You are on page 1of 84
CUPRINS I. Nofiuni teoretice ‘Numere complexe. Forma algebrici a unui nu Reprezentarea geometrica a nuumerelor complexe Forma trigonomotricit a unui numiir complex Interpretari geometrice ale unor relatit intre numerele complexe Aria unui poligon in complex Proprietati yeometrive exprimate in complex ‘Triunghiuri asemenea, Geometric analitied in complex ‘Transformari geometrice complex: U1. Aplicatii demonstrate direct IIL, Rela IV. Inegalititi geometrice deduse din proprietiitile humerelor complexe metrice V. Inegalitaji cu numere complexe VIL Geometria triunghiului VII. Probleme de coliniaritate VIIL. Probleme de concurenta IX. Proble: X. Aplicafiile numerclor complexe in trigonometric: c diverse XI, Probleme propuse Ia concursurile de matematica XIL Probleme propuse Bibliogratie 10 2 u nv 19 52 Capitotul I NOTIUNI TEORETICE 1. Numere complexe. Forma algebric& a unui numar complex Fie R corpul comutativ al numerelor reale, Definitie. Se numeste numair complex, orice element al mulfimii Rx R= RE, pe care se introdue urmitoarele operatii interne: adunare gi inmultire, astfel Ve = (a, b) = BY, V2 = (0, Be RY, zeea(a+a, bab) a2! = (ab ~ at’, a +b) Mullimea numeretor complexe se noteaza eu C gi formeazd impreund cu operatiile definite mai sus un corp comutativ. Elemental neutru la adunare (numarul complex ero) este (0, 0), iar elementul opus lui z = (a, 6) © C este (=a, = b) ¢ C. Pe dealt’ parte, elementul neutru La inmultire este nus ‘marul complex (1, 0). Consider submulfimea R' = ((a, 0)| a © ). Funetia f: R_- Ri fa) = (a, 0) Vac R esto bijectie. Mai mult, intrucat R’oste subeorp al lui C, f slabileste un jzomorfism de la corpal numerelor reale Ia Acest izamorfism permite identifi- ‘area numarului complex (a, 0) eu numarul real a si reeiproe, ceva ee conduce la nterpretarea numerolor reale cu numere complexe. In particular, numerele eum. plexe (0, 0) 51 (0) se identifi’ eu numerele reale 0 91 1 Daca notm numarul complex (0, 1) eu 3, atsunei pentru orice numar cot plex 2 = (a,b) © C relatia (a, 6) = (a, 0) + (b, 0X0, 1) se mai poate serie sub form: 2 = a + bi, numita forma algebricd a numaralui complex 2 = (a, b). Nu marul complex f= 0 + 1i se numeste unitatea imaginara, Numerele de forma bi, be R se numese numere imaginare. Dac z = « + bi, atunei « se numeste partes reala a lui z gi se noteazi ew Re(=), iar b se numeste coeficiontul parfii imaginare a Tui 2 gi se noteaza eu Inte). Are loc relatia Fie 2 =a + bie © Numarul complex 2 ~ a ~ bi se numeste conjugatul lui = 2 Numere complese in matematica de tice Un numa complex este numir real dact gi numa daca coincide eu conju: gatul sii ‘Se stabilese fara dificultate proprietatile Se numeste madulul numarulul complex 2 = @ + 6i, numarul real pox Ja] =¥a%ea® , |z acti gi numai daca = = 0. tmalstele igual nt conecht india de @) [Rer| [2/|- lel, ‘are avom ogalitate cdnd punctele O, M si M’ sunt eoliniare si avem OM" = KOM, adh unde ke Te, 3. Forma trigonometrica a unui numiir complex Fie numarul complex z = a + bi € € gi