Tema 1. Definiia noiunii stil.

Date preliminarii despre

stiluri.

Arta este strns legat de factorii istorici, sociali, geografici, climaterici, de condiiile
naturale, ornduirea social,
nivelul de dezvoltare al forelor de producie, materialele
constructive locale, uneltele i procedeiele tehnice ale epocii, ideologia, modul de gndire
estetic, idealul estetic caracteristic unei anumite perioade de dezvoltare a civilizaiei, specificul
istoric i naional al poporului. Arta reflect ideologia societii i idealul ei estetic.
n diferite perioade istorice arta a avut un coninut diferit.
De-a lungul timpurilor s-au format diferite stiluri artistice.
Istoia culturii ne-a lsat motenire un bogat spectru de obiecte uzuale, de obiecte de
interior. Realizate prin fantezia artistului ele au preluat din formele, proporiile, ornamentica
stilurilor , ce s-au perindat de-a lungul istoriei.
Noiunea stil provine de la cuvntul latin stylus - condei de metal, os, lemn, ascuit la un
capt i turtit la cellalt, cu ajutorul cruia n antichitate se scria pe tblie de cear. De la acest
cuvnt latin a provenit i cuvntul stilou toc cu rezervor.
n lingvistic, literatur noiunea stilse utilizeaz n sensul diferitor sisteme de limbaj,
vocabular : stil oficial, stil usual. Stilul comunicii scrise. Stilul comunicrii orale.
n art de asemenea se utilizeaz noiunea stil- sistem de procedee i mijloace artistice,
format istoricete i condiionat de unitatea unui coninut ideologic.(ESM, vol. , p.269) (Unitatea
coninutului social-istoric condiioneaz,apreciaz unitatea principiilor, mijloacelor artistice).
Prin noiunea stil sunt marcate:
-

mari epoci, perioade istorice n dezvoltarea artei (stilul romanic, gotic, renascentist, baroc,
clasicist, romantic .a.)
trsturi caracteristice ale artei unui popor (silul japonez, stilul egiptean, .a. )
trsturi caracteristice timpului, n care au veuit diverse personaliti (stilul Ludovic al XIY)
trsturi carateristice unori curente artistice (stilul modern)
trsturi caracteristice unui gen artistic (stilul romanlui englez)
trsturi caracteristice ale unui autor anumit, maniera individual de creaie a unor mari artiti
(stilul lui Rembrandt, Pukin, Eminescu, .a. )
Principalele stiluri artistice s-a manifestat n arhitectur, pictur,
sculptur, interior, design, muzic, teatru etc.
Stilul arhitectural se apreciaz prin totalitatea principiilor constructive ale unei epoci, ce se
manifest n particularitile funcionale, tehnice, estetice, materialele de construcie, legile de
compoziie volumetric, decorarea faadelor i a interiorului.
Principalele stiluri artistice sunt: clasicul elin, bizantinul, romanicul, goticul, renesansul,
barocul, rococoul, clasicismul, ampirul, neoclasicismul, modernul, modernismul, constructivismul.

2.2.1. Stilul antic grec

Cultura Greciei antice a lsat urme adnci asupra ntregii culturi europene,
constituind (chiar i n zilele noastre) una din importantele surse de inspiraie

artistic, organizatoric, filozofic etc Activitatea spiritual n Grecia antic era

atributul celor bogai, fr a fi interzis sclavilor. Prin modul de gndire i organizare
viaa era modest, simpl, auster i sobr, caracteristici care s-au impus i n
modul de amenajare i decorare a locuinelor,
neexistnd mari deosebiri ntre casele bogailor i sracilor. n schimb lcaurile
nchinate zeilor nglobau tot ce spiritul uman reuise s realizeze, construc iile fiind
caracterizate prin forme i proprieti deosebite
n general, n mobila destul de auster utilizat de grecii antici se reg sesc
elementele constructive i ornamentale specifice construciilor.
Piese de mobilier nu s-au pstrat, dar se poate realiza o imagine destul de
exact dup reprezentrile n relief, picturi i elementele din ceramic.
n construcie se folosea lemnul de paltin, cedru, mslin, palmier i nuc. n
general, lemnul utilizai. n construcie era colorat, dominante fi i n d culorile:
albastru, galben, rou, roz i brun deschis.
Ornamentele concepute de grecii antici constituie, de fapt, baza ornamenticii europene, acoperind un domeniu foarte larg, pornind de la crest turi,
trecnd prin basorelief i ajungnd la ornamentele ronde-bosse. n general,
ornamentele n relief snt cele dominante, fr a le neglija pe cele plane,
realizate prin pictur. Ornamentele vegetale, animale i corpul uman au stat n
centrul inspiraiei marilor artiti. Frunza de acantus (fig, 2.1,j), de laur, precum i
crengile cu frunze de mslin au constituit baza ornamentelor vegetale,
realizndu-se o reproducere fidel sau stilizat (fig. 2.1, k) i simplificat sub
forma palmetelor (fig. 2.1, /). Oameni ai expansiunii pe mare, grecii au
simbolizat freamtul ei prin meandre (fig. 2.1, m) sau prin forme stilizate ale
valurilor (fig. 2.1, n). Figura i corpul uman au constituit, de asemenea, surs
principal de inspiraie a creatorilor de ornamente.
Piesele de mobil specifice stilului antic grec snt multe, prezentnd o diversitate
de forme i soluii constructive.
Lada (fig* 2.1, a), conceput n diferite mrimi i forme, ndeplinea funciunea
de depozitare a vestimentaiei, armelor precum i pentru edere i odihn.. Era
bogat ornamentat i viu colorat.
Patul. (fig. 2.1, f, g) avea funciuni multiple (odihn, citit, scris, servit. masa,
primire de oaspei etc"), fiind nalt cu picioare n form de coloan cu capitel,
legate prin cadru dreptunghiular i acoperite cu saltea care se rs-frngea peste
cele dou capete. Se foloseau perne decorative i cuverturi de acoperire.
Taburetul (fig. 2.1, e, i) se realiza n construcie fix sau pliant i era folosit,
n general, pentru a uura urcarea n pat.
Mesele (fig. 2.1, h) realizate cu trei i patru picioare, fiind aezate n apropierea paturilor, aveau form dreptunghiular, ptrat sau rotund.
Scaunele i jilurile (fig. 2.1, b, c, d) aveau n vedere realizarea unor poziii
de oadihn ale corpului uman i n acelai timp i de a impune respect i
mreie. Picioarele scaunelor i jilurilor se terminau, n majoritatea cazurilor, cu
forme de picioare de animale sau erau de forma coloanelor.
Formele constructive ale paturilor, meselor, scaunelor, jilurilor i taburetelor
se pstreaz pn n zilele noastre datorit ergonomicitii i funcionalitii lor.
2.2.2. Stilul antic roman

Imperiul roman, prin ntinderea i puterea sa economic, a constituit cea mai

mare putere a lumii antice. Prin educaie, romanii erau oameni ai armelor,
care-i petreceau mult din vi a n campanii, pe cmpuri de lupt
etc, motiv pentru care nu aveau timp s se ocupe de elemente care ar fi
putut nfrumusea viaa. Dup cucerirea Greciei, cnd au luat contact cu o
civilizaie care atinsese un rafinament deosebit, romanii au vrut s
depeasc tot ce antichitatea greac realizase pn atunci. Inspiraia i
meterii, care trebuiau s realizeze tot ce Roma i-a propus, erau din
Grecia, motiv pentru care influena artei greceti n imperiul roman este
puternic implementat. Stpni de sclavi, deintori ai unor bogii imense
obinute prin cuceriri, romanii vor s-i prezinte superioritatea i prin cas,
mobil i vestimentaie. Se ajunge astfel la o dezvoltare rapid a
construciilor, la atingerea unui rafinament deosebit n decorarea i
amenajarea interioarelor, mna de lucru fiind foarte ieftin. Astfel, romanii
realizeaz trecerea de la acei oameni practici ai vremurilor de nceput la o
via sedentar de lux i huzur. Trecerea de la viaa de campanie la viaa
sedentar a dus la dezvoltarea activitilor de execuie a mobilierului, ca o
necesitate a amenajrii caselor i a edificiilor.
Mobila stilului antic roman este inspirat n mare. parte din arhitectura
construciilor, adaptat funciunilor simple de edere i odihn, aa nct s
asigure maximum de comoditate i confort.
Registrul ornamental al mobilierului este preluat din construcii, reg-sinduse influenele greceti.
Structura eterogen a mobilei era rezultatul utilizrii diferitelor
materiale, ca rezultat al perfecionrii uneltelor i tehnicilor de lucru
(romanii folosesc ca tehnici de lucru ferestruirea, rindeluirea, strunjirea,
burghierea, realizarea furnirelor i furniruirea suprafeelor, colorarea i
lustruirea lemnului etc).
Ornamentele de pe mobilierul roman snt preluate de la greci, dezvoltate i
mbogite dup gustul celor care-1 utilizau i adaptate tehnicilor folosite de
meterii executani. Frunza de acantus a grecilor este preluat i transformat
(fig. 2.2, j), ajungindu-se la un ornament complet diferit, specific romanilor.
Elementele strunjite utilizate ca picioare i pentru paturi, taburete, scaune snt
dominante. De asemenea, sculpturile ronde-bosse (fig. 2.2, g), care reprezint
animale sau corpul uman, domin n construcia meselor, jilurilor, impunnd
prin perfeciunea execuiei i dimensiuni. Pentru prima dat apare piciorul de
cprioar n construcia meselor (fig. 2.2, b), form care va constitui elementul
dominant al barocului.
Ornamentele vegetale sub form de ghirlande, lujeri, cornuri de abunden,
rozete snt des utilizate att pentru decorarea interioarelor (a pereilor) ct i a
mobilierului.
Prin folosirea rindelelor cu cuite profilate romanii reuesc s realizeze
elemente de ancadrament care joac un rol important n delimitarea spaiului
decorat i evidenierea pregnant a ornamentului de pe suprafeele plane.
Cunosctori ai tehnicii de curbare a lemnului, romanii realizeaz elemente
spaiale n construcia mobilei (fig. 2.2, e), de mare efect estetic.
Mobila stilului antic roman cuprinde piese diverse.
Taburetul (fig. 2.2, f, h), lucrat din lemn n combinaie cu bronzul, avea
ezutul tapiat sau acoperit cu blnuri. Picioarele, executate prin strunjire,
realizau o construcie fix sau pliant (cele de campanie).

Fotoliul, executat sub form de tron pentru cazul utilizrii n cldiri oficiale,
sau mai simplu (fig. 2.2, e), pentru locuine, era puternic decorat cu
ornamente sculptate sau realizate prin ncrustaie.
Patul si bncile (fig. 2.2, c, i, k), utilizate pentru odihna i luat masa,
snt acoperite cu saltele i cuverturi. Linia constructiva asigura o elegana
deosebit. Decorarea se realizeaz prin sculptur, incrustaie i colorare a
lemnului, aurire.
Mesele, de forme i construcii diferite (fig. 2.2, a, b d),snt executate numai
din lemn sau in combinaie cu marmura. Picioarele dein ponderea n ornamentare
prin form sau sculpturi ronde-bosse. n general, picioarele se termin cu gheare
de leu sau copite.
Dulapul, sipetul si lada erau piese de mobil cu rol de depozitare a mbrcmintei, armelor si tezaurului familiei. Uneori snt puin ornamentate sau chiar
lipsite de ornamente, iar alteori snt exagerat ornamentate.
Materialele principale utilizate in construcie au fost marmura, bronzul si
lemnul (nuc, tuia, frasin, paltin, ulm) - iar sticla, fildeul, bagaua, pietrele
semipreioase, aurul ca materiale de decorare prin ncrustaie, placare sau
acoperire.
Stilul bizantin
Lumea obiectelor n perioada Imperiului Bizantin, care avnd o dinuire de peste
1000 de ani (sf.sec.IV nc.sec.XV), poart un pronunat caracter religios. Stilul
bizantin, asimilnd trsturi ale culturii egiptene i greco-romane, s-a rspndit n
Balcani, Asia, Rusia, i a avut o influien decisiv asupra stilului cult romnesc: n
arhitectur, interioare, dar mai cu seam n mobilierul bisericesc.
Interioarele, coloanele din interior i pardoseala erau acoperite cu plci din
marmur colorat, onix, sticl. Celebrele panouri murale i de pe tavan erau
interpretate n tehnic de mozaic din diferite pietre semipreioase, ca agatul,
lazurita, cristalul montan etc. Licrind misterios n lumina lumnrilor ele creau o
atmosfer cu adevrat divin.
Mobilierul avea forme masive, greoaie i sobre, cu linii i suprafee drepte, cu
elemente constructive simple. Preocuparea principal a constuctorilor era
concentrat asupra aspectului ornamental decorativ caracteristica de baz a
mobilierului bizantin.
Varietatea funcional a mobilierului era redus. Majoritatea obiectelor de
mobilier erau piese corespunztoare cerinelor oficiale i bisericeti: msue cu un
picior, lzi, bnci, taburete cu picioare n x, scaune cu sptarul drept, fr curburi
i nclinaie, nalt sau foarte nalt; jiluri bisericeti sau oficiale cu brae n form
de panouri dreptunghiulare, picioare masive, cu seciune dreptunghiular, uneori
sculptate cu lab i cap de leu.
Ornamentaia mobilierului bizantin era una dintre cele mai bogate, fiind
aplicat uniform i abundent pe ntreaga suprafa a tuturor panourilor, tbliilor i
feelor obiectelor de mobil. Ornamentaia se realiza prin sculptur cu relieful mic,
pictur i mozaic. Decoraiunile sculptate cu ornamente geometrice i vegetale
frunz de acant, palmete, rozete n form de cruce .a. erau deseori aurite, iar
puinele spaii libere vopsite n albastru sau rou. ncrcate cu desoraiuni
ornamentale uneori diferitele jiluri-tron (de ex., din catedrala
Sf,Sofia din
Constantinopol) erau incrustate cu aur, filde i alte metale preioase.
Stilul romanic

Evoluia tehnic n Europa Medieval se desfoar foarte lent. (n perioada

secolelor V-XII erau utilizate unele utilaje tehnice cunoscute nc din antichitate.
Astfel moara de ap descris nc de Vitruvius a primit o larg circulaie doar n
sec.XI.)
Cauza acestei stagnri tehnice const n primul rnd n caracteristicile
constituiei mentale ale societii feodale: tendina de a se elibera de grijile i
interesele vieiii pmnteti, dorina de a se consacra rugciunilor i serviciilor
divine.
n perioada medieval
pn n sec.XIII orice invenie tehnic era
considerat un pcat. Timp ndelungat nu a fost elaborat nici un tratat tehnic.
, XIII .,
. ;
.
Stilul romanic este primul stil medieval manifestat n toat Europa. Evoluia
lui este condiionat de dezvoltarea centrelor monastice, bisericelor, castelelor
feodale. Pe lng mnstiri erau create ateliere meteugreti. n ambiana
monastic n sec.XII apare i primul tratat despre dezvoltarea tehnicii medievale Despre diverse meteuguri, autor al cruia a fost monahul Teofil. Teofil
descrie mijloacele utilizate la construirea, amenajarea i decorarea bisericelor.
Prima carte este dedicat preparrii vopselelor, tehnicelor folosite n miniatur,
fresc; a doua carte descrie tehnica vitraliilor, a treia cea metalurgic i
giuvaergical, analizeaz producia textilier. Astfel mon.Teofil a descris principalele
domenii ale meteugurilor din perioada romanic (producia textilier,
metalurgic, n special de armament, i cea giuvaergical).
Interioarele romanice. n castelele feodale principalele interioare pentru
trai erau amenajate n turnurile numite donjone: sli spaioase i semintunecoase,
pardoseal de teracot acoperit cu covoare, perei de piatr, coloane, eminee,
dar pretutindeni reci i umede (arderea slab a focului din eminee nu era n stare
s nclzeasc aerul umed al acestor interioare mari i ntunecoase.)
Mobilierul romanic, rezultnd din absena tendinei spre lux, avea o
construcie primitiv, era rigid, masiv, greoi, incomod i fr proporii echilibrate.
Panourile erau executate prin alturarea mai multor scnduri consolidate prin
traverse fixate n cuie decorative. Materialul folosit era stejarul lemn tare i
rezistent la umezeal. Prelucrarea lemnului era dulghereasc. Elementele
constructive, finisarea erau rudimentare. Aspectul artistic, decorativ era minim.
Ornamentaia era prezentat doar prin feroneria dantelat, balamalele de fier
forjat, ntr-o msur foarte restrns ornamente de acant, palmete, flori cu
patru-opt petale etc.
Obiectul principal al mobilierului roman a fost cufrul, care putea fi
transformat n armoar, banc, scaun, pat, sipet n care se depozitau obiectele
necesare n cltoriile ndelungate ale feodalilor. Masa era deobicei mare, alctuit
dintr-o scndur lat aezat pe dou suporturi, fiind folosit mai cu seam n
slile mari i ntunecoase ale castelelor f-le. Patul era deasemenea nalt i masiv,
cu tblii la cele dou capete i o tblie lateral pentru izolarea recelii de la perete.
n
perioada trzie a stilului (nc.sec.XII) concomitent cu dulapul pentru
arme,haine i unelte de lucru, apare patul cu baldachin, pentru izolarea de aerul
rece nocturn.
Mobilierul romanic era n corespudere deplin cu modul de via i nivelul
de cultur din epoca respectiv. (Luxul i arta meteugreasc roman au fost
date uitrii). Lumea obiectual n perioada roman avea destinaia de a saticface
doar cele mai simple necesiti utilitare

