AS L002 4 Ong?) X ELECTRONICA PRACTICA PENTRU TOTI A i REVISTA LUNARA @ ANULle \ a a Moet | ae wala a ef al et ae! Sn BS SEE easeNEWS NEWS .. FABRICATIA RAPIDA ‘A CIRCUITELOR IMPRIMATE PRIN TEHNOLOGII DEGRAVARE ..........2 MICROFON FARA FIR . . PROGRAMATOR PIC, EEPROM |SICARTELE SIM ... ‘SISTEM COMPLEX DE ALARMARE ........ 3 MODULATOR TV ...... 13 PREAMPLIFICATOR PENTRU BANDA DE 144MHz ERVICE TV ... TELECOMANDA PRIN RETEAUA ELECTRICA ...........18 FASOL RO I 20 MASURATORI CU. REFLECTOMETRUL . TOMOBILUL Caves. 3 IRISTOARE . QTC DE YO 'APRILIE 2002 ee Gama de produse TPS6021X formeaza o familie de convertoare DCIDC care alimentate cu tensiuni cuprinse intre 1,6V si 3,6V oferd la iesire 3,3V si curent intre 50mA si 100mA. bapa ve036 Ca sursi de energie se folosesc baterile NiCd sau LiMO,. Aceste convertoare se folosesc in aparatura portabilé medicala sau justrial Texas Instruments | Circuitul AD698 este destinat functiei de interfat pentru semnalele analogice obtinute prin senzori de deplasare liniara (magnetostrictive, =—=—=——$———— Microunde, laser, LVDT - linear = variable differential transformer). Semnalele LVDT provin din deplasarea unui miez magnetic in interiorul unei bobine putandu- se astfel maisura miscairi, presiuni etc., cu mare exactitate, Semnalul utiliza’ pentru masuratori provine de la un oscilator intern, cu. frecventa cuprinsa intre 20Hz si 20kHz. Gircuitul tucreaz& in gama de temperaturi: -40°C si +85°C. 5 Analog Devices, | i weremenowewnon Lut = Seebricatia industrial a placilor de circuit F iprimat implic& utilizarea unor tehnologi speciale, bazate in principal pe metode si hnici_chimice ‘si electrochimice extrem de com- | plexe. Respectarea cu strictete a fluxului tehnologic din cadrul fabricilor specializate conduce la obtinerea Unor structuri PCB de inalta calitate, alte avantaje fiind realizarea fara dificultati a unui numar mare de placi identice, metalizarea profesionalé a unor articole (géuri de trecere) sau zone (conectoare imprimato, anumite arii de contactare) sau posibili- tatea depuneril unor straturi si masti neelectrice de protectie sau inscriptionare. Exista, totusi, un mic dezavantaj (resimfit in special de firmele mici sau de electronistii amatori) care pare a nu fi foarte usor de trecut cu vederea: fabricatia rapid a unor unicate, prototipuri sau seri foarte mici de circuite imprimate, Motivul pentru care apar probleme este acela c& fluxul de fabricatie este identic, indiferent dacé se discuta de o placa sau de 1000 de placi, in ambele situatii find necesare pregattiri complexe in diverse stadii, realizarea de matrite, masti sau site, utiizarea tnor ‘echipamente de mari dimensiuni gi a unui personal cu inalta caliicare. in aceste conditi, un unicat PCB va iesi pe poarta fabricii dupa zile bune [TEHNOLOGIE| A:CIRCUITELO! a IMPRIMATE IRINELEHNOLOG DEIGRAVAR sl. dr. ing. CIPRIAN IONESCU I. dr. ing. NOROCEL-DRAGOS CODREANU Universitatea "POLITEHNICA” din Bucuresti Facultatea Electronicé si Telecomunicatil UPB-CETTI E-mail: ciprian@cadtiecep.pub.ro de la prmirea tisierelor de fabricatie. | Deoarece firmele dezvoltatoare de produse electronice au solicitat tot mai insistent gasitea unor solutii tehnologice de fabricatie rapida a circuitelor imprimate la nivel de prototip/serie foarte mica, in ultimul deceniu s-au facut eforturi intense in vederea gasiri unor solutii care sé imbine necesitatea | pastrarii unei inalte calititi cu cea a reducerii drastice a timpului de lucru. Firma LPKF din Germania a Teusit sA satisfacA aceste cerinte contradictoril inlocuind tehnologia standard cu una bazalé pe metode de gravare mecanica a foliei de cupru. Astfel, prin intermediul unor freze de foarte mici dimensiuni | Ere loc izolarea traseelor destinate interconectéii | Componentelor electronice sau chiar indepartarea | total a arilor conductoare in cazul_aplicatillor Gestinate Iucrul la. Inala frecvent. Operatia de | ‘gaurire in coordonate se realizeaza prin intermediul aceluiasi echipament si este practic similar cu cea din cadrul procesului industrial Echipamentul de frezare/gaurire (in_cadrul Facultatii de Electronica si Telecomunicatii din | Bucuresti, Centrul de Electronica Tehnologica si | Tehnici de Interconectare acesta este de tipul | ProtoMat MIO0/HF) este in esenta un plotter plan [APRILIE 2002|TEHNOLOGIE (ps Postprocesii: Figcre Gerber TTabolé de apertur Fiore de NC. Dal List de burghie Export: Fire" LWO=| fsatvare: LPKE Mie Fiore CAM igor de conigurare a Bibotecs de fazolor-PHS, a dlspensa unete™ TOL "DIS ei appari VAC — RS. 232 ‘Opera: Pozonare, panel Selocare faze paramet do prelucrare APRILIE 2002 PPrincjpalele etape necesare realizar ccultelor imorimate Tabelul 1. Caracterstc tehnice ale echipamentulul ProtoMat M1OQMF ‘540mm x 375mm (21,3" x 15") 7,9374m (0,31 mil) ++ 0,005 mm (0,2 mil) 04mm (4 mil) 0,1mm (4 mil) 0,2 mm (@ mi) ‘motor tritazat, viteza ajustabild intre 10 000 gi 100 000 rotativmminut max. 120 géurifminut ‘ra contact, cu pernd de aer / gurub micrometr Prevazut, in locul capului clasic de plotare (tocului), cu un motor adaptat la operatiile de gaurire si frezare specifice fabricatiei PCB. El poate realiza prototipuri de inalta calitate pentru placi de cablaj imprimat standard dar este perfect adaptat si fabricatiei ircuitaler da radinfracvent’ gi echipamentului este cea a reali- Ari panourilor frontale pentru ‘aparate, prin gravare in aluminiu ‘sau in material plastic. Pentru a putea fi utiizat la realizarea circuitelor de frec- venta inalta, echipamentul dis- pune de un motor cu turatia Cuprinsa intre 10 000 si 100 000 rot/min, programabila si contro- lata prin software. Cele mai une rezultate sunt obtinute in ‘azul folosirt substraturilor moi (FR2 sau FR3, eventual FR4), rezultand in plus extinderea duratei de viata a uneltei utili- ate si reducerea solicitérii an- sambiului ce formeazii capul de gravare. Pentru a garanta pa- ‘runderea minima a frezei_ in substrat si prelucrarea fara probleme a materialelor spe- ciale, adancimea de frezare poate fi controlata fara a exista lun contact direct cu supratata, ‘capul de frezare fiind sustinut de 0 pema de aer. Principale caracteristici ale echipamen- tului ProtoMat MI00/HF sunt rezentate in tabelul 1. Fabricatia unui circuit impr- mat prin gravare mecanicai (fre- zare si gaurire) se realizeaza in doud etape. Mai intai se pregateste placa in cadrul unui software specializat, Circuit CAM, ce importa fisierele Ger- ber si Excelion (N.C. Drill) si realizeazé izolatile in jurul tra- seelor, apoi se exporta proiec- | tul spre programul Board Mas- ter care realizeaz pregatirea de fabricatie si comand’ masi- na de gravare a structurii PCB.Tabelul 2 _Unelte de trezare si gaurire ale structurit PCB [TEHNOLOGIE functie de adncime). ‘cu Kétimi Inte dreptunghiularé Burghiu spi Cutter universal LPKF In lungime de 96 mm pentru frezarea canalelor de izolatie si gravarea panourilor frontale cu latimi cuprinse intre 0,2 si 0,5 mm (in Micro Cutter LPKF in lungime de 6 mm pentru ‘rezarea canalelor ge (zolaie Cu layin cuprlnse The 0,1 10,2 mm (in functie de adancime) utilizénd un semifabricat placat cu cuprude grosime 17 um. RF cutter, lung de 36 mm, pentru crearea canalelor 0,15 mm gi 0,4 mm, cu sectiune Cutter lung de 36 mm cu douii margini (ond mill 0,8 mm; { mm; 2mm) pentru gravarea panourilorfrontale sipentru Indepairtarea arilormaride cupru. Cutter de contur in lungime de 38 mm cu diametrele 1,0 mm, 2,0 mm si 2,5 mm pentru frezarea decupajelorin materialul placiide circuit imprimat. I lung de 88 mm cu diametre cuprinse Layout-ul circuitului imprimat se importa, de | regula, din programul de proiectare asistaté de calculator (CAD) cu care s-a executat proiectul PCB dar el poate fi generat si direct in CircuitCAM prin adaugarea elementelor grafice care formeazd circuitul. in figura 1 este prezentat fluxul tehnologic de realizare rapida a prototipurilor PCB prin tehnologia gravarii mecanice. S-a specificat in mod explicit “mecanice" deoarece cercetari de data recentaé au condus la obtinerea unor echipamente ce realizeazA gravri cu ajutorul unor instalatii laser. Dupa cum se observa din figura, accesul la sistemul de realizare a prototipurilor poate fi facut practic din orice program CAD, singura cerinta pentru acesta fiind de a avea active post-procesiirile destinate fabricate. Uneltele (tools) utilizate la frezare si gaurire sunt prezentate in tabelu! 