G oe | dr. Robert Hemfelt NUE i dr. Frank Minirth Lp 7 TS dr. Paul Meier ™ J _ Labirintul codependentei drumul spre relatii interumane sénatoasea a ee ee eee Ce Traducerea: — Simona Farcasan Stilizarea: Anca Oltean Corectura: Viorica Giurgiu Drepturile in limba englezd: © 1989 by Robert Hemfelt, Frank Minirth, Pant Meier. Publicata in limba englezdi de Thomas Nelson Publishers, Nashville, SUA, ‘Titlal original in limba englez&: LOVE IS A CHOICE, Drepturile in timba romana: Editura LOGOS, © 2001. Editura LOGOS CP. 714 OP. 5 Cluj Napoca 3400 tel. 064-4: nail: logos@internet.ro; wwww.logos.ro Toate drepturile rezervate. Pentru reproducerea oriciirei sectiuni din aceasta carte, cu exceptia unor citate succinte in revistele Si articolele de specialitate, este necesar acordul scris al editorului, Numele pacientilor gi detaliite teferitoare Ia cazurile lor au fost modificate $i aranjate in altd ordine pentru a proteja identitatea acestora. Citatele seripturale sint din Biblia sau Sfinta Seripturdt, versiunea Cornileseu, 1923. ISBN 973-9212-44-1 Coperta tiparita la International Technoprint Cluj Napoca &. Lucrarea executata fa Imprimeria ,ARDEALUL” Cluj B-dul 21 Decembrie nr. 146 Cluj-Napoca Tel.: 413871; Fax: 413883 Comanda nr. 10085 CUPRINS = en MULTUMIRI Dede e cece cece eee PARTEA INTII: Ce este codependenta? tenes OD Firul rogu al suferintei ........... shotatee teeeeee H Cum actioneazi codependenta .................. see. 20 PARTEA A DOUA: Cauzele codependentei......... 37 Nevoile afective neimplinite ... eee 39 Copilaria pierduté ............. oo Reveniri obsedante ................ pete e eee ee eee ees 74 PARTEA A TREIA: Factorii care perpetueaza codependenta .... 0.0.6... c cece cece sec ec cece 89 Efectul bulgarelui de zapada ...... Negarea Minia . PARTEA A PATRA: Codependenta in relatiile interpersonale cc ones £1: )Relatii codependente sau normale? ........ + 131 Relatii codependente sau interdependente .. - 146 Imbunatatirea relatiilor - 164 Rolurile - 177 PARTEA A CINCEA: Cele zece etape ale procesului de inmsanatosire ........... Examinarea relatiilor ...... Ruperea cercului dependentei Despirtirea de cas ...... Jelirea pierderilor ....... O noua imagine de sine ......... Noi experiente gi intoarcerea acasi .. Mentinerea echilibrului ...........00000......., - 300 ANEXA A — O perspectiva personal ......... 319 ANEXA B — Terapia de grup si alte surse de asisten{a ............... dese eccces se eeeees Qt NOTE oe eee eee eee ec cee cc ee cece ceeesee 325 DESPRE AUTORI.......... thee cence cece es B27 . MULTUMIRI eee Autorii doresc si-si exprime recunostinta fati de cei al eiror sprijin gi contributii au facut posibili publicarea acestei carti, Labirintul codependentei. Multumim indeosebi lui Don Hawkins, pentru incurajirile si munca sa, sisotiilor noastre, Susan Hemfelt, Mary Alice Minirth si Jan Meier. Suntem, deasemenea, indatorati lui Sandy Dengler, al cirei talent literar ne-a permis si transformim fisele si studiile de caz, rezultatul multor ani de cercetare, intr-o lectura agreabila, lui Janet Thoma, pentru ajutorul acordat in ceea ce priveste aspectele administrative si editoriale ale publicirii cartii, lui Bruce Barbour, pentru incurajarile gi sprijinul stu nepretuit, lui Susan Salmon, pentru tenta editoriala, lui Vicky Warren si Kathy Short, pentru munca lor neobosita de dactilografiere, corectare sisupraveghere a spalturilor, lui Kevin Kimback, pentru asistarea cercetirilor.PARTEA iNTil: Ce este codependenta?CAPITOLUL UNU Firul rogu al suferintei Gladys Jordan gedea feapina pe marginea scaunului, cu picioarele strins lipite, ca gsi cum ar fi fost gata s& figneasca in clipa urmatoare. Degetele ei, incordate ca niste gheare, se inclestau fara odihna, oprindu-se doar pentrua indepirtao suvita de par crunt ce-i cédea peste ochi, ca sa-si reia apoi framintarea nervoasa. Pe fisa ei de observatie scria ci are cincizeci si trei de ani. Arita ca de gaizeci si cinci, Pe scaunul aliturat, John, sotul ei, isi incrucigase bratele si sedea cu un aer imbufnat. Era un barbat indesat, puternic, care parea bine hranit, dar nu gras. Cei cincizeci si patru de ani petrecutiin aer liberse citeau pe fata lui bronzatit, cu incretituri in jurul ochilor. Ca aatreprenor in constructii, se bucura de o reputatie fara pata, fiinded respecta intocmai contractele gi intotdeauna preda lucririle la termen. ~Sunt aici pentru cd a vrut Gladys si vin‘, spuse el. .Nu cred ca. un psiholog ne-ar putea ajuta. E prea tirziu*, John Jordan refuza si lase garda jos. Anii de experienta la-Clinica Minirth-Meier ne faceau si infelegem obiectiile nerostite ascunse de apararea lui John Jordan, aga c& am recunoscut acest lucru in fata lui: ,Este foarte posibil s& simti ci ai facut © greseala venind aici", am spus. DacaFI Labirintul eodependentei ceri ajutorul unui psiholog sau psihiatru inscamni ca esti prea slab ca si-ti rezolvi singur problemele; dar judeci gresit lucrurile, pentru ca, in fond, cu asta se ocupa psihologia. La urma urmei, oamenii sdnatogi isi pot controla in permanent comportamentul si sentimentele. Cam asta simti tu?“ Aveti dreptate.“ John, inteleg ca ti-ai inceput afacerea pornind aproape de la zero." »Am inceput de indat& ce am terminat liceul, cu o furgoneta veche.“ »Cite masini ai acum?“ Sapte camioane, doud basculante, citeva transportoare, um utilaj de incarcare si un buldozer.* Vocea lui John trada o nota de mindrie — 0 mindrie admisibila, de inteles. wlnteleg. Pacat ci nu esti mai puternic. Daca ai fi, n-ai mai avea nevoie de toate utilajele acelea costisitoare. Ai putea si transporti singur incdrcaturile, si nivelezi soselele cu lopata... Expresia fetei lui John era demna& de toat& atentia. Intr-o clipiti, tulburarea lui s-a schimbat fn intelegere (un nerostit waha!, semn ci in mintea lui se aprinsese un beculet). Scinteia din ochi era primul semn vag ca ostilitatea lui se domolea putin, ins& ea disparu la fel de repede cum aparuse. ,,inteleg. Terapia ¢ 0 unealta, dar ideea este aceeagi. Daca as reusi si ma adun si sitmi bag mintile in cap, daca as avea mai mult& credint&, n-am fi acum aici.“ »Nu-i aga. Nu poti muta muntii din loc cu un singur cuvint, trebuie s& te folosesti de o macara; gi asta nu fiindca tti lipseste credinta, ci fiinded aga-i aici, pe pamint. Noi vrem sa va ajutam sa mutati muntele.* 7 »Gladys! Treizeci de ani de c&snicie, trei copii — doi baieti si ofaté. Presupun cad acum sint deja independenti-Cii ce se ocupat?, am intrebat. : isi drese vocea raigusit&, la fel de incordat’ si tremurinda ca trupul ci: John Junior gi-a luat licenta in afaceri sia pus pe roate FIRUL ROSU AL SUFERINTEL 13 ospalitorie-curatatorie. Zice c4-i ia o groazi de timp si munca, dar se descured foarte bine. Marsha este asistenté la Spitalul de Urgent& St. Joseph. Stiti, ea e o persoana foarte activa, care lucreazd extrem de bine in conditii dificile. lar James este... “. isi umezi buzele. .El a avut ceva probleme, dar acum e la dezintoxicare gi totul va fi bine.* John, am inteles ca religia este foarte importanta pentru voi doi. Divortul nu este o solutie, nu-i aga? Poate ci te-ai gindit la crima, dar nicidecum la divort.“ Antreprenorul incerca s4 zimbeasca, dar colturile buzelor lui se ridicara fortat intr-un rinjet: ,Ati nimerit-o.“ Grimasa se sterse si, in sfirgit, vocea i se inmuie cu adevarat. ~Vorbiti despre incompatibilitate. Despre deosebiri de neconciliat. Asta ni se intimpla tot timpul. Casdtoria e rupté din rai, aga se spune. A noastra cu siguranté cai n-a fost. Daca am fi erezut ci putem divorfa — daca am fi putut s& alegem —. unul dintre noi ar fi pleeat cu ani in urma.* Trisiturile fetei lui Gladys se indspriv&. Dacd am fi avut aceasta posibilitate. N-a fost nevoie si rosteasci cuvintul prizonierd, care se putea citi usor pe chipul ei trist. Miinile ci nu-si incetaser’ framintarea de cind s-a agezat. John nuasculta. Nici macar nu incearea si auda ce-ispun. E atit de frustrant si incerci si patrunzi dincolo de un zid de ekraimizi.“ John repli nu vorbeste despre comunicare. $4 comunici inseamnia sa discuti despre orice, bune sau rele. Ea nu tace decit mi critice. fn ochii ei, eu nu-s in stare s& fac sau si zic nimic bine. Orice i-ag aduce, ea vrea mai mult sau altceva. Niciodaté nu-i ceea ce-i lrebuie, niciodata nu-i destul de bun.* Nu era nici urma de bucurie in casnicia sau viata familiei Jordan. Linistea unei victi fericite fusese defini alungata de zgomotul de fond al frecusurilor zilnice. In fata noastri, pe scaunele asezate la aproape doi metri distanta, se afla intruchiparea tragediei: doi oameni cumsecade, sinceri, care nu voiau altceva decit si se iubeased, dar nu reugeau.4 Labirintul codependentei ta familiei Jordan — poate gi viata ta — este strabatutd de + nefericire side suferinta nerostita ca de un fir rogu, ce se intinde in subconstient, prinzindu-l intr-o plasé de durere. Le atinge judecata gi puterea dea hotari, chiar atuncicind isiinchipuie cai au luat 0 hotirire bine gindita si potrivita. Noi, cei de la Clinica Minirth-Meier, alaturi de alti specialisti, am numit aceasta stare »codependenta*. CODEPENDENTA in general, codependenta se poate defini ca dependenta de anunite persoane, comportamente sau obiecte, Codependenta este nereugita de a-ti controla sentimentele, compensata prin controlul exercitat asupra oamenilor, obiectelorsau evenimentelor exterioare. Pentru codependenti, controlul sau lipsa acestuia este elementul central al fiecdrui aspect al vietii lor. Codependenta se poate manifesta ca dependenta fata de o alta persoana. fn cazul codependentei_interpersonale, persoana afectat& este atit de captivata de celélalt, incit sentimentul identitatii personale — al sinelui — este grav diminuat, indbusit, wproape climinat de personalitatea gi problemele celuilalt. Mai mult, persoancle codependente par a se comporta ca un aspirator care a luat-o razna, absorbind nu numai alte persoane, «i gi substante chimice (alcool sau droguri, in primul rind) ori tri (bani, mincare, sexualitate, munca). Se straduie mercu a-gi umple golul afectiv. Pacienti nostri au descris aceasti stare ~~ 1 felul urmator: .Tree prin viata fra nici un fel si ma simt de pared ag fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inlauntrul meu.” . tuc Terapia de grup Codependenta a fost identificatd pentru prima oara cu citeva 2cenii in urma, pe vremea cind specialistii se straduiau si-i ajute pealcoolici si familiile lor. fn avangarda acestei tendinte moderne FIRUL ROSU AL SUFERINTEI 15, s-a aflat organizatia Alcoolicii Anonimi. intemeietorii ei au observat c& alcoolicii prezentau citeva trasituri comune: erau extrem de inversunati impotriva lui Dumnezeu, erau rebeli (independenti) si, in acelasi timp, erau dependenti de cei din jurul lor ca niste copii. Desi primii specialistiimplicatiin migcarea Alcoolicii Anonimi erau oameni credinciosi, au simfit ci trebuie intr-un fel si depigeasca aceasta inversunare impotviva lui Dumnezeu si, de aceea, au folosit expresia »Dumnezeu, asa cum {I intelege fiecare“, in dejacelebra terapiein doudsprezece etape. Intentia lor era si se concentreze asupra nevoii de ajutor din afara. Dependenta de alcool a fost combatuti Pas cu pas, zi de zi, prin punerea in practicé a celor doudsprezece etape, prin incurajarea participarii la intilniri cu persoane care au acecagi problema. Organizatia Alcoolicii Anonimi a inregistrat succese in recuperarea alcoolicilor, dar a existat si un neajuns esential — familiile se destramau cam la un an dupa vindecarea bolnavului. Asistentii sociali au realizat ca; in aceeasi masura in care alcoolicul era dependent de alcool, familia lui sau a ei era adesea la fel de dependent& de situatia creat de alcoolismul unuia din membrii ei. Ei igi adaptasera intreaga viata si, mai mult, intreaga intelegere a vielii pentru a-I integra pe alcoolic. Prin aceasta, ei favorizau . berpetuarea viciuluilui, devenind intr-un feléomplici, care négau,’ ignorau sau evitau problema? Mai ales copiilor cu un pai alcoolic aceasta viati pervertita li se parea ,normala*. Era singura pe care o cunosteau. Ale era dependent de alcool. Familia sa era codependenté de alcool alaturi de alcoolic. Astfel a aparut termenul. Programele Al-Anon si Alateen (destinate adolescentilor cu probleme) au fost concepute nu pentru alcoolici, ci pentru sustinerea celor apropiati lor, ajutindu-i sd inteleaga corect viata — daca vreti, ii ajut& sa se descurce in noua situatie — si facilitind adaptarea lor la o dinamica familial& cu totul diferita.Labirintul codependentei Conceptele de dependenta si codependenta nu se mai aplic& actualmente exclusiv consumului de alcool, ele inglobind tot spectrul cunoscut al substan{elor chimice care dau dependenti — cocaina, marijuana, tutun, heroin’ — precum si alte aspecte. Expresia ,,alte aspecte“ se refera la orice tip de manie sau obsesie irepresibila, orice exces sau comportament impins la extrem. ~gTulburarile de nutritie (ca, de pilda, anorexia, bulimia), dependenta de sex, obsesia de a munci, nevoia de nestipinit de a cheltui fara limite, o atitudine exagerat de rigida ori moralista, mania de a-ti spala miinile de cincizcci de ori pe zi — toate acestea si alte tipuri de dependente au fost incadrate in aceeasi clasi cu alcoolismul. Tulburarile mentionate gi altele de acelasi gen afecteaza familia si pe cei apropiati — codependentii — care pot suferi la fel de mult ca persoana dependenta sau chiar mai mult. Conceptul de codependenta ii include totodata si pe alcoolici. Cuvintul codependent inseamni, literal, dependent de“. S-ar crede c& numai partenerul de viata al unui alcoolic poate fi numit codependent. Nu este asa. Alcoolicul insugi este in stare de codependenta activa. Dependenta sa se manifesta fata de un lucru — alcoolul. Tovaragul sau de viata este dependent de o persoana, alcoolicul, si de un anumit tip de relatic, intrucit atitudinea sa incurajeazi dependenta alcoolicului. Ambii sint dependenti unul de celilalt, in egala masura — codependenti. Tragedia finala Un alt aspect dramatic, de care ne vom ocupa in capitolele finale, este problema perpetudrii dependentei de-a lungul_ mai multor generatii. O tulburare grava care a afectat 0 familic se va repercuta asupra familiilor copiilor acesteia si a copiilor lor, constituind o adevarat&i undi de nefericire ce se propaga mai departe si mai departe de-alungulanilor. Tipul de dependenta sau disfunctie poate cunoaste modificari: de pilda, un tata alcoolic da nagtere unui fiu obsedat de munca, iar acesta are o fiic& ce-si FIRUL ROSU Al. SUFERINTEI iy cheltuie banii pind Ja ruin&. in esent’, problema rimine; e mereu prezenta, propagindu-si fara incetare efectele negative. In clinica noastri tratim multe persoane codependente — oameni_cu comportament obsesiy, sotii si copii acestora, precum si copii proveniti din familii dezorganizate. Statisticienii estimeaza c& cel putin cincisprezece milioane de americani sint dependenti de alcool sau droguri. Credem ci fiecare alcoolic influenteazai. negativ viata acel putin patrupersoaneapropiate, fie soti, copii ori loyarasi de munca. fn consecinti, exist gaizeci de milioane de persoane codependente care suferd din cauza dependentei celor cincisprezece milioane de americani. fn plus, s-a apreciat ca aproximatiy douazeci si opt de milioane de americani adulti sint wmasii unor alcoolici si ci ei mai sint inca afectati de codependenta de care au suferit in copilarie. Tar estimarile de mai sus se refera exclusiv la alcool. Cifrelenu includ alte tipuri de codependenti, generate de dependenta fata de altceva decit substantéle chimice; de aceca, statisticile respective sint extrem de relative. Numarul real al persoanelor afectate de codependenti este mult, mult mai mare. Epidemie. Pur si simplu nu exist& alt termen pentru a descrie aceasti situatic. Cind aproape o suti de milioane de ame icani, {Acind parte din generatii succesive, sintalectatide codependenti, putem spune cé sintem confruntati cu o epidemic de o gravitate incredibila. Nefericirea, disperarea, vielile irosite depisesc orice putere de intelegere. Mii dle pacienti ai Clinicii Minirth-Meier, veniti din toata tara, sint codependenti, si fiecare dintre noi le acord& sfatul, fie in calitate de psihiatru (Dr. Frank Minirth si Dr. Paul Meier), fie ca psiholog (Dr. Robert Hemfelt), avind in vedere ‘doua ‘scopuri principale: atenuarea efectelor imediateale problemelorcreate de codependenta, in primul rind,’si, in al doilea rind, prevenirea consecintelor sale devastatoare in viitor, atit in ceea ce-i pri pe cei direct implicati, ctt gi generatiile urmatoare.Labirintul codependentei Ai o sansa din patru sa fii afectat de probleme cauzate de codependentaé. Care sint aceste probleme? Divort gi relatii interumane dificile, abuz de substante, manii si comportamente maniacale ce se sustrag oric&rui control, furii irationale, depresii si multe altele. Acestea sint probleme extraordinar de grave, recurente, cate te impiedica sa fii fericit si-ti fac viata imposibil de trait. Ce poti spune despre tinc? Oare nefericirea ta igi are gi ea radacinile in codependenta? Lar daca lucrutile stau aga, ce se poate face pentru ao elimina sia alina suferinta? Exist dowd motive principale pentru a-ti analiza viata sia solutiona problemele create de codependentia, daca acestea evisti. Primul sé referd la calitatea proprici tale vieti, la nevoia de ao face mai buna, mai ugor de controlat sila evitarea greselilor majore. Al doilea motiy ii priveste direct pe copii, atit pe Propriii tai urmasi, cit gi pe cei care traiese in jurul tau. Codependenta, daca vii amintiti, are un impact ce se perpetueaza de-a Jungul mai multor generatii. Problemele care apar intr-o generatie 0 afecteazi pe urmitoarea si o condamna pe cea care viné dupa ea, daci nu se rupe acest cere vicios. Unul dintre cele mai miscitoare comentarii auzite vreodata la Clinica Minirth-Meier a fost facut de o tindrd tratata aici: .Nu sint sigura c& voi ajunge vreodata si fiu linistita sau fericita, dar mi-am salvat copiii de suferinta.* Familia Jordan, pe caream prezentat-o la ineeput,avea nevoie de sfatul unui specialist pentru a descurea ghemul incilcit al casniciei. Le-am aratat ceea ce poate si vada numai un observator impartial. Aceasti carte te va conduce de-a lungul aceleiagi poteci. in a doua parte a ei vom analizafcauzéle codependentei: nevoile afective neimplinite, copilaria pierdut& si dorinta obsesivi de a repara trecutul. Vei vedea cum i-am ajutat pe ambii parteneri si-si accepte trecutul,” analizindu-l, jelindu-l, descareindu-gi furia, pentru a ajunge si se impace.cuel. Pe masura ce fi vei urmari pe sotii Jordan parcurgind aceste etape, compara situatia lor cua ta. FIRUL ROSU AL SUFERINTEL 19 In partea a treia a cartii ne vom concentra asupra factovilor care tiinchid pe codependenti — ca sotii Jordan — in cercul de fier al nefericirii: efectul bulgarelui de zi pada, faza de negare gi furia. Majoritatea elementelor sau ideilor care influenteaza viata persoanei afectate de codependenti sint fie adinc ingropate in subconstient siignorate, fie neidentificate ca atare. Te vom ajuta sa le descoperi pe toate. Apoi, in partea a patra, iti vom arkta cum ‘influenteaza~ codependenta jielatiile tale si cum poti_ opri maginaria distrugatoare care iti macin§ mintea. ai in stirgit, te vom conduce Pas cu pas pe treptele, uneori dificile, alteori indltitoare, care due la vindecare. Pe misura ce-ti revezi trecutul, vei descoperi stari pe care nici nu le-ai sesizat la timpul lor. Vei fi cuprins de minie. Regretele insi au un efect témaduitor. Noi optiuni si noi perspective te vor duce mult mai departe decit te-ai gindit vreodati a ajunge. Drumul nu este ugor. Nici in prezent viata sotilor Jordan nu este o idila fara stirgit. Dar au avut parte de 0 vindecare mult mai profunda, cu caracter practic. John inc’t munceste excesiv, dar acum-constientizeazA acest lucru gi incearc’ din rdsputeri si-1 compenseze. Gladys intelege mai bine care este rolul si locul ei in familie. Dar, mai Presus de Loate, ei stiu ce fel de trecut au avut siau invatat si evite acele impulsuri constringatoare care i-au dominat odinioara& cu alita cruzime. Pentru prima oara in viata lor, John si Gladys simt gustul adevaratei fericiri. in buna miasura, totul depinde de dorin ta ta dea te elibera de fantomele trecutului. Copiii din jurul tau vor beneficia enorm de acest lucru. Propria ta fericire si puterea de a iubi cu adevarat atirna de decizia pe care 0 iei acum. Sa incepem prin a examina zece tri persoanei codependente. Fe ‘turi caracteristice aleCAPITOLUL DOI Cum actioneazad codependenta Avea sapte ani in 1929, anul in care a cdzut Bursa, asa ci se poate spune ca era un copil al perioadei de recesiune economica. »Vezi?", i-a spus tatal. ,S% nu-ti pese de bani, Jerry, biiete.