Executia Comanda central cu programul migcisli actvete neuronii_ motori rmedulari necesariexciirt muscalaturit euprinse in program adick att moto- neuronii care determind migcares, eft si pe cei care determing postura nece- Sard cealizirit mised Teoretic, se poale considera cl exist o variajie enorma « posbiliiilor seoventale de'setivare a uniiflor motait care sar implica int-un anumit tip de migeare, tousi, © constaat eX migcarea se realizeazi pe baza unor sec- venje sereaipe de la mdivi spre mugchi avind o speificitate lars gi mere aceeasi, Acest compartament specific al transmitert comenzit miduva-rauschi penta 0 migcate datd a fost numit program motor Programul motor este intuit ca find sezultatl iteraefiunii dine activie tatea de programare a centrilor suprasegmentari, reesle neuronale medulste i feedback aferent ‘sExecufia™ migelsi determind prin ex ins o cantitate enor infor rmafionala aferenti prin feedback plecatt de la receptrii sensitiv fus mus cular, tendon, articilatic, mecanoceptoni, exterocepton ete.) ctice segmental ‘medulae respectiv si de’ aici elite oettrih suprasegmentar. Pe baza acestor informapi (ea 91 celor sensorial-vizuale si vesubulae), wexccuia” se perfee- Hioneaz4, se corecteazl, se adaptcaz continuy la conde gi necesitajile com crete tn care trebuie si se relizeze migcatea ‘Aceasta continu interrelate input-output pentru a migcare dat gi care se repetd cu o anumitl frecvenfd sfrgeste prin a realiza o nvilare™ a rejelei newronale, cire devine mai economics, In sensul c ctivavea ei se fice mai rapid, pe un minim de input. Ca si olim ,calea ar fi battort", iar execuia se realize imediat la coi mai sdecvati parametn. Este una din ciile prin care se naslo abiitaea ‘Dar 51 teelele neuronale suprascgmentare suk capabile si genereze prin yinvgjare" scheme comportamentale ale oulpututlor motoit chiar fn ax Senfa'inputurlor sensoriale. In acest caz,aoesterefele sunt considerate, ge= nerator! de scheme centrale”. O schem® gonerall a componen telor sistemului motor poate f ummdsi tn Agura 101.amigedrit nin cate central) “Aceasti ischarge) un ele. 3 pare i. motor tat moto- bilttitor rum tip si mereu aenugehi re activi rmedulere “i infor: fas mu iegmental fa aoestor se perfec ile com si care a refelet face mai executia calle prin sgenereae iar in ab- ate ge Conrolu! motor 347 | Progamare jExecutia | Smaiod_| —— tetra —+ioe 7, 1 cata iden —+ Pre eT \etttey/ | EES | Fig 101. ~ teres neural major 5 pesoraaes miei PD, Cheney) Costroful motor se decvolti de la nastere in 4 elape: mobilitate, ste biltate, mobilitate contolsté si abilitate. De all, to prin seeste etape rece 5 pacientul cu deficit motor care urmeaai un program de recuperae. lal bapele controlula moter. 8) Mobiltatea, Prin avest ermen intelegem abilitatea de a initia o mig sare, 2 si de a executa miscarea pe taxtf amplitdines ei feiclogics Deficitul de mobilitate poate avea drept eauze hipertonia (spasicitatea), hipo- ‘onia, dezechilibral toni, redoarea arcularé sau periaticula Reeducarea mobilitatit va implica deci le reeastigarea amplituinil ar e, fe a forfei muscular (cel puyin pans la © anamitd valoare), fe rela corea ambelor b) Stabitiaea este capacitatea de a mente postrile gravitajionale si antigrvitajionale, ca si poztile mediane ale corpulu Poste f definitt ca Posiblitatea realizirit unei contraciji normale simukane ¢ mugehilor din jurul articulate: (cocontracie). De fept, sabilitate este relizati prin dou po tea reflexelor (onice posturale de a menfme o contractie in zona de scurtare a mugchiulsi conta gravitatich sau contr uneirezisente manuale aplicate de ctire kinctoteapext; cocontactia, adicé contractia simultané a muschilor din jurul aniculaii,ceea ce creeaz8 stabilitatea in postuile de incareare Diff meafinerea eorpului in pozitie dreapt °) Mobititstea comtrolatd reprezinté abiltstea de a exccuta migiti in timpul orice posturi de intreare prin greuatea corpului eu sezinentle dis: fale fixate sau de a rota capul si trunchiul in jaru! axului longitudinal tn timpul acestor postr ‘Un stadia intenmediar este aga-2isa ,actvitate staticinamicl", in care Portunea proximal © unui segment se roieaz, Tn timp ee porfiuned lui ds.sas Kinesiologie ~ stinga