stocurilor si analiza capacitatii de een OBIECTIVE DIDACTICE Identificarea deosebirilor dintre metoda costurilor fil] variabile si metoda costurilor absorbante intocmirea Contului de rezultate prin aplicarea metodei costurilor absorbante si a metodei costurilor variabile Explicarea diferentelor dintre profitul din expioatare | calculat in cadrul metodei costurilor absorbante si cel calculat in cadrul metodei costurilor variabile ingelegerea modului in care folosirea metodel costutlor absorbante ji poate incita pe manageri 's4 acumuleze stocuri excesive de produse finite Explicarea deosebirii dintre metoda costurilor |) materiilor prime directe, metoda costurilor variabile si metoda costurilor absorbante Descrierea diferitelor concepte de capacitate de productie care pot fi folosite in cadrul metodei costurilor absorbante — infelegerea principalilor factori pe care conducerea ii ia in consideratie in alegerea nivelului de capacitate - de productie utilizat pentru a calcula cota bugetats de repartizare a cheltuielilor generale fixe Explicarea modului in care tentativele de a recupera | costurile fixe aferente cap: de productie pot duce la cresterea preturilor si la scaderea cererii ate de Explicarea modului in care nivelul de capak productie ales pentru a calcula cota bugetata de repartizare a cheltuielilor generale fixe influenteazs abaterea imputabilé volumului de productie| \wwvv-prenhalcomhorngren Wr? Coach Industries din Winter Park, Florida, cea mai mare companie din lume | «are produce ambulante la comand, configureaza fiecare ambulants respectind parametrii tehnici foarte stricti specficati de cumparator. 0 ambulanté finisata poate yyy: nu, door cour a coadei (exercitiului contabil) in care au fost generate. Dupa cum s-a explicat in Capi- inne lesate de product sn tolul 2 (p. 43), costurle inventariabile (aferente stocurior) cuprind toate costurile afe- jyertaabie In edrul MCW rente unui produs care sintclasificate ca active in momentul in care sint generate, apoi trccute pe cheltuiclile exercitiului in ,costul bunurilor vindute® in momentul in cate Produsul respectiv este vindat alae producti sim considera te inventarible in cadrl MCV CALCULATIA cOSTURLOR STOcURLOR s- ANRUL TATU DE PROD Di i2 [intact oarinier Gaiccioen einer costutilor absorbante ere ee) Ser Pence eerie tenet Pett ace capo § 322 Metoda costurilor absorbante este o metoda de calculatie a costurilor stocurilor in care toate costurile de productie variabile si toate costurile de productie fixe sint incluse in costurile inventariabile. Cu alte cuvinte, stocul ,absoarbe* toate costurile de producti, In cadrul ambelor metode de calculatie a costurilor (absorbante si variable), toate costurile de productie variabile sint costuri inventariabile, iar toate costurile din afara productiei prezente in lantul valorie (cum ar fi costurile de cercetare si dezvoltare si costurile de marketing), fie cd sint variabile sau fixe, sint costuti ale exercitiului con tabil si sint trecute direct pe cheltuieli in momentul in care sint generate Principala diferenta dintre metoda costurilor variabile si metoda costurilor absor- bante este legati de inregistrarea contabila a costurilor de producte fixe, ate: in metoda costurilor variabile, costurile de productie fixe sint considerate drept cheltuieli ale exercitiului Bin metoda cost ilor absorbante, costurile de productie fixe sint costuri inven tariabile. In exemplu nostru, cota standard de repartizare a costurilor de productie indirecte fixe este de 15S pe unitate produsa (12.0008 + 800 de unitati) In exemplul companiei Stassen, costurile inventariabile pe unitate produst in 2003 calculate prin cele dous metode se prezinta astfel: Metoda Metoda costuior variable __costullor absorbante Cost de product varabl pe unitate prods Mater prime diecte sri sto Muncé de productie directs 400 400 Cost de producti inet 50 soo 5.00 $20.00 Cost de pred i nciret pe unitate prodsa i 15.00 Total cos imentarabile pe unitate produss 0 B50 Compararea conturilor de rezultate Figura 9-1 prezinta in Plansa A Contul de rezultate elaborat prin aplicarea metodei costurilor variabile si in Plansa B Contul de rezultate elaborat prin aplicarea metodei costurilor absorbante, ambele privind productia de telescoape a companiei Stassen pe 2003. Contul de rezultate din metoda costurilor variabile foloseste modelul cu accent pe contributia marginala prezentat in Capitolul 3. Contul de rezultate din metoda cos turilor absorbante foloseste modelul cu accent pe marja bruta prezentat in Capitolal 2. De ce exista aceste diferente de model? Distinetia dintre costurile variable si cos turile fixe este esentialé pentra metoda costurilor variabile gi este scoasi in evidenta cde modelul bazat pe contributia marginala. In mod simila, distinctia dintre costurile legate de productie si cele din afara productiei este esentiala pentru metoda costurilor absorbante si este scoast in evident de modelul bazat pe marja brut Contul de rezultate intocmit in cadrul metodei costurilor absorbante nu necesita diferentierea costurilor variabile de cele fixe. Figurile din acest capitol privitoare la compania Stassen separa totusi costurile variabile si costurile fixe, in scopul de a scoate im evidenta clasificarea diferité a elementelor indivicuale prin metoda co: Dante si prin cea a costurilor variabile. Observati din Figura 9-1, Plana B, ca in metoda costurilor absorbante, castul inventariabil este de 358 pe unitate, deoarece fiecarei uni tati de produs ii este imputat att costul fix de produetie, de 158/unitate, cit st costul variabil de productie, de 20S/unitate Observati cum sint contabilizate costurile de productie fixe de 12.0008 in metoda costurilor variabile si in metoda costurilor absorbante din Figura 9-1. In Contul de rezultate din metoxla costurilor variable, suma globala de 12.0008 este dedusa ca 0 cheltuialé aferenta exercitiului contabil 2003, In Contul de rezultate intocmit prin me- toda costurilor absorbante se considera, in schimb, c& fiecare unitate de produs finit ,absoarbe* 138 din costul fix de produetie. Daca se aplici: metoda costurilor absor ante, suma de 12.0008 (158 pe unitate x 800 de unitati produse) este inregistratd stilor absor __nt de te a si ° 2 Q PLANSA A: METODA COSTURILOR VARIABILE Veni 1008 x 600 de unit 60.000 Costu varabile ‘toc ini ae Costu varibile de producti: 208 x B00 de unit 16 | Costul bunurior disponibile spre vnzare 16.000 | Minus toc fina: 208 x 200 de unit (4000) Cost variabil l unurlorvndute 12000 Costri varie de mactting: 195 x 600 de unitati 11.400 Regularizarea abaterlorcosturior variable 9 ‘otal cos variable p00 Contibutia marginals 36.600 Costu fie Costu fixe de produce 12000 Costu fixe de marketing 10.800 Regulavizarea abaterior ensure fhe 9 ‘otal cost fhe Proft dn expoatare PLANSA B: METODA COSTURILOR ABSORGANTE Vent 1008 x 600 de unit s0000 ost burr vindite Stoc inal ee osu varie de producti: 208 x 800 de unit 16.000 Cos fe de producti: 158 600 de untat 12.000 osu unuror esponible sore virzre e000 Minus sto nal (205 + 158) x 200 de ui 7.000) Aeglarzre abaterior legate de produce 0 -Costul bunurilor vindute 21.000 | Masa brut 58000 | ost deexlatre | Costu varabie de markt 198 x 600 de unt 11.400 Costu ie de marketing ‘0800 | Aeglarzarea abaterior costo de expoatare st | "otal costr de explatre 22200 | Profit in exploatare a0 | initial in 2003 ca un cost inventariabil (aferent stocurilor). Potrivit informatiilor afe- rente companiei Stassen date mai devreme, din acest total inventariabil de 12.0008, 9,008 (158 pe unitate x 600 de unitati vindute) devin ulterior parte din costul bunu- rilor vindute in 2003 (adicd sint trecute pe cheltuiel), iar 3.0006 (158 pe unitate x 200 de unitati in stoc) ramin in activ — parte din stocul final de produse finite la 31 de: cembrie 2003. In metoda costurilor absorbante, profitul din exploatare este cu 3.0008, mai mare de e doar 9.0008 din costurile de roductie fixe sint trecute pe cheltuielile exercitiului, in timp ce in metoda costurilor variabile, pe cheltuielile exercitiului este trecuta intreaga suma de 12.0008. ‘astul variabil de productie de 208 pe unitate este contabilizat la fel in ambele Conturi de rezultate din Figura 9-1. metoda costurilor variabile, deoares Aceste elemente pot fi rezumate dupa cum urmeazi: Metoda costurlorvarabl Metoda costurlor absorbant Costu de produce veabile. —_‘Inventaabile Invent 205 pe tlecop produs Costu de producti fe: Deduse cao chetuils Invent la 188 pe telescop procs 12.0008 pe an aferenta exert (folosnd la numitr nivel! de producti ‘bogetat de 800 do unitaipe an) Aveti gril ca alte clemente s4 nu vi sustragi atentia, impiedicindu-va st vedet clar ca diferenta esentiala dintre metoda costurilor varibile si metoda costurilor absorbante priveste modul de contabilizare a costurilor de productie fixe. Daca nivelul Stocurilor se modifica, atunci profitul din exploatare calculat prin cele doua metode va ‘Comparatie intre metoaa costuilor variable si ‘metoda costurilor absor: bante pentru compania Stassen: Contul de rezul- tate pentru productia de telescoape, 2003, Contl de rezultate in MY ut: lzea2s modell contibut marginal, cate face cst inte costuile vaabile si cos utile fie. Acest mode! scoate in events syma giobala, ind wal, de chet generale xe legate de producte (CGM are este teeta. imediat pe chetui in everetiu) contbil in care este imegisvata. Cont de rezuate in MCA utlzesza ‘modell mare brute, care face éstincia ine costutle legate de productie si costurle di fara product oud elemente fac dlferen inve maria bruta (MB) s con sibutia. marginals (CM) (1 P si (2) costule variable in afare products (CVAP) Pentru a calcula MB, MICA te ce pe chetuil doar paiea din GFP aferenta unitafilorvindute ica parte din costul bunuto vind. NIC in