“ Lui Phil Braley, tatal lui Jerry, nu i-a pasat niciodata. Tot ce cigtiga, Phil Braley cheltuia in aceeasi zi. La fel flicea si Maude, sotia lui. De bine de rau, Phil n-a ramas somer niciodata, ceea ce multi n-au reusit la vremea respectiva. A avut o slujba relativ stabila de sofer peo furgoneta care livra diverse comenzi. Maude avea o gradinitit in spatele casei in care locuiau, in Los Angeles, si citeodata mai lua si haine la spalat. Dar, oriciti bani ar fi cigtigat, niciodat& n-avea nimic. Banii ci dispireau la fel de repede ca gi ai lui Phil. De la noua ani, unicul lor fiu, Jerry Braley, a ayut in permanen{a o slujba remunerata. Una dintre cele mai bine plitite n-a durat prea mult; 0 grupare secret de anarhisti l-a angajat si strecoare pamflete politice pe sub ugile oamenilor dupa lasarea intunericului. Grupul a fost arestat gi Jerry s-a apucat de treabi la lumina zilei — a ma&turat podele, a distribuit ziare si cirti de telefon, a vindut portocale din ug& in usa. De cite ori trecea prin dreptul magazinului Western Auto se uita la biciclete. Lainceput, a vrut o biciclet& rosie cu rezervor fals pe bara transversala si cu aparatoarele rotilorin dungi. Apoi nui-a mai pasat daca avea sau nu tot felul de accesorii care-ti luau ochii. in cele din urma nu i-a mai pasat nici de culoare. Voia o bicicleta. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 2 Orice bicicleta. O dorea cu ardoare. Tinjea dupa ea. Cu toate acestea, in toti anii de munci n-a reusit sa stringa destui bani ca cumpere o bicicleté. fntotdeauna trebuia ca banii lui si acopere nevoile familiei intre doua salarii ale tatei. in liceu, Jerry a avut rezultate foarte bune sia fost un atlet de exceptie. Acasa s-a specializat in a-i tine departe pe creditori. Familia lui cumpira de la doua bacdnii din apropiere si avea datorii la ambele. Jerry incerca si cumpere de la una dintre ele. Daci refuza si-i acorde credit in continuare, punea cumparaturile inapoi pe raft si, teribil de jenat, se ducea si incerce la celalalt magazin. Familia sa n-a avut niciodata casa ci sau telefon. Lui Jerry ti era atit de rugine de locuintele inchiriate in care stateau, incit, daca se oferea cineva si-l aduc& cu masina de la scoala, ii spunea s&-] lase la doua evartale mai incolo. fi era ingrozitor de teama si nu afle cineva unde locuieste. Familia lui Jill a abordat problemele nesigurantei si ale lipsei de bani generate de criza economica intr-un mod diametral opus. Si ea avea tot sapte ani cind s-a prabusit Bursa. Si tatileia reusit sa-gi pdstreze slujba in timpul recesiunii, fiindcd era un excelent timplar. Dar asemanatile se opresc aici. Phil Braley era un tip jovial, simpatic, gata si-ti imprumute ceva maruntis cind avea. Tatal lui Jill, Peter Winthrop, un individ nervos, cuprins mereu de crize de minie, stringea fiecare béinut. Ca si in cazul lui Jerry, familia lui Jill trebuia sa se descurce fara banii cistigati de tata, dar nu din cauza cheltuielilor excesive. Motivul era cu totul altul: banii de care familia avea nevoie mergeau in contul din banca. Perioada de recesiune economica inceteaza, tara intra in rizboi gi merge spre pvosperitate. Phil Braley tot n-are nici un sfant, Peter Winthrop continua sa stringa fiecare banut. Conditiile economice se schimba, cele doud familii nu. Jerry a ajuns un barbat aratos, matur gsi echilibrat. El si-a intemeiat o familie ceva mai tirziu, pentru ca a luptat in Coreea si au mai trecut citiva ani pina cind a pus pe picioare o firma de22 Labirintul codependentei intermedieri. in timpul rizboiului, Jill a avansat de la postul de functionara la cel de director al Oficiului de Asigurari Sociale din Los Angeles. ,Un administrator inndscut“, spuneau despre ea superiotii ei. intre Jill si Jerry a fost o dragoste la prima vedere. Burlacul aratos s-a insurat cu frumoasa bruneta gi zvelt%. Cu trecerea anilor, Jerry a pus bazele unui lant de bac&nii si a devenit actionarul principal al unei banci din oras. Actualmente, el realizeaza profituri de circa cinzeci gi cinci de milioane de dolari. E un barbat sociabil gi plicut, care cheltuie mult gi des, stie cum plaseze banii in opere de caritate si in cine si aiba incredere. Jerry e un om care stie sa traiasca bine. $i Jill s-a schimbat, dupa cum spun prietenii ei. Intotdeauna reactia ei in situatiile tensionate sau amenintitoare fusese si intensifice controlul si si tipe fari incetare. In loc si se domoleasca cu timpul, nervozitatea ei crestea din ce in ce mai mult. Obsedata de curatenie, incepea si vocifereze ori de cite ori i se parea cd Jerry si unicul lor fiu, Bill, faceau deranj prin casi cu simpla lor prezenta. fi reproga lui Jerry fiecare bainut pe care il cheltuia, ceea ce se intimpla destul de frecvent. in plus, dieta extrema si permanenta pe care o tinea ajunscse si-i ameninte sanatatea. Jill gi Jerry au venit la clinica noastra de curind, nu atit pentru ci insisi, cit pentru fiul lor. Bill, la cei treizeci si sase de ani ai sai, era mindria si scopul intregii lor vieti. Jerry daidu din cap cu tristete: ,,I-am dat baiatului tot ce am putut. Daca voia un lucru, al lui era. Cele mai bune gcoli, cea mai bund casi... totul. Parca s-a intors impotriva noastri si, totusi, nu. Tot ce stiu e ca trebuie facut ceva, iar el nu are de gind s-o fact singur. Am venit aici in speranta-ca ne veti spune cum si ajungem la el; cum s&-] ajutdim sa se indrepte inainte de a-si strica viata lui si pe a nepotilor nostri.“ »Povestiti-ne despre Bill.“ CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 23 Jill ficu o grimasa acra: A absolvit colegiul de management. Jerry intentiona sa-i lase conducerea firmei dupa ceva fi dobindit experienta necesara. Cu o lund inainte de a absolvi Universitatea Yale, s-a inrolat intr-un fel de trupe care asigura pacea, ori cum le zice azi. A trait ca un vagabond in America de Sud. Am uitat in ce tard s-adus.“ Jerry interveni: ,Dara rezistat acolo numaivreo doud luni. S-a intors acasa, si-a reluat cursurile si a inceput sa se intereseze de afaceri. Dupa un an a fugit la Boston cu o femeie... a trait cu ea aproape opt luni.“ Buzele lui Jill se strinsesera intr-o linic alb3, subfire. Ea provenea din alt mediu social... avea un statut socio-economic diferit de al nostru. fntruchipa tot ce speri si te rogi ca fiul tau si nu intilneasea vreodata. Nu ne putem inchipui ce l-a apucat sii se incurce cu ea. Este cel mai rau gi mai oribil lucru pe care ]-a putut face vreodata.* ~Apoia intilnit-o pe Karen, continua Jerry, o fat& simpatica ce freeventa aceeasi biserica: O fat& intr-adevar draguta. Au trei copii si 0 cas’ grozava. Copiii merg la o scoala particulara, 0 scoala foarte buna. Ai crede ci in sfirsit e fericit.“ ~Lucreaza la compania dumneavoastri?* »Da. Este vicepresedinte. fl pregitesc pentru a prelua afacerea.* . Daca Jerry era atit de mindru de el, de ce fi parea atit de trista vocea? »De ce ati venit la noi, mai exact?“ Jill arata ca o furtuna pe mare. Infitisarea si tinuta ei aveau cevasumbru. ,Ele... cred c dumneavoastra i-ati spunedependent de sex. O ingal&é mereu pe Karen cu unele din cele mai respingatoare femei. Ezit s{-i spun depravare, dar ce face el se apropie foarte mult de acest lucru.“ »$i pariaza.* Vocea lui Jerry parea foarte obositi. »Eun jucitor inrait. Pariaza pe clini, pe cai, la Superbowl — are propriul siu agent de pariuri. Trei hoteluti din Las Vegas ii pun la dispozitie24 Labirintul codependentei apartamente gratuite ori de cite ori doreste. $i nu ma refer la poker pe bani marunti. Vorbesc despre mesele uriage de bacara de la etajele de sus. Joaca serios.“ »Haideti si vorbim despre consumul de alcool in familia dumneavoastra.“ »N-avem ce discuta“, se lumina Jerry la fata. ,,Nici parintii mei, nici ai lui Jill n-au consumat alcool. Si eu si Jill bem numai ceai. Si, din cite stiu, Bill nu bea niciodata.“ »Cunoasteti notiunea de codependenta?* Jill, uimita, se aprinse. ,,Nici nu ma gindesc! De neconceput! Acest lucru ii priveste numai pe alcoolici. Fiul meu face multe lucruri, dar betiv nu e! $i nici nu s-a aflat vreodata in apropierea unuia. SA nu indrazniti sa pomeniti lucrul acesta!“ in ciuda raspunsului agresiv al lui Jill, fiul ei, Bill, ea insagi si sotul ei prezinta simptomele clasice ale codependentei grave. Desi existenta ei n-a fost cunoscuté mult& vreme, codependenta a devenit o boala a zilelor noastre. Actualmente, ea reprezint& 0 problem& majord, in parte si fiindc& stilul nostru de viata, atitudinile si scopurile care ne motiveazi tind si amplifice tendintele spre codependenta. De-a lungul mai multor generatii, problema aceasta a mustit si a germinat. Acum, gasindu-si hrand in stilul modern de viata, este pe punctul de a erupe exploziv. Specialistii au inceput s& aib& rezultate promititoare in tre atarea | codependentei. Noi am identificat citeva trisdturi Pe-m&sura ce vom trece in la ele si vezi care iti par revista cunoscute. : 1.)Persoana codependentd este dominatda de una sau mai multe obsesii. Comportamentul codependentilor nu poate fi intotdeauna definit ca ,negativ‘; de fapt, unele obsesii, cum ar fi aceea de a munci, sint apreciate pozitiv in anumite cercuri sociale. Indiferent de valoarea pozitivi sau negativa care i se atribuie, obsesia exista. Unele dintre impulsurile de necontrolat se refera la alcool, droguri, agresiuni fizice, tulburari de nutritie, CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 25 dependente sexuale. Altele se manifesta mai subtil, dar nu mai putin constringitor: mania de a numira obiectelc, de a le aranja geometric ori dea le alinia, obsesia de a-ti spala miinile freevent. R&spunsul tu la intrebarea: ,Ce-ti doresti cel mai mult in viat?* poate dezvalui anumite obsesii. {ti doresti bani, prestigiu, putere? Daca este aga, atunci esti ca Jerry Braley, dependent de bani sau de lucrurile materiale. Cadourile reprezentau modul lui Jerry dea-gi exprima afectiunea. Nusi-a petrecut niciodata timpul cu Bill. Pur si simplu n-a fost niciodata acolo cind baiatul avea nevoie de el. fsi petrecea timpul facind bani pe care-i cheltuia cu larghete pentru Bill. Asa ar fi vrut sd fie el insusi tratat in copilaria lui saraca. DI. Jordan suferea de obsesia de a munci, o dependenta la fel de gravi ca gi alcoolismul sau consumul de droguri. ,M-am ridicat singur, afirma John, dezvoltind o afacere ce-mi aduce un profit brut de doua sute de mii, pornind de la un singur camion gi mult curaj. ffi trebuie o sdptimin&’ de sase zile de lucru gi ore suplimentare pind tirziu pentru a realiza ce am realizat eu.“ Existé in viata ta vreun obicei recurent sau un model de comportament (de la a da din picior pina la cds&toria repetata cu persoane nepotrivite) care predomina? 2. Persoanacodependenté este marcaté sisuferd din cauza situatiei problematice din familia in care a erescut. Sumbre, fantomele trecutului — anii primei copilarii, copilaria parintilor nostri si a parintilor lor — ne invadeaza prezentul. Citeodata soptesc, altidata tip’. Larma lor e uneori binefacatoare, alteori ne distruge. Dorinta fierbinte din copiliria lui Jerry — bicicleta pe care nu gi-a putut-o permite niciodata, banii care dispareau neincetat, nevoia permanenta de a cistiga alti bani, rusinea si jena — a lsat un mesaj de nesters: ,Nu e de ajuns.“ Stafiile din trecutul su tipa: »Niciodata nu e de ajuns! Fa mai multi bani! Cheltuieste mai mult! Banii sint masura tuturor lucrurilor.* Cele cincizeci si cinci de milioane pe care la are acum nu sint suficiente. Trebuie sa cistige26 Labirintul codependentei mai mult. Fantoma acelei biciclete rosii din magazinul Western Auto e inca vie, chiar daca Jerry poate cumpara acum intregul lant de magazine Western Auto. Jill e 0 persoan& dominatoare. Si-a petrecut copilaria nefericita incercind si abata miniile tatalui ei. Nue surprinzator, deci, c& dorinta ei de a domina se manifest’ ast&zi prin critici vehemente si furie. $i fantomele ei strigé: ,,Nu-i de ajuns!* in trecut i se reproga sever fiecare binut cheltuit. Astzi nu poate suporta s§ vada cum se cheltuiesc banii. Ei trebuie economisiti. Pusi deoparte. Auziti fantomele? Stafiile trecutului s-au dovedit a fi extrem de distructive in cazul relatiei dintre John gi Gladys. Tatal doamnei Jordan fusese alcoolic. Pe masura ce fetita cregtea si-a dat seama c& niciodat& nu se putea baza pe el cind avea nevoie. El n-o asculta; intr-adevar, ametit de bauturd, tata] lui Gladys nu era in stare si inteleaga nimic. fn inima ei, trecutul risun’ inci: »oti tatii sint obtuzi si nepasatori", indiferent ce vede sau simte in prezent. Tat&l domnului Jordan fusese o personalitate dominatoare pentru care nimic nu era destul de bun. Indiferent cite eforturi ar fi facut micul John, tata zicea intotdeauna ci e loc pentru mai bine. Singurelelui comentariierau critici. Acum, de cite ori Gladys Jordan exprima 0 nevoie sau 0 grijé, John auzea numai mesajul: »Ceea ce faci nu-i destul.“ Ati sesizat tiparul comportamental? De fapt, domnul Jordan asculta atent vorbele sotiei lui gi incerca cu adevarat si 0 inteleagd. Unui observator detasat, acuzatiile ei fi puteau parea fara temei. Totusi, omul pe care ea il vedea gi auzea era tatal ei, birbatul casei. Ea n-a putut trece dincolo de aceasta stafie a trecutului, pentru a-l vedea pe birbatul real cu care se maritase. Ins& si domnul Jordan avea o problema la fel de grava. Fantomele trecutului lui transformau tot ce spunea Gladys in comentarii critice. De fapt, din cauza acestei tendinte, ea evita si-i | : i | } CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 27 faci si cele mai firesti reproguri. Fantomele trecutului reusisera sit ia locul realitatii. Daca ne-am fi ocupat numai de problemele de suprafata ale sotilor Jordan — lipsa de comunicare gi de intelegere reciproci — ei s-ar fi putut trata o sutd de ani gi tot nu s-ar fi indepirtat o ioti de punctul mort al relatiei lor. Mai intii trebuiau reduse la thcere fantomele. Fiecare avem astfel de reminiscente ale trecutului intr-o oarecare masura. In cazul_unei personalitati armonioase ele sint in stare latent&, permitind din cind in cind o privire furis& in trecut, cu efecte benefice. In cazul personalitatilor afectate grav de codependenti, ele distorsioneaza realitatea. Cit de tare ori cit de des auzi in prezent vocea mamei sau a tatalui tu? O frazd ca »niciodata nu faci ceva bine“ iti spune ceva? “3. Persoanele afectate de codependenf{é au un foarte sedizut respect de sine (si, adesea, demonstreazé un grad scdzut de maturitate). Gladys Jordan ar fi putut foarte bine si vorbeasca despre defectele sotului ei. in momentul cind acesta se lauda cu succesele lui, i-ar fi putut replica: ,,Tot ce se poate ca ai facut avere de unul singur. Dar unde erai cind copiii tai s-au imbolnavit de laringiti? fn ziua cind fiul tiu a absolvit, tu amestecai cimentul ca si termini o lucrare la timp. Esti atit de ocupat, incit n-ai niciodata timp pentru mine sau pentru copii.“ Dar ea nui-a spus toate acestea si nici n-o va face vreodata, pentru ci respectul ei de sine este atit de scizut, incit nu avea nici curajul, nici dorinta de a vorbi. Bill Braley este vicepregedinte al companiei tatalui sau pentru ca este cu adevarat capabil sau pentru cd este fiul patronului? Tot ccea ce stia despre sine insusi ii fusese transmis de parintii lui; el nu si-a apartinut niciodata. fn tinerete i-a auzit spunind c&t ,,.banii nu conteaza", in timp ce evaluau orice lucru prin valoarea sa in bani si se certau aprig dacd s& cheltuiasca sau s& economiscasca. Imaginea de sine s-a conturat confuz si oscilind intre contrarii.28 Labirintul codependentei Cit de multumit esti de tine insuti? Te aperi de criticile nefondate? Te simti lipsit de sprijin si prieteni? Ce iti spun aceste lucruri despre respectul fata de tine insuti? 4. Codependentul este sigur ct fericirea lui depinde de ceilal{i. Fericirea_unei persoane codependente depinde aproapein intregime de ceea ce facsau gindesc ceilalti. Jill si Jerry au venitla noi nu pentru a-si gasi mul{umirea, ci fiindca purtarea fiului lor, viciile lui scandaloase ar fi putut ajunge publice. Jerry a facut ce a stiut el mai bine pentru a cumpara dragoste; era singura cale pe care o cunostea. Jill nu era fericita daca nu avea controlul deplin asupra ei insesi si asupra celor din jurul ei. Un astfel de control e imposibil: ea nu fusese niciodata fericita. John gi Gladys sint gi ei un exemplu tipic de codependenta Doamna Jordan isi spunea: ,Dac& m-ar asculta, ag fi fericita. Atunci ar merge si cdsnicia noastra mai bine.“ Domnul Jordan credea: ,, Daca m-ar lasa in pace, ag iubi-o mai mult si cdsnicia noastra ar fi mai fericita.“ Ai auzit vreodati aceste cuvinte: »Daca el/ea s-ar schimba, as fi fericit.“ Daca el/ea ar ariita ca mi accepti gi imi aproba actiunile, ag fi fericit.* »Singurul motiv, pentru care el/ea face lucrul acesta, este pentru a-mi distruge linigtea. El/ea vrea si ma rineasci, si reugeste." Ai nevoie de un tovariis de viata perfect pentru a te simti implinit? 5. In -schimb, persoana codependentd se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti. Parintii sint responsabili pentru copiii lorin mod firesc. Nu vorbim aici despre acest fel de responsabilitate. Mai degraba, este vorba de faptul ca persoana codependenta se simte foarte raspunzéitoare pentru tot ce se intimpla cu ceilalti, pentru fericirea, sentimentele, gindurile, actiunile lor, chiar si pentru puterea lor de discernamint, care-i tine departe de probleme. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 29 »Daci nu intervin, el/ea poate gresi ingrozitor.* wli provoc suferinta; dacd ma striduiesc sa fiu mai bun, el/ea va fi fericit/a.“ »Nu vreau sa ma ocup de acest lucru, dar cineva m-a rugat, aga ci o voi face. Ceea ce vreau eu este mai putin important fatd de ceea ce doreste persoana respectiva.“ 6. Relatia dintre codependent si partenerul lui de viata sau alt& persoand importanté pentru el este tulburata de o lipsa de echilibru intre dependenté si independenta, cu efecte extrem de nocive. Nici unul dintre pacientii nostri nu demonstreaza mai bine acest dezechilibru decit Bill Braley. In colegiu, cind inca depindea financiar de parintii lui, a simtit ca se afla intr-o capcana. Fuge in America de Sud, un gest disperat de sfidare. Independenta extrema. Cu toate acestea, este atit de dependent de casa incit se intoarce dupa citeva luni. Din nou, impulsul spre independenta impinsa la extrem il face s& fugit la Boston si... dupa citeva luni, cordonul ombilical care il leag& de casa se infagoara din nou in jurul lui, tragindu-l inapoi. Cariera depinde de tatal lui, ipoteca pe casi si taxele scolare ale copiilor sint platite partial de tatél lui. Acum se revolti din nou, manifestindu-si cu furie tendin{a spre independenti, sfidind valorile, la care {in parintii lui, prin aventurile scandaloase si pasiunea pentru jocurile de noroc. - Termenul_ opus codependentei (si nu putem repeta destul acest lucru) Anu) codependente sint mu ele sfideaza ratiunea, bunul simt si morala prin insiigi conditia lor de dependent’. cel de i legituri cu ceilalli s cu darul lui Dumnezeu de a sti si i mentina cchilibrul intre dependenta si independenta in aceste relatii. Persoanele interdependente saindtoase isi pot permite s& fie suficient de dependente pentru.a se deschide spre ceilalti si a-si30 Labirintul codependentei arata vulnerabilitatea inacelasi timp, ele au o imagine de sine pe care o pot sustine fara a avea nevoie de altcineva pentru ao intregi. Un bun motiv pentru a merge la un tirg de tara este sa vezi cum se intree in cursi atelajele de cai. Numai ca si simti cum se cutremurd pamintul cind alearg’ in galop si tot meriti pretul de intrare. Caii unei anumite echipe arat& cam la fel, pentru c& sint alesi dupa culoare si statur3. Dar fiecare are o personalitate distincta si bine conturata, cu preferinte si inclinatii net diferite. Fiecare e unic. Caii sint selectati cu grija datorita capacitatiilor de interdependena. in echipa, fiecare trage partea lui de greutate, fiecare face treaba care-i revine, dari monie cu ceilalti, Fiecare cal actioneaza pe deplin independént gi, cu toate acestea, depinde in totalitate de miscarile gi actiunile colegilor lui de echipa. Relatiile adultului s{nitos, non-codependent — inclusiv ale acelei fiinte uluitoare care este omul matur indragostit — sint guvernate de aceleasi mecanisme care asigura succesul echipelor bine armonizate de cai alesi pe sprinceana. 7. Persoana codependenté este un adevéirat maestru al negarii si reprimarii. Codep a este generaté de problemele familiei de provenienta. Cu toate acestea, persoana codependenta tsi apiri in mod sincer familia, Daca ea isi mai aminteste ceva din copilarie, este vorba de fragmente izolate sau detalii care jnu sint intoemai conforme realitatii. De obicci, persoanele codependente‘n Wipot vedea lucrurile asa cum sint, mi pot aprecia situatiile ca fiind atit de rele precum se prezint& in realitate. Ele pretind ci nimic riu nu s-a intimplat si gasesc ca intr introspectia este mult prea dureroast pentru ele. ~ Vorbind despre tatal ei, Gladys Jordan adauga frecvent: »Dar, in realitate, in fundul sufletului lui, era. un om minunat.* John isi lauda tatal, spunind: ,Dac& tatil meu n-ar fi fost asa, n-ar fi crescut in mine dorinta dea reusi cu orice pret. fi datorez mult.