SA INTELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE Liberul schimb este o sursa de crestere economica Pentru ca economia noastra sa se dezvolte, avem nevoie de noi piete, iar acest lucru poate fi obtinut doar printr-o politica de liber schimb si de investitii dinamicaSyn toh) coTM ie a UT EUROPENE Brosura face parte din seria . Sa intelegem politicile Uniunit Europene’. Aceasta explicé modul in care actioneazé UE in diverse domeni de competenta, din ce motive $1 cu ce rezultate, Publica sunt disponibile online: http://europa.eu/pol/index_ro.htm http://europa.eu/!bY34KD Cum funcfioneaza Uniunea European Zece priortati pentru Europa PAningii fondaton ai UE Atacen exteme $i secuntate ‘Afacen maritime si pescuit Agricultura Ajutor umanita si protect civil Buget Cercetare 51 novare Combaterea schimbiilorcimatice Comert % Concurena consumaton Cooperate international $i deavoltare Cultura $1 audiovizval Ecducati, formare, tneret si sport, Energie sxtindere Impoztare Justi, dreptur fundamental si egatate Media Migraie 4 ai Ocupareaforfei de munc si afacei sociale Piata intema Prata unica gas Politica regional Sinatatea pblick Sectorul bancar§:fnanciar Secuitatea la frontere Siguranfaalimentara Transportun Unlunea economic 5! monetaré i moneda euro Vama CUPRINS De ce avem nevoie de 0 politic’ comercial . Cum igi defineste UE politica comercial . veces ince consta politica comercial a UE. Perspective. suplimentare ... S& Infelegem politicile Uniunii Europene: Comert Comisia European Directia Generala Comunicare Informarea cetatenilor 1049 Bruxelles BELGIQUE/BELGIE Vi s-a parut interesanta aceasta publicatie? Spuneti-ne ce parere aveti: comm-publi-feedback@ec europa eu Manuscris actualizat fn februarie 2016 Ilustratia copertel si a pagini 2: © iStockphoto comiGrzegorz Petrykowski 16 p — 21 « 29,7 cm PDF ISBN 978-92-79-55717-0 doi:10.2775/304444 NA-O2-16-154-RO-N Print ISBN $78-92-79-55744-6 doi10.2775144794 NA-O2-16-154-RO-C Luxemburg: Oficiul pentru Publicati al Uniunii Europene, 2016 Printed by Bietlot in Belgium © Uniunea Europeana, 2016 Reutilizarea este autorizata cu condita mentionari surset Palitca Comisiei Europene privnd reutilizarea documentelor acesteia este reglementata prin Decizia 201 1/833/UE (J0 L 330, 14122011, p38) Pentru orice utilizare a imagiior sau a altor materiale care ru au copyright UE, permisiunea trebuie soliitat direct de la detinaton dreptunlor de autorte ee St ee Politica comercial a Uniunii Europene (UE) trebuie privita prin prisma a dova dintre realitatile zlelor nnoastre, Trebule sa tinem cont, in primul rand, de rout important pe care il joaca Uniunea pe scena mondial ‘nal doilea rand, de schimbarile pe care le genereaza globalizarea pe plan intemnational UE este cea mai mare economie din lume, primut exportator $i importator mondial, principalulinvesttor gi destinatar al investtilor straine, precum si cel mai important donator mondial. Reprezentand doar 7 % din Populatia mondiala, UE detine peste un sfert din bogatia mondial, masurata prin produsul intern brut (PIB), adicé valoarea totala a bunurilor si servicilor produse EEE PIBla prejuile % din PIB Datoria curente mondial publica brut (miarde EUR) in din PB Uniunea European 13 946 ya 881 (28 de state membre) ‘Aca de Sus 254 o7 46 ‘Arabia audits 562 15 16 Argentina 408 08. 453 usta 1086 1 339 Brana 1786 3 652 Canada 1344 15 878 china 7796 168 41 Coreea de Sud 1052 18 6 India 1544 68 661 Indoneaa 568 25 25 Japonia 3.454 44 2462 Mexic 92 2 498 Rusia 1401 33 Statele Unite 15058 159 Tura 01 14 ‘Total mondial 58163 1000 Ss: —Pespecoa coer bats Piafa unicd a UE, tn interionul cAreia cicula tber bunuril, servcile, persoanele gi capitaluile, este elementul esential pe care se spin Uniunea pentru a crea locuri de munca prin intermedial schimburilor comerciale cu alte {ar $i regiun. De aceasta piat unica nu raspund guvernele nationale, ci UE. De asemenea, UE gestioneaza relatile comerciale cu restl lumii Expriméndurse la unison, Uniunea Europeand reuseste ‘5 se impuna mult mai bine in negocierile comerciale intemationale decat ar putea s@ 0 faca individual flecare stat membru, a este un actor economic 5 politic dinamic, interesele si responsabilttile sale la nivel regional s1 mondial find in plina crestere Schimburile comerciale ale UE: cifre-cheie — ponderea UE in volumul exporturitor $1 importurilor (a nivel mondial: 16,6 % (2014) investiti strdine directe in UE: 4 583 de miliarde de euro (2014); investiti directe facute de UE In stréinatate: 5 749 de miliarde de euro (2014) — excedent comercial in sectorul de productie, In afard de petrol aproximativ 350 de miliarde de euro (2013); — excedent comercial in sectorul servicio: 163 de miliarde de euro (2014) — ajutorul pentru dezvoltare oferit de UE 56,5 miliarde de euro (2013) Economia Uniunii este una dintre cele mai orientate catre exterior gi se doreste ca ea 5a ramand astfel. Schimburile comerciale cu restul lumii s-au dublat in perioada 1999-2010. In prezent, aproape trei sferturi din importurile in UE sunt scutite de taxe vamale sau fac obiectul unor taxe vamale reduse. In 2015, in situafile in care s-au plat taxe, rata medie a fost de doar 2,3 % in cazul produselor industrale si de 3,6 % pentru toate bunurile Tn ansamblu. UE este cel mai important partener comercial pentru 59 de fri Prin comparatie, pentru China cifra este 37, iar pentru SUA, 23. Comertul exterior cu bunurt gi servicii al UE reprezinta 34 9 din PIB-ul Uniuni, cu patru puncte procentuale mai mult fat de SUA. Fiind o piat& major, UE importa la fel de multe produse agricole din tari in curs de dezvoltare ca Australia, Canada, Japonia, NouaZeelanda si Statele Unite laolalta, a cAror populatie totala cumulata este comparabila cu cea