Nr. 1/2003 ELECTRONICA PRACTICA PENTRU TOT! B CU ae Cee Eee Boe CeCe ci ENT PENTRU ACUMULATOARE CU PLUMEpraet Pe ete Poot Prete ozaz all fer pin por (eolat opt)CeonexClub ‘Componente electronice destinate tehnologiel SMT (It) 4 Un dosar excelent de prezentare al condensatoare- lor SMD. ‘Telecomanda cu 10 canale 10 Un kit Velleman cu alutorul cruia bot fi cealzata comenz la distant, pe un bus din dous fire. Velleman - Carte de vizits 2 Incursu anului wecut firma Velleman a implinit, 30 de ani de actvitate ‘Service GSM (IV) 1” Gitori vor face cunostina cu 0 noua gam de ter- minale mobile: Ericsson. Capitolul debuteazs cu prezentare hardware. Sistem de gestiune evenimente 1s Aplicatia este o cartelé pentru PC, destinata a ges- tiona si oferi un jurnal al evenimentelor ce au loc intro cad Egalizor grafic 2 Gama do crcite integrate produse de Rohm cu ajutorul cérora se pot realiza egalizoare gratice cu cinci bondi ‘TDA 1519 - Amplificator audi 24 © prezentare in care se vor remarca deosebirile inte variantele A, 8 sau Cale cireuitului TDA1519. Folia de transfer PnP 26 Gu alutorul folilor PoP se pot execula cableje imprimate de clitate foarte buna Gheie electronica analogics 2 in perioada automatizarilor complet informatizate se prezinté o idee de relizare a unei chei electo- nice, inedite, cu comparatoare analogice Acumulatoare Li-lon - Pesibilitsti de incSreare 29 Consideraiitehnice si scheme electronice pentru Jncarearea acumulatoareir Li-ion, Misurarea intervalelor de timp 34 i Masurarea intervalolor de timp, prin intermediul tunel interfete pentru PC. inteun sistem informatiza. i Regulator de cuplu pentru minibormasini 38 , Un montaj electronic realizat cu circuitul 200 pen- tru alimentarea bormasnilrlacurent mic, 1.1.58, inteligent 40 Un incarcitor pentru acumulatoarele cu plumb se poate realiza cu ajutorulkit-ului Velleman K8032. | Sisteme de securitate (IV) a Se continua incursunea in “Iumnea” componentelor pentru sisteme de supraveghere si avertzare. Cartela 16 intrari pe RS232 a7 ‘Aplicatie pentru realizarea unelinterfeye pe RS232 si -programul seri in limbajul C. ‘Tehnologia COMA as Sistemul permite aplicatii cum ar fi telefonia celula- "sau Internetul de mare viteza. Grex wane 20023Componente electronice destinate tehnologiei SMT (II) Cipvian toneseu ata Electronica 9 Tecomuniai, UP8-CETT mal: pin eadtiecep 9b 0 = continuare jin numdrul trecut - CCondensatoateleceramice fad terminale au fost utilizate mut inaintea parted tehnologiei montri pe supratats in montaje de radiofreeventa, find preferate condensatoarelor cu terminale pentru inductanta lor parazté mai micS, Condensatoarele SMD au {ost uilizate la ineeput pentru declare crcuitelor logic, find plasate pe fata cu lipituri, imediat sub creuitale integrate “4 vawane 2003 TanexChio Pentru varianta SMO, se utlizeaza n cvasi- totaltatea cazutior condensatoare ceramice See Stataety ort ce ns ele bund utiizare a suprafete clsponbile pe placa de circuit imprimat. Constructiaacestor con dersatoare este prezentat in figura 1 Condensatoarele multstrat ceremice sunt construite prin statficarea unor fol dele Seman ieee = Fig, 1 Detalt constructive ale condensatoarelor multstrat ceramice “chip” multstrat “chip* cunoscute sub denumirea MUC (Multlayer Chip Capacton, Aceste con- densatosre sau impus pentru capactatea specifica mare abtnuta fapt ce permite o mai FOUECERMACK ey meecree) (pRMATURA) wanonert. Yaa SPATIUDE @AROA Fig. 2 Structura condensatoarelor multistrat rice ceramice care preznta depuneri conduc toare metalice, cu rol de armatur fot aflate Instare “verde” - (“green tape” din englez. Depunerea armtutilor se relizeaza prin ser- Qraie si este conceputa astfel neat, dups tGierea folie, la un capat sé existe un spats e gard, dupa cum se poate observa in fig ‘a2. Folie se aranjeaza apoiastfel inc zona terminals altereze Forma final “chip” se fobtine dupa presare,taiere si tratarent ter mic (sinterzare) la circa 1200°C. Pentru contacare, se utlizeaza ca s\n cazl rezis toarelor