Mla, b) € x, imaginea goomotrie’ a lui = in planul x, raportat la sistemul de coordonate x0y. Coordonat 4 Numere compleve in matematica de leew polare ale punctului M sunt r gif, unde r= OM iar t esto masura unghiulut doterminat de OM si semiaxn pozitivei OX. r este chiar |z|, iar f se mai holeaza eu arg * si se numeste argumentul redus al lui 2 Cu aceste eonsideratii, @ = 7 cos t, b= 7 sin f, iar 2 =a + bi se serie sub forma: zerleost + isin 0, rnumita forma ‘rigonometricit a Tui 2 Deoarvce f« |", 360") sau, In radians, 1 ¢ 10, 2m), so defineste argumer numarulai complex 2, ea find ‘Ange =U | (= arg2 + 2km, ke 2) Daca 2 0 in eax contrar. Denarece courdonatele lui M, gi M, sunt (x,,y,), (x,y), atunel se cunoagte ea Mare eoordonatele [Astfol afixul punetului M este: obra 9 Tk ok Daca M este mijlocul segmentului 1Mf,M,), atunei zoxsiy otand eu M mijlocul sezmentului IMM), atunci By Hite 1d centrul de grentate al triunghiulu MMM, rezulta efi G Panetul G fi imparte segmental MM, in raportul = ~ 1 si deci vom avea! re 3 Daci Mje,), k= 1, 2, 8 sunt trot punete in planul n, atunct: 4M,OM, ~ argZt gi MMM, arg in adevar: Fen at pec Ry ln ls ‘a @ a Relafiile (1), (2), (9) sunt echivalente; totodat relafia ea punetcle M,, M,, M si fie coliniare. Propozitie. Dacia, 6, ¢ sunt afixele punetelor A, 2, C atunci punetele sunt coliniare daca gi numai daedi exist trei numere reale nenule ky, kes, ky ‘astfel ineat 38) exprima conditin Kya thbrkye = 0 gi ky thy thy © 0 . Demonstragie. Conditia este nevesas BA Be fie A, B, C coliniaro atunci = b= numar ake Rezulta conform eu relafia (2) o-B sau eliminand numitoral rezulta = ke sau a ~(1~ Bb ~ ke = 0, puter lua! fy = 1k = = (= By hy = i aceste numere verifiel relagia (4), Numere coniplese 0 matematica dle tee iin este suficienti: presupunem 4 se verified re y= — thy ha) aia (4), reaulta siapo e+ hyp ~ Uy + hye = 0 de unde rezulli hia 0) = hyfb 0) de unde rezulta: Fh, = mumae reat & bee a-hb Deci 16 = b rezultit de aici ¢ ~ ulica 0 relatie de forma (2), deci Deci It tie d punetele A, B, C sunt coliniare alla demonstratie a propozitied urmeitoare Mae a, h, © sunk afixele punetolor A, B, C si dac exist trot numere reale nenule fy, h,, ft astfel inca Bat kab + hag = 0 gi by hy +e atunei punctele A, B, © sunt coliniare = Hy + iy, =H, + Igy C= x, + fy, $l din relafia de conditic rexult hat hay tyr, = 0, yyy yyy hy =O, Beek (1) ‘Trebuie ea! Iya te 94 = aid dc’ inn prima coloand cu Ay, a dou eoloanis eu Ay gi a ‘cu ft si adunam dupit accea la prima coloansi celelalte do coloane, se abine prima coloana cu clementele gale ew zero din (1) gi attuned detorminantul este nul, deci punetole A, B, C sunt eoliniare, 7. Triunghiuri asemenea Consideram dow’ triunghiuri AAA, si B\B.D, asemenes in aceasta or adie eG A,AA, = 4B,B,B, aA, Dacii triunghiurile sunt ka fel ori printr-o singura relatio in complex aya _ by~b, ara, By b, . unde a,, 6, sunt afixele Ini A,B, in adevar, egalitatea de mai sus este tate, exprimam aeeste duit rel Notinnt toreti ccchivalenta cu dou exalitagi intre modulele si