a Uniuinil Europene Aceasta deschidere este 0 sursa de dinamism, Intr-o lume aflata in permanenta evolutie. Globalizarea, ‘© combinatie de evolutli tehnologice side liberalizare economica, permite bunurilor, servicilor, capitalurilor, ‘ntreprinderilor 51 cetatenilor SA ajunga mai usor si mai rapid in aproape toate colturile planetel ‘in ziua de astazi, produsele nu se mal Fabrica integral intr-un singur loc. Ele trec printr-un lung proces de asamblare format din mai multe etape, care sunt deseo realizate fiecare fn alt loc din lume. Mentiunea, sade in’ urmata de numele unel singure fri a devenit, 4% din esporturte mondiale de buna (2014) ae se Sra erat 30M mai degrab exceptia care confirma regula. Cea ce ‘Inseam’ c& trebule s& abordam exporturile $i importurile dintr-o perspectiva mai complexa gi s8 nu ne limitém la a vedea produsele finite doar ca intrénd sau iesind dintr-o fara. Dezvoltarea altor puteri economice, cum ar fi China, India $i Brazilia, conduce la o crestere a concurenfei in materie de prejuri gi de calitate a produselor si, poate imal important decat atat, in ceea ce priveste accesul la tenergie i materii prime. in acelagi timp, aceste fri creeaza un nou grup de consumatori insti, iar economille lor sunt mai deschise deca erau cu 10-15 ani in urma. Taxele vamale pentru importurile in China au scazut de la 19.8 % in 1996 la 4,6 % in 2013, Jn cursul aceleiasi perioade, in India scaderea a fost de (a 20,1 % la 62% iar in Brazilia de la 13,8 % la 10,1 %, chiar dac& mai exist inc& unele obstacole, mai putin vibe, n calea exparturilor UE cin exportrie mondiale de servici (2014) ona© sociterataterec schimb poate ivitatea Liberul schimb i competi Politica comercial a Uniunil face parte integranta din prioritagile sale care vizeaza stimularea ocupai forfei de munca si crearea unel economil mai moderne, mai Viabile si mai durabile, Pentru a asigura vitalitatea economic! interne, Uniunea Europeand trebule sé fie tot ‘mai competitiva pe plan extern. Liberul schimb este mai important ca oricand pentru cresterea economica gi crearea de locuri de munca Dou treimi din importuri sunt reprezentate de materile prime, bunutileintermediare si componentele de care au nevoie producatori din UE. Pata europeana trebuie sB rdmand deschisa pentru aceste produse. Limitarea circulatiei acestora si cresterea taxelor la import ar putea avea efecte nedorite, cum ar fi cresterea costurilor si se&detea competitivitatiintreprinderior europene atat pe plan intern, cat gi extern Liberul schimb poate ajuta UE sa asa din criza actuala, care a debutat in Statele Unite, in 2007-2008, cu prabusirea sectorului creditelor ipotecare. Pe lang consolidarea piefel unice si orientarea investiilor la rivel european catre domenille cercetarii, educatiei energie’, liberul schimb constituie unul dintre principalele elemente care pot stimula economia european Politica de liber schimb dinamica a UE fata de economiile de piafa emergente ii ofera Uniuni perspective de crestere si oportunitati comerciale Fondul Monetar International estimeaz& ca, pana Tn 2020, 90 % din cresterea economica va fi generata in fara Europei (din care o treime numai in China). Avantaje economice potentiale Comisia Europeand estimeazd cd finalizarea tuturor inegocierilor in curs privind acordurile de liber ‘schimb ar putea determina o crestere a PIB-ului UE cu peste 2 % Este ca $i cum am adauga o tard ca Austria sau Danemarca la economia UE. De ‘asemenea, ar putea sd permitd crearea a peste doud milioane de lacuri de muncé. Alte avantaje ale liberului schimb. Pietele deschise genereaza o crestere economic& mai semnificativa 51 mai multe locuri de munca de caltate pentru Europa si pentru partenerii acesteia In UE, 31 de milioane de locuri de munca (un loc de munca din sapte) depind in mod direct sau indirect de exporturile cate restul {umil Din 1985 si pan acum, aceasta cif-& a crescut cu aproximativ 50 % Investiile straine directe constitu, de asemenea, un motor esential pentru crearea de locuri de munca, companiile americane i japoneze totalizind, in 2012, peste 4,2 milioane de angajati in Europa. Liberalizarea comertului creeaz& noi oportunitati de inovare si faciliteaza o crestere sustinut a productivitail, Schimburile comerciale 5 fluxurile de investti permit difuzarea noiloridei sia inovatilor, a noilor tehnologi sa celor mai bune programe ce cercetare, ceea ce conduce la imbunatatirea produselor si servicilorutilizate de cetateni si intreprinderi. Din datele inregistrate in tarile UE reiese cA o cregtere de 1 9 In ceea ce priveste deschiderea economiei genereazé o crestere de 0,6 % a productivitsii munci {in anul urmator. Printre avantajele schimburilor comerciale se numara pre{uri mai mic so oferta mai variata pentru consumatori, deoarece prefurile la alimente, bunuri de consum si componente pentru pradusele fabricate in Europa, care sunt importate, scadNu numai bunurile i serviciile Pe vremuri, cand comertul se limita la transportarea bunurilor fizice dintr-un lac de pe glob in altul, negocierile se concentrau aproape exclusiv asupra taxelor vamale si contingentetor. Astazi, cand economille sunt mai sofisticate, politica comercial acoperd o gama larga de activitat gi practic. Acestea includ servicile, drepturile de proprietate intelectual (DPI, investitile straine directe, standardele privind sanatatea plantelor $i a animalelor, normele privind bunurile industriale si neindustriale, practcile privind acordarea licentelor 5 taxele interne Uniunea acorda o mare importanta problemelor sociale si de mediu. Acordurite de liber schimb pot juca, de asemenea, un rol in promovarea dezvoltarii durabile, a bunei guvernante si a respectarii drepturilor omulu Pentru a asigura buna desfasurare a