misedrit tald este fixati prin grevttea corpulil. Spre exemple, in portic unipodalé rotarea trehiulai reelamé un doosebit control al stability st echlibrl Mobilitatea contrat necesit = oblinerea une! frfe rusculre Ia limite dispenbils de migeare; promovatea unor Feacfii de echlibru; — Hezvoltaea nei abilititi de utilizare a amplitedint funetionale de rigeare atét in atculaile proximal, cit si tm cele distal. ‘d) Abiftatea este ultimul nivel al conitolului motor ~ cel mei taal - putind {definite ca ,manipularea si exploraree. medi. inconjurtor*. fh {imp ce rldicnile membrelor prezin’ 0 stablitate cinamicd care ghideazi membre, pattea distald (mina, picior) are o mare libertate de migcare $i acsiune ‘Abilitates este desi capactatea de a migea segrentt sau locomotie ‘Membeul superior, in spocil, este segmental cx cele mai mari nec siti de abiltte, dar despre abilsare se vorbeste si tn eacul celorlalte seg- in afin posturi CControlul motor a fost ascemuit cu ce se intimplé dnd ne suim in rmasind pentra ane deplasa undeva. Mayina este pregitié cu tot oe trebuie pentru a ff pornits (benzins, vei, replaj etc). Pentru ca motor sf fc pus in migcare este nevesar un ‘mecunism de iniiere, de declangare, a migcrit tmotorviui (deco). Acest rol in creer fl joact gangliorit bazali i Tobul motor frontal, Dar mecanismul de declangare mu poreste singur, ci doar dae i se 4 sarrl, cova ce se face prin cheia intoarsi in centact Ia doringa soferu Tui, adit’ prin motvata Tui de a porai motoru. Accesté functic o are sis femal limbic in erier. O8ath port motorul, masina este gata sk plece. Cum? Inaints, inapo, in vitezs I, lent sau ruse ec. “Alegerea acestor parametri se face in functic de experienja acumulst, dar pot f si total noi (Gel pujin unit dinte ei). Alegsea este flcutt de cor fex pe basa unei scheme care este transmis motorlui. Acesta (corterul toto), primind schema, programes24 toate componente masini si se acorde Ta schema. propwsa (migearea pistoanelos, invirtrea axufui cardanie, rlarea rofilr ete). Pe parcursal drumolui, schema se schimbi in func de cerinele fui gi ale goferufui care comunicS’ noi modificsri in schema de functionare a ‘motorului care programeaz’ noi aspecte de execuie acapale necestiilor exte- ‘are sau inferioare (In cazul unul commportament nonnal atit al soferului eft si al masini ‘Desigur ci acest similiudini Inre SNC gi masind nu pot decdt si dea o schematicl exemplificare asupra extrem de complesului mecanism al con troll motor Realizarea unei migetri dup cum sa vizut, are un circuit neuronal extrem de complex caro’ devine aproape inexplicabil cum se poate realizeas ae in i = Contotul moto 9 fnteun interval ase de sour. Aga, spre exemplu, sa ealculat ef pentru o sine utd migcare simpld (pu o aefibne en Scop) , indi ar necesar un. minim fie 300 ms. Un individ mu poate monitoriza tn acelagi timp msi mult de 2 5 mised si numai dact acestea sunt lente gi ard efor ‘Modalitatea exacté prin care nstinga volfonalé este capabild st se concrtizeze in actvitte motorie nu este incl saisftestor explicat Penfield a consieat existenla unui sistem, centrencefalic partea superioera a trunchilui cerebral, cuprinzind portiuni mezencealic, fienoofelice si talamice. Acest sistem centencefalic at fi sursa impulsrior volifonale pe care le conduce spre cortex si de aici, prin centrit subcort Cal, spre sistemul efector, sau direct, fed implicarea cortexului. Aceasti lind posbiitate este justificatk de migcirle sugarulai mic, Migedrile unui escompuse in. grupe adult, oricat ar fi de complicate, ar putes fu scheme de miare. Aceste scheme sa tipare motorii sunt, dssigur, septate de milloane de ori de la formarea tor din Copilii, devenind din ee in c@ mai precise sf automatizate ~ mersul este fi cotusi tin exempla eloevent ia acedsl® privint este scheme se formenza pe baza sistemului .incerciti si erori”, died pe baza invari din ‘Sea dovedit ef rezultatul acestor ,invi- mints” se memorizeazd in aria. sensitvo-sensorials, sub forma engra~ melor sensitivo-sensoriale ale miscdrilor motorii”. Cand Gorim sf exceutim un act motor (volijanal), se face ape! dizet sau prin iermediul corexulsi fe engrama respectivi. Se ste, de altel, cf aria cor tical sensitiv