un strat de argint sau argintpalacu urmat de un strat de barter de riche, strat peste care se reazeaza metalizaea fina cu Sn-Pb sau Sn, in functie de cerntele de pire. Depunerea de niche! previne dzotarea sratur lide argintinstratl exterior de Sn-P sau Sn. Materialee ceramice de tip | sau i find cele mai utiizate la fabricarea conden satoarelor determina si modul de uiizae in circuit: condensatoare cu rol de contol (al ‘recvenje, al duate impulsril, etc respec tiv condensatoare de fitraredecuplare. Pen‘ra aplicati unde se cere o bund stabitate Tnt-un domeniuextns de temperatura se ui= lizeaza condensatoarle cu delecic ceramic de tip I Th aplicatii unde este necesar 38 ut- lizam o capacitate mai mare concentrata int tun volum mai mic, ar stabilitatea acesteia cu ‘temperatura este ma putin importants se ut lizeaza condersatoarele tip CCl mai utizat dielectric de tip | pentru condensatoarele SMO este cel codficat COG (sau NPO) Vaiatiacapacitai cu temperatura pentru condensatoarele COG (NPO) este de 0 230ppmFc, ceea ce Inseamnd o abatere relatva a capacitai de 20,39 ine -S5°C si 125°C, Aceste condensatoare prezintd de asemenea perder foarte mic (tg <10")sin- ependente de frecventa. Capaciaile nomi- nale ale acestora varaza de la 0,47 pF la 47 iar dimensiunile capsule de la 0201 la 2225 (cod EIA). Rearintim ca specfcarea ‘componentelor "chip" se face prin denumile stabiite de standardele EIA (Electronic indus tes Assocation) In conformitate cu aceasta Vy5,7V, Si analogica bbobina eleului este excitata. Pentru a realiza condita matematica de mai sus, se utiizeazd Ln jack special pe post de chee, pe cae sunt rmontate dou rezstoare, respect Ry si Ra In tabe se precnta opt combinatt posible pentru alegerea valrlor cn schema. Pentru ya Sau alte valor (combinati) se utiizeara formule Vann = 1241 + yp # Rs) Ry + Ry3), V2 = 12/(Ryy + Ryp + Ry3) Ry3, Vix = T2AR¢4 + x2 + Bao Broce unde Ran = MICU R gs) + (Ra) Dupa Electronic Design, (Oct. 1989, Luciano Pautaso RRs eed ste Ue Me io Re Rr Prt Pra Pra Pra 27|__12| 220] 27| _10| _a90| 1000 ge ee Talis cao |e As Ian eal oa] tea] Walt Saal zal TH eel ad ee a cab be teee Lm, Lalla Lil Maleret fia oe ent pane [wera] te rar 370.000 66 x 33, 530.000 70 x 47 r 510.000 24x50 F 630.000 50 x 47,5 , 600.000 67 x 66 i 770.000 97x70 r 760.000 94 x 64,5 4 790.000 101,5 x 94 , 1.390.000 167 x 76 i 1.860.000 ah a Le- BALLS nat eo J) rei cmciznis EJEONEK‘Acumulatoarele Ul se pot incadra in categoria “ele mal Cele mal scumpe, cole care au densitatea de energie ca mal mare, ‘cea mai mare tenslune pe element, cele mai usoare, cle mai explozive. Acumulatoare Li-lon Posibilitati de incarcare ‘cumulatoarele Lin au 0 rata de autodescircare scazuts, putand debita un curent mare, permitind pina la S00 de cicluriincrcare-descrcare, Tipul de acumulatoar este din ce In ce mai popular (1) Tensiunea nominal pentru fecae element este de 3,6, tensunea de incarcare find de oe Tae cbicel de cca. 4,2. Atat aceasta tensiune, cat si curentul de incdrcare, sunt speciicate de care producitr pentru fecare acuulator in parte, Algoritmul uzual de incrcare cuprinde ous faze principale: ofaz8 de incircare inc rent constant, care asigud baterie cca 70% din capactate urmata de o faz8 de Incrcare la tense constants, monitorzénd curentl prin baterie -cnd acesta scade sub 0 valoare minim incircarea se consider terminata Uneor,nainte de prima faz, dacd tensiunea baterel este prea scazuta, se face 0 prec Stefan Laurentian cave, cu un curent mi. Alura general a ten siunl i curentulul de incarcare se poate vedea In grficul in fig. 1 CCrcuitele specaizate pentru ncarcarea acumualtoaelor Lifon nu sunt foarte rasp ite, desi ulimul tip s-2 resi reakzarea unui singur circuit integrat capabil a asigure Incércarea dferitlortpuri de acumlatoare Fig. 1 Forma tensiuni 5 ‘curentului de Inchreare (Ni-Cd, NEM, Lon, SLA Revenind la acumulatoarele cu Li-lon, ircutul M3240, produs de National ductors, se poate reaiza un Inca tor simpli eat ieftin (2). Circuit (ig, 