argumentale acclorasi numere complexe, eare coincid eu relafiile precedente in real, Patem sa seriem ultima rolafie sub forma simetriea 4 A lay a a) 0, lb, b, 6, ighiuri sunt asemenea si eu aeeeasi orientare au proprie tatea ct afixele lor verified ultima relatie. Aalos \ as / afa.) Bubp Bldg) a Aglas) Ry) ey ay a Moo ay epebatie +——_}___ —> 1 1 J ) i MG;) Mabe) 403) Daci triunghiurile nu au aeeeagi orientare, atunei considerim triunghiul (M\M,M, simotrieul triunghinlui ByL,B, fata de axa ubsciselor. Cum triunghiul ‘M\MLM, are aeceasi orientare ea gi triunghiul A,A,A, si cum alixele punctelor M, sunt &,, rexulli et rolain devine u Numere complese tn matemation de lice =a aa Bi care se mai serie sub forma simetries sub forma: a, 5, 8, in particular, daca triunghiul ,A,A, este echilateral, atunei AAA, “AAA 9h recut ci 134 Ja, ay a} 0, de unde rezulta condifi Deci triunghiul AA,A, este echilateral daci axa + (ay -a,)* + (a, -a 8. Geometrie analitic’ in complex Formulele care apar i ‘complex pornind de la formulele z Din aceste formule gasim ugor eX EA iy gi ay, Se ar O ecuatie lx, 9) =O devine @ (2 Ca atare, putem s8 transpunem in complex orice ecuatie si condi donate a geametriei analitice pe axe Distanja dintee doua puncte M(x,,,), Mrs 94) data de expresia MM, = {le 2 +0, ag devine in complex, . MME ~ @,-2),-) Dreapta, Beuatia drepteis ax + by + ¢= 0 devi alz +3) bile -F) + 2° 0 {in complex: geomotrin analiticd se pot transpune usor adict o ecuapie de forma az + GE +a - 0 cu a complex gi a real, Rezultd pen- tru coeficientii ecuatiei # ecuntia droptei determinate de dou’ puncte afixe 2,, 2, este: F 271 # conditia do eoliniaritate a trei puncte de afixe 2, 2, 2, este: 2, 3 | le, #1 a jn % # aria triunghiului determinat de trei puncte de afixe 2,2), 2, este: 4 1 @ y + cocficientul unghiular al dreplei uz +4 +a = 0 este: m= te = i 22S deci # ccuafia perpendicularei duse din 2, pe dreapla ee E40 = 0 cate (2-2) @) Never compleve in matematica de tice Noliuni tenrtice 7 ¢ piciorul perpendiculare’ este unde j este contrul iar r raza, Puterea punetului } este: fat de corcul do ma » ¢ ecuatia axed radieale a dou coreuri # distanja de Ta punctul 2, Ia dreapti este: Sous sGtea~O yi sts Be +fFob-0 dae w este: ay ta Pier e- 2 Fy 3 9. Transformari geometric lb & 1]-0 sau (b-Ae+(b- oF + hb7-he =O coeficientul unghiular complex al dreptei BC este: punde isformatul siu Tt 5 seen neath PR oe | Tra ‘In complex, translatia este determinata de formula Tie) = = + p. t £ Daca cansideram Z = x + iy gip =a + tb atunci obfinem: a wvaxtagsiy=y th be | Rotatia. Pie « un numar complex de modul unitar, ja] = 1. Rotatia R de (e- ms Te) = 6+ Me ~e), oe mot wh parametri real Inversianea, © inversiune de pol O gi modul & transforma un punet Af : | intr-un punct Mf situat pe dreapta OM aatfel ca OM - OM = f. we b-8 | Dec intro inversiune care transforma panetul M2) in Af) argument imAne nesehimbul 0, iar mortulele satisfac retatia r ‘eee ev trebuia demonste ad + ceuatia perpendicular’ din 2, pe BC este : arzge beg, co Be Desi