“ 8. Persoana codependenté isi face griji pentru lucrurile pe care nu le ‘poate influenta siincearcé adesea CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 31 sa le schimbe. Ea_isi_manifesti frustrarea incercind si controleze situatii ori persoane care sint gi vor ramine intotdeauna in _ influentei_ sale. Am discutat in detaliu legatura dintre imaginea negativa de sine gi grijé sau anxietate in cartea noastraA Worry-Free Living [Viata faré griji]. Oamenii care au o imagine de sine negativa se asteapta adesea si egueze deoarece cred despre ei ingisi ca sint niste. ratati..Cind se gindesc la viitor, ei vid dezamagiri, infringeri. Dac& realitatea le di dreptate — daca inte-adevir suferd oinfringere — frustrarea fi determina si aibi. un si mai scizut respect de sine. Timp de treizeci siunu de ani, sotii Jordan au incercat, fark sorti de izbinda, si ajunga la intelegere. -Vezi? Am incercat s-o fac gi n-am reusit. Sunt slab. Fara putere. rd valoare. Sunt ccea ce am crezut intotdeauna ca sint." 9. In principal, viata persoanei codependente se desfagoaré intre extreme. Relatiile personale sint mareate de suisuri gi coboriguri extreme, de zile fierbinti si ingheturi. Certurile indragostitilor repun in scena Al Doilea Rizboi Mondial, iar impacirile lori] fac pe zeul Bacchus si para anost. Tatal lui Jill isi sufoca fiica in imbratisari si, in clipa urmi&toare, se rastea la ca cu minie. Nu era beat gi nici nu lua droguti; aga era el si nu se putea abtine. Economie si bani aruncati, apoi ruina financiara (poate chiar de mai multe ori), furie gi tandrete, dragoste si razboi — viataeo bared cu pinze pe ape furtunoase. Povestea de dragoste dintre Domnul si Doamna Perfectiune se termina cu un divort urit. Aceasta polarizare extrema in ceea ce priveste actiunile sau relatiile persoanei codependente este una din trasiturile sale cele mai pregnante. Si atitudinea persoanei codependente fata de autoritate este la tel de marcata de extreme. Acelasi om, dezgustitor de umil in fata sefului, poate fi un adevarat tiran acasi. De asemenea, codependentul poate simti o teama profunda fatideunanumit tip de autoritate sau poate sfida un altul. Nici in acest caz nu exist& un echilibru sinatos, nu exist& certitudinea controlului asupra» Labirintul codependentei propriei persoane. Este vorba de o alté functie a naturii polarizante a vietii gi atitudinii persoanei codependente. 10. In fine, persoana codependenté cauté in permanenté acel ceva despre care crede ca ti trebuie sau ii pseste tn viata personalé. in capitolul unu am aratat cd, uneori, pacientii isi descriu situatia cu cuvintele: ,,Ma invirt de colo, colo cu senzatia c& am un gol imens in mine, ca si cum as fi gaura din mijlocul gogoasei. Ceva lipseste inliuntrul meu.“ Persoanele codependente sint ner&abdatoare si nemultumite, indiferent de conditiile exterioare. Jerry Braley cumpara mai mult si mai mult din toate. Niciodata nu-i era indeajuns. Jill nu reusea si economiscasca atit cit ar fi vrut. Nu reugea nicicum si-gi extinda controlul atit cit ar fi vrut. Regimutile stricte, care erau atit de periculoase pentru s&n&tatea ci, se transformau in substitute ale acclei insatiabile dorinte de a controla totul. Ea nu putea sa-i controleze finantele lui Jerry, nu putea controla purtarea rusinoasa si autodistructiva a lui Bill. Putea si controleze cantitatea de alimente ingurgitata, inst acest lucru nu umplea golul. Si oricite excese sexuale ar fi avut Bill Braley, el voia mai mult ~ niciodata nu era de ajuns. Timpul petrecut la masa de joc nu-i ajungea nici el, mereu voia mai mult si mai mult. Cele zece.caracteristici (vezi pagina 33) imping persoanele. codependent itipuri de reactii, care isi pun amprentaasupra fiecirei zile din viata lor. + Notiunile noastre despre familie si despre conditia de om adult se contureaza& in copilarie si sintem constringi (sau condamnati, ar spune unii) sd repetdm experienta familie’ pe care ne-o amintim. + Peling& retrairea experientelor din copilirie, aceasta din urma determing majoritatea alegerilor pe care le facem sichiar modul in care percepem lucrurile. CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 33 CELE ZECE CARACTERISTICI FUNDAMENTALE ALE PERSOANE] CODEPENDENTE 1. Persoana codependenté este dominata de una sau mai multe obsesii. 2. Persoana codependenta este marcata si sufera& din cauza situatiei problematice din familia in care a crescut. 3. Persoanele afectate de codependenta au un foarte scizut respect de sine (si, adesea, demonstreaza si un grad scaizut de maturitate). 4. Codependentul este sigur ca fericirea lui depinde de ceilalti. 5. in schimb, persoana codependenta se simte excesiv de responsabila pentru ceilalti. 6. Relatia dintre codependent gi partenerul lui de viati sau alti persoana importanta pentru el este tulburata de 0 lips de echilibru intre dependent& si independenti, cu efecte extrem de nocive. 7. Persoanacodependenti este un adevarat maestrual negirii si reprimarii. 8. Persoana codependenta isi face griji pentru lucrurile pe care nu le poate influenta gi incearca adesea sa le schimbe. g. Viata persoanei codependente se desfasoara intre extreme. 10. Persoana codependenta cautaé in permanenta ceva despre care crede ca ii trebuie sau ii lipseste in viata personala.BA Labirintul cocependentei Gindirea rationalaé si logica nu pot interveni in modificarea primelor doud aspecte mentionate. Urmagul adult al unui alcoolie jura: ,Niciodatd nu mi voi casalori cu un betiv ca sé-mi supun familia la suferinta pe care am indurat-o eu. Dar, el va alege aproape intotdeauna un alcoolic sau o persoana cu tulburari similare, in ciuda celor mai bune intenfii, in ciuda faptului c& stie exact despre ce este vorba. Ratiunea si logica par a zbura pe fereastr, surghiunite de cintecul seducitor de sirend al trecutului, Adultul imatur porneste de la aceeasi premisa — cum a facut Gladys Jordan cind a spus: , iciodatd nu m& voi cisAtori cu un alcoolic* — si alegetocmai contra riul, numai pentrua descoperi cai alt tip de dependenta se pune in calea fericirii lui. John nu se atingea de alcool, dar era tot atit de puternic dependent de munca lui, Gladys s-a gisit si in acest caz intr-o relatie de codependenta. ~~ Este important de vizut aici ca Gladys nu si-a ales partencrul de viata ficind apel la ratiune (desi credea ca procedeazi astfel), (Cipvin reactiela alcoolismultatiluiei. Tar dependentalui de alcool a nascut fantome ce au existat de-a lungul intregii ei cisnicii. in ceea ce priveste familia Braley, aici n-a fost vorba de alcool. Cutoateacestea, o codependent& grava, constring&toare se intinde ca un fir rogu de la o generatic la alta. Timpul nu vindeci de codependenta Starea persoanei codependente nu seimbunatiteste cut qpul. Miine nuva fi mai bine. Va fi mai rau. Fericirea si mullumirea, atit de indepartate acum, se vor indeparta gi mai mult, chiar dacd se schimba condifiile exterioare. Aceasti boala poate fi fatala? Da. Codependenta nu e niciodath mentionata in certificatele de deces drept cauz& a mortii. Dar codependenta extrem’ poate duce la depresii grave si la sinucidere. Rezistenta organismului slibeste, favorizind actiunca unor boli care, in mod normal, n-ar constitui i CUM ACTIONEAZA CODEPENDENTA 35 o problema. Multe dintre obsesiile si dependentele persoanei codependente, cum ar fi alcoolismul, abuzul de stupefiante, tulburarile de nutritie sint periculoase pentru viata bolnavului. Furia si violenta fizicA pot pune in pericol viata unor fiinte nevinovate. Exist citeva masuri care trebuie luate si care vor converti declinul, ferint} insuferin 8, dar ele trebuie luate cu orice pret. Lucrurile =~PARTEA A DOUA: Cauzele codependenteiCAPITOLUL TREI — Nevoile afective neimplinite SETEA DE IUBIRE Dup& cum ne spune legenda greac&, Narcis era un tindr foarte frumos gi foarte singur. Nimfe dragilase se invirteau in jurul lui, dar el le respingea cu dispret. N-a iubit niciodati pina in ziua in care si-a vazut chipul intr-un ochi de apa lina. Seindragosti pe loc de acea fiinta mirificd — el insusi. Subjugat de imaginea reflectatd in apele linistite, Narcisa stat {intuit locului, neputindu-se indeparta cu nici un pret, insa iubirea lui a rémas, desigur, neimpartagita. Cuvintele goptite nu trezeau nici un raspuns. De cite ori se apleca s& ating minunatul chip, imaginea se risipea, tulburatd de undele miscatoare. in cele din urma, tinarul se stinse. Nimfele au vrut si-i ard trupul, dar el disparuse deja, in locul lui rasirind floarea care-i poarta numcele, originara din partea estici a Mediteranei. Pentru , majoritatea contemporanilor nostri, termenul narcisismare conotatii negative. Narcisismul este inteles ca iubir de sine faré_masura, o viati eGiitrata prin excelent’ ii specialistt-chiar utilizeazi acest fermen, nu in sens negativ, ci pentru a descrie narcisismul innascut al personalit&tii noastre, adica setea de iubire care exista in toti oamenii.4o Labirintul codependentei . be ZB Spre deosebire de narcisism, | setea de iubire este un instinct pozitiv; un dar d e manifesta in nevoia de a iubi s gi dea fiiubit cu e naste fiecare om. Este o dorint& intemeiata, care trebuie implinita din leagan pina la mormint. Copiiilipsiti de iubire — cei cdrora aceasta nevoie fundamentala de dragoste nu le este salisfacuté — vor ramine marcati pe viata. Esteextrem deimportant sa vii in intimpinarea setci deiubire, chiar gi pentru copiii care sint mult prea fragezi pentru a judeca abstract ce li se intimpla. Nu poti-pur si_simplu sa ii spui_ unui cop ilas_.te! iubese“, in timp ce treci nepasator_ e ling’ leagin. Tre rebuie si- @emonstrezi! dragostea ta prin toate_mijloacele i -umand sipe.c in elege i instinctiv. S& iei > vorbesti este totatit de important. ca gia- i asigu aloca din ‘impel personalului permanent citeva. ore in care sa-i legene pe nou-nascuti. Fara iubire, copiii mici sint in pericol de moarte. REZERVOARELE DE [UBIRE Simbolul folosit de noi pentru setea de iubire este (dupa cum ai ghicit, inimile nu stnt_altceva d decit rezer trebuie umplute cu iubire). Imagineaza-ti ca esti un nou-nascut care are inlduntrul sau un astfel de rezervor in forma de inima. Dac& am putea masura continutul, am constata ca la inceput rezervorul e gol. Dar gindeste-te c& deasupra lui se afla alte doud rezervoare, arintilor biologici. De- -a lungul timpului, ei revarsa iubire din proptiile rezervoar r e in recipientul copilului. Cincisprezece sau douazeci de ani mai tirziu, cind copilul se rupe de familia in care a crescut pentru a-si intemeia el insugi-o familie, rezervorul lui este suficient de plin pentru ca, adult fiind, sa fie capabil si umple rezervoarele copiilor lui, care vor putea umple la rindul lor vasele copiilor lor. Astfel, intr-o familie normala, armonioasi, iubirea se NEVOILE AFECTIVE NE[MPLINITE 4 copii Gi ezi ilustratia dela, pagina 42). in cazul unei familii cu opt copii, parintii pot si umple micile rezervoare ale tuturor odraslelor la fel de bine ca si | parintii unuia sau a doi copii. Analogia nu se refera Ja_cantitate, cla calita Ce se intimpli dac, dintr-un-motiv sau altul, unul din pz parinti nuse afla alaturi de copiii lui? fr la dispoziie un rezervor cui multe situatii e vorba de mult mai putin. Sa ne gindim la familia din care provine Gladys Jordan. Tatal ei era alcoolic. Rezervorul lui cu iubire, mai mult ca sigur destul de gol inca de la inceput, a secat tot mai mult si mai mult, pe masura ce boala s-a agravat. Din ce in ce mai pregcupat de sine insusi, el avea tot mai putin de oferit copilului siu{Cind fetita ti cerea ceva, chiar gi lucruri absolut necesare, el nu se straduia s4-i raspunda. Promisiunile pe care le ficea erau mereu incilcate) Adesea, cu mintea tulbure de bautura, nici m&car n-o auzea. El nu era disponibil din punct de vedere afectiv, si citeodata nici fizic, si umple cu iubire rezervorul fiicei lui. Dar micuta Gladys ar fi putut s4-gi satisfacd nevoia de iubire apelind la mama ci, nu-i aga? Nici vorbi’. Mama era mult prea preocupata cu tata, fie sa pastreze secretul viciuluilui, fie s4-l ajute si se indrepte. Datorit ei, familia a rimas laolalté; numai ea a reusit si o (ind la suprafaté, descurcindu-se cu resursele lor financiare precare. Dar suferinta continua provocata de drama ce © triiau cu totii a facut-o s4 fie din ce in ce mai nervoasi, deprimata, dezamiagita de via{i. Desi o iubea sincer pe Gladys si dorea tot ce era mai bun pentru fetita, disponibilitatile ei afective crau la fel de scdzute ca gi ale sotului ci. Astfel, Gladys paraseste familia. in care a crescut avind rezer x transformindu-se intr-un.adult.codependent. Chiar dacé fluxul de iubire nu este nicicind intrerupt, in calea lui pot apirea obstacole dificil de trecut. fn cazul domnului Jordan, ambii parinti l-au iubit pe micutul John din toata inima sca, dar in42 Labirintul codependen{ei si au dorit sincer sa-i ofere toata dragostea lor. fnsi tatal lui era jngrozitor de perfectionist. »Desigur ca te iubeste, Johnny. Dar asa e el“, obisnuia mama sA spun, si in adincul sufletului detesta si ea perfectionismul lui pisalog. Johnny auzea cuvintul dragoste rostit de buzele mamei sale, ins, cu sensibilitatea de radar, instinctiva, pe care o poseda orice copil, percepea resentimentul ce era dincolo de vorbele mamei lui. Jar din partea tatalui auzea numai cuvinte de repros. P&rintii erau atit de pringi de suferinfa lor, era atita tensiune in familie, creata de neincetate conflicte gi dezamigiri, incit fluxul de iubire aproape ca s-a intrerupt, in ciuda sentimentelor si bunelor lor intentii. Astfel c& $i John Jordan acrescut sub semnul aceleiasi neobignuite sete de iubire, atit de caracteristici adultului codependent. Charles si Sandy Dumont, 0 pereche tipici pentru sutele de cupluri care ne-au cerut ajutorul, ne viziteaz4 la cabinet. Arati a fi foarte instariti, bucurindu-se de toate avantajele confortului material. Oricine fi vedea in BMW-ul lor luxos era indreptiatit s& i i i NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 43 gindeasci: [ata o pereche care a reusit in viata“. Ins& Sandy nu-l mai poate suporta pe omul distant gsi rece care a devenit sotul ei. Charles, proprietarul unui lant de magazine cu calculatoare, dispretuieste faptul c& sofia lui apreciazi orice lucru exclusiv in functie de valoarea lui in bani. Nu-i mai place sa discute cu ea, fiindcé ea nu vorbeste decit despre preturi si costuri. in cei saptesprezece ani de cisatorie, ei s-au pus de acord doar in privinta unui singurlucru: ,Suferinta noastri dureaza de citivaani buni. Cas&toria noastr& este un esec. Dar avem grija de Junior. El este mindria si bucuria familiei.“ Un specialist nu poate decit si-i puna in garda: ,Stiu c& aveti cele mai bune intentii, ins& Junior sufer tot atit de mult ca si voi. Cred ca ati auzit spunindu-se cd o femeie insarcinat&’ bea pentru doi, pentru ca si copilasul bea o dat cu ea. Foarte adevarat. Dar aceasta simbiozi nu inceteazi dupa nastere. fntr-o oarecare miasura, familia este un fel de pre i puterni ice tensiune sau g pe care o simt pai transmite copilului, de obicei cu destuld intensitate.“ Daé& Charles si Sandy Dumont sufer’ de nefericire cronica, micul Junior Dumont va simti acelasi lucru in egala masura. Pentru ca rezervorul cu iubire al parintilor s& nu sece, trebuie a relati ie de comunicare intre ei. La clinica noastra am reprezentat aceasta legdtur& dintre rezervoarele pirintilor printr-o linie continua care uneste cele dou inimi; intr-o familie normala, functionala exist’ o relatie de dragoste si respect reciproc, daca vreti, o prietenie sincera intre mama si tata. Schema ideal& este aceea in care un imens rezervor plin cu iubire pluteste deasupra parintilor sia copiilor — Dumnezeu. lubirea noastra nu este fara greseal4; a Lui este perfect&. Iubirea noastra are limite; a Luie nemarginita. fn cazul nostru, iubirea depinde de raspunsul pe care-] primim; E] face tot ce e mai bine pentru noi, indiferent dacd fi risplitim sau nu iubirea. Noi nu ne putem_face.fericitiunul-pe-celalalt; El poate. El este sursa primordiala de hrand sufleteascd. Cea mai fericiti situatie este44 Labirintul codependentei aceea in care parintii primesc dragostea Lui cu sufletul deschis si, avind ‘rezervoarele pline, o revarsi asupra copilului (vezi ilustratia). Dar, s-ar putea obiecta: ,Ce mai conteaz& cA parintii nu se inteleg intre ei, daca pot s&-i dea copilului toat& dragostea de care are nevoie?“. Problema este c&, in cazul in care rezervoarele lor nu comunica, umplindu-se unul de la altul, ei nu pot mentine un flux continuu de iubire, pentru ca rezervorul copilului si se umple in DUMNEZEU NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 45 intregime. De fapt, conflictele dintre parinti dau nastere adesea unei situatii foarte triste. Fara s&-gi dea seama, unul sau ambii i i CU 1_gol, Pentru a-gi satisface propriile absorb putinul continut al rezervoruluicopilului, indu-laproape. —- efunctioneaza spune ca: , Este situatia in care rezervoarele in gol". Una din amintirile din copilarie care se pastreazi in memoria doctorului Hemfelt este intimplarea cu copacul lovit de trasnet. El incepuse s& se dezvolte normal, dar, intr-un anumit moment al cresterii sale, a fost izbit de trasnet. Lovitura i-a despicat trunchiul si aproape ca l-a doborit, ins& copacul a supravietuit. El s-a stréduit sé creasci in continuare ca orice copac, intinzindu-si radacinile spre adincuri in timp ce coroana sa tintea spre cer, chiar si in aceasti stare chinuita. Lovitura fulgeratoare ti marcase definitiv cresterea, desi copacul incerca mereu s& se inalte. Codependenta_afecteaz4_ in acelasi fel personalitatea, alterind integral conceptia despre viata a persoanei codependente. PRAJITURA CU PATRU FOI O alta ilustratie pe care o utilizim frecvent in clinica noastra este o aluzie apetisanta; o prajitura cu patru foi (pagina 46). Intr-un anume sens, prajitura te reprezinta chiar pe tine, pentru c& ea ilustreazi cum actioneazi codependenta asupra personalitatii tale. Stratul superior const& din simptomele vi tipuri de dependent, inclusiv cele care nu se refera stante chimice — obsesia de a munci, crizcle repetate de furie, maniile comportamentale gi multe altele — ‘toate formeaza stratul de suprafata. fn cazul lui John Jordan, el este reprezentat de inclinatia lui de a-si consuma timpul gi energia in activitati legate de afacerea lui, mai degraba decit cu familia — exemplu clasic de , Daciar trebui sa dim oalt’ defi nitie codependentei, am putea _c46 Labirintul codependentei DEPENDENTE, OBSESII SIMPTOME VIZIBILE ABUZURI SETEA DE IUBIRE dependenté de munca, atitudine apreciata in societatea contemporana. . Urmatorul strat (al_doilea) reprezinti nivelul relatiilor. Asemenea copacului lovit de trasnet, individul descoperi ci toate telatiile sale sintafectate, alterate si di ionate, din cauzaaceea ce.s-a intimplat inainte. Dar care e lovitura ce a dus la aceasta situatie? 7 Al treilea strat — trasnetul, raédacina raului— este orice forma de.abuz. in clinica noastri utilizimo definitie mult mai complexa a abuzului decit cea care se intilneste de obicei in presi. Vom analiza in capitolul urm&tor unele forme mai putin evidente de abuz, intrucit ele au o importantaé fundamental. Aceste tipuri diferite de abuz, alcituind al treilea strat al prajiturii noastre, NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 47 accentueaza distorsiunea survenita in relatiile interpersonale si simptomele de suprafata ale codependentei. Dar exist si un strat mai profund. Al patrulea strat, cel de la baza, este tocmai nev la fel de important pentru noi ca si obligatia de a res, poate fi inselat& cu surogate, ci trebuie satisficuta plenar. oO persoana cu carente serioase in ceea-ce priveste satisfacerea nevoilor sale afective este numai pe jumaté , in continua cdutare’ pentru a gadsi jumitatea lips. Aceasta injumatatire, aceasta neimplinire se afl la radacina multora din problemele grave ce afecteazit o cdsnicie, cum este cazul familiilor Jordan gi Dumont. De obicei, pacientii nostri vorbese de nevoia neimplinita de iubire cind isi descriu c&snicia in felul urmator: ,Suntem ca doud Jumatati de om incercind fara oprire s& se uneasca pentru a face unul.“ Situatia este departe de a fi noua. Putem veded un exemplu de codependenti in literatura engleza din perioada Victoriand, desi nimeni nu-gi inchipuia aga ceva pe vremea aceea. O viata goala Numele lui e Ebenezer Scrooge. Probabil cunoasteti personajul din indragita carte a lui Dickens, Colindé de Craciun. Sa ni-l imaginam stind in cabinetul doctorului Robert Hemfelt, intrucit batrinul Scrooge este un exemplu tipic de personalitate codependenta. Se incrunta sfidator, avind umerii incovoiati — trupul sau e vegnic chircit, in spatele biroului, peste registrele cu socoteli, ca si acum, cind sade in fatanoastra, pe scaunul capitonat cu piele. Cu siguranta cd nu urmareste si impresioneze penimeni cu finuta lui. Haina groasd de lind e roast in coate pina la tesaturi. S-ar crede ca un om cu averea lui ar trebui sa apceleze mai des lao spal&toreasa. Chipul rigid slascutit aminteste oarecum de Frederic March. isi tine c&ciula de blana& pe un genunchi sicu mina cealalti bate tactul nerabdator. Nu va fio discutie ugoara.48 Labirintul codependentet »Nu vad nici un motiv pentru care trebuie sa ma aflu aici“, incepe el. ,Sunt un om sever, dar cinstit. {mi plitesc taxele i imi achit politele. Fac economii ca orice om care are putina disciplina. Dac oamenii gi-ar vedea de treburi cu aceeagi corectitudine ca si mine gi nu gi-ar mai viri nasul in toate, n-ar mai fi nevoie de inchisori si aziluri pentru siraci. Ar trebui s& v4 ocupati de neispravifi si criminali, nu de mine.