chim, tece pe cheltuiel totalul CGFF dupa ce GM a fost dea calulata, De asemenee, in MCA, toate ure din ‘afara productelsnt ute din MB deja cau in MCV nse, CVAP sit cazu inate de calclarea CM litre profil din ex Poatare calalat prin MCV si Cel eaiculst prin MCA este 0 hestune oe timp. in cach MCV, COP sintimedittrecut n evel cont tui in cae sint suportate, In adwul MCA, CGFP sit inital impute tatlor produse $usint te a elle exec ect in momental ind aces at sat vindtefi diferit, din cauza inregistrariicontabile diferite a costurilor de producti fixe. Pentru 1 vedea acest lucru, sd comparim trei cazuriipotetice: in 2003, Stassen produce 800 de unitati si vinde 600, 700 sau 800 de unitati. Din totalul costurilor de productie fixe de 12,0008, suma trecuta pe cheltuielile Contului de rezultate intocmnit in 2003 va fi cal- cculata dupa cum urmeaza Prin metoda costurilor variabile, cind | Ht Bvinzirile sint de 600, 700 sau 800 de unitati, | pe cheltuieli se tree 12,0008 Prin metoda costurilor absorbante, cind: IW vinzarile sint de 600 de unitayi, stocul este de 200 de | ‘unitat, iar suma inclusd in valoarea stocurilor este 9.0008 Hy de 3.0008 (15S x 200), pe cheltuieli se tree (12.0008 ~ 3.0008} 1 vinzarile sint de 700 de unital, stocul este de 100 de | jar suma inclusa in valoarea stocurilr este 10.5008 | 08 (158 x 100), pe cheltuei se tree (12.0008 ~ 1.5008) (A 1 vinzatile sint de 800 de unitai, stocal este de 0 unit, Hh iar suma incluss in valoarea stocurilor este de 08 12.0008 Vi | (138 0), pe cheltuiel se tee (12.0008 ~ 08) ‘Anexa de la sfirsitul capitolului de fata explica modul in care metoda de caleulatie a costurilor stocurilor aleasa (variabile sau absorbante) influenteaza pragul de rentabili tate exprimat ca numar de unitati vindute Pentru a desemna metoda de caleulatie a costurilor stocurilor pe care noi o numim aici mietoda costurilor variabile este folosit uneori termenul de metoda a costurilor | directe. Acest termen nu constituic ins& o descriere foarte potrivita, din dowd motive: Hi 1. Metoda costurilor variabile nu include toate costurile directe in costurile inven- tarabile(aferentestocurilor). Doar costurile directe variable de producti sint i considerate costuri inventariabile. Toate costurile directe fixe de productie si toate | osturile drecte din afara producti’ sint excuse din costrie inventariabil | 2. Metoda costurlorvariabile include in costurile inventariaile nu doar costri recte de productie, ci si unele costuri indirecte (cele de producti, variabile) Trebuie si remarcim, in acelasi timp, c& nici metoda costurilor variabile nu este terme- nul ideal pentru a descrie aceasta metoda de calculatie a costurilor stocurilor, deoarece i fi) nu toate costurile variabile sin costuri inventariable. Doar costurile variabile legate Hi de productiesintinventariabile. iW 3 | Explicares diferen ME aule Lily DIFERENTELOR PROFITULUI DIN EXPLOATARE | Ri oa : yet Mince cueeie| Exemplu bazat pe o perioada de trei ani BO ee Exemplul companiciStassen din Figura 9-1 privesc wn singorexrcta combi (un an } PES tek In continuare vom extinde acest exemplu pentru a acoperi o perioada de trei ani. Atit BOTA in 2004, cit xin 2005, Sassen a inregntrato abatere a costurlorimputabila variate EPMA volumului de productic, coarece nivelulefectiv al productii de telescoape diferd de | seen ies nivel bugetat de 800 de unitati pe an folosit in calculul costului de producte fix bu 1) eset ef getat pe unitate, Cantitaile efectiv vindute in 2004 si 2005 sint egale cu cantiatile de | BERTON ere | Sinvats bugetate pentru aceste peioad,exprimate in unit iice in urmatoraltabe eiecon Soden : 20032008 __2005 Sto intial 0 200 0 Capitlul 8 (p. 290-292) pre Produce 00 5001.00, Zinta modul de caleul inter, Vina oo 6s 750, pretarea abateri_imputaile Stoe fina 200 0300 volumului de productie (AVP). Celelalte date pe 2003 prezentate mai sus in exemplul Stassen sint valabile si pentru canto. 9 ani 2004 si 2005, 3m (aa ESSy [Renown node conor vale # ads contri brant Compan] de Stassen: Contuile de rezuitate pentru producta de telescoape din ani 2003, 2004 si 2005 < PLANSA A: METODA COSTURILOR VARIABILE | 2003 2004 2005, ent 1008 600; 650; 750 de uit $60,000 5.000 75.000 Cov vale ‘toc nia 25 x0; 200: 80 de unit soo $ 4000 $1000 Costu de produ vara: 208 x 80,50, 1.000 de uta 16000 0000 20,000 | cost bunutior disponibile soe vinzare 76.000 14000, 21.000 | || Mins toe fa 208 x 200; 50; 300 de ura 4000) 1.000 (6.000 || Cost abl ror site 72000 73000 15.000 || Costu e marten veri | | 198 60, 650,750 de uri nam 12380 14250 | | fgularcaren abate costuror viable 0 0 ° | "otal cos varable 23.400 25280 29250 Centre margin 36.00 S650 35750 Cont se ‘Contr fe de produce 2000 220m 12.000 ‘onurfie de marketing 10.800 10.00 10.800 Reglaare abatrlrcostrior fine 0 Q ae | Total tat ie 22.80 22200 22.800 a Profit dn eplstare % disso 3550 i PLANSA 8: METODA COSTURILOR ABSORBANTE m | 2003 2008 2005 ” \eritur: 100 x 600 650; 750 de unt $0000 65.000 75.000 « Ces buna vind ‘toc ria 358 x0; 20; 50 de uit $e20 $7000 $1950 . Contr variable de producti x 208 x BD 50; 7,000 de uit 16.000 1.000 2ze00 7 est oe de produce 158 80,50, 1.00 de ui _r2.0 1500 15.000 Costu nur depo spe vnzare 78.000 74500 3650 i | Minus toca 35 200; 0300 de uit ‘rae 1.750) (i000) | Reguszateasbatetior lgate de produce? a _4S00N (@.n0)F | Costul bunutilor vindute 21.000 27.250 23.250 | > Maa bat 38.000 37750, 51750 Costu de exlostre | te Costuri variable de marketing: | 198 + 600,650; 750 de rit 13.400 2350 14250 osu fe de marketing seo ‘aa00 ‘a0 Regularizarea abaterilor costurilor de exploatare 0 o ae | "otal cos de explstore 23150 75.050 Profi in exotare fieso0 izez00 “mae ior be pil ven de poli otf protic peut fi de priciest a unr et call at write ‘orl rerum a6 rth ped , door 34 «0 so una 158-80 08 fe | ans 15 ro 500 ane = 15 x00 = 4500 | aos: 155+ to 100 ta ans 4 l 2 : 2 é fe Compararea conturilor de rezultate Figura 9-2 prezinta in Plansa A Contul de rezultate intocmit in cadrul metodei cost rilor variabile si in Planga B Contul de rezultate intocmit in cadrul metodei costurilor absorbante pentru anii 2003, 2004 si 2005. Pe masura ce studiati Planga B din Figurile 9-1 si 9-2, retineti urmatoarele idei legate de metoda costurilor absorbante: 4. Cota de 15$ a costurilor fixe de productie este bazata pe folosirea la numitor : a unui nivel de productie bugetat de 800 de unitayi pe an (12,0008 + 800 de unitati 15S pe unitate). Ori de cite ori nivelul productiei (cu alte cuvinte, cantitatea produsaAVP este diferenta dint suma lobals bugetats de CGFP si EGFP repartzateunitailor peo se, intrudt COFP nu sint re partzate productel In cactul MOV i trecute imediat pe cheltuielle exerci in. mo- rental genet, in MCV ra se nvegistoaz8 AVP carrowL 8 | 36 si mu cea vinduta) deviaza de la nivelal utilizat la numiton, se va inregistra o abatere impatabila volumului de productie. Valoarea acestei abateri in cazul de fata este calcu. lati astfl: 158 pe unitate, inmultii cu diferenta dintre nivelul efectiv al producti si nivelul folosit la numitor. {in 2004, nivelul producti a fost de 500 de unitati, cu 300 mai putin decit nivelul de 800 de unitati folosit la numitor. Drept rezulta, se Inregistteaza o abatere nefevo: rabila a costurilor fixe imputabila volumului de productie in suma de 4.5008 (158 pe unitate x 300 de unitati). In 2005 5-a inregistrat o abatere favorabila a costucilor fixe imputabila volumului de productie in suma de 3.0008 (158 pe unitate x 200 de uni titi), deoarece productia efectiva de 1,000 de unitati depageste nivelal de 800 de unitati folosit la numitor. Amintiti-va cum functioneaza metoda costurilor standard: de fiecare data cind se produce o unitate, 15S de costuri fixe de productie sint incluse finisate si disponibile spre vinzare. In 2004, cind se produc 500 de unitati, in costul bunurilor disponibile spre vinzare sint incluse costuti fixe in suma de 7.5008 (158 pe unitate x 500 de unitati: veri Figura 9-2, Planga B, rindul 4), Totalul costurilor fixe de productic pe 2004 este de 12.0008. Abaterea de 4.5008 N imputabila volumu: lui de productie este egala cu diferenta dintre 12.000$ si 7.5008. Remarcati din Plan: sa B ci in fiecare an suma dintre costurile fixe de productie incluse in costul bunu- lor disponibile spre vinzare si abaterea imputabila volumului de producti est egala cu 12,0008, costul bunurilor 2. Abaterea imputabilé volumului de producti, care se refera la costurile fixe productie (saw cheltuielile generale fixe legate de productie, sau regia de produetie fix rn. t), exista in metoda costurilor absorbante, dar nu si in cea a costurilor variabile, De ce? Pentra c& in metoda costurilor variabile, costurile fixe de productie de 12,0008 sint intotdeauna considerate drept cheltuieli ale exercitiului corespunzator, indiferent de nivelul productiei (si al vinzatilor), Tata un rezumat al diferentelor dintre profitul din exploatare inregistrat de com ppania Stassen in ani 2003-2005: 20032008 2005 4. Pratl din exloatae in metada costurior absorbante — $16800 $14,600 $26700 2 Profit din exsloatare in metoda costulorvarabie 13800 16850 22950 3 biferenta (1) - 2) 3000 2250) 3.750 4. iferenta ca % din profit dn epoatare mn metoda costurior absocbante V79% (154) 1405 Aceste diferente procentuale ilustreaza clar de ce managerii al caror nivel de perfor~ ‘manta este evaluat in functie de profitul inregistrat sint preocupati de alegerea intre metoda costurilor variabile si metoda costurilor absorbante. De ce in eadrul acestor doua metode valoarea profitului inregistrat este diferita? Ca regula generala, daca numarul de unititi in stoc creste pe parcursul unui exercitit contabil, atunci prin aplicarca metodei costurilor variabile se va inregistra un profit din exploatare mai mic decit prin