2) ‘upinde un ampiificator operational, 0 refer ita de tensiune sabia sun circuit de ies, Pentru a simplfica si mai mult schema de incarcare, crcutul se fabrica cu divzorul de tensiune Incorporat, deci gata reoat, pentru 1.3 elemente Lilo. Avem astfl reuite cu sufbaul 4, 2, 8, 43112, 6 pent 1,2 sau3 ee Fig. 2 circitul LM3420-xx * ‘SOT238 7 1m 3420 pentru oon einen acumulatoarelor L208 4 3420-126 ioe GerexQi6 wayane 2003 29uBuy oe = 1.2502 mente, Pentru amatori acest circuit este mai ru de folosit. deoarece se fabrica numa n vvatanta SMT, in capsula SOT23 cu cnc termi- ale. Cu o vedere bund, rabdare 5 eventual 0 placé de adaptare SOTDIL se poate totus realea un Inccator. Consumul acestui circuit este redus (de cca. 85), preciia cu cate se etermind terminarea incircari este bund 1%) si permite construirea de incarcatoare simple sinepretentioase, ait linear, cBt sin comutate. Cela ciui schema este data tn fig, 3 este un incarcator linear, utlizdnd un LMBI7T dept suesa de curent constant. La Inceputul Gdului de incarcare, atunci cind tersiunea pe acumulator este sub 4,2V (cu AV sau 12,6V),LM3420 nu debiteaza carent prin terminall de ese, VT1 este blocat iar V1 debiteaza curentul prescris de R2. Tanzistorul VP asigurdintreruperea circuit intr ac * Laa420-4 2; LM3420-8 4; LMB420-12.6 mmulato s LM3420 atunci cand nu aver ten- siune din retea. Astfel se evits tncircarea imuta a baterie cu ce 85,8 consumati de V2. Tranzistorul VI2_luereaza_satuat-blacat, avand tensiunes de saturate, a curentl ric consumat de V2 de cca, 5-1OmV. Dioda VD1 Impiedica descarcarea acumulatorulu prin V1 ‘Odats cu cresterea tersuni prin bateri,ten- sunea la borne acestea crepe, atingdnd in cele din urma pragul"asteptat" de V2 la ter- rminalul 1. Acum M3420 incepe 58 stabi- lizeze, debiteacd curent prin terminal de les, 1 injecteaza in baza li VT care ncepe s& contolezeterminalul ADj alli V1. Acesta, din generator de curent constant tinde 8 de- vind surs8 de tensiune,stabilizand tensiunea pe acumulator la valoarea dovita, Curentul de Incicare incepe acum s8 scada,ajungind in fal la 0 valoare foarte mcd. Desi schema Stowers Q 30 snare 2003 KSbnexChib see Sieiente LION i} a aareav 126), i sero Fig, 3 Incircitor cu 1.200 Circuit integrate 317 shu 3420 permite (prin V1) cureni de ncarcare de pn la 1,5A, din considerente temice nu se reco- manda utiizarea ei pentru incicarea cu un ‘creat maxim mai mare de 0,54, In fig. 4 este 0 variants de stabilzator tn comutatie, care inlaturd neajunsul nei ipa masive printeun element de reglare see, mai ales la curenti mai marisa vai mai mat ale tensuni de intare. Aci este 0 vatianta care utiizeaza un stabilzator in comutayie coborétor de tensiune LM2575- AD), capabil s8 debiteze curenti de pana la VA. Din aceeasi familie, in configurati asemanatoare, e pot utiliza ate circuit care permit curenti de pana la 3A (de exemplu LN2S76-AD) Evident, cioda de comutati, inductanta, condensatoarele de fitrae tre buie dimensionate pentru aceasté nous stua- fie, Revenind la schema din fig. 4, function Fig. Incdreitor cu stabilizator in comutate tip na 2575 9 um 3420Inifiatzare la pomire Implementare aigotim pt controll 1295. Fig, 5 Schema bloc a ctcutull integratspedaizat pentru inciearea bq 2954 Fig. 6 Forme de und expicative pentru incircare/descsreare narea este urmtoarea: cu 0 batere descar- ‘ald les circuit functoneaza ca o surs8 de curent constant format din V3A si com- Ponentele asociate,reistoru RS si tersiunea ‘de refernta de 1,23V care apare la terminal FOBK al lu V1. Iii, iesirea lui V3A este in 2210, UM2575 furizesz’ curent, iar cand cesta atinge 1 pe RS ciderea de tensiune este de SOmY care, amplficata de 25 de ori de citre V3A (RVI, R4, RE) inchide buca de feacte,limitind astel cuentul la 1A. Acest Curent se poate regla grosier prin modificarea valor lui RS sau fin, din RVI. Pe masurd ce boateria se Incarcé la tensiunea de prag, 3420 (V2) prea controll bul de reac, schema functioning ca o sursd de tensiune Constanta. Dioda VO3_polarizatS