“ »Oh, domnule Scrooge, dar pe mine ma_interesati dumneavoastra. fnteleg ci mama dumneavoastra a murit cind v-ati nascut.* »intr-adevar, doctore Hemfelt, dup& cum bine stiti. Dar nua fost vina mea. N-am dorit eu s4 ma nasc.“ »Dar tatél dumneavoastra v-a acuzat. V-a indepiirtat, lasindu-va, ca sa zic aga, in grija altora, v-a trimis la tot felul de internate gi apoi v-a dat ucenic. Nu-i aga?“ »Acuzatiile lui erau lipsite de temei, dar felul in care a procedat mi-a folosit enorm. Am dobindit solide cunostinte de afaceri de la un mentor pe care nu I-as fi cunoscut daca ag fi ramas acasi cu tata. O nenorocire — daci ar fi sa ne ludm dupa scamatoriile voastre psihologice, de fapt, un mare avantaj pentru mine.“ »Nu v-ati cisatorit niciodata.“ »Va dati seama cum te seaca de bani o nevasta, chiar si una linistita?* »Dar nu existé iubire in viata dumneavoastra. Nu exist& caldura.“ »Eh! Ai vreo'garantie c& vei fi iubit daca te ciisitoresti? Dact m-as fi insurat, fara s stiu, cu o zgripturoaicd? Nenorocire! Sau cu o femeie bolnavicioas’ — toate femeile sint fragile. Plateste doctorii, groparul gsi iati-m& tot clim am fost! Fantezia dumneavoastra romantica umbreste simtul realitatii.“ »N-ati tinjit niciodata dupa o mingiiere consolatoare sau dupa un cuvint cald? Dupa o simpla emotie?“ Domnul Scrooge se ridicd in picioare. isi pune palaria pe cap sio fixeaza cu un gest. Nu, stimate domn, acestea sint lucruri care NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 49 tin de copilarie. Viata mea e in perfecta ordine si sint multumit de ea. Mergeti si gasiti un neispravit pe care s4-] tratati sau vreun prostanac care gindeste cu inima. La revedere.“ Merge spre usa gi iese in lumina sc4zuta a unei dupa-mese de iarna. Numai un miracol l-ar putea salva pe acest om de nefericirea inghetati a vietii lui amare. Cu siguranta, el nici mitcar nu se gindeste si aleaga dragostea! Bietul Ebenezer Scrooge! Pentru dragostea de mama nu exist& inlocuitor, iar el nu gi-a cunoscut mama. Cind tatal lui I-a acuzat pe micul Ebenezer de moartea ei, de unde putea sti copilul c& n-are dreptate? Dac zice Papa, inseamni ci e adevarat. in mintea frageda a mic ui, lovita de trasnetul.dublu al pierderii mam mamei sial respingerii tatalui, s-a nascut ideea c& el nu merita sa fie iubit. Vorbeam deo viat& goala! Adultul Ebenezer si-a umpluti rezervorul, cu lire, fiinded ele nu dau verdicté’gi sint ugor de manevrat, N-a ajuns ssi afle niciodati c% rezervorul trebuie umplut cu dragoste, nu cu averi. Ebenezer Scrooge este un exemplu clasic de codependent. Dependenfa de bani Bani. Profituri. Mamona. Moloh. Mijloace de trai. Bani pesin. Bani gheata. Verzisori. Dolari (mormaie un tip cu un teanc de bancnote intr-o cutie de carton pe care scrie: ,,Puneti banii aici!“). Faceti o lista cu toate numele pe care le-a primit moneda noastrit national. Uluitor. Modul in care ne folosim de bani este extrem de relevant pentru atitudinea fata de noi ingine gi fata de relatiile noastre. Mai mult, problema_banilor reprezint& aproape intotdeauna un element. central in procesul di “codependenta. Chestiunile financiare sint un indicator foarte sensibil in ceea ce priveste codependenta, intrucit b: esentiale ale existentei noastr ‘Banul este probabil cel mai percutant simbol al ideii de subzisten\a. Daca Peter vrea si-] recompenseze pe Paul, el nu-i d&48 Labirintul codependentei »Nu vad nici un motiv pentru care trebuie sa ma aflu aici“, incepe cl. ,Sunt un om sever, dar cinstit. Imi platesc taxele si imi achit politele. Fac economiica orice om care are putina disciplina. Daci oamenii gi-ar vedea de treburi cu aceeasi corectitudine ca si mine gi nu gi-ar mai viri nasul in toate, n-ar mai fi nevoie de inchisori si aziluri pentru sdraci. Ar trebui s4 v4 ocupati de neispraviti si criminali, nu de mine.“ »Oh, domnule Scrooge, dar pe mine m&_ interesati dumneavoastra. {nteleg ci mama dumneavoastri a murit cind v-ati nascut.“ »intr-adevar, doctore Hemfelt, dup& cum bine stiti. Dar nua fost vina mea. N-am dorit eu s& ma nasc.“ »Dar tat&él dummeavoastré v-a acuzat. V-a indepirtat, lasindu-va, ca s& zic asa, in grija altora, v-a trimis la tot felul de internate gi apoi v-a dat ucenic. Nu-i asa?“ Acuzatiile lui erau lipsite de temei, dar felul in care a procedat mi-a folosit enorm. Am dobindit solide cunostinte de afaceri dela un mentor pe care nu |-as fi cunoscut daca as fi rimas acas& cu tata. O nenorocire — daci ar fi sd ne ludm dupa scamatoriile voastre psihologice, de fapt, un mare avantaj pentru mine.“ »Nu v-ati cdsatorit niciodata.“ »Va dati seama cum te seacd de bani o nevasta, chiar si una linistita?* »Dar nu exista iubire in viata dumneavoastra. Nu exist caldura.“ »Eh! Ai vreo garantie c& vei fi iubit dacd te ciisdtoresti? Dac& m-as fi insurat, fara s& stiu, cuo zgripturoaicd? Nenorocire! Sau cu o femeie bolnavicioas’ — toate femeile sint fragile. Plateste doctorii, groparul gi iat%-m& tot cum am fost! Fantezia dumneavoastra romantica umbreste simtul realitatii.“ »N-ati tinjit niciodata dupa o mingiiere consolatoare sau dupa un cuvint cald? Dupa o simpla emotie?“ Domnul Scrooge se ridicd in picioare. isi pune palaria pe cap sio fixeaza cu un gest. ,Nu, stimate domn, acestea sint lucruri care NEVOILE AFECTIVE NE[MPLINITE 49 tin de copilarie. Viata mea e in perfecta ordine gi sint mulfumit de ca. Mergeti si gasiti un neispravit pe care s&-l tratati sau vreun prostanac care gindeste cu inima. La revedere.“ Merge spre usa gi iese in lumina scazuta a unei dupai-mese de iarna. Numai un miracol l-ar putea salva pe acest om de nefericirea inghetata a vietii lui amare. Cu siguranta, el nici maicar nu se gindeste sa aleaga dragostea! Bietul Ebenezer Scrooge! Pentru dragostea de mama nu exist& inlocuitor, iar el nu si-a cunoscut mama. Cind tata lui l-a acuzat pe micul Ebenezer de moartea ei, de unde putea sti copilul cX n-are dreptate? Daca zice Papa, inseamni ci e adevarat. in mintea fraged§ a micutului, lovita de trisnetul.dublu al pierderii mamei sial respingerii tatalui, s-a nascut ideea c& el nu meritd sd fie iubit. Vorbeam deo viata goala! Adultul Ebenezer gi-a umpluti cu lire, finde’ ele nu dau verdicté’sisint ugor d ajuns sf afle niciodaté c4 rezervorul trebuie umplut cu dragoste, nu cu averi. Ebenezer Scrooge este un exemplu clasic de codependent. Dependenta de bani Bani. Profituri. Mamona. Moloh. Mijloace de trai. Bani pesin. Bani gheata. Verzisori. Dolari (mormiaie un tip cu un teanc de bancnote intr-o cutie de carton pe care scrie: »Puneti banii aici!). Faceti o listé cu toate numele pe care le-a primit moneda noastrii nationala. Uluitor. Modul in care ne folosim de bani este extrem de relevant pentru atitudinea fata de noi ingine si fata de relatiile noastre. Mai mult, p' i element indecare’ dé ‘codepende Chestiunile financiare sint un indicator foarte sensibil in ceea ce priveste codependenta, intrucit banii au ulegatura ct a elemente esentiale ale existentei noastre: -disciplina§ i Subzistel it ~~ Banul ‘este probabil cel mai percutant simbol al ideii de subzisten{a. Daca Peter vrea s4-] recompenseze pe Paul, el nu-i di50 Labirintul codependen{ei un cartof sau un morcov pe care Paul poate literalmente si-] ingurgiteze pentru a-si asigura subzistenta. Peter fi di ceva bani. Paul ii converteste apoiin orice crede el de cuviinta: mincare, casa, haine. Banii sint rasplata comund a oricirei munci bine facute gi semnul succesului. Ei reprezint& contravaloarea munciigi, de cele mai multe ori, muncitorul isi apreciazi priceperea dupa marimea salariului. Banii sint aproape intotdeauna un cadou potrivit. Aproape fara exceptie, tulburirile grave de codependenti se leagi de chestiunile financiare. Strinsa legatura dintre bani si * codependenta poate lua diverse forme, unele dintre ele diametral opuse. Batrinul Ebenezer Scrooge ingramiadea averi sinu accepta si se desparta de nici un banut. Aceasta este o manifestare frecvent a codependentei. La polul opus se afla Roy Ware, un functionar guvernamental pe care |-am tratat in clinica noastr’. Roy era obsedat de tot felul de aparate. Nu era vorba pur si simplu de cutitul-minune de curdtat cartofi pe care fl vedem la televizor (8,98 dolari dac&-lvreti pe loc, 10,98 dac& nu. Sunati acum! Operatoarele noastre va agteapta!). Ela cumparat insdsi Masina Verde — o combinatie de plug si sap cu motor, fierstriu mecanic, masina de tuns iarba si de curafat copacii — cu toate cd peluza din jurul casei lui avea mai putin de 100 m’ si nuera nici un copac prin imprejurimi. O simpli camer de filmat nu l-a multumit; si-a cumparat ultimul ricnet in materie de aparaturd video, dotat cu cele mai avansate mijloace de editare si titrare. Are dou videocasetofoane (un VHS si un model mai vechi, ‘cu discuri), un cuptor cu microunde care gindeste, citeva telefoane fara fir, un calculator personal, un sistem de irigatie cu control digital, aparaturi de radioamator care prinde gi statiile politiei si ale pompierilor. Are patru carti de credit dintre cele mai renumite gi fiecare este incircatS la maximum. Se considera ca avaritia lui-Scrooge dauneazi afacerilor. Ins& pe Roy comerciantii il intimpina cu bratele deschise. Ambcle NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 51 comportamente extreme isi au ridacinile in aceeasi nesatisfaicut% nevoie afectiva de care am vorbit pind acum. Banii_se_pot_transfoi I sor fintr-un factor de dependenta. Ei se pot incadra in circuitul Y it de> dependel circuitul dependentei fot a Cfiresesi activ~ca drogurile sau alcoolul. Aceleasi caracteristici predomina: excesele (fie d tuieli, fie de economie), sentimentul éfemer ci detii - controlului asupra_ situatiei, evidentierea posibilelor efecte negative, sentimentul de vinovatie ca nu ai folosit banii mai bine, eliminarea sentimentului de culpabilitate prin noi excese. Si asa mai departe. NEGAREA Daca efectele codependentei sint atit de vizibile, de ce si mai ceri sfatul specialistilor? La urma urmei, persoana afectati de aceasta boala poate pur si simplu si identifice problema gi si ia mé§suri pentru rezolvarea ei. John Jordan ar fi primul care ar recunoaste cd exista o foarte mare dozi de bun simtin ceea ceam spus mai inainte. : : Dar lucrurile nu sint atit de simple precum par. Ex! cata: negarea. intrebati pe oricine dac& a avut o , $i el/ea se va grabi si raspundi ,,Da!“ »Si parintii tai au fost buni cu tine?“ »Au fost niste oameni minunati.“ Aici se intimpl& unul din urmatoarele doua lucruri: a) parintii persoanei_respective au fost oameni y varat cu aprecierea copilului lor; b) oana respectivd a avut o copilarie ingrozitoare si rezervorul ei este complet gol. Persoanele codependente care au suferi O grava privare de afectiune sint adevarati Imaestri_ ai negirii. Ea fi insofeste in permanenta, pentru c& acesti oameni au trait o viata intreaga in minciuna — inchipuindu-si, dorind, tinjind ca vietile lor s& fi fost frumoase cind, in realitate, au trecut prin suferinte de nesuportat datorita privarii de afectiune gi, probabil, violentei fizice. Le este imposibil s& se opreasci acum. Dacé realitatea reuseste si se 0 zona int pilarie52 Labirintul codependentei strecoare pe undeva, trecutul cumplit ameninta sa iasa la suprafatit cu toate rinile lui deschise, supurind de puroi si mizerie. Persoancle codependente tsi petrec intreaga viata incercind si ascunda aceasti mizeric. Deaceea, negareaeste v unobstacol major in calea vindecarii. Vindecarca nu poate incepe decit atunci cind se abordeaza corect problema negatii. Negarea se ascunde sub diferi ite miasti. De obicei, desi nu e ingropata cu grija. SA analizam cazul lui Bery! avenit la noi pe culmile disperarii, cind viata ei era Mason, care deja o ruina. La prima vedere, parea ca duce o viata de vis, pentru ci era o actrita celebra, un chip cunoscut milioanelor de telespectatori din toata lumea. Era una din putinele fiinte de pe pamint care putea spune pe drept cuvint: ,Am totul.“ Dar gi celebritatile sint oameni, nici mai mult nici mai putin decit oricare dintre noi. Femeia care a intrat in sala noastra de asteptare renuntase la fatada stralucitoare care-i distinge pe oamenii faimosi de unul oarecare. Ramasese insi eleganta — gratia fireasc& pe care persoanele extrem de atrigitoare o posed in mod natural. Renuntase de buna voie la orice machiaj gi podoabe, venind in fata noastra ca o femeie suferinda si obosita. Trecuse de prima tinerete si, pind alunci, fericirea 0 ocolise. Dac viata nu-ti poate oferi decit belsug material, atunci nu merit& sa fie traita. De ce nu putea sii iubeasca gsi sA fie iubiti? De ce nu se putea simti niciodati — niciodaté — multumita? Acum se afla in cel mai primitor cabinet al nostru. Parca si scaunul pe care se agezase ii zicea: ,Relaxeaz4-te gi da-ti drumul!. Pufdind nervos dintr-o tigara straina, infipta intr-un tigaret teribil de lung, incepu sa insire povestea tristei sale vieti. »Primul meu sof — cenemernic! Domnule doctor, arata aga de bine pe dinafara. fn realitate era un ticilos plin de vicii care ma si b&tea. Cind m-am miritat cu al doilea, tot Hollywood-ul a zis cA am facut 0 partida grozavi. Ce mai partida! Un rechin in costume italiene.* NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE , 53 Doctorul Paul Meier igi incrucisi bratele. ,, Toti cei cinci soti ai dumneavoastra au fost la fel? Atragatori pe dinafara si putrezi pe dinauntru?* »Toti cinci. Al cincilea — ce mai capodopera! Cel mai riu dintre toti. La inceput era plin de atentii, cA aproape ma sufoca, intelegeti ce vreau si spun? Se purta intr-adevar frumos cu mine. Dupa doua luni de la casnicie, s-a schimbat de parca ar fi intors 0 pagina in inima lui gi ar fi trecut la un alt capitol. Bautura, cocain’, marijuana, tot tacimul. Cind era pe jumitate treaz, ma lovea, iar in restul timpului zicea intr-o ameteali letargicda. Femeii de serviciu fi era atit de frici de el, c& nici nu venea la noi daca era acasi.“ »Acum va feriti de toti barbatii?* »Da si nu. Eo nebunie. M§ ard tot timpul, dar nu ma pot opri. Mereu imi bag mina in foc. Ai zice c&, dup& doua, trei nenorociri, invefi ceva. Tot ce vreau e un barbat dragut si normal care si tind la mine. E prea mult?“ »Si sinteti convinsa cai nu va puteti gisi fericirea decit intr-o casnicie?“ Se gindi un moment la intrebarea pe care i-am pus-o. ,Nu, nu-i aga. Nu am nevoie de un barbat cumsecade. Vreau un barbat cumsecade. Nu sint o feminist inversunati. E ceva rau in asta?“ »V-ati gindit bine. Mai aveti alte probleme pe care nu le puteti controla?* »Oh, sigur ci da! Ar trebui s&-| auziti pe agentul meu cum geme de fiecare dat& cind ma apropii de un magazin. EL ii spune mania de a-mirisipi banii-Imi plac lucrt ru i Siam din cind in cind probleme cu bautura si tranchilizantele. Nu cind lucrez; dar citeodata trec citeva luni intre roluri.” Nu putea da inapoi acum. Era ultima ei incercare disperat& de a cere ajutor si nu voia s& o piarda. In ora urmitoare, i-a spus doctorului Meier totul despre viata ei trait’ sub 0 zodie nefasti. Nici macar c&telugul ei, Shar Pei, nu o asculta aga cum voiaea. Pas cu pas, dezvaluia simptom dup& simptom. Viata ei era o imagine54 Labirintul codependentei viucolorata a problemelor codependentei, cu care multi dintre noi avem de-a face. intr-um moment de pauz, cind ea isi tragea rasuflarea, Paul lans& o lovitura cu care era sigur c4 va nimeri foarte aproape de tinta. ,,Cind ati fost agresaté sexual de tat’l dumneavoastri? In primii ani ai adolescentei?* Ar fi trebuit s& vedeti cum i s-au marit ochii gia ramas cu gura cdscata. Daci pind atunci fusese foarte dispus4 s& coopereze, in acel momenttrecu brusc la 0 furie teribila. , N-am spus despre asta nim&nui niciodata! Niciodaté! Nici macar mamei! Cum puteti spune aga ceva!“ $i asa mai departe. Nu stersese din memorie acel fapt, dar ii negase existenta ani in sir. Si-a pastrat micul secret rusinos ascuns sub pres. Nimeni nu stia nimic — cu exceptia memotiei ei. Deci, ce se intimplase in realitate cu Beryl Mason? fn familia din care provenea relatiile fusesera intotdeauna instabile; nici ei, nici fratilor ei nu li se acordase vreodata atentia plind de iubire de care aveau nevoie. in perioada in care a fost molestat% sexual de tatal ei, in loc ca rezervorul ei pentru iubire si primeascd un flux de dragoste de la el, canalul de comunicare s-a inchis ermetic. Durere, umilinta, vinovatie, sentimentul tridarii — toate acestea si altele au blocat cu desavirsire fluxul de iubire si i-au otrivit rezervorul. Beryl a pierdut acea parte a copilariei ei ca sicum anii respectivi i-ar fi fost, literalmente, extirpati din viata de un fel de bisturiu cosmic. ; Setea dé iubire, foaia dela baza prajiturii, nua fost satisficutad nicicind; rezervorul ei era gol; iar abuzurile din a treia foaie au accentuat lipsa de stabilitate a primelor doud. A plecat ca o furtun, nefiind deloc pregatit’ s& fact faté vreuneia din problemele ei. isi va pastra ascunse secretele, pentru c& dezgroparea lor e prea dureroasa pentru ao suporta. Unele persoane nu numai ci-si_ingroa pd_adine amintirile dureroase, ci le alung&.cu totul.-Din nefericire, finde’ durerea contamineaz& totul in jurul ei, intregul complex de experiente, NEVOILE AFECTIVE NEIMPLINITE 55 care are legitura cu trauma respectiva, va fi eliminat. Unii din pacientii nostri care au fost abuzati in copilirie igi_sterg in acea felie din viata lor si opun o mare intre ala in a rechema amintirile. rezistenta emo Speranta pentru viitor Poate fi ajutatd o persoani: ca Beryl? Daca Scrooge ar fi ajuns in clinica noastra si nu in spatiul cosmic cu un trio de ciudati, ce am fi putut face pentru el? Poate cineva — poti tu — sparge zi negarii prin si turd a unei cirti? ion a Pp rdinar de dureros, Atunci, de ces i, daca rezultatul aduce numai suferint’, iar vindecarea e mai rea decit boala? fn cazul lui Beryl, ca si in cel al sotilor Jordan, fara interve u 4, viata nu s-ar fi putut imbunatati, Problemele se agraveazi din ce in ce mai mult, ne evi cirea devine mai profunda. Ranile trecutului continua s& singereze. Efectul distorsionant al codependentei ne impiedick si vedem clar realitatea; facem. aceleasi greseli iar siiar, in tot acest timp ghidindu-ne dup eeeace credem cA vedem si.nu dupa ceea ce.exist& in realitate, Beryl a trecut prin cinci c&snicii inainte de a-gi da seama ci ceva nue fa regula cu felul ei de a vedea viata. Aranjarea stratului superior, pentru ca tortul si arate bine, este doar o masur& cosmetic, care nu ajutd la rezolvarea problemelor de adincime. Tratarea celui de-al doilea strat (relatiile de zi cu zi cu alte persoane) prin aplicarea unui plasture ajutd la fel de putin la récuperarea prdjiturii. Numaiatunci cind straturile de baza (trisnetul care i-a provocat durerea gi setea fundamentala de iubire) vor fi dezvelite si vindecate cu grija, tortul va fi iarasi apetisant. Daca vietile acestor oameni, sau viata ta, vor dobindi astfel o noua calitate, atunci acest lucru merit facut. In Colinda de Pasti, cea mai mare bucurie a lui Scrooge, cind s-a trezit a doua zi dimineati, a fost descoperirea c4 mai are inci puterea de a-si infrumuseta viata.56 Labirintul codependentei Povestea lui Beryl are un sfirsit fericit. S-a calmat dup vreo doua zile; s-a gindit ci doctorul care a reusit si scoata de la ea teribilul secret are ceva de oferit si s-a intors. Ca orice pacient care doreste si fie spitalizat, s-a supus unui examen fizic riguros pentru a elimina orice posibild cauza organicé a problemelor ei. S-a hotarit s4 se interneze atit pentru discretia oferitéa de aceasta solutie, cit si pentru a se vindeca lucrind alaturi de noi. Am intors pe o parte si pe cealalta fiecare detaliu al copilariei ei nefericite si al relatiilor ef dezastruoase. Am discutat cauzele gi efectele. De-a lungul séptiminilor, am revenit asupra fiecdrei probleme. Ea a suferit ingrozitor in tot acest timp, dar la sfirsit a iesit pe deplin vindecat&, un om intreg. fn cele din urma, Beryl a invatat si se raporteze atit la barbati cit si la femei, fara s& mai fie nevoit& si sc c&sStoreasca cu primii doar pentru a fi agresata ulterior. »Nu_mi-am dat seama niciodata ci fericirea Gi linistea sint inseparabile..Nici n-am stiut cit sint de bolnava pind nu m-am vindecat,“ a spus Beryl. Problemele lui Beryl aveau ridacini in al treilea strat al tortului ei. fn cele ce urmeaz& vom investiga natura acestui strat pentru c& el reprezinta fundamentul pe care se intemeiazi atit relatiile, cit gi simptomele lui Beryl gi, poate, gi ale tale. Nu e usor s& reconstruiesti o fundatie care a fost rea de la inceput gi a continuat sa se deterioreze intreaga viata. O data ce ti-ai pus in gind sa faci acest lucru, trebuje s& te apuci de treaba serios. ,.In cAutarea fericirii* nu este doar o frazi fara sens sau o inscriptie pe o bicataé de pergament ingalbenit de vreme. Este dreptul tau natural! Feri ii CAPITOLUL o PATRU Copildria pierduta Tatal lui Ann, comis-voiajor de profesie, lucra saizeci de ore pe. s&ptamina, acoperind o piaf& de vinzare ce cuprindea trei state. Mama eiera o fanatici, dedicindu-se unei idei, cauze sau religiilor orientale, cind cum o cuprindea entuziasmul. Dar Ann cunostea adevarata fata a parintilor ei, dincolo de orice aparente. Tatalei fusese crescut in mentalitatea incet&tenitd dupa razboi care cerea barbatului si trudeasca din greu pentru a-si intretine familia, in timp ce femeia este datoare si aibi grija de casi. Si-a iubit familia destul de mult, ca si munceascé fara incetare pentru ea. Le-a aratat dragostea lui in felul in care stia si in conformitate cu spiritul epocii, rolul lui in familie gi cu nivelul cultural pe care il avea. E de inteles faptul cX mama s-a plictisit si incerce si se adapteze rolului traditional, mai ales ci nici nu era cine stie ce" gospodina. in adincul sufletului era o fire boem4, plina de spirit si curiozitate. E normal ca ea s& fie pasionat& de o idee sau alta din cind in cind; era o femeie inteligenta si lucida, care vedea femeile din jurul ei emancipindu-se si se simfea oarecum lisat& pe dinafara. Dragostea ei pentru copii era la fel de profunda ca a oricarei mame. Ann se afla in clinicé pentru a scdpa de anumite obiceiuri alimentare nes&nitoase, inainte ca ele si devina prea grave. Nu prea ii statea in fire s& lase un astfel de obicei si-i domine viata. Ca58 Labirintul codependentei gi mama ei, Ann era o femeie lucida, inteligenta, frumoasi, cu nigte ochi negri minunati si un par negru stralucitor. Dela tatal ei mostenise ambitia si puterea de munc’. Fusese promovata de curind la sectorul de credite al bncii unde lucrase la casierie la inceput. Spre deosebire de mama ei, traise din plin migcarea feminista si beneficiase de toate avantajele ei. Ins4 nu-si didea seama ca aceasta ajunsese si fie dugmanul ei. Se agez pe scaun. ,Nu cred c4 am nevoie de prea mult ajutor. Am probleme numai cu mincarea, ce pare c§ a sc&pat de sub control. Stiti, tata a fost slab. E ceva mostenit.