aplicarea metodei costurilor absorbante. Si invers daca nivelul stocurilor scade, atunci profitul din exploatare va fi mai mare in metoda costurilor variabile decit in cea a costurilor absorbante, Aceste diferente in profitul din exploatare inregistrat se datoreaza exclusiv faptului ca: (a) pe masura cresterii stoct rilor, o fractiune mai mare de costuri fixe de productie este inclusa in valoarea stoct- rilor calculata prin metoda costurilor absorbante si (b) pe masura scaderii stocurilor, © fractiune mai mica de costuri fixe de productie este inclusa in valoarea stocutilor caleulata prin metoda costurilor absorbant. Diferenta dintre profitul din exploatare determinat in cadrul metodei costurilor absorbante si cel inregistrat conform metodei costurilor variabile poate fi calculat® fo- losind Formula 1, care pune accentul pe costurile fixe de productie incluse in valoares stoctili inital si a stocului final, astfel:Profit din exploatere Gt din exploatare Costuri fixe de produce incluse Costuci fixe de producti inc ta metode costu- - In metoda costu- = tn valoarea stocului final prin - tn valoaree stoculsi lor absorbante rilor var smetode costurilor absorbante ‘metoda costurilor absorbant 2003: 16.8008 = - == 13,8008, = 0SSfunitate x 200 de unitit) — —(158funitate x 0 unitay) 3.0008 3.008, ond: 14.6005 — 16.8508 (15S/unitate x 50 de unitayi) — — (158 /unitate x 200 de anise’) -21508 =~ 2.2508 2005: 26.7008 «= - =a. g50$ te 300 de unitati) — (158/unitate x 50 de un 3.7508 de productie incluse in va- pt, reportate pe un exerci contabil vitor. De exemplu, nate pe 2004 costuri de pro: duce indice de 3.0008 (158/unitate x 200 de unitati din stocul final) abile, to- de 12.0008 al costuior xe de productie este toregisuat ca 0 cheltuialt a exer- Formule 2 oft din exploatare Profit din exploatare Costu fixe de productie incluse fixe de producti incluse Costu {2 metode costu- - fn metoda costu- = tm valoares unltitior produse — in costul bunurilor vindute pr ‘or absorbente Hllor variable prin metade costurilor absorbante, __metods costurilor absorbant 203: 168008 = - 13.8005 = 800 de unitsti) “ - (15S/unitate x 600 de units 3.0008 2004: 14.6005 — 16.8508 tate x 500 de unitat!) - (188/unitate x 650 de unitay) -2:2508 2005: 26.7008 - «22.8508 — (13S/unitate x 750 de unite’) 3.7508 ce in ce mat mult constringis& reducé nivelulstocurilor. Unele com- 150 = 228088 15x 0= 08 155 + (00) = (5008 Vertu ses.c00 sescoo 65.000 Corl bunuior nde | social 7000 7.000 7.000 000 7.000 | cost de productive 000 10.000 13.000 16000 18.000 osu de oduct fe 6350 7500 3350, 1200 13500 | cosul burl aspen sere vnzare 7780 74500 78750, 35000 38.500 | Minus soc fal ° (1750) (om) 12250) (15750 eguarzre aatror legate de produit 5250N _ASWON —_2250N 0 _(15001F Costu buurlrvndute B00 7350 5000 Ti) 21250 taj bats 7.000 31750 000 230 “80 osu de epoatare Cost de marketing 23150 23.150 23150 231023150 | SST deca eee aa es tal com do explatre 780 80 80 maim «73:80 | Prot in expoatare Tiaeso = uso == Gteaso §=— Guano ©0600 | 158 (0-45) uni Acumularea excesiva de stocuri res Metoda costurlor absorbant le permite manager si mireasc profit dn exploatare RE inregistratints-o anumiti perioada prin sporirea productiei — chiar daca nu exists ce- ERE rere din partea clientilor pentru productia suplimentara! Una din explicatille acestui comportament ar putea fi legati de faptul ck prime salariale acordate managerior sint MEE Ea calculate pe baza profitului din exploatare inregistrat prin aplicarea metodei costurilor | aaa absorbante. Sa presupunem ci managerii de la Stassen beneficiaza de un asemeni plan de prime salaite. Figura 9-4 ara cum evolueard profil din exploatare al com- (aaa Ee panici Stassen pe 2004 0 data cu modificarea nivelului productie, in conditile folosirii EN metodei costurilor absorbante. In aceasta figura se presupune c@ toate abaterile, inclu- | SeReea eat anSE siv abaterca costurilor fixe imputabila volurmului de produetie, sin trecute integral pe cheltuieli in contul costului bunurilor vindute la sfirsitul iecarui an, Stocul initial de 200 de unitati si vinzarile de 650 de unititi din 2004 sint aceleasi ca gi in Figura 9-2. Figura 9-4 arata cd in 2004 ar fi suficient sa se product 450 de uniati pentru a face fata vinzatilor de 650 de unitat, La acest nivel de produce, proftul din exploatare este de'13,8508. Daca produce mai mult de 450 de unitati (fenomen numit de obieei produc fie pe soc), Stasscn mareste profitul din exploatare calculat in cadrul metodei costurilor absorbante, Fiecare unitate din stocul final pe 2004 va mar profitul din exploatare cu 158 De exempl, daca se produc 800 de unitat, atuncistocul final va contine 350 de unitati, iar profil din exploatare va fi de 19.1008, Acest profit este cu 5.2508 mai mare decit profitul din exploatare obtinut atunci cind stocul final este nul (350S de unitati x 158 Pe unitate = §.2508). In cadrul metodei costurilor absorbante, atunci cind se produc De stoc 350 de unitati, 5.2508 din costurile fixe de producti sint incluse in valoarea stocului de produse finite, nefiind deci tecute pe cheltuclile exercitiului contabil 2004. fectele nedorite ale producti’ pe stoc pot fi numeroase si variate si se pot mani festa sub’ mai multe forme. De exempl Coes eee econ Cie sreeie4 caPToUt 9 30 4. Un manager de fabric ar putea favoriza produsele care absorb cea mai mate proportie din costurile fixe de producti, indiferent de cererea clientilor pentru aceste produse (fenomen numit si ,smintinire* a liniei de productie). Producti articolelor ‘are absorb cea mai mici proportie din costurle fixe ar putea fi aminatd, ceea ce ar putea duce la nerespectarca datelor de livrare promise cliemilor (ceea ce ar putea duce la pierderea clientilor). 2. Un manager de fabricd ar putea accepta 0 anumita comanda pentru a spori productia, in cuda faptului co alts fabric a aceleiasi companii este mai bine echipat pentru a executa comanda respectiva 3, Pentru a spori productia, un manager ar putea decide si amine lucrarile cu- rente de intretinere si reparatit pina in exercitiul contabil urmator. Desi profitul din exploatare al exercitiului in curs ar putea creste a urmare a unei asemenea masuti profitul din exploatare din exercitiul urmator va scidea probabil intr-o proportie mai mare din cauza reparatilor mai numeroase si a utilajelor mai putin eficiente Exemplul din Figura 9-4 analizeaz8 o perioada de un singur an (2004). Inst un manager de la Stassen care a constituit in mod nejustificat un stoc final de 450 de telescoape in 2004 va fi nevoit s8 constituie un stoc final si mai mare in 2005 pentru a putea mari i in acest an profitul din exploatare in mod artifical, producind pe stoc. Din cauza anumitor limite (inclusiv limitele fizice ale spatiului de stocare), nivel sto curilor nu poate creste la infinit in timp. Aceste limite reduc probabiltatea aparitiet uunora dintre efectele nedorite ale metodei costurilor absorbante, Propuneri de revizuire a modului de evaluare a performantelor Ffectele nedorite ale aplicarii metodei costurlor absorbante pot fireduse prin mai mul te modalitati, printre care 41. Bugetarea si planificarea riguroasd a stocurilor pentru a reduce capacitatea managerilor de a constitu: stocuri excesive. De exemplu, Bilanturile contabile hunare ‘ugetate contin estima ale valorii monetare a stocurilor. Daca stocurile efective dep’- ese aceste valori st mularii de stocuri nate, conducerea ar trebui si investigheze imediat cauzele acu- 2. Schimbarea sistemului contabil. De exemplu, s-ar putea renunfa la folosirea metodei costurilor absorbante in scopuri de raportare interna, optindu-se in schimb pentru metoda costurilor variabile, Aceastd schimbare de metoda va elimina riscul ca ‘managerii si fie tentati s4 produca pe stoc, deoarece toate costurile fixe de productie vor fi trecute direct pe cheltuieli 3. Instaurarea unei staxe pe stocuri in sistemul de contabiltate interna, De exemplu, in evaluarea performantelor managerilor s-ar putea introduce un indicator asemindtor unei ataxe pe stocuri® (de 19 pe luna, de pilda) care sé reflecte costul resurselor imobilizate in stocuti, precum si degradarea sau alterarea stocurilor in timp 4, Modificarea perioadei folosite ca referinta In evaluarea performantelor. Crit: cii metodei costurilor absorbante dau exemple in care manageriiintreprind actiuni care maximizeazA profitl trimestrial sau anual, dar pun in pericol profitabilitates pe termen lung, Daca performantele sint evaluate pentru o perioads intre 3 si 5 ani, ma- nageri vor fi mai putin tentati si produca pe stoc 55. Introducerea de variabile atit nefinanciare, cit si financiare in indicatorii folo- siti pentru evaluarea performantelor (veri sectiuinea Concepte in actiune’, p. 333). Pentru a monitoriza performantele managerilor in sfere-cheie ale activitaii, companit le folosesc adesea 0 serie de indicatori nefinanciari sau masuri fizice precum: (a) _Stoc final in numar de unitati, perioada curenta Sos final in namar de unitati, perioada precedents (b) _Vingasi in. numar unit Stee final in numar de unitati, perioada curents perioada curentrice consttuire excesiv’ de stocuri spre sfirsitul anului poate fi detectata prin urma- riea evolutiei lunare a acestor doi indicatori nefinanciari ai stocurilor. Companiile ca- fe produc sau comercializeazé mai multe tipuri de produse ar putea caleula acesti doi indicatori pentru fiecare tip de produs in parte. METODA COSTURILOR MATERIILOR PRIME DIRECTE Unit manageri sustin ca pind si metoda costurilor variable incurajeaza trecerea pe sto- curi a unei proporti exagerate din costuri, afirmind ct doar materile prime directe Sint ,cu adevarat variabile*, Metoda costurilor materiilor prime directe, numiti si metoda costurilor supervariabile, este 0 metoda de calculatie @ costurilor