2. Detalii cu privire la acestea pot fi citite in coloana a doua, cititorul putand remarca o paleté larga de scule destinate unei fabricatii profesionale, de inalté rezolutie, teoretic “chiar mai bund decat in cazul productiei industriale. | 1. Cutter universal LPKF in lungime de 36 mm. pentru frezarea canalelor de izolatie si gravarea | panourilor frontale cu létimi cuprinse intre 0,2 - 0,5mm (in functie de adancime). 2. Micro Cutter LPKF in lungime de 36mm pentru frezarea canalelor de izolatie cu latimi cuprinse intro 0,1-0,2mm (in functie de adancime), utiizand un semifabricat placat cu cupru de grosime 17 um. 3. RF cutter, lung de 36mm, pentru crearea canalelor cu latimi intre 0,15mm si 04mm, cu sectiune dreptunghiulara. 4, Cutter lung de 36mm cu doua margini (end-mill 0.8mm; 1mm; 2mm) pentru gravarea panourilor frontale si pentru indepéirarea arillor mari de cupru. 5. Cutter de contur in lungime de 38mm cu diametrele 1,0mm, 2,0mm si 2,5mm pentru frezarea decupajelor in materialul placii de circuit imprimat. 6. Burghiu spiral lung de 38mm cu diametre cuprinse intre 0,3mm si 3mm. In ceea ce priveste plasarea si fixarea materialului APRILIE 2002 |PY sin | TEHNOLOGIE ‘din aed jiu masiv (1), alinierea | destinat prelucrarii mecanice (tipic | FR4 de 1,6mm grosime) este facut p a doi pini cu diametrul de 3mm (2) iar ca | ‘suport pentru gaurire (4) se foloseste un carton presat de 0 anumité consistent’ gi de cca. 2mm grosime. Pentru txarea laminatulul se poate tolos! banda : © mentin solidaré cu atrulea permite frezarea totala arilor de cupru in anumite zone sau pe intreaga placa, urmatorul da comanda de calcul si realizare a [ra 2 6 ‘Araniarea materialuiii PCB primar pe masa echinamentuii adeziva din haiti (5) sau un spray adeziv destinat fixarilor provizorii. O platbandé (6), plasatd in interiorul unui canal practicat in mijocul ariei de lucru, de-a lungul axei OX, este utilizaté pentru sustinerea pinilor de aliniere. In figura 3 este prezentata schematizat o vedere de sus a echipa- mentului de gravare, cu prezentarea axelor de ‘coordonate functie de care se realizeazai intreaga procedurai de fabricatie a structurii PCB. in continuare se prezinté cateva aspecte ale prelucrarii datelor in cadrul celor doua etape “LPKF* din cadrulfluxului tehnologic prezentat in figura 1. Procesarea fisierelor de fabricatie utilizind programul CircuitCAM | CireuitCAM este un sistem software specializat, destinat realizérii interfatarii intre fisierele de fabricatie (CAD) si echipamentul de gravare a circuitelor imprimate. El combiné dowd domenii importante ale tehnologiel electronice: CAD si CAM. Programul poate fi utlizat pentru importul, verificarea si editarea fisierelor Gerber si Excellion, calcularea izolatiei intre traseele conductoare, optimizarea ‘comenzilor si exportul fisierului creat intr-un format specific (LMD - LpkfMillDrill) care s& asigure legatura, cu programul BoardMaster, program care controleazi si comand plotterul LPKF. Aria de lucru a programului, meniurile si barele cu Unelte vor fi prezentate in numarul din mai. Pe langa meniuri si butoane standard sau | carecum asemanatoare cu unele existente si in alte programe, exist 0 bara cu icon-uri de gabarit mai | mare, speciticd sistemului de fata. Astfel, primul | buton din stanga (a se vedea continuarea din [APRILIE 2002 | izolatilor din jurul traseelor iar ultimul reprezint& butonul de startin vederea generar fisierulul LMD gi interfatarii cu programul Board Master. Secventa operatillor tehnologice care se realizeaza cu CircuitCAM este urmatoarea: (3) ‘Aria de tucru a masini $i sistemul de axe de coordonate asociat 1. Importul fisierelor de fabricatie; 2. Pregatirea pentru prolucrare prin calculul izolatiei, alocarea uneltelor gi a fazelor de productie; 3. Realizarea izolatilor, eliminarea arilor de cupru nedorite si decuparea (virtuald) a plécii de circuit imprimat; 4, Exportul fisierului de productie. itorPRODUS IN KIT] i ofera la iegre 0 putore de ordinul a4. "Montajl'a fost realzat po oplécut cu cablajl imprimat ‘x elmensiunile 23x Ser. in figura 1 este prezentata echema electric. Oscila- ‘orul este format din tranzistorul T1, circuitul acordat L1- pprecum si componentele aferente, S-a ales un tip de Intre colector si emitor, cu divizor ‘capacitiv (C7+C3). Din punct de vedere al radiofrecventei tranzistorul oscilator T1 este cu baza la masa. Valoarea rezistorului de po- larizare a bazel ‘tranzistorului osci- lator (R3) a fost aleasa astfel incat 84 se poal obtine © deviatie de frec- vente de +50kHz atunci cand pe baza se aplica di- rect semnalul de audiofrecventa Oferit de microfo- nul cu electret fara “gmalt evoie do un preampliicator de joasé frecvent. repress jstonl de 2.2K: Capactatoa coe etlce rez are rolul de ‘evita patrunderea semnalelor de radiofrecventa. in icon ‘Semnalul captat de microfon se aplicé pe baza tranzistorului oscilator prin intermediul cicuitulul format din R2, C2. Acordul in banda 88-108MHz se face cu ‘ajutorul condensatoruiui trimer C6. Tranzistorul T2 are: rolul de separator intre oscilator si etajul de putere realizat cu tranzistorul TS. Separatorul culege semnalele de RF din emitorul oscilatorului prin. intermediul capacitatii C8 de 10pF. Cele doua tranzistoare T2 si T3 ‘sunt ampliicatoare aperiodice avand ca sarcini de | olector minidrosele de G3mH (L2 si La), Acostea au ‘dmensinie unu reitor de 0,25W. Rezstoarele Re 8 | R8 au rolul de a limita curentul de colector al tranzistoarelor T2 si T3. Antena o constituie un tronson de conductor ita, izolat, cu sectiunea de 0,5-0,75mm si | ‘cu lungimea de 7Som (aproximativ lungimea de_unda | divizata cu 4) cand radiatia este optima. Toate rezistoarele sunt de tipul 0,25W. Condensatoarele C2 si 65 sunt de tipul mutistrai, celelate fiind ceramice cu ‘exceptia lui C1 care este electric. Miorofonul este de tipul superminiatura sare diametrul exterior de 63mm. | Infasurarea L1 este realizata din conductor de cupru | ‘emailat cu diametrul de 0,7mm si are diametrul interior de | 4,5mm spira langa spird. Placa ou cablajul imprimat are | dimensiunile de 23 x 58mm si poate fi Tncorporata in | tunele suporturi de microfoane. Schema a fost realizatd | cu plusul fa masa dooarece au fost fo- | losite tranzistoare de | tipul pnp. Este de Gort & $6 avorda 0 alentie sporité la co- nectarea’ mictofonu- | lui condensator, cor- pul devenind punct ‘ald care se va lega la bora k4, iar bona izolat la masa. Pe plécuta sunt montate 5 conectoare (stu) la care se _conec- teazi— microfonul (83 91 Ka), sursa de 3 (minusul ia K2 si plusulla_K1)_ iar antena la KS, APRILIE 2002TEHNICA HARD Fea. hiemetul, aceasté uriasd bibliotecd ne oferd | zi foarte multe date utile dar si numeroase cap- ‘cane, Pentru electronistii care au sesizat avan- tajele folosiri' microcontrolerului_ PIC16F84 in scheme cu aplicati dintre cele mai diverse, devine o problema alegerea celui mai potrivit programator sia celui mai facil program necesar programarii device-ului. Analiza schemelor propuse demonstrea- Cercetan $a optimizanior repetate a fost mate jn ceea ce se poate numi un "Multiprogramator’. Montajul propus este cel mai simplu si sigur dispozi- tiv de programare a microcontrolerelor din seria PIC16x84, a EEPROM-urilor seriale cu transmisie de date pe unul sau dou fire si a Cartelelor SIM blanck Dato $ Dow <— (APRILIE 2002 |tee eee cai 98008) » ‘8060F 6) [TEHNICA HARD) (rear es rea ets © caie ‘sau manufacturate cu chip-uri obisnuite. Precizim faptul c& un programator bine pus la punet nu trebuie S4 puna in pericol device-ul de programat prin tensiunile aplicate acestuia, iar pentru 0 economic binevenita, de multe ori, s8 fie multifunctional si sa poatt fi folosit impreundi cu c&t mai multe programe scrise in acest scop. Lasim la aprecierea constructorulul marimea componentelor folosite si implicit forma si dimensiunile cablajului imprimat. Pentru legatura cu calculatorul se vor confectiona dou cabluri avand conectorii si conexiunile conform tabelului din dreapta schemei electronice. Acestea conecteazai programatorul dupa caz, la