somatica si aril corticale motorit sunt Tinto relic anatomic8 trims ~ practic so Tntteplirund TEngrama sensitiv se formeazi si se porfecteazt tn special print-un feed-back proprocepti, care realizazs un servomocanism. Un exempl pr tic: utlzand eutital cing tiem ceva in farfure, primim continus semnale proprioceptive de la degete ~ mind — antebrat — brat, care sunt comparate fou engrama memorizats deja, migearea noasttd find continu corestat prin jul diverselor prupe riusculare ‘Agudar, activtatea sistemaului masculat ,urmeazl™ pas cu pas schema focalizata in ara sensitva, ceea ce insearand ‘eS TucreazA ce un servomecd- Cel mai rapid contol (adick eemoasteea greelfor i corectarea for) 1 realizeu2a engrama proprioceptivd, Esta engrame controle senzotial de vir sa auz, ati este mult mai lent, edei feedbackeul sen- oral este mull ma} lent decit feedbacivul sensitiv proprioceptv Enisti © dovadd experimentala incontesabilt a existenlet engramelor senstivosenzoriale ale migciilor motor". Ablaia unor miei zone din fexul motor la maimufe nw impiodies performarea unet anumite activity eek feventual alti nnuschi © suplinese; in schimb, ablaia zonei sensitive cores Punaitoare face tespectiva activitate impos Utllizarea engramelor sensitiva-senzoviale pent actu motor 1 poate cxplica insi actviitile foarte rapide, abiliajle deosebite, cum ar i bata350 Kinesilogie stiinga migedit Ja magina de sexs, clntatel Ia pian sau_vioar® ct. Timpul este mult prea seurt pentra a considera intreg circultul. De aveea, se consider eX, In cazul abilitiilor, contolul misarilor musculare foarte rapids se face chiar tn sis- emul motor, in aria corticali premotor, ia. ganglion bazali sau chiar in cetebel, Lezarea oricdreia dintwe aceste zane distrage abiitatea acului motoz ‘Se poate vorbi deci de, engrame morori.” care ay fost dems rite ,scheme ale fancied motorit de abiliate", care eontroleazt misetrile pe aceleagi principii ce gi engramele sensitivo-senzorile, Informatia de le per- iferie este condusi direct in sistemul motor, Erorle fnregistrate sunt com- patate cu engrama motorie si corectate Engramele ~ atit cele senstivasenzoriale, cit gi eale motorii ~ se for meazi in copilrie prin contolul volifonal gi se perfesjioneaza continun prin repette, Cu edt engramele sunt mai bine fixats, cu atit_scivtitile muse laze capati iteed de execute, intensitate si complexiate, fn ford, engramele ‘nn numai eX vor realiza miedrile doite, dar vor inhibe gi sinapscle care nu este necesar si inte in schema misclrior dorite. Acest proces de inhibit {tot ceca co ar putea parszita migcarea precist impeded iradierea impols.- Jui in afara cai activate. Aceasta realizeazé ,coordonarea" de care se va votbi Tniean alt capitol, Karel Bobath spunea, pe bund drepate: ,Fecare engramd motarie este © cale de excitate tnconjurata de un 2id de inhibitic" Migearea voluntard se desfisoarl deci pe baza unui program preexis- tent, contrbutia voltionalé avind rol de initiee, susie gi oprie a acti vita ‘Kinetoterapia are de .fnvlja* din ideen engramelor principiul repetife ce prinipiu. de bazi al objineri unei bune coordnt 10.2. Erorl tn controlut motor fn contoiel motor a} unsi individ apar in diverse ocaziiinadvertnte ‘inte comportamentul motor intefonat si comportamentsl motor realza teo astel de situsie -a strecurat undeva pe complicaee cli ale acetui co trol 0 eroare (seu mai multe). Nu este vorba numai de stiri patolozice, de boli ale sistemului nerves, ci de indivi sindtosi care gresese™ undeva comenzile,inteneajile sau exec 'Existi mai multe eluri de erosi. Vom prezenta eiteve dint ele: 1, Selectarea gresi straegiet misedri. Si. presupunem eX stim tn picioare, neatenfi lace este in jr (concentra pe 0 problemé oarecar) si fineva bruse ne imbrinceste pute. In aeste condi, SNC selected rapid lun program motor de redesare © corpului. Dac8 persoma cade, se poate con- sidera cf selecia strtegiet a schemei do redresare a fost grit. 2 Selecare corectd de program dar uilvare inadecvata @ paramet- Ion, Rigisim ce pe mast un obiect. Experienj face east alegem pony aceas- UE acyume 0 anumitt strategie raporatt la aspectul cbzcivului (ex. apreciereame in si pid ooh Controlul motor 3st greutitit fui comand punerea