Cereul. Heuatia coreutu sityttax thy tend devine Four sGFra=0 find real; rezultic ob Qn=a-iba=e, ri ak-a sau (2 Numere complexe ir matematica de lice Dar (, -2)& -% M,Mj deci intro i Mines Me Om,0m, Parametrol ind ral, ptm si aim sa unitate de lange, srind for ‘nuda trenaformdai prin intersiune, mal snp Considerdim coreurile a2 4 a2 +42 +b = 0 a, b reale. Prin efeetul unei in- versiuni, substituind poz ex objinem: bat +02 +32 +a -~0 doci tot un cere. Inversiunea conserva cereurile. Dac « = 0, auica cereal tial devine o dreapta, obfinem un cere transformat eare trece, prin origine $i reciproc; daca « = 6 = 0 obtinem o dreapta enre trece prin origine, invariata in inversiune, Capitolul IT APLICATIE DEMONSTRATE DIRECT Numerele complexe distinete £2, sunt afiole varfurilor unui tr Lunghi ehilateral daca gi numai daed verified» relate de forms: unde ¢ este ridicin complex de ordinul 3 unitagi,diferita de 1 Solutie. Kies, 2, 2 afiele un eingh chilateral si axl centeului circumscria. Numterele 2 ~ ty #4 £2, 24 au proprielatea ed 21-24 Clee By~8y~ ee, ~z9) cae radacina complesa de ordi #'» unit difrita de 1 convenabilalea- Sf Hindea varfurle de afi 2 giz, sunt imaginile punctulai de af 2, prin ang an rotagit de 2% ' 3 3 Lafile de mai sus gi L+€4 £8 = 0, =, aver: radian in jurul contrului cireumseris. Folosind egali- tee, 2) + teh, -29) = 2-248 £2, =) +08 ele, ~2,) ,-4e +e) 0 Recipe, ducts,» er, ¢ es = Osc, 42142 findnd cont obtinem prin seadore: (2,2) +e*@, -2)) © 0 sau @ ~2)) = ~e*e,~2)) Aplicand modutal, obfinem [za ~ 2)| = [2s ~ 2,|. fa mod an les ~ 2] = le, ~ 2)| si reaulta ea triunghiul este echilateral 2. Se dau triunghiurile echilaterale OAB, OCD, OEF si M, N, P mijloacele sexmentelor |BC|, \DE|, |FAl. $4 se arate ca triunghiul MNP este echifateral Solufic. Alegem originea axelor in O, notim cu litere mici cores: punzaitoare afixele punetelor. ‘Aver: log, deducom a+be=0,c4de-0,e+fe=0,m icwn Nurnere complexe in maremation Re pe L8; mene ape? 0 in adevir Dect triunghiul MNP este echilateral 3. Dacd aja, ¢,,..,0, sunt afixele varfurilor unui poligon regulut, atu ay tant age? rage! = 0 a unde ¢ este o radacina primitival a ecuafiei X° — 1 = 0. Considerdim poligonul regulat cu n laturi care este inseris in cereul de egal cu unitatea. Afixele varfurilor sale sunt €, = °°, k ~ TH, unde ¢ este ‘o radicina complexa a unital Din rolafile lui Viele rezulti Yao, Deseo ©. Rezulta Se teres ete tai ne] <0 Dar cele doui poligoane sunt asemenea; rezulta cA a= at, +B, a, be ©, gh tinnd seam de relatite de mai sus, oefieionpis lui a gi h sunt hah 4. ise demonstreze ed produsul a dowa numere de forma a’ ++ este de aceeasi forma unde a,b, ¢ sunt numer reale Dect (a? +63 +6 Babe)(a"" +b +e! gable!) =A B+ 6 -BABC De asemenea (arb rcllal Bisel As Bee (lon Tomeseu) Solufie gf yenerali¢ure de Dan Vorculesew hx 2he Mie 0, co8 28% «isin 2A oe verifich ugar identitaten a+b 40% Babe = Ta re,b sete Consideram deci produsul a dou asemenca expre (a 1601 BabeVia” +b" +e" —Ba°bie') = = Fifa seb seberla’ veh! ee! Bfectusind inmilpnes: (a Heb + efedta’ + e,b! ede!) Aplicalss demonstrate direct se objine un polinom de grad 4 in e,. Felosind faptul et ef = 1, se obtine un polinom de grad 2 in ¢, autfal te eb ecicila! ve,b'v ede) “Arey Bede, be 12.8 Ded o, b,c sunt mumere reale intregi, atunci gi A, B, C sunt reale gi intresi Fi (a seb sefe) TH (a! eb4sefe) = FA +e,B oO) © oi 43+ Bs C8 —9ABC adiel ext ‘A doua parte a problemei rezulta imediat din faptul et A+B +O -Ast,B +650 - (a +tqh + €2e)(a! + eb! +e) « = (a+b + eNla! sbi se) Pentru goneralizare vom I Poot ooot) «FG yny cee gti aruda tn oun dba adorns a Pei nT elaon onhn de loonie PI Taae teste oon tear ees Pe tp. = PX, one J sis, Pentru ea aceastis general fie completa, mai trebuie doar si ara fim 41 Pty Xyyoo%) este un polinom in xy, Xj. %4 eH coeficienti reali (aptil © coeticien{ii sunt intregi rezultt imediat). Acest rezultat so obtine cu alter iI Learemei polinoamelor simetriee: Ple,, x...) este un potinom simetsic In radaeinile ecuafiei 2” — 1 = 0, deci se exprima rational cu ajutorul coeficien- tilor acestei ecu 5. In trapezul ABCD avand bazele AB si CD, xe consider’ punetul P pe la tura BC si pe latura AD punetal @ astfol incit AP si CQ sit he parulele. Ar Lafi ci QB si PD sunt paralele, (Olimpiada Otandezi, 1971) Solutie. Notim afixele punctelor eu litere miei carespanzeitoare, Avent b-a= Md ~ 0), = numar real a p-a=hg-o 2 ‘otim 2A ~ 4, gi PB p, de unde roa Nota 25 = hy i FE hy de unde ron @, 2 Numere complexe tn matematiea de licen Din (2) gi (3) rezulta: babe | Th, b-a-hye-a) ay aaaceen Relaia (4) devine (indnd seama de (1) ld -¢) kyle -a) isk de unde obtinem ©. ro (. Impartind rolatile (6) si (7) obfinem: = = hy deci k= heey 8), Pentru ea QB gi PD si fio paralele, trobuie ea 6 ~ g = hid ~ p), A, = numa real pegeo Sohid boa -bib—d) bbl -ho-d) iy, 4 ik d-b-kfd-o) d-p=d-(b- kyo}; (Lh) = ao. le (9) i (10) reaulti: beg. ~h(l-ky) op ik Din relat 6, Pe laturile patrulaterului convex ABCD se construiese in exterior triu ghiurile echilaterale ABM, BCN, CDP, DAQ. Si se arate ci patrulaterele ABCD si MNPQ wu acelagi centru de greutate. (Marius Burtea, G.M.-B ne.6/1.984, pag. 224 ) Aplicatit denvonstrate direct ———e— ts Solufie, Notam afixele punetelor eu litere mici corespunzdtnare, avom: m+bevaet-0, neces be" =0, pede sce? =O, tae sds! =0 dleoarece triumghiurile construite sunt echilaterale, ~ Adunand rolaifle de mai sus rezulta men speqlarb+erd) (e+e dares ei = 0-1; renulth ch: m+n+p+qmasb se +d adien afitelo centrelor de groutate ale patrulaterclor MNPQ si ABCD sunt ale; eee patrulaterele au acclagi eentru de greutate 7. Pe laturile unui triunghi arbitrar ABC, ea bazo, sunt construite in exte- ‘ioral acestui triunghi, riunghiurile isoseele ABC, 1YCA. CAR ale cater ee, ghiuri de Ia bara sunt egate cu 30°, Si xe arate cA tritinghial AO" con, echilaceral Solutie, Fie alixcle punctelor a,b,c, q’, be Sogmental BA’ se objine din ‘segmontul CA’ printr-o rutatic de 120% in planul complex we oa nee (ea! 006120" + sin 1209) =e -a/pe > ba’ Rezutta, Let Pentru ca tritunghiul A’B’C" si fie echilateral este suficient ca a obleF sce'F ~0; fintr-ndevar, (e-ae'}e"* + (abe Met Let 0. 