invers Impiedica operationalul V3A. $8 absoarbs curent atunclcind LM3420 controleaza ten- siunea de ese. Pentru functions: bude se utiizeaza rejeaua RC formata din R2,R3, C5. Atund cind se inte- stablizarea rupe tensiunea din rejea dioda V1 prevne escarcarea bateriel conectate | iesie. Bateria nu se descard prin V2 (dvizorul ezs- tiv din interiorulacestea 5 RS) deoarece VIB are etajul de intrare (ealzat cu vanzstoare pnp) polarizat invers. RY asigura in pexma- nent3 absorbiea unui mic curent din stabi- lizatorul tn comutatie, pentru a. preveni resteratersuni de epi atunc And bateria este deconectata Un circuit complet, cave Inglobeazé. un modulator de impulsur in durat (PWM) pen- ‘ru construiea requatoruui in comutate, ci- cute pent seszarea curentulu de Incarcare, © logics care implementeaza un algoritm de Incarcare performant (cu etape de calfcare- preincicare, curent constant, tensiune con- santas crcuite de sermnalizare a sta de n- carcare a bateriei este bq2954 de la Benchmarg, actualmente parte a Texas Instruments. Schema bloc a acestui circuit este cea din fig. 5. Incarcarea Incepe atunc ‘and se aplcatensiunea de rejea sau cand se introduce Th circutul de iesie 0 batevie care respect cetnfle de Incarcare, Pentru rain de securtate n explatare, cicutul inhib in ‘eperea Incarcsi rapide daca temperatura ‘2cumulatoarelor (mésuraté cu un termistor ‘exter, aflat in contact termic bun cu batera) este in limitele admise. Mai inti se verifica ‘temperatura bate si dacd aceasta este in i= mitele permise, se incepe inarcarea. Pe tot pparcusul incicati se vertca. temperatura ater i daca aceasta este prea scaauta sau este peste limita maxims fats incrcarea este opritd. Daca tensiunea minima la borne nu este In mite normale, pe data prein- carci se furizeaza baterel un curent mic Daca tersiunea nu creste peste valoarea mi- nim adiisd, Initcarea se opeeste, semnali- zandu-se starea anormalé a batere. Un cic de Incarcare, urmat de reuarea incrcani a scaderea tensinii pe element sub 3,85V) se pate vee in fg. 6. © schema de incarcare pentru un acumu- lator format din te elerente (12,60) si care utiizeaza bq2954 poate fi cea din fig. 7 icuitul V2 necesita almentare in +5V de aceea 5 introdus stablizatorl V1, Etajul de putere, function in comutatie, este format din VT1, V2, VIB si componentele asocate, Deoarece frecenta de comutate poate fi de pnd la 200K, tranzstoarletrebuie 58 fe de comutatie, Pentru curenti de pana la 0.58 se poate utiliza si BD135 pentru VT Stal zatorl in comutatie este completat de VOI 5i LL. Frecventa de comutate este dictata de valoarea condensatocului C7. La frecventa aleasd,factorul de umplre varaza Inte Oi 80%. VIS si VF4, comandate din pinul de BIST permit cicuitului $8 verfice daca 0 boatere este prezenta la isire, Rezitorul de Sesigae pentru curentul maxim de inestcare este R12. Pinu TERM (6) permite (prin neconectare, ‘conectarea la +5V sala mas) seletarea va lot curentuuiapicat bate a sari incar- ‘ati, porta la curentul avi de incrcare Valotile selectable sunt indicate in tabeul din fig. 7 CCircuitl bq294 opresteincicarea la atin- ‘erea tensiuni finale pe element sau la expi- rarea unui timp prestabiit. Aceasts tempo- riaare est dctata de R1B i CB, Se recomand pentru C6 0 valoare de 0,1pE Cu RIB de 00Ks, durata de incacare este de cinc ore. Stabling acest timp si curentul maxim se pot Incica bate de fete capactat Pentru semnalzae sunt utiizate tei teem nale ale crcuitulu, doua comanda fie un LED BerexCibuanie 2003 34Fig. 7 Schema elec bicolor cu tei terminal, fle dous LED-uri al ‘wellea terminal consttuiereturulLED-urlor de sernnalizre. R17 este rezistorul de imitare a Curentului prin LED-ur, Terminale de sem. ralizare sunt utiizate si ca intra pent pee serierea modului de sermnalizare (DSEL) sau tipului de sesizare a curentului prin baterie (CSEL) CSEL lsat aer inca un rezistor de sesizare al curentlui catre masa, ia prin co ectarea sa la masd (printrun rezstor de 10K2) 5 prin utizarea une aglna de curent