portul serial sau paralel al caloulatorului. Sursa de alimentare poate fi intema sau extemé si trebuie s& asigure tensiunea precizatd. Cele trei socluri vor fi plantate intr-un loc usor accesibil iar contactele pentru SIM- card intr-un locas adeovat. Functionarea_progra- matorului este relativ simpla. Conectand alimenta- rea, LED-ul 1 de culoare rosie va semnalizeaza prezenta tensiunii alternative sau a tensiunii continue cu polaritate necorespunzatoare, iar LED-ul 2 de culoare verde va semnalizeaza prezenta corecta a tensiunil stabilizate de 5 volt Avand tensiunea de 5 volti corecta, programatorul se cupleaza la computer dupa urmatoarea regula: = Dac& se programeazi EEPROM-uri sau PIC16x84 vom folosi cablul pentru COM2 sau cu un adaptor DBF 25/9 pentru COM; - Daca se programeaza Cartele SIM de orice tip ‘vor folosi cablul pentru portul LPTx. In toate cazurile comutatoarele K1, K2 si K3 vor fi pozitionate corespunzator inaintea introduceri device-ului de programat. De remarcat este faptul céi impulsurile Data, Clock si Reset sunt limitate la 5,1 volti pentru a face o protectie eficienta iar valoarea rezistentelor de limitare este optima, rezultat al unor ‘ndelungi cercetaii pe produsele diferitelor firme. Sofful necesar se gaseste din abundenta in Paginile Web. Amintim numai_cateva programe extrem de sigure: PICUP, PICKET, 24C93, 24C98, PIPO2, PIP18. Totusi un program complet ramane PONIPROG 2000 ce poate fi incdrcat de la wamnw.lancos.com si care pune la indemana utiiza- torului toate uneltele necesare unei programairi modeme. Pentru exemplificare prezentm in final interfata acestui inspirat program. ‘Amanunte suplimentare eau aplicati cu. device- utile programate pot fi obtinute direct de la autor prin I: comraex@yahoo.com sau urmarind cu fiecare numér al revistei noastre. 'APRILIE 2002,ae) >| oie Ii ea COMPLEX DE ) ALARMARE Tiberiu Ursoiu | rticolul de fata are la baza “imbinarea" unor montaje precum si a unor articole reprezen- and in esenta un sistem de alarmare care prin modul de prezentare, prin modalitéile in care se Poate “articula’ ‘in diferite configuratii poate sesiza Penetrarea spatiului supravegheat sau poate reprezenta o sursa de idei sau de ...realizari pentru cei interesati. Vom incepe cu modulul temporizator propriu-zis, ce ne prezinté “batranul" 555 intr-o postura bine cunoscuta dar si usor inedita; temporizator, banal pana aici, triplu - sper c& deja este interesant! Mai remarcdm ca, de fapt la iesirea acestui modul vom obtine si actionarea, prin intermediul unui releu, a instalatiei de alarmare propriu-zise. ‘Schema este, dupa cum se observa in figura 1 de © simplitate dezarmanta ...un circuit integrat, 2 tran- zistoare, 2 LED-uri, céteva rezistoare, condensa- toare.. Aplicarea tensiunii de alimentare la pin 8 este decalaté fat de aplicarea aceleiasi tensiuni la pin 4 (aducere la zero a temporizatorului) prin intermediul APRILIE 2002AUTOMATIZARI unui temporizator extern realizat cu cele 2 | tranzistoare si a componentelor anexa ce asigura 0 prima temporizare (armate) de circa 5 secunde, pand la parasirea incintei protejate. in acest timp orice ‘comanda a temporizatorului principal realizat cu 555 este practic blocata. Dupa cum se sti, un nivel L scurt la pin 2 al circuitulul integrat 555, produce o declansare a unui regim de temporizare, a carui duraté este determinata de elementele C1 Rt din schema. Deci dupa expirarea primei temporizéiri realizate cu ajutorul T1, T2 si ridicarea pinului 4 la nivel H (V,.), ice comaindal cu nivel L la pin z, va duce invandBii la declansarea temporizéiri cu 555, semnalaté de D4, ce reprezinta semnalul de prealarma, urmat la circa 4-5 secunde de actionare, via Q3, Q4 a releului si in final a blocului de alarmare. Aplicarea V,. se va face la paraisirea incintei protejate, existind astfel posibilitate de a se arma sigur si celelalte componente ale sistemului dupa cum se va vedea in continuare. Figura 2a prezinta cablajul acestui modul si dispunerea componentelor pe cablaj (figura 2b). Declansarea sistemului se poate face prin mai multe modalitati, ce pot sesiza violarea unui spatiu, modificarea unui volum, deplasarea int-o incdpere etc. Un prim sistem pe care il propunem este acela al detectarii, cu bariera IR, a violérii unui spatiu, prin deschiderea unei usi, a unei ferestre otc. In figura 3 este prezentat un sistem cu emitator modulat IR (prin modulare se protejazai de fapt de influenta luminii a APRILIE 2002AUTOMATIZARI | Be tocul unui geam sau daca D1 se va inlocui cu un "laser" ieftin de buzunar objinut de la orice dealer “en-gros" de electronice, la un pret convenabil vom ‘avea un fascicul intens de lumina capabil sa strabata distante mari asigurand astfel mai multe usi, ferestre etc. asezate pe acelasi perete. Transmisia semnalului de la senzor la blooul propriu-zis de alarmare temporizare se poate face clasic, prin conductoare, necesare si pentru | diume) si receptor prevazut cu demodulator integrat | alimentare sau mai discret prin semnal radio, cu intr-o capsula de tip SFH ... . Sesizarea intreruperii | ajutorul unor module ce se gasesc la magazinul ¥g re at co, = eno = Gn APRILIE 2002| auroMATIZARI si mod de functionare au fost demonstrate in paginile revistei Varianta "discret, fara conductoare, presupune prezenta unei surse de alimentare cu energie, separata, pentru modulul senzor, solutie destul de nepractic’, daci finem seama'de consumul nu tocmai redus al celor 3 subcomponente ale sistemului de sesizare: emitétor IR, receptor - demodulator, emititor radio. Oricum, 0 verificare periodica a bateriei se impune cu necesitate. Un alt tip de senzor, cu 0 aplicabilitate mult mai mare, si prin faptul c& nu implica 0 detectie activa a unui parametru, ci este prin definitie, un detector pasiv de radiatie IR. Si este construit in jurul lui SGM 5910, componenta robusta, cu o mare tolerant in manuire si cu rezultate excelente in practic& (figura 4). La detectia unui corp cald (deci radiant de IR) detectorul elibereazé pe iesirea 2 OUT un impuls. Acest lucru este confirmat de aprinderea scurté a LED-ului Ca si in cazul detectorului prezentat anterior, iberarea unui sourt impuls negativ, duce la deblocarea temporizatorului_construit cu 555. Transmisia se poate face prin legatura solida cu ‘onductoare sau prin radio. Desigur c& se pot imagina tot felul de senzori mai mult sau mai putin sofisticati, capital insa, ca in orice sistem de alarmare serios, rémane modul sigur de actionare, precizia detectiei si nu in ultimul rand rata de alarme false care practic trebuie adusa cat mai aproape de rata teoretica convenabila, adica zero! in final, tot un senzor ceva mai putin utiizat in montajele prezentate pentru amatori; denumit de unii Doppler, incorect, el repre- zinté in esenta un oscilator RF extrem de sensibil, a cérui dezechilibrare, prin influenta unui corp ce se apropie, produce, prin intermediul unor OPAmp-uri, un _semnal utilizabil de ctre un sistem de alarmare. Frecventa de lucru a acestui oscilator RF se pla- seaza la circa 500...600MHz. S-a observat - prin expe- rimente practice, faicute chiar de autorul acestui articol, de-a jungul mai multor incercaii, c& la freovente mai inate, randa- mentul in cea ce priveste raza de acoperire si precizia de detectie oresc intr-o ma- suréconsiderabilé (900- 1100MH2).. Trebuie s& mentionim in [Fu * 4 Comvertor ‘ensiune ro Cab} saat | & c| mod special, c acest senzor a fost publicat succesiv in Australian Electronics 1986, Amatersky Radio / B 1991 fiind preluat si de uni din autori romani, fara a se indica sursa (mécar primara) (figura 5). APRILIE 2002TELEVIZIUNE ae MODULATOR TV specializat MC 1374 P cu ajutorul caruia se poate construi un modulator pentru semnale de televiziune, imagine si sunet. Frecventa maxima | de lucru a acestui circuit este de 105MHz si astfel se | pot realiza modulatoare in limita canalelor TV 1-5 ORT. | | [APRILIE 2002 | Fr: Motorola produce circuitul integrat ing. George Pintilie Folosind acest circuit integrat s-a realizat un asemenea modulator TV care acopera domeniul de frecvente in ecartul canalelor 1-3 OIRT (schema electricd - figura 1). Paramettii electrici ai circuitulul integrat MC 1374 | au fost prezentati in numérul 1/2002 (pag. 30) al | revistei Conex Club. sav ews ‘00425 1 33 L ois 7 a 2 coin 13TELEVIZIUNE age. Reason : Dispunere componente pe cablaul imprimat Analizand schema electrica precizm ca circuitul acordat format din L1-C4 stabileste frecventa de lucru a modulatorului pe canalul Tv dorit. Acordul se | face actionand condensatorul trimer C4; stabilirea frecventei de lucru se face in lipsa semnalelor video si sunet. De exemplu, pentru canalul Ill, valoarea acestei frecvente este de 77,25MHz. Subpurtétoarea de sunet in norma OIRT este de 6,5MHz. Valoarea exacti a frecventei subpurtatoarei de sunet se stabileste actionand miezul de ferité al | bobinei ecranate L5. Daca doriti sd folositi frecventa de 5,5MHz, atunci valoarea condensatorului C3 va fi de 360pF in loc de 270pF. Schema reproduce, in mare parte, aplicatia recomandati de firma’ producatoare, cu exceptia | color 2 etajo amplificatoare a comnalolor de radiofrecventa realizate cu tranzistoarele T1 si T2 de tipul BF173. Se pot folosi si tranzistoare de tipul BF 214-216. 