2.3.1. Stilul gotic

Stilul gotic, specific feudalismului dezvoltat, apare ca o necesitate istoric, datorit
avntului pe care-1 cunoate economia rilor europene, nce-pnd cu secolul XII.
Avntul economic atrage dup sine o eliberare a activitilor artistice si implicit o
canalizare a lor att spre sfera construciilor ct sia amenajrilor interioare, ca
rezultat al acumulrilor nregistrate de marii feudali, ct si ca urmare a tendinelor
de urbanizare a multor localiti. Snt preluate elementele principale de la vechii
romani crora li se asociaz invenii specifice epocii cum snt: arcul de ogiv,
vitraliul, falduri e, contrafortul etc. Perioad cu mari posibiliti inventive,
feudalismul dezvoltat din secolele XIIXV i-a lsat amprenta n timp, pn n
zilele noastre, prin construciile de mare rafinament i grandoare.
n mobil stilul gotic suplu, dar n acelai timp masiv, s-a implementat pstrnd
aceleai elemente caracteristice construciilor, clar aduse la a ta scar.
Elementele definitorii stilului gotic snt completate de la o ara la alta cu elemente
specifice care in de tradiiile popoarelor respective, aa nct registrul
ornamental specific stilului este foarte bogat.
Perfecionarea mijloacelor tehnice de realizare aduce importante mutaii
calitative n aspectul si forma mobilierului. Ferstraiele de debitat buteni, care
utilizau cderile de ap, asigur o calitate superioar scndurilor, n comparaie cu
cele obinute prin cioplire. Reinventarea rindelelor asigura realizarea suprafeelor
plane i a unor finisaje superioare.
Se inventeaz noi principii structurale n construcia mobilei (rama cu tblie),
care asigur efecte estetice deosebite i uurarea construciilor. Materialul lemnos
principal utilizat. n construcia mobilei a fost stejarul, care prin proprietile sale
de rezisten i prelucrabilitate asigura condiii bune
de tiere cu dalta i ferstrul. n Germania de sud i rile Alpilor s-a utilizat cu
predilecie lemnul de rinoase, iar in unele regiuni ale Franei, nucul.
Ornamentele snt nregistrate in majoritate din natur, fi ind executate, n
general, in relief plan i mai rar iu relief complex (nalt).
Tbliile snt decorate n ntregime n relief plan (fig. 2.3, a, d) sau cu motive
care reproduc faldurile unor draperii (fig. 2.3, i). Ornamentele repeta-tive dispuse
pe elemente de structur (fig. 2.3, e, f) au rolul de ancadrament general sau zonal.
Torsadele capt clin nou importan, fiind elementele verticale
asociate
arcurilor, cu efecte estetice deosebite.
Ornamentele inspirate din regnul vegetal snt utilizate n forme dinamice de o
mare varietate, regsindu-se frunza de acantus n asociere cu iedera, frunza de
vi de vie. Stilizarea i geometrizarea ornamentelor capt un rol preponderent,
fiind impus, n general, de existena ogivei, construcie geometric de marc
frumusee.
Un alt ornament important specific pieselor de mobil nalte este crenelul,
dispus in general pe cornie, element de baz in identificarea stilului.
Din regnul animal ornamentele importante snt : dragoni, himere, leul, calul,
vulturul, porumbelul, petele, iar cele inspirate de corpul uman snt : sfinxul,
cavaleri, prelai, scene biblice etc.
Piesele de mobilier specifice stilului gotic snt diverse, cuprinznd aproximativ
aceeai componen ca n zilele noastre :
Dulapul cu pondere mai mare n Germania (fig. 2.4, a) era executat cu dou
ui mari sau patru ui i bru, cornia decorat cu creneluri, tbliile decorate cu
ornamente stilizate sau cu falduri

Bufetul este nlat pe picioare i destinat pstrrii veselei (fig. 2.3, a i 2.4,
b), are n general construcia uilor de tip ram cu tblie, pe care ornamentele
snt executate in relief plan.
Scaunele au diverse forme i dimensiuni. Cele mai impuntoare snt cele
specifice bisericilor (strana) cu un registru ornamental foarte bogat (fig. 2.3, d, i i
2.4, j). Scaunele cu lad (fig. 2.4, k) au i rolul de depozitare. Diversitatea scaunelor
pentru uzul general este mare, cuprinznd : scaunele tip foarfec (fig. 2.3, c i 2.4,
i), scaunele tip banc (fig. 2.4, Ii) etc.
Mesele sprijinite pe doi supori laterali (fig. 2.3, b i 2.4, h) sau pe picioare
(fig. 2.4, g), au placa groas, masiv. n general, legtura ntre suporii laterali se
realizeaz printr-o travers consolidat cu pan. Mesele de scris prevzute cu placa
rabatabil (fig. 2.4, e) conin n zona cadrului spaii rezervate
pstrrii
ustensilelor necesare.
Dresoarul pies de mobil utilizat pentru depunerea veselei i obiectelor
preioase, este frumos ornamentat (fig. 2.3, g i 2.4, /) cu compartimente nchise
sau cu polie.
Tehnica de decorare principal utilizat este sculptura n relief plan, n Veneia
dezvoltndu-se i tehnica ncrustaiei cu filde i sidef. Alte tehnici de decorare, cu
areal restrns de utilizare, au mai fost :
n Lombardia pictarea i aurirea ;
n Spania acoperirea cu piele de Cordoba imprimat cu ornamentele
specifice.
Trebuie menionat c goticul in Spania se manifest printr-o decorare
ncrcat a suprafeelor vizibile, dominnd rozetele, ornamentele geometri-zate
si cele vegetale stilizate.

2.3.2. Renaterea
2.3.2.1. Renaterea n Italia

n timp ce in rostul Europei stilul gotic reprezenta simmintele popoarelor

care l creau, n Italia acest stil nu a fost acceptat i apreciat niciodat, fiind
considerat un stil barbar. Italia, leagnul civilizaiei europene, a rmas n
continuare adept istoriei proprii, relund permanent ceea ce romanii au i ni i at,
modificnd i adaptnd totul la condiiile social-istorice ale timpului.
ncepnd cu secolul XII, atunci cnd n Europa se contura stilul gotic, n Italia
se pun bazele unei dezvoltri deosebite a tiinei i culturii, ca rezultat al
urbanizrii i dezvoltrii meteugurilor i coinciznd cu descoperirea unor
adevrate genii creatoare (Boticelli, Michelangelo). Marile familii aflate la
conducerea oraelor au finanat i susinut tot ceea ce inventivitatea uman
putea s creeze. Centrul motrice l Italiei devine Florena, unde familia bancherilor Medici a avut cel mai important rol n dezvoltarea oraului n sine,
asigurarea proteciei i ncurajarea artelor, literaturii, creaiei tehnice etc.
Deintoare de importante capitaluri, familia Medici dorete s schimbe cu totul
nfiarea oraului, devenind principalul fondator al construciilor care, i n
zilele noastre, constituie adevrate bijuterii ale arhitecturii lumii.
Mobila se adapteaz noilor cerine i gusturi, calitatea fiind clin ce n ce mai
bun, ca rezultat al tehnicilor mbuntite de prelucrare i decorare a lemnului.
Soluiile constructive noi (ua cu tblie, mbinarea n cepuri coad de rndunic
ascunse, mbinarea la 45) asigur posibilitatea unor noi principii de decorare a

mobilei. Astfel, mbinarea la 45 permite o continuitate a profi-lelor i ornamentelor

de ancadrament, fa de stilul gotic la care, n general, profilele erau oprite.
mbinarea la 45 asigur condiii de prelucrare net superioare i implicit calitatea
execuiei este mai bun.
Registrul ornamental al Renaterii italiene este foarte bogat, avnd ca baz de
inspiraie ornamentele greco-romane. Complexitatea i diversitatea ornamentelor
folosite asigur mobilierului o estetic deosebit. Cu toate reinerile referitoare la
stilul gotic, unele influene sint uneori sesizabile n construcia i decorarea
mobilierului. Ornamentele cu cea mai larg utilizare snt cele vegetale : frunza de
acantus, palmete cu volute, ghirlande, couri i cornuri de abunden etc, uneori
stilizate cu deosebit sim artistic Ornamentele geometrice specifice greco-romanilor
snt. reluate (ovele, meandre, perle, volute, puncte de diamant, ciucuri, caneluri
semirotunde etc), fiind executate cu o nalt miestrie artistic.
Cariatidele, atlanii, amoraii, mtile i figurile groteti, scenele istorice sau
mitologice, constituie ornamente importante utilizate n decorarea construciilor,
mobilierului i altor obiecte de uz personal. Nu lipsesc nici ornamentele din regnul
animal (centaurii, delfinii, vulturii, scoicile, picioarele de leu, solzii etc), care
imprim construciilor micare i stabilitate.
Decoraia policrom s-a realizat prin pictarea tbliilor cu scene istorice sau
mitologice, sau prin incrustaie, marchetrie sau tehnica stucaturii.
Ornamentele noi (embleme, cartue, vase decorative, medalioane etc.) n
combinaie cu volutele, figurile omeneti, frunzele de acantus etc completeaz
registrul decorativ i aa destul de bogat.
Piesele de mobilier specifice Renaterii italiene snt de o mare diversitate.
Lada (fig. 2.5,. e) este caracterizat printr-un soclu mare i profilat proeminent i
un capac masiv sculptat pe contur. Suprafaa vizibil a capacului este decorat prin
sculptur sau intarsie, reprezentnd n general emblemele familiei. Pereii, executai
n construcie ram cil tblie, snt casetai, utili-znd elemente profilate sau
incrustaii. Lada de tip sarcofag se sprijin pe picioare de leu, iar cea de zestre are
soclul continuu.
Mobilierul de edere este constituit din scaune, cu sau fr tapierie, a cror
form divers este rezultatul personalitii artitilor i a colilor pe" care le
conduceau. n general, scaunul florentin (fig. 2.5, a, l) este caracterizat prin sptar
drept i o decoraie bogat, regsindu-se emblemele familiei. Scaunele tapiate sau
cu perne las liber structura din lemn, bine gndit ca form i decorare. Fixarea
tapieriei se realizeaz cu ajutorul cuielor decorative din bronz, alam sau aur (fig.
2.5, k). Canapelele, executate sub form de banc (fig. 2.5, c), pstreaz linia
canapelelor romane, ornamentaia fiind mult mai bogat, materialul dominant
utilizat n construcie fiind lemnul.
Masa, asemntoare meselor romane, cuprinde o plac fixat pe picioare
strunjite legate prin traverse, constituind cadre de rezisten att n partea
superioar ct i cea inferioar (fig. 2.5, f).
Dulapul, asemntor goticului, are n general patru ui dou superioare i
dou inferioare, constituind dou corpuri distincte desprite printr-o centur
puternic profilat i sculptat. Elementele verticale (pilatrii, semi-atlanii i
semicatiatidele) snt masive i bogat decorate. Corniele snt nalte (fig. 2,5, m),
puternic profilate i bogat ornamentate prin sculptur, incrus-taie i marchetrie.
Bufetul este conceput ca un dulap scund (fig. 2.5, j) cu dou ui realizate n
construcie ram cu tblie, cu soclul masiv sprijinit pe picioare scurte, strunjite sau
lab de leu. Cornia este sub form de plac cu canturi profilate. n unele variante
snt prevzute sertare, dispuse sub plac.

Comoda (scrinul), prevzut cu mai multe sertare, este o creaie florentin,

folosit pentru pstrarea lenjeriei personale i a celei pentru pat, bogat
ornamentat, pstrnd linia arhitectural a bufetului.
Patul, cu baldachin, este ncadrat de patru coloane (canelate sau cu tor-sade)
care susin un coronament bogat decorat.
Secretairul (masa de lucru) are o plac, rabatabil pentru scris i este prevzut
la partea inferioar cu ui sau bru cu sertare.
Speciile lemnoase utilizate n construcia mobilierului Renaterii din. Ralia au
fost : nucul, frasinul, stejarul, ulmul, bradul, tisa, plopul, pinul i unele specii
exotice, numai pentru intarsii i incrustaii.
Tehnica de decorare dominant este sculptura n relief plan, complex
sau ronde-bosse. Alte tehnici de decorare practicate : incrustaia, stucatura,
pictura.
2.3.2.2. Renaterea n Frana

Prima ar din nordul Alpilor care a preluat cultura Renaterii a ost Frana. Iniial
preluarea a fost direct, mai trziu Renaterea francez s-a dezvoltat ntr-un spirit
propriu de sine stttor, reuind s aduc elemente noi, de mare importan n
construcia i decorarea mobilei. Sint folosite aceleai materiale i aceleai tehnici
de decorare precum i acelai registru ornamental, formele arhitecturale ale
mobilei fiind specifice.
Mobilierul de edere, scaunele (fig. 2.6, a, b, c, g, k) dobndese un plus de
comoditate. n general, picioarele snt consolidate prin legturi n H, iar cele din fa
printr-o legtura lat bogat decorat. Scaunele demnitarilor (jilurile) erau puternic
decorate, cu forme arhitecturale preluate din construcii (fig. 2.6, g).
'Mobilierul de depozitare renun treptat la lad, locul ei fiind preluat de dulapurile
cu unul sau dou corpuri, bufete i comode (fig. 2.0, h, I, m, n). Suprafeele se
caracterizeaz printr-o bogie de ornamente plastice (herniei, cariatide, oameni
cu trupuri de animale, plante) suprafeele verticale libere, lipsite de ornamente,
nu erau acceptate.
Mesele se execut, n general, cu plci de lungimi mari, fixate pe dou picioare
panouri sau pe mai multe picioare de tip coloan (fig. 2.6, d, e). Se practic i
construcia meselor cu plac de extensie.
Canapelele (fig. 2.6, i) au fost mai puin reprezentate n acest stil, ele fiind
realizate cu dou, trei i patru locuri.
Patul baldachin (fig. 2.6, j) are n structur coloanele i coronamentul, ca i cel
din Renaterea italian.
Cabinetul (fig. 2.6, f) este o pies de mare importan, considerat piesa de
mobil la mod, fiind decorat cu ornamente incrustate.
2.3.2,3. Renaterea n Spania

Spania, n care goticul francez a avut o mare influen, preia Renaterea italian,
combinnd-o cu elementele de influen islamica i bizantin, rea-liznd mobilier cu
forme arhitecturale i ornamente originale. Aplicele metalice, tapieriile cu piele de
Cordoba presat i aurit, incrustaiile cu pietre preioase, sculptura n relief nalt i
ronde-bosse snt ornamente dominante. Fixarea tapieriilor (executate din stofe
colorate, plu, piele aurit) se realiza prin cuie decorative cu floare rotund sau
oval aparent.