schimburilor comerciale nu este suficient s& se negocieze tarife recuse pentru exportatori, Respectarea statului de drept este esentiala pentru a asigura un cadru juridic stabil g1 previzibil Prin urmare, este primordial sa analizam barierele comerciale mai putin vizbile, cum ar f formalitatile vamale si administrative 5), in unele cazur, practicile comerciale neloiale Hi openeiue rier [Bliroirun vetteCum isi defineste UE politica comerciala Uniunea este cea care réspunde de politica comercial a statelor sale membre, iar Comisia European negociaz& in numele lor. Cu alte cuvinte, tgnile UE nu pot avea in vedere incheierea unui acord bilateral de liber schimb cu un partener din afara UE. Aceast& impartire a responsabilitailor se bazeazé pe tratatele UE Obiectivele acordurilor de liber schimb: deschiderea de piete noi pentru bunuri si servi — sporirea protectiei $i a oportunitatiior de investii — scéderea costurilor asociate schimburilor comerciale, prin reducerea taxelor vamale $1 prin simplificarea formalitatilor administrative; — dinamizarea schimburilor comerciale prin simplficarea procedurilor de vamuire gi prin ‘stobilirea unor standarde tehnice si sanitare compatible; garantarea unui nivel de siguranté crescut prin norme mai clare in materie de drepturi de roprietate intelectuald, concurenta si achiziti publice, = sprijinirea dezvolteirii durabile prin consolidarea cooperdril a transparentei si a dialogulul pe probleme sociale si de mediu. Adaptarea la situatii noi Schimbarite fundamentale survenite la nivel mondial in cea ce priveste lanturile de aprovizionare denota ca locul in care este creata valoarea adaugaté devine mai important decat cel in care sunt inregistrate efectiv exporturile. Politica comerciala a UE are, asadar, ca obiectiv 58 mentina si, daca este necesar, 58 reinventeze pozitia ocupata de Uniune in tanturile de aprovizionare la nivel mondial, mai degraba decat s& ‘Incerce 58 mentina toate etapele de productie pe teritoriul UE. Comertul se bazeaza din ce fn ce mal mult pe adaugarea de .stratur” suplimentare de valoare, de la cercetare-dezvoltare 5i proiectare, pana la fabricarea componentelor, asamblare gi logistica Acelasi lucru se aplica gi fn cazul lanturilor de aprovizio- nave din interiorul UE, unde frontierele economice sunt estompate, jar relatile comerciale evolueaza, Expor- tnd, Intreprinderile creeaza locuri de muncé nu doar in Moyen iar 10. [Blirpirun uc irate sua ss os, va sergkerg (fre eoespne as 2014 Un lant de productie multinational China oferé numeroase exemple de fragmentare internationala tot mai mare a productiel De exemplu, este posibil ca un smartphone .Assembled in China” ‘sd contind mai putin de 4 % valoare addugata rodusa tn China si peste 16 % in Europa Pentru tunele smartphone-uri sau tablete europene Made in china’, poate chiar mai mult de jumatate din valoarea addugata este produsd in Europa. Aceeasi situatie se oplicd $i altor produse, de (a jucdri a avioane, de exemplu Cu toate acestea, in materie de exporturi, cele mai multe tari continua s& depind in mare mésurd de valoarea adtiugatd interna, Valoarea ‘adéugata intemé a exporturilor UE este de ‘aproximativ 87%. In China, procentul este de 76 % Ghar $n aceste condi, lanturile valorie joacd un ‘0 tot mai important in intelegerea implicatilor ‘schimburilor comerciale, mai oles cénd vine vorba de iefele forfei de munca, De exemplu, in 2009, datorite intensificdni coopers intre UE si China in domeniul roductiel, exporturile Chinei au permis mentinerea a peste 1,1 milioane de lacuri de munca in UE, in timp Ce exporturile europene au permis sustinerea 5,5 milioane de locuri de munca tn China {8nle Zn care sunt produse bunurle si servicile, ci in toata Uniunea, Servicille sunt deosebit de importante pentru integrarea UE in lanturile mondiale dea sh aprovizionare si pentru mentinerea locurilor de munca {in Europa. Aproximativ 0 treime din locurile de munca generate de exportul de bunur produse in Europa sunt create in intreprinderi care presteaza servicli de asistenja pentru exportatori In total, servicille reprezin- 18 50 % din valoarea adaugata intema a exporturilor mondiale ale UE CChiar daca tntreprinderile mici $i mijlocii (IMM) nu pot efectua intotdeauna ele Insele exportutile, multe dintre ele furnizeaza piese de schimb, componente $i servici care fac parte din exporturile marilor intreprinderi. Un articol inregistrat oficial ca provenind din Germania poate s& conting, in realitate, elemente provenind din Republica Ceha, Belgia sau Polonia Acordurile de liber schimb ‘In ceea ce priveste relaile sale comerciale cu parteneri, Uniunea duce in prezent o politics de implicare activa, uneori tn cadrul gruparitor regionale, In scopul de a negacia acorduri de liber schimb complete, Acestea garanteaza un acces privilegiat la piefele tarilor Tn cauza si constitule 0 exceptie admis de la principiul de baza al Organizatiei Mondiale a Comerfului (OMC), conform céruia tot partenerii comercial trebuie s& beneficieze de acelagitratament Acordurile variaza in functie de nivelul ambifilor si de capacitatile tari sau grupului de tari cu care negaciaza UE. Nu exist un model unic. Intrucat multi dintre partenerii UE au interese diferite, confinuturile sunt, adaptate la fiecare situatie in parte. Acordurile de liber schimb cu farile dezvoltate si cu economille emergent sunt determinate de economie i se bazeaza, in general, pe deschiderea recioraca a pietelor. Acordurile de parteneriat economic cu farile din Africa, Zona Caraibilor 51 Pacific combina obiectivele comerciale cu cele de dezvoltare Politica comerciala a UE se axeazé pe parteneri-cheie precum Statele Unite, Canada $i Japonia, chiar daca se acorda, de asemenea, o atentie deasebita econamillor