“ »Vorbesti cu mult& afectiune despre tatal tau.“ »A fost foarte bun cu noi. Ne-a oferit mai mult decit se putea.“ »De cite ori te-a dus la gridina zoologic4? Sau in parc?“ »N-avea timp pentru asa ceva.“ »O iesire la iarba verde simbita? Un pic de sport cu fratii tii?“ »Era prea obosit. V-am spus, lucra din greu. Nici nu I-am fi rugat.“ »Cei doi frati ai tai? Cuce se ocupa?* Jerry, cel mai mic, lucreazi la o linie de asamblaj. De fapt, i se potriveste. Eunom intr-adevarsimplu. Hamburger si bere, fari pretentii. Cu toate acestea, e foarte amuzant.“ »E un tip care gtie si traiasci?“ »Da. De fapt, ati folosit aceeasi expresie ca si sotia lui. Mark, fratele mai mare, se ocupa de vinziriin cele trei state vecine cuale tatalui nostri si dela un cistig de o suti de miia ajuns la afaceri de doua milioane de dolari; tata e foarte mindru de el.“ olti trebuie mult timp si multi munc& pentru a avea un asemenea succes.“ »Cred c& lucreazai mai multe ore decit tata.“ »Ce-mi poti spune despre timpul petrecut cu mama la? Eava .' ducea undeva? Stateati impreuna gi discutati, ca intre fete?“ Ann s-a gindit un moment. »Nu, nu prea. Mai mult ne tinea predici. Tinea predici despre vreo cauzi sau idee care o captiva. Dar nu discutii ca intre fete.“ COPILARIA PIERDUTA 59 »Mai ai vreo problema in afara de mincare?“ »Nu, numai asta, si in curind voi scipa si de ea.“ isi rasuci putin capul si parul ei negru pluti in aer. ,Sunt un om obigsnuit. La slujba, acas&, ma uit la televizor... “ »Emisiunile preferate?* nLeave It to Beaver“ pe cablu. Si ,,Dobie Gillis“. Ati vazut vreodati emisiunea? Stupid’, dar amuzanti. Inteleg c& realizatorul ei, Max Sculman, a murit nu demult.“ »Da. Cite televizoare ai, Ann?“ Aa... “ Numird in minte. ,,Cinci.“ »Dar bine, Ann. Locuiesti intr-un apartament cu un singur dormitor.“ Restul discutiei si cele care urmari au dezvaluit lucruri semnificative despre aceasti femeie extraordinari care se considera un om obignuit. Pe ling& faptul ci era obsedati de — televizor, era un dietetician_experimentat care-ti putea_spune ntinutul caloric a trei_ grame de orice. Tinara_sifrumoasi, se supusese deja la patru operatii estetice. $i nu era ined multumita. Acum se gindea sa-si schimbe numele. : Annera durero: le codependenta. Obsesiile ei? Mincarea, dar nu numai. Ca majoritatea codependentilor, Ann manifesta dependent& fati de mai multe lucruri. Celelalte: obsesia de_a munci, dependenta de televizor, gimnastica, operatiile estetice. Evenimentele din viata familiei in care crescuse au fost si mai revelatoare. Mama ei ar fi placut-o mai mult dac& nu ar fi aritat atit de fragila si feminina, si i-a spus lucrul acesta. Ann nu-gi amintea deloc si fi stat vreodata in brate la tatal ei. ASPECTELE MULTIPLE ALE ABUZULUI »Ne ective neimplinite“, stratul de baz al tortului nostru, sund ca ceva destul de abstract si confuz. Expresia respectiva ar insemna cu totul altceva pentru Ann decit pentru copilul unui alcoolic sau pentru unul maltratat fizic de parinti. Cu toate acestea, ceea ce-i lipsise ei fn copilarie, desi mai putin evident, a60 Labirintul codependentet provocat aceleagi traume ca gi in cazul oricdrei alte victime. Nici 0 curte de justitie din lume n-ar putea decide pe drept cuvint cA Ann. suferise abuzuri in copilarie, dar nu discut&m aici in termenii legii. Ann fusese maltratata. _ ~~ $8 ne uitim mai aient laa treia foaie a prajiturii — diversele forme de agresiune care se pot exercita asupra unui copil in crestere. Unele sint evidente, altele mai subtile. Toate duc la un deficit in rezervorul pentru iubire. Pe masura ce vom trece in revist& aceste forme de agresiune, compara-le cu amintirile copil&riei tale. Nici un parinte nu este perfect. Chiar si cel mai bun parinte poate izbucni din cind incind, din negstiint& sau din frustrare. A gregi e omeneste. Diferenta dintre o izbucnire ocazionala si o agresiune daéun&toare consti in gradul si consecventa acestor acte. Un obstacol temporar poate incetini curgerea fluxului de iubire, revenindu-si de indat& ce bariera este inlaturata. Dar agresarea permanenti il seaca. Aminteste-ti cd ,parinti* inseamni, din acest punct de vedere, mai mult dectt pariatii biologici. Parintii adoptivi pot juca acelasi rol. Un mentor cu autoritate, cum ar fi un alt membru al familiei, un antrenor, un profesor sau un conducator spiritual, poate fi considerat ,parinte“ clatorita imensei influente exercitate asupra vietii cuiva. De pilda, am intilnit cazuri in care, la acelasi pacient, putem vorbi de cinci sau gase ,parinti*. Toti acestia au ajutat la modelarea personalitafii pacientului, fie in bine, fie in rau. Diferitele forme de abuz se succed in ordinea descrescitoare acaracterul lor vadit. Cazurile cele mai clare de maltratare fizicit necesita interventia oamenilor legii pentru a constata abuzul, a evalua consecintele gi a lua masurile de rigoare. Abuzul pasiv e mai putin evident. Pe masura ce lista noastra creste, agresiunea este din ce in ce mai greu de identificat. Numai efectele sale nocive ramin la suprafata. De aceea, trebuie sipat adinc pentru a-i face pe pacientii nostri s4 recunoasc& unele din formele mai subtile de abuz si s& se confrunte cu ele. i i i i ! | COPILARIA PIERDUTA 61 Sa fim bine infelegi, aceste tipuri de agresiune nu provoaci daune absolut ireparabile; uneori exist sperante de vindecare si fara tratament. Iosif, fiul lui Iacov (copilul favorit ,cu haina - pestrita“) din cartea Genesei, a fost o victima clara’. Mama i-a murit cind era copil inca, tatal l-a protejat prea mult, fratii l-au urit gi i-au spus-o. L-au vindut ca sclav si el a trecut prin ani lungi de suferinte. Si totusi, cind situatia s-a intors in favoarea lui, a fost destul de puternic ca si-si ierte fratii $i si-si intimpine tat&l cu bratele deschise. : Dar, pentru majoritatea oamenilor, aceste probleme necesiti mai mult atentie si parcurgerea unui proces de vindecare in mai multe etape. Unul dintre primii pagi este identificarea naturii celui de-al treilea strat — a factorului sau factorilor care au impiedicat umplerea adecvata a rezervorului cu iubire al pacientului. Abuzul activ Este vorba despre agresiunifizice evidente, ugor de identificat. Batai. Molestiri. Abuzuri sexuale de orice fel, pind la contactul sexual. Acestea nu sint numai acte imorale, dar si ilegale in aproape toate sistemele legislative. Active si distructive, dar nu si ilegale, sint si manifestirile extreme ale furiei, violenta verbala. Tipetelesau acuzatiile violente si negindite (meritate sau nu, dar, in general, nefondate) lasi urme sicicatrice care se vor simti fara a se vedea. Copilul supus violentei verbale sau emotionale este agresat la modul activ. O reclama de televiziune fi ajuté pe parinti si vada cit de umilitoare este agresiunea verbal. Camera de filmat poposeste asupra gurii imense a tinui adult. Tot timpul se vede acea gura uriasa, si tot ce se aude este vocea unui adult spunind »Esti dezgustator!", Nu poti face nimic ca lumea?“, ,Dacd n-ai fi tu,-ag fi fericit.“ Oricine urmareste avertismentul televizat, poate simti durerea provocata de agresiunea verbala. Imagineaza-ti un copil care incearci sa faci ceva. Parintele lui il impiedica, chiar intinde mina gi-i ia lucrul respectiv ca si62 Labirintul codependenei termine el treaba: ,,Of, nu faci bine. Lasi-ma pe mine.“ Gindeste-te ce efect au cuvintele lui asupra copilului. O astfel de interventie, chiar bine intentionat&, este un abuz activ, care 4 afecteazi pe copil in aceeasi masurii ca si formele vadite de agresiune. Daca in trecutul tau au existat abuzuri active, trebuie si staiin fata realitatii, cu orice pret. In etapa aceasta nu trebuie si faci altceva decit si recunosti existenta lor. Acesta este primul pas important spre vindecare. . La fel de bine poti afirma, cu sinceritate: »Parintii mei n-au facut niciodata asa ceva.“ Dar tot n-ai scapat. Existii alte forme de agresiune, mult mai subtile dar la fel de nocive: privarea de “elementele necesare umplerii rezervorului tiu de iubire in copilarie, ceea ce numai parintii iti pot da prin timpul lor, atentia, grija si dragostea lor. Abuzul pasiv Unul sau ambii p&rinti sint atit de ocupati incit nu sint la dispozitia copilul lor nici fizic, nici afectiv. Din nefericire, foarte multe forme de abuz pasiv nu sint identificate ca atare. Cele universal recunoscute, cu un trist renume, sint generate de alcoolism si dependenta de stupefiante. Altele pot fi valorizate pozitiv de anumite segmente ale societ&tii — obsesia de a munci, de pild&. Harnicia e o virtute; pentru unii, munca e un fel de rugaciune. ,Abuz?* strigi adultul. Nici vorba! Am tratat un pacient, Bob, de un posibil abuz suferit tn copilarie. Boba fost socat si chiar jignit de faptul ci am putut gindi astfel despre tatal lui, care era obsedat de munca. »Cum indrazniti sd spuneti ci am fost agresat! N-aveti idee cit de mult trudea pentru noi tatal meu!“ »Deacord, muncea din greu. Si vorbim acum despre timpul pe care-] petrecea cu voi, despre atentia, afectiunea pe care vi le acorda — despre acele lucruri pe care un parinte trebuie s& le investeasca in copilul lui.“ »Da, dar... “ COPILARIA PIERDUTA 63 »Aveai nevoie de afectiunea lui, aveai nevoiesa-tispund cd tine la tine. Lipsindu-te de..“ »Da, dar... “ Nu c&ut&ém sd dim vina pe nimeni. Vrem si vedem cuma fost copilaria ta in realitate. Din punct de vedere afectiv, el n-a fost niciodat linga tine cind aveai nevoie de el.“ »Dar...dar...“ I-a trebuit mult timp s& se dumireasc’. Nu conteaza daca tatal lui Bob si-a neglijat fiul intentionat sau nu; baiatul a fost neglijat. Nu tineam si gisim vinovati cu orice pret; pur si simplu voiam sa stim dacd era sau nu aga. Si asa fusese. ExistA gi alte forme de abuz pasiv. Neintentionate sau inevitabile, efectele lor sint aceleasi. Abandonul este o form% de abuz si, sd fim bine intelesi, divortul, oricit de amical s-ar desfiigura, inseamn4 pirisire. Absentele fndelungate ale unui tat% care lucreaz& in armata inseamna& abandon. Tot aga este si moartea prematurd a unui parinte. Poate c&i acest abandon este necesar, ca in cazui soldatului. Poate ci este nei ntentionat sau inevitabil, ca, de pilda, oO moarte accidental4. Darin subconstientul copilului, acolo unde se afl& rezervorul de iubire, toate sint interpretate ca abandon. La clinica, ii intrebim pe copiii adoptati: ,,Te-ai gindit vreodata la parintii tai biologici?“ Un raspuns normal este ,,.Da“ sau ,,Citeodata.“ Cind persoana in cauzi raspunde cu vehement »Nu! Niciodata!", se aprinde beculetul. Mai mult ca sigur, copilul n-a reusit sd facd faté abandonului. Parintele care igi indep&rteazi in permanenta copilul comite tot un abuz pasiv. Foarte des descoperim cd 0 asemenea forma de abuz este greu de tinut minte sau de identificat. Tatal vine de la lucru gi se agazi si vada stirile de seara. ,Nu acuma, fiule*; ,Nu, Junior, sint prea obosit acum"; ,,Poate mai tirziu‘; ,Ei, nu vezi ci ma uit la stiri? Du-te dincolo*; ,Jucati-va afar’, copii“. Probabil, copilul nu-siva aminti dojenile permanente, fiindcs pentru elaga-i tata. Asa-i normal. »64 Labirintul codependentei Mama se intoarce de la serviciu, dela coafor, de la sedinta cu parintii, de la lectia de tenis sau de la sala de sport gi incepe si gateasca cina. ,Nu-mi mai sta in cale, te rog“, ,Dacd tot vrei sa faci ceva, impatura rufele uscate“, ,Nu, nu ma poti ajuta, o s& faci numai mizerie“, ,,Esti prea mic pentru asta. Du-te si te joaca“, ,Sa nu te vid in bucatarie cit pregitesc cina“. Un parinte flegmatic— de genul lui Spock din Star Trek — nu va reusi st umple rezervorul de iubire al copilului sAu pur si simplu pentru ca cel mic reactioneaza spontan, instinctual; copilul gsi adultul nu vorbesc aceeasi limba. S& examin&m agresiunea verbala pasiva. Nu tipi nimeni la copil gi el nu e niciodata acuzat de nimic, dar nici nu e Iiudat in vreun fel. Nici o incurajare. Nici o bucurie. Nici un sprijin. O pacientd de-a noastra si-a petrecut in casa pirintilor primii douazeci de ani de viata. Tatal ei n-a fost niciodata aspru cu ea, dar nici nu i-a spus pe nume vreodata. Este uimitor sa vad citi oameni vin la clinica noastra spunind: »in familia mea nu ne imbritisam niciodati, nici nu ne atingeam.* in cazul abuzului sexual pasiv, spre deosebire de cel activ, nue vorba de vreo atingere nepotrivita, pentru c& nu exista nici un fel de contact fizic. Copilul nu e niciodata mingiiat sau luat in brate. Nu e pregatit pentru viata sexuala, nu se discuté cu el despre aceasta. Lipsa afectiunii intre parinti este o alt& forma de abuz pasiv. De exemplu, o intrerupere grav a relatiilor sexuale intre parinti, desi nu se manifesta pe fata, este totusi Semnalata copilului. ,Am stiut intotdeauna ca ceva nu merge intre.mama gi tata, dar nu stiu despre ce era vorba. Nu cred c& acest lucru m-a afectat. Eu nu stiam despre ce este vorba.“ Ba da, te-a afectat. Te poate afecta. O mare parte din educatia sexuald a copilului se face pe cale intuitiva; fara sa i se spund, el simte daci mama gi tata au sau nu 0 viata sexuald armonioasa. Parintele care manifesta diverse manii sau un perfectionism accentuat poate si nu-i impuna copilului viciul, dar el vede cX COPILARIA PIERDUTA 65 mama curata baia cu periuta de dinti in fiecare sapt&mina, iar tata tunde iarba tot a treia zi. Mesajul, exprimat non-verbal, este : perceput. Daca ai trait linga un parinte care sufera de depresie cronic4, ai fost intr-o situatie de abuz pasiv. Un parinte excesiv ‘de moralist sau bigot transmite un mesaj agresiy. Inloc de bunittate, dragoste, tolerant, copiltl ,aude* instrdinare, alienare. Gindeste-te la zilele copilariei. Tine minte c4 notiunea de »copilarie normala* nu are sens pentru persoana care a trait amintirea respectiva. Copilul nu compara viata lui de acas& cu un anumit standard exterior. Pentru el, standardul este ins&si viata lui. In orice conditii ar creste, acestea sint , normale“ pentru el. El isi inchipuie ci familie si casc inseamna ceea ce a vazut acasa gia invatat in propria familie. Un pacient de-al nostru a descris aceast& situatie in felul urmiator: ,Acasi& la mine, tata binecuvinta mincarea cu palmele ridicate in timp ce rostea rugdciunea. Ni se pirea cA ca nue buna de mincat pina nu facea acel gest. Cind am luat prima dat& masa cu familia logodnicei mele, am fost gocat si vid ci ei se tin de miini in timpul rugaciunii. Stiu ci e un detaliu lipsit de importanta, dar m-a facut s4-mi dau seama ce relativ e termenul «normal». 7 Asa ca, uitd cuvintul ,normal‘. Te-au luat parintii in brate cit erai copil, se imbratisau intre ei? ffi poti aminti o situatie precis’ cind ai mers la ei cu o problema si ai fost intr-adevir ascultat? Te-ai leginat in bratele lor in timp ce le povesteai cum a fost la scoala? Te-au dus in diferite locuri? Ati facut ceva impreund? Cu alte cuvinte, privind in urmi, {i-i amintesti pe parinti aléturi de tine tot timpul? Daca asemenea amintiri sint cel mult vagi sau pur si simplu nu exist, noteaza pe o hirtie (da, scrie negru pe alb) gi treci mai departe.66 Labirintul codependentei COPILARIA PIERDUTA. 67 de sotie si mami. Zacea in halat sau dormea toat& ziua si lua medicamente. Pe la opt ani, Stephanie pregitea micul dejun. Primul lucru pe care-l ficea cind se intorcea de la scoala era si urce in dormitorul mamei ei si vada dac& totul estein regula sis-o ajute dacd avea nevoie. Apoi se apuca si pregateasc& cina. De nevoie, Stephanie si-a asumat rolul mamei in familie. Fark sa-gi dea seama, tatal ei a ajuns extrem de dependent de Stephanie nu extrema a rolurilor. numai in ceea ce priveste treburile casnice, ci si din punct de In cazul incestului, luat fn sensul propriu — adic’ o forma de vedere afectiv. Ambii parinti drenau astfel rezervorul de iubire al abuz sexual ac iv exercitata de un pirinte — copilul dev intr-o j fetifei, privind-o de fluxul afectiv pe care ar fi trebuit s&-1 in surogat de adult, un substitut sexual al i primeasca. Incestul emotional Suntem, in continuare, in cfutarea unui alt termen pentru a defini aceasta realitate. Cuvintul incesta primit conotatii nedorite. insa, in linii mari, sensutile lui sint perfect aplicabile cazurilor pe care dorim s& Je punem in evidenta. Incestul emotional n-are nimic de-a face cu sexul, desi, in cazuri extreme, se poate ajunge la molest&ri de naturd sexuali. Mai degraba, inseamno inversare ' ani : celuilalt p&rinte, fn cazul incestul ional, copilul este obligat | in cazurile extreme de incest emotional, atunci cind legit sa devind parinte. parintelui sau. Hl afectiva nefireasci devine suficient de puternica, se poate _ Inversarea rolurilor pe care o provoaca incestul emotionaleste i sila incest fizic. Dar acest lucru nw se intimpla inainte ca efectele incestului emotional s& devind foarte nocive. Cu citeva pagini inainte puneam intrebarea: »Parintii au fost alituri de tine atunci cind aveai nevoie de ei?“ Acum iti cerem sa ne spui daca: ,,Se intimpla adesea ca tu si fii alaturi de ei cind aveau nevoie de tine?“. Nu spune: »Da, dar... “ Nu incercim si gdsim vinovati; pur si simplu ne straduim si determinam conditiile reale ale copilariei tale. Dorim s4 ne dim seama daca, in mod voit sau datorité unei situatii speciale, ai devenit suportul afectiv al p&rintilor tai. mai subtili, mai greu de identificat si izolat decit abuzul Pasiv. Totodata, avem de-a face cu o mult mai puternicd negare. De fapt, unul dintre motivele pentru care folosim termenul mai dur de incest emotional este dea atrage atentia asupra lui. Impactul su il poate convingé mai bine Pe pacient de faptul ci avem de-a face cu osituatie extrem de grava. Cum am spus, termenul nu se refer& Ja abuzuri sexuale, dar este vorba tot de © perversiune, de nerespectarea rolului pe care trebuie s3-I aib% fiecare membru al unei familii, intr-un. fel sau altul, legaturile de afectiune care-i unesc pe parinti de copii se bulverseaz3. Gindul care domin& mintea parintelui (adesea prea pufin constient) este urmatorul: »Nu prea Visele neimplinite O pacienta care s-a vindecat de problemele ei ne-a oferit un fin la tovarasul meu de viat’, dar am acest copil pe care-l iubesc exemplu incint&tor. fn familia ei se lucreazd la o cuverturd din ~-p,mai mult ca orice.“ Sensul real al acestei fraze este: »Partenerul bucati de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Fiecare generatie de meu nu-mi oferi dragostea dup% care tinjesc (si rezervoarele femei mai adaugi vreo citeva patritele. Aidoma paturii neterminate, visele neimplinite ale p&rintilor intruchipeaz& o dorin{a fierbinte sau o idee obsedanti care se transmite copiilor. Drama american& clasici Moartea unui comis-voiajor exemplific& cu o extraordinara forti de sugestie problematica referitoare la visele neimplinite ale parintilor. Willy Loman, noastre sint goale), dar o pot obtine de la copilul meu.