Scaunele, cu i fr brae (fig. 2.7, e, f, g, j, k, m), au construcii i decorri

diverse datorit complexitii elementelor de influen artistic. Legturile
picioarelor snt puternic decorate.
Mesele (fig. 2.7, b, i) nu au pondere mare n componena mobilierului, ele fiind
cu plcile bogat colorate prin intarsii i incrustaii cu pietre preioase. Picioarele
strunjite sau cu torsade snt legate ntre ele prin elemente din lemn sau fier forjat.
Canapelele (fig. 2.7, h, n), cu o construcie mai rigid, snt decorate cu
ornamente sculptate, tapieria fiind fixat prin cuie decorative.
Patul (fig"- 2.7, d) are capetele executate din elemente strunjite legate intre ele
prin profite din lemn sau metal.
Ca ornamente definitorii ale sti l ul u i sint medalioanele sculptate, care
reprezint figuri de lupttori - mbrcai in armuri metalice, grupaje de coifuri i
arme, blazoane. Medalioanele au forma oval, dreptunghiular sau ptrat, toate
aplicate pe panouri n locul tbliilor, fiind delimitate prin ipci profi late.
Cabinetul din Renaterea francez capt o form original (fig. 2.7, c), fi i n d
constituit d i n t r- u n corp superior simplu, cu suprafee plane, sprijinit pe coloane
prevzute cu caneluri i torsade. Legtura dintre picioare, aflat sub corpul
superior, este de construcie special, fiind prevzut cu stlpi i arcade. Decorarea
suprafeelor corpului superior este simpl, avnd la baz aplicele metalice realizate
din me ta l e preioase. Interiorul este, in general, cptuit cu catifea sau plu
rou.
2.3.2.4. Renaterea n Anglia

Cu toate reformele nnoitoare ale vieii economice, sociale i politice,

conservatorismul englez a ntirziat mult apariia elementelor Renaterii n
arhitectur i mobil. Colicul se consolidase cu adinei rdcini in tradiia autohton
i a permis infiltrrile timide ale noului stil numai incepnd cu secolul XVI, sub
Henric alVIII-lea. Abia sub regina Elisabeta, Renaterea a reuit s se impun i n
Anglia, continund sa se dezvolte pn la mijlocul secolului al XVII-lea, dup reguli
proprii de construcie i decorare. Mobilierul Renaterii engleze (stilul Elisabetan)
este sobru, fr frontoane i fr arcade. Influena italian, german i flamand se
manifest prin compartimentarea geometric a panourilor pieselor de depozitare.
Picioarele mobilierului erau, n majoritatea cazurilor, realizate prin strunjire, n
form de vase decorative, desprite de profile adinei bogat sculptate, cuprinznd
frunza de acantus stilizat, adaptat suprafeelor spaiale.
Bufetul (fig. 2.8, i, k) este realizat dintr-un corp, sprijinit pe picioare strunjite,
bogat decorate. Uile snt realizate n construcie ram cu tblie, zonele centrale
ale tbliilor fiind decorate cu ornamente geometrice sau florale stilizate', ncadrate
cu ipci profilate. Zona de depozitare este complet nchis sau cuprinde i polie
(fig. 2.8, A), in cazul bufetului pentru vesel. Mesele snt realizate cu plci sprijinite
pe cadre masive (fig. 2.8, a, b, c) cazul meselor fixe, sau cu plci sprijinite pe
cadre uoare - - cazul meselor extensibile (fig. 2.8, d, e). Picioarele strunjite se
consolideaz cu legturi de form paralelipipedic sau cu elemente strunjite sub
form de mtnii aezate cap la cap. Elementele finiale strunjite, dispuse pe
legturile cadrului central sau la colurile plcii, snt orientate, in jos.
Scaunele au picioarele stru nji te (toate sau numai cele din fa), legturile
inferioare fi in d drepte, sau strunjite in forma de mtnii aezate cap la cap (fig.
2.8, f, g). Sptarul netapiat este constituit din legturi traforate sau
sculptate,cu elemente finiale s t r u n j i t e orientale in jos. Tapieriile snt fixate de
schelet cu ajutorul cuielor decorative.
Patul, cu baldachin, este realizat dup modelul italian (fig. 2.8, j), cu un
coronament bogat decorat, sprijinit pe stlpi strunjii, prevzui la partea inferioar

cu piedestale clasice, iar la partea superioar cu capitel ionic. Patul propriu-zis nu

este legat de cei patru stlpi.
Cabinetul (fig. 2.8, ti) este masiv, avnd corpul format din trei suprafee
asamblate sub unghi diferit de 90. Cornia este profilat adnc i decorat cu
ornamente sculptate repetative, stilizate. Centura masiv nglobeaz sertarele i
asigur punctul de sprijin pe cei doi stlpi groi, strunjii i sculptai. Spatele, realizat
sub form de ram-cadru, consolidat de stlpi prin legturi, asigur structura de
rezisten a construciei.
2.3.2.5. Renaterea n Germania

Imperiul german, ntins i eterogen, nu reuete s pun capt luptelor interne

pentru putere, care genereaz o stare de anarhie i constituie o frn n dezvoltarea
economic i social. Germanii au rmas credincioi stilului gotic, ale crui
influene se resimt i in zilele noastre. Cu toate acestea, ptrunderea Renaterii
este inevitabil, chiar dac aceasta se realizeaz ncepnd cu a doua jumtate a
secolului al XVI-lea, mult mai tirziu dect n celelalte ri europene.
n mobil Renaterea german se dezvolt pe dou ci, specifice sudului i
nordului. Sudul Germaniei preia Renaterea italian, iar nordul preia Renaterea
nord-franeez i flamanda, aceasta avnd drept efect realizarea unei diversiti
mari de piese de mobil.
La nceput transpunerea elementelor de. arhitectur in mobil se face. cu
stngcie, mobila corp reproducnd n miniatur faadele unor construcii. Odat cu
venirea n Germania a artitilor italieni i francezi care lucreaz la curile princiare,
piesele de mobil primesc forme elegante.
Renaterea german se caracterizeaz, n general, prin masivitate,
rectangularitate i o decoraie, in majoritate, realizat prin ornamente sculptate
(fig. 2.9, a-i).
2.3.3. Stilurile barocului
V

Perioada barocului ncepe la sfiritul secolului al XVI-lea, reprezentnd o

continuare a Renaterii. Aceasta este perioada impunerii ornduirii capitaliste,
perioad a marilor descoperiri geografice, perioad de sciziune n rndul bisericii
deintoare a puterii i bogiilor. Se realizeaz trecerea la absolutismul monarhic.
Sistemul ornamental al barocului are ca suport elementele Renaterii numai
c peste formele echilibrate, logice, peste sobrietatea geometriei Renaterii se
suprapun detalii excesive de suprafee i linii curbe, jocuri de umbre i lumini,
contraste de culoare, aur, forme i volume pline de micare i fr-mntare.
Structura constructiv este ascuns de ornamentele care o acopr, predominnd
liniile curbe, pentru a scoate materia din ncremenire.
Odat cu stilul baroc ncepe o nou perioad n confecionarea mobilei,
realizndu-se mobila de curie, n manufacturi specializate amplasate pe lng
curile regilor i ale marilor demnitari. Mobila de mare lux se adapteaz ceremonialului de la curtea monarhilor. Suprafeele mobilei se acoper cu esene
nobile (palisandru, mahon, abanos, nuc), cu incrustaii n filde, sidef i porelan.
Simbolul stilistic al barocului este frunza de acantus, inspirat de pe capite-liul
corintic al epocii elenistice.
2.3.3.1. Barocul n Italia

Barocul s-a nscut n Italia, pe baza lucrrilor de pictur realizate de

Michelangelo. La nceput mobilierul a fost de form greoaie. Lada (fig. 2.10, e)
pierde din importan transformndu-se n comod, iar cele care se mai folosesc
au forme cu suprafee bogat ornamentate i capacul de form neregulal.
Mobila realizat n Italia n prima jumtate a secolului al XVIII-.lea se
caracterizeaz prin bogia motivelor decorative plastice, executate n stuc i
vopsite sau aurite. Mobila de edere (fig. 2.10, a, c, d, f), cu scheletul reliefat
plastic i aurit, constituie piese de parad. Mesele au plcile realizate din marmur sau mozaic, sprijinite pe elemente portante puternice, reprezentnd lei,
vulturi sau spirale ample de acantus.
Mobila barocului italian a constituit modele pentru toi artitii Europei
occidentale, chiar i n prima jumtate a secolului XVII. Formele greoaie ale
barocului italian, ntreinut de biserica catolic, s-au meninut pn la sfr-itul
secolului al XVII-lea, cnd a nceput importul de mobil din Frana.
2.3.3.2. Barocul n Frana

n Frana stilul baroc se mai numete, i stilul regilor francezi", coincizind cu

perioada domniei celor mai vestii regi. Barocul francez poate fi mprit in patru
perioade distincte :
barocul timpuriu n timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea (1610 1643);
barocul de tranziie n timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea (16431715);
Regence stil de tranziie n timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea
(17151723);
rococo (barocul trziu) n timpul domniei lui Ludovic al XV-lea (17231774).
Stilul Ludovic al XIII-lea constituie o tranziie ntre Renatere i baroc, artitii
reuind s confere operelor lor specificul decorativ francez, cu toate influenele
care veneau din Italia.
Decorarea este greoaie, fiind vizibil influena barocului flamand. Ornamentul
dominant este cartuul care decoreaz suprafeele plane. 0 caracteristic
important a stilului este torsionarea montanilor i mai ales a elementelor
orizontale din structura scaunelor, fotoliilor i meselor (legturi, picioare). La
mobila de edere este specific legtura n H, dintre picioare, la care se adaug
nc o legtur ntre picioarele din fa. Se folosete tapieria fix, cu cuie din
argint sau aram, cu floare decorativ. n general, mobilierul stilului Ludovic al XIIIlea este greoi, nefuncional, stilul neprezentnd interes in producia actual de
mobil.
Stilul Ludovic al XlV-Iea. n anul 1667 se nfiineaz Manufactura regal
de mobil a Coroanei" unde artistul Charles le B r u n reunete n jurul lui peste
800 meteri i artiti ai timpului. Printre ei se afl i ebenistul A n d r e (Ch a r 1
e s Boulle care reuete s dea interpretri deosebite picturilor, realiznd
ornamente de mare valoare pentru mobil. Boulle perfecioneaz tehnica
marchetriei, inlroducnd procedee cunoscute sub denumirea de tehnica
Boulle". Tehnica Boulle const n realizarea unor desene pe suprafeele mobilei
prin incrustarea bucilor de materiale diferite (zinc, lemn colorat, baga). Prin
decuparea plcilor de zinc i de baga rezultau dou posibiliti de constituire a
desenului :
efectul boulle realizat din compoziii metalice strlucitoare pe fond nchis
de baga ;
efectul contreboulle realizat din compoziii nchise din lemn colorat,
dispuse pe zinc alb.

Toate aceste ornamente realizau mpreun cu abanosul din structura mobilei

efecte estetice deosebite. Protejarea i fixarea compoziiilor se realiza cu elemente
de consolidare obinute din bronz cizelat i aurit.
Boulle i aplica tehnica de decorare la realizarea dulapurilor si comodelor.
Mobilierul stilului Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ, somptuos, cu
dimensiuni i forme largi, cu ornamentaie bogat i simetric, realizat prin
sculptur i marchetrie. Tapieria, realizat cu materiale scumpe (brocart, damasc,
satin, piele, velur), completeaz, alturi de finisajul prin aurire, somptuozitatea
pieselor de mobil.
, Speciile lemnoase utilizate la execuia elementelor de structur au fost:
nucul, prul, stejarul, abanosul i alte specii exotice cu culori nchise. Motivele
decorative dominante snt cele simbolice : soarele, mtile cu raze, dou litere L
ntretiate, embleme militare, ornamente vegetale (stejar, laur, mslin etc).
Mobilierul de edere i de odihn (fig. 2.10, g, h, i, j) a avut o dezvoltare
deosebit n acest stil, fiind bogat tapiat i ornamentat cu sculpturi frumos
executate. Scaunul (fig. 2.10, g) are picioarele n consol sau trunchi de piramid,
iar sptarul puin nclinat in spate. Fotoliile clasice (fig. 2.10, i) au braele curbe n
plan orizontal, terminate la capete cu volute, iar tapieria este prevzut cu ciucuri.
Fotoliile de odihn (fig. 2.10, h) au braele prelungite pe sptar, n partea
superioar prevzute cu dou poriuni proeminente pentru sprijinirea capului.
Patul de zi (fig. 2.10, j) sau canapeaua de odihn este fr sptar, cu o singur
tblie lateral.
Mesele (fig. 2.10 l, m, p) snt construite n dou variante : masa consol i masa
obinuit. Masa consol are, de obicei, placa din marmur ori mozaic, cu cadrul i
picioarele bogat ornamentate. Masa obinuit este larg i bogat ornamental,
susinut pe patru picioare de forme diferite (fig. 2.10, k) : ba-iustri, trunchi de
piramid, picioare de cprioar sau lucrate ca un bust la partea superioar.
Legturile picioarelor i cadrul snt ornamentate simetric, dominnd liniile curbe,
volutele n form de S i C.
Masa birou (fig. 2.10, n) este specific acestui stil i prevzut cu opt picioare
in consol fixate prin legturi in X- Sertarele au feele curbe prevzute cu
ornamente plane. Ele snt desprite n plan vertical prin lezene in consol, cu
sculpturi proeminente.
Comoda (fig. 2.10, o), care nlocuiete lada i bufetul, a fost conceput de
Boulle n diferite forme constructive i arhitecturale, cu dou sau mai multe
sertare, puternic decorat cu marchetrie.
Stilul Regence. Stilul regenei, denumit uneori rocaille, constituie o perioad
de tranziie ntre grandoarea monumental a curii regelui Ludovic al XlV-lea i
farmecul linitit al regelui Ludovic al XV-lea.
La mobilier (fig. 2.11) bogia marchetriei din abanos, baga i alte materiale
ncepe s fie abandonat n favoarea suprafeelor tratate liber, ornamentate cu
furnire din lemn de palisandru, trandafir i liliac. Ornamentele sculptate snt mai
fine i n majoritate acoperite cu aur. Picioarele pieselor de mobil snt de forma
piciorului de cprioar terminate n partea de jos cu o form stilizat de copit,
simpl sau combinat cu acanturi.
Ornamentele stilului Regence snt preluate de la stilul Ludovic al XlV-lea,
dominnd motivul rocaille" alctuit din scoici diferite.
Piesele de mobilier snt diverse, cuprinznd dulapuri, mese, comode, canapele
pentru edere (fig. 2.11, g) i pentru odihn (fig. 2.11, d), scaune, paturi etc.

Stilul Ludovie al XV-lea nltur formele rigide, geometrice din construcia

mobilei, lsind libertate liniilor curgtoare, asigurnd prin aceasta un plus de finee
i rafinament. Din punct de vedere istoric, stilul Ludovic al XV-lea reprezint
barocul trziu (rococo), aceasta fiind perioada de strlucire a barocului. Rococo
este stilul de curte regal i urmrete mai mult asigurarea unei comoditi i
rafinament artistic dect efecte de mreie ale monarhului. Culorile care domin
snt alb, albastru deschis, verde deschis, roz. Mobilierul i interioarele snt bogat
aurite.
Tot ce goticul i apoi Renaterea au reuit s realizeze referitor la simetrie,
rococoul vrea s nlture i odat cu aceasta toate liniile drepte i frinte.
Stilul Ludovic al XV-lea a prezentat i prezint mare interes n activitatea actual
i viitoare de proiectare i execuie a mobilei, prin frumuseea formelor, proporiilor
i ornamentelor specifice. n timp, odat cu mutaiile realizate n activitatea
uman, piesele de mobilier i-au modificat formele i dimensiunile, adaptndu-se
cerinelor funcionale necesare omului modern, fr a-i pierde din frumusee,
dac linia stilului nu este alterat.
O caracteristic important a stilului este aceea c scoate din nou n eviden
structura lemnoas a mobilei, chiar i n cazul pieselor de mobil de edere i
odihn (scaune, paturi, canapele), pentru a putea prezenta mult mai bine liniile
curbe i profilele bogate. Pentru a nu afecta frumuseea formelor, sistemele de
mbinare snt n majoritate ascunse, asigurndu-se astfel continuitatea liniilor i
suprafeelor curbe.
Speciile lemnoase utilizate cu predilecie snt : nucul, fagul, stejarul, paltinul,
mahonul, palisandrul, migdalul, trandafirul, n culori naturale sau colorate
(negru, auriu, rou, roz. albastru, violet, verde deschis) i acoperite cu lac.
Tehnicile de baz n decorare snt sculptura, intarsia, marchetria, aurirea
suprafeelor, mbinarea artistic a furnirelor.
Ornamentele specifice stilului snt cochiliile de scoici, ghirlandele de flori i
frunze delicate, lujere cu frunze i fructe, toate tratate liber i fluent.
Piesele de mobilier specifice stilului Ludovic al XV-lea sint de o mare varietate,
att ca structur cit. i ca form (fig. 2.12).
Mobila de edere i odihn cuprinde cele mai diverse piese. Scaunul (fig.
2.12, d) cu sptarul tapiat ca i fotoliul cu brae (fig. 2.12, b) au picioarele
curbate uor n S, n form de picior de cprioar, legate n linii fluente de rama
ezut respectiv de sptar, legturile dintre picioare (n H sau n X) fiind complet
eliminate. Scheletul, vizibil, prezint o construcie continu, nentrerupta de
mbinrile dintre elemente. Sptarele sint curbe, urmrind linia corpului omenesc. Forma sptarelor i ezuturilor este invers (oval, rotund, n form de
vioar etc), fiind tapiate sau lucrate n mpletitur de pai. bambus sau rogoz.
Fotoliul Bergere", pies specific stilului, are braele curbe pline, tapiate (fig.
2.12, k).
Canapelele, (fig. 2.12, c, e). au ezutul i sptarul tapiate, cu scheletul vizibil.
Constructiv snt realizate cu dou locuri (marchize fig. 2.12, e) sau cu trei locuri
(fig. 2.12, c), fiind prevzute cu perne cilindrice detaabile.
ezlongurile i fotoliile canapea (fig. 2.12, f,j), independente sau alturate,
formeaz complexe de mobil specifice stilului. Scaunul lung (fig. 2.12, f) este
construit sub diverse tipuri.
Palul renun treptat la baldachinul cu coloane, pstrnd ns o consol pe care
se monteaz perdele sau draperii.
Mesele cuprind o varietate de forme i construcii, n general impuse de funciile
utilitare pe care le ndeplinesc. Executate n construcie simpl, fix (fig- 2.12, h), n

consol (fig. 2.12, i) sau pentru scris (fig. 2.12, g), nu prezint legturi ntre
picioare, acestea fiind legate de cadru prin linii continue. Legturile cadru snt bogat
ornamentate, iar plcile nu au canturi cu poriuni drepte. Mesele n consol au o
legtur ntre picioare bogat sculptat.
Comodele snt principalele piese de mobil pentru depozitare. n general,
suprafeele care le mrginesc snt curbe (fig. 2.12 a), legtura ntre suprafeele
frontale i laterale realizndu-se prin intermediul lezenelor bogat decorate.
Suprafeele snt. continue att n cazul construciei cu ui ct i cu sertare. Ornamentele din bronz aurit lucrrile, de intarsie i mbinarea artistic a furnirelor se
combin cu sculpturile aplicate n special pe lezene i picioare. Comodele au. n
general, dou forme constructive : cu picioare nalte i dou sertare suprapuse i cu
picioare joase i trei sertare, ultimele cu un volum de depozitare mai mare.
Stilul Ludovic al XV-lea, prin frumuseea formelor i ornamentelor, r-mne unul
din stilurile principale, puternic implementate n cultura european i mondial,
spre care productorii de mobil i-au ndreptat permanent atenia.
2.3.3.3. Barocul n Germania

Dup instaurarea monarhiei n Prusia i Austria, principii statelor germane i

regii au ncurajat artele. Arhitecii germani ca B a l t a z a r, N e u m a n n, Schlutter
i alii creeaz o arhitectur nou, bazat pe jocuri de suprafee n spaiu, care se
regsesc i in mobil conferindu-i o vigoare i un patetism deosebit. Renaterea i
barocul francez influeneaz simitor modul de gndire n execuia i decorarea
mobilierului baroc n statele germane i Austria.
Mobilierul barocului german este masiv, greoi, cu ornamentaie bogat
executat n relief nalt. Soclurile i corniele masive snt puternic profilate,
dup traiectorii drepte i frnte, prezentnd n zonele centrale un ornament
sculptat. Mesele au picioare masive, strunjite, cu profile adnci i capiteliu
superior.
Specific claselor nstrite, mobilierul barocului german nu urmrete
funcionalitatea ci fastul, prezentarea bogiei i puterii. De aceea, datorit
dezechilibrului realizat ntre ornamentaie i structur, stilul baroc german nu a
prezentat interes n timp.
Barocul trziu (rococo) aduce n Germania o nou viziune in tratarea
ornamentaiei mobilierului, influenele franceze fiind vizibile (fig. 2.1.3). Dac n
prima parte a rococoului german mobilierul era exagerat de ncrcat, aproape
pierzndu-se funcionalitatea, spre sfrit exagerrile iniiale fac loc unor
construcii raionale i de bun gust.
Vitrinele i dulapurile (fig. 2.13, a, f) pstreaz formele barocului, dar
ornamentaia se simplific lsnd suprafee libere.
Mesele de scris (fig. 2.13, b, e) abund n sertare de toate dimensiunile, iar
mesele fixe i cele n consol (fig. 2.13, c, g) preiau linia rococoului francez, cu o
simplificare a ornamentaiei.
Ornamentaia asimetric, specific barocului trziu, se regsete i aici, liniile
curbe, lujerele, ghirlandele fiind dispuse ct mai dezordonat .
2.3.3.4. Barocul n Olanda

Barocul n Olanda se dezvolt ntr-o strns interdependen cu cel din nordul

Germaniei.