emergente, precum tarile BRICS (Brazilia, Rusia, India, China $1 Africa de Sud), Acestea sunt considerate noul motor al economiei mondiale. Avantajele acordurilor Jnchelate cu aceste {ari sunt clare pentru exportatoril din UE, Taxa vamala medie care li se aplica pentru vanzarile catre restul lumii este inc& de aproximativ 5% in unele fari, aceste taxe sunt cu mult mai mari De regula, un acord acopera diferite sectoare si domenii 51 specificA un calendar pentru reducerile de taxe vamale, pentru fiecare produs in parte. Acordurile comerciale moderne (incheiate de UE) includ gi aspecte netarifare, de la drepturile de proprietate intelectuala la achizitile publice. Ele contin diverse dispozitil, cum ar fi regulile de origine, pentru a putea determina ce produse pot beneficia de scutiri sau reduceri de taxe vamale, Aceste acorduri consolideaza sistemul UE bazat pe reguli, care merge mai departe decat OMC, incluzand aceste aspecte in acordurile contractuale intemationale, astfel incat schimburile comerciale si investitile s& fie protejate $i sa se poata dezvolta Proprietatea intelectuala Tn contextul economiei mondiale, competitivitatea Europei se bazeaza in mare masurd pe inovare si pe valoarea adéugata a bunurilor pe care le produce. CCresterea economica $i crearea de locuri de munca sunt amenintate atunci cand idelle, marcile $i produsele europene sunt piratate $I contrafacute, Protectia drepturilor de proprietate intelectuala (DPI), de exemplu prin intermediul brevetelor, marcilor inregistrate, desenetor si modelelor, al indicatilor geografice sau al drepturilor de autor, este din ce in ce mai important pentru inventatori,creatori si Intreprinderile din UE deoarece le permite $8 previna copierea ilegala de catre concurenti lipsiti de scrupule. UE protejeaza DP! in diferite madur In cacrul OMC, UE a fost unul dintre principal sustinatri ai Acordulu privind aspectele comerciale ale drepturilr de proprietate intelectuala, De asemenea, negociaza dispozttirelevante ‘in acordurile comercial blaterale si colaboreaz’ indeaproape cu autortatile din fie tere pentru consolidarea sistemulu de protectie a acestordreptur Investitiile Fiind cea mal importanta surs& de investiti straine direct, UE sprijina introducerea unor norme clare pentru protejarea acestel forme de finantare, care joacaPS Stocurile de ISD dinspre UE ona (evexesgs Base Hoga ~ Enea nade] | aca 68 rte litre! 15% Stocurile de ISD inspre UE ake 98 Sate Unte Core fara extra oe) 245% raepindere sa ell acestea hat aa. Steen delSD aspre VE un rol esengial in crearea de intreprinderi gi de locuri de munca in strdinatate, precum gin dezvoltarea lanturilor globale de aprovizionare Scopul este de a le oferi investitorilor siguranta juridic& siun cadru stabil, previzibil, echitabil si reglementat in mod corespunzator tn care sa tsi desfasoare activitatea comerciala, Acest obiectiv este in mare parte Tndeplinit prin intermediul Acordului general privind comerful cu servic (GATS) al OMC si, acolo unde este posibil, prin acordurile bilaterale. (dati cu intrarea tn vigoare a Tratatului de la Lisabona, {in 2009, Uniunii Europene fi revine responsabilitatea de a negocia cu privire la protejarea investitilor europene {in fari din afara Uniunit Achizitiile publice Uniunea Europeana si-a asumat angajamentul de a se asigura ca intreprinderile europene beneficiaza de acces echitabil la procedurile de achiziti publice organizate in afara Uniunil, de catre autoritayi publice care doresc sA incheie contracte cu societati care le pot furniza bunuri, lucrari sau servicil Poate fi vorba de proiecte mari de infrastructura (rutiera sau spitaliceasca, de exemplu) sau de achizitionarea de echipament informatic. In ceea ce priveste schimburile comerciale, aceste contracte publice reprezinta aproximativ 1 000 de miliarde de euro pe an. Jn 2011, OMC a acceptat s8-5i modifce Acordul privind achiztile publice. Aceste modificari marcheaza 0 nous etapa important in procesul de deschidere a pietelor intemationale de achizti publice. Comisia a mers i mai depart, propunand legislate menita sa impiedice societafile comercale dn fan aflate in afara Unni care nu adera la normele OMC si care discrimineaza inteprinderie din UE s8 participe la procedurile de ofertare organizate n Europa Cum sunt incheiate acordurile de liber schimb Negocierea unui acord comercial este fntotdeauna precedat de mai multe luni de pregattire minutioasa, Ea include 0 consultare publica, o evaluare a impactului potential al acordului asupra intreprinderilor gi consumatorilor si discutil oficiale si informale intre reprezentantil Comisiei $i cei al rll sau regiunii in cauza, pentru a stabili ce aspecte trebuie acoperite. Dupa aceasta etapa de pregatire aprofundata, Comisia solicit Consiliului de Ministi (alcdtuit din reprezentanti ‘guvemelar statelor membre ale UE) sA aprabe deschiderea negocierilor. Sunt convenite o serie de obiective pe care Comisia trebuie sa incerce sale atinga, Pe parcursul procesului de negociere, care dureaza in ‘general mai multi ani, Comisia informeaza periodic Consitiul si Partamentul European cu privire la progresele realizate. Comisia s-a angajat sa negocieze acordurile comerciale in cel mai transparent mad posibil, prin turmare publica propunerile de negociere ale UE pe site-ul su internet, alaturi de fise informative si de alte informafi, Comisia se intalneste, de asemenea, cu reprezentanti ai societatiicivile si cu alte parti implicate, pentru a discuta pe marginea negocierilor. Uneorr, organizeaza consultari publice pe probleme specifice. dati ce se ajunge la un acord, semnarea sa este autorizata oficial de catre Consiliu. Parlamentul European, exercitandu-si noile competente prevazute de Tratatul de la Lisabona, poate