14 Aceste amplificatoare functioneazi in clas’ ‘A. Pentru a asigura o largime de banda ecesara transmiterii semmnalelor video, inclusiv ‘a subpurtatoarei de sunet circuitele acordate L3- C11 si L4-C14 au fost suntate cu rezistoare de 1,502 (R17 $i R21). De la ultimul circuit acordat (L4-C14) se culege semnalul de iesire in serie cu condensatorul C15 de 3,9pF. Puterea de radiofrecventa obtinuta la iesire este de orelinul 10mW pe o sarcin de 752. La modulator pe pinul 11 se aplic& semnalul video in serie cu condensatorul C7 de 10pF. ‘Amplitudinea semnalului video trebuie s& aiba valoarea de 1V,,. Semnalul audio se aplica pe pinul 14 si cu Valoarea de aproximativ 0,2V. Gradul de modulatie al sunetului se alege experimental si trebuie sé fie comparativ cu cel al posturilor de televiziune, adicd si ibd o deviatie de frecventa de +75kHz. Bobinele L12L4 sunt identice. Sunt executate din sarma CuEm cu diametrul de 0,85mm, au diametrul interior de Smm si sunt realizate “spird langa spird” far carcasa. Rezistoarele care sunt traversate de o linie Punetaté sunt fie strapuri, fie rezistoare cu rezistenta ohmicii zero. Toate condensatoarele insemnate CF sunt de tipul multistrat cu valoarea de 50...100nF. Desenul cablajului imprimat este prezentat In figura 2 (scara 1/1). iar modul de amplasare a ‘componentelor in figura 3. | Toate componentele folosite (cu exceptia bobinelor) se gasesc in magazinul Conex Electronic. APRILIE 2002CITITORI RECOMANDA | igura 1 si este construité cu un tranzistor MOS- FET BF981. Un avantaj al acestor tranzistoare MOS-FET este functionarea cu polarizare nul a grilei G1 Save electricd a ampificatorului este prezentat 40x35mm (‘igura 2. Tranzistorul este montat pe partea cu trasee, intr-o decupare cu diametrul de 5mm, cea ce permite lpirea terminalelor tranzistorului direct pe traseele ircuitululimprimat. Tntreg montajul este ecranat tntr-o cutie de tabla. Un ‘ecran de tabla separd circuitul de intrare de cel de iesire (bligatoriu). Consumul montajului este tn jur de 12mA la 12V. Castigul este de aproximativ 20dB. Pe langa circuitul imprimat, constructorul va trebui si realizeze 51 bobinele din circuitole oscilante. Cele doua bobine au cate 5 spire cu diametru de 6mm (rd carcasa) construte din sama CuAg eimm, cu pas 0,8mm si prize la spira 1,5. ‘Cutia in care se monteaza ampliicatorul este din tabla Ant Dosen de plantare ‘a componentelor save in raport cu sursa S, cea ce permite legarea acesteia direct la masa, Gril G2 ebuie sa fie polatizata cu +r4V in raport cu sursa S. Nu fifi tentati sA modificati polarizarea lui G2 pentru a face sd se moditice cfstigul deoarece va creste factorul de zgomot atunci cand scade polarizarea gfili. O tensiune mai mare de 34V pe grila G2 produce distrugerea —_tranzistorului Impedantele de intrare si de lesire fiind ridicate nu este necesar SA se prevada adap- tarea cu circuitele acordate, cea ce simpiiica considerabil acordul acestor circuite. Preampiticatorul este reali- zat pe un mic circuit imprimat simplu placat cu dimensiunile Srovnat ce |APRILIE 2002 stanata cu dimensiunile: 40 x 35 x 15mm, Ecranul se va pozitiona corespunziitor ca s& separe cele doud circuite Oscilante. Daca acest amplifcator se monteaza chiar pe [re ‘Ampiticator aniend, cutla va fl protejaté impotiva internperitor, ir | alimentarea se va face prin cablul coaxial ca in figura 4. ‘Socutile de radiofrecventé au cate 20 spire din CuEm 20,2mm bobinale pe un suport de. ferité, iar Condensatoarele C au capacitatea de 1nF.SERVICE TV| joarele TV color Grundig tip GT9420, GR7490 si GR1460 au baleiajul orizontal at dupa o schema relativ clasica (data in figura Fara a intra in descrierea amdnuntita a funcjionatii ‘schemel, mentionéim principalele sale componente / subansamble: | = Qyp, este tranzistorul prefinal de tip BF819, iar grupUl jpg, Cygo asigurai protectia sa si a finalului la supracresteri ale impulsurilor de comandai; | = Qigo de tip BU2508DF este tranzistoru! final lini care include si dioda de conductie inversa (pentru prima parte a cursei de baleiaj nil - curent invers); = Cog $i Cae Sunt condensatoarele care stabilesc durata ‘cursei inverse a baleiajului tinii (1/2 din perivada de oscilatie libera a circuttului); = Cy este condensatorul de recuperare. El ‘Inmagazineaz&i energia care apoi este folosité in prima jumatate a cursei active de baleiaj lini; | Typ este transformatorul de lini. Infésurarea sa de inalté tensiune este realizaté in montaj “Diode Split’, care asigurai astfel tensiunea de “FIT”; = GtUpul Cyr, Rgizs Dagg asigurd eliminarea efectului de zimtare’a benzilor albe verticale continute in imagini care contin si benzi orizontale. Efectul este cunoscut in literatura de specialitate sub ‘numele de “Efect Mannheim”; = redresoarele pentru tensiuni auxiliare, care folosese impulsurile de intoarcere linii (180V, 26V, 15V, 12V si 8V) sunt realizate cu cate o dioda redresoare si un condensator de filtrare de valoare mare. Pentru comanda baleiajului lini se foloseste semnalul generat la terminalul 37 al circuitului integrat multifunctional (jungli) de tip TDA8362 Semnalul de comanda este format din impulsuri dreplunghiulare cu factor de umplere de 50% si frecventa egal cu cea a linillor (15.625Hz), ca in figura 2a. Impulsurile comanda in baz tranzistorul Qi, lar [6 | RECEPTOARE TV GRUNDIG TIP GTe420, ETe421, GR74e0 Sl ERI4E0 UL ORIZONTAL ing. Mihai Basoiu acta pin tenstormatonl Tyo comanda tranzisto- -Semnalul in colectorul tranzistorului final linii are forma din figura 2h. Curentul prin bobina de deflexie are forma din figura 2c, cu mentiunea c& in prima parte a cursei (I), conduce dioda inclusa in Qo, $i se foloseste energia recuporata in Cyys, iar in partoa a doua (ll) conduce tranzistorul Qj, si consuma energie de la bara de 110V. Pe durata intoarceri liniei (0 - in figura 20) are loc 0 jumaitate de oscilatie (1/27) care aduce in final dioda (inclus in Qyoa) in stare de conduetie si incepe prima parte a perioadei active. Etajul de baleiajtinii contine un sistem automat de limitare a curentului de fascicul (BCL), sistem care in afara asigurarii unei recepti corespunzéitoare a imagini, protejeaza si viata componentelor etajului final (tranzistor, trafolinietc.), si a tubului cinescop. ‘Tensiunea negativa de referintd a sistemului este roportionala cu mérimea curentului de fascicul si este culeasa pe C,.., conectat la terminalul 8 al transformatorului de lini. Aceasta se insumeaz& cu 0 tensiune pozitiva, adusi de la bara de 110V prin Rayo: Tensiunea rezultanté este limitata la 0,8V cu ajutorul diode! Digg. Daca valoarea curentului de fascicul creste, tensiunea BCL are tendinta si scada sub 0,8V, lucru care face ca pe circuitul integrat TDA8362, Ia terminalul 25 - reglaj contrast - 88 scada tensiunea de reglaj contrast, ceea ce duce la reducerea contrastului si automat la reducerea curentului de fascicul. Daca este vorba de 0 crestere foarte mare a curentului, atunci scéiderea BCL este mare si printr- Un circuit special se pune practic la mas& terminalul 33 al microprocesorului, ducdnd la comutarea receptorului in starea de “stand by’. 