se poate sesiza curentul prntrun rezstor plasat fn ciruitul poluui pozitv al bate Pent DSEL legat la masa (print-un rezistor de 10KQ) HLt sermnalizearaetanele de Ina cae (aprins continu, sau 0 eventuala stare anormal a baterie (ernalizareintermite- 1, lar HL2 aprins continuu sermnalizeazs baterie incarcaté. sau expirarea_timpului LM317T LM2575-ADJ LM3420-12.6 bq2954 Tab, 1 Tipul de crcuite integrate utiizate i 2 UNUARE 2003 Gone maxim de incarcare La terminalele BAT si SNS se preiauinfor- matile despre tensiunea baterel (dvizata corespunzator) si curentul maxim de nar cae, Tersiunea de refering interna a cicut lui este de 2,05V si are un coefcient de var ae cu temperatura de-0,5mV/C. CCondensatoarele C8, C9 compenseaza tn frecventa cele dows ampiiicatoare oper afonale (ouca de curent,repectv de tens une), Rezistoarele R10, R11 liniarizeara carac teristcatermistoruli pentru rmasurarea temperaturi. Citvea tensiunii se face diferential intr pinul TS si polul negativ al baterie. Cicuitul bq2954 dispune de 0 fereastra de tensiuni in care este permisa Incércarea. Dacd temperatura este prea Ssc4zut5 sau daca temperatura este prea rd utiizat Domeniu Cost de utilizare (raportat la LM317T)} a es tr de princi Pentru un incisor pentru 3 elemente (12.60) cu bg 2958 cata (lensiunile nu se gésesc tn intervalul 0,aVec-0,6Vec) este oprits Relusrea incSrdri se face dupa revenivea tensiunii in domeniul 0,4avcc-0,6Vcc Pentru determinarea exacts a valori zi toarelor RIO, RIT trebuie cunoseuta cu evacttate caracterstca termistorului @) Daca se doreste inhibarea controlulu tem- peraturi (ceea ce nus este recomandat, dat find potentialul exploz..) R10 si RT sunt legale side 10K. Valle din fig 7 sunt date pentru un termistor uzual de TOKE la 25°C si pentru un domeniu de temperatura, pen- tru acumulator, de +5...40°C Pentru c& si asta conteazd, In tab. 1 se indica un prey estimati al cicutelor integrate uilzate,raportat la pretul de costal unui sta bilzator linear uzual (M3171) Bobinele ut lizate in schemele din figure 4 si 6 sepot cumpara. inearcarea 1.Neagoe, Razvan, Lumea baterilor.Ghid de supravietuire, Radiocomunicait 1 radi 612001, pp 9-14; 2. ***, National Power ICs Databook, National Semiconductor, 1995; 3. ***, Portable Products (PP) Data Book, ‘Texas instruments, 2000. ymatorism nrtip K8016 - pentru PC Mod de operare: sinusoidal lrolare optic fata de PC treapta (dreptunghiula) Distosiuni de nivel scizut ‘elunghiular lesie de sincronizare TTL Domeniul de feeventa: 0,01 He. 1 Miz Posibilitate de creare a formelor Rezolutia a setarea frecventak 0.01% Utlizand editorul software 10 les open-colector: SOV / 100m; Alimentare: 12V DC-088 A ‘Tenslune de isie: 0 Ohm; Dimensiuni: 235x165487 mm Rezolutia de amplitudine: 0.4% din domeniu Freeventa de esantionare: 32 M2 = Se tivreaza sub forma de kita ‘Masurarea intervalelor de timp, in care un ceveniment este activ sau pasy, utilizand ‘aleulatorul personal (PC), se poate realza prin intermedia interfetel grafice sia montajului prezentate in continuare. a exemple de utilzare se pot enumera: rsurarea duratei de timp in care un intrerupator este inchis sau deschis, ‘masurarea timpulul in tun echipament ‘este alimentat (sau nealimentat) cu tensiune electrics, masurarea ‘impulu in care un semnal electric este activ sau mu, etc. Ba anuane 2003 GanexCh: de timp utilizand portul paralel al calculatorului personal plicatia desc th continuare dis prune de o intertata gafica aces Dil io schema elactica simp, cu tun minim de componente, Este prezomtat de _asemenea i ting-lprogramui,astflincat aplicatia si fie abordabila. si usor de realaat. Interata graics realzat n medi de pro- gramare Visual Basic 6 este prezentatd In figura 1 Princpil de functionae este urmatoru: a eschiderea interfetei qrafice (incarcarea forme de lucru principale) sau dupa Reset-u iniat de uslzator este cit starea linet de control "BUSY" (pinul 11 - conector port parae, care devine stare de referint. In con- tinuare, nivel logical acest! lin este