accepta sau respinge textul, insa nu Tl poate modifica. in unele cazur, statele membre ale UE trebuie s& ratifice la r€ndul lor acordul, in conformitate cu proprille proceduri nafianale, si sa 1l valideze la nivel Intemational, Acordul intra fn vigoare la o anumita data, dar poate fi aplicat cu titlu provizoriu inaintea datei respective,Owes wat) ue ems Politica comerciala a UE se bazeazai pe trei mari domenii de activitate + un rol activ in negocierile multlaterale desfagurate sub auspiciile OMC, + aprofundarea relatilor comerciale bilaterale cu diverse fri $i regiuni $i aplicarea de masuri unilaterale, cum ar fi tratamentul preferential pentru sare in curs de dezvoltare; + urmérirea une! strategii care s& permit eliminarea obstacolelor care impiedica accesul la principalele piete de export 0 abordare multilaterala Uniunea este un sustinator putemic al acfiunii multilaterale. Ea a sprijnit ferm negocierite comerciale din cadrut Rundet de la Doha pentru dezvoltare inca de la lansarea acesteia de catre OMC, in 2001, pentru a negocia 0 mai mare liberalizare a comertulul cu bunuri si servic, pentru a imbunatati accesul la piat pentru farile in curs de dezvoltare si pentru a revizul ormele comercial Finalizarea cu succes a negocierilor ar aduce numeroase avantaje, Potrivit estimarilor, volumul schimburilor comerciale la nivel mondial ar creste cu 2 %, iar procedurile comerciale, lagistica si transportul s-ar simplifica foarte mult. Cu toate acestea, complexitatea aspectelor vizate $i interesele divergente ale participantilor au impiedicat incheierea unui acord, Organizatia Mondial a Comertului OMC a fost Mfiintatd ta 1 fanuorie 1995, find succesoarea Acordului General pentru Tarife $1 Comert (GATT) introdus dupa sférsitu celui de Al Doilea Razboi Mondial OMC numdra th prezent 164 de {ari membre si 20 de observatori. Ea a permis crearea unui sistem de norme care permite deschiderea economiei mondiale (a schimburile comerciale. De asemenea, gestioneazé acordurile comerciale ale OMC, asiguré un cadru de negocieve, solutioneaza litigi, monitorizeaza potiicile nationale oferd asistent tehnicd $i formare pentru {rile in curs de dezvottare 5) organizeaza Cooperarea cu alte organizafi internationale. © noua runda de negocieri comerciale este lansata atunci cénd membri OMC doresc 58 actualizeze normele multiaterale. Ultima runda este Runda de (a Doha (aflata inca in curs) ACORDURI DE LIBER SCHIMB Amploarea cu care UE favorizeazé deschiderea reciproca a pietelor cu principal si parteneri comerciali bilaterali este fara precedent in acest scop, uilizeaza ca principal instrument acordurile de liber schimb (ALS). Tnainte de 2006, acestea reprezentau mai putin de un sfert din schimburile comerciale ale UE. Daca toate negocierile fn curs sunt finalizate cu succes, cifra va ajunge la doua treimi.La sférsitul anului 2012, UE era deja partenera la 28 de acorduri comercialeACORDURI DE LIBER SCHIMB IN VIGOARE + Vecinatatea esticd: in 2013, UE a incheiat negocierile pentru insituirea unei zone de liber schimb aprofundata gi cuprinzatoare cu Republica Moldova, Armenia §: Georgia, in cadrul unor acorduri de asociere mai ample. Negocieril cu Ucraina s-au ‘ncheiat in decembrie 2011. Acordurile de asociere {inclusiv pentru zona de liber schimb aprofundata gi uprineatoare) au fost ratificate de Moldova, Georgia si Ucraina in vara anului 2014. Acordurile cu Republica Moldova $i Georgia sunt aplicate cu ttiu provizoriu Tncepand din septembrie 2014, Acordul de asociere cu Ucraina se aplicd cu titty provizoriu din noiembrie 2014, cu exceptia dispozttilorreferitoare la zona de liber schimb aprofundata si cuprinzatoare, care sunt aplicate cu titly provizoriu Tncepand de la 1 ianuarie 2016. fn septembrie 2013, Armenia a decis s& adere la uniunea vamala cu Rusia si a oprit procesul pentru incheierea unui acord de asociere gi pentru zona de liber schimb aprofundata si Cuprinestoare cu UE + Peru $i Columbia: un acord comercial a fost semnat in iunie 2012. Acesta a fost aplicat de Peru cu til provizoriu Incepand din martie 2015, iar de Columbia, din august 2013, La sfarsitul primului an calendaristic de aplicare provizorie, schimburile comerciale dintre UE si Peru au reprezentat 8,7 miliarde de euro, iar cele dintre UE 51 Columbia 13,5 miliarde de euro, in Tulle 2014, UE si Ecuador au inchelat negocierile pentru aderarea Ecuadorului la acord, Coreea de Sud: acordul de iber schimb (ALS) intre UE si Coreea de Sud a intrat in vigoare in iulie 2011 Acest acord este primul dintr-o noua generavie de acordur de liber schimb lansata de UE tn 2007. El constituie un pas inainte in ceea ce priveste ‘nlaturarea obstacolelor si faciltarea schimburilor comerciale dintre intreprindeile europene si cele coreene. in cel de al trelea an de aplicare a ALS, exportunie de marfuri din UE in Coreea de Sud au crescut cu 35 %, ajungand la 41,5 milarde de euro, comparativ cu 30,6 miliarde de euro in anul anterior intrari fn vigoare a acordului. in cursul aceleiagi perioade, exporturile de bunuri total sau partial Uberaizate prin ALS au crescut mai mult decat exporturile globale, cu 46 9% pentru bunuri gi cu 37 % pentru bunurie partial liberalizate + Chile; acordul de asociere din 2002 prevedea un acord de liber schimb cuprinzator, care a intrat fn vigoare in anul urmator. Din 2003, schimburile comercial bilaterale s-au dublat, ajungand la 16 miliarde de euro th 2014. UE constituie pentru Chile a treia cea mai mare sursa de importuri 51 a doua plata de export ca marime, + Mexic: de la intrarea in vigoare a acordului, in octombrie 2000, valoarea totala a schimburilor comerciale bilaterale s-a dublat, de la 21,7 miliarde de euro la 46 de miliarde de euro in 2014. UE $i Mexic au convenit sa