Iniial mobilierul era masiv conceput, n volume arhitecturale cu planuri de

separaie realizate de pilatri, lezene, cornie i plci intermediare i decorate cu
ornamente specifice. Renaterii trzii.
Dulapurile masive snt prevzute cu sertare la partea inferioar, iar uile
snt realizate n construcie ram cu tblie, profilate adnc i sculptate cu
perle i acanturi.
Masivitatea construciei se reduce, aa nct n faza barocului trziu, mobilierul
olandez capt forme, structuri i proporii plcute, motiv pentru care s-a meninut
mult timp n atenia productorilor de mobil.
Vitrinele (fig. 2.14, a, c) au dou corpuri distincte separate prin plci orizontale.
Corpul inferior conine sertarele, prelund funciile comodei (fig. 2.14, g, i), iar
corpul superior prevzut cu polie este nchis cu ui realizate n construcie ram cu
sticl.
Scaunele snt realizate ntr-o diversitate de forme i construcii (fig. 2.14, b, d, f,
h) cu sptare mpletite sau tapiate, sau cu sptare cu lir.
Comodele i vitrinele rococoului olandez snt i astzi pe piaa mondial, ele
prezentnd interes permanent.
2.3.3.5. Barocul n Anglia

Stilul baroc n Anglia prsete mobilierul masiv executat din stejar, trecnd spre
mobilierul zvelt cu multe elemente strunjite (fig. 2.15). Mobilierul englez este mi
sobru, cu linii drepte dominante, fr extragere a profilelor, ornamentelor i liniilor
curbe. n cazul picioarelor se observ dominarea celor strunjite (n cazul celor
realizate sub form de S, acestea snt. mai simplu decorate, mai suple, terminate
printr-un papuc sau o form simpl de lab).
Ornamentele geometrice centrale i de ancadrament se regsesc la decorarea
suprafeelor plane ale. uilor i feelor de sertar (fig. 2.15, a, e, d, i). Sptarele
scaunelor fotoliilor i canapelelor pot fi tapiate (fig. 2.15, f) sau mpletite din
bambus (fig- 2.15, h, j. A), uneori chiar i ezutul fiind mpletit (fig. 2.15, b).
Barocul englez atinge apogeul in timpul reginei Ana, lund denumirea de
stilul Queen Anne, cnd mobilierul se caracterizeaz prin forme zvelte, curate,
suple (fig. 2.16).
Sptarele scaunelor i canapelelor sint traforate, coninnd lire centrale,
ncadrate de elementele subansamblului spate, rezultat din prelungirea picioarelor
(fig. 2.16, d, e, j). Formele lirelor raforate sint diverse, profilele fiind simetrice,
constituite din linii curbe i frnte.
Cabinetul (fig. 2.16, a) preia forma dulapului francez, iar msua de toalet cu
oglind (fig- 2.16, f) este o pies de mobil caracteristic stilului.
Suprafeele pieselor de mobil snt acoperite cu ornamente la care se observ
influenele "artelor orientale, chinezeti.
Perioada de sfrit a barocului (rococo) n Anglia are la baz lucrrile sculptorului
Thomas Chippendale, care a adaptat creaiile sale din domeniul mobilei, gusturilor
aristocraiei engleze. Chippendale mbin formele i linia stilului rococo francez
(Ludovic XV) cu elementele specifice englezeti i cur elementele orientale
(chinezeti), obinnd efecte estetice i decorative deosebite.
Scaunele i canapelele au picioarele drepte sau uor arcuite (fig. 2.17, a, b, j, k),
terminate simplu sau sub forma de lab de. animale. Braele snt curbate, pstrnd
linia specific a barocului. Un efect deosebit l realizeaz sptarele, asupra crora
artistul i-a ndreptat toat atenia, obinnd, sub forma unor mbinri de bare (fig.
2.17, c, k) sau bare i panglici (fig. 2.17, o, b, /), efecte estetice plcute.

ezuturile de scaune snt n form de trapez.

Vitrinele pstreaz linia barocului (fig. 217, e, f, h), cu cele dou corpuri
distincte, sticla uilor fiind faet i fixat n rame fagure.
Comoda (fig. 2.17, g) a fost preluat din barocul francez, cu o simplificare a
formei i n special a ornamentaiei. Suprafeele curbe ale plcilor i uilor, din
structura vitrinelor i comodelor, snt prezente i aici ca i n rococoul francez,
german i olandez.
2.3.4. Stilurile clasicismului

Descoperirea oraelor romane Herculeanum i Pompei de sub cenua Vezuviului,

i a mormintelor unor faraoni din Egipt, aduce un nou val n compartimentele de
concepie i execuie din arhitectur i mobil. Barocul, n special forma tirzie
(rococo), foarte ncrcat din punct de vedere al ornamentaiei este abandonat,
incercndu-se reveniri la arta simpl greco-roman.
Roma devine centrul noului curent, ncepind cu a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea, dar Italia primete cu reinere aceste idei noi.
Noile tendine n proiectarea mobilei sint introduse n Frana prin tinerii aflai la
studii in Roma. Ideile simplificatoare, reluate de filosofie (Diderot, Jean Jacques
Rousseau) i promulgate n toate pturile societii franceze, devin dominante,
favoriznd astfel implementarea rapid i profund a lor i in sectoarele produciei
de mobil, aa nct se poate spune c de fapt clasicismul s-a format i dezvoltat
n Frana.
2.3.4.1. Ciasicismul n Frana

Clasicismul francez cuprinde trei perioade distincte :

perioada domniei regelui Ludovic al XVI-lea ;
perioada revoluiei burgheze ;
perioada imperiului lui Napoleon.
Cele trei perioade istorice, diferite din punct de vedere al organizrii i
principiilor socio-filosofice, s-au regsit n mod diferit n arhitectur, arte plastice
i implicit in construcia i decorarea mobilei.
Stilul Ludovic al XVI-lea cuprinde dou etape in dezvoltare :'
prima etap, caracterizat
decoraiunilor din Roma antic ;

prin

tendina

de

preluare

formelor

a doua etap, caracterizat prin tendina de preluare a formelor i

decoraiunilor din Grecia antic.
Se poate spune astfel c se instituie clasicismul greco-roman'' pe baza
realizrilor din perioadele Renaterii i barocului. Stilul Ludovic XV las clasicismului
culorile deschise : alb, crem deschis i vernil.
Mobila stilului Ludovic XVI renun la liniile curbe, revenind la simetrie n
construcie i ornamentaie. Formele geometrice i liniile drepte recapt
importan in definirea formelor i ornamentaiei pieselor de mobil. Liniile fluente,
continue, specifice barocului snt abandonate, aa nct noul stil prezint structura
constructiv a mobilei prin zone vizibile de mbinare a elementelor.
Mobila stil Ludovic XVI are tendine spre forme miniaturale, logice, strict
necesare. Ornamentele rezult dintr-o mbinare a motivelor antice romane i
greceti cu cele. egiptene i chinezeti. Alturi de meandre, capetele de berbec,
vulturii romani i cornuri ale. abundenei, inspirate din antichitatea greco-roman,
se mai folosesc pentru decorare tolbele cu sgei, torele aprinse i flori de cmp

aezate n couri sau mpletite n ghirlande i coronie (fig. 2.18, k). Pentru cornie,
lezene i cadre se utilizeaz ornamentele repe-tative.
Tehnicile de realizare a ornamentelor sint sculptura, marchetria i pictura
pe lemn. Sculpturile snt aurite mat sau patinate.
Picioarele mobilierului stil Ludovic XVI snt. lungi, drepte i uoare, cu seciune
circular sau poligonal, avnd forma de coloane care se subiaz n partea de jos.
Canelurile longitudinale sau nfurate elicoidal, gulerele decorative i profilele
transversale snt elemente specifice stilului.
Sptarele scaunelor, fotoliilor i capapelelor (fig. 2.18, a, b,f') snt ovale, rotunde
sau dreptunghiulare, totdeauna ncadrate cu elemente sculptate sau profilate.
Cadrele de rezisten ale meselor, scaunelor i fotoliilor snt formate. din
elemente drepte (fig. 3.18, a, j), uneori fiind folosite i legturi fa curbate (fig.
2.18. b, f), sau pentru mesele mici chiar cadre ovale sau rotunde (fig. 2.18, i).
Comodele snt realizate sub form divers, cu plci dreptunghiulare sau
semirotunde (fig- 2.18. r, d, e), realizate din marmur alb sau gri. Lezenele snt
puternic profilate i sculptate, realiznd asamblri sub unghi de 45 cu pereii
laterali. Prin modificarea comodelor s-au realizat servantele, piese de mobil cu
lungimi mai mari, prevzute cu sertare, polie etc.
Biroul cilindru (fig. 2.18, h) este o pies de mobil specific stilului,prevzut
cu ui laterale i sertar central, desprite prin lezene bogat ornamentate.
Capacul este realizat sub form de rulou sau u rabatabil in sfert de cere.
Paturile (fig. 2.18, g), lucrate din lemn colorai, au capetele de obicei
tapiate,
mrginite
de, colonete sau statui,
ca
o
prelungire a
picioarelor.
Stilul Directoire reprezint stilul de tranziie ntre Ludovic al XVI-lea i Empire,
creat n perioada revoluiei franceze i a directoratului, cnd are loc o orientare a
artelor plastice spre forme ct mai simple i severe, care s corespund idealului de
via propagat de revoluie. Are loc o trecere masiv spre folosirea ornamentelor,
formelor i structurilor romane. Perioada directoratului este scurt, motiv pentru
care acest stil nu s-a stabilizat. S-a urmrit n mod deosebit eliminarea
decoraiunilor exagerate i somptuoase, care aminteau de monarhie. Mobilierul
este simplu att ca form ct i ca decorare (fig. 2.19) i nu a meninut interesul
productorilor de mobil.

Stilul Empire. Dup instaurarea dictaturii militare a lui Napoleon i dup

victoriile strlucite repurtate de acesta n aciunea de constituire a imperiului,
orientarea artelor are n vedere glorificarea puterii imperiale i a victoriilor militare.
Din aceast cauz, stilul Empire nu este un stil natural, ca rezultat al cutrilor
artitilor i a tendinelor artelor n evoluia lor fireasc ; el este un stil artificial,
realizat prin dogme i direcii impuse, comandate.
Stilul Empire readuce interesul i preocuparea pentru latura artistic a
mobilierului baroc, srcit n perioada directoratului, meninnd linia constructiv i
motivele decorative antice greco-romane i egiptene.
Ornamentele dominante snt cele sculptate n ronde bosse (cariatide, atlani,
capete i picioare de lei, sfinci), dispuse pe elementele de susinere, precum i
ornamentele aplicate-realizate din bronz cizelat i aurit. Pe suprafeele plane se
folosesc pentru ornamentare embleme cu arme i litera N lucrat n bronz aurit,
nconjurat cu ornamente sub form de coronie. Lezenele i picioarele snt
decorate cu palmete sculptate n relief plan sau realizate prin ncrustaie.
Mobilierul de depozitare are forme arhitecturale cu frontoane i cornie antice
i coloane cu capiteliu.

Mobilierul de edere (scaune, fotolii) are sptarele gondolate (fig. 2.20, a, b, c),
iar n cazul canapelelor braele snt inegale i gondolate (fig. 2.20, d). Paturile (fig.
2.20, i) pstreaz aceeai linie in execuia capetelor, revenind baldachinul
sub
form de cort militar.
Mesele dreptunghiulare (fig. 2.20, j) au patru picioare sub form de ca riatide,
ntre care snt dispuse picioare sub form de coloan, toate prinse pe tlpi masive
legate longitudinal cu o travers decorat cu vase ornamentale sau grupuri
statuaro. Cadrul mesei este masiv i decorat cu ornamente repetative (meandre,
mpletituri de flori i frunze etc). Mesele rotunde sau ovale au plcile susinute pe
picioare sub form de coloane cu seciune rotund sau prismatic, consolidate prin
legturi sau plci inferioare (fig. 2.20, e, k).
Dulapurile i comodele (fig. 2.20 f) au suprafee plane cu lezene sub form de
coloane cu seciune prismatic sau rotund, iar picioarele sub form de lab de
leu. Suprafeele plane snt mpodobite cu palmete, ghirlande, cununi de laur,
figuri de sfinci etc.
Speciile lemnoase utilizate snt cele indigene (paltin, cire, frasin) i exotice
(mahon rocat, abanos, lmi).
2.3.4.2. Clasicismul n Anglia
Sobrietatea antichitii greco-romane a gsit n Anglia un teren prielnic, aa
nct noul curent, introdus n mobil de fraii A d a m (avnd la baz elementele
structurale ale stilului Ludovic al XVI-lea adaptate specificului englez), s-a impus
destul de repede. Mai trziu clasicismul englez a fost preluat i dezvoltat de ali doi
creatori de mobil, George H e p p 1 e w h i t e i T h o m as She r a t o n, aa nct
diversitatea pieselor de mobil este foarte mare, pstrnd specificul concepional al
creatorilor si.
Mobila Adam (fig. 2.21, a, b, c, d, e) folosete cu predilecie ornamentele de
provenien greco-roman, realizind o mbinare ntre diferitele tehnici de decorare
(sculptur, intarsie, pictur) pe aceeai pies de mobil.
S-a folosit cu predilecie lemnul de mahon masiv sau n furnire, ornamentele
fiind realizate din culori deschise, contrastante cu culoarea rocat a fondului.
Influenele stilului Ludovic al XVI-lea snt vizibile prin forma picioarelor i
sptarelor scaunelor, unele piese fiind executate asemntor cu cele greco-romane
(fig. 2.21, a).
Mobilierul pictat cu ghirlande i medalioane este specific stilului, comodele i
dulapurile realizate de fraii Adam constituind piese de inspiraie pentru
muli
creatori de mobil.
H e p p 1 e w h i t preia stilul continental Ludovic al XVI-lea, asociindu-i mai
multe linii curbe (fig. 2.21, f, g, h, i, j, k). Ornamentaia este mai re-strns,
efectul estetic deosebit este realizat prin forma oval, rotund sau parabolic a
sptarelor scaunelor, fotoliilor, canapelelor. Hepplewhite a fost considerat un
mare creator n arta mobilierului, stilul lui prezentnd interes i n zilele noastre.
Frumuseea scaunelor, fotoliilor i canapelelor este obinut prin forma
sptarelor, realizate prin traforare, sculptare sau prin aranjament de baghete
sfrunjite. Mobila corp este dominat de liniile drepte i de figurile geometrice
ordonate (dreptunghi, ptrat), ornamentat cu elemente sculptate sau obinute
prin marchetrie i pictur. Uile cu sticl pstreaz rama fagure cu elemente
faetate.
Tapieria este realizat din stofe simple n dungi.