stocurilor prin care doar costurile materiilor prime directe sint considerate costuri inventariabile (sau aferente stocurilor — n. t.). Toate celelate costuri sint clasticate drept costuri aferente exercitiului contabil in care sint inregistrate. De exemplu, costutile variabil ale muncii de productie directe si indirecte sit considerate costuri ale exercitiului con tabil si trecute integral pe cheltuiclile acestuia, Figura 9-5 prezinta Contul de rezultate al companiei Stassen pe anii 2003, 2004 4 2005, intocmit prin aplicarea metodei costurilor materilor prime directe. Contribu- fia marginala determinata prin metoda costurilor maieriilor prime directe este egal cu diferenta dintre venituri si costul bunurilor vindute bazat exclusiv pe materiile prime directe. Comparati valorile profitului din exploatare inregistrate in Figura 9-5 cu cele ‘obfinute conform metodei costutilor absorbante sia metodei costurilor variable, astfel: 200320082005 Froft din exploatare prin metoda costo absorbante sisao0 $1460 $26700 Profit in expoatare prin metoda costsor voile jag 1685022950, Profit din expoatare prin metoda costulor materi prime diecte 12000-18200 20.700 Conform metodei costurilor materiilor prime directe, doar costul materiilor pri- me directe, de IIS pe unitate, este inventariabil, in comparatie cu 358 pe unitate in metoda costurilor absorbante si 208 pe unitate in metoda costurilor variabile, Atunci cind cantitatea produsi depageste vinzarile, ca in 2003 si 2005, prin metoda costurilor materiilor prime directe se obtine valoarea cea mai mare a cheltuielilor din Contul de rezultate al exercitiului in curs. Sustinatorit metodei costurilor materiilor prime directe afirma c¥ aceasta incu- rajeaz mai putin productia pe stoc in comparatie cu metoda costurilor variable si mai ales cu cea a costurilor absorbante. eee Suet ene tare eateries Reece Sec eerie yretods castu a facet rr vriabile cee asi enc ace iad Sustinétori_metodei costulor matetilor prime drecte firma €2, pe termen sur, toate cos tusle de producti atele dec cele ale materilor prime direc te, sint reat fae, cesta con sider c& nce cost legate de manoperé, echipamente, spat de productie 5.md.sint rela tv fe in rapoxt cu capacitatea de produce dsponibl intr-u anumit exertiy conta | 20308 ‘Venituri: 100$ x 600; 650; 750 de unitati $60,000 $65,000 $75,009 | Metoda costurilor materi | Ca buna sint azt pe mate pine dete lor prime direct, Compa- | ‘Stoc initial: 118 x 0; 200; 50 de unitati 0 2.200 350 | nia Stassen: Conturile de Materl prime directe: 118 x 800; 500; 1.000 de unitati 8.800 5500 _11.000 | Fezultate pentru Oe ion Costul bunuriior disponibile spre vinzare 8.800 7.700 Tisso | de een pe ani 2¢ Mins sc fia 115 208030 de rita a2) 65) 3) |2004 #2008 eat stl tl unr vnt bat pe mail prime deece 66007480 6250 Fegulrzre abateor 0 a 0 "ot cost materia ime dee so ate az | Conta mater rime ete Ba a 0 fe cost |e produce 16500 21000 De maken Bisd 25030 Total ae cast Profit din xpoatre 59.650 46050 $1209 | ‘ono mater pe deco el era ive ei cst total! bunuror indie baat pe crepe cete | est fe vail unitar» amir unite proc: 2008 + (5 +58 x 80; OO 1000 de unt Contre» cost valu x mami Se nea vin), 18008 + 195 «650; 750. unaee: emparai ie ster aerate de alae ¥ enuor Wocuior—————| Woda oor ve etd esto romale to contr andr | (as (Sacacme "Seeteinss Seoecer awa sepanera 2 (84 Sion se aoe eae ; EE | coms pote Chia leo tor Com Bug conor Coe den ie 8 Costuri de productie Preturi fective x Canttate ——Prefur fective x Cantitate Pretu standard x Cantitate standard | a) sede estar ply bearers i oonise Sree gota aoe cefectiva de baz de ‘fect de baz de barb de repartizare a costrior | ce eerie | eararmiest | De emplu, © companie a COMPARATIE SINTETICA poses foes MCA baal 2e 4 METODELOR DE CALCULATIE pet raporaree.inaecan A COSTURILOR STOCURILOR feema si MCV baraté pe un Sistem ve costal, stardad Metoda costurilor variabile (inclusiv metoda costurilor materiilor prime directe, 0 va penty rapoarele interme rianta extrema a metodei costurilor variabile) si metoda costurilor absorbante pot fi combinate cu sisteme de calculajie bazate pe casturile efective, normale sau standard. Figura 9-6 prezinta comparativ calculatia costurilor produselor prin sase combina alternative intre metode de calculatie a costurilor stocurilor, astel Metoda costurilor variable Metoda costurilor absorbante Metoda costurilr efectve Metoda costurilor efective Metoda costuilor normale Metoda costurilor normale Metoda costurilor standard Metoda costurilor standard i] Contatti cae prefetd MCV Metoda costurilor variabile este de mai multa vreme un subiect de controversd in enteaza c@ artcolele de rindul contabililor — nu din cauza vr | CGP sint suportate pentru 2 2 produce Fa i ae ior de produce ttle ene legs mat carind de cpacatea dea produce decd \ceasta separare in scopuri de raportare externa (vezi see apactatea de producie. —_productia efectiva a unei cantitati anume. Prin urmare, costurile fixe ar trebuui trecute pe cheltuielile exercitiului gi nu integistrate ca stocuri MCV nu este acceptata ric pen Contabilii care prefer metoda costurilor absorbante sustin c& stocurile ar tre trv raportarea fanciré eter ui sd contin’ a components de cost fix de productie. De ce? Deoarece pentru & na, me: pentru ces facalé. 8 produce acele bunuri din stoc au fost necesare atit costuri de producte variabil G0 compane flsete MC. eae seme, Sicosturi de producti fixe. Prin urmare, ambele tipuri de costuri ar trebui uate in casa webue i fe COMBE Consideratic in evaluarea stocurilor, indiferent daci acestea evolueaza diferit.in ra Masons so dreomont port cu volumul de productie. fBlse MV pent por, ‘In raportarea externa citre actionari, companiile din lumea intreaga tind sa res tea inna, Aces compani pecte principle contabile general acceptate (GAAP), conform carora toate costurile de au dei @ avntale productie sint inventariabile, Pentru raportarea fscald in Statele Unit MCW depassc costurie Se. Gistate drept costuri inventariabile toate costurile de producti, plus unele costuri de it trebuie inte canTowt 9 332 2 scCresterea randamentului si abaterea imputabila volumului de productie la Analog Devices ‘Analog Devices, Inc, (ADI) produce ssteme si circuit integrate foosite in computere, aparate me ‘Gcale si electrocasnice. Dupa cum am mentionat la pagina 254, crsterea randamentului — rapor {ul dinire canttatea de circuite valde imprimate pe o placs de sic si numérul total de cicuite fare arf putut fi imprimate pe placa respect — are o importanta fundamental pentru fur: {area de produse de inata calitate la costurtreduse. “in scopur de raportare inter, AD! foloseste un sistem de calculatie bazat pe costurile varia bile. Costurle fixe — care includ cheltuielile generale sau de rege fixe — sint imputate produselor ‘doar in scoputi de raportare externé, Numitorulfolosit pentru calulul cote standard de repartizare ‘ cheltuieltor generale fixe asupra produseor este capacitatea de prelucrare practice (sau efectiva), in ipoteza une tuncton&r ficient a utiajlor — 38 zicem, sae ore de exploatare a utiajelor pe 2 in acelasi timp, s4 presupunem <& pentru a face fata cereri este suficientd exploatarea utlajelor timp de patru ore pe 2. Rezultatul este o abatere nefavorabita imputabilé volumului de product, eoarece cheltuiele generale fixe bugetate depdgescvaloarea cheltuietor generale fixe repatizate producti ‘Cam este influentata abaterea costurilor fixe imputabild volumului de producti de o imbunsta- tire a randamentului? Pe masura ce randamentul crest, va fi necesar un numa si mai mic de ore de fxploatae a tilajeor pentru a abtine productia elect, Aceasta se datoreaza faptului cB pentru 2 Shrine cantitatea si caltatea dorita de produs finit vor trebui prelucrate mei putine pci de siciu in consecints, mai putine cheltueli generale fixe bugetate vor firepartizate productei,costurie in Coporate in stocun vor scidea, iar abaterea nefavorabila datoratavolumlul de producti va eres ‘ener det find cd abaterea imputabla vokumului de product este regularzata prin tecere pe Chelle in costul bunurilor vindute, mayele profitului vor scidea pe termen scurt. In consecinta Lmeliorrle caltative pot avea efecte negative asupra profitului din exploatare Evaluarea performantelor angajtilorinsarcnat\ cu planificarea productci la ADI depindea mai mult de gradul de satisfacere a comenzlor clentilor deci de reducerea niveluior stocurior. In on. Meena, desi randamentul produetei ctescuse,planificatori nu prea voiau s8 reducé numarul de plac de siiiu date In consum atita timp cit nu erau sigu a intreprinderea va continua sd obtina eleas randamente Inate Ei nu vioia ssi asume rscul ca ADI s2 nu spun de stocu sui: Tc pentra a face fata comenailor primite de la cient, In plus, constituires de stocur spores profit din exploatare pe fermen scut. in comentatul sau refritor la tensiunile aparute In intreprindere sila negocierile necesare, Ray stata, presedintle si directorulexecutiv al ADI, a adresat urmatorl avertisment: .Dacd nu acordém itnbupbtatirl caltati si alto indicator de performanta mai fundamentaliacelasi grad de importa focal indicatoror fnancari,atunci indicator financiart vor prevalaintotdeauna in caz de con- ict", Astfek find convinsi de avantajele pe termen lung ale caltati inate a produseor, cei de la [ADI au continuats8 imbunatateased randamentele si au definit noi indicatori de performanta, ast fal inet planificatoriproductil si manageri operational sé nu producd mai mult doar pentru ca stocuile sa absoarbé 0 proportie mai mare din cheltuali generale fixe proiectare si uncle costuri administrative (precum cele juridice)’. Costurile adminis trative trebuie repartizate intre cele legate de activitatile de productie (costuri inven tariabile) si cele din afara