8. Fie a, a,,... a, Lingimile laturilor un Tnturi. Sa se demonstrea gruunte gi died a, 2 ty = (Propusa laa V-a OLA) Solufic de Merian Dined. Se stie ci AAys AAs... +A Ay =O w, Alerein ca axa reala droapta A.A, atunc droptole A,Ay, Avy AAs ros Ay ae act ash especie gh ee Mae Oe. Am. k-D2R (nan Rati seama ei poligonul este conver gi dei suma misusilor unghiueilor sale este (n ~ 2)x; cum toate unghiurile sunt congruente resulta ex mse, 2). Nenere complexe in matematica de tice wal seama, de asemenea, de masura unghiv rilor exterioare unui poligon convex. Relafia (1) in planul complex se va serie astfel tee (cos @ REE ssn HR o @ In continuare ne folosim de urmitoarea lema: ‘Ded eetafin eu cveicient real Gt @get ese tayet hy. eat SD w unde 24,2 a, > admite dowi ridicini al ebror produs este 1, Tela (3) arata ed ecuatia (4) adn ae cos 2% — jsin 2% Produsul acestor radicini este 1, iar eoeficiontii ecuafiei satisfac condifia din Joma, reaultic Demonstrim lema prin induefie: pentru w= 3%, ecushia ty tax +a? = 0 6 admite dou radieini 1, gix, al ebror produs xgc, = 1, dar xyt, = aya, deci ay = fay si cum a, > @, 2 ay rezultA a, = a, = ay deci pentru n = 3 se verific’, Pro fupuncin ed se verified Fem pentru — 1, deei avem: "Dacai eetiafia eu cooficienti real Bybee tbh tb, ett =O 6) 2 b,.)> @-admite dous radaeini al carer produs, bye = Bt =, unde t, » 6, este 1, atunei by = awit ecuatia: aysayet. tae t saat 0 addmite dowd radicini al ciror produs esto 1, atunei gi ecuatia tax =0 admite radaeini al ciror produs este 1; reaulta ea ecu: ala, tage +... 40,2" -ayla, ra, yx. tae =O Je doug radacini al efiror produs este 1, ultima ceuaie adi (aay 0,0, e+. Haye, ,-aaget 0 Aplicatii demonstrate direct Observiim 4, coeficientii ecuafiei (7) satisfac conditia: a} -a!24,0,-0,0,.2...24,0, , ~a,a,>0 + conform presupunerii feu, rezulta ef Din (8) resulta ce ® a\(0,-0))+4,64,.,-0,)=0 ® 8 6,005, -0) <0 ao) Din) 120 vet os ete a nce: 9. Ficun bexgon ABCDEF A, N,Q Smilowae lator ons Bh. PA'S no sala ch w copie wecoara'p aut porte Taxi 2 AQ" Seneca MO 8b peendlcore’ Caurentiu Panaitopot) . ele punetelor cu litere mici, atunci condifia necesars si suficionta ca MQ si PS sa fie perpendiculare este: (q- mG -P+G- riNls =p) = 0 a. idevar, dc MQ si PS sunt perpendieulare, atin, “iso Deci 227 = re, eR; eonjugind revulta Wi, deck: op RP 4 eliminarea numitoritor se obfine rolapia (1) deci condifia este necesaris Si arta ci este gi suficienti; presupunem ci avem relatia ain (1): ne elagia (1). Rezulta gm a-a pep 2). 