S h e r a t o n este autorul a noi piese de mobilier mult mai apropiate de

trebuinele umane din vremea sa. Caracteristic mobilierului Sheraton snt liniile
drepte (fig. 2.21, l, m). Mesele de lucru, biroul pentru dame. mesele de cusut i
pentru joc snt piese de mobil specifice stilului.
Ornamentaia, mai mult plan, este realizat cu predilecie prin lucrri de
intarsie, culoarea fondului fiind cea specific mahonului, specie cu cea mai larg
utilizare.
2.3.4.3. Clasicismul n Germania

Sub influena revoluiei burgheze din Frana se pune capt, n Germania, artei
oficiale, de curte, mbrindu-se noua orientare simplificatoare, cu influene
antice.
n mediile burgheze se dezvolt stilul Biedermeier, ca o interpretare german a
clasicismului. Concepia i realizarea mobilierului n clasicismul german are n
vedere simplificarea formelor i ornamentaiei i folosirea n construcie a speciilor
indigene (acoperite cu specii exotice), aa nct s rezulte un mobilier ieftin,
accesibil pturilor largi ale burgheziei. Este folosit lemnul de cire, frasin, par
colorat n nuane maronii, att sub form masiv ct i sub form de furnir. Mahonul
este folosit cu predilecie sub form de furnire.
Mobilierul stilului Biedermeier conine aceeai structur a garniturilor ca i cel
din zilele noastre. Formele simple i mai puin ornamentate l face foarte tehnologic,
aa nct stilul a pstrat interesul pn n zilele noastre
Dulapul (fig. 2.22, c) este de construcie simpl, paralelipipedic, pereii
laterali i uile snt plane, neornamentate, realizate sub form de ram cu tblie.
n cazul tbliilor false se utilizeaz ipci decorative pentru fixare.
Canapeaua (fig. 2.22, a) i scaunele (fig. 2.22, b, e, g) au braele i sptarele
arcuite uor, executate din elemente curbate, sau sub form de lir (fig. 2.22, f).
Tapiarea se realizeaz cu stofe vrgate sau nflorate.
Mesele cu plcile dreptunghiulare, ptrate, rotunde sau ovale au picioarele
drepte (fig. 2.22, a) sau curbate (fig. 2.22, f), fixate pe tlpi sau pe plci. S-au
folosit i construcii de mese cu picioare laterale sub form de lir, legate prin
traverse longitudinale.
Patul (fig. 2.22, h) foarte asemntor clasicismului francez dar mai simplu
decorat, pstreaz forma gondolat a capetelor.
Biroul (fig. 2.22, i) devine o pies de mobilier util i de aceea i se acord o
atenie deosebit, rezultnd o diversitate constructiv. Linia general este definit
de existena sertarelor, cutiilor i a corpurilor interioare.
Ornamentele dominante snt cele de natur vegetal, stilizate (flori, frunze,
coroane, rozete, crengue cu flori vii) i mai puin cele de origine animal (lebede,
psri, grifoni). Ornamentele aplicate din bronz se realizeaz din table ambutisate.

2.3.4.4. Clasicismul trziu n Frana

Stilurile clasice dezvoltate n perioada clasicismului au creat, n toate rile

europene, mobilierul zilelor noastre", urmrind, n general, formele simplificate,
ornamentele strict necesare i reduse ca dimensiuni, aa incit s se poat obine
un mobilier mai ieftin, accesibil pturilor largi ale populaiei. Tendina de
tehnologizare a mobilierului s-a continuat pna n zilele noastre, evoluind odat cu

apariia noilor tipuri de materii prime pe baz de lemn i a altor materiale utilizate
ca nlocuitori.
Modificarea formelor i structurilor mobilei clasicismului a fost permanent.
Dup anul 1840 clasicismul este ndeprtat de pe linia modei, de ctre noul curent
clasicismul trziu" sau noul rococo, curent aprut i dezvoltat in Frana in
timpul domniei regelui burghez Louis Philippe. Stilul se ncadreaz aproximativ n
perioada 18301860, cptnd o rspndire n aproximativ toate rile Europei,
fiind regsit sub alte denumiri (n Anglia se regsete sub denumirea de stilul
Victorian).
Cea mai mare dezvoltare a stilului se realizeaz n Austria, unde stilul pstreaz
n faza iniial influene din Empir i Biedermeier, pentru ca mai trziu s se
desprind de acestea, devenind un stil de sine stttor, cunoscut sub denumirea de
stilul Louis Philippe.
"Specificul arhitectural al stilului se caracterizeaz prin folosirea dimensiunilor
mici n construcie, prin combinarea liniilor drepte cu cele curbe i prin prsirea
proporiilor caracteristice clasicismului i barocului.
Dulapul (fig. 2.23, a) de haine sau de vase este de dimensiuni mici, n general
cu o u, la care domin suprafeele plane. Decorarea nltur ornamentele
ncrcate, realizate prin intarsii sau sculptur, mrginindu-se la realizarea
unor
ancadramente i utilizarea unor ornamente aplicate.
Servanta (bufetul) utilizat pentru expunerea porelanurilor se compune dintr-o
comod cu ui la partea inferioar, peste care se aaz un corp superior deschis (cu
polie), sub form de raft. Legtura ntre cele dou corpuri se face prin elemente
masive arcuite sau din panouri decupate.
Comodele renun la sertare, folosind numai Uile plane, fr ornamente
realizate prin intarsie.
Mesele de scris (fig. 2.23, c) capt importan deosebit, fiind prevzute cu
multe sertare aezate atit sub ct i deasupra plcii. Picioarele revin la forma
barocului, fiind suple, cu linii fluente i se termin n forme stilizate.
Mobilierul de edere i odihn (scaune i canapele fig. 2.23, b, d, e, g)
prsete proporiile specifice barocului, fiind dominat de linii ntortocheate,
capricioase, ntrerupte, profilarea elementelor de structur domin ca tehnic
de decorare. Mobilierul este mai greoi dect cel baroc, eu ezutul mai jos i
sptarele nalte pe care se mai regsesc influene ale s ti l u l u i englez Hepplewhite. Tapieriile snt realizate cu stofe cu modele florale, folosind culorile :
cafeniu, albastru, viiniu i verde.
Msuele sprijinite pe un picior central (fig. 2.23, f), cu plci rotunde sau
poligonale, capt o rspndire deosebit. Piciorul central i cele suplimentare
slut bogat decorate prin sculptur, acestea fiind piesele de mobil pe care se
mai pstreaz specificul rococoului.
2.4. STILURILE RUSTICE
Stilurile artistice create i dezvoltate la curile regale nu au fost accesibile
maselor largi de oameni. Rezolvarea problemelor de confort n existena populaiei
s-a realizat prin execuia unor piese de mobilier mai simple, mai puin
ornamentate, care urmreau mai mult ndeplinirea rolului funci on al dect, a
celui estetic.
Se poate spune astfel, c n t i m p au coexistat permanent dou stiluri
artistice : stilul de c u r t e i stilul rustic.

Stilurile rustice snt specifice fiecrei ri i, mai mult chiar, fiecrei zone sau
regiuni geografice, cu elemente de interferen i cu i n fl u e n t e difi cil de
descifrat i departajat.
Formele constructive i modul de ornamentare snt simple i specifice regiunii
respective, nefiind agreate i acceptate n alte regiuni.
Tradiionalismul in aria rustic a avut i mai are influene hotrtoare asupra
dezvoltrii anumitor stiluri rustice. Datorit acestui tradiionalism, n timp, stilurile
rustice nu au prezentat interes pentru productorii de mobil, deoarece
cantitile necesare de mobilier, fiind mai mici, nu erau rentabile. n plus,
tendinele de generalizare ale anumitor stiluri artistice nu au dat nici un rezultat.
Dezvoltarea localitilor rurale i ridicarea nivelului de cunoatere al populaiei
a dus la ndreptarea ateniei ctre stilurile artistice consacrate istoric,
abandonndu-se din locuine mobilierul rustic, rezultat al mutaiilor survenite n
preocuprile, gusturile i necesitile oamenilor. Tendina permanent de
urbanizare, de modificare a locuinelor, a dus treptat la abandonarea stilurilor
rustice, acestea rmnnd la faza de muzeu.
Productorii de. mobil au ncercat, n timp, realizarea unor simbioze ntre
stilurile rustice i cele de curte, rezultnd produse mai mult sau mai puin
acceptate, dar care nu prezint garania unui accepiuni largi i permanente.
Rezolvarea cerinelor de mobilier rustic a rmas s se fac zonal, n ateliere
mici, cu flexibilitate mare n schimbarea produciei, acolo unde se cunosc. n
amnunime particularitile specifice de form i ornamentale ale stilului rustic
respectiv.
Tendinele de impunere pe pia a stilurilor rustice franceze,
germane i flamande se pstreaz i n prezent, proiectanii de mobil
ncerend s gndeasc mobilier rustic, dar cu funciuni moderne, activitate
destul de dificil, dar nu imposibil.
Rmne deschis permanent problema proiectrii produselor noi,n concordan cu nevoile actuale ale oamenilor, prin reactualizarea stilurilor
consacrate istoric, impunndu-se prin aceasta un studiu permanent i foarte
atent al caracteristicilor care le definesc. Neostilurile snt ntr-o permanent
transformare, fiind n total corelaie cu evoluia vieii i a materiilor prime i
materialelor utilizate n construcie.
Proiectanii de mobilier neostil (stiluri istorice actualizate) trebuie s fie
permanent documentai din punct de vedere al noilor tehnologii, al noilor utilaje, al
noilor tehnici de decorare etc., impunndu-se astfel realizarea unui sistem
informaional naional sau internaional, la care s aib acces permanent. De
asemenea, ei trebuie s aib la dispoziie toate studiile referitoare la comerul eu
mobil, la tendinele modei n construcia i decorarea mobilei etc. Printr-o
informare corect i permanent, prin conceperea de produse noi, originale, prin
participarea la trguri i expoziii cu aceste produse, se poate ajunge la
eficientizarea produciei de mobil i la creterea prestigiului rii.

Stilul Art Nouveau

Design interior Art

Nouveau - Primul stil cu adevarat original al secolului XX, Art Nouveau nu se mai inspira din
trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, curbele alungite si motivele vegetale fiind o
dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului forjat pentru realizarea de detalii si ornamente.
Liniile alungite, sinuoase, savant curbate sunt motivul cel mai intalnit, intr-o incercare de imitare
a siluetei unor plante agatatoare. Florile, frunzele si chiar semintele stilizate sunt definitorii
pentru acest stil, atat ca reprezentari pe tesaturi sau tapete, cat si in forma tridimensionala, in
ornamente si sculpturi. Are loc, dupa sobrietatea erei victoriene, o redescoperire a formei
feminine si a lemnelor exotice, sticlei colorate, argintului si pietrelor semipretioase.

Stilul Art Nouveau este considerat un 'stil total', deoarece si-a pus amprenta asupra tuturor
artelor vizuale, de la arhitectura, design interior si arte decorative, pana la moda, pictura,
designul afiselor si ilustratie. In general, stilul se caracterizeaza prin linii curbe, ondulate,
dinamice, fara sa se cada in excese ornamentale. Noutatea pe care a adus-o acest stil fata de
stilurile care l-au precedat a fost faptul ca s-a inspirat foarte mult din natura.

Pentru a obtine un look in acest stil de amenajare, sunteti pe drumul cel bun daca aveti o
podea parchetata - de preferat, un parchet in nuante mai inchise, patat de vreme. Peretii vor fi
fie varuiti in una dintre culorile dominante ale paletei, fie acoperiti cu tapet specific stilului, in
modele vegetale si linii curbe. Flori stilizate, in special crini si maci, frunze, muguri, pene de
paun, pasari si libelule - iata temele dominante pe care trebuie sa le cautati. Puteti opta fie
pentru scaune drepte, cu spatar inalt, in maniera lui Mackintosh, fie pentru mobilier cu linii usor
curbate si tapitat in modele florale stilizate. Asezarea placilor ceramice alterneaza pe cele albe
cu cele cu model; sunt in mod special dezirabile placile cu modelul usor iesit in relief. Pentru
iluminat, standardul perioadei este lampa Tiffany - acele lampi cu abajurul din sticla colorata.
Originalele sunt foarte costisitoare, insa mai toate magazinele de calitate va pot pune la
dispozitie reproduceri reusite, la un pret rezonabil. Sticla colorata este de altfel o alta pecete a
stilului ce apare pretutindeni, de la lampi si obiecte decorative, la panouri incastrate in mobilier
sau
geamurile
usilor.
Designul interior se remarca prin ornamentatii si texturi. Cele mai des intalnite forme de
ornamentatii si imprimeuri din acest stil sunt: flacara sau scoica, ierburile marine, coralii,

frunzele, plantele agatatoare, mugurii florali, paunii, florile stilizate, in special macii si liliacul,
carceii
de
plante,
strugurii,
crengile,
ciulinii,
pasarile,
dragonii
zburatori.
Mobilele sunt de obicei grandioase, scaune cu spatarul inalt, garderobe, cufere pictate,
dulapuri cu multe sertare, cu geamuri pictate. In general, piesele de mobilier au linii rotunde,
sinusoidale, elegante. Masutele sunt de obicei joase, in combinatie de sticla, lemn si metal.
Culorile au tente sobre, mai mult pale, violet, rosu, albastru, verde, maro. Gama de culori a
curentului Art Nouveau este destul de linistita si ponderata - predomina nuantele palide de
verde oliv, galben mustar si brun. Accentele violete, purpurii si albastru indigo completeaza o
paleta retinuta, care lasa loc liber de manifestare jocului exuberant al formelor.
Luminile Corpurile de iluminat sunt adevarate opera de arta, lampi, veioze, lampadare si
candelabre realizate de artisti celebri. Unul dintre acestia este Louis Comfort Tiffany, cel care a
realizat
tot
felul
de
obiecte
de
iluminat
cu
abajurul
pictat.
Accesoriile obiecte de arta, ceasuri de perete, clante decorate la usi, ornamente din argint,
sticla, aliaje pe baza de cositor, oglinzi somptuoase cu rame de bronz sau lemn sculptat,
portelanuri, cutii de bijuterii, cufere pictate, vaze pictate.

Stilul Art Deco

Art Deco

desemneaz o micare artistic a nceputului secolului 20 n artele

decorative, arhitectura, sculptura, moda, decorri interioare i artele
vizuale.Denumira stilului Art Deco este o abreviere
din francez denumirea
Expoziiei internaionale de Arte Decorative i industriale moderne, care a avut loc
la Paris n 1925. (Exposition Internationale des Arts Dcoratifs et Industriels
Modernes) - expozitie imens dedicat artelor decorative, in care erau expuse
obiecte create de mari artiti, unicate, scumpe: exponate realizate din materiale
rare, fildes, cristal, mobilier din lemn exotic, fotolii tapitate cu piele de sarpe sau
rechin, vase incrustate cu pietre pretioase, scrumiere lucrate din marmura sau
metal incrustat cu pietre pretioase, iar sticla, in forme gratioase de flori sau fluturi,
era semnata de nume celebre (ca Lalique).
Dei micarea a primit nume doar n 1925, cnd era deja puternic conturat i
definit, originea sa se gsete n perioada apogeului mi crii artistice Art Nouveau perioad numit n Frana, La Belle Epoque (intrerupt la inceputul secolului XX de
industrializare si productia in serie).
Art Dco este un stil care continua luxul stilului "art nouveau" furnizand mobilier
si obiecte unicate destinate cu precadere celor avuti. Acest stil s-a manifestat ca o
explozie de strlucire, pe un fundal al cldirilor din beton, materialelor i obiectelor
ieftine si de proasta calitate, la care functia construia forma .
Durata temporal maxim a stilului a cuprins perioada dintre anii 1912 - 1940

(cu diferite ncercri ulterioare de revitalizare n anii postbelici 1950 -60 care au fost
n mare parte nereuite). Cei mai importanti designeri art deco au fost francezii :
Louis Majorelle, Andre Groult, Pierre Chareau si Jacques Emile Ruhlmann.
In stilul art deco s-au mai mbinat i idei din cubism, futurism, la care s-au
adaugat influente exotice, orientale, africane, indiene. Acest stil se caracterizeaza
prin foarte multe contraste. Este un stil cu forme geometrizate si ritm sacadat, linii
caracterizate prin simetrie, efecte de stralucire prin aplicarea elementelor de sticla si
feronerie.
Materiale - Predominante sunt combinatiile de metal, sticla, fier forjat si lemn.
Mobilier - Scaune tapitate cu piele, masute de cocktail, antichitati si mai ales mobila
pictata, alaturarea unor elemente opuse, materiale fine cu materiale brute.
Lumini - Corpurile de iluminat egante, grandioase, in functie de marime
incaperii.Sunt specifice lustrele, sfesnicele, candelabrele.
Forme - In general, in acest stil s-a mers pe geometrizarea formelor, cu foarte multe
combinatii de linii drepte la mobile, unele dintre ele fiind rotunjite la colturi.
Culori - Nuante contrastante si culori luminoase, cu foarte multe imprimeuri pe
tesaturi, care dau impresia de incarcatura.
Accesorii - Nuduri de femei, antichitati, ceasuri, statuete si sculpturi, obiecte din
portelan, ornamente africane, motive decorative inspirate din trecut sau regiuni
exotice, Egipt, America precolumbiana etc.