2, Elemente specifice de depanare in principiu, depanarea baleiajului linii din aceste tipuri de receptoare TV se abordeaza la fel ca depanarea oricdrui etaj de baleiaj orizontal clasic, |APRILIE 2002cone si se defecteaza intr-un timp mai scurt ‘sau mai lung (ore...zile). = Aparitia unor zimtairi ale benzilor albe ale imaginii se datoreaz aproape exclusiv defectairii uneia dintre Raya, D, tebule acordata detectelor care se manifesta prin simptomul de comutare automata a receptorului in starea de “stand by’. La originea manifestarii sta functionarea corecta a sistemului de limitare a curentului de fascicul, care | sesizand un curent prea mare, comuta receptorul. Defectul poate fi localizat atat in etajul final de lini, ct si pe finalii de culoare (uzual un scurtcircuit E-C dintr-un amplificator de culoare). APRILIE 2002 | 17oe [ ] a suport pentru transmisia semnalelor de | care doud porti (8 si 4) formeaza un oscilator cu telecomanda la acest montaj sunt folosite | frecventa de aproximativ 1,3kHz care moduleaza un file de la reteaua electrica, montate in | generator de purtatoare cu frecventa de 125kHz. | interiorul unei clair. Acest semnal este aplicat tranzistorului BC 108 care Emitétorul contine un circuit de tipul CD 4011 din | prin intermediul condensatorului C4 il transmite pe aw jo a ee Os ys sy Q : L, mo wv] Bae - as oa ° bn 18 APRILIE 2002La iesirea lui T3 se fegasesc_impulsurile de joasd_frecventa fiindea purtétoarea de 125kHz este eliminata de condensatorul C11. Porila 3 si 4 formea7a tun circuit monostabil la iesirea lor regsindu-se impuisuri pozitive care trecute prin D2 atacé triggerul 1-2 din CD 4001. Circuitul integrat CD 4027 este coman- dat de fronturile cres- ctoare ale impulsu- rilor. ‘Acest circuit coman- d& tranzistorul T2 si provoacd anclansarea | releului. Astfel se trimi- te energie unui utiliza- tor comandat (aprinde- re lumina, sirend, venti- lator etc.) Dioda LED din co- reteaua electric’. Emititorul se alimenteaza dintr-o baterie spre a nu produce scurtcircuite pe retea. Receptorul este alimentat prin transformator si | prin C4 si grupul C6-C7-C8 semnalul de 125kHz este | aplicat tranzistorului T1 (BC 108). cand releul este actionat. APRILIE 2002 Prelucrare dupa Electronique Pratique lectorul tranzistorului T2 indicd momentele 7-8/2000 ISSN 02434911 19| UNELTE-scULE] PORTASOL PRO II este un instrument de lipit proiectat in special pentru lucrari in domeniul aparaturi si instalatillor de telecomunicat, dar si pentru alte grupuri de utiizatori care au solicitat puteri mari de lucru si fiabltate. PRO Il pare a fi la prima vedere o versiune a produsulu! SUPER PRO dar existé diferente ingenioase si subtile. PRO | are incorporat un element piezo ce conduce la 0 fiabilitate si siguranté porte. Puterca 2a cate ovaluaté la OW, funotia oa de aor cald fiind perfect adaptaté pentru diametrele mici ale vérfurilor tubulare. PRO Il are disponibile 11 tipuri de varturl plus deflector de aer ccald si un timp de 90 minute de funetionare dupa fiecare reincdrcare ‘cu gaz. Element piezo inter. Varturile nu pot fi schimbate cu cele de a aparatul PORTASOL SUPER PRO. Aparatul PORTASOL PRO Il este deosebit de eficient in cele mai diverse domenii profesionale $i amatoricest. amet end APRILIE 2002 |pistallunarframburs) Gppettilieciste[olusttaxetdetexpeciece)) cune__. /anul_____ pe o perioada de: 6 luni] ‘Am echitat cu mandala pogtol or. data 4100 000 lef) Dorese sf mi se expedieze lunar, cu pata ramburs, revista conex clicb. Ma angajez sa achit contrawaloares rewviste:! 7, sus taxcle de expediere (Doresc ca expodiiorea 3 se faci incepand cum.Wireless Internet Access & Networking Fast and Easy Think wireless. Conectare radio de mare viteza pentru retele VPN outdoor si indoor AGNOR HIGH TECH COMMUNICATIONS & COMPUTERS COMPANY AVAYA 11 Mb/s, 12 Km. ¥ Conectare radio la internet y Suport pentru aplicatii multimedia siVolP ‘Y Conesunipunct a punt si punet la mutpunct 1 Aeces securizat prin autentcare, identificare si criptre Flesbltate si mobiltate 1 Rete de campus, thnopal,incinte industrial, conectareasedilor de banci sau firme ‘¥ Aeces la retea pentru tzaton de computre mote Tot: 2 office@agnor.ro www.agnor.ro[RADIOCOMUNICATHT | MASURATORI CU REFLECTOMETRUL ing. Dumitru Blujdescu Desist misurse moditul do transmisio a energel pe Il lung, relectometul este un apart indispensabil pentru statile de radiocomunicatii profesionale si amatoricesti, Gratie acestui acoesoriu putem controla cat energie de la emitator este transmis antenei si cata energie este intoarsé. Constructia reflectometrului este dictata de gama de frecvente unde va fi utiizat, de puterea emitatorului, dar si de precizia masuréitorii ce urmeaza s& se efectueze. Firme specializate construiesc reflectometrul, dar si radioamatorii construiesc, si pentru acestia in curand vor prezenta asemenea construct |___ Important este s stim sa utiizém un reflectometru, sa interpretam corect masuréitorile efectuate spre a putea interveni cum trebuie si unde trebuie in lantul de transmisie ca energia de radiofrecventa sa ajunga ‘in antena (si radiata) si nu sd se transforme in energie calorica. 1. Convent, notatil $i echivalente Parametrul principal care reprezinta starea de adaptare a une’ lint lungi cu impedanta caractenstica, Z, este coeficientul de reflexie in tensiune definit pentru un semnal sinusoidal ca raportul intre tensiu- nea in unda reflectata si tensiunea in unda direct, ‘masurate in acelasi punct /B2/: T-Uref/Udir (1) | Deoarece cele doud tensiuni sunt mairimi sinu- | soidale, reprezentabile prin numere complexe, rezulta i si este un numar complex, deci caracterizat prin [fe) 28. APRILIE 2002 mogul si faza. ‘in acest material simbolurile care reprezinta marimi ‘complexe sunt scrise ingrosat (Bold). Pentru evitarea lunor confuzii, modulul coeficientului de reflexie I” va fi notat Kr. | \Valoarea lui F este stabilité la capéitulliniei conectat | la impedanta de sarcina Zs, prin relatia: TZ. 2MZa+Zq) (2) jn restul liniei pana la generator, in cazul ideal (fara pierderi), modulul lui” se mentine constant, iar faza se modifica din cauza diferentei de drum intre cele doua unde. Pentru aprecierea stiri de adaptare a liniei este deci suficient sa se cunoasca valoarea lul K,. Acesta fiind un raport, este de foarte multe of avantajos s& fie ‘exprimat in unitati logaritmice (dB), cand este denumit "atenuare de reflexie", sau ‘pierderi de reflexie" si notat "RL" ( de la Return Loss) Deci: RL=20-logikr) (3) Atat K,, ct si R, nu sunt méirimi specifice linilor lungi, c&Gi ele caracterizeaz in general adaptarea Intre un generator si sarcina sa Z,, dar in acest caz in formula (2) Z, este inlocuit de impedanta de sarcina necesara peniru transferul maxim de putere, adica valoarea complex conjugata a impedantsi inteme a generatorului, pe care vom denumi-o Zopt (adica optima). | (oud marimi complexe sunt conjugate dacé auRADIOCOMUNICATII [e.2 cee "TARTS ar oe i. LT LN LS a LLL Lunges lectin fier conto aceeasi parte reala, iar péitile imaginare sunt egale in ‘modul, dar de semne contrare). Pentru aprecierea adaptaii linlor lungi se foloseste {frecvent o marime derivatai din coeficientul de reflexie: "Raportul de unde stationare’, pentru care vom folosi prescurtarea "SWR” ca fiind cea mai réspandita, ‘SWR este 0 marime specifica numai lungi, ci unde stationare nu se pot forma decat in circuite ‘in care are loc propagare. El este definit ca raportul intre amplitudinea ten- siunii intr-un ventru (maxim de tensiune) si amplitu- dinea tensiunit 1ul cel mai apropiat. Legaitura reciproca intre SWR si K, este data de relatile: 4) K, = (SWR-1)(SWR+1) (5) Pentru evitarea calculelor, in fabelul numérul 1 sunt prezentate 0 serie de echivalente ale marimilor mentionate. 