testat petiodi a fiecare milsecunda,print-un con- wold tp “Timer”, pentru ase detecta nivel loaic complementar, moment in care est por rit Timer-l Visual Basics este memorat va loares initial a acestuia.Staea ini de con. trol "BUSY" este testata in continuare pentru Leonard Lair a fidetecata stares de refering (nivel com- plementar celui curen), moment th care Timerul Visual Basic este oprit 5 este memo- ‘ats valoares finals 3 acecuia. ferent celor dus valor ale Timerulu (valoare final -va- ‘are intial) reprezints valoaea n secunde a interaluui de timp masurat Un call mate matic simplu permite conversia valor obti- rte in format ore, minute, secunde, milse- ‘aude, nanosecunde. Erorile de masurare depind de: = rata de esantionare a sta lniei BUSY", ‘are nu poate fi sub ms (durata minima 3 tune temporziirealzate cu un contol de tip Timer" este de 0 milsecund) ~ eroarea maxima a temporzinlr reaizate cu conttoale de tip “Timer” (garantata de producatorul de software VB ca find de ‘maxim 10%). Pentru cazul cel mai defavorabil, eroarea maxima de masurare va fide 2,2ms. In va- lot relative, 0 eroare de sub 19% se obtine pentru un timp minim de masurare de 220s. Elementele de meniy sunt: ABOUT, care pron actvare turnieaza date despre vananta salobel rout LPT Bat SARE TALA ou meno STARE_CURENTA) 4/7 (OFF CLOCKSYSTEM | —TINER W_BAGIC sant ew at ana anc | einterepel, LPT prin care utiizatonl selectoaza ‘adresa de bazd_ a portuli parle utizat (78h, 378h, 38Ch) si EXIT prin care aplcatia poate fi oprta. Uiterelesublniate permit act vares elementelor de meniy cu ajutorl tata turi, prin combinajile de taste “Altea” "AlteL”, si respect, "AlteE", Starea inital a line de stare "BUSY" este viaualzata prin itrerupstorletchetat “Stare Inala”. Dac nia nu este conectat extern la asi, Intrerupatorul afi deschis (CN) ian «az contrarinterupatorul se va Inchide (CN), Se atrage atonyia @ starea lniel “BUSY” este inversata hardware intern. Staea curent alin "BUSY" este vizual ald prin intrrupatorul etichetat “Stare Curenta. Pe durata masurai devine activ contol “ProgressBar ‘Momentele de timp de incepere a proce sului de masurare si de sfrsit (START $i SSTOP) sunt memorate prin ceasul de sister fetichetat “CLOCK SYSTEM" si prin Timerul ce Visual Basic etchetat "TIMER V_BASIC*. Diferenta valotilor de Timer: FINAL INTIAL, care reprezints interval de timp rasurat, este prelucraté matemaic, rezutand rumérul de oe, minute, secunde, milsecunde si nanosecunde, val care or f nscise In ttichetele de tip “Label” corespunzatoare. Dupa incheirea procesulu de masurare si afigarea valor obtinute, programul devine inact (nici 0 schimbare a iniel de stare *BUSY" nu mai este interpretata, pana ac RESET" de tip Com- ‘mand-Button. Acest contol este dea focalizat (vezi fig.1), astel incst 0 simpls apasare 3 taste! ENTER de pe tastatura va rina proce sul de masurar, ‘Dups actionarea contolului "RESET" este cata starea logis a ini’ "BUSY" 5 adoptata| ‘a stare de eterna, Interfata grafica mai dspune si de facil- taple standard de minimizare, maximizare si de Inchidere (cele tei contioale din cotul creapta sus al forme de luc) Nota. Indiferent de diagonala monitoru- ui utlizat,interata grafic va apare in centrul ecranului, existand posibilitatea ‘mutatiiacesteia dupS dorint. = Win 95, Win 98 (SE), Win 2000, Win ME, Win x; ‘Daca mediul de programare VISUAL STU: DIO 6 nu este deja instal, se fac urmatoarele modifica Fierul MSVBVM6O dll se. copiaza tn fionarea contoul rectorul "WINDOWS/ SYSTEM” al sister: lui de calcul; + Fierul FMZO.l din acelas rector tre buie rectualizat, ~ Fier INPOUT32 al se copiaz8 tn direc. tru "WINDOWS SYSTEM" Programul prezentat poate masura inter volele de timp f€r8 nici 0 component elec tronicd externa, prin simpla conectare a lini de stare "BUSY" la masa calculatorlui (i pon la pin 18-25 ai portuluiparalel sau la partea metalicd a conectoruu), Penteu a nuexista nic un icin funcionare si penta permite uslizatorli sd-i constr |asca propia schema de control