productici. ‘Un aspect-cheie al metodei costurilor absorbante este alegerea nivelului de capaci tate de productie folost in caleulul costului de producti fix pe unitate de produs, Par tea a 2-a a capitolului de faja abordeaza acest subiect. Geaiunwe 1471-11 din Cod Fiscal a SUA (Stocurile producttorilor) enanc& att costurle de pa rani sreesedettiek integra” de calculate a costurilor tocuilr.. Costurile sit considerate costar ds Pradeti in mdsur in care el i inerente si necciate desfgurii operaiunor sau procelr de pro sree ta de fabric. Costuil de produtie cuprind costrile de producti dtete si costurite de pro dees Giiinccte,varbie i fixe Pentew a determina delimitarile exace inte costrileinventaribile # ale neinventariabile este utils ansizarea jurisprudentet existeneSTUDII ALE PRACTICILOR DIN iNTREPRINDERI Folosirea metodei costurilor variabile de cdtre compani Studile practicilor companilor din lumea intreaga constata cd inte aproximativ 30% si 50% din ‘ompani folosese metoda costurilor variable in sstemul lor contabil intern, astfel Statele Marea | Unite? Canada* Australia? Japonia* Suediat Britanie: Folosesc metoda | costurlor variable 31% 48% 3% 4% 52% | Folosesc metoda costurlor absorbante 6% 52% Ly | | Folosesc o ata metoda a om «J aa Nick unul din studile pubicate pind fn prezent nu a analizat 5 flosirea metodel costurlor mate: rilor prime directe (supervariabile Malte companii cate utiizeaza meted costullor variable in scopuri de raportare interna folo sec, in acelasi timp, metoda costurlor absorbante pentru raportarea externa si scala. Cum sint contabilzate costurile generale fixe legate de productie (GCFP) de catre companile care folosese metoda costurilor variable in sistem lor de raportare interna? Studie constata urmatoarle: Marea ‘Australia! Japoniat Britanic! | Resistibuie proportional CGFP intre stacui si costul 4% 39% 25 ‘bunurilor vindute la sfirsitul exercitilui contabil Folosesc metoda costuilr variable in calulatia 11% oe |“ Tunara a costulor si ajusteaza anval soldurile | _ conform metodei costurilor absorbante Folosesc metoda costurilr variable si metoda costurilor «23% =«=— 33% = 31% ‘absorbante ca sisteme paralele, complementare Contablizeara CGFP ca si costuri aferente exerctiulul 25% W% 35% contabil(trecute integral pe cheltuel alta metoda oe 17% 5% Problema intra cel mai freevent de companille care folosesc metoda costuilr variable este le gata de dificultatea de a casfca anumite costur in foe sau variabile ‘Adopts dupé nove, A Comparative Study Adaptt ups Blayney 5 Yokoyama, .A Comparative Arabs ‘Adaptat dupa Ask s Ax 8 Survey of bogratia compet este dats Anexa & del fil ci CT ae a Sa presupunem cd la | ianvarie 2003, compania Stassen decide si semneze un contract c © alta companic, care urmeaza s preasambleze o nare parte din componentele telescoapelor | pe care le produce Stassen, Structura revizuita a costurilor de productie ale companie } pentra perioada 2003-2005 este urmatoares: Cost de produce vrai pe unitate produsd ul materilor prime dete Costl manopers de producti crete Cost de producti indirect, Total cos de produce vib Total costur de prot xe tote indice $1200, Conform structurii revizuite a costurilor, o proportie mai mare din costurile de produ te de Stassen sint variable in raport cu numarul de unitati produse. Nivelul 34‘ix bugetat pe unitate de i. Sa presupunem cé nu au loc alte modifi- 9-2. informatile privind profitul din exploa- sturilor variabile in cadrul cstutr 2 s18.6s0 a costo: vaiebie 16500 18875 30 25) legate de productie pentraz 2 metoda costurilor absor- 2004 si 2005, puning accen- stoculu initial igura 9-2? pro- } Costar fx dductie incase tn va Toorea stocului initial prin metoda costa | rilor absorbante | = (S08funitate x © wii) = (a,s0sfunitae x 200 de unit = (1,508/anitate x 50 de wnititi) iderabil volumul costurilor cere inseamind cf diferentele dintre metoda mult mai mici decit in FigirileREAR A DOUA: CONCEPTE DE CAPACITATE ey PRODUCTIE FOLOSITA LA NUMITOR $i ANALIZA COSTURILOR FIXE AFERENTE CAPACITATI! DE PRODUCT= se confrunté manager: te decizia cu cel mai pronuntat caracter strate . Daca are o capacitate de a face faa cerevi,intrep: capacitatea de productie neutiizaté. Daca are o capaci derea risca s8 nu f 2 st apeleze iztm diversele aspecte gi prob capacitatii de producte. CAPACITATEA DE PRODUCTIE UTILIZATA LA NUMITOR: CONCEPTE ALTERNATIVE IN CADRUL METODEI COSTURILOR ABSORBANTE 4,5 918, am pus accent male i standard consemn exercit contabil. Aleger folosttpentra 2 repartian cosurle de productie Sze att: profital din exploata male sau standard, cl sturi standard in scop de ‘a costurilor de productie fixe pe lada (0 lada con Vom analiza in continuare patru niveluri folosite la numitor pentru a calcula cota bugetata de re ale fixe legate de productie: capacitatea de productie teors cadul normal de utilizare 2 capacitatii de prod: Capacitatea de productie teoretica pacitates de produetie practicd tn economie si ta contabilitate, termenul capacitate de produce ete de obice! si cx aconstringere’ limita superioard.“ Capacitates de producti teoretic este nive bazat pe 0 product itd cu maxim de eficenta. Bushells poate produce 10,000 fez maxims. La 360 tuctie teoretica este ,teoreticé in sensul cd nu fine cont de intreti- le cauzate de stricarea sticlelor pe linille de 8 apacitatea de productie teoretict reprezintd un grad »ideal -apacitatli de productie, imposibil de atins in realitate, jatea de productie practicd este nivelul care ajusteaza capacitatez ci exploatare, cum aIa tre ture pe 2i, 300 de zile pe an In acesteconditi,capacitatea de productie practicd anual este calculata dupa cum urmeazs 8.000 de li x 3 ture pe 7i x 300 de zile = 7.200.000 de lai In estimarea capacitati de producte teoretice sau practice sint important att factorii tehnologic, cit si cei legati de resursele umane. Inginerii de Ia fabrica Bushells pot furniza informatii privind capacitatile tchnice ae utilajelor de imbuteliere. Dar in est area capacitatii practice de produetie trebuie, de asemenca, nati in consideratie si factorilegati de protectia muncitorilos, cum ar fi riscul mai ridicat de accidentare atunei cind linile de producti functioneaza la vitera mai mare Gradul normal de utilizare a capaci de productie si gradul de utilizare a capacitati de productie prevazut in bugetul general [Att capacitatea de productieteoretica cit si cea practic indica niveluri ale capacitati “de prodiuetie pe care o fabrct le poate oferi — cu alte cuvinte, capacitatea de productie disponibila. Spre deosebire de acestea, gradul normal de utlizare a capacitaii de pro ‘luce si gradul prevazat in bugetul general masoara capacitatea de produetie in ter~ neni de cerere pentru produsele unei fabrici — cu alte cuvinte, capacitatea de pro- duct pe care 6 fabricd se asteapta si 0 utlizeze data fiind cererea pentru produsele Sale. In numeroase cazuri, nivelul bugetat al cereri este cu mult sub capacitatea de productie disponibila ‘Gradul normal de utilizare a capacitati de productie este acc! grad de utilzare a capacittit de productie care permite satsfaerea cererit media lienilor intro peri ‘sad data (si zicem 2 sau 3 ani) ce tine cont de factorii sezonieri ciclci i de tendintale generale, Gradul de utlizare a capacitatii de producti previzut in bugetul general feprezints gradu asteptat de utlizare a capacitaii de productie din perioada bugetard ‘uvonta (de reguls, un an). Aceste doua grade de uilizare a capacitaii de productie pot fradiferite — de exemplu, atunci ind ramura se congrunta cu perioade ciclice de cerere Tidieatd si scdizuta sau atunci cind conducerea considera ci productia bugetaté pentru perioada urmatoare mu este reprezentativa pentru ceretea pe termen Lung. Sh analizam bugetul general al companiei Bushells pe 2004, bazat pe productia a 4.000.000 de Lizi de bauturs din concentrat de ceai pe an‘. Desi in 2004 intreprinderea aplica acest grad de uilizare a capactaii de producti de 4.000.000 de liz prevdzut in tugetul general, conducerea consider c& in urmatoritrei ani productia normali (me dig) anvala va f de 5.000.000 de lizi. Managerii companiei estimeaza cd productia de ‘1.000.000 de lizi bugetata pe 2004 este anormal de scazuta, De ce? Pentru unul din principal concurenti ai companiei (Tea-Mania) a adoptat o politics de reducere drastic Pore de vinzare side cheltuieli publicitare importante. Bushes se asteapts fnsb ga piel de vinzare scizut al concurentuli si publiitatca itensi si nu fie fenomene pe termen lung si estimeaza c4 in 2005 productia si vinzrile sale vor creste din now. Efectul asupra cotei bugetate de repartizare a cheltuielilor generale fixe legate de productie ‘Vom ilustra in continuare modul in care folosirea la numitor a acestor patru capacitati de producte diferite afecteaz’ cota bugetata de repartizare a cheltuielilor generale fixe ate de produce, Pe 2004, Bushells a bugetat costuri de producti fixe de 5.400.000 ‘Arcata suma globala este suportata de intreprindere pentru a crea capacitatea de im puteliere a ceaiului si includ, pe lings alte costuri, cheltuilile de inchiriere a utilajelor de imbuteliere si remunerarea managerului de fabrica. In 2004, cotele bugetate de re- partizare a cheltuielilor gencrale fixe legate de producti pentru fecare dintre cele ps tru concepte de capacitate de producti sint Tonducerea plana pentew 2004 ete o turk de ucru pez imp de 300 de zl, ao vterd de 6.000 de tar petra 1a ova td a luca tmp de 200 de ale (in ure ma ade) le aceng terd de 8.00 1 Pe tara In acest com, product bugat pe 200 este calelath ate (300 de ile x 8.00 de i 2) 2 200 de zle x 8000 de Is) = 4.000.000 deli folst la numitor ext de siilitatea de a 3 a capactate de producte de saan MCA, in cade sterilor prime trecut inte cect cae aCheltuiai generale Nivel