26 Numere complexe in matematica Fie 42 - »,(coat + sind); atunei din (2) rezulti =p rleost sisint) = ryleose -isind) ide unde se obfine 2r, -ea8 f= 0; dar r, 70, deci cas #= 0 de unde Ef goLt4 z Din (9) reault mepareneaes “ Din (4) rezults noretn-@+o-9 ©. Relafia RN? = MQ! + PS? se serie in complex usta: (==) wm ~ Qh) + P- 9T-H ©. Dav (n= Pit =F) = Lim —g) > - 91 LG D-H - im = g\hi-P) +(p- MB -D em —gs- HHO -Ty—9— 7. Din (6) si (7) rezulta ) cod 20. Fie ARC un triunghi si P un punet tn interioral lui astfel ea <€ PAC = 4 PBC. Fic L, M pivioarele perpenticularelor din P pe BC, CA respectiv. ie D mijlocul lui AB. $a se domonstreze ea DL = DM (Propusa juriutui ta @ 23-0 O.L.M. de Marea Britanie, 1982) Solufie. Notém cu a, b, ¢, d. p,m, afixcle punetelor corespunziitoare Observam ea A PAM ~ a PRE x BL _ AM Dect: Bh - AM ~ i; dar segmentul |BL| se obtine din segmentul [PL a Fat -gmentul |BL| se obi WPL printr-o rotafie in jurul lui L de 90" gi 0 omotetie de raport &, deci Aplicalii demonstrate direct 1b Tp i wy, sogmentul [PAZ] se obtine din segmentul |AM| printe-o rotatie de 90° gi 0 ci depen ie i ean Mo8 oki @. mp Din retaite (1) gi (2) rezuta bakip askin Te ) T Teki _ ae fv 28)-[ertin soa anan a ye SE ee se hipa _ hipa ‘pp “) TP ee TF (ret p 228) (ome ast |e eel Fath ca oaise alae at 35), [aie vive, enw a Oa) ieee ek Tee ‘Daca alegem originea in punetul D, rezulta d = 0, deci ab 0, Gin b z si din relatiile (4) gi (5) rezulta DM" = DL", deei DM = DE. H1. Pe laturile triunghiului ABC se constrains, ea varfurile in ext triunghiurile ADB, BEC, CFA astfel incat AD _ BE CF aes $e Be Sk si CADB = BEC - 408A Sa se demonstreze ca: 8) Mijloacole M, N, P, Q ale segmentelor |AC|, |DC|, [BC], [BF] sunt varfurile unui paralelogeam, b) In acest paralelogram, dowd unghiuri au masura «gi raportul a dou aturi este & Solutie. Notiun afixele punctolor eu litere miei corespunzatoars Aven relafiile: Din (1) rezulta 28 Numero complexe in matematicn de lice d= ar heb bo hee enka a te DEM ce 2) T-he™ T- ke" The me B22, pe bte ape arbere a Sp AE, mrp arte te w (6 Din relatile (8), (4), (5) re Jogram si rezulta a), Pentru punetul b) ealeulim raportul: cra-he™ (erb)_ are Bake) fieand ealealele rozulta Aceasta ultima relafic arata ea sogmentul M este obtinut din segmentul (MN printr: rotatie de unghi « si raport ; 12. Pe laturile unui paralelogram ABCD se construiese tn exterior paitratele AEFB, BGHC, CLID, DKLA de centre: 0, O,, Oy, Oy. Si se demonstroze €: 1) 0,0,0,0, este un patrat; by Daca N = DH BI gi M = BL 9 DEE atunci BNDM este un dreptunghi Solutie. Fie O punctul de intersectie al diagonalelor paralelogramului ABCD pe care il alegem ca origine. Daca a gi b sunt afixele lui A gi B, atunc =a si ~b sunt afixele punetolor C gi D. Pentru celelalte puncte din problemi vom nota afixele chiar eu punctul pe caro il reprezinti, Si exprimam afix punctelor O,, O;. O; si Oy. Se observii ck AO, se objine din BO, printr-o rotatie de 90° deci a'~ 0, = (6 ~ 04); rezulta: Aplicatii demonstrate direct 29 bi Asda » - a Ta ‘ Analog: oy = too -De, M+)b-A-da i A agree ws Re eee ae “ op - Asie -dd +i -a) 1-0-6) ti 7 pot + 3 o> Gd 1a , (2-00 -ha ak Se observa edt 0, + 0, = 0 + 04 = 0, de unde deducem €4 0,0,0,0, este paralelogram eu centrul in O. Se observa ea: oO | -2ai-26 a0, a= Bor ‘de unde deducom eX 4 0,0,0, = 907 deci paralelogramul 0,0,0,0, este drep tnghi. De asemenes, se deduce c& 0,0, = 0,0, adicd 0,0,0,0, cate piiteat Pentru punctal b) se observa usor ea