actualizeze acordul, pentru ca cesta sd corespunda mai bine celei mai recente generatii de acorduri comerciale si sa reflecte evolutille econamiei mexicane, Africa de Sud: acordul pentru comert, dezvottare si cooperare in vigoare din anul 2000 a instituit 0 zona de liber schimb care acopera 90 % din schimburile comerciale bilaterale dintre UE $i principalul sau partener comercial din Africa, Tarile sud-mediteraneene: acordurile de asociere ‘ncheiate intre 1995 si 2002 cu Algeria, Autoritatea Palestiniana, Egipt, lordania, Israel, Liban, Maroc 51 Tunisia au dat nastere unor acorduri de liber schimb pentru comertul cu marfur + America Centrala (Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua $i Panama): acordul de asociere ‘ntre UE gi America Centrala a fost semnat in iunie 2012, Partea comerciala a acordului este aplicata cu titlu provizoniu cu Honduras, Nicaragua si Panama ‘ncepand din august 2013, cu Costa Rica i El Salvador din octombrie 2013 si cu Guatemala din decembrie 2013. in 2013, schimburile comerciale dintre cele dou regiuni au reprezentat 12 miliarde de euro. + Tatile din Africa, Zona Caraibilor si Pacific (ACP):ntre UE 5i sarle ACP sunt incheiate si apicate acorduni de parteneriat economic (APE). De peste 30 de ani aceste {ari beneficiaza de acces preferential la plata european, Cu toate acestea, economile locale nu au fost suficient stimulate, nu s-au Tnregistrat modificri lanivel de crestere economica, iar volumul exportunior din farle ACP catre UE nu a crescut. APE permit adoptarea une! noi abordari si sunt concepute pentru a ajuta tarile ACP sa se integreze in economia mondial, s8 obsind o crestere durabila si s8 reduca srcia, Patru acorduti sunt deja in vigoate tn Caraibi (14 tar), im Africa de Est (Madagascar, Mauritius, Seychelles gi Zimbabwe), in Africa Central (Camerun) $i n Pacific (Papua-Noua Guinee si Fi) ACORDURI DE LIBER SCHIMB INCHEIATE, DAR CARE NU AU INTRAT INCA IN VIGOARE + Singapore: acordul de liber schimb intre UE $i Singapore a fost parafat, in cea mai mare parte, in septembrie 2015, lar negocierile privind protectia investitillor s-au Incheiat tn octombrie 2014, Singapore a fost primul membru al Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) care a incheiat un acord cu UE, + Vietnam: negocierile privind tncheierea unui acord de liber schimb intre UE gi Vietnam s-au fncheiat in 2015. Acordul constituie un pas important catre ‘ncheierea unui eventual acord de liber schimb Interregional intre UE si ASEAN.+ Canada: negocierile in vederea unui acord economic $i comercial cuprinzator (CETA) au fost finalizate in septembrie 2014 Acordul elimina 99 % din taxele vamale, precum gio serie de alte obstacole cu care se confruntau agentii economici, Dupa ce va fi pus in aplicare integral, ar putea aduce aproximativ 12 millarde de euro la PIB-ul UE, Textul complet al acordului este disponibil online. Pentru a putea intra {n vigoare, acordul trebule sé fie ratificat de ambele parfi + Tatile din Africa, Zona Caraibilor si Pacific (ACP): fn 2014 au fost finalizate negacierile pentru inca trei acorduri de parteneriat economic — unul cu Africa de Vest (16 fari), unul cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC) (6 tari) si unul cu Comunitatea Afric de Est (EAC) (5 f&ri. + Statele Unite: negocierile tn vederea incheierii unui parteneriat transatlantic pentru comert si investiti (TTIP) au inceput in julie 2013, Negocierile comerciale privind TTIP sunt cele mai ambitioase si strategice pe care le-a intreprins UE vreodata, TTIP va consolida relatia Europei cu Statele Unite, care constituie cel mai important aliat politic al nostru si cea mai mare pia de export. Parteneriatul poate fi un veritabil laborator pentru reglementarea de norme la nivel ‘mondial. Desi relatile economice ale UE cu Statele Unite sunt Fara egal ca amploare siintensitate, mai rman posibilitati inca neexploatate. Taxele vamale flind in medie de aproximativ 4 %, singurul mijloc prin care poate fi deblocat acest potential ar fi eliminarea obstacolelor netarifare, Potrivit unui studiu independent, un parteneriat transatlantic ambitios, data ce va fi pus in aplicare integral, ar putea s& duc Uniunii Europene beneficii pe plan economic in valoare de 119 miliarde de euro pe an Negocierile comerciale cu Statele Unite ale Americii UE negociazé un viitar acord, cunoscut sub denumirea de .Porteneriatul comer $i investi" (TTIP), care vizeazé- ransatlantic pentru — deschiderea piefelor din SUA pentry intreprinde- le din UE, inclusiv pentru servicille publice, — reducerea formalitdplor administrative cu care se confrunta exportatori — elaborarea de noi reglementiri menite si facilteze exporturile, importurile $i investitile peste ocean si sé le facé mai echitabile. Aceste reg) stricte in domenii precum siguranta alimen ientari ar trebui di include standarde sGndtatea, protectia socialé si protectia datelor.