Stilul Bauhaus.
nceputul s.XX s-a manifestat printr-o revoluie nu doar n artele plastice ci i n
design.Deosebit de viabil a fost funcionalismul manifestat n domeniul arhitecturii i
n arta obiectelor uzuale, devenit un stil internaional, rspndit pretutindeni i
popular pn n ziua de azi.
Stilul Bauhaus, aparut in Germania, dupa Primul Razboi Mondial,este un curent
influent si popular in Europa, ulterior si in Statele Unite. Creatorul curentului si al
"Scolii Bauhaus" a fost Walter Gropius, care l-a denumit unind in germana cuvintele
"a construi" si "casa".(Alaturi de Walter Gropius in randurile reprezentantilor Bauhaus
erau si nume precum Paul Klee, Wassily Kandinsky).
In 1919, cand economia Germaniei infrante isi revenea cu greu dupa razboiul
devastator, arhitectului Walter Gropius i-a fost incredintata o sarcina aproape
imposibila: sa conduca noua institutie care va ajuta la reconstruirea tarii intr-un stil
nou, cat mai practic si mai simplu. Noua institutie a accentuat din start necesitatea
unui stil "rational",n care vor fi eliminate elementele decorative i oricare detalii
inutile, predominnd linii simple i drepte, afirmnd principiile functionalului. La
Scoala Bauhaus se punea accent pe design comercial si industrial, arhitectura,
pictura, sculptura, grafica.
Reflectnd noile gusturi si tendinte sociale, Bauhaus-ul a oferit o simplitate
foarte placuta, punand accent pe functionalitate, spatiu, igiena; fara elemente
decorative si accesorii luxoase.

Cladirile in stil Bauhaus aveau acoperisuri plane, fatade drepte, forma cubica,
fiind zugravite in alb, gri, bej sau chiar negru, in interior fiind folosite piese de
mobilier functionale si simple, cu cat mai putine accesorii si decoratiuni.
Gropius a pus bazele noului curent Bauhaus pornind de la principiile enuntate in
secolul XIX de catre William Morris, in special de la ideile Arts and Crafts, curent ce
sustinea ca nu exista distinctie intre artele frumoase si creatiile practice. De la bun
inceput Gropius a inteles ca noul curent trebuie sa se adapteze la necesitatile lumii
industriale, iar un model bun trebuie sa fie reusit estetic si functional.
In 1933 regimul nazist a decis inchiderea Bauhaus. Walter Gropius - alaturi de
alti reprezentanti importanti ai gruparii - au emigrat in America. Noul curent s-a
impus si in SUA, de aceasta data sub numele Stil International, o varianta
americanizata, totusi relativ fidela celei europene. Arhitectura Bauhaus avea sa
devina de preferat pentru uriasele cladiri din marele metropole.
Reprezentanii Bauhausului (Gropius,Maier,Mis van der Rohe) n anii 20-30 au
afirmat principiul frumosului funcional, consolidnd fundamentul funcionalismului
manifestat n arhitectur, interior, design al produsului al secolului XX. n atelierele
Bauhaus-ului se creau noile imagini ale produselor: obiecte uzuale,textile,mobilier,
Obiecte de iluminat.
Filosofia stilului se exprim prin expresia: forma e determinat de funcie.Forma
mobilierului este laconic, practic, sobr, confortabil, concordat cu proporiile
corpului uman.Tapieria constrnge bine cptueala moale. Pereii au culoare
deschis, draperiile la ferestre deasemenea.Cele mai populare sunt culorule:
alb,negru, gri,metalic. Senzaia de spaiu e creat de ferestrele mari ca rame de
plastic alb.Podeaua e acoperit cu un covor oval cu desen mrunt pestri.
n 1922-32 Le Corbuzie a construit 6 cldiri n care s-au cimentat ideile
funcionalismului, precum i concepia:casa e main pentru locuit implementat
inclusiv i n designul interiorului i mobilierului. n lucrrile sale a fost elaborate
multe detalii ale interiorului contemporan: ilumin ascuns, mobilier din tuburi
cromate, polie i dulapuri n proiectare special.El a propus mobilier din

oel, fiind autorul a dou tipuri de fotolii i un ezlong cu

detalii pliante. Una din cele mai caracteristice trsturi ale f-smului este
universalitatea(fotoliul poate transformat n pat, iar msua pentru reviste n mas
de prnz etc.)

Constructivismul
Constructivismul este o micare artistic ce s-a nscut nRusia la nceputul sec.XX.
Premisele artistice ale constructivismului au aparut n geometrizmul si angularitatea
(cu multe unghiuri) prezente in pictura ruseasc, n inginerismul sculpturilor lui
Tatlin, n suprematismul pictorului Kazimir Malevici, care tindea spre o total
abstracie geometric. Kazimir Malevici teoretiza "contiina cosmic" (P.D.Uspenski):
"Pictura mea nu aparine numai Pmntului, Pamntul a rmas n urm ca o cas
devorat de viermi." (Malevici)
Apariia c-lui e considerat drept o reacie fireasc vizavi de motivele florale ale
stilului Art Nouveau, care au plictisit imaginaia contemporanilor.Criza modernului
spre sf. primului deceniu s-a soldat cu noi tendine spre forme raionaliste, utilitare,

funcionale, eliberate de decorativismul romantic al stilului Art nouveau.

Constructivismul era privit ca o nou estetic, ca un efort de a armoniza arta cu
producia industrial.Tehnica este tratat ca un izvor de frumusee. Artiti ai
constructivismului:
Kasimir Malevich (1878-1935), pictor ucrainean
Piet Mondrian (1872-1944), pictor olandez
Vladimir Tatlin (1885-1953), pictor rus
Antoine Pevsner (1886-1962), pictor i sculptor rus
Marc Chagall(1887-1985), pictor bielorus
Konstantin Stepanovitch Melnikov (1890-1974), arhitect rus
Naum Gabo (1890-1977), pictor, arhitect i designer rus
Alexander Rodtschenko (1891-1956),pictor,grafician,fotograf i arhitect rus
Varvara Stepanova (1894-1958), pictori, scenograf i textildesigner rus
Gustav Klutsis (1895-1938), fotograf leton
Rudolf Jahns (1896-1983), pictor german
Lszl Pri (1899?-1967), sculptor i pictor britanic de origine maghiar
Vasiliy Yermilov (18941968), pictor i designer ruso-ucrainean
Printre promotorii noii micri erau maetri renumii: ,
, , .
Argumentarea teoretic a constructivismului a realizat-o arhitectul vienez dolf
Ls. n lucrrile sale el a negat cu nverunare orice decorativitate inutil, aplicarea
ornamentului comparnd-o cu svrirea unei crime. Principiul de simplitate se aduce
la culme: piesele de mobilier devin pur i simplu nite obiecte pentru edere, somn,
lucru.Piesele se deosebesc prin funcionalitate i mobilitate. (Se folosesc nie, lumin
difuz).
Constructivismul romnesc s-a grupat n special n jurul revistei Contemporanul
condus de Ion Vinea. Constructivitii subliniau necesitatea unei concordane ntre
art i spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaz forme noi.
Colaborator al revistei a fost Constantin Brncui.
Curentele moderniste Deutscher Werkbund, Constructivist, Bauhaus ,De Stijl, International
Style au caracteristici comune , influientandu- se unul pe celalalt , granitele fiind fluctuante , din
aceasta cauza o delimitare exacta a fiecarui stil fiind destul de dificila.

Minimalismul
Minimalismul prezint o micare n arte vizuale i design, care s-a afirmat n
perioada de dup cel de al Doilea Rzboi mondial.Designul minimalist a fost
nfluienat de ctre designul i arhit. tradi. Japonez. Cult.oriental a adus
n Occident cultul formelor mici, funcionalitatea maxim, contemplarea
spaiilor libere i filozofia meditaiei. Aceste caracteristice i-au adus stilului
m-st o larg popularitate.El este apreciat nu ca micare autistic, ci ca un
mod de via.
Pe de alt parte m-smul este un ecou al func-lui i construct-lui,care au
proclamat prioritatea utilitarismului asupra decorativitii. Arhitectul Ldvig
Mies van der Rohe a adoptat moto-ul minim-lui: " Mai puin nseamn mai
mult. Aceasta s-a dovedit a fi o reacie la graiozatatea excesiv a stilului
modern.

Numrul de obiecte trebuie s fie minimal, dar fiecare are un rol

funcional(ob.pentru edere,somn, hran);minim textile, spectru coloristic
redus; Instrument de zonare este peretele pliant (irma) element din
int.japoneze.
Materiale ecologice lemn, piatr, textile naturale, sticl mat(plafoane
sferice cu lmpi ascunse)
Forma simpl, liniile drepte; nlimea mic (25cm n loc de 45)
Culorile deschise: (gri,bej, c.nisipului, dar i negru), carwe accentuieaz senzaia de
spaiu liber, luminozitate;
Ferestre mari -

fr draperii (sau cu dr. deschise de in, bumbac).

Toate atributele predispun spre linite, calmare, meditaie. Este popular i n

prezent.

Stilurile etnice
Noiunea Stil etnic semnific totalitatea trsturilor caracteristice culturii
unui anumit popor, anumitei civilizaii. Iar noiunea Stil etnic n interior
presupune prezena elementelor tradiionale n designul interiorului.

In designul interior contemporan sunt foarte populare stilurile etnice . Un pic

obosii de interioarele tehnologizate oamenii regsesc n aceste stiluri etnice
echilibrul psihologic i linitea. Un loc deosebit printre ele le revine stilurilor
orientale: chinez i japonez, care impresioneaz publicul european prin elegan,
funcionalitate, disponibilitatea spre
meditaie, prin
viziunea
cu adevrat
filosofic a problemelor de amenajare a locuinei.

Stilul chinez
Stilul chinez , produsele din ara exotic (fr.-chinoiserie) au provocat un
adevrat agiotaj printre europeni nc prin sec.17-18, cnd n Olanda i Anglia

erau pe culmile modei obiecte din porelan chinezesc i mobilier tradiional poleit
cu lac.
Stilul chinez rezult n mare msur din concepia filosofic milenar (fn-ui)
despre existena omului n armonie cu lumea nconjurtoare i cu propria lume
interioar.
1.Concepia dat a determinat ncadrarea componentului vegetal n structura
casei: ntr-o ncpere, lsat fr acoperi erau plantai copaci. Astfel era format
complexul cas-grdin. Principiul dat era respectat cu strictee i la construirea
palatelor mprteti, i la construirea locuinelor modeste ale oamenilor sraci.
Tradiia aceasta a fost preluat cu mult succes i de europeni folosind-o n
amenajarea aa numitelor grdini de iarn n interioarele caselor celor avui.
2.O alt condiie de amenajare a
locuinei, dictat de aceleai principii
conceptuale, era prezena obligatorie a cinci elemente: ap, foc, pmnt, lemn,
metal. Doar mpreun ele puteau asigura plenitudinea (mplinirea) sufleteasc,
confortul, armonia, nelegerea.
3.Una din trsturile difinitorii ale interioarelor chineze este decorativitatea,
coloristica policrom, intensiv, contrastant. Fn-ui dicteaz colorarea divers
a pereilor, tavanului, podelelor . Ornamentica sofisticat se combin cu un spectru
vast de culori: aurie, roie, verde, cafenie, alb, neagr. Culori ale fericirii sunt
considerate cea aurie, roie i cafenie. Conform acelorai principii n cas trebuie
s predomine lumina - izvor de energie pozitiv. Cea mai benefic este
considerat lumina natural, din care cauz alturi de ferestre se instalau oglinzi,
iar perdelele trebuiau s fie uoare i transparente.
Structra interiorului chinez este alctuit din multiple module, secii nu prea
mari. Numrul obiectelor de mobilier respectiv- nu este mare: scaun, taburete
(lcuite, aezate ca etajera,utilizate la necesitate pentru flori, servire, cioplituri
din lemn,piatr, filde etc.), pat, mas pentru servire,msu
pentru ceai,
canapea cu sptare din trei pri (din lemn fr tapirie), mobilier de forme
mininore
pentru aranjarea feluritor accesorii decorative : suporturi pentru
vaze,polie, ldie etc. Mobilierul are suprafee plane i linii drepte, dar este lcuit
i bogat decorat cu incrustaie i intarsie. La podea este aternut un ol (
hine?) mpletit din fibre vegetale.
Materialele folosite sunt: specii de lemn tare, cu intarsie de filde, sidef, scoici,
cochilie (carapace)de
broasc istoas, pietre, aram
i alte
metale
semipreioase, bogat decorate cu ornamente sculptate: plante, pagode, elefani,
tigri, lei, fazani. Un material universal pentru felurite construcii, mobilier, grilaje
pentru ferestre, paravane etc. este bambusul.
Interiorul chinez este de nenchipuit fr vase de porelan, n special, vaze
pentru flori, pictate n stil naional cu ornamente florale, dragoni, felinare, mti.
ntreaga ambian, coloritul specific este completat de muzica vnturilor,
clinchetele de clopoei i aromele mbttoare tradiionale, considerndu-se c
toate acestea au o influien purificatoare asupra stpnilor. - - < >
" " - , .
. ,
, . - -
.

Stilul japonez

Stilul japonez, dup prerea designerilor se plaseaz la ora actual printre

stilurile cele mai solicitate. Interioarele acestui stil impresioneaz plin logic i
funcionalitate, sobreitate i spaiu.Cartea de vizit a stilului japonez este
minimalismul n mobilier i decor (de fapt - lipsa decorului), simplitatea (pn la
ascetism) i armonia. Acest lucru devine foarte firesc n Japonia cu suprapopulaia
ei teritorial: n condiiile respective linitea i spaiul sunt preuite ndeosebi.
Locuina japonez ca i cea chinez este o continuare a naturii.Oamenii din
ara Rsritului de soare au vizavi de natur o atitudine deosebit de tandr. n
interior neaprat trebuie s fie prezent peisajul: el este imitat pe panourile
coloristice de pe perei; privelitea naturii se deschide panoramic prin ferestrele
enorme.
O trstur distinctiv a interiorului japonez o formeaz corelaia nte lumin
i umbr. Tradiionala lamp acari o construcie dintr-o carcas metalic i
hrtie de orez accentuiez minunat jocul de umbre i atmosfera de intimitate.
Aranjarea obiectelor n interior se efectueaz spre deosebire de europeni (la care
ele se aranjeaz dup perimetrul ncperii) - n jurul centrului, unde este dislocat
obiectul principal al camerei: de obicei copacul-pitic bonsai(atribut obligatoriu ).
Gama coloristic este determinat de predominarea nuanelor terestre
(galben) i cereti (albastru). De asemenea sunt agreate culorile deschise:
culoarea laptelui, crem i bej. Mobilierul, pereii,tavanul, podeaua, textilele (din
bumbac sau mtas natural ), olul pentru podea mpletit din paie tatami etc.
trebuiau s fie de aa culori.
Principiile geometrice de organizare spaial sunt: 1- plasarea volumelor
pe orizontal; 2- suprafee, linii i unghiuri drepte; 3 - zonarea interiorului prin
intermediul paravanelor legere din sticl mat ce imit hrtia de orez.
Mobilierul japonez, dei e redus numeric, se deosebete printr-o rar
originalitate. n locuin sunt doar cteva obiecte de mobilier dar foarte select,
de o elegan accentuat, confecionat cu minuiozitate , cu feronerie rafinat ,
lcuit. nlimea meselor i scaunelelor este mic, ceea ce provine de la obiceiul
de
a
edea
la
podea.
Depozatarea obiectelor casnice se face n nie i dulapuri montate n perete,
comode mici cu multiple sertare.
Aprut n Europa n sec.XIX, mobilierul japonez din start a provocat un viu
interes al europenilor. Iar curentul artistic Art nouveau, care la Paris pe atunci de
abea se nfiripa, urma s preia de la el multe din trsturi.
Accesorii caracteristice pentru stilul japonez sunt vase i statuiete de
porelan, faian, aram, sbii de samurai, evantaie .a. Un adevrat talisman al
casei japoneze e considerat sculptura minuscul nc, cioplit din filde sau
lemn, care ocrotete, aduce noroc i realizeaz toate visele i dorinele stpnilor.
Stilul african

Stilul african.Acest stil etnic este cel mai exotic. Atmosfera specific interiorului
african este creat n primul rnd prin obiecte de artizanat i alte accesorii:
statuiete sacrale de idoli, mti ritualice ale amanilor, vrfuri de sulie,
instrumente muzicale autohtone de tipul tamtamului, coli, ghiare, blnuri de

animale slbatice, pene de psri exotice, amulete, vase arhaice de lemn, lut i
ceramic, accesorii din filde, solzi de pete, piele de broasc istoas , arpe i
crocodil. Unele obiecte din lemn se confecioneaz din specii preioase:
palisandru, santal, lemn rou, copacul de cafea, lemnul negru - abanosul (acesta
fiind comparat dup duritate cu oelul, iar dup pre cu aurul; lui fiindu-i
atribuite i caliti tmduitoare ).
Alt caracteristic important a imaginii etnice ale acestui stil o constituie
gama coloristic cald ce amintete savana, atins de suflarea fierbinte a soarelui
african: de la crmiziu pn la rou aprins, de la galben pn la cafeniu nchis.
Un loc aparte i revine culorii negre, ce red romantismul nopilor ntunecoase
ale
continentului negru. Ornamentica textilelor decorative imit peile i
blnurile animalelor: dungile de zebr sau tigru, petele de leopard sau giraf. Se
ntlnete broderia cu palmieri i flori tropicale.
n decorul interiorului se folosesc piei de animale slbatice, oluri din fibre
vegetale, paravane din liane. Mobilierul este prezentat prin obiecte simple
(scaune, mese, paturi ) mpletite din materiale naturale, confecionate din lemn
de bambus sau rotang.