bugetat__Chetuel generale fixe legate deal capactiti' ‘fie legate de producti nivel de producti producti - nivel Concept de capacitate de productie bbugetat anual (in rumar de ii) bugetat pe lads 0 a o (= @)+0) apactate de producti teoretica 5.400.000 103800000 050 Copactae de producti practia 400.000, 7.200.000, 075 Grad normal de utlizare 8 capactati de producte 5.400.000, 5.00.000 1.08 Grad de utilizar a capaci de productie Drevdzut in bugetal general 400.000, 4.000.000 135 Cota bugetata de repartizate a cheltuiclilor generale fixe legate de productie calculata in bara gradului de utilizare a capacitatii de productie previzut in bugetul general, de 1,35$ pe lada, este cu 170% mai mare decit cota calculata pe baza capacitatii de pro: ductie teoretice, de 0,508 pe lada. Accasta diferent’ considerabila se datoreaza faptului 8 gradul de utilizare a capacitatii de productie previzut in bugetul general este cu mult mai mic decit capacitatea de productie teoretica Costul de productie standard variabil este de 5,208 pe lada, Costul de productie standard total pe lada pentru cele patru concepte de capacitate de producte diferite est Concept de capaciates Cost de productie Cost de productie Cost de productie de producti fost la nuitor varisblpe lads fixpe Ladd total pe lads ol 2) @ @ Capactate de produtieteoretich $520 5050 Capactate de produce practice 520 075 Grad normal de utizae 3 copa de products 520 1.08 628 Gra de utara capaci de productie rvazut in bugetl general 520 135 655 rere palilor factori pe ete teniiy ALEGEREA UNUI NIVEL DE CAPACITATE DE PRODUCTIE Ce nivel de capacitate de productie ar trebui sa foloseasc’ o companiei pentru a calcula costul de productie fix bugetat pe unitate? Nu este obligatoriy pentru companii si foloseasca acclasi concept de capacitate de productie pentru, st zicem, planificarea si controlul manager profit. In alegerea unui nivel de capacitate de productie, conducerea ia in consideratie ‘mai multifactor, printre care: (a) efectul asupra calculatiei costului produselor si @ managementului capacitatii de productie, (b) efectul asupra deciziilor de stabilire a preturilor, (c) efgctul asupra evaluarii performantelos, (d) efectul asupra rapoartelor financiare, (e) cerintele legale si (f) dificultatea de a previziona capacitatea de pro dluctie aleasi. In continuare vom analiza fiecare factor. Peewee Carr ctoces Cera cane Roast yesey Crereracs ay Ps eites Gonerale fixe Faportarea externa citre actionari sau calculul impozitului pe Roec aint Bee ne cen Seis ne nee aes eee ane Efectul asupra calculatiei costului produselor si a managementului capa In luarea decizilor referitoare la prejuri sila structura gamei de produse sint_folosite descori date legate de costuri furnizate de un sistem de calculatie bazat pe costuri nor male sau pe costuri standard. Dupa cum se vede din exemplul companiei Bushell, folosirea capacitati de producti tcoretice poate avea ca rezultat un cost general fix de procluctie pe lada exagerat de mie, deoarece acesta este bazat pe o capacitate de productie idealists si irealizabils. Capacitatea de productie teoretica este rareori folosita pentru a caleula costul de productie fix bugetat pe unitate, intrucit acest nivel de capacitate se indeparteara semnificativ de capacitatea de productie reala de care dispune compania, Pentru a calcula costul de producti fix bugetat pe unitate, numeroase companii prefeta si utilizeze la numitor capacitatea de produictie practica. In exemplul Bushell, canowut ¢capacitatea de productie practica reprezinta numaral maxim de lizi (7.200.000) pe ca 338 cama eri: seo eccmean mmm| ge companiaintentoneaza se product anval dats find suma de 5.400.0008 pe care | Steen in care an pentr asi asigura capacitatea dea produce. fn cazal in care | esinpania Bushells arf planificat de la bun inceput s& product mai putine iz, si zicem, “000,000 pe an, ea ar fi construit o uzind mai mica, suportind costuri fixe mai reduse | ‘Bazindu-se pe faptul cd pentru a obtine capacitatea de a produce 7.200.000 de li | pe an va trebui s8 cheltuiasea 5,400,0008, Bushells bugeteaza un cost general fix de Productie de 0,758 pe luda. Aceasta capacitate de producti a fabrcit este dabindita ey malt inainte de folosirea ei propriu-zist si chiar cu mult inainte si se cunoascd tract capacitatea de productie ce va fi efectiv folosité de companie. Cu alte cuvinte, ostul de productie fix bugetat de 0,758 pe lada reflect costul unitar de creare a capaci tatit de producte. i {in 2004 se anticipeaza cf cererea pentru ceaiul produ de Bushells va fi de 4.000.000 : de liz, cu mult sub eapacitatea de productie practica. Costu legat de crearea capaci- ai necesare pentru a produce 4,000,000 de lzi ramine de 0,758 pe lad, deoarece ainltatea de produce nu poate fi achiiionata decit yen grow ar obtinerea unei coerce a produce 7.200.000 de lzi costs 5 400.0008 pe an. Capacitatea de pro sretie al costul acestela int xe pe fermen scurt capacitaea de produetie creat nu paste fresh penta a reflect capactateanecesard in 2004. Dept urmate, in 2004 means rv avea neve sau fos! in integralitate capaciatea de produce obti- le sorta costal de 0.738 pe lad. Utlizind indicatorul capacitatit de productie practic amnager pot separa cost legat de asgurarearesurselor de producte in dou com | Ponente: fest nefooste. Dat nd costul de aigurare a resurselor de producti ae DL7SS pe lads, resursele de producti pe care Bushells le va folosi cost 3.000.0008 | (G-r5e pe tad 4.000.000 li, Resursle de productie pe care Busells nu le va folos | Saloeas 2-40.0008 [0,758 pe ld x (7.200000 ~ 4.000.000) lz { Folosirea capactit de producti practice ate drept rezultatfxareacostuui capa city ode produati I nivelil necesar pent reateaacestei capaci, indiferent de | ies ulerioara penteu capactatea creat, Scoaterea in evident a costului capactti de productieachiiionate dar nefolosteatrage atentia managerilor asupra necesitti st utilize a eapacitatii de productie previzut in bugetul general. Diferentle dintre pro fitul din exploatare calculat prin aplicarea celor patru concepte de capacitate de pro : dluciie din Figura 9-7 se datoreaza faptului cla sfirgitului anului 2004 compania va 7 {mputa stoculti final de produse sume diferite de cheltueli generale fixe legate de pro = ductie, astfel: de Chet general ire legate de productic ie in stoul ial dea 31 de, 2008 at apace de produce toe 20000» 0.508 pe a 6 ‘Gpactate de produce practic 200.00 tt « 0,758 pea a Ged nomal de ule» cacti de produce 200000 lx 1,088 pela ai Gea de ule a capaci de produce prevcu in bugetl general 200,00 ix 1.355 pe ad ww | __ Tn Figura 9-7, diferemja de 54.0008 (3.820.0008 ~ 3.766.000) dintre profitul din ex- 1 ploatare inregistzat prin aplicarea gradului de utilizare a capacitati de producti prev i Jrt in bugetul general si cel calculat prin aplicarea gradului normal de uilzare a capa~ n cititii de productie se datoreaza diferentei dintre cheltuielile generale fixe legate de re productie inregistrate pe stocuri (270.0008 ~ 216.0008). te : Cerintele legale In Statele Unite, in scopuri de raportare fiscal, Inspectoratul Fiscal (IRS) le cere com. : paniilor «8 atilizeze capacitatea de productie practicd pentru calculul nivelului bugetat | A costal fix de producie pe unitate, Pentra a determina profital din exploatare de 1s a it {RS = Tnvernal Revenus Sass (ntJa sfirsitul anului, companiilor li se solicit s8 re srtizere proportional intre stocuri si costul bunurilor vindute orice abateri inregistrate (cu exceptia cazurilor in care aceste abateri au o valoare nesemnificativa)’. Dificultatea de a previziona capacitatea de productie aleasa ca numitor Nota: capactaten de producte Conceptul de capacitate de productie practici masoara capacitatea de produce dispo pracics nu este naparat con. nibila. De obicei, managerii pot utiliza diverse analize tehnice si considerente legate de Santa in tmp. De empl, im-resursele umane (cum ar fi protectia muncitorilor) pentru a obtine o estimare exacts bunétitirea organiza produc- a acestei capacitati de productie pentru o anumita perioada bugetara. Gradul normal de tis si spores efcente| mun yilizare a capacitatii de productie est inst mult mai dificil de estimat cu cetitudine Derren aac cama a2 nae te Proulc cte ea el i ee creer semen ¢ din SUA consi Seren te peduce pre, s€ flaw intro faza descendents a cilului cereri si ca o faza ascendenta urma si se tice 2 nes fabric amorseze in urmitorii doi sau trei ani, In fond, siderurgia era un sector economic earac- terizat prin cilicitate, cu perioade de crestere urmate de recesiune, ceea ce legitima notiunea de grad normal de usilizare a capacitati de producte. In ani 1980, din pacate, ciclul industrei siderurgice nu a intrat in faza de ascensiune; unele companii si nume roase uzine s-au incetat activtatea, Unii manageri de marketing au tendinga si-i supra estimeze capacitatea de a recupera cotele de piata i vinzarile pierdute. Ceca ce ei est meaza ca find cerere normal pentru produsul lor risca si se bazeze pe previziuni exagerat de optimiste. Gradul de utiizare a capacitatii de productie previzut in bugetul general exprima de obicei doar gradul de utlizare a capacitatii de producti estimat pentru anul urmator. Prin urmare, gradul de utilzare a capacitatii de productie pre- vazut in bogetul general poate fi estimat cu mai mult certitudine decit gradul normal De exemple, in anii 1980, numeroase intreprinderi siderurg COSTURILE AFERENTE CAPACITATII DE PRODUCTIE St ALTE PROBLEME LEGATE DE CAPACITATEA FOLOSITA LA NUMITOR $4 mai analizim o serie de factori care influenteaza planificarea si controlul costurilor legate de capacitatea de productie 1. Sistemele de calculate a costurilor, cum ar fi cele bazate pe costurile normale sau pe costurile standard, nu integreazd incertitudinea in