+ India: discupile au inceput in 2007. Ele constituie prima tentativa a UE de a Tncheia acorduri comerciale bilaterale cu o fara emergent mare. + Asociafia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN): sunt {in curs de derulare negocieri bilaterale cu fiecare membru Tn parte (a se vedea mal sus Singapore). In ‘mai 2010, au fost initiate negocierile cu Malaysia, iar ‘in martie 2013 cu Thailanda. UE are in vedere incheierea de acordur bilaterale de liber schimb cu fiecare dintre tarile care fac parte din ASEAN ca 9 etapa catre un acord interregional, care ramane obiectivul pe termen lung + Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay §1 Venezuela): in 2013, Mercosur era a sasea cea mai mare destinatie pentru exporturile UE, exporturile de rmarfuri reprezentind 57 de miliarde de euro, in 2012, exportuile de servci din UE au atins cfra de 21 de imiliarde de euro, Dacé negocierile se incheie cu succes, un acord intre UE gi Mercosur ar crea cea mai mare zona de liber schimb inte doua regiuni din lume (Europa gi America de Sud) i ar aduce benefici substantiale ambelor part + Consiliul de Cooperare al Golfului (Arabia Saudita, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar 5 (Oman): un partener comercial major pentru UE Negocierile in vederea incheierii unui acord de liber schimb au fost suspendate in 2008, dar au fost menfinute contacte informale. + Japonia: in martie 2013, UE gi Japonia au lansat oficial negocierile privind un acord de liber schimb. Negocierile th curs au tn vedere domenii precum Uiberalizarea treptata a comerfului cu bunuri gi servicil, investitile, achiziile publice $i eliminarea barierelor netarifare, + Maroc: negocierile in vederea Tncheierii unui acord de liber schimb aprofundat si cuprinzator cu UE au fost lansate in martie 2013. + Tunisia: negocierile in vederea Incheierii unui acord de liber schimb aprofundat si cuprinzator cu UE au fost lansate in octombrie 2015. NEGOCIERI VIITOARE + Tatile sud-mediteraneene (Egipt ¢i lordania): fn decembrie 2011, guvernele tarilor UE au aprobat mandatele de negociere tn vederea aprofundatii $i extinderii acordurilor de liber schimb existente. Primele discutii lansate au fost cele cu Marocul, in martie 2015 (a se vedea mai sus) Acordurle de liber schimb reprezinta o component esentiala a numeroase acorduri de asociere. UE este, de asemenea, legata de mai multe fri vecine prin uniuni vamale (Andorra, San Marino si Turcia). Sunt in vigoare acorduri de liber schimb intre Europa si Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elvetia si t&rile sud-mediteraneene (Algeria, Autoritatea Palestiniana, Egipt, lordania, Israel, Liban, Maroc, Siria $i Tunisia). Pe langa acordurile de stabilizare gi de asociere cu farile din Balcanii de Vest, este in vigoare un regim comercial autonom tntre UE si fosta Republica iugoslavé a Macedoniei, Albania, Muntenegru, Bosnia si Herfegovina, Serbia si Kosovo (*) Relatii strategice = China: China este astazi al doilea partener comercial al UE, dupa Statele Unite, iar UE este principalul partener comercial al Chinei. In noiembrie 2013, UE si China au anunfat lansarea negocierilor pentru un acord global de investitiintre cele doua parti, Acordul prevede liberalizarea progresiva a investitlor si eliminarea restrictilor de acces pe piata pentru investitori fiecareia dintre part + Rusia: UE este cel mai important partener comercial al Rusiei, eprezentand peste jumatate din importurile $1 exporturile acestei fri, Aderarea Rusiei la OMC tn 2012 a avut ca rezultat reducerea taxelor de import 51a oferit un cadru pentru abordarea problemelor bilaterale. Contrar asteptarilor UE, Rusia a adoptat, din acel moment, 0 politica mai protectionista, exacerbata de criza din Ucraina Jarile in curs de dezvoltare Uniunea tncurajeaza tn mod activ fare Tn curs de dezvoltare sa utilizeze schimburile comerciale pentru a°$i consolida economille gi pentru a-si imbunatay rivelul de trai. Intensificarea schimburilor comerciale poate majora veniturile din export §i poate incuraja diversificarea economilor acestora, astfel incat si nu sse mai limiteze la produse de baza i materii prime. Pentru a sprijni pietele de export ale t&nilor in curs de dezvoltare, Uniunea a fost prima organizatie din lume care a aplicat un sistem generalizat de preferinte (SGP) {in 1971, introducénd un regim de import preferential pentru toate farile in curs de dezvoltare 51 acordandu-le astfel un acces vital la pietele europene. Cu toate acestea, echilibrele economice si comerciale mondiale au evoluat considerabil in ultimele patru Indepenenta a Kesove "cy ddecenil, Mai multe ari Th curs de dezvoltare mai avansate au reusit sa se integreze in sistemul comercial mondial, n timp ce tot mai multe tari sarace au ramas In urma. In actualul mediu concurential, preferinjele tarifare trebuie acordate farlor care au cea mai mare nevoie de ele. Iata'de ce noul sistem generalzat de preferinf (SGP) care a intrat in vigoare in 2014, se axeaza pe sprijnirea J8nlor cel mai putin dezvoltate gia ceoralte economi cu venitur mic medi din tranga inferioara care nu beneficiaza de un alt acces preferential la UE. In prezent, exista 88 de asemenea far. [a precum Arabia Saudis, Brazlia, Kuwait si Rusia, care sunt clasificate de Banca Mondiala ca fri cu venituri mai sau medi din tranga superioara, si partenerii care beneficiaza de 0 alta forma de acces preferential la UE similar& sau chiar mai avantajoasa decét SGP (de exemplu, un acord de liber schimb) nu mai au acces la SGP SGP+ este un regim special de tncurajare ~ acorda reduceri tarifare suplimentare tarilor vulnerabile care au ratificat 27 de conventil internationale privind drepturile omului $i drepturile lucratorilor si care respect’ standardele de mediu si de buna guvernanfa. Initiativa UE ,Totul in afara de arme” le ofera, de asemenea, celor 49 de tri cel mai putin dezvoltate acces la piata feuropeana fara taxe vamale gi contingente pentru toate produsele, cu exceptia armelor si munitilor. ‘nplus, Comisia Europeans a instituit un serviciu de asistenf speciald in patru limbi (engleza, francez’, portugheza i spaniolal, care ofera consiliere in materie de exporturi intreprinderilor din tarile tn curs de dezvoltare care nu dispun de capacitatea de a asigura acest tip de servci. Strategia de acces pe piete Aceasta strategie creeaza nol oportunita pentru ‘ntreprinderile din UE care exporta in tari terte, in special fn cele care nu au semnat un acord de liber schimb. Un parteneriat intre Comisie, statele membre ale UE, intreprinderi si actor locall, cum ar fi camerele de