“ Ca jumatate de om, printele se orienteaza spre micuta fiint pentru a se simti intreg. Un exemplu de acest geneste Stephanie. Mama ei, suferind de depresie cronick, gi-a abandonat aproape cu des&virgire datoriile68 Labirintul codependentei nefericitul personaj al piesei, se dovedeste un ratat irecuperabil. Si totusi, el mai are o sans de reusita, se poate realiza prin succesul fiilor lui. In realitate, ei sint impiedicati si-si traiasc% viata, fiind siliti si trdiasc& in locul tatlui lor. Rezistenta unuia dintre ei, Biff, este sursa unei inegalabile tensiuni dramatice, indicind cit de coplesitoare poate fi aceast’ nedorith responsabilitate. Visele neimplinite reprezint{ ceea ce mama sau tata nu a reusit sa duca la bun sfirgit in viat&. Exist% anumite sfere din viata unuia sau a ambilor p&rinti de care ei au fost intotdeauna nemuljumiti. Se poate ca tatal s4 se simt frustrat sau neimplinit in c&snicie din punct de vedere sexual. Gindul la viata si cAsnicia lui stirneste un covirsitor sentiment de inutilitate, de frustrare. SX zicem, de pilda, ci simte o minie cronic& fat& de sotia lui, fati de femei in general. Daca nu rezolva aceast problema (si nu te poti confrunta cu neimplinirile din viatd fara ajutorul lui Dumnezeu), transmite faré si vrea sentimentul de frustrare fiilor sau fiicclor lui. Moartea unui comis-voiajor este o dram& clasici prin constructie si limbaj. Este o capodopera a genului. in aceeasi masur& este o inegalabil& ilustrare a celei mai frecvente nemultumiri. Ea vorbeste despre setea de succes, acel fir rosu care marcheaza profund destinul a numeroase familii. Tatil n-a reusit, dar succesul ii asteapta inci pe fiii lui care au toati viata inainte. Prin intermediul lor i se mai acord& 0 alt% sansa. Acecagi idee-apare, printre altele, in filmul Moment de rdscruce. Este vorba despre doua balerine ale unei companii de dansatori, care merg pe cii diferite. Personajul jucat de Ann Bancroft isi continua cariera pentru a devénio balering celebra, in timp ce personajul interpretat de Shirley MacLaine pardseste scena pentru a deveni sotie si mama. Dupa cum spune aceasta din urma: Tu ai avut succes; euam avut un copil.“ in prezent, fiica ei, avind-o pe Ann ca mentor, se afla in pragul succesului. Atit Shirley cit si Ann pot astfel s4-si traiascX visele neimplinite — una, sA COPILARIA PIERDUTA 69 simt& ce inseamni si fii mama, cealalta, gustul celebritatii. Filmul Propune si alte subiecte de meditatie, dar aspectul pe care l-am discutat anterior se contureazi cu o pregnanfa impresionanta. La clinica noastr vin frecvent pacienti care au suferit in urma acestui tip de abuz pasiv. Moartea unui comis-voiajor reprezint& un caz extrem. fn viata real neimplinirile se manifest mult mai subtil. Deexemplu, Peter caut& ajutor pentru vindecarea depresiei sale cronice. El a dorit intotdeauna si urmeze seminarul teologic si iat c& acum era pe cale si-si implineasc& visul. Dumnezeu ti ar&tase calea spre El gi totul mergea splendid — de unde depresia profunda de care sufera? 7 In disperare de cauza, mediculii convoaca pe membrii familiei lui Peter pentru a auzi si alte puncte de vedere. Tatal lui méarturiseste: ,,Am vrut foarte mult si urmez seminarul. Am facut cerere, dar am fost respins.“ Jenati, el si sotia lui au tinut secret acest episod. Fara s&-si dea seama, fiul lor a intuit c& ceva nu-iin regula, luind asupra sa neimplinirea. Datoritd terapici, el si-a dat seama ci, de fapt, n-a rispuns chemirii lui Dumnezeu, ci vocii acclei stafii din trecutul tatalui lui, Aparasit seminarul si depresia a disparut. 7 Intimplator, Peter este actualmente diacon in biserica de care apartine gi este foarte multumit de situatia lui. Altfel spus, face ceea ce fi place, rispunzind adevaratei chemiri divine. De obicei, problemele legate de neimpliniriies la supraf: Ja mijlocul vietii. Mai ales bacbatii, dar si femeile, isi petrec pri ani ai maturitatii urmarind un anumit tel, fie el banii, succesul sau intemeierea unei familii. Apoi, intr-un moment de introspectie, el sat ea zice: ,Stai o clipa! Nu-mi place ce fac. N-are nici un sens.“ Impulsurile care-] motivasera par a se stinge deodati, de parc i s-ar fi scufundat toate corabiile. »Cum de am ajuns in cerctil Asta vicios?* Exist& si un aspect pozitiv al crizei virstei de mijloc. in sfirgit, persoana respectiva realizeazi ck trdieste in fapt visul intrerupt al altcuiva.7o Labirintul codependentei fn cazul persoanelor cu credint& in Dumnezeu exist’ gio problema teologicd. Daca vreau si implinesc voia Domnului, este important ca eu sa nu-mi organizez viata in umbra mamei sau a tatalui meu, pornind in viata cu handicapul viselor lor neimplinite. Problema se poate extinde gi la alegerea tovarasului de viata. Daca mama e invergunata impotriva barbatilor in general si a tat&lui in special sau dacé tata le detest pe femei gi in special pe mama, oricit de mult ar dori ei cunda acest lucru, mesaji transmite qpé“hesimtité copilului. Uneori ‘acesta este ni: pentr’ care un tindr sau o tara alege gresit, ajungind la o cAsnicie nefericita. Intreaga familie std gi se gindeste, spunind : »Oare ce-o fi in capul copilului 4stuia?* fn mare parte, alegerea se datoreaza resentimentelor neconsumate ale tatalui sau ale mamei. Ideea ca reprezentantii sexului opus sint niste ticdlosi este preluata de copil, care traieste astfel nemultumirile parintilor s&i. Copilul exteriorizeaz& un conflict inabusit de tatal si mama lui. Mesaje existentiale negative Acincea categorie de abuzuri si, poate, cea mai insidioasa, se refera la mesajele implicite sau explicite primite de copii de la parintii lor, mesaje referitoare la ei insisi_ si la lumea inconjuratoare. Cine sint? Pot si am incredere in cineva? Ce este viata? Cine e Dumnezeu? Ce valoare am eu? Viata copilului se modeleaza conform unor mesaje, rosfitesau nity Mesajele negative pot fi verbaléfn loc de a corecta pur gi simplu comportamentul copilului, mama izbucneste cu minie: »Mai bine nu te-ai finascut! Nu esti bun de nimic.“ Cualte cuvinte, ii ucide personalitatea. Copilul nu are un sistem propriu de valori ca sd judece aceste afirmatii. Daca asa spune mama, aga trebiiié si . fie. Copilul nu are n poate spune: ,Biata ama! Poate are gi ea probleme personale, care n-au nici o legdtura cu mine.“ Nu. In ochii copilului, totul are legitura cu el. Cea mai importanti fiint& de pe lume tocmai i-a n_ mecanism rational de ap&rare, el nu_ COPILARIA PIERDUTA 7 transmis un mesaj si el il ia.ca atare. Un astfel de mesaj il loveste Pe copil cu o fortd coplesitoare. Perceptiile instinctive ale copilului, radarul lui innascut, pun in umbra cele maisofisticate aparate din Rézboiul stelelor. Copilul percepe intuitiv semnificatii gi nuante chiar in situatiile in care parintii ingisi nu realizeaz4 ci Mesajul a fost transmis. Poti si-i spui cit vrei ca iliubesti, dack nasterea lui n-a fost asteptata siincd regreti cd ]-ai avut, el va sti cu siguranta aceste lucruri. in aceeasi masu ra, o familie autoritara si rigid’ poate provoca aceasta codependenti. P blemele incep atunci cind modul de a gindi al parintilor estetmicubpermis, cind felul | Copii pleacd de acasi\ in, etape. Mental, afectiy $f fi ayenti in afara cuibului, adesea inainte deale fi crescut toate penele. Asa gi este firesc gi sindtos. Pirintele rigid, care asteapta © de la copilul lui si mearga ca gi legat in lesd, trebuie si fie gata in orice moment pentru o explozie. Chiar dacd este vorba de o izbucnire silentioas&, pagubele nu pot fi evitate. Autoritatea corect’ s spirituala puternicd se opt ti guste. Unde putem trage o linie de despartire? Cind te gindesti la trecut iti dai seama cd e aproape imposibil si trasezi o linie clara, ca si nu maivorbim despre puterea dea distinge de ce parte aeis-aaflat familia ta. Nu uita, in timpul citirii, c& de aici apar probleme. Daca inc nu intelegi totul, s-ar putea s& intelegi mai tirziu. Adesea, la clinic’ sau in emisiunea pe care o realizim la radio, »Clinica Minirth-Meier“, pe masura ce trecem in revista aceste forme de abuz, un pacient sau un ascultator spune: ,Hopa! Am avut parte de toate la mine acasa!“ O forma de abuz poate genera la rindul ei alta; ele se pot manifesta simulian, :72 Labirintul codependentei COPILARIA PIERDUTA O indelungata& experienta ne-a invafat cd abuzurile constante de acest tip pot duce si la alt gen de probleme, nu neapiirat legate de codependenta. Segmente importante ale copilariei in care a avut loc abuzul sint literalmente eliminate. Charles nu-si aminteste nimic despre experientele sale din clasele sapte-opt, nici macar scoala pe care a urmat-o. fn timpul acelor doi ani, un unchi ce se mutase alaturi de familia lor il molestase sexual. Jennifer igi aminteste ci tat&l era implicat intr-un proces important cind ea avea zece ani, dar nu-si aminteste sd fi avut zece ani vreodata. Pierderea provocata de abuz rupe simetria prajiturii, seacd rezervorul, generind probleme grave. Pentru Ann, pacienta dependenta de mincare gi de televizor, a fost foarte greu si admita c& a avut parte de o copilarie nefericit’. La urma urmei, parintii ei ii voiau numai binele si erau oameni atit de cumsecade. Abuzul comis de tatal ei fusese involuntar. O iubea pe Ann atit de mult, incit era dispus si munceascé pentru ea din greu. El n-a facut decit sa joace cu deosebit succes rolul pe care i-] atribuia societatea, acela de cap gi suport al familici. In mod firese, el n-a facut altceva decit ci a implinit intru totul ceea ce-i impunea spiritul epocii. Mintea vioaie a mamei ei vedea tot felul de lucruri frumoase gi interesante in jur. Ele o impiedicau s& se concentreze asupra familiei gi fi captau interesul fiindca, la vremea respectiva, conditia femeii, in general, nu-i oferea prea mult. Neglijarea familiei si lipsa de comunicare nu erau intentionate. Dar acestea existau. . Aumbii p&rinti, si Ann in aceeasi masura, erau convinsi ch isi crese copiii asa cum trebuie. Identificarea” semnificatici reale a evenimentelor copilariei ei a fost esentiala pentru vindecarea lui-. ' Ann, aga cum trebuie si fie si in cazul tau. In lipsa ei, nici Ann, nici tu nu poti invata cum si alegi s& iubesti. Cum se poate ca dependenta lui Ann de televizor, multimea de operatii estetice sau obsesiile ei in legitura cu mincarea si fie COPILARIA PIERDUTA 73 7 provocate de abuzul pasiv? Sc poate ca nefericirea ta de acum si aiba radacini in trecut? Am analizata treia foaiea tortului: abuzul, cu formele lui multiple. Si vedem cum se converteste acesta in problemele noastre actuale.CAPITOLUL CINCI Reveniri obsedante Ce au ficut John si Gladys Jordan pentru a exorciza fantomele care le distrugeau linistea sufleteasci? N-a fost usor. Dupa citeva siptimini au venit, fark prea multa tragere de inim&, si se programeze pentru o nous sedinta. Sedeau la fel ca prima data, John foindu-se pe scaun, iar Gladys jucindu-se cu miinile in poala. Chipul tras si rigid al lui Gladys nu 0 araita nici cu ozi mai tindra decit la prima vizit3. Am inceput: Gladys, data trecut’ am vorbit despre tat&l tiu si despre influenta pe carea avut-o asupra ta... despre faptul ci nu auzea niciodata ce-i spui, c4 n-a fost nicicind alaturi de tine. Ti-am sugerat ca ai transferat asupra lui John lipsa de deschidere a tatalui tau, rol pe care iti inchipui c& orice tati il are intr-o familie, desi John nu este o persoand obtuzi. Te-ai mai gindit la acest lucru?* »Da.* fsi umezi buzele. »Sincer vorbind, nu vad s& fie vreo leg&tura. John nu seamiiné deloc cu tata. John nu fumeaza, nu bea, e un bun crestin — tata nu era. Singurul lucru care-i apropie este ca nici unul nu ascult& ce-i spui. Ei nu te aud cu adevirat. Domnule doctor, dumneavoastri nu infelegeti ce incere si vA spun.“ “ intrucit specialistii in terapie sint antrenati si auda si si asculte ceea ce li se spune, reactia lui Gladys araita multe despre problema pe care 0 avea. i COPILARIA PIERDUTA 75 »John, deoarece tatal tau a fost atit de inclinat sii te critice gi s& nu te accepte asa cum esti, crezi ci ai devenit hipersensibil la asta — auzi critici si cind ele nu existi?“ John pufni. ,Usor de spus. Dumneavoastri nu traiti cu Gladys.“ »inteleg, deci, cA nu sinteti de acord cu interpretarea mea.“ »As vrea si fiu, dar, pur si simplu, lucrurile nu stau aga. Se fac tot felul de glume pe seama nevestelor cicilitoare. Nu sint ~ amuzante.“ »Cu asta sint de acord.* Orice musculit’ impartiala, care ar trage cu urechea la discutiile obisnuite dintre sotii Jordan, ar vedea imediat c& evaluarea noastra fusese corecta. Era evident. Singurii oamenidin lume care nu vedeau solutia erau sotii Jordan. De ce? FACTORI DIN SPATELE OBSESIEI Dorul de cas& In 1960, Sheila Burnford a publicat povestirea cu animale Incredibila célatorie. Desi e vorba de o fictiune, a pornit de la intimplari reale. Doi clini gi o pisica, dati in grija departe de casa, in timp ce familia era plecata intr-o vacant& prelungita, au simtit nevoia covirsitoare s& se intoarcd acasi. Dorul de cas ii poarta spre vest de-a lungul a cinci sute de kilometri, prin pustiurile nemAarginite ale Canadei. Lipsa de confort, pericolele, nenorocirile, nimic nu-i opreste din drum. Trebuie si ajunga acasi cu orice pret. Multi ani dupa ce puii de somon coboara pe firul rfurilor unde s-au nascut ca sa ajunga in ocean, chemarea locurilor de origine ii aduce inapoi, in aceleagi ape, in acelagi piriu. Acolo unde s-a niscut, pe acelasi mal, somonul igi depune icrele gi moare. Oamenii dau din cap cu uimire cind li se vorbeste despre misteriosul instinct care le poarta mereu spre casi pe pasiri si76 Labirintul codependentei COPILARIA PIERDUTA 7 animale, uitind ca si fiinta umand riticitoare poseda acest instinct, manifestat insd sub alte forme. John clatina din cap la aceste exemple. Instinct? SA fim seriosi. Gladys s-ar putea rataci in drum spre magazin.“ »Daca n-ag fi fost linga tine cu harta, n-ai fi gasit Dallas-ul,“ raspunse ea. »Suntem in Dallas.“ »Stiu." /. Laom, instinctul care-] ajuta s4-si giseascd drumul spre casi / Muare leg&tura cu geografia. El functioneazd exclusiv in interiorul spatiilor nemarginite ale mintii noastre. Nu este vorba de ciutarea in spatiul fizic a locului nasterii gi copiliriei noastre, ci, mai degraba, de dorinta de a-l reconstrui in viata noastr’ de acum. Thomas Wolfe a spus ,Nu te poti intoarce acasi.“ / Nici nutrebuie. Noi ne aducem casa in prezent. Cu totiiavem ‘9 nevoie fundamental de a recrea contextul familial originar, ; circumstantele cunoscute, chiar dacté ele se dovedesc a fi dureroase si devastatoare. Acesta este unul dintre cele mai tulburdtoare lucruri pe care trebuie s&-l inteleagd persoana codependenta. ~/& O trasitur acteristic’ persoanelor_codependente este Hnc&redtura excesiva desentimente de culpabilitate el jgindire magici. Acesti doi factori (printre alli) jo ‘important pentru perpetuarea ideii de familie, formati in contextul familial originar, deoarece persoanele codependente simt nevoia covirsitoare de a reitera trecutul, in mult mai mare méasurd decit oamenii obignuiti. Sespune ci doar 20% din deciziile | noastre sint luate cu ajutorul partii rationale, constiente a | psihicului nostru. Restul au radacini mult mai adinci. Iar zonele profunde ale psihicului persoanelor codependente au fost deformate asemeni copacului lovit de trasnet. Gindirea magica Gindirea magic poate fi numitd gi neyoja dea crea universuri compensat 3 se intelege usor prin exemple. S4 analizim cazul lui Louise, ai carei parinti erau alcoolici. Fratele ei, cu doi ani mai mare, a tinut familia si nu se destrame. Louise nu voia decit si plece. A avut rezultate bune la scoala, a facut doi ani intr-unul, a absolvit cu un an mai repede gi s-a inscris la o scoala de asistente medicale, unde a devenit cea mai bund studenti. Dup doi ani de cursuri in cadrul programului de patru ani la Spitalul St. Joseph, a ajuns pacienta a clinicii noastre. Sedea incremenit& pe un scaun de linga pat. Obosit&. Foarte obosit’. Isi legase strins parul castaniti intr-o coada la spate, astfel eX fata ii parea gi mai tras’. Avea cam 1.57, miini lungi, gratioase gi ochi patrunzatori. Si 45 de kilograme. »Domnule doctor Minirth,“ incepu ea, ,Nu cred ci amce cAuta aici. Trebuie sa stiti asta de la inceput.* »MA bucur cd esti sincera. Sinceritatea ne pune de la inceput pe calea cea buna.“ Frank se aseza in coltul camerei, lao distanta buna de ea. ,Cum te simti?“ Privirea p&trunzatoare poposi o clipd asupra lui ca apoi si lunece mai departe. , Vreti intr-adevir si gtitie* »Te rog.* win patru zile m-am ingrasat cam doud kilograme. Daci indrumatoarea mea de la scoala de asistente n-ar fi insistat s& vin, n-ag mai fi aici.“ »Cintéreai 43 de kilograme cind te-ai internat. Cam cit mai aveai pina la greutatea ideala?* »Eram destul de aproape. Ideal ar fi fost si mai slibesc cinci, sinu mai aveam aga mult.“ Zimbi cu tristefe. Se spune cd ultimele kilograme sint cel mai greu de dat jos.“ »Cu siguranfa c& la scoala de asistente ai invitat despre anorexie.“78 Labirintul codependentei Privirea ei incremeni si ochiii se insufletisera brusc. Sigur cA stiu ce-i anorexia,“ pufni ea. ,,indrumatoarea mea gregeste, nu-i vorba de asta, in cazul meu. Eu imi controlez greutatea. Vreau s& ma mentin in forma. Asta-i bun-simt, nu boal&. N-are dreptate.“ Dadu din umeri. ,Dar pind imi faceti toate analizele alea si-i spuneti cd n-are dreptate, eu ramin inchisa aici.“ »Ne-a telefonat ieri. Ti-a ldudat mult puterea de munca. Te admira pentru altruismul tau — spune cd esti gata oricind sa-i ajuti pe altii.“ »Da, cred ca aga-i.* . Frank 0 privi in tacere o secunda. Louise? De ce vrei sa te faci asistent& medicald? Zau, de ce?“ Ochii ei isi pierdura din nou stralucirea. Privi tinta pentru o clipa, apoi plec& ochii. Inclina ugor capul. ,,Ca s& scap de acas&. Stiti, de mama si tata. Betivi inrditi. Tata si-a pierdut slujba cu doua luni inainte ca eu s& termin gcoala si mama n-a lucrat niciodata. N-aveam nici un ban. E greu sa rezisti la programul Spitalului St. Joseph, dar, o dat& ce te-ai inscris, iti asigura cazarea, mesele gi o bursa. A fost singura posibilitate de a-mi continua studiile, altfel n-ag mai fi avut decit s& m& inrolez in armata. M-am gindit c&é m-ar putea duce departe mai repede.* »P&rintii tai trebuie s& fie foarte mindri de tine.“ »Tata, da. Mama-i suparata. Crede ca ar fi trebuit sA rimin acas& si s4 urmez facultatea acolo.“ »Te deranjeaza ci e suparata?* »Tot ce-am facut vreodati o enerva. Vrea sii stau acasi ca si-i tin gospodaria, asta-i adevarul. Cred c& atunci cind voi ajunge asistenta, voi cistiga destui bani ca s4-i angajez o menajera. Asa o s& fie totul facut ca lumea. Cind eram in liceu, n-am prea reusit si mA descurc cu toate treburile casei si cu scoala pe deasupra.“ Ai avut ceva activitati extrascolare?* »Nu. Tata zicea cd ar trebui s& joc baschet, dar 1,70 nu inseamn cine stie ce inaltime in zilele noastre.“ Se apleca inainte si buzele ei palide se strinsera intr-o linie subtire. Respira adine. COPILARIA PIERDUTA 79 »Stiti... tata bea din cauza mamei. Mi-a spus-o el. Dacd n-ar fi fost ea, el ar fi fost un om foarte drigut.“ iti poti da seama deja care era cauza copilariei pierdute a lui Louise: ambii parinti alcoolici, deci niciodati ling’ ea cind avea nevoie; prezumtiva victima a unui incest emotional, intrucit si-a asumat un rol care-i depasea virsta; mesajul negativemis constant de mama ei. Prost hranit, copilul din Louise n-avusese niciodata sansa sd creasc4. Rezervorul ei de iubire era gol. Sa vedem cum se raporteaza copilul la lume? S& udm un nou-nascut, pe deplin autocentrat. Mi-e foame. Nu ma simt bine. Vreau. Am nevoie. Pling. Vine mincarea. Vine caldura. Vine tot ce-mi trebuie. Am cerut si mi s-a dat. Eu am facut si vind mincarea si tot ce am nevoie. Asa e firesc. Dumnezeu S-a referit E] insusi la iubirea de sinecinda spus: ,Iubeste-I pe aproapele tau ca pe tine insufi.“ | Lumea copilului se dilata neincetat, orizonturile lui se largesc pe masura ce creste. Si, oricit de altruisti am deveni, o particica din noi vrea ca lumea s& se invirti mereu in jurul nostru, asa cum parea sa o faci odinioara. Cind Galileo s-a opus celor ce sustineau’ c& Pamintul se afla in centrul universului, conflictul viza mult mai mult decit pozitia stelelor sau a planetelor: Eu si, prin extensie, intreaga omenire, mé aflu in centrul tuturor lucrurilor. Avem ideea aceasta in singe. Elementele gindirii magice se intilnesc si dupa prima copilarie. Chiar si atunci cind copilul intelege cd lumea depaseste cu mult limitele a ceea ce el cunoaste, concentrarea asupra Propriei persoane ramine. Pentru copil, cum se intimpla gi in anumite culturi contemporane, lumea exist& literalmente in mintea celui care o contempli — elementele realitatii inconjuratoare sint percepute ca semnificative numai in m&sura in care ele il afecteaz& pe copil. Conform aceleiagi logici, copilul insusi poate influentalumea inconjuratoare si, dac& nu reuseste si schimbe ceea ce trebuie schimbat, inseamni cd, intr-un fel, elede vind. Nu numaizinele au baghete magice. Copilul gindeste: ,, Dacd80 Labirintul codependenfei fac asta si asta, se intimpla asa $i asa. Daca sint perfect, mami : mé iubeste. Dactt fac totul bine, tati ma ia in seama.