Ideca realizarii unor constuctii destinate special colectiilor muzeale, s-a aplicat tot in secolul al XVi-lea in Franta de Francisc I si in Bavaria, la Munchen, unde s-2 ridicat un impunator edificiu. Achitectura muzeelor ia amploare in secolul al XVIl-tea, cind spatille interioare incep si se simplifice, cu mari suprafefe acoperite cu mitase sau catifea rosie. Aga a fost prezentat’ colectia de tablouri a cardinalului Mazarin, la Paris. Folosirea fondurilor de métase sau catifea de culoarea purpurei a mai continuat in uunele galesii si in secolul al XVI[Llea. Dar tablourile incep si fie plasate si pe zageiveli deschise, iar chenarele usilor si ferestrelor se decoreaz cu stucaturi fine, auite, * inceputurile muzeografiei. fn secolul al XVIUL-lea se cristalizeaza si muzeografia ca disciplind stingifick in anul 1727 s-a tpicic psimul watat de muzeogenfie in Anglia, datorat negustorului Gaspar F. Neickel. fn Franta se pun bazele muzeografiei modeme, trecindu-se la sistematizarea colecfiilor, consecvarea $i restaurarea lor, precum sila realizarca unor lidici cu axhitecturd corespunzitoare muzeelor. Unele proiecte se supunesu si avimului Academiei de Arhitecturi. Prima expozitic cu utilizarea luminii zenitale din plafon s-a realizat in 1789, in Salonul Patrat cu pictura si sculpturi. ©. Muzeele - institugii de stat in timpul si dup’ Revolugia Francezi. Dupi 1789, in marea lor majoritate, muzeele din Franga au devenie insticugii de stat. Tot acum au fost adoptate si dowd idei importante, care au stat la baza concepfici muzeului modes. Prima idee este de caracter organizatoric, prin care toate bunurile culturale si artistice care apartinuseri regalitipi si nobilimit an fost grupate in institutii de stat. Astfel, pentru prima dati se creazd muzee oficiale, cu rol educativ-patriotic si estetic ‘A doua idee o reprezinti transformazea muzeelor in centre de cercetare, mai inti in domeniul istoriei si al arheologiei, apoi in cel al artelor si stiiafei. in Franga, in prima parte a Revolutiei, Conventia a trebuit si lupte ¢mpotsiva tendingelor de distrugere a buaurilor culmrale care au apartinut regelui, nobililor si mindstitilor. Dupa trecerea bunusilor in patcimoniul statului, s-au creat mari muzee. Diderot propunea infiinjarea unui Muzeu Central al Artelor si Stiinfelor; in articolul referitor la Luvru din Enciclopedia feancez (tomul 1X), el propunea ca acest palat si devind un mare centra cultural, artistic si stiinfific, comparindul cu Maseion-ul din Alexandria. in 1792, Adunarea Legislativa a decretat infiinfarea Mugeahi National iax in 1793 s-a deschis la Lavra Mugexd de arte sub denumirea de Mugeul Republii, Conventia asigurind , ,instructiunile asupra manierei de a inventasia $i conserva in toati Republica, obiectele care pot servi artelor, stiinfelor si iaviizimantului, ca si o important’ sum (100.000 de lire) penta achizifii, care si opreasci exportul 16