2 Parametrii calitativi ‘ai reflectometrelor Reflectometrele “On-Line” (de care ne preocupim in acest material), se bazeaza pe un cuplor directional (Gau directv), cu, ajutorul céruia se oblin semnale proportionale cu puterea care circu pe linie in unda direct’ (P,,) si respectiv in unda reflecteté P,,). ‘Aceste_séfnnale sunt eventual prelucrate si apoi fafigato int-o forma eau alta. ‘Asadar, indiferent in ce unitati sunt gradate, reflectometrele sunt de fapt Watmetre directionale”. Cand sunt gradate in Wali, K,, respectv R, se calouleaz’ cu relate: K,=\PrefPdr_ (6) R= 10-log(Pret/Pdir) (7) Un cuplor directional /B7/. este 0 componentii cu 4 porturi (perechi de bore), din care dou’ “principale” si {dou “cuplate" cu linia care le uneste pe primele. ‘Asadar avem o linie principal terminat\ la capt dinspre emitator cu portul (mufa) de intrare “in, lar la ccapaitul spre sarcina cu portul (muta) de iesire "ies", si un circuit secundar cuplat cu ea si terminat pe portufle “ref si*dir. SWR = (14KnV/(1-K1) 24 Fiecare dintre porturile secundare este “atacat" de suma (vectoriala) a dou semnale obtinute din linia principala: unul printr-un cuplaj “in tensiune” (sau in ‘camp electric) si altul print-un cuplaj “in curent” (sau ‘in cmp magnetic) /B2;3;4;5;6/. Cupiajul in tensiune se aplica in fazai pe cele dou pana iar cuplajul in curent se aplica in opozitie de ‘Cum pe orice linie curenti in unda directa, respectiv. refloctatd cirould in aonauri opuse (odo! conourilo do propagare sunt opuse), daca cele dou cuplaje sunt ‘convenabil alese, la porturile secundare se pot obtine ‘semnale proportionale numai cu puterea in unda reflectata, respectiv direct’ care circula pe i principala.. ‘in aceste conditii cuplorul este directional (sau directiv). Paramettii principali ai acestuia sunt definiti cu toate porturile adaptate /B7/ si anume: Cupiajul: C = (P*dir)(Pin) (8) Directivitatoa: D = (P'ref)/(P*dir) (9) (Unde P*dir si respectiv P*ref sunt puterile la porturile secundare, iar Pin este puterea la portul de intrare). Daca P'ref este nul se spune ca portul “ref este izolat. Tinand seama cd tensiunea nula la acest port se obtine prin compensarea reciproca a dou semnale provenind de la cele dou cuplaje mentionate anterior (in tensiune si in curent), similitudinea cu puntile de Curent altemativ este evidenta /B4;5/ si de asemeni cu untea de reflexii /B1/. Cuplorul directiv poate fi deci considerat si ca 0 punte de RF, din care face parte si impedanta | Cconectati la portul de iesire. Prin urmare, pentru orice cuplor cu structura cuplorului directiv, la 0 trecventa data, exist o impedanta care conectata la portul de iesire (spre antena) aduce “puntea” la echilibru, adic P,., = 0 (portul “ref izotat). ‘Aceasta este impedanta de referints "Zopt” a cuplorului la freoventa respectiva. ‘Cand reflectometrul este folosit ca indicator de acord intre Tx si transmatch, reglajul acestuia pentru putere reflectata nuld, asigura o sarcina egalai cu Zopt, Eroares maxima) APRILIE 2002; 10/, dar [RADIOcoMUNICATII | ~e “etalon secundar’. ‘Asemenea aparate sunt insa rare si foarte scumpe, | deci greu accesibile. Problema i-a preocupat si pe alti /B3; BP 2 Tore | a724 | 0.6310 0.3981 [10 | 0316 | 1.925 | 0.1000 0.0100 | -30 | 0.032 | 1.065 | 0.0010 Reflectometrul masoard corect regimul de adaptare humai daca impedanta sa de referinta Zopt este egala ‘cu impedanta caracteristicd a liniei Z, (jardsi ca la puntea de reflex /B1). De remarcat cA directivitatea exprimaté in dB reprezinté pierderile de reflexie minim decelabile de citre cuplor (Ry), chiar daca la porturle secundare _|s-ar_masura CU’ instrumente ideale si porturile principale sunt perfect adaptate: | Purin= 10 log(D) | (10), | __Aceasta corespuinde unui SWRmin, iar din tabelul 1 | rezulta ci pentru SWRmin = 1,065 este necesar un | RLinin =-30B (cel putin), adicd D < (1/1000). Variatia lui RLmin cu frecventa urmareste aproape | fidel variatia unor pierderi de reflexie fictive, calculate, | cu relatile (2) si (3), in care Z, este inlocuit cu Zopt, pe care 0 vom denumi RLer (de eroare). Lui RLer fl | corespunde bineinteles SWRer conform relat | © Directivitatea nu este singurul factor care li | valoarea minima a lui Kr meisurabil corect: Puterile la porturile cuplate ("dir si P*ref) sunt m&surate indirect, ‘a tensiuni la bornele impedantelor de sarcin ale | acestora (care le asigurai si adaptarea). | “in acest scop se folosesc voltmetre electronice cu | diode, care introduc inevitabil un "prag" pentru P*ref si | onelinearitate datorata portuniliniale a caracteristi | de detectio.. | Cuttoate méisurile ce se pot lua (diode cu prag mic | si detectoare compensate), sunt destul de dese | cazurile in care SWRmin este limitat de detectoarele | de masura. Existenia acestui prag creeazi o "zona de incertitudine" mai ales cénd aparatul este folosit ca | indicator de acord pentru un circuit de adaptare | (Tranemateh), 3. Testarea expeditiva a preciziei reflectometrelor Desigur cea mai simpli metoda de testare este cu un aparat mult mai precis, considerat ca un fel de APRILIE 2002 metodele propuse sunt complicate si/sau necesita aparatura speciala. Pentu a gasi un asemenea test ne propunem sé simulam masurarea adaptdiri unui fider de lungime oarecare, in cazul in care se foloseste un rafloctomotru no potrivit cu 20 (Zoptciferit do Zo). S-aales cazul aproape tic, al masuréri pe un fider cu Z, = 500 folosind un reflectometru destinat ulilizari pentru cable de 750 (Zopt = 750). Pentru aceasta 5-a folosit programul “MIMP* (proprietatea Motorola) deja prezentat pe larg in /B8/, recomandabilé refacerea sarcina rezistiv R, = 1500 si alimentat_la_un generator cu impedanita intema rezistiva R, = 500. Deoarece Rg este pur reristiv, conjughta sa are aceeasi valoare (Zopt = 500). iin partea stdnga jos a ecranului cu datele calculate (ecranul “c") este prezentat in forma de grafic dependenta R, de frecventi, precum si 0 dreapta orizontalé totdeauna galbena. ‘Avesta este “markerul" pentru citirea valorilor FR, céci atenuarea in dreptul sé este menfionata in coltul din dreapta sus al graficului si poate fi reglata din butoanele aferente cu saget Dupa ce s-a refacut si normarea diagramei Smith la 500 (cat este si Z,). se modifica continuu lungimea fideruluiobservé linia care reprezinté R, nu-si schimbai pozitia (-64B). Deci daca Zopt = Zo, valoarea lui RL nu depinde de lungimea liniei si reflectometrul mésoara corect. Trecand acum la “un reflectometru nepotrivit cu fiderul", modificati (in ecranul a) impedanta generatorului la 750 (Zopt = 750). Daca reluati modificarea continua a. lungimii cablului, veti constata ca R, se modifica asttel ca parcurge un ciclu complet pe jumatate din lungimea de lunda (un maxim gi un minim), dar c& unele valori se repetai la un sfert din lungimea de und. lata deci si testul nostru expeditiv: masurati adaptarea pe 0 sarcind cu SWR cuprins intre 1, 2 si 3 si retineti valoarea cit. Intercalati apoi intre sarcina si reflectometu_un cablu de prelungire (de acelasi tip cu fiderui), a cérui lungime electrica la frecventa de lucru sa fie de (10..15)% din lungimea de unda si maisurati din nou adaptarea. Daca noua valoare diferd de cea precedent cu mai mult de (5...8)% este un semn o& precizia masurarii lasa de dont. ‘Cum una din cauze ar putea fi si existenta unui curent “in faza" (Common Mode) pe fider, este recomandabil ca testul s& se facd pe o sarcina Z, = 502 cu |RADIOCOMUNCATII Lambda | (MHz) |RL(aB)} kr sey RE kr | Sr] 28 57|-37.05] La] 3.15) 29.400] _-9.90] 0.32] 1.94] -29.29] 59.94) 29.38] Le] 3.25) 20.333] 8.30] 0.38] 2.25) -40.74] 92.30] 49.99] [ea] 335) 31.267] -9.90] 0.32] 1.94] -29.29] 59,94] 29.38] frof 345] 32.200) 18.00] 0.131 1.29) 28.57] 37.05] Real SWR 1.5 L__s| __te.3f-186]__—51.9] -33.6] de lungime potrivit aleasa. Programul permite un studiu mai expeditiv al dependentei R, de lungimea cablului ‘Se aleg un numér de 10...11 trecvente astfel calculate incat lungimea electricA corespunzétoare frecventei celei mai mici (in cazul nostru 3 lungimi de lunda la 28MHz) s& creascd la fiecare trecventa turmatoare cu 5%. Astfel vom avea 10 valori distincte pe intervalul de 22, in figura 1 se prezinté dependenta R, de freevent si implicit de lungimea fiderului Datele de intrare si valorlé lui R, sunt notate tn primele 4 coloane ale tabelului 2 urmatoarele 2 oloane sunt calculate cu relatile cunoscute. Uttimele 3 coloane contin eroarea relativa fat de valorilereale, valori reprezentate grafic In figura 2. | Pentru a vedea cum depind erorile relative maxime de SWR-ul teal al sarcinil, pentru diverse valori ale acestuia (coloana 1 din tabelul 3) s-a reluat | reflexie- Conex Club numa 7...11/2000. Reprint “in: Radiocomunicati si Racioamatorism numérul | 2/2001 si numeral 12/2001. 