in schema unei anumite forte necesare Giedns de pe mass). Obicctul insi esto mult mai wpor decit ne-am asteptat, Inotiv pentru care ne trezim cf mina ne este aruncall In sis in act cu 0 ‘ampliudine care nu era previzutd in stategia comandath pentru rdicat jobiectului de pe mash, Invers, dact obiectul era mai greu decit aprecisem ini 3, Factori neprevicufi pot perturba exeentarea programului unei acti- Dresupunem ci in cidral unui antrenament mergem pe 0 band rlan- satin mersul Toate bine. Lun moment dat, fegim de pe and pigind alituri pe pardosea (suprafald stajiona’). Primit pasi vor f dezechilibrati(putem chine cadea), mersul noi mai pisteazi pro: sramul corect. Revenint la un mers normal dupa cétiva pai. Explicaia: strate mers pe band rulanti nu se mai poliveste cl cea necesari mersu si exori in exccutia mis eauzate de boll ale sistem: Tui nervos, De aceea examenui clinic al orieirai pacient eu afecliune neuro logics include analiza tipurilor acest erori ale controlului motor ‘Un Iucru este extrem de important de reyinut mai ales de cei care se ‘ocupa cu asistenta de recuperar. Erorile sunt evaluate chiar de SNC si sunt Stocate in memoria experienfelor acumulate. Dect erorile in controll motor constituie material didactic", de invita penis creier, pentra a corecta vit toarele programe de activne in condits simlare adic pentru a fece acondul intre actu motor intenjionat $1 comportamentel motor realizat. Repetifia este tan procedeu general al invari, pc care explicd baza procedeelor kinetice te fecuperare in diverse defiite ale cantralulut motor Deficenfele contolulii motor cresaza alte scheme de migcare @ cSror poate fi judecatH din punct de vedere neurologic, biomecanic si Ineabolie. In anumite sitiafit se creeard programe adaptative, Ieoretic ter porate, dar care se pot permanentiza doc ru interven la timp. ‘Un exemplu: mersul ev ajutoral cadmuui de mers sau al ciiclor (in diferent din ce motv), necesar la un moment dat, determiné alteran sului normal, ale postarit si echilbrului ca si costuri mai mari ene Prslungiven Tui va stabil lett putcnice newologice gi biomecanice ators care eu greu Vor putea corectare Ajadar, .controful motor" exprim modalitates fn care exajele ne supramedulare comands si moniterizez24 misearea si, In acelai timp medial extern prin intr le eta pevioare Controlul motor se relizea2i th cadrul ciouitlui sensitiv-motor ee se stabilegte intze perferie-ceier-musehi. In fig, 10.2 este schijat acest circuit fu principale fui statKinesiologl — gina mised ! "Sr Sy | j ] ES SS etcaqie mien) | Fig. 10.2. ~ Circuitul sensitivo-caotor al controlului moter. 1, Receploipeifeettransmitinfornatiadin edi } 2 Infoatiaefrepe prin neva set spe m0 | 3 in mtd we face Tetra (sings) ine ev sensi de a pe | sfc cu neuronil consi! mda forming fi sense ace snsive se inraject tosind connate 5. Cle seniive wet ace tala. 6, In talorus se reaizeacdsinapse cu clile sensitive care conde spre i cortexul senztiv (corebel tc) | 7. Cortexul sensitiv priwind informatia genereazi semnal pentrs eo texul motor. 8, Comanda motorie poreste contralateral spre baza ereierul 9, Semnalul motor este condus prin eit motorii nedalate spre motonew- ronii medalat‘gcarit 1a pe. spre Controle! motor 353 10, Sinapsa conecteszi calea motorie descendent cu moteneurontl rmedula IH. De lz motoneuron pomeste eferenta motore. 12 Le nivelul sinapsei neuromoterit este transmis seminal motor etre mugebi Desigur eX cele 12 stati de mai sus exprimt simpli mecanismal ie complex al controlului motor, dar puncteazi momentele esenfale Controlal motos, asa cum aritam mai intinte, se dezvolti in etape de la nastere pe uci sistemuhuinervos al copiluli, Exist 4 etape. 