acelasi mod in care o fac manageri. De exemplu, pentru calcul costului de producte Fix bugetat pe unitate in cadral metodei costurilor absorbante la numitor este utiliza o singurd valoare si nu 6 gama de valori posbile. Managerii se confruntainsd cu inc tau chiar i incertitudini privind capacitatea intreprinderit de a asigara oferta, Fabri | ca companici Bushells are o capacitate de productie practic estimata de aproximativ itusdini legate de cereres | Sonn 00 de ls, Gradul estat de utzare a capaci de producieprevazut in Au Paget general pe 2004 este de 4000000 de ii, Ace estima aint incerte. Manage {|| sii tin cont de incertitudine atunci cind iau decizii referitoare la planificarea capacitatii | de producti Compania Bushell a consrutfabrica actual cu o capitate de pro tl dezge prenies de" 200.000 de lst tn pete pentcu a putea face faa unor poste | cresteri neasteplate ale cereri.Chiar daca aceste crete ale ceterit nu se produc inte \| S amumita perioada arf eronat sa se conchuzioneze 3 intreaga capacitate de producti pefolsia in acen perioada reprint resurse ost, vantjele ce eis din capaciatea 2. Cota de repartizare a cheltuielilor generale fixe legate de productie este bazats pe un numaritor — cheltuielile generale fixe bugetate — si un numitor — un indi | ator al capacitatii de productie sau al gradului de utilizare a acesteia, Pina acum, dis Tega fiscal american recomands_tilizarea metodei cote de reparizare ajus redisrbuiti proportionale.Artcoul L471-11 in Codul Fiscal al Statelor Unite | Uplate corespuneatoar a mttodeicosturilor standard, conribaabial tebe» ‘CAPTOLUL 9 unutilor din stocul final orice abatere porta sau nega a chet a4 —isi cutia noastea s-a axat pe problemele legate de alegerea numitorului, Inst si determi 2ste farea numaratorului poate pune o serie de probleme interesante. De exemplu, dere flementarea sectoruluifurnizorilor de elecricitae din Statele Unite a dus la aceea cd arverie de intreprinderi furnizoare au devenit neprofitabile. Aceasta situatie a avut ca Uemare devalorizarea activelor fixe ale intreprinderilor in cauza. Aceste devalorizari au edus pumaratorul prin intermediul amortizarii folosite pentru a calcula costul fix al ‘capacititii de productie pe kilowatt-ora de energie electrics produst 20 de 3. Costuri legate de capacitatea de productie exista nu doar in cadrul costurilor ct de productie analizate in acest capitol, ci si in segmentele lantului valoric ce mu tin de direct de produce, De exemplu, s-ar putea ca Bushell si fi achiitionat vehicule capa- ne, bile si distribuie capacitatea de productie practic a fabricii sale de imbuteliere a cea a jului, Atunei cind producti efectiva este sub nivelul capacitatii de productie practice, se probleme legate de costul capacitaiinefolosite vor aparea nu numai la nivelul functiet ae | __ de productie, ci gla cel al functiei de distributie ma Dupa cum s-a vazut in Capitolul 8, probleme legate de costurile capacititii de te, produetie apar i in numeroase companii din sectorul servcilor, cum ar fi companiile re | geriene, spitalele, companiile feroviare si bancile, in ciuda faptului ci aceste companii a qua stocuri si deci nu se congrunta cu probleme de calculatie a costurilor stocurilor. ti. | ‘De exempl, pentru a calcula cheltuielile generale fixe pe pacient-2i in secta sa de obste ni tricd si ginecologie, un spital trebuie st decida ce numitor st utilizeze — capacitatea ul | -__ practiced, gradul normal de utilizar sau gradul de wtilizare prevazut in bugetul general. at |_ Desa ute in acest contest vor ave un impact sup ‘managementului capacitatit & | de producti, dar gf asupea calcula preturilor ga evaluate performantelo " 4. Pentru a simplifica si pentra a pune accentul pe ideile de baza legate de ale- gerea numitorului in ealeltl cote bugtate de repartizare a costurilor fixe de pro aactie, am presupus ih exemplul companiei Bushes cf toate costurile generale fixe Tepate de productieaveau un singur determinant: numarul de lazi de ceai produse. ‘upd cum ai vizut in Capitoll 5, sistemele de calculate a costrilor pe activititi pot carrie rltipe loturi de cheltuieli generale (la nivel de unitate de produs de lot de o produse, de mentinere a produsului side mentinere auilajelor,fecare avind proprul Mseminant al costurlor, In calcul cotelor de repartzarea costrilor pe activitati (Ge templar montareagirlareautljlor sau transportarea interna a materilor prime), Je | manageriitrebuie st aleagh un nivel al eapacitatit de productie pentru fecare cantitate re | Geddeterminant al costului (numar de ore de montare-reglare sau incarcituri transpor a tate). Ce ar trebui si aleaga ei in acest caz: capacitatea de productie practica, gradul normal de utilizare a capacitatii de productie sau gradul de utilizare a capacitatii de productie previzut in bugetul general? Din toate motivele prezentae in capitolul de fat | {cum ar fi calculatia preurilor si managementul capacitati de productie), majoritatea a sustinatorilor calculatiei costurilor pe activitati afirma cd pentru a calcula cotele de repar a tizare a costurilor pe activitati la numitor ar trebui si se utilizeze capacitatea de produce. tel : | Pe ea Wa hal : | Strep els cee profiad xls e200, Real mee © teak tn vest an snt entice rezutatelor din 2004, prezentate In Figura 9-7, exceptind faptul | tga de tse +p de rode pret bap ener de ; Gbo00 de lain loc de 4,000,000 Prodctia din 2006 este ce 4.400.000 de li, Nu exit Stoe inital la 1 ianuarie 2006 gi mu se inegisteaza alte abateri in afar abaterit imputebile | lumulu de producti. Compania Bushells trece aceasta abatere integral pe cost bun tilor vindute. Vinzdrle din 2006 constitu 4.200.000 de liz. : Se cere || rin ce se vor ciferemtiareratateeinregstrte de comspania Bushells din Figura §-7 dc | anul de referinta este 2006 si nu 2004? Explicaticalculele facut. 345 (a SSTSOLUTIE Unica modificare a reaultatelor din Figaa 9-7 va apres in coloana gradului de uiizae a capacitti de produetie previrut in bugetal general, Cota bugetata de repartizace a chet iellor generale fixe legate de producti pe 2006 este calculat ast: 0,908 pe lada 6.000.000 lazi Costul de productie pe lad ‘mului de productie pe 200 este de 6,108 (5,208 + 0,908). Asadar, abaterea imputabila volu: 06 este (6.000000 lazi ~ 4.400.000 Lazi) x 0,908 pe lada = 1.440,0008 sau 1.440.008 N Contul de rezultate pe 2006 se prezinta astel Veritr 8,008 pela x 4.200000 lz $33 60.000 ostl bunuiorvindte Stoc ial ° Costu de producti variable: 5,205 pela x 4.400.000 lai 22.880.000 : Costu de produce foe: 0808 pe ada = 4400.00 az 3.960.000 Costlbunurioeesponbie see vinzare 26,840.00 Mins sto fra: 6,108 pe ada « 200000 lai fo 0.000) Costl bunuriorvindte (ls costs standar 5 520.000 3 Reguaitaea abatrlor 1.440.000 Costlbunuriorvndute Fr.060.000 Maj buts 6.540.000 ie Cale de exleatare 2.810.000 es Froft din exloatre $3730.00 Faptul cd pentra a calcula costul de producti fix bugetat pe lada din bugetul general pe 2006 ©) 52 $2 folosito valoare mai mare la pumitor inseamna ca in 2006 stocurilor le vor fi imputate = nai putine costuri generale fixe decit in 2004, vinzarile si productia raminind neschimbate si presupunind ed abaterea imputabila volumului de productie este imputata integral costu uj bunurilor vindute. PUNCTE DECIZIONALE Unmatorul format intrebare+aspuns” sintetizeezs obectivelecidactice ae capitol Fiecare deze prezints o intrebare-cheie legata de un obietiv didactic. Recomandirle constitu rspunsul la aceasta intrebare Decizie Recomandari 1. Prin ce se deosebeste metoda Metoda costulor vriabile se deosebeste de metoda costutilor absorbante printrun costuilor variable de metoda Singur element: modul in are sntcortabilzatecostrle fixe de producti. in cod costuilorabsorbante? metade’ costo variable, costule fie de producti sintexluse din costule inventarabile isnt considerate costur afernte exerci in cae int suportate Conform metote costuror asorbante, costuri¢ fhe de producti sit inventarabile Si devin parte components a costului Bunulor vindte din execu in care ae lo 2. Ce madele flosesc compari Contul de rezltate in cacal metodsicosturor vail ae la bazd model tune! cng intoces contuile ontibutii marginale Cont de rezultate in carul metode costutilorabsorba de rezultate conform metode! ia bazd modell marl brute costurllor variables a metodel ‘ostuilor absorbante? 3. ince mod este influentat profitul in cadrul metedeicosturor variable, profitul din expostare este determinat doar de din exploatare de volar vinzavlor—volumlvinearlorexprimat in unitat de prot. In cadrul metodeicosturlor Sia products in cadeul metodei absorbant, profitul din expleatare este determinat nu numei de volamal vino costullor variable sin cadrul tepeimal in unitati de produs, cide vlumul producte exprimat in unitt de produ. metode eosturilorabsorbante? 6 Da96 te te 4, De ce ar putea manager saconsttuie stocuri excesive de produse iit atund cind se flosepte metoda costo absorbante? 5. Prin ce se deosebeste metods costurlor materilr rime drecte de metoda costulr variables te metoda costullorabsorbante? 6. Cate sint iter velar de ca pacitate de producti alternative pe care o comparie le poate folosi pnt a calcula eota bu ‘getata de repatizare a cost flor fie de producto? 7. Care sit principal factor pe care ‘manageri i iain consideratie ftunet cind leg un nivel a capa ‘iti de productie pentru a ca: ula cota bugetat de repartizare 2 costurilr generale fixe? 8, Ar trebui o companie care inregistreaza costur fie rcicate si are capacitate de productie nefolosita s8 majoeze petuile de vnzare penta ai recupera integral costurle? 