DN | BM si DM | NB. Rimine de aritat e& paralelogranul BNDM este dreptanghi ‘Avem segmental |AL| ee se obfine din segmental |DA| printr-o rotafie de 90°; aceasta in planul eomplex se serie! a =d a saul —¢=(—b alt deci L= (ie ~ Bf analog, segmental [IC] se abfine din segmental [DC] printr-o rotafie negativa de 90° Deducem is e=@~ eX ~Ddeci i= (14K —0) + 6%, 1-b | U-fa-bi-b GIO -d ang Lb = or adics L084 12, deci MB NB rezulti et BNDM este dreptunghi 13. Se considera, pe diagonalele AC, CE ale unui hexagon regulat ABCDEF, punctele interioare M respeetiv NV, astfol ea AMIAC = CNICE Sa se determine r astfel inedt B, M, N sa fie eoliniare, (Propusd de Olanda la cea de a 23-0 O.LM.) Solufie. Alegom originea in centrul cercului circumscris hexagonului giaxa reala trecand prin A. Considerim raza cereului egala cu unitatea; atunci afixele punetolor A, B, dy seh at Fie afixele punctelor Af si NV notate cu m gi n. Deoarcoe AM/AC tn planul complex: + Peau motel Pa alh; ma terere® ao Numero complese in matematicn de licen de asemenea CNICE = r implica Pentru ea punctele 2, M, N si fie coliniare, trebuio ea raportul real, unde prin b, m, 2 am notat afixele lor corespunzatoare. Dei Usrere ye rare = real, Usrere eT _ =r ere He! L-e'T rae se 7) dere’) sau, dupéi impartire cw (e'7 » 1), obtinem: Lore rt D/2 + ty /2) 12 iry8 16 amplificdnd cu conjugatul numitorului, obtinem conditia’ (1 3r/ 2+ erVB Nr ~ 472 +4 ~ W'S 16) real = real: ro edeficientul Tui é gi obtinen 7 In acest produs egal (r= 1/298 12-1 ~ Br 23 1 de unde rezulta r= 5, 14. Fie AA.A.A, un patrulater inscriplibil. Se noteaz prin Hy, Hl, Hy, Mi, ortocontrele triunghiurilor ,A,A,, AAA,, AyA,A,, gi respectiv AAA, Sa se demonstreze ca patrulaterele A,AA,A,'Si TIEIEI2, sunt congrucnte ‘Solufie. Alozem originea axelor in centrul O al eereului eireumseris trian ghiuhsi ABC. Me a, 6, ¢ afixole punctolor A, B, C, atunei ortocentrul Hal i, fie Ay simotrieul lui A ACL ace triunghiului ABC are afixul h = a +6 + ¢; Im ade faga de O yi Bt, C’picioarele inalfimilor din B si C, Cum BB AC AC vezulla e& BBY | A,C: De asemenea, CCL AB si A\B LAB; rel | A,B deci BUCA, este paralelogram. Cum afixul lui A, este ~ a, deducem ei hea. bee de unde rozulta h =a +b +6 Notand eu a, aflxul lut A, si ew A, afisul lui H, hyn ay tay ray, hy- a, 6a,ta,, hy ma, ta Rezulta h, — h, = a, ~ a, deci HHH, = AA, si apoi AHI, - AAAA,: rezultit <(H, = Pentru ca triunghiul PQR si Ge cchilateral, este nocesar gi sufieient ca -o pe ge vee = 0 sau byes ap at deonreee ‘care se veri 16, Fie ABCD un pitrat $i M un punet situat in planul paitratului, Not MA =x, MB = y, MC = 2, MD =¢ Si so arate ei, cu sogmentele eare au lungi- o egale en produsele xy, ye, 26, tr, se poate forma un patrulater plan (Marian Dinca 51 LV Maftei G.M.~B nx-9/1980, pa403) Fa Numere complexe ix matematica de lew Aplicatié demonstrate direct 3 Solutie. Fie afixele varfurilor A, B, C, D egalo en 1, ¢, &, & unde & = e-ha 4 b-ke ridicina cémplexi de ordinul patru a unitatii, deci ridacina ecuatici no ath TR IE | Asi -agie zen OT Eg