1. Mobiltatea = sbilitatea de a inijia si exeeuta o migeate pe toatl amplitudinea ei fizologis 2. Stabilitatea ~ capscitaea de a menjine posture gravittionale antigravitaionale ca st pozilile mediane ale corpuli. Ea se realizar. prin reflexele tonice posturale ca si prin procesul de cocontacie (veri capitol despre kinetic) 3. Mobiltatea controled = capactaica uta misc in timpul vied posturi de incircate prin greutaten corporalé cu segmentele distle fixate (c2ea ce fancezit denumese , kinetic’ fn lant inchs"), Cao compltare Ja defnires mobili conteolate este st eapaciatea de a rota capul $i cor ul tn jurul axului longitudinal in sinypul ortostatsmului si mers Mobilizarea segmentelor si a compului, cand segmentele stale sunt & rate, este deseori denumié ,acivtae stato-dinamied". Mobilitatea controlaté este © etapi importanid tn dezvoltarea controloui motor, Ea necesita fora ‘musculard adecvats, un bun echilibra ea $i 0 coordonare perfects a actvitii 4. Abiliatea = capactatea de a manipula si explora mediul incon jraor, segmental distal al membrelor find lihere (eeea ee francezii denumese skinetica in lant deschis"). Dect abibtatea este aptitudinea de a misca sep Imentele tn afara posturit sau locomayit Into serie'de siti patologice (in special neurologice) se pot piende tunel, sau toate, din aceste 4 componente ale controlui motor, Medicul recupteator st hinciolepeual uebiie st evalaeze la ce etapa a dezvoltai controlului motor sa refstors bolnavul ineepind atfel programal recuperator cu reficerea acele ota Obisnuit, se pune semn de egalitate faire contolul motor si ativiatea Voluntaré sat telekineza, cum se mai numeste. Realittea este insi_ putin diterie. Se stie, gi in aceast monografe s-a mai diseutat, ef activitatea muse i este de 2 fetus 8) Activitte tonict-posturat, sctivitate necomandata, tefl, reprezen- lait de tomosul muscular de repaus sub comands reflexclor medulate. prin acfinea buelei gama gi a motoneuronulii alfa, si tonusul muscular postural si de atitudine mult mai complet, realizat tot reflex medular, dar ub comanda354 Kinesilogie~ singa migcarit si. contrlul sistemului extrapiramidal eu implicarea cerebelului, uclilor ‘engi gt formatiunit reticulate, ) Activitatea voluntar, reaukat at unei conte combinatil sinerpice intre factorii sensitiv’ st motori implieind aproape ‘olalitaten fancilorsis- femului nervos. S-a vizut cd aceastd activitete comandatt central este trans mish prin sistemal piramidal si extrpiramidal eile efector motari meds las Dar trebuie sublinit st bine rejinut cX na exist migeare voluntrl irs ca ea si ma fe pregtitt de o ajustare tonick posturali a sopmentlui respec tiv care urmeazi sf se miste si, nici o migeate volunara se desfigonri fir ce schimbanle posturale si mu o urmeze ca © ,umbri cum spunea Shetrington Aceste reali Gziologie ne obligh sh reflectim dack realmente exist oud puri de actvitdi dferite (volusaré si posturald) sau do fapt une si ‘gurd complexa ca schimbéri gi ajustel permanente ‘Controlul motor isi face simi existenfa prin intermediul a trei pro 1, Contrful muscular 2. Coordonarea: 3, Echilibrl Si le analizim pe vind 10.3, CONTROLUL MUSCULAR Nofiunea de contol muscular se refer ta ,atilittea dea activa un grap limitat de UM ale unui singur mugehi ae Fi actvati si alti muschi Contcolul nu implies insa si capaciaten de inbibie pentra ceili musehi vecini, acest proces ficind pare din coondonare ‘Un adevirat contol mu poate fi exereitat dect la un individ reloxat care execu 0 ugodtt contacfie & unui mugehi, Orice comand pentru © con- fractile putemick unui mugehi nu sar putea exooua decit tm cadrul unei engrame realizti prin repetti’ pe baza unor provese de coordonare care implies inhibi: de vecinatte Contolul este un act consent orientat in mod special spre © activate fh fond, contolul nu este altcova deedt acjiunes etajelor superioare ale nevraxului asupra poolului motoneuronilor alfa medulari. Acest contol mai este denumit ,control direct" pentru a-l deosebi de ,controlul indirect” repre- ‘entat de inflzenfa nevrexului superior esupea motoncuronilor gamma si prin imtermediul acestora actionind esupra motoncuroniloralf, aspect discual pe larg in ale capitole ‘Calea aeestui contol neuromotor mu are nevoie de antrenament, ci doar de constientizarea raportului sencitve-motor pentra relizarea actvarii unui Iugehi stu a unei migcdri simple la un moment dat Fste 0 cale strict excitatorie fick veo influent inhibitoreish geht eae pte ein at pe Control! motor 355 Controlul unui mugchi se rferd la realzarea contract acestuia, adick 8 realzini unei fore. De fap, controlul ns se refers doar la ati, ef depin- ind si de directa de migcare (Tax si Gielen, 1997). Inet tn 1989 Windhorst si colaboratorii lanseazi © teorie extrem de imeresantd si anume ck mecca. nismele de coniol se bazeazi pe subdiviziunes pooluli motoneuronilor unui Imugehi. Recmutarea UM pe principiul misimii se fice nu cu referire la. mus- chiul ing, ci pentru fecare subdiviziune, Motoneuronit scestor subdiviiuni acfioneazd fc pe fort, fe pe miscare. Aceasta araid ci modul de coordonste al musehivfui este difeit in functie de soop: pentru frit sau pentsu migcare CConcentrarea(atenia) unui individ se poate transla de fa aetivazea ni rug Ia altul saw de lao miseare simpls Ia alta cel mult de 23 oni ine two secundi CCopilul mie igi inoepe evoluya de mature 2 eilor neuronale prin pro de control ale activiatilor simple care treptat s€ completeara, realizin. u-se coordonarea activitilor fizie. Deci engramele se vor forma prin invitarea si itegrarea contolului neuromuscular a unor grupe complexe mus culare aga cum au demonstrat Kenny 5i Knupp, 1955 Feedback-ul clectromiografic (Simard si Basmajian) a demonstrat tehnie Posibiltatea contolului UM individuale, iar Matinacei si Horance (1960) au tublizat acest feedback electromiografc pentru invafarea controlaied muscular preci ‘Un astel de antrenament se adresexa% stict agonistlui miscrit (apse aisuhui modilizator primar) Tint nici 0 participare @ antagonists. Ini, Invijarea conttolului muscular precis pe un anumit muschi are’ impor fmf mal mult tereticd,efei indferent cit de bine ar fi Meu, Chiulai imine foarte slab, doar la un mie prosent din fora rhaxim © muy chiului normal. .Mobilizatorit primar singuri, practic, mi pot contiba 1a 0 activtgle motoris normal In Kinetoterapic, problema controlulii muschilor individual ia © mare importané in primele’ etape alo recuperiri in patologin ncuromotore Din acest motiy, vom insista puin asupra aspectelor ridicate de an ‘eonarea controfuli.muscl Edearea sau reeducarea mobilizatonlor primari reprezinté un proces dificit care cere o concencare si 0 partcipere intenst. Pacienful titi sf Ingeleagd perfect ce i se spane, tebuie si fie relaxat, s1 coopereze perfec, si nu-l distraga nimi. La primal semn de neatenfe, anirensmentul este opr $i reluat in conditit optime. Pacientul tebuie si fe odihnit, agezat intmo pose turd ct mai de echilibu gi de relaxare si fn plus s4 nu aibt durei pe walee ful arcului de miscare. Acest aspect este important clei mecanoceptori art cular intr in fecdbackul contcolalui motor. Este suficient si avem © cisponi- bilitate de 10°-15° de migcare pentry a realiza tnviterea acest contol rice percurbare « propriocepic} Ingreuneaz mult tnvajarea find posi- bits doar in prezenga telereceptiei, Perurbarea gia telereceptci exclude orice Posiiltate de control356 Kinesiologie stitnja misedrit Exist® citova moto Tats care sunt principale ‘2) Stretch reflexul ceclizear contractia musehiului al cérui tendon Tam inting repede. Se utilize’ jn leeiunea neuromulut motor perfec fect similar puter objine cx o electro-vibraie c= 200 Hz 1b) Tetnict de faciltare proprioceptive in cazal th eate tulburrile de neuron motor central rispund la exereifile de facie prin care credm Supraimpulsuci de I o eale intemeuronals la alta pent a seddea rezistenta ‘Sinapticd sta afinge pragul de stimolace, In acest fe, realizim controll mus ‘cular pe fondul unei dificultsti de activare volitionals. Desigur ef fciitarea ttebuie sé fie cu atit mai inlens® cu cét este mai slab controlul volitional i invers. ¢) Exeitafia eutanatd-(motods Rood) deasupra muschiuh antrenat este 0 metoda tot de faclitare. (exteroceptivl) care tnreste feffexul promovind controlul muschiulut partic. 1d) Acthurea imaginative adic concentrarea asuprs acfiunii unui mugehi realized doar in gindites noasted in timp ce riminem pasivi din punct de wedere motor Pacientul Gebuio bine insult asupra acestei metode si trebuie SE infoleepi exact ce i se cere. Poate fi ajutt realizind contralateral res- esi are saw pin ob pas pe det rapet a een ilizate pent antrenarea sontrolulai muscular ce treble etch ©) Antrenarea perceptied contractiel se refer la constientizarea asupre fenomenuiti de contracfie a mugchiului. Cel mai simplu aceasti congtint- are se face print-o foarte ugouth evistentd opush mige8ri realizatt de ‘mnujchi coea ee inseamnf un