9. Ince mod este ifluetataabaterea Jimputabils volumului de producti de capacitates de producti lease penta calcula cota bugetata de eparizare a costunlor generale ive? ‘tun’ cind este folsita metoda costular absorbante, manage pot spor proftul din ‘apoatare al ancl in cus producind un numar mai mare de unit pe stoc. Producti pe stoc absoare in valoareastocuioro proporte mal mare din costurie de productie fine si reduce, agadar, costurile wecute pe cheluelieexecituli in curs. Cet care erticd rmetoda costurlr absorbanteeicheteaza aceasta manipuare a prfitui drept u dint princpaleleconsecine negative ale faptlu ca toate cheltuieile generale fixe legate de producti sintdasficate drept cost imventaribile Metoda costurlor materior prime drecte considera toate costtle cu excepia costror materlor prime diretedeeptcheltuelaferenteexerciul i care sit integistrat. Comparaiv cu metoda costurr variable sau absorbant, metods Costulor materilor prime drecte are dreptrezultat ea mai mica valoare a costuior de produteInegistrate pe stoc Nivelul capaci de producti poste fi evaluat in termeni de cantitate ce poate f pradusa de ofabricé — capacitates de producteteoretica sau pratica, Capacitatea de productie poate fi de asemenco, valuta in termeni de ceree pent producta une {bri gradl normal de utiizare a capactati de producie sau gradu de utiizare a ‘cepacia de producte prevazut in bugetul general Principal factor pe care manager iia in considerate atunc ind aleg un nivel a capadtati de producte pentru a calcula costul de producti ix bugetat pe untae sin: {ay efectul asupr cleulatiecostlu produsslor sa managementuluicapacitati de prodvcte (b)electu asupra decailorreteitoare a pretui (e)efectul asupra evaluat performantelo, (defect asuprastunilor fancire, crite Legale 4 () Uticltatte de a previiona nivlul de eapactate de product aes. Nu, cdcicompanil care iregiteaza costuri fe rdicate sau capactate de producte nefolosta sar putea confunta eu reducer continue sicescnde ale erin cazul in ‘are continu 33 majoree pretutile de vinzere pentru a recupera in integime costurie fae variable pe masute micsoranivelumului de vinziri Acestfenomen este numit spirals descendents 2 cere. ‘tncicnd riveul capaci de producti ales depsestenivelul de producti eect fe va inregstra 0 abaterenefavorbiaimputabi volurulu de producti; atune ind rivolulcapacti de productie ales este sub nivel de producti fect se va inregistra 6 abaterefovorablsmputabla volumulu de producti ANEXA: PRAGURI DE RENTABILITATE iN CADRUL METODE! COSTURILOR VARIABILE $1 AL METODE! COSTURILOR ABSORBANTE {n Capitolul 3 am prezentat analiza cost-volum- profit. Daca se foloseyte metoda costu~ rilor variabile, atunci pragul de rentablitate (punctul In care profitul din exploatare teste nu) este calculat in modul obisnuit: in acest caz exista un singur prag de renta- bilitate si acesta depinde de (1) costurile fixe si (2) de contributia marginala unitar. Formula de calcul a pragului de rentabilitate in cadrul metodei costurilor variabile este 0 variate a formulei mai generale de calcul al proftului din exploatare tint pre= zentati in Capitolal 3 (p. 74) Fie Q = Numarul de unitati vindute pentru a obtine ‘Total costur fixe + Profit din exploata rofitul din exploatare tints int Atunei Q = Contibuti margin Pragul de rentabilitate este atins atunci cind profital din exploataretinta este nul. In exemplul companiei Stassen pe 2004 (vezi p. 324-327).vom avea: (12,0005 + 10.8008) + 08 _ 22.8008 1005 = (208 + 19 ais = 374 de unit (rotanjit Ia intres) Verificare:in & totaal costar xe" din aceasta formu incu de toate costurle fae (ru do costurle generale fe legate de product -Aceasts formuldarats cin ca rut metodei costurlor absor- baante, pentru fiecare cantitate ciferita de untat)produse ex sa un prag de rentablitate Uni. in ps, esta relate in- versa ve numarul de urstat produse si numérul de unit ce trebue vindute pentru 2 tinge progul de rentabiltate cu ck qumarul de unitati pro dduse este mai mare, cu att este si cuantumul cheluel lor generale fue legate de pro duct mputate acestr unitati Sie ale se micgoren28 num ule unitaice webuie vind te pent a atinge pragul de entabilitate, carrot § 38 Venturi, 1005 x 374 deuniat Cost saiabil, 398 « 374 dew Contribute marginal, 61S x 374 de unt Costu fixe Praft din expoatare Profitul din exploatare nu este nul calcula pragul de rentabilitate este sotunjit de la 373,77 Daca se foloseste metoda costurilor absorbante, atunei numarul de wnitati vindute necesar pentru a obyine un anumit profic din exploatare finta nu este unie, din eauza numaruhui de variabile implicate. Formula de mai jos prezinta factorii care vor influ enfa profitul din exploatare tinta in cadrul metodei costurilor absorbante i, deoarece numarul de unitati folosit pentru a 374, Total Profit din [Cota de repar Prag de rentabilitate Num costuri + exploatare + | tiare a costurilor x | exprimat in numar — de unit fi vine fixe de productie | de unitati vindute _produse Contributia marginal’ pe unitate In aceasta formul’, numaratorul este egal cu suma a treitermeni (daca tinem cont de cele doua semne de adunare), spre deoscbire de cci doi termeni folasiti in numaratoral formulei de calcul din metoda costurilo variabile prezentata mai sus. Termenul supli mentar de la numaratorul utiliza in metoda costurilor absorbante este [Cota de repartizare {Prag de rentabilita Nomar} ‘acosturilor fixe | exprimat in numar — de unitati | | de productie de unitati vindute produse | | Acest termen micsoreaza costurile fie care trebuie recuperate atunci cind numarul de unitati produse depaseste pragul de rentabilitate exprimat in unitai vindute. Atanci cind volumul productiei depaseste volumul vinzarilor care asigura atingerea pragulul de rentabilitate, 0 parte din costurile de productie fixe care sint trecute pe cheltuieli in cadrul metodei costurilor variabile nu sint tecute pe cheltuili atunci cind este ali cata metoda costurilor absorbante; in schimb, aceste costuri sint incluse in valoarea stoculti de produse finite Jn exemplul companiei Stassen, conform metodei costurilor absorbante, unl din tre pragurile de rentabilitate (Q) din 2004 pentru o productie de 500 de unitati este calculat aste! (12.0008 10.8008) + 0 + [158(Q - 500)) Tos (208 + 195) Q 22.8008 + 154 ‘is 618Q = 15,3008 + 1580 465Q. = 15.3008 Q = 333 (rotuniit la intreg) = 7.5008 Verificare: Vertu, 1005 « 333 de untat 33.300 Costl bunuriorvindte Costl bunuiorvndte la cost tandar, 358 » 333 unit si 655 Abatereaimputabila vlumului de producti, 158 < 1800 500) unta__4.S0ONN Maya beara 17185 Chetuel de exploatre Chel de exploatre variable, 198 x 238 unitat 6327 Celtic de expleatare foe 10300 17.127 Pralt dn expoatare ig Profitul din exploatare nu este nul, deoarece numaral de unitati folosit pentru a cal: cula pragul de rentabilitate este rotunjit de la 332,61 la 333 In metoda costurilor absorbante, pragul de rentabilitate depinde de: (1) eosturile fixe totale, (2) contributia marginala pe unitate, (3) nivelul productiei in unitati si (4nivelul capacitati de productie ales ca numitor pentru a calcula cota de repartizare a cheltuililor generale fixe legate de productie. [n cazul companiei Stassen din 2004, combinatia intre 333 de unititi vindute, 500 de unitati produse si 800 de unitati folo- site la numitor va duce la un profit din exploatare mul. Remarcati totusi cl exist nu meroase combina intre acesti patru factori care pot duce la un profit din exploatare nul. De exemplu, 0 combinatie intre 284 de unitati vindute, 650 de unitati produse si 800 de unitati la numitor va rezulta, de asemenea, intr-un profit din exploatare nul ate conform metodei costurilor absorbante. Verificare: Venturi, 1008 x 284 ur Costu bururlr vine Costl bunuilrvindte la cost standard, 358 « 288 unit Abatereaimputabia voiumuli de produc, 15S x (800 ~ 650) unit Maya brats Chat de explostare Celtel de exploatare vari, 195 x 284 unit Chel de exploatae fre de Prof din exloatare 400 li Profitul din exploatare nu este nul, deoarece numiral de unitati folosit pentru a cal- cula pragul de rentabilitate este rotunjit de la 283,79 la 284. Sa presupunem ci productia efectiva din 2004 a fost egala cu nivelul folosit la ‘umitor (800 de unitat) sic nu au existat unititi vindute, iar cheltuielile de exploata: re fixe au fost nule, In acest caz, toate unitatile produse vor fi trecute in stoc, astfl incit toate cheltuielile generale fixe legate de productie vor fi imputate stocurilor. Nu se va fe {nregistra nici o abatere imputabilé volumului de productie. Compania va atinge pra aul de rentabilitate fard a vinde o singura unitate de produs! Dimpotriva, conform metodei costurilor variabile, pierderea din exploatare va fi egali cu costurile fixe de ii productie, adics 12.0008. TERMENI DE RETINUT [ ‘Acest capitol si glosarul dela sist cit contin definite urmstonllor trmen capactte de producti pracic (9.336) gdh norma deutizre a capaci de metodo costuror materilor rime drecte capactate de prod teoretica 336) producti GS ca) gjacldeulizare a apactt de produce. meta costar absorbant (322) metoda costo superbe (31 preva in bug perl (05) mnetode costo rect G24) tretoda costo vorable 289 Spal descendant ee (08) PO ea intrebari | 9.1 iferentle dint proitul din exloatare din metoda cstulor variable i cel din metoda costurior absorbante se datoreazé exclu moduli de contabilzare a costutilr fe, Sint de aco? Expat. 9.2 De ce termenul zmetoda costuor direct” este Alegereaintre metoda costurlorabsorbante si metoda costulor variable priveste si companile din sectorul service sau al comer? 9.4 Espliat care este principala problems conceptuala legaté de alegorea momentuci de trecere pe chetual a costuror fixe legate de producte in cadrul metodeicostunlorabsorbante si al metode costs variable. Companile care nu fac difretieea dinte cost varia cost fix trebuie st foloseasca metoda co {url absorbante, iarcompanile care fac aceastscferentere trebue sa floseasc metodacostuior ‘arial Sintes: deacon? Explicat 200