2) George Lojewski - enn recrene nate - dura Tetnick Bucuresti '8) Albert E. Weller (WD8KBW) They, Limitations and ‘Adjustment of Retlectometers and Other SW Meters. in: ‘QEX December 1964 pag. 3.7 4) JiKTodd (G2KV) The SWR Meter- an Altemative Viev. In: Radio Communicattion- february 1984 pag,126..127. ') (Bird Electronic Corp.) Have Wave, will Travel. in: Watts New from BIRD vol2 nr.2 March: April 1965 ag.t...245. 6) De Maw How to Build and Use a VHF | Wattmeter. In: QST Dec. 1987 pag.15..18 7) George Lojewski - Microunde. Dispozitve si circuit. Eait. Teora 1995 Bucurest : 8) D. Blujdescu - Experimente cu fide. in: Conex Club numa 2/ 2002, pagina 21...24 9) Roger Harrison (VK2ZTB) si Phil Wait (VK2220) Broadband Reflectometer and Power Meter. n: Hamm Radio May 1979 pag. 26.32 10) Robert D. Wanselow (TRW Systems) A Self Compensating Lumped Element Broadband RF Directional Coupler. In: Proceedings of the IEEE vol.55 Nr. 7July 1967 pag 1199..2000. APRILIE 2002 |AUTO-MOTO| Cediand tot mai deselor solicitar ale producatorilor de electronicé auto, un important pas jing. L. Santini ‘bazat pe o baterie de acumulatoare de 12V, la unul capabil de a asigura puterea tot mai mare ceruta, bazat pe o baterie de 36V. Un recent articol, aparut sub semnditura lui Rick | Deleis, in revista Global Design News din octombrie 2001 dezvaluie cateva din f | este pe cale de a avea loc: tranziia de ia sistemul de alimentare electricd a autovehiculelor tendinjele moderne in domeniul auto. electronica. Aceasta consuma din ce in ce mai mult. Pentru a realiza o economie, pentru sporitea randamentului instalatiei electrice (care acum misca Scaunele. ridica si coboara geamuri, incalzeste sau riceste habitaclul, contine din ce in ce mai multe sisteme de calcul energolage) se impune cresterea puter in sistemul electric. La tensiunea de 12V curenti vehiculati sunt si asa mari, necesitnd conductoare de cupru dimensiuni mari, scumpe. Mai mult, componentele semiconductoare _modeme, bazate in principal pe ‘ehnologia MOS necesita tensiuni mai mari de lucru. Cresterea tensiunii (puterea flind tensiune x curent, deci reso tensiunea la acelasi curent, am o crestere de putere) poate elimina aceste neajunsuri. Reducerea ariei de silciu, ealizabilé a. tensiuni mai mari, inseamna un cost mal mic pentru flecare dispozitv semiconductor utlizat. Si facestea sunt acum multe, inlocuind treptat releele ‘conventional. Deja, de anul vitor mari producaitori europeni de automobile vor putea incorpora sisteme electrice complete A ‘utomobilele moderne includ din ce tn ce mai mult APRILIE 2002 bazate pe baterii de acumulatoare de 36V. Asa cum se intampla gi la sistemul electric bazat pe bateria de 12V, Lunde tensiunea de lucru in sistem tindea spre 14,5V saci | tensiunea este mai mare, si anume 42V. De aceea | aceastl tanzie mai este denumité uneos spre 42V._ fexistnd chiar si un consorjiu care face lobby pentru introducerea noilor sisteme. | De fapt, de co s-a alos tensiunea de 42V si nu alta? Raspunsul’ consta in realizarea unui compromis. intro Costu coponentelor electronice, mai eficiente la tensiuni ‘mari, contrabalansat de deficionta de creare unui arc | ‘electric mai puternic la tensiuni mai mari, Acest arc electric | este un teal pericol, pentru cA un autovehicul nu confine | ‘numai componente electronice ci si o multime de ‘componente electromecanice (motoare de curent continuu | cu peri, relee electromagnetic, etc). in figura 1 se poate | vvedea reducerea costulul, conform sursei ciate, in raport | cu cresterea tesniunii si pericolul reprezentat de | producerea unui arc electric mai viguros la tonsiuni mai mati © schimbare major aparo chiar in sistemul de producere a curentului electric pentru incdrcarea baterii. | Pentru sporirea eficientei, diodele semiconductoare din puntea trifazata a alternatorului au fost inlocuite cu dispozitive semiconductoare (uzual tranzistoare MOSFET do putere) de redresare sincrona in comutatie (SMA), inroduse de catre David Perault de la MIT. Din nefericire, MOSFET-urle de pulere costé cu atét mai mult, cu cat vehiculeaza curenti mai mari, de aceea este binevenité 0 Crestere a pute in sistem pe baza cresteri tensiunil, nua Ccurentului debitat. In figura 2 se poate vedea J eficientei noului sistem, combinata cu cresterea tensiuni,AUTO-MOTO Diode av ‘Turatia alternator pm) ‘in raport cu vechea solutie. figura 3 se poate vedea 0 schema simpiiiala de sistem electric bazat pe o baterie de 36V. Se remarca introducerea, pentru mentinerea._ compas entry teprezenta aproape dublul productie! de autovehicule pe | 12V. Desigur, fiecare producator isi face proprile calcule privind avantajele treceril la un nou sistem, mai ales c& sschimbairle impuse sunt radicale. in functie de aceste ‘sud de caz se va decide momentul ranzitei sau daci ea ‘va avea loc. Totusi, deja mati fme de componente (cum ‘este binecunoscutul Omron, de exemplu) au demarat din 1999 cercetarea privind trecerea la productia de ‘componente ale sistemului electric pe S6V. Exista mari | probleme la releele electromagnetice. deoarece daca la bobina mai este cum mal este, desi numarul de spire reste, grosso modo de trei of, la contacte, protectia acesiora impotriva arcului electric ridica probleme importante. Aceleasi mari probleme se impun si tuturor izolatilor din masa plastica, care acum vor trebul feprolectate. De exemplu, problemele apar sla bobinajele | ‘servomotoarelor, care vor trebul s& beneficieze de izolti | ‘mai performante, in conditile sporii numarului de spire lunor convertoare DC/DC cobordtoare de tensiune. Acestea, avand posibilatea de a asigura randamente mati (peste 80%, mai ales pe sarcini ccunoscute) sunt convenabile din punct de vedere energetic in figura 4 se pot observa, conform | sursei citate, beneficile noulu sistem. | Se pot realiza importante economii de | combustbil (pentru cd energia electrics pprodusé in timpul mersulul de cate allemator se obtine pe baza energei | mecanice fumizate de motorul cu | expiozie, care consuma hicrocarbur). | Mai mult, difertele sisteme electrice is | beneticiaza de 0 sporire a eficientei de | la 2% la 15%, Tot in aceasta figura se poate vedea o estimare (destul de optimista) privind productia mondialé de autovehicule pe 36V. Se pprognozeaza ci in 2005 autovehiculele cu 36V vor depas! productia de autovehicule pe 12V, iar peste cinci ani vor ecesar si a cresterii tensiunii de izolatie, deoarece se doreste pastrarea gabaritului vechilor produse, din ratiuni tehnice gi de cost de fabricalie. Desigur, la motoarele cu peri, problema arcului electric impune fie ullizarea unor materiale mai scumpe, dar mai performante, fie scdderea duratei de viatd, aldt de dragéi managerlior din ziua de azi, domici sA limiteze durata de viati, pentru asigurarea (oare- ‘cum fortata) a progresului tehmnic... Cao alt problema, multi onsumatori nu pot suporta direct tensiunile ridicate, de | ‘exemplu lampile cu incandes- centé. Pentru acestea se prevede utilizarea, la inceput, a Lunar sisteme de alimentare in impulsuri modulate in durati, ‘care s asigure printr-0 comu- tatie eficienta conversia do tensiune necesard. APRILIE 2002CATALOG a z TJRISTOARE 7 STise aa [20 400_[ 02" [T0126 __| Motorola 600__| 0.2 |TO220AB | Texas Instruments Tici1ém_|8 | 600_| 20 | TO220AB | Texas instruments Ticiem [12 | 600_|_20 | TO220AB | Texas instruments BT151-800R [12 | 800_| 15 | TO220AB | Philips ‘@00_| 32_[TO220A8 | Philips ‘30032 [To2208 | Philips CUIXyYsS Corporation Beis ae - fii G)PHILIPS 1 3 ® MOTOROLA me Ed Tiristoare pana la 754 5 7 (CRU SS 3 iBrwes-1200 [501200 [80 [TOPs | SGS Thompson ‘cs8-12102__|25 [1200 [60 [Toes —_|_ixvs ‘CS19-12HOT | 29 | 1200 [60 | TO220AB | Kvs ‘cs23-0ai02 [50 [600 _['50 | TO208AA | IXYS. E44 — [ests-t6iot [75 T1600 [59 |ro2a7an [xv aw c * ‘To247aD < Fo t 588 { i ae feet 4B APRILIE 2002[are DE xo | nwal pe 18 aprile, radioamatori din Intreaga | Av Tl sirbatoreso ziua. Este un moment ‘aminteste faptul o& la 18 apriie 1925, a Paris, reprezentantii unor asociati de amatori din Europa si America, au hotarét infntarea Uniunii Internationale a Radioamatorilor (IA.R.U.) Marele inventator Marconi demonstrase inca de la inceputul secolului XX c& undele radio pot travers, Allanticul Dupa 1920 s-au facut incercari de stabilre a unor