Stilul italian
Stilul italian se caracterizeaz prin elegan, lux, funcionalitate, confort,
calitate i un nalt nivel estetic. Mobilierul i accesoriile de interior italian sunt
apeciate la cel mai nalt nivel mondial.(Colecii de mobilier de lux sunt prezentate
n fiece an la expoziia de la Milano).
n Italia s-au cimentat tradiii milenare de construire a caselor i vilelor
suburbane, care i pn astzi prezint o surs de inspiraie pentru arhitecii i
designerii contemporani.(Vilele celebrului Andreo Palladio arhitect din Epoca
Renaterii sunt un exemplu superb n arta coordonrii stilului arhitectural cu
specificul landaftului.)
O trstur caracteristic n construcia casei este terasa loc pentru odihn la
aer liber.
Interioarele au mostenit din Roma antica traditia de a acopei pereii cu fresca
sau mozaic. Imitaia acestor tehnici constituie cel mai coloristic element al
interiorului italian. Pereii interiorului prezint peisaje, portrete, tablouri cu
natur static, compoziii abstracte, ornamente etc.
O mare atenie n acest stil se acord luminii i culorii. Abundena de lumin
natural (ferestrele sunt foarte mari, uneori pn la podea), iluminarea
electric dispersat, difuz, folosirea sfenicilor de podea toate acestea creaz
senzaia de o atmosfer solar, cald, de prezena permanent a soarelui.
Coloristica interiorului este tratat cu originalitate: jocul culorilor i nuanelor
este un moment caracteristic stilului italian. Principiul de baz fiind coloristica
monocrom, cu predominarea nuanelor pastelate, se admite ntroducerea (ca
accent contrastant) a unei careva culori apinse, de nuane calde.(De ex.ntr-un
interior cu o coloristic alb-gri draperiile pot avea culoarea roie).

Mobilierul. Se utilizeaz preponderent lemnul de specii scumpe cu nuane

nchise. Vechile tradiii n construirea mobilierului, ce vin din Roma antic (msue
cu un singur picior) i epoca Renateii (lada pentru zestrea miresei cassone
decorat cu metale preioase) sunt continuate n mobilierul contemporan de o nalt
calitate, originalitate i mare lux.
n aspect constructiv sunt utilizate formele rigide, geometrice (patrate,
dreptunghiuri etc). Unul din momentele de baz n mobilier l prezint dulapul
montat n perete mare i ncptor (pezentnd o soluie util pentru italieni, care
au garderobe de haine foarte numeroase). Dulapurile pot avea nu doar ui de lemn,
dar i de sticl mat. n mobilierul italian uneori se mai practic i dulapuri
decorate cu textile sau blan. Uneori ele se decoreaz cu elemente de feronerie
fin.
Sunt caracteristice poliele de metal sau lemn care se folosesc pentru pstrarea
crilor , suvenirelor, forografiilor de familie. O mare atenie se acord interiorului
de la buctrie. Pereii se acoper cu teracot ce imit mozaicul. n nia din perete
se psteaz vesel i suvenire.Tradiionala msu madia se folosete pentru
pstrarea pnii. n dormitoare un specific italian se acord prin utilizarea unei
variante modernizate a lzii cassone.

Un atribut important n interiorul italian l prezint designul textilelor:

draperiile, feele de mas, cuverturile, lingeria de pat etc. Diverse dup
factur i culoare ele armonizeaz sau contrasteaz cu gama interiorului,
crend o atmosfer de voie bun i optimism.
Cu mult efect se utilizeaz in stilul italian accesoriile.Statuiete de marmor
n stil antic, sfenice de aram. Sunt foarte agreate accesoriile din sticl
colorat i incolor de la Murano (insul n laguna Venezian, unde s-a
format tradiia de producere a obiectelor de sticl nc de la sfritul
secolului XIII) care se mai numesc i sticl venezian: vase suflate i
lucrate manual, oglinzi, pocale nalte cu picioru subire, mrgele etc. Se
ncadreaz de minune n interioul de cel mai contemporan design obiectele
de anticariat.
Stilul scandinav.
Stilul scandinav. Nscut n zone friguroase, inspirat de fiordurile reci (golf
ingust, intrat in adancul tarmului), stilul scandinav este un stil foarte grav,
dar totodata este un stil democratic, practic si plin de cldur.
Scurt istoric.Traditia in designul nordic isi are radacinile la sfarsitul sec. XIX
cand toate statele scandinave reflecta propria lor versiune a miscarii
Arts&Crafts, bazata cu precadere pe mestesug. Au existat incercari de aliniere
la criteriile impuse de arta industriala. (In anul 1915 ia fiinta Svenska
Sjlodforeningen, structurata pe modelul Deutsche Werkbund).
Apogeul designului scandinav s-a produs la sf. anilor 1950 inc. anilor
1960 .Tot atunci atinge apogeul concurenta cu designul italian. Si este foarte
semnificativ faptul ca anume in acea perioada italianul Gio Ponti a declarat:
Scandinavii si-au castigat faima de creatori de mobilier asa cum elvetienii au

facut-o n orologerie. (Il mobile italiano, Milano 1958, pg.3). Italianul este
cel care dadea tonul in dezvoltarea lui bel design italiano, considerand-o ca
urmare a concurentei cu designul scandinav.
In anii 90 s-a inceput un nou val in dezvoltare a stilului scandinav: arta de a
crea produse si interioare a fost redescoperita de europeni iar succesul lui
tine si in perioada actuala.Multi designeri scandinavi au contribuit popularizarii
stilului. Designerul Alvar Aalto este un exemplu excelent a unei cariere de
succes in acest domeniu. Este nu numai unul dintre cei mai remarcati
reprezentanti al stilului respectiv, popularizat de lantul de magazine de
produse interioare Ikea, dar si creatorul unor produse de renume
international. (cel mai mare producator si distribuitor de mobila - Ikea - isi va
deschide primul magazin din Romania in Bucuresti magazin cu o suprafata
de 24.000 de m2 in care se va putea alege produse de decoratiuni interioare
si mobila de foarte buna calitate la preturi accesibile).
Stilul scandinav este o simbioz a cinci culturi ale trilor nordice,
precum Danemarca, Norvegia, Suedia, Islanda i Finlanda. Influenat de
realitatea economic i cea climateric din acest col al lumii, stilul scandinav
este astzi mai modern ca oricnd. Este o imagine a relaiei speciale care
exist ntre popoarele nordice i natur. El este cunoscut prin caracterul su
minimalist, prin stilul su aerisit i prin formele sale simple, prin eleganta
liniilor aerodinamice , prin materiile prime naturale de foarte buna calitate,
fiind marcat de sobrietate i maximizarea spaiului.
1. Iernile lungi si mohorate din tarile nordice si lipsa luminii naturale au
facut ca designerii scandinavi sa puna accent pe lumina si pe efectele
produse de corpurile de iluminat . Zilele scurte din Nord oblig la o astfel
de atitudine Stilul scandinav acord o mare importan luminozitii luminozitatea este esenial!
si reprezinta elementul-cheie al stilului
scandinav.
Pe langa efectul de lumina produs de culoarea deschisa a peretilor si a
mobilei, designerii scandinavi folosesc multe surse de lumina artificiala.
Lampele si diversele corpuri de iluminat au, de regula, abajururi bogat
ornamentate, pictate in culori vii pentru a intra in contrast cu nuantele de
alb din locuinta si pentru a crea un efect modern, contemporan. Ele au
structura metalica sau din lemn si abajurul confectionat din material textil,
hartie sau sticla de Murano. Lmpile cu picior sau cele suspendate sunt
folosite ca obiecte decorative si sunt plasate cat mai la vedere, capatand
astfel o esenta artistic care nveseleste simplitatea liniilor pieselor de
mobilier. Oglinzile inalte, care reflecta lumina, cu rame simple, din lemn,
sunt alte elemente definitorii pentru stilul scandinav.
2. Culorile sunt n mare parte inspirate din natur. Aceasta este considerat
de designerii scandinavi o surs inepuizabil de inspiraie. Ea furnizeaz,
de asemenea, principalul material utilizat la decoraiuni - lemnul natural,
deschis la culoare, atat de abundent in tarile nordice. De aici
denumirea de design organic.
Stilul scandinav este caracterizat prin culori foarte deschise si luminoase.
Albul este preferat de designerii scandinavi datorita faptului ca are

capacitatea de a da luminozitate camerei si de a o face sa para mai mare.

Culorile predominante intr-o casa decorata in stil scandinav sunt: alb
stralucitor, alb-vanilie, bleu, crem, bej, galben, roz, (Albastru polar, verde
lichen...) verde, rosu, gri, toate in nuante foarte deschise si placute ochiului.
Toate nuanele acestor culori formeaz notele cromatice unui ansamblu care
promoveaz tonurile zpezii.Peretii scandinavi sunt vopsiti de regula in alb
stralucitor
si
decorati
cu
tablouri
viu
colorate
sau
fotografii.
Perdelele si draperiile sunt si ele deschise la culoare, semitransparente,
uni, cu modele geometrice sau florale. Ideea este ca acestea sa permita cat
mai
mult
luminii
de
afara
sa
patrunda
in
locuinta.
Moblierul este realizat din lemn deschis la culoare. Unele piese sunt
confectionate in combinatie cu metal cromat sau fier forjat si sticla.
La fel de luminoasa si deschisa la culoare este si pardoseala, realizata din
lemn, parchet laminat sau gresie. Podeaua, dulapurile i mobilierul au o
nuan de lemn deschis, adesea patinat cu o vopsea pal pentru a oferi mai
mult luminozitate.
3.Se zice ca stilul scandinav este un stil n care lemnul este rege.
n decoraiunile scandinave, principalul material utilizat este lemnul. In
living si n buctrie, in dormitoare, in birou - lemnul mbrac toate
ncperile casei. Aceast preferin pentru lemn se explic prin abundena
acestuia n regiunea scandinav. Lemnul - de obicei, stejarul, ararul, pinul,
ulmul - intr n compoziia tuturor pieselor de mobilier i a tuturor obiectelor
de decoraiuni. El compune masa, scaunele, bncuele din spaiul de relaxare,
dulapurile, paturile, comoda si alte obiecte de mobilier. Ele sunt funcionale,
atractive i confortabile.
Alte materiale naturale, precum pielea, piatra i sticla sunt utilizate n
combinaie cu lemnul.
4. Stilul scandinav este sinonim cu funcionalitatea, sobreitatea,
puritatea liniilor, nobleea materialelor, luxul simplu, minimalismul.
5. Mobilierul. Mobila, cu forme organice, este realizata din lemn
deschis la culoare asociat cu metal cromat sau piele. Acest stil de
amenajare este caracterizat de camere luminoase si confortabile, in
care exista putine piese de mobilier, insa sunt foarte practice, cu
diverse spatii de depozitare si sunt lucrate foarte minuios .
Ca sa nu aglomereze prea tare o camera, designerii scandinavi s-au
gandit la solutii pentru a face ca piesele de mobilier sa fie cat mai
practice, adaugandu-le sertare originale, suporturi speciale pentru
depozitare
si
alte
accesorii
inedite.
De asemenea, stilul scandinav mai este caracterizat de mobilierul
vopsit in alb sau alte culori deschise la culoare si de canapele si scaune
ce
au
tapiserii
cu
modele
florale
si
geometrice.

6. Pardoseala.Stilul scandinav este caracterizat de podele sau parchet

realizat din lemn de buna calitate, cu fibrele vizibile. Podelele sunt lustruite
si protejate cu lac si nu sunt acoperite decat in mica masura de covorase.
7. Alte accesorii.Pe langa lampe si veioze originale, stilul scandinav este
caracterizat de diverse obiecte decorative realizate din sticla colorata sau
lemn. Vazele cu forme simple si in culori deschise si vii sunt elemente
importante pentru acest stil. Acestea contin plante naturale sau artificiale
de tipul crinilor, orhideelor sau cactusilor. Peretii sunt adesea decorati cu
fotografii inramate sau tablouri reprezentand arta abstracta, realizate in
tuse mai indraznete de culoare. Accesoriile sunt simple, fara ornamentatii
excesive. Cele mai intalnite elemente sunt oglinzile, folosite pentru
multiplicarea luminii naturale. Pentru decor, se folosesc flori naturale si
lumanari parfumate. Atunci cand sunt folosite, covoarele prezinta dungi sau
imprimeuri florale de mici dimensiuni. Alte accesorii sunt reprezentate de
elementele din sticla si argint, create de mestesugari din Danemarca si
Suedia. Stilul scandinav reflecta un design interior atemporal, elegant,
proaspat si primitor.

Stilul rustic romnesc.

Tradiiile culturale ale strmoilor notri, cadrul de via cotidian, posibilitile
materiale i tehnice, universul spiritual, sensibilitatea artistic au gsit exprimarea
cea mai complet n modul de a-si asigura adapostul,de a-si amenaja spatiul de
locuit.
Trsturile de baz ale arhitecturii noastre taranesti in primul rand sunt: ,
adecvarea *identificarea coordonarea * scopului de functionalitate cu
ingeniozitazea i expresivitatea mijloacelor de realizare, masura si armonia in
stabilirea proportiilor, aplicarea decorului, eleganta liniilor si echilibrul volumelor, cu
integrarea perfect in peisaj.

Gospodariile sunt construite diferit, in functie de caracteristicile geografice, de

ocupatie, de starea social-economica a celor care le locuiau. De exemplu, la munte
casele aveau acoperisuri inalte, cu pante inclinate; la campie, in schimb, acoperisul
imita pantele domoale ale reliefului; in regiunile pastoral-agricole, apar gospodariile
cu o curte dubla, iar in cele cu sate imprastiate, unde ocupatia predominanta este
pastoritul si cresterea vitelor, casele au ocol intarit.
Tipuri

de

locuinta

Bordeiul este cea mai veche forma de locuinta, ramasa din

vremuri preistorice si cunoscuta in majoritatea tarilor
europene. In regiunea de campie bordeiul era o prezenta
obisnuita, fiind intalnit atat la taranimea instarita, cat si la
conacele boieresti sau chiar la biserici. Cu timpul, ele au
inceput sa fie folosite doar de oamenii saraci.
Casa, construita la suprafata solului, avnd unele particularitati diferite de la o
zona la alta, de obicei era constituit din urmtoarele ncaperi: tinda(constituia
camera de trecere), camera de locuit (aici se afla de obicei vatra sau, la casele
cele mai vechi, cuptorul), camara (se depozitau uneltele de munca, alimentele si
instrumentele folosite la industria casnica textila), casa mare (camera curata in
care se pastrau cele mai frumoase mobile si tesaturi; era folosita ocazional, de
sarbatori, sau pentru oaspeti -rolul sau sarbatoresc este aratat si de faptul ca de
obicei nu are sistem de incalzire), podul(se pastrau in primul rand proviziile, lazile
mari pentru cereale, putinile cu branza, tot aici se agata carnea pentru a fi
afumata)i pivnita (se depozitau fructele, butoaiele cu tuica sau vin, vasele cu
muraturi si zarzavaturile). Viata de familie se concentra de regula in jurul
incaperii in care se afla focul, care dadea caldura, cu ajutorul caruia se
preparau alimentele si care asigura lumina in timpul noptii. La casele vechi
in
incaperea
cu
vatra
locuia
intreaga
familie.
Planificarea locuintei traditionale avea urmtoarea formul: doua camere
(camera de locuit i casa mare) despartite printr-o tinda, in fundul careia se afla
camara.Erau case i cu un plan mai simplu: cu o camera de locuit si camara.
Spatiul interior, echilibrat si armonios, nu este insa inchis in sine, izolat de
exterior, ci prezinta o constanta deschidere, prin intermediul prispei. Element de
arhitectura original, specific arhitecturii taranesti prispa, joasa sau inaltata, pe o
latura sau pe 3-4 ale casei, cu foisor sau fara, domina si determina pozitia fatadelor,
asigurand fluenta spatiilor interioare si exterioare. Prispa constituie un spatiu de
adapost, dar si de munca. Ea are un rol foarte important in estetica locuintei, fiind,
de
regul,
frumos
impodobita.
Decoratii
si
motive
decorative
Locuinta era un adapost i trebuia sa ofere protectie si fata de fiintele nevazute
care populau credintele taranilor,i fa de straini i dumani. De aceea, stresinile,
ferestrele, usile, vatra si grinzile tavanului erau impodobite cu un decor cu caracter
protector, superstitios.Decoratia cea mai bogata se intalneste la prispa si foisor,
care era un loc
ideal pentru sculptura. Motivele predominante sunt cele
geometrice, insa apar si elemente florale, zoomorfe, numeroase simboluri legate de
credintele
trecutului.
Materiale
de
constructie
Folosirea materialor naturale de constructie, modul lor de imbinare si compunere
difera de la o regiune la alta< se foloseste lemnul de brad, stejar, fag, (padurile
imense care acopereau in trecut o mare parte din suprafata tarii constituiau
principala sursa de materie prima pentru arhitectura taraneasca), dar si piatra,
pamantul batut sau amestecat cu paie si pleava si folosit sub forma de bulgari sau

coteleti,
caramizile
etc.
Arhitectura populara este in primul rand (mai ales in regiunile mai inalte) o
arhitectura a lemnului. (De aceea, din cauza perisabilitatii materiei prime, cele mai
vechi
monumente
de
lemn
nu
depasesc
400
de
ani.
Formele geometrice pure ale volumelor, peretilor si acoperisurilor, coordonate de
subtilul dozaj al umbrei si luminii, de cromatica armonioasa toate sunt elemente
de legatura a omului cu natura. Casele, gospodariile, asezate la o oarecare distanta
fata de ulita, se detaseaza ca puncte de interferenta a spatiilor naturale cu cele
faurite de om, ca elemente care au implicat interventia creatoare a taranului asupra
naturii.
Organizarea interiorului
Intimitatea si caldura spatiului interior, trasaturi definitorii pentru ambientul caselor
taranesti se realizeaza prin inaltimea redusa a camerelor si tavane cu grinzi,printrun bogat si variat inventar de textile, mobilier si ceramica, pictura pe lemn i
ceramic, si sticla, piese de port, obiecte de uz casnic.
Interiorul locuintei taranesti este organizat in functie de patru repere
compozitionale: coltul cu sistemul de incalzit si preparat hrana; coltul cu patul
(patul este plasat in continuarea vetrei); coltul cu lavitele asezate in unghi, cu o
masa n fata ; coltul cu dulapul cu vase. Centrul incaperii ramane liber; acest
aranjament este dovada unei atente economii de spatiu. In Moldova, casele mai noi
au doua paturi asezate paralel, iar lavitele imbinate la colt dispar.