mic efort ce va gribi antenarnentul. Orice efort mai intens va declanga 0 rispindire # excita. si la alte grupe de musehi 1) Elecirostimularea neuromusculard seleciva pentru un. much 1a nie velul punctulei motor poate fi wild mai ales dack pacientul cauté si ire prin comand voluntaré in rtmal contractor stimulate ‘Dupa cum sa mai sublniat, antrenarea controlulei muscular ou trebuie fn nici un eaz sf producd dutere si nici oboseaa. In general, se executh 3- 5 contactl int-o jedinil pentru fecate muschi, repetfadu-se in timpul zie Be misurl ce mugehiul isi erese forfa $i anduranja sta de contracts poate cree pe sedingd dar tot este rocomandabil ca dup 2-3 contrac si se faca © bare scurtd pauzi apoi se continud ete. Tot timpal se va contola ca si ty fie implica gi alli musehi. ‘dealul ar ca sf trecom la antrenementul de coondonare numai dup ce a fost bine rofeut controlul muscular individual 10.3.1. Facilitarea Concept fait fa eadrul controlului motor, defnit de Shecington, este necesar de fl discutat deoarece in medile de Kinetoterapic notasett calla don te de stenja ional wbuie rebuie ziti, poste ca sh i dupa ington, oiumes Go troll motor a7 este egats {a4 de pli Dupi_ cum s-a mai aritt, stimuli specified tansmisi motoneuronilor alfa determing o salvl de impulsuri de desctreare a acclor motoneuron res. onsabili i setiunii comandate. Este un proces de ,selectie” neuronal care, ‘dup cum am vizut, asigurd engrama, migearea coondonat Stimolié thst excieh subliminal gt alfi matoneuroni din ve ssiemumita 20nd subliminalé: marginalé Orice excitatie suplimentari venti de indiferent un si recrutaree motoneurosiloralfs din 2ana subliminal: marginala va fi consideratd ca, stémul facilitator" rice excitate stimul) care, din contr va. determina 0 seidere a lor motoneuronilor activ, plasindu- in zona subliminal, va ff com sideatl , ¢timul In nogiunea de 1 de fap stimoll inkbitori, ilitare a ink in newrofizol sebit important, Stimuli slabi produc tare limita din massa pootulai ‘neuronal medular, Coneomitenja insi a 2 astfel de stimuli poate determina lun rispuns net superior r2spunsuloi sunat al cefor 2 stimulh in figuea 103 so expla grat i reali, FFiecare stimul, izola, va recruta eile 4 motoneuron afi dénd spun suri de intensitji aseminttoare. Fiecare va introduce zone e exeiafic sub Timinalz Mp jur msi moult sow mai putin extins clusiv de ytehnicile de fi tare” care reprezints doar modal statea din zone subtininale marginale = neuron activ prin actor aria excRafiaconcomtent a+ b358 Kinesiologle ~ slinga mised Daclt stimulii a gi b ajung Tas concomitent Ta rootul neuronal vor fi seu momar de nern! (exo 5 nam) din zone. sh Ininale. fn acest moment, de Ja poolul neuronal pomeste comanda cltre mus- cculaturé do la 13 motoneuroni (4+4#5), "Notd. numisal cesta de motoneuroni este doar pentru demonstrarea fenomenulei, surieul ral find, binelnjeles, molt mai mare. "Agadar, sumarea excitaiel a si b a fut ea alli motoneuron si ating pragul de excittie si sf devink activ, S-a produs un proces de facia Organism foloseste comtinou seest proces de faiitare fri ea noi si realizim aceasta, Procesul de failitare poate avea ca. mecanism si scdderea rezistentet le input, adicd seaderea pragului de excitabiltte, Reamintim ef, la nivelal reuronuiti, potenislele de sinapsR se acumuleac pint cind ating un am Init prag de excitabilitate, moment in_care se declanseazicurentl de act fine de-a Tangul axonulut (nervali). Failitarea, seid acest prag, permite fo acumulare mai rapid 2 potenfialelor de sinapsi. Se slie e& motoneuron ‘aici au revistenfe tari la input i, respocty, exctbilihi (praguri) crescute ‘Agadar, faelitarea va. crete sispunsul motor Fenomenul de facltare prin care so cregle excittilitalea motoneuronitor si se creste nivelul desciredrilor neurale este ulizat de citeva decenit in acral unor tehnici kinetice speciale (tebnici de facia) cu seopul de 2 reste forfa muscular in muschi slabi cere fie difiele sau imposibile ame mite migedei voluntare Tiers, pentru masculatre spasticS, se cau sciéerea excitsbiliti si a esclriclor motoneuronale prin tehnici de inhibit (de fuclitare a inhibit) Tn. generl, procesul de fucilitare se adreseazi fie periferic, medulay, direst, dee