“ Un copil nu poate ghici ci mami si tati au gi ei problemele lor, care izvorasc din surse pe care el nu le poate banui. Unica legatura afectiva a copilului este cu parintii; logic, singura legatura afectiva a lor are de-a face cu el. Pentru copil, tot ce simte mami si tati este neap&rat din cauza lui. ,Dacd mamie nefericit&, eu sint de vina.", »Dac& nu i-ag fi o povara, tati n-ar bea aga mult.“ »Daci fac X, atunci se intimpla Y“. Gindire magica. Gindire codependenta. Desigur c& in realitate copilul are prea putin control asupra a ceea ce se intimpla in jurul lui. De obicei, nici macar ciinele familiei nu ascult& de un copil de cinci ani. Singura lui speran{a de a controla situatia se afla in lumea imaginara, de unde poate jmplini dorinta primordiala de a transforma visul in ,realitate*. Parintii vor sa divorteze si copilul isi spune: ,,Dacd m-as putea purta cum trebuie, asta nu s-ar intimpla“. Tata este obsedat de munc& si micutul isi imagineaza: ,,Dacé ar fi mai pléicut sd stai cu mine, tati ar sta acasd“. Gindirea magick e copilaroasa si adevaratii ei maegtri sint copilagii. Tot aga sint si copiii fara copilarie, chiar gi atunci cind devin adulti. Majoritatea actritelor sint frumoase gi subtiri. Toate revistele gi prezentirile de moda ne arata manechine subtiri. Majoritatea hainelor sint concepute de creatorii de modele pentru persoane subtiri. ,Siluet&! Jos grisimea!*, strigi cultura noastra. fn coridoarele intuinecate ale mintii Louisei se ascunde obsesia: »Dact ajung sé fiu destul de slabd, voi fi fericité si tofi ma vor iubi.“ Si: ,Stiu cd pot schimba trecutul dacdé mé straduiesc mult.* Una din ideile fixe: ,,fn sfirgit, mama va gédsi ceva sd-i plact la mine dac& cumva, nu stiu cum, voi deveni mai demné de a fi iubitd si vot avea mai mult succes.“ Si, cel mai oribil si mai primejdios gind: ,,Personalitatea si fericirea tatdlui meu au fost modelate de ceilalfi; deci, siin cazul meue la fel.“ Gindire magica. Intreaga viata a Louisei este sufocati de ea. COPILARIA PIERDUTA 8 Gindirea magica aduce dup sine sentimentul de culpabilitate. Vinovatia si gindirea magica se hrinesc una din cealalti. Sentimentul responsabilititii pentru ceea ce se intimpla (,Dacé fac lucrurile exact cum trebuie, pot interveni magic pentru ca aceasta situatie neplacuta s& aib4 un sfirsit fericit.“) are un revers extrem de neplacut: ,,Dacd nu iese totul bine, inseamni ci e vina mea c4 nu m-am str&duit destul.“ Deci, ce se intimpla? Oricit de mult s-ar stradui, situatia neplicuta se sfirseste tot rau. Parintii divorteaz&. fn ciuda celor mai mari eforturi depuse de copil, tatal obsedat de munc& nu st& acas’. Cind magia copilului esueaza, sentimentul vinovatiei fi ia locul. »Dacd ag fi incercat mai mult, totul s-ar fi sfirgit cu bine. AM esuat.“ »Din cauza mea se cearti.mama si tata. Pot si dovedesc — ti aud vorbind despre mine. E numai vina mea.“ Periplurile vinovatiei imaginare Nici una dintre aceste afirmatii nu e adevarata, desigur. Copilul nu are nici un mijloc, magic sau de alt& natura, de a controla ce gindesc sau fac parintii lui. Nici o fiintd umani, nici copilul, nu poate de una singurd s& fac fericit sau si distruga un alt om. Copilul are mult prea puting influenta din punct de vedere afectiv asupra parintilor lui, mai ales (si de obicei cu acest lucru ne confruntim) daci ei sint persoane codependente care au probleme serioase. Desigur ci nu e logic, dar sentimentele noastre fundamentale nu sint generate de ratiune. Vinovatia a reprezentat o puternicd fort motrice a periplelor din mintea lui Beryl Mason. Daci tatil, figura paterna coplesitoare, o molesta sexual, trebuie ci acest lucru se intimpla din cauza a ceva ce a facut ea. Altfel, de ce s-o fi tratat asa? fn adincul sufletului ei, a simtit c& este ceva ingrozitor de rau. Ceea ce n-a simtit a fost ci numai el e responsabil de intreaga situatie. Valorile morale ale viitorului adult erau in plin proces de formare82 Labirintul codependentei la acea virsta. Situatia fi sepa total de sub control. Imaginatia a preluat controlul. ,,Trebuie cd e vina mea!* Cu tofii avem sentimente de culpabilitate, in mod natural si justificat, citeodata chiar fara si vrem. Nu trebuie s4 iei in considerare argumentul pacatului originar pentru a vedea ci acest sentiment exista si la copiii mici. Vina dovedita poate fi iertata. Obisnuitele pacate ale copilariei sint evidente gi pot fi usor iertate. Falsa vinov&tie este mai putin evidenta si, de aceea, mai greu de detectat. Ea te invenineazi, te roade pe dinauntru. Dupa ani gi ani, neobservata, neiertat&, fisneste la suprafati sub cele mai imprevizibile forme. La maturitate, Beryl Mason nu reusise incd s{ depdseasc& marea tragedie a copilarici ei. Vinovatia si alti factori au iesit la suprafata sub forma autoflagelarii. Continua s& aiba legituri cu barbati pe care in adincul sufletului ei considera ci-i merita, barbati care se purtau cu ea la fel de ingrozitor cum facuse tatal ei in acel trecut intunecat si mizer. REVENIRI OBSEDANTE S& aliturém nevoia innascut& de a recrea mediul familial originar gindirii magice si falsei vinovatii. Daca situatia in familia in care s-a nascut a fost plind de suferint& (chiar daca copilul nu si-o amintegte ca atare), durerea originara trebuie retraita din mai multe motive. Primul motiv: Dacd evenimentele pot fi retraite, readuse la viata, de data aceasta pot rezolva situafia. Pot vindeca durerea. $tiu cd pot! Gindire magicd. Persoana codependenti simte o puternic& nevoie de a merge inapoi in timp si a indrepta greselile. Cu totii facem acest lucru intr-o oarecare masura, atit cind este vorba de lucruri materiale cit si de legaturi sociale. ,,Dac& ag putea din nou... “ este ceva foarte obignuit. In sine, e un lucru bun. fnvatim din greselile noastre si reparam ce se poate repara. Dar persoanele codependente, ca de obicei, imping acest lucru la extreme. Ele trebuie si-indrepte COPILARIA PIERDUTA 83 lucrurile. Ele trebuie s& repare greseala initiali, s& vindece suferinta originara. Al doilea motiv: Pentru cd am fost vinovat de acea situatie initiala dezastruoasd, trebuie sa fiu pedepsit. Suferinta mi se cuvine. Asistentii sociali, inclusiv cei care lucreaz% in clinica noastra, au numeroase ocazii si spund: ,Cauti necazul cu luminarea! Te pui voit in situatii care nu-ti vor aduce decit suferin{a.* Noi incercim sa nu spunem aceste lucruri cu voce tare; ii lisdm pe pacienti s&-si dea singuri seama de adevarul lor. Pe ling& dorinta ascunsa de a ispsi o vind imaginar§, se prea poate ca persoana codependenti s&% se desprind& cu greu de nenorocirea ei. Simptomul principal al codependentei este dependenta, si codependentul poate fila fel de bine dependent de suferinta. N-are importanta cit de mult sufera, cel putin e acasda. Situatia fi e familiara. Se simte bine intr-un fel, chiar daca iI'doare. Altreilea motiv: fn cele din urmi, e acea dorinté dea aveain Jur lucruri cunoscute, sigure. Se poate foarte bine ca familia din care provine codependentul sa nu-i fi oferit un mediu sigur, confortabil, dar este singurul spatiu al copilariei pe care el il cunoaste — singura forméa de ocrotire pe care a simtit-o vreodati. Chiar mai mult decit adultul normal, persoana codependent& cauta refugiul in situatiile cunoscute. Adauga gindirii magice si sentimentului de yinovatie acel instinct care iti intoarce pasii spre casa si vei incepe si intelegi de ce copiii care provin din familii cu probleme sfirgesc aproape intotdeauna prin a se implica in relatii dezastruoase. Dureroasa, ingrozitoare situatie, chiar imposibil de imaginat, dar pentru persoana codependenta ,asta inseamna acasi. Este 0 noua sans& de a indrepta lucrurile. Este ceea ce merifi si ai meritat dintotdeauna.* in acest fel, persoanele codependente ajung, de obicei, sA sc angajeze exact in genul de relatii pe care au jurat si nu le accepte niciodata. Acceasi pies& jucati de nenumirate ori, in mii gimiide variante.84 Labirintul codependentei L-am intrebat pe John sub ce aspect crede el ci seamani Gladys cu tatal lui. Zimbi smechereste. ,,Amindoi isi taie unghiile de la picioare deasupra toaletei.“ »Crezi c& poti spa ceva mai adinc?“ : Redeveni serios. ,Adici, va referiti la lucrurile mai putin vizibile — la faptul c& amindoi sint suciti si vegnic nemultumiti? Ei bine, Gladys tine casa ca 0 oglind&. Chiar ca o oglinda. Fiecare perna e la fel de umflata, fiecare bucatica de jaluzea e stearsi de praf, fiecare flecustet e mereu in acelasi loc. Tata era Ja fel in ceea ce priveste chestiunile spirituale. Sidac’i ma gindescbine, si inalte privinte. Totul trebuia sa fie exact. Nu m-am gindit niciodati la asta pind acum. Dincolo de diferentele fizice evidente, sint o multime de lucruri care-i apropie.* »Gladys, seamana John cu tatal thu?“ »Amindoi sint inchisi in ei ingisi, amindoi distanti. Nici unul n-are timp pentru mine, nici unul nu ma vede cu adevirat. Sunt o maturd... un robot de bucatarie fara suflet. Pentru amindoi.“ Nevoia dea recrea contextul familial originar si, pe cit posibil, de aindrepta situatia este coplesitoare, indescriptibil de puternicd la persoanele codependente. Chiar si atunci cind partenerul nuare ‘cu adevarat caracteristicile recurente (de pilda, John o asculta in realitate, doar Gladys igi imagina c4 n-o ascultd), el este perceput ca atare pentru a alcatui imaginea doritS. Aceasta este teribila capcand in care cade codependentul:: Dacd reugese sd Siu partenerul ideal, atunci pot sdi-l fac mai bun gipe tovardsul meu de viata. Astfel imi pot implini acea fantezie din copildrie care spunea ca, dacé ag fi un copil perfect, as putea cumva st indrept lucrurile din familia mea. . Nu pentrua-] nec&ji pe pacient, ci pentrua-I face si gindeasca, putem pune urmatoarea intrebare: ,,De fapt, cu cine te-ai cisitorit — cu mama sau cu tata?“ Cind isi aleg un partener de viata, multi oameni aleg pe cineva care seamna intr-un fel cu mama sau cu tatal lor. De obicei, Ja maturitate, copilul codependent se cdsatoreste cu o-persoana care il ajut% intr-un fel si recreeze un | | COPILARIA PIERDUTA 85 anumit tip de legatura afectiva cu printele de sex opus. Astfel a procedat Gladys Jordan. Dar poate fi vorba si despre parintele de acelasi sex. Un barbat se poate cis&tori cu o femeie care i ajuta curva s& recreeze relatia afectivA din trecut cu tatdl lui. Si asa a facut John Jordan. Ceea ce stii deja despre nevoia persoanei codependente de a recrea trecutul iti va arata de ce sotilor Jordan le-a fost atitde greu sd vada solutia pentru care au venit la noi. Acea nevoie de a recrea familia in care au crescut le-a intunecat perspectiva. Umbrele trecutului veniserd acolo pentru c& fuseser’ chemate. Trebuia s4 ne ocupaim de trecutul lor — si-l reparim, dac& vreti— inainte dea trece la exorcizarea fantomelor. De aceea i-am condus pas cu pas, incercind si-i facem si Tealizeze adevarata inc&rc&tur4 a trecutului lor, sa-ilas ‘$i epuizeze sentime: de minie legate de ceea ce facuse trecutul din ei si apoi constime regretele pentru ceea ce pierduser. Vindecarea a venit apoi de la sine, rod al acestui proces de curatire interioara. Acum pofti vedea de ce trecutul influ nfeazi in mod decisiv prezentul. Fiecare om este produsul istoriei sale personale. Ca de obicei, persoana codependent& impinge acest lucru dincolo de orice limita. AVERTISMENT in sfirsit, am reusit! L-am ajutat pe tati si se dezbare de bautura. Merge la intilnirile Alcoolicilor Anonimi sisesimte destul de bine acum... dar ce-i asta? Familia lui Parea fitrecut printr-un rizboi. Mama c nervoasi gi la capatul puterilor. Copiii sint dugm&nosi, suspiciosi, surmenati. La sase luni dup ce tatdl s-a vindecat, mama nu mai suporta si pleaci de acasi. N-ar fi trebuit si se sfirgeasca asa. : Am dat aici exemplul tatalui alcoolic. Dar la fel de bine poate fi vorba despre mami. Am vorbit despre alcool, ins& poate fi orice alt tip de dependenta — stupefiante, cheltuieli excesive ori munca,86 Labirintul codependentei intreaga gami. Detaliile conteaz& mai putin; pe noi ne intereseazi cauzele si efectele. : in timpul terapiei avertizim cuplurile ca, primul an in care alcoolicul renunta la viciul lui, este ingrozitor. La trei-noud luni dupa ce tatal sau alt membrual familiei inceteaza sa mai bea, toat& familia se trezegte asaltata de crize. Euforia atingerii scopului principal — vindecarea tatalui — este umbrit& de frictiunile zilnice. Dar daca familia se tine tare, raminind unit& de-a lungul acelui prim an furtunos, vindecarea va parea miraculoasa. Minunata. Si iata de ce. in momentul in care specialistii au identificat siau inceput s& trateze codependenta, ei s-au preocupat exclusiv de tat. Dependenta tatalui de alcool a cauzat codependenta familici. Actualmente, vedem ci ea este atit cauza, cit si efect; ou si gain& in acelasi timp. Am vazut ci mama si tatal nu s-au ales unul pe celalalt din intimplare. Dela bun inceput, mama aduce cazestre in cisnicie un anumit grad de codependenta. in subconstient, mama are nevoie de dependenfa tatalui tot aga cum el are nevoie de bauturd. Pentru a complica si mai mult lucrurile, si el are nevoie de codependenta ei. Vindecarea tatalui rupe echilibrul fragil al codependentelor inlintuite. Alcoolul, depresia mamei — acestia si alti factori reprezinta simptomele care formeaza primul nivel al reprezentirii noastre, al tortului cu-patru foi. Dac& dim deoparte aceast& foaie, se aratit vederii cea de-a doua. Relatiile. Familia nu mai poate da vina numai pe simptome gi nu mai poate fi distras& de preocupirile de suprafaja. Nu-i de mirare c&-izbucneste criza. Acum, membrii familiei trebuie st-si reconsidere relatiile dintre ei, si se confrunte direct. O data ce relatiile sint restabilite, dac& ei se striduiesc cu rabdare si sirguinta, urmeazi vindecarea. O reprezentare adecvata ar fi o patur&. facuté din petice. Toate acele ramiasite desperecheate, unele ramase din haine vechi, altele taiate din COPILARIA PIERDUTA 87 cirpe, alcituiesc un adevarat haos. Apoi croitoreasa isi incepe lucrul, adunind bucatic& cu bucatica, aranjindu-legsipunindu-lela locul potrivit. Ia nagtere un model armonios si frumos, dar iti trebuie o groazi de timp si de munca. Obsesiile ce revin sint ciclice. Aceleasi greseli se repet& iar si iar. Aceleagi lucruri se intimplé din nou. Intr-adevar, viata persoanei codependente evolueazd de-a lungul unor cicluri imposibil de controlat, dup& cum vom vedea in cele ce urmeazi.PARTEA A TREIA: Factorii care perpetueaza codependentaCAPITOLUL SASE Efectul bulgarelui de zapada »Simt ci ma misc intr-un cere vicios.“ »Tot ce mi se intimpla mi s-a mai intimplat cindva.“ »Totul se intoarce, Doamnne, incet, incet.“ Cicluri. Cicluri economice, cicluriale istoriei, revenirea ciclick a anotimpurilor, circuitul apei in natura, motoarele in doi timpi, ciclotroanele, ciclurile vietii, motociclete, biciclete, triciclete. TENTATIA CICLURILOR intr-un tratat cunoscut, Sdgeata timpului ~ Ciclurile temporale, Stephen J. Gould analizeazi modul in care filosofii clasici ai naturii au abordat enigma recurentei si a progresiei. Poate cd ciclurile repetitive ne fascineaz3 si pentru cé ele sint atit de prezente in viata noastra dezicu zi. Sunt seduc&toare pentru ci fac apel la simtul nostru de ordine. De asemenea, repetarea ciclicd ne da un oarecare sentiment de siguranta; indiferent daci este vorba despre ceva plicut sau despre ceva dureros, cel putin stim la ce si ne asteptim. insa, pentru persoanele care suferd grav de codependenti, migcarea ciclicd recurenta este cel mai invergunat dusman. Prin insasi natura ei, codependenta face ca persoana afectat& de aceast& boala si fie prins% in capcana numeroaselor cercuri vicioase. Unele se intrepatrund cu ciclurile distructive din vietile92 Labirintul codependentei altor oameni. Altele tin exclusiv de trairile interioare ale persoanei codependente. Toate acestea alimenteazi codependenta, perpetuind-o si intensificind-o. Ele trebuie identificate si intrerupte inainte de a deveni nocive. CICLUL DEPENDENTEI Unul dintre cele mai nocive cicluri este cel al dependentei. Imagineaza-ti ca, pe virful unei coline, un copil face un bulgare mare de zapada. Se uit in jos, se asigura c4 nu are nici un obstacol in fata, o piatra sau un copac, apoiti da drumul la vale. Colina este destul de inalta. Nesigur gi ezitant la inceput, bulgarele se mareste incetul cu incetul, prinzind vitez4. La jumatatea drumului se transforma intr-un bulgare gigant, cu neputinta de oprit. Cind ajunge la poala dealului, rostogolindu-se vertiginos spre albia piriului, este deja o avalans& inspaimint&toare, aducind moartea. Ciclul dependentei este aidoma bulgirelui urias de zapada. La inceput, specialistii au presupus ci fenomenul codependentei este exclusiv un efect, un sindrom al oamenilor care au trait in apropierea alcoolicilor sau a altor persoane dependente. Acum realizim ci, indiferent de sursa codependentei, o dat& ce aceasta s-a instalat, cercul dependenteio perpetueaza si © amplific’. Din acest moment ea isi mentine constant& subordonarea inerent’. Codependenta nu se mai poate trata numai prin identificarea gi eliminarea sursei care 0 Senereaza. Fara indoiala, si lucrul acesta trebuie facut, dar este totodata necesar si se ia masuri pentru a trata codependenta insisi si a indeparta factorul de dependenti care o alimenteazi. Mecanismul ciclului dependentei Reprezentarea noastra igi are originea in modelul clasicfolosit de terapeutii si cercet&torii care s-au ocupat de dependenta de alcool si stupefiante (vezi pagina 93). EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 2. Factorul de dependenta 3. Calmarea durerii/Anestezia oe Ba Respect de sine scazut or fa ete de iubire Suferini Ss 1. 4. Consecinfe (Relafii difi 5. Sentimente de vinovafie si rugine. 93 m94 Labirintul codependentei in cadrul acestui model, numit in general ciclu in spirala, subiectul este marcat de o anume suferin{a, are prea putin respect fata de sine si are sentimentul de culpabilitate, se simte nemultumit sau, pur gi simplu, plictisit de viati. El igi anesteziaza aceste sentimente cu alcool sau cu stupefiante, dar betia si ameteala care urmeaza genereaz& efecte secundare: remuscare, amplificarea sentimentului de vinovatie, chiar mai mult& durere. Deoarece subiectul a gasit deja alinare gi consolare in anestezicul lui, se intoarce mereu la el. Efectele negative se multiplica si se agraveazi — depresie, pierderea sinatatii, poate chiar pierderea slujbei sau a familiei. Mai multa vinovatie si rusine, mai multe remuscari, mai mult anestezic. Leacul s-a transformat in stimulent. Repetarea ciclului vine acum dela sine, fari a mai avea nevoie de impulsul suferintei initiale. Efectul spirala Cindva, Slinky a fost cea mai popular& juc&rie in America. Slinky era o bucat& de sirma subtire, risucit& in forma de spirala cilindrica, asem4n&toare unui arc. Pe masura ce arcul se destindea gi se contracta, spirala ,cobora* pe o scar sau pe orice plan inclinat. Ea facea un ,,pas“ lung, chinuit, c¥dea de pe marginea unei mese, sirea de citeva ori pentru a-si reg&si echilibrul si revenea la forma cilindrica initiala. Ciclul dependentei seam&na intr-o oarecare masuri cu Slinky. Vazut in perspectiva, el apare ca un ciclu in patru timpi sau etape de evolutie. Prima etapa, notata cu 1, este marcata de o anumit& form de suferint&. Aici este-punctul de pornire al ciclului. Factorul de dependenta (de pilda, alcoolul, stupefiantcle, munca) reprezint& urmatorul pas, etapa 2. El joac& rolul de anestezic ce calmeaza pe moment durerea (etapa 3), dar genereaza si efecte neplacute (etapa 4): culpabilitate, rusine, chiar o stare generala de apatie. Ceea ce rezult& este tot suferinti — inapoi la etapa 1. Durerea se cere calmata din nou cu anestezice, gi tot aga la nesfirgit. In cazul persoanelor dependente sau codependente, EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 95 ciclul se poate repeta de citeva ori pe an, in fiecare simbata seara, sau de mai multe ori pe zi. insd, cercul nu se inchide mereu in acelasi punct. Pe masurX ce organismul se obisnuieste cu anestezicul, are nevoie de doze din ce in ce mai mari. Aceasta duce la amplificarea consecintelor negative. Pare.c4, in timp, dependenta parcurge un drum care urmeaza marginea exterioara a jucariei noastre. In timp ce efectueaza miscarea de rotatie de-a lungul celor patru etape, se angajeaza si pe o traiectorie descendent, rotindu-se astfel in spirala. In cele din urma, ciclul se repeta haotic, scapat de sub control. fntr-o anumiti masura, natura anestezicului determina ritmul si viteza de evolutie a ciclului. De pilda, berea este cel mai slab stimulent al acestei migciri pe spirala descendenti. Cele mai dramatice si mai rapide efecte sint generate de stupefiante. Heroina asigura vreo patru ore de euforie. Cind cobori cu picioarele pe pimint te simti mult mai réu ca inainte, atit din punct de vedere fizic, cit si psihic. Dozele cresc vertiginos pe masura ce creste toleranta organismului la substanta respectiva, accentuind efectele neplacute ale perioadelor de abstinenta. Pe masura ce persoana dependenta incearc4 si recupereze extazul initial, momentele de cddere psihic& se accentueazi fara ca starile de euforie si fie mai intense. fn aceasta reprezentare clasic&, factorul de dependent& — anestezicul — nu