legaturi radio intreradioamatori din America de Nord sicel din Europa. Se lucra pe 100m lungime de unde Abia in 1923 se realizeazé legéturi curente intre radioamatorii din SUA si Franta. Incepea o noua era jn domeniul radiocomunicatilor. S-a demonstat de tre radioamator faptul c& undele scurte (cu lungimi de und mai mici de 200m) se pot folosi mai eficient pentru legatur la cistanta. In fiecare an IARU propune pentru Ziua Mondial a Radioamatorilor o anumita toma de studiu, Este si ‘buna ocazie de a se realiza $i un bilant a realizarilor pe tema precedent in acest an manifestarea este dedicaté spiritului de inovatie a radioamatorilor in domeniul comunicatilor. Referindu-ne la bilant merité s& amintim. Radioamatorii au fost primii care au descoperit gi au folosit remarcabilele proprietati ale ionosterei, | care permit comunicatii electromagnetice in intreaga | lume utiizand puteri electrice mai mic | Radioamatorii au fost primii care au folosit pe scard larga comunicatile cu banda laterala unica, pentru a economisi energie si a reduce spectrul radio atat de pretios. [a0] ZIVA MONDIALA 10, TORILOR ing. Vasile Ciobanita - YO3APG ‘Secretar FRR semnalelor cu banda lateral unica, au studiat si propus diferite antene si chiar sisteme radiante. Radioamatorii au introdus microprocesoarele in comunicatile de date, popularizand packet-radio-ul si dezvoltand protocoale care sunt acum utilizate pe scara larga in siguranta publica si comunicatii speciale din cosmos sau dupa tera. ‘Acum, pentru cA intrém in al doilea secol al | radioului, radioamatorii continua sa obfina prioritaiti in nenumarate domenii ale radiocomunicatilor. La capitolul transmisillor digitale, radioamatori sunt promotorii introducer de noi modu digitale de transmisie de date si text in unde ultrasourte si chiar jin unde scurte. De exemplu, PacTOR combina puterea packet- radio-ului si a modului de lucru cunoscut comercial ca SITOR, pentru a oferi comunicatii stabile si fara erori. Agentiile de combatere a dezastrelor Lau adoptat pentru a-l utiiza in loouri unde nu exista infrastructuri pentru telecomunicatii. PSK31 este un mod foarte usor de utiizat, care fer comunicatii prin intermediul tastaturii la nivele mici de putere, cand nu este nevoie de corecti de (O implementare a software-ului pentru PSK31 ce foloseste placa de sunet, a facut ca acest mod de lucru sa devind unul dintre cele mai populare moduri digitale de lucru si asta in mai putin de doi ani de la aparitie. Ati, bazati pe succesul modului PSKS1, folosesc acum placa de sunet pentru o serie intreaga ‘de moduri digitale destinate Iucrului in unde sourte. O alta realizare recenta este radio DSP-10, un radio construit in jurul unui DSP pentru banda de Tot ei au inventat chiar metode de obtinere a APRILIE 2002[arc DE ¥o| ee saan. ‘Aparatul a fost proiectat | W7PUA, din Corvallis, Oregon, SUA lerdtraretont “luorsaeS” (a pi foloseasca mai eficient benzile d precum si emisiuni in microunde EME si scatter. Un numar important de cosmonauti sur radioamatori, iar 0 serie de sateliti de comunicat ‘sunt proiectati si realizati de cétre radioamatori. Acestea sunt doar cateva din preocuparile finalizate care au fost in atentia radioamatorilor la sfarsit de secol 21. In prezent IARU reuneste federatiile si asociatiile de amatori din 153 de tari ale lumii. Romania a devenit membru IARU din ianuarie 1938. Ca organizare, membrii |ARU sunt impartiti in trei regiuni. Tarile cu radioamatori din Europa si Africa apartin Regiunii | |ARU. Este bine de stiut ca IARU este reprezentata in Uniunea Internationald de Telecomunicatii (1.T.U.) gi contribuie activ la protejarea benzilor de frecventa | rezervate amatorior. Federatia Romana de Radioamatorism, pentru a | marca Ziua Mondiali a Radioamatorilor, organizeaza unele actiuni stiintifice si tehnice. Se da o atentie | deosebiti celor doua actiuni de la lasi si Bucuresti | hgh F din zilole de 27 aprile si respectiv 11mai. Invitam | Ct RTC $0S. ANDRONACHE NR. 115, SECTOR 2, BUCURESTI TEL. / FAX: 241.28.35 mtprint@go.ro. PRINT, MOBIL 095.178.9917 / 095.343.206 EXECUTA la COMANDA - copertine din poliplan cu schelet metalic; - inscriptionare cu autocolant (cutter-plotter): autoturisme, vitrine, panouri publicitare, copertine, grafica pentru expozitii, etc. - bannere inscriptionate cu autocolant sau serigrafic. SERIGRAFIE - imprimerie pe suport textil,(tricouri, echipamente de lucru, uniforme, sepci, etc.); - personalizari obiecte promotionale: agende, scrumiere, brichete, pixuri, etc. — [APRILTE 2002 [3]REDACTIA ret ees jin final, va prezentaim un convertor de tensiune, ur componente mai putin prezentate in cadrul schemelor si mé a aplicatie tipicd, de catalog, citandu-se strict datele de catalog; este vorba de LM 2577 ADJ. | iin esenta este un “step-up converter, cuprins intr-o capsulé TO-220, cu calitati practice de exceptie, oferind la nivel amatoricesc, quasi- profesionalism in domeniul conversiei de tensiune. ‘ingurele conaitll de tndepiinit sunt: o ferit& Ue Galtale, dive Sctrothy (NU dioda rapida), un cablaj ingriit proiectat si executat. Trebuie remarcat ca circuitul integrat, dar si dioda din montaj (perfect) le-am achizitionat din magazinul Conex Electronic, acesta find unicul loc unde am gasit diode Schotky de 3A la un pret absolut incredibil (acelasi tip recomandat in foaia de catalog a producstorului lui LM 2577 - NS). Figura 6 este schema clasic& de aplicatie a circuitului integrat, iar figura 7 cablajul pentru schema data. Intentia ce a stat la baza construini acestui convertor a fost, in tema dati,realizarea unei autonomii in cea ce priveste alimeniarea cu energie a intregii centrale de alarmare, dar si a folosirii unei surse primare de energie, bateria, la un pret rezonabil. Ca atare am folosit 0 baterie de 6V / 44h, urmand ca tensiunea obtinuta dupa conversie, sa fie de 10V la un curent de circa 0,8A, arhisuficient pentru necesitatile ce | ar include si elementul de alarmare propriu-zis, difuzor, element piezo de mare putere etc. Personal am folosit un element de executie (conorél) un TK 401 Mikro (Taiwan), ce ofera o presiune acustica deosebita, in condi de volum fizic si consum de curent (mediu) reduse. Evident, alimentarea habitualé va face apel la refeaua 220V altemativ, cu mijloace clasice de conversie AC/DC si oblinerea unor tensiuni de nivel scézut, dupa toate regulile aplicabile unor | alimentatoare ciasice! Modul de “trecere” de la retea la baterti, in cazul intreruperii_sursei ‘AC, rimane sa si rezolve fiecare, dupa necesitatile locale. in final un singur lucru de remarcat: toate montajele sunt construite (fizic) si functioneaza. Singurele esecuri ce pot aparea, se pot datora DOAR unor neatenti, scapari sau nerespectarii unor indicatii de schema sau nerespectarii valorilor componentelor (mai ales in cazul temporizatoruluil) Celor ce au citit articolul, multumiri, celor ce vor sa construiascd, succes! ‘fn atentia cititorilor Atticolele publicate in revista Conex Club sunt proprietatea redactiei si sunt supuse protectiei intelectuale conform legilor in vigoare. | Republicarea total sau partialé a articolelelor din revista Conex | ‘Club se face cu acordul prealabil al editorului - societatea Conex Electronic. Continutulstiintiic si tehnic al articolelor nu poate fi utiizat pentru producerea de bunuri ce eu ‘comercializate, se pot construl sual enone apical In eal aa eseere eg (arruie 2002 | 2 Editor | SC CONEX ELECTRONIC | | ent | 140/8557/1991 Director Constantin Minalache Responsabil vanzari Gilda Stefan REDACTIA Redactor set lie Mihdescu Redactori (Catlin Opincans George Pinte Prezentare artistic | Tehnorédactare CClaucéa Sandu Traian Mandrea Secretariat Claudia Sandu | Revista Conex Club face parte din ‘categoria Publcatiior Culturale | ‘coniorm deciziel 1972 din 25. | ‘octombrie 1999 a Ministerului Cutturi. ‘Str. Maica Domnului, nr. 48, ‘sector 2, Bucuresti Tel: 242.22.06 242.7 66 Fax: 242.0979 E-maii:conexel @isp.acorp.r0 Ti 1 Imprimerie Media Pro Bucuresti ISSN 1454 - 7708eae Ba LCR7.2-12 | ee Bicrise fe [13] Pisce fet fisrssoosf Str. Maica Domnului, nr.48, sector 2 72223 Bucuresti Tel.: 242.22.06, 242.77.66 Fax: 242.09.79 y Produsele comercializate pot fi livrate si prin posta cu plata ramburs. tf -