Mobilierul tipic romnesc

Dainuind din cele mai vechi timpuri si existent pana in prima jumatate a
secolului XX, mobilierul este format din urmtoaele piese (piesele de mobilier
fiind de multe ori montate in pereti sau fixate in pamant, formand un schelet
fixat)
: patul, masa, scaunele, lavitele, blidarele, coltarul, politele, culmea si lada de
zestre.
Caracteristica mobilierului romanesc este apreciata de simplitatea formelor
si delicatetea decoratiilor, fiind evidenta preocuparea pentru adaptarea functiei
lor dar i pentru impodobire. Mobilierul era confectionat in general din lemn de
Decoratia mobilierului infatiseaza o serie de motive, diferentiate pe marile
zone etnografice, dupa cum urmeaza: in regiunea Bihor - siruri de semisercuri,
in n Arges - simbolul soarelui (rozete, si cercuri concentrice), in zona Gorjului linii drepte intretaiate, pe valea Bistritei - decor vegetal(florile i brazii
stilizati ), in Nordul Moldovei, - crestaturi, uneori cu prezente cromatice.
!!! decorat cu crestaturi ( in Transilvania, unde se resimt influentele apusene, apare
si mobilierul pictat, motivele cele mai raspandite ale decorului pictat fiind
motivele florale.)
La mobilierul sculptat, caracteristic Moldovei (dar regasindu-se si in
Muntenia, Maramures, ) motivele ornamentale traditionale sunt : linia
dreapta, punctele, spirala, dintii, rozeta, crucea, bradul.
Lavitele
Lavitele (banci lungi, fara spatar) simple, confectionate din scandura
de stejar sau fag, sunt cele mai vechi piese de mobilier, fiind folosite in cea mai
mare parte a Romaniei, prezente si in vechile case boieresti . (Lipsite de cele
mai multe ori de decoratii, lavitele se fixau in barnele peretilor). Incepand cu a
doua jumatate a secolului al XIX-lea, ele au inceput sa fie inlocuite (mai intai in

Transilvania si apoi si in restul tarii) cu banci lungi cu spatar sau cu lada

dedesubt, fiind destinate si pentru pastrarea hainelor si pentru dormit .
Patul.Este o piesa de mobilier , care deriva din lavita si apare in locuinta
taraneasca destul de tarziu, in secolul al XIX-lea. n vechime pentru dormit erau
folosite cuptoarele.
In casele traditionale, patul reprezinta punctul de maxima importanta
decorativa a interiorului, datorita tesaturilor gupate i expuse aici.
In locuintele cu doua incaperi si tinda centrala, paturile din "casa curata" sunt
asezate paralel, de-a lungul peretilor, intre ele (langa peretele opus intrarii)
aflandu-se masa inalta.
in casa taraneasca la sfarsitul secolului al XIX-lea exist mai multe tipuri de pat. In
Transilvania, ele sunt foarte inalte (la ele se ajunge cu ajutorul bancii din fata,
folosita ca o treapta), iar in Moldova - mai scunde ; n Bucovina apare patul
suspendat , fixat intre barnele peretilor si atarnat de grinda printr-o tija; un alt tip
de pat, intalnit n nordl Moldovei se ntlnete patul cu stalpi inalti la
capete, amintind ntructva prin forma patul stil Renastere ; odat cu creterea
influienei culturii oreneti (la sf.sec.XIX) apare patul cu tablii, de factura
oraseneasca.Mesele sunt de trei tipuri:
-masa nalt cu patru picioare (cea mai rspndit) ;
- masa mica rotunda, de traditie orientala si balcanica, ntlnit n Moldova
Oltenia , (frecventa utilizrii lor este din ce n ce mai mic);

- masa de tip germanic, cu talpi laterale puternice si sertare dedesubt, raspandita in

unele regiuni ca Marginimea Sibiului s.a.
Lada de zestre
Lada de zestre a indeplinit mult timp functia dulapului, pastrand hainele si
alimentele. Ea ocupa un loc de cinste, fiind asezata la capul patului sau pe
lavita.
Cele mai raspandite lazi sunt confectionate din lemn de fag, stejar sau frasin,
avand forme variate si decoratie bogata si originala.
Lada de zestre era piesa cea mai fin decorata a mobilierului. Cu exceptia lazilor
de tip brasovenesc, pictate, lazile de zestre erau impodobite cu crestaturi, unele
din ele avand capac plan iar altele (n Transilvania) - bombat . Mobilierul
sculptat, caracteristic Moldovei (dar regasindu-se si in Muntenia, Maramures,
) are motive ornamentale traditionale variate, de obicei geometrice: linii
drepte,
puncte,
spirale
, semicercuri, cercuri,
cercuri si rozete concentrice, patrate, triunghiuri,
romburi, zig-zag-uri, crucea,mai trziu apar motivele florale,
simbolul solar, brazii stilizati.
Scaunele
Varietatea scaunelor este foarte mare. Scaunele joase se intalnesc pe tot
teritoriul tarii. Scaunele lungi cu spatar (decor simplu, pictat) sunt sunt
specifice in special Transilvaniei. Ele au inlocuit lavitele de colt sau bancile din
fata paturilor inalte, fiind introduse in casa taraneasca destul de tarziu, la
sfarsitul secolului al XIX-lea.
Culmea

Culmea este un element cu o veche traditie, specific in trecut intregii tari.

Culmea era o bara de lemn fixata pe doua grinzi ale tavanului, deasupra patului
sau in jurul sobei. Se mai intalneste si astazi in Moldova si unele zone ale
Transilvaniei, Banatului si Olteniei.
Folosita initial in scopuri practice, pentru uscat sau agatat hainele, culmea a
capatat mai tarziu doar un rol decorativ.
Mobilierul fixat pe perete
Piesele de mobilier fixate pe perete (polite, cuiere, blidare, coltare) ocupau un
rol important si se foloseau pentru pastrarea vaselor de uz casnic si cu caracter
decorativ.
Politele erau scanduri fixate pe perete, fie deasupra usilor si ferestrelor, fie pe
una din grinzile tavanului, fie direct pe perete. Avand marginile bogat decorate
cu crestaturi, indeplineau o functie asemanatoare cuierului orasenesc.
In Transilvania, in partea de sus a peretilor, sub grinzi, sunt fixate prin cuie de
lemn cuiere pentru farfurii si ulcioare.
In blidare (mici dulapuri confectionate din lemn de fag, de obicei deschise, cu
rafturi, decorate cu crestaturi) sunt pastrate vasele de uz gospodaresc. Blidarul
este asezat de obicei langa vatra, pentru ca el contine vasele necesare
alimentatiei.
Coltarul este un dulap cu o forma deosebita, cu sectiune triunghiulara, fixat,
asa cum ii spune si numele, intr-un colt al incaperii, de obicei acela cu lavitele.
In Transilvania coltarele sunt impodobite cu crestaturi simetrice, iar in Moldova
sunt lipsite de decoratii.

= Piesele de mobilier erau puse in valoare prin petele de culoare pe care le

aduceau tesaturile de interior, intalnite in toate casele romanesti.Tesaturile
reprezinta elementul decorativ principal al interiorului, fiind asternute pe
mobile, fixate pe pereti, pe culme sau pe grinda. Tesaturile de lana sunt
fixate pe perete in dreptul locului de dormit, mai ales in Muntenia, Oltenia,
Dobrogea si Moldova, fiind tesute in tehnica chilimului. In Moldova si Oltenia,
se aseaza pe perete, in dreptul patului sau al lavitelor laicere sau paretare
compuse dintr-o singura foaie de alesaturi. In Moldova, Transilvania de nord,
Banat, Oltennia, Muntenia si Dobrogea, pe pat, pe perete sau pe culme se pun
scoarte formate din doua sau trei foi reunite.
Tesaturile de canepa, in , bumbac si borangic predomina in decorarea interiorului
caselor din Transilvania (ponievi si fete de masa, stergare, chindee, lepedee de
culme, foi de grinda etc.). In Moldova, incaperile caselor au pe pereti laicere si
paretare vargate. Sobele au forme destul de complicate, cu profiluri, creneluri,
arcade si nise. In Tara Vrancei, Bicaz si Suceava, incaperile sunt imbracate aproape
in intregime cu laicere si paretare, vargate vertical si dispuse in registre orizontale.
Pe lazile de zestre sunt asezate in teancuri tesaturile lucrate in casa. Deasupra
patului se afla culmea, pe care se pun, alaturi de hainele de sarbatoare, tasaturi
colorate si perne albe. Pe peretele longitudinal din fata se agata mici dulapuri,
coltare si blidare.
Ceramica cu caracter ornamental are un rol important in impodobirea
locuintelor din Transilvania, unde se agata de grinda, in cuiere sau pe pereti, blide,
cancee, si oluri. O mare serie de vase de ceramica, ca d pilda oale, chiupuri,
ulcioare, strachini sunt folosite ca obiecte de uz casnic.

Factorii care au determinat evolutia si diversificarea interiorului taranesc

sunt : legatura organica intre spatiul de locuit si amenajarea acestuia,
nevoia de confort care a dus la marirea spatiului de locuit (prin
construirea altei incaperi, prin transformarea tindei sau a camarii in
odaie de preparat hrana, prin construirea unei camari etc.);
imbunatatirea conditiilor de dormit si de luat masa (introducerea
patului cu saltele si a mesei dreptunghiulare inalte in locul celei
rotunde joase); influenta arhitecturii culte, laice si religioase.
Practicarea anumitor ocupaii, legate n mare msur de acelai mediu
nconjurtor, a determinat, de asemenea, modul de organizare a
gospodriei i locuinei

Stilul Art Nouveau Design interior Art

Nouveau - Primul stil cu adevarat original al secolului XX, Art Nouveau nu se mai inspira din
trecut, intorcandu-se catre lumea naturala, curbele alungite si motivele vegetale fiind o
dominanta, alaturi de folosirea intensa a fierului forjat pentru realizarea de detalii si ornamente.

Liniile alungite, sinuoase, savant curbate sunt motivul cel mai intalnit, intr-o incercare de imitare
a siluetei unor plante agatatoare. Florile, frunzele si chiar semintele stilizate sunt definitorii
pentru acest stil, atat ca reprezentari pe tesaturi sau tapete, cat si in forma tridimensionala, in
ornamente si sculpturi. Are loc, dupa sobrietatea erei victoriene, o redescoperire a formei
feminine si a lemnelor exotice, sticlei colorate, argintului si pietrelor semipretioase.

Stilul Art Nouveau este considerat un 'stil total', deoarece si-a pus amprenta asupra tuturor
artelor vizuale, de la arhitectura, design interior si arte decorative, pana la moda, pictura,
designul afiselor si ilustratie. In general, stilul se caracterizeaza prin linii curbe, ondulate,
dinamice, fara sa se cada in excese ornamentale. Noutatea pe care a adus-o acest stil fata de
stilurile care l-au precedat a fost faptul ca s-a inspirat foarte mult din natura.

Pentru a obtine un look in acest stil de amenajare, sunteti pe drumul cel bun daca aveti o
podea parchetata - de preferat, un parchet in nuante mai inchise, patat de vreme. Peretii vor fi
fie varuiti in una dintre culorile dominante ale paletei, fie acoperiti cu tapet specific stilului, in
modele vegetale si linii curbe. Flori stilizate, in special crini si maci, frunze, muguri, pene de
paun, pasari si libelule - iata temele dominante pe care trebuie sa le cautati. Puteti opta fie
pentru scaune drepte, cu spatar inalt, in maniera lui Mackintosh, fie pentru mobilier cu linii usor
curbate si tapitat in modele florale stilizate. Asezarea placilor ceramice alterneaza pe cele albe
cu cele cu model; sunt in mod special dezirabile placile cu modelul usor iesit in relief. Pentru
iluminat, standardul perioadei este lampa Tiffany - acele lampi cu abajurul din sticla colorata.
Originalele sunt foarte costisitoare, insa mai toate magazinele de calitate va pot pune la
dispozitie reproduceri reusite, la un pret rezonabil. Sticla colorata este de altfel o alta pecete a
stilului ce apare pretutindeni, de la lampi si obiecte decorative, la panouri incastrate in mobilier
sau
geamurile
usilor.
Designul interior se remarca prin ornamentatii si texturi. Cele mai des intalnite forme de
ornamentatii si imprimeuri din acest stil sunt: flacara sau scoica, ierburile marine, coralii,
frunzele, plantele agatatoare, mugurii florali, paunii, florile stilizate, in special macii si liliacul,
carceii
de
plante,
strugurii,
crengile,
ciulinii,
pasarile,
dragonii
zburatori.
Mobilele sunt de obicei grandioase, scaune cu spatarul inalt, garderobe, cufere pictate,
dulapuri cu multe sertare, cu geamuri pictate. In general, piesele de mobilier au linii rotunde,
sinusoidale, elegante. Masutele sunt de obicei joase, in combinatie de sticla, lemn si metal.
Culorile au tente sobre, mai mult pale, violet, rosu, albastru, verde, maro. Gama de culori a
curentului Art Nouveau este destul de linistita si ponderata - predomina nuantele palide de
verde oliv, galben mustar si brun. Accentele violete, purpurii si albastru indigo completeaza o
paleta retinuta, care lasa loc liber de manifestare jocului exuberant al formelor.
Luminile Corpurile de iluminat sunt adevarate opera de arta, lampi, veioze, lampadare si
candelabre realizate de artisti celebri. Unul dintre acestia este Louis Comfort Tiffany, cel care a
realizat
tot
felul
de
obiecte
de
iluminat
cu
abajurul
pictat.

Accesoriile obiecte de arta, ceasuri de perete, clante decorate la usi, ornamente din argint,
sticla, aliaje pe baza de cositor, oglinzi somptuoase cu rame de bronz sau lemn sculptat,
portelanuri, cutii de bijuterii, cufere pictate, vaze pictate.

Contemporan

Stilul
contemporan cuprinde toate tendintele de la
sfarsitul secolului XX. Linii moi, forme
rotunjite. Interioarele contin elemente neutre,
dar si culori puternice si se concentreaza pe
simplitatea
liniei
si
a
formei.
Culori - interioarele se limiteaza la combinatii
tone-sur-tone, cu palete de brun, crem si alb
pur. Pete puternice de culoare se regasesc
adesea pe zone de pereti, covoare si obiecte de
arta.
Iluminat - designul corpurilor de iluminat le
transforma in obiecte de arta de sine statatoare.
Lampile au linii drepte si finisaje metalice.
Mobilierul - piese cu linii curate, siluete fine,
suprafete fara sculpturi sau ornamente. Lemn
in culori deschise, artar sau paltin, cu accesorii
din
vitralii,
otel,
nichel
sau
crom.
Tesaturile naturale, cum ar fi matasea, lana sau
bumbacul, sunt folosite pentru aspectul texturii
si al nuantelor neutre. Totusi, modele viu
colorate sunt intalnite in covoare sau perne.
Pentru a realiza o alaturare armonioasa de
elemente cromatice, elemente arhitecturale si
de design (mobilier, lumini, obiecte decorative
etc.), cel mai bine este sa consulti un
specialist ce va cristaliza intr-un concept
unitar toate aceste informatii si idei si va crea o
solutie unitara de amenajare, ce va avea la baza
dorintele fiecarui membru al familiei si va tine
cont atat de functionalitatea, cat si de estetica
locuintei tale.

Stilul egiptean

Egiptul antic este leagnul primei civilizaii.Pe parcursul a circa patru

milenii aici s-a format o cultur de importan universal,s-a format un

stil artistic deosebit,care pn n prezent frapeaz omenirea prin mreia

sa, i pn n prezent inspir oamenii de art, insufl idei creative
designerilor.
Egiptenii sunt i primii creatori de mobil, bijuterii, art aplicat,
ornamentic.