mai este pur gi simplu o etapa sau o statie pe drumul circular. El a dobindit o viata proprie, autonoma. Indiferent dac& organismul bolnavuluia ajuns sau nu sa depinda de factorul respectiv, din punct de vedere psihic avem de-a face cu o dependenti grava. Ciclul codependentului Ciclul dependentei este mai nociv pentru codependent decit alte elemente care provoaca dependenta. SA luam exemplul nostru96 Labirintul codependentei obigsnuit, imaginea sotici unui alcoolic. El este inchis in cercul propriei dependente. Dar ce se intimpl& cu ea? Acelagi ciclu, aceleasi mecanisme, doar elementele difera putin. Exista un punct de pornire comun, suferinta. Pe ling suferinta fireasca a fiintei umane, ea simte durerea neimpliniriide a trai alituri de un barbat alcoolic. Anestezicul ei — factorul de dependen{a — nu este atit de usor de identificat ca cel al sotului ei, pentru ca nu apare sub forma unei sticle cu eticheta. El poate fi un lucru de care ea nici m&car nu este constienta si nici nu-si di seama ca fi anesteziaza sufletul ranit. Se prea poate ca anestezicul durerii ei si fie nevoia de sacrificiu pe care o simtim cu tofii din cind in cind. Aspiratia spre martiriu este uimitor de subiectivi. Dar, dac& sotia se concentreaza exclusiv asupra trasSturilor de caracter negative ale sotului, martiriul, sacrificiul ei pot aparea intr-o lumina mai putin stralucitoare. Astfel, negarea devine tranchilizantul care fi alind suferinta, pentru c& refuzd si recunoasc& existenta unei probleme. Ea trdieste un sentiment de euforie gi isi poate spori increderea in sine sarind in ajutorul sotului ei. Poate simti o nobila satisfactie datorita sacrificiilor pe care trebuie si le fact pentru a fine familia laolalta. Pilula ei de fericire poate lua nenumarate forme insesizabile. Inevitabil, urmeaz& consecintele negative, iar rezultatele sint la fel de triste ca gi in cazul sotului ei. Prin tot ceea ce face pentru aveni in ajutorul tovardgului ei de viata, prin atitudinea toleranta fata de viciul lui, care ii alimenteaz& increderea in sine si sentimentul c& este necesarai, ea contribuie la agravarea gi amplificarea dependentei lui. Cind fi plateste cautiunea, el nu mai trebuie si suporte consecintele faptelor lui. Cind curati dupa el si-l duce in pat, il impicdick s% vada efectele dezgustatoare ale viciului lui. El se poate complacea in dependenta fiindc’ are un inger pazitor, care curatd mizeria dupa el cu constiinciozitate. EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 97 Mai rau, ea trebuie sa-si tag&duiasca cu stoicism suferinta, inclusiv partea buna a miniei, a cdrei existenta nici nu indrazneste s& o admita A-si exprima adevaratele sentimente inseamna a contracara efectul anestezicului — o atitudine mai putin stoicd reduce satisfactia provocata de martiriu. Cu toate acestea, exprimarea si afirmarea sentimentelor este © _nevoie umana fundamentala. Daca le tigiduiesti existenta, nimeni re cum sa le recunoasci dreptul la existenta. Cucit sotia este mai rabdatoare, cu atit nevoile ei afective sint mai putin satisficute. Fiindc& nici ea, si cu atit mai putin sotul ei, nu acorda atentie cului ei afectiv, rezervorul ei de iubire nu mai primeste combustibil. $i probabil c4 era destul de gol cinda intratin aceast& leg&tura. Ea nu poate darui iubire adevarata. Depresia, deficitul si setea de iubire intensificd sentimentul de frustrare. Aceasta 0 inchide inexorabil in rolul de martir care fi daruieste extazul pasager al increderii in sine, fi da senzatia cA este util siimplinita. “La Clinica Minirth-Meierintilnim accasti situatie in cAsniciile crestinilor, din picate mult prea des. Sotia (in general; de multe ori si sotul) igi asuma un rol nobil, stoic, de martir. ,Niciun crestin n-a suferit mai mult, dar as merge pind la cap&tul lumii pentru bietul meu sot.“ La prima vedere, aceasti atitudine pare plina de bunatate si altruism, dar, in fapt, functioneaz4 aproape ca un drog pentru persoana care joaca rolul respectiv. Ea se ghideazd dup principiul ci dependenta e dispretuitd de societate, in timp ce rolul ei merita numai laude. El gregeste; ea are dreptate. El da dovada de slabiciune; ea, de tarie de caracter. Aceasta prejudecata este adesea perpetuata de indruméatorii spirituali ai unor biserici. Dar poate adevirul e¢ ci ea este si mai slaba decit el si, cu iguranta, la fel de dependeaiti. ~~ . J a. Sa analizam cazul lui Howard Weiss, proprietarul unui lant de curatatorii. El intruchipeazi cel mai bine visul american al succesului. Costumul bine croit iti spune imediat: ,Omul acesta s-a realizat!* fnalt si cu spatele drept, e o prezenta impunitoare.98 Labirintul cadependentei Cu exceptia citorva fire albe la timple, Howard pare un tinar absolvent de colegiu. S-a agezat in cabinet gi si-a descircat sufletul, marturisind secretul lui cel mai bine pastrat. ,Suntem crestinisiavem o familie crestind, dar sotia mea este o alcoolic4 incurabil¥. Nu mai putem continua aga. Trebuie s& ajung cumva la sufletul ei sisio scot din aceasta stare. Vreau si fac ceva, sA intervin cumva.“ »intelegeti ce implica’ o interventie?* »Nu foarte bine. Am auzit despre aceasti forms de tratament de la un prieten a cdrui sotie avea probleme cu consumul de medicamente.“ »Antr-o interventie, persoancle apropiate de bolnav — sotul, seful, copiii, un prieten foarte bun, o rud& sau un mentor — se intilnesc cu ea pentru a discuta problema pe care o are. fn prealabil, toti trebuie si se pregiteascd. Apoi, se duc la ea impreun& si, cu infelegere plina de iubire, 0 ajuta sa stea in fata problemei. fi arata ci le pas& ce se intimpld cu ea. O indeamna si ceara ajutor.* »Lnteleg. A mers in cazul prietenului meu. Dar n-ar trebui ca sofia mea si fie, ca s& zic aga, in ultimul hal de disperare? Exist4 un anumit moment in care acest gen de terapie are eficienta maxima?“ »De obicei, prietenii considera cX este ultimul lucru pe care i] pot face pentru bolnav, cind el a ajuns la fundul paharului. Dar acest lucru’are mai putin de-a face cu starea bolnavului, mai degrabae vorba de reticenta prietenilor. iti trebuie o dozk buna de curaj ca sa te apuci de aga ceva.“ wInteleg. Da, cred c& trebuie si facem acest lucru. »Excelent. Deci, spuneti-mi cite ceva despre sofia dumneavoastri... “ . Imaginea de suprafata era dezamigitor de simpli. Iata-] pe sotul ingrijorat care cauth ajutor pentru sofia lui. Dar acest strat de suprafata, usor de infeles, acoperea un tablou cu totul diferit. Dupa citeva vizite la cabinet, imaginea superficial& se gsterse | | | EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 99 pentru a lisa loc unor secvente de care Howard Weiss era prea putin constient. : Adevaratul tablou incepu si se contureze in momentul in care, sdptamina dupa saptamina, Howard amina interventia. ,Nu cred ca-i pregatita inca“, ,.Nu siptimina asta. A intervenit ceva‘, ,Are gripa — nu cred ca ar asculta, e prea bolnava.“ Cu toate acestea, in fiecare siptdmina se intorcea la cabinet, plingindu-se de felul in care se inrfut&teau lucrurile. ,N-o si credeti ce-a mai facut siptamina aceasta“, A lesinat si a ramas intinsa pe podea timp de gase ore“, , Nu se mai poate vorbi cu ea.“ De fiecare data hot&ram ce s& facem. ,,Bine. Acest lucru ne spune mai mult ca oricind ca trebuie s4 luim masuri imediate si s& intervenim, dindu-i sotiei dumneavoastra tot ajutorul de care are nevoie.“ Gi, de fiecare data, Howard giisea scuza potrivita. Ceea ce am descoperit a fost c dependenta lui de dependenta ei era atit de mare ~ rolul lui de sot stoic gi martir era atit de important pentru el — incit nu se putea lipsi de ea. Nu putea suporta ideea de a rupe cercul vicios al dependentei ei, pentru ci atunci s-ar fi prabusit gi al lui (vom detalia dinamica atitudinii de negare in capitolul urm&tor). Elemente stinjenitoare au fost puse tn evidenta de tabloul de adincime. Mama si bunica lui Howard fusesera alcoolice, iar el se csatorise cu o femeie alcoolic’. Ura femeile in general si pe sotia luiin special. Acum avea la indemina un mijloc de a-si da friu liber resentimentelor, intr-o modalitate socialmente acceptabila. Exista in el o latura ascuns&, pe care nici m&car n-o binuia gi care se hranea din suferinfa ei. Simtea un fel de satisfactie sadica urmarind coborirea sotiei lui in mizerie si suferint&. Viciul ei nenorocit dovedea parca lumii cit de justificata era furia lui feroce. La suprafati, el voia s-o ajute. Dar, in realitatea subconstientului sau, privea cu satisfactie pedeapsa pe deplin meritat&. Acest aspect era deosebit de evident atunci cind descria in fiecare saptamina, cu detalii amanuntite, conditia injositoare in care ajunsese sotia lui.100 Labirintul codependentei Imaginea pe care o afiga era cea a unui om plin de noblete, cu frici de Dumnezeu, care riminea cu credinti aldturi de acea alcoolica iresponsabila. Tal adincime arata un dependent la fel de captiv in cercul dependentei sale ca gi sofia lui. Cu cit venea fit ajutoriil éi mai mult, cu atit mai nobil se simtea. Cu cit se afunda ea in mizerie, cu atit mai justificatt aparea ura lui nerostit&. Cercurile se roteau in spirala, inlantuindu-se. Orice gen de obsesie sau manie poate fi incadratd in modelul de baz al ciclului dependentei. Orice tip de factori poate defini punctul de pornire. in cazul lui Cathy Leland, una dintre pacientele noastre mai noi, punctul de pornire a fost sentimentul inutilitatii. Ca de obicei, problema centrala era faptul ci rezervorul ei de iubire era aproape gol, neglijat de o mama dependenti de Valium si de un tati ocupat. Ea era obsedata de munca. Cu cit lucra mai mult si mai greu, cu atit se simtea mai multumit’. Adevrat, succesul ei n-avea nimic grandios. Dar pe m&sura ce micile probleme sictitoare care trebuie neap&rat rezolvate erau rind pe rind bifate pe listele ingramadite din agenda ei, se simtea cu mult mai bine. Ce efecte ingrozitoare ar putea avea h&rnicia ei? Doar satisfactie, multumire, lauda. Cathy se apropia de a unsprezecea luni de cdsnicie si sotul ei se simtea deja neglijat, si pe drept cuvint. Ea ajungea acasé la ora douazeci si unu si pleca Ja serviciu la gapte. in plus, se mai ducea si inoate de dou ori pe s&ptimind. Nimic altceva. in timpul facult&tii, Cathy obisnuia si rezerve o jumatate de ord in fiecare zi pentru lectura Bibliei, rugiciune si studiu. Acum Biblia ei adunase straturi de praf, fiindcd ea nu mai petrecea nici m&car cinci minute pe sapt&min& cu Dumnezeu. Acasi se simtea extraordinar de vinovata; la serviciu se simtea utila. Pentruea, a merge laslujba echivala cu ameteala provocata de bauturd. Deoarece factorul de dependenta, munca, era nu numai sanatos, ci si socialmente valorizat pozitiv, cercul dependentei lui Cathy nu parea unul real. Da, era ambitioasa; bineinteles, avea EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 401 rezultate. Dar si fie bolnavi? Nici m&car nu s-a gindit la acest lucru. $i totugi, dependenta ei era la fel de distructiva pentru casnicia si fericirea ei ca gi alcoolul sau stupefiantele. Daca anestezicul il reprezinta mincarea, consecintele sint fie obezitatea, fie bulimia. Rusinea, vinovatia, dispretul de sine care urmeaza cer si mai mult substantd anesteziant&. Ciclul continua la nesfirsit. Ciclul extins Folosind cazul lui Howard Weiss pentru a ilustra procesul, putem construi acum o variant’ mai complex’ a ciclului dependenja/manie. Suferinta lui Howard era dubla. O dat&, era durerea de mult ingropat& a copilului fara copilarie, apoi, era suferinta cotidiand cauzata de dependenta sotiei. Anestezicul lui consta, la urma urmei, ina urmiri suferinta sotiei, astfelcauralui . adinc inr&dacinata si ascunsa s& poata fi justificati. Efectele erau evidente — sotia lui suferea tot mai mult si mai mult, ceea ce-I facea si se simt’ din ce in ce mai vinovat in adincul sufletului. Vinovatia si ruginea erau amplificate de faptul cd, pe masura ce ei fi era tot mai rau, el se simtea tot mai bine. Cao statie in plus pe calea ciclici adependentei putem insera, intre statia durerii (lipsa respectului de sine) si cea a factorului de dependenta (anestezicul), negarea. Pentru aevolua dela durerela factorul de dependent, mai ales atunci cind consecintele negative sint evidente pentru observatorul detasat, dependentul si codependentul trebuie 4 négéintrebuintarea gregitS a factorului, trebuie si tagiduiasca gravitatea consecintelor si, poate, chiar si faptul c& factorul respectiv sa nia lui reflect& dependenta. Am auzit Gti tofii betivi care nu recunose ca beau prea mult, fumatorii care neagi efectele nocive ale tutunului asupra sanatatii. Problema trece dincolo de spectrul factorilor de dependenta. Howard era obligat sa nu recunoascé fat de sine insugi ci vrea s& o raneasca pe sofia lui. Numai gindul la asa ceva este de neconceput pentru orice om civilizat. De-o viatd intreaga se102 Labirintul codependentei obignuise sa tagdduiasc& durerea initialé provocata de familia in care crescuse. Singurul lucru pe care nu putea si-] nege era gravitatea dependentei sotiei, deoarece justificarea si alinarea propriei lui dureri depindeau tocmai de boala ei permanenta. Efectele negative sint mult mai grave decit o simpla durere de cap sau o sotie neglijata. Exist consecinte diunatoare pentru sanatate, totasa cum fumatul cauzeaza cancer, iar alcoolul, cirozi. Exist efecte negative care tin de viata spirituala, atunci cind Dumnezeu este tigiduit, ignorat sau luat in desert. Totodata, exista efecte negative in ceea ce priveste viata sociala. Oclinica de reabilitare din nord-vestul tari a pregatit o serie de avertismente televizate sau transmise la radio, care dramatizeaza riscurile sociale ale dependentei. intr-una dinele, un om priveste incruntat la aripa indoit& a masginii lui, distrus% intr-un accident provocat de pierderea cunostintei in urma abuzului de alcool, in timp ce un vecin fi vorbeste despre clinica respectiva. fn altele, sotiile spun barbatilor lor ce au facut seara trecuta gi-i roag& s& sune chiar acum la numirul clinicii. Avertismentele functioneaza destul de bine, fiindcs situatiile pe care le prezint sint extrem de cunoscute gi familiare. je Evident ca pe plan afectiv consecintele sint devastatoare / pentru persoana dependent. in plus, unii cercetitori apreciaza ci | pulberea radioactiva generata de colapsul emotional care survine in orice tip de dependent& provoaca arsuri mortale altor patru persoane, cel putin. De asernenea, mai gisim o alta statie pe drumul de la consecinte spre urmitoarele etape ale ciclului durere/ negare/ anestezie. Rusinea. Un numar apreciabil de terapeuti cred actualmente ca, in profunzime, numeroase dependente sint generate de rusine. Latura noastri rational percepe consecintele negative mentionate anterior. Dar dincolo de ele se profileaza sentimentul de culpabilitate gi rusine stirnit deo pofta sc&pata de sub control. ,,Pedalez cu disperare inapoi, dar acest cere ma obliga sd ajung unde nu vreau. Mi-am pierdut directia. Dac& ag fi mai EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 103 puternic, daca n-ag fi un neispravit, mi-ag putea controla aceste pofte — ag putea mentine echilibrul. Gresesc si, evident, sint prea egoist sau prea leneg ca sd m4 adun.“ Rusinea lui Howard Weiss provenea din mai multe surse. O dat&, faptul ci boala sotiei lui era inacceptabilé din punct de vedere social gi se agrava constant. Chiar dac& ii confirma opinia inconstient& ca femeile sint demne de dispret, era totusio rusine sd asigti la ce se intimpla cu ea. Opinia publica alimenta flacarile rugsinii. Dependenta lui gi a ei scApasera de sub orice control. Si, sub acest strat constient, acolo unde se desfisura adevaratul tablou, se intimplau lucruri nespus de rusinoase. Cum poate un om adevéirat si faci asa ceva? in cele din urma, rusinea si vinovitia se contopeau cu suferinta initial pind cind ajungeau de nedespartit. Le distingem in analiza noastri din considerente metodologice, intrucit ele reprezinta o durere generat de consecinte, distinct’ de durerea originara. Vinovatia gi ruginea trebuie abordate corect — nu trecute repede in revisti, nici reluate la nesfirgit, nici date la o parte — dacit se doreste vindecarea completa. in primii ani ai televiziunii, directorii posturilor umpleau multe ore, in special la sfirsit de sdptamina, cu filme western vechi. Westernurivechi, foarte vechi. Acele filme de serie Bin care a debutat gi John Wayne... Cei trei viteji (s-au facut mai multe filme de acest gen de-a lungul anilor)... Ken Maynard... in fiecare dintre ele, diligentele se hurducau prin desert. Datorit4 efectului stroboscopic care apare atunci cind se filmeazX doudzeci gi patru de cadre pe secunda, rotile diligentelor pareau a se invirti in sens invers miscarii. Ati observat? Problemele de adincimeale persoanei codependenteseamana mult cu rotile acelor diligente. Migcarea aparenta este inversd directiei in care se deplaseazi in realitate, datoriti efectelor negarii. O imagine mai adecvati ar fi cea a doud roti care se invirt simultan in sensuri opuse.104 Labirintul codependentei Obisnuim sd reprezentém problemele de adincime ale persoanei codependente prin doua spirale. Prima este generata de suferinta originara, cauzata de familia in care a crescut pacientul — abuzurile care au dus la pierderea copilariei lui. Pe masur& ce durerea evolueaza de-a lungul propriei ei spirale, marindu-se ca bulgirele de zépada, ea poate deveni atit de coplesitoare incit genereaza o noua spirala de dependenta; asémeni bulgarelui, laun moment dat cedeaza si se rupe in doua. Doi bulgiri se rostogolesc acum in josul pantei, fiecare mai mare decit bulgirele din care s-au desprins. Persoana codependenti se aflé acum in sclavia a doua obsesii sau dependente. Cu un deceniu in urméa, Stanton Peele si Archie Brodsky au scris o lucrare de referinti, Love and Addiction [Iubire si dependenta]. Ei au comparat visul american al iubirii romantice cu dependenta de heroina. Comparatia n-ar fi amuzat-o pe Barbara Cartland. Printre altele, ei arata ci dependenta seamana primelor simptome ale iubirii si c& lipsa drogului este ca o separare a doi iubiti. Intr-adevar, am vizut c& o legiturd personala deosebit de intens& urmeaza caile cunoscute ale ciclului dependentei. Spirala va arata astfel: suferinta poate fi generata de indoiala de sine sau de sentimentul de inadaptare — te simti de parca ai fi o jumatate de om, daca vreti. Aceasta duce la aparitia factorului de dependenti — atasamentul excesiv fata de o persoana important pentru tine. Consecinta este o relatie instabilA si sufocant& pentru ambele parti. Dac& persoana de care depinzi se simte sufocatd, ea tinde instinctiv sa se rupa de tine. Este ca gi cum v-ati tine reciproc cucapul sub apa. Relatia devine o lupta furioasa, o invalatucire de membre gi lovituri oarbe pentru a va recdpiita respiratia. Toate aceste efecte dureroase — instabilitatea, disconfortul relatiei — alimenteazé lipsa de incredere in sine gi de respect fata de propria persoana, care au dus de Ja inceput la implicarea exagerata in aceasta relatic. Singura cale de scdpare pare a fio si mai mare incatusare, 0 apropiere gi mai mare de persoana EFECTUL BULGARELUI DE ZAPADA 105 respectiva, in aga fel incit loviturile primite de la ea s& fie mai putin dureroase. fn curind, cele doua spirale se vor roti vertiginos, ambele parti pedalind cit de repede pot in directii opuse. RUPEREA CICLULUI Cercul dependentei este atit de nocivincit singurul mod de a-I distruge este si-l spargi in mai multe puncte deodat#. Am descoperit c4 motivul principal pentru care majoritatea oamenilor nu reusesc si se elibereze de dependenti este faptul ca se intervine numai intr-unul sau in doud puncte. Un exemplu este alcoolicul care renun{a la bautura. Iar gi iar. Pentru c4 nu s-a confruntat cu celelalte aspecte ale dependentei — suferinta, consecintele, vinovatia — el este condamnat s& se intoarc’ pe spirala descendenta. Tratamentul in zece etape pe care-l aplicim in clinica noastra are un spectru foarte larg, datorit& faptului cd stim c& trebuie si intervenim in fiecare punct. Pentru sofii Jordan vindecarea n-a insemnat numaiascultarea mirturisirilor lor. Acest lucru vizeaz& doar simptomele problemei, aspectele cele mai superficiale. I-am ajutat si rezolve problemele centrale — suferinta provocata de familiile din care proveneau, consecintele lungii lor istorii de ,ascultare selectiva‘, rusinea datorata unei cisnicii nefericite. Programul in doudsprezece trepte propus de Alcoolicii Anonimi rupe spirala dependenfei in mai multe puncte. Treptele 4 si 5, de pilda, ceea ce se numeste inventarul moral, folosesc o metoda specifica, ce ajut& la confruntarea cu sentimentele de vinovatie si rusine. Treptele 8 si 9 ofera solutii practice pentru a te revanga fata de persoanele pe care le-ai ranit. Consecinjele, cum ar fi pierderea slujbei sau a iubirii, falimentul proprietatilor sau al sentimentelor, necesiti mai multe etape pentru a se vindeca. Comportamentul dependent insusi trebuie oprit sau incetinit indeajuns pentru ca si nuse mai adauge noi efecte negative. Apoi, persoana in cauzi inventariazi diferitele consccinte ale dependentei. Astfel, se ating doua scopuri. Se