ssupre'motonewronior alfa, fe la nivel central, influentind moto neuron cortical, ‘Studiul prosesulsi de faciliqre @ progresat rapid, datortt in special inteoducerittenicilor de fuciitae, In prezent, se cunote chiar se atilizeaza (© mulitudine de tehnici de feiltare (unele cu eonginut fziologic indo‘elnic) De fept existi 5 modari de promovare a procesului de feciitare. Le vom descrie in continuare pe sour: 1, Mecanisme de origne periferid sunt traditional priocepive de faire, Au la bask procesle de sumate spatial gi temporal ‘Maltitudinea de inputuri vente eilve poolurile motoncuronale din coar role anierioare medulare (Sherrington le numea ,calea final comuni") atit de i periferi, eit gi de Ia cents superiod, pe de o parte maresc recruarea neuronal, iar pe de alti parte, frcvenla desearciilo neuronale ‘Umnaree ‘este recruarea suplimentard de unitji motoit (sumayia spe- fiat) si ctesterea itmului (frecventet) de descareare a unitilor motori {sumage temporal) ceea ce realizeaza ,factoral nevrosal” al eresteri de for imusculard (a se vedea capitol ,Sistetnu! efector mctor”) De altfel, in actvitates obignuit, mecanismele de feilitare acfioneazi continu, Simpia stingere cu mina a revi care tebuie riicatd inseamnd Impulsuri suplimentare de prebensiune putemici.Tork sn carn Control! mowor Tehnicle proprioceptive de faciitare se utlizeaad penttu a re font museutars ficients pentea mobilizares unui segment, deci de a reface Contolal motor. Tehncile inhibitors umsdrese din contri) diminuares inp furllor care erese exctabilitaea wnitilor moto Frebuie bine Infeles cf stimulacea facilitator perifericd nu urmireste eapirat (probabil nil nu ar putes) sf ereascl att de mult inputal ca s4 se uml prin el la descareéti de motoncuroni adiet sf product) migearea. Vo Toarea inpatului poate fi sub rag dar s¥ alba efect, alturi de comand cem- tralz de’ excita sau inhiba motoneuron alfa. Cu alte cuvine, input fac itor ,muls" motoneuron din zona subliminalé ™ zona activi de. dese care (Gailitare) sau livers, din aceast2 zonf tn zona subliminalé (inhibi Lloyd sabiit dood legi importante ale mecanismului de faciitare: TDurata ttre 2 stimuli perferici a gi b, penta a se suma si a dx rispuns, webuie si fie sub 10: mse 3, Exeiajia ficlitaforie nu trebuie sic unicl, ei sosinuit prin trenur (salve) de impulsuri (de aceen se preferd tepotarea sau vibrares pe corpol muscular ea tebnict rapid si simp). ‘Mecanismul pesferie proprioceptv se refert te stimuti care pleack din ptor proptioceptivi care au fost discutati la Inceputul acestei cai. Este Yorba. de fast muscular, aparatul Golgi si reveplort articular jn practcd, de fapt, imine ia discuve doar fusul muscular ea loc de producere @ eventelelor inputur failitatoare saw inhibitor, Aparatal Gol Ae tendon, dup cum stim, ate efeete inhibitor dar declansate doar de 0 creslere patemict si brused a tonusului muscular, ccea ce mu este cazal in fnecanisnul facilitator. Nii chiar in col inhibitor tn condiile de spasticitate tnd influenja Golgi este mul Propriceepton aniculari ar putea teoretic $8 joace un rol foarte impo tant in acest mecanism de facltae prin immplicarea posuri, element facil fator sau inhibitor Dar, aja cum am ardtat, se pare ci gin reglarea postu {alk nu aceyt fecsptor! et juea role! principal, ci tot fusul muscular, Din Teest moti, principalcle tehnici lized relexul miotatic (stretch reflexul) fn punct de plocare al stimulului facilitator fn fig: 101 este schifat acest macanicm. Comands motorie A de fa tex esi slab penta a angrona raspunsalmugchiului. De ssemenca Comanda B de la fusul musevlar, Asocierea celor 2 comendi, inti prin cea DenfereS, prin intinderea Brused a fusufoi (B), wrmatk de contanda voluntaré ‘Ay. va declanga comands motorie (C) penta contractia muschili agonist died cel intine. Amplitodinea si rapiitatea Tntnderii mugehiuli (respectiv a fisului muscular) determing marina facili ‘Concomitent, s¢ produce un proces de inkibtie pe antagonist act tntindorea este Jentl5i menjinutl ca atare, objinem efecte inverse de relaxare muscular. Prin acest mecanism, reusim despastciari cu ajutoral postudlor Fixe prelungite (in atele) care intind mugchit spastci, scizind des fekreiile motoneuronale