comert, permite identificarea si eliminarea eventualelor obstacole comerciale. A fost creata o baza de date privind accesul pe piata Este vorba despre un serviciu interactiv si gratuit administrat de UE, care ofera informatii cu privire la conditile aplicabile in tariterte, Servicul vizeaza obstacolele comerciale specifice anumitor sectoare, formalitatile de import, baze de date statistice si diverse studi Apararea comerciala Negocierile comerciale pot contribui la pregattirea terenului pentru prosperitatea economica viitoare, dar la fel de important este sa ne asiguram ca drepturile 51 normele existente sunt respectate si puse tn aplicare. in az contrar, capacitatea Uniunil de a fi competitiva la rivel international poate fi afectata, ceea ce ar pune in pericol locurile de munc& din UE Comisia acorda o important deosebit§ aplicari corecte a acordurilor. Ea monitorizeaza cu atentie comportamentul partenerilor si comerciali pentru ‘a putea reactiona rapid in cazul in care apar obstacole comerciale discriminatorit sau disproportionate, cum ar fi dificultatile n obtinerea de brevete sau licente ori Identificarea unor practicl abuzive Respectarea acordurilor poate fi impusa in mai multe ‘moduri prin contacte politice si diplomatice, negociere, cooperare in materie de reglementare si cu ajutorul omc. Procedurile OMC de solutionare a litigilor ofera cadrul principal pentru solufionarea litigilor comerciale Oricare dintre membrit sai poate depune un dosar, care este examinat de un comitet de expert special in conformitate cu normele in vigoare convenite la nivel Intemational. Daca un membru nu respect recomandarile, pot fi aplicate compensafil sau sanctiun’ comerciale. Jn conformitate cu regulile OMC, UE dispune de proprille Instrumente de aparare comercial pentru a garanta conditt egale Tntr-un cadru concurential. Acestea au fost atent concepute, astfel incat A garanteze conditii de concurenta echitabile pentru toti,evitand in acelasi timp derivele protectioniste, Concurenta neloiala poate avea doua cauze: subventile sau dumpingul, Sudventille sunt ajutoarele publice acordate pentru un anumit sector. Acestea denatureaz concurenfa prin Faptul ca bunurile subventionate devin competitive tn mod artificial. Dumpingul intervine atunci c€nd producatorit din fri terte Isl vand produsele pe teritoriul Uniunii sub preful de vanzare practicat pe Piata lor interna. Atunci cand Comisia banuieste una dintre aceste practici(subventii sau dumping) sau daca i se aduce la Cunostinta un astfel de comportament, ea efectueaza © ancheta. Tn cazul in care se constata c& au fost ‘ncalcate normele comerciale convenite, UE poate aplica masuri compensatori, cum ar fi taxe vamale suplimentare sau eliminarea avantajelor concurentiale neloiale pe care spera sa le obfina tara respectivaPerspective UE isi mentine angajamentul de a-si duce la bun sfarsit programul sau comercial ambitios. Uniunea crede intr-o iat deschisa si considera schimburile comerciale ca f&cand parte din solutia la criza economicas De asemenea, este in interesul failor si regiunilor partenere ale UE sa finalizeze negocieile, dat find c& Uniunea reprezinté principala lor piata de export Acordurte de liber schimb genereaza insa si critic. in Europa, ele sunt uneori prezentate ca expunandu-i pe producatori din UE lao concurenta neloialé reprezentata de importuril fa preturi scAzute.Dint-o perspectiva foarte diferita, Uniunea Europeana este acuzata cé incearca sa patrunda pe pie, in special in {nile in curs de dezvoltare, sis dstruga locun de munca la nivel local. Aceste critic nuiau ins in considerare elementele care dovedesc contraril gi avantajele considerabile pe care le aduc acordurile atat Uniuni Europene, cit $i partenenior si Lupta impotriva protectionismului Este inevitabil ca unii sé vada in protectionism solutia la multe probleme de fond. G20, grupul statetor puternic industrializate, s-a angajat in mod oficial 58 nu adopte masuri comerciale restrictive si s intervina imedia cazul introducerii unor astfel de masuri Cu toate acestea, realitatea de pe teren poate uneori 8 contrazica idee 5 principile adoptate in cadrul reuniurilor la nivel inalt. n ciuda acestui angajament rnumeroase economil emergente par dispuse sa introduca masuri care ar putea denatura schimbunile comercial, tn scopul de a-si proteja plata interna de concurenfa intemationala UE va continua 58 lupte impotriva protectionismutul Uniunea ar avea mai mult de pierdut decat de castigat daca ar adopta masuri protectioniste similare, deoarece depinde de multe produse importate. Cresterea costurilor acestora ar reduce competitivitatea Uniunit pe teritoriul sdu gi in afara acestuia, ceea ce ar genera pierderi de producti side locuri de munca la nivel european. 0 crestere cu 10 % a restrichilor comerciale ar putea conduce la o scadere cu 4.% a venitului national Tn calitate de cea mai mare putere comercial din lume, UE acorda o mare importanté pietelor deschise g cadrelor clare de reglementare. Congtienta de marea sa responsabilitate fata de propril si cetateni side restul (mi, UE va aplica in continuare strategia actuala §i va milita fn favoarea unui sistem comercial mondial deschis si echitabil,bazat pe acorduri multilaterale sibilaterale Orasul Rotterdam, dn Forile mai mari porturi deSA TNTELEGEM POLITICILE UNIUNIT EUROPENE Now-¥st-s1-20-¥N Informatii suplimentare Comerful in UE; httpiieceuropaeultrade Buletin informativ privind comertul exterior al UE: httpiitrade ec europaeuleutn! Export Helpdesk: hitp/exporthelp europa.eulthdapplindex htm Baza de date privind accesul pe piata: http//madb europaeu ‘Aveti intrebari despre Uniunea Europeana? Europe Direct vai sti la dispozitie 00 800 6 7 89 10 11 ~ httpieuropa.eulcontact vvvvy | | Sto