n functie de necesitatle prop, sa introdus un dispoztv de separare galvanic, si anume un optacu lor de tip PCBI7. In figura 2 este prezentats schema electric Optocuplorul este montat 4Ah*. Se conecteazdreistorul de sarcin8 de 334/5\ la terrinalle de isi. Tensiunea de la bornele rezistorului tebuie sé aiba valoarea 14,7 20.2, 4, Se comuts switeh-ul SW2 pe poxitia de 6 i switchl SWI pe posiia *>4Ah*. Se conecteazareistorul de sarcin8 de 3234/5 la terminalele de iste. Tensunea de la bornele redstowuli trebuie si abs valoarea 7,3V 20.2; 5. Se comuta switch-ul SW2 pe poaitia de 12V si switeh-ul SWI pe poztia ">4Ah*. Se selecteaza muitimetrl pe funcia de amper- rmetru, gama 108 DC. Se conecteazé rezis- torul de sarcina de 8,2/5W n serie cu mt rmetrul si Intregul ansamblu la bornele de lesire ale ncdrcatoruu. Curentul masurat tre buie 8 abe valoarea 1A + 0,14, 6. Se comuta swtch-ul SW2 pe pozitia de 12V si switch-ul SWI pe poztia " An - ceurent de incStare de 1A; Timp tncarcare (ore) = 1,2 x Capactatea acumulatorului (AhYCurentul de incarcare : Th=12x Call unde, Ti este timpul de tncrcare in ore, Ca capacttatea nominalé a acumuatocuul nA, iar W- curentul de incarare exprimat in A Se va acorda atente la polaritatea acumu: latoruu, in impul conectri la ncareator! Tncacareatrebuie sa se faca In spat vent: late, din cauza unor posible emis de gaze. Nu se acopera Incarcatorul th timpul func: sonar, deoarece aparerscul supraincazil Cand acumulatoarele sunt conectate la Incarcator,curentul de incrcare este maxim’ (0.38 pentru capacati <4ah respect 1A pentru capactati >4Ah, Cand tensiunea a ajuns la valoarea 14,7V (7,35V pentru acu: rmulatoare de 6¥), curentul este redus in mod ‘automat, astfel incat aceastS tensiune sé amind constant, La sfaitul ciellui de tn- carcare (cand curentul scade sernificaty, tensunea de incarcare este redusd automat la vloarea de 13,6V (6.85V pentru acumula- toare de 6V), astfel incit acumulatorul si até ramane in ncarstor un timp indetun- (at, f8r8 nici un ris. Dac acumulatorul se descarca, procesul de Incarcare va fi reluat automat. BarexCib sanuanie 2003 44Sisteme de securitate (IV) - continuare din numarul trecut - Echipamentele CCT, in particular camerele video, concepute pentru _acoperiea une game cat mai ari de aplicati, au devenit ma flexible” ‘in posible variate de configure. Exist o multitudine de varanteprvind chiparea camerel. Ne refer la pure de cacase sau de lente. Astfl, adaptarealaparticularttile apliatiel so fac rapid, fra necesita cexperimente sau dota suplimentace deosebit. Toate sunt isa conditonate de © bund cunoastere a crinelor $i conciilor practice, din teren”, 42 vnuaeie 2003 CSarexChb sivu GuTU chiztionarea unei camere video care permite interschimbarea lentielor ofera marele avantaj de 2 putea fi readaptata, la un moment dat chiar de utilizator, da intervin modifica in Lentia reprezinta clement prin care camera ,concentreaza* \aratile de lumina din cadru spre vaduc: torul de-imagine(matrcea fotosensibia). ‘Acest fenomen este cunoscut sub numele de focalizare. Ochiul uman este considerat lentila ideal, prin rapitatea cu care focal: izeaza un obiect flat la dstantd, imediat dupa ce a fost vizionat unul aflat In ‘apropiere. Lentiele utiizate la sisterele CCTV pot focalza un singur plan. Ce se afla inainte si dup acest, iese progresiv din focalizare. Planul selectat determina unghiul de vieionare, care se va modifica or de cite or aria vieualizatava fia, conditile de_vizionare ‘Alegerea lentilelor este o etapa critica Tn stablirea configuatiel sisternului pentru c& influenteaza direct calitatea imaginiafec tand marimea, forma si rezolujia acestea, Se va fine cont de = poxiia camerei video, ‘tadul de iuminare a scenei, ‘tadul de redare al detalilor. Alegerea lentilelor se poate face usor si act cu ajutorul unui dispozitiy optic numit aiew finder". Cu ajutorul acestui, utliz- torul face o vzionare experimentald asupra zone de interes ss selecteaza imaginea pe cate 0 considerd optima. Aparatul va aisa caracteristcile necesre lentil cu care se va ‘btine imaginea similar, Ca 0 alternativa la Fig. 1 Distanga focal acest aparat, se mai poate utlizaalgoritml de caleulallentilelor Utima variant consti Jn masurarea unghiurilor de vizionare si selectarea lente dupa datele de catalog oferite de producator. CCunoasterea carateristclor care definesc calitaile une lentileclaifica n mare masurs rmodul cum trebuie abordata alegerea. Th cele ce uimeaza se face 0 scurt prezentare a acestor parame Se defineste ca find dstanta inte centuloptical lentil si punctual de focalizareaflat spatelelentiei (figura 1). Se masoara tn ‘mm, Reprezints parametrul prin care se determina cimpul de vzionare la o distant data, Se poate calcula cu formule specitice sau determina din tabelele furnizate de rmajontatea producdtorilor. Distanta focala determina unghiul de vizionare si sunt invers Fig. 2 Camp de vieblitate ‘a Tentile ZOOM de 6-36 mm proportionale, Exist lentile cu dstanta fo- ‘al fixa sau variabil lentilevarifocale). Lentiele cu distanta focal fia sunt ut tzate acolo unde planul de viionare este In permanent acelasi Sunt disponibile In vari- i te) ane ‘deazd inte 3,7..75mm_O lentil ew sis: tanta focala medie (de exemplu 8mm la 0 camers de 1/3") produce o imagine care _aproximeazs cémpul de vzblitate al ochiulu tuman. Distanfe focale mai mari se pot ‘obtine prin interclarea unui adaptor 2x in- ‘re lentils si camera, Tebuie ins3 mentionat , In aceste condi, intensitatea luminit Lentilele 200m aferd cole mai mari post lati de ajustare a distant focale si a c&m- pului de viionare. Astfel, operatorul poate examina anumite zone citice din aria de monitorzare. In figura 2 este reprezentats| \atiatia c3mpuli de vzbilitate pentru lentile zoom cu distanta focal varabila de 6..36 ‘mm, Raportl zoom este, In aceasta situate, Monturatip F Montura tip CS Fig. 3. Tipuri de monturds ‘capate de camera se reduce la jumatate, Lentilale cu distant focald varabils au pla restransa de regla. Acesta se face ma- ual, Sunt utiizate acolo unde campul de vieionare sufera modificari minore de dis ec ao Gree Nasmaaioal Fig. 4 Dimensiun standard (mm) ale senzoilr fotosensibili ante cu cimp de vibiltate larg, medi sau Ingust. Campul de vzionar est, In general, rmentionat de producétor. Gama de valor! pentru aceasta categorie de lentile se Tnca- tanta sau luminozitate. Nu trebuie confun- date culentilele zoom, a caror pla de reola) fete mult extinsé. Sunt avantajoase din punct de vedere al costulul de 6:1 51 este denumit generic 200m in «figura 3). La randul lor, lentilele "200m" pot fi ‘acjionale manual sau cu moter, Cele ui prima categorie nu au o utiizare prea larga Jn randul echipamentelor CCTV, datorita faptului cd de muite or este necesara modi ficarea unghiuli tn plan vertical al camerei, functie de zoom-ul dorit (in sau out). Prezenja lentilelor cu 200m motorizat se face simi la camerele pan-and-tlt (camere dtate cu mecanism comandat de la ds tanta care da posbiltatea de reorientare in plan vertical sau ovizantal. nelul lentils 200m este actionat de un minimotor de Curent continuu. Daca s-a facut o alegere corect a tipull de lentil, atunc focalizarea fu trebuie sa se modifce inte dous limite de 200m, Se exprima prin valori standardizate (1 213", 12", sau 1/3") si reprezintraportul inte diametrul lentil si mérimea imagini, In practica uzuala, formatul lentiei se alege dupa marimea senzonului CCD (figura 4). Este posbild folosrea une’ lentie cu format 112" a 0 camerd cu dspozitiv CCD de 13" Dac lentila are format 12° 51 waductorul CCD 1/2", pe ecranul monitorulul se va cobjne 0 imagine truncata, Lentilele cu for- mat mai mare oferd un c&mp de vizionare mai profund s! imagine cu distorsiuni mai reduse In cour, comparati cu lentilele de format vedas, Prin fnbunalajies vehno- logiei, maticle CCD s-au micsorat dimen unile, find premisd astfel utiizarea unor lentile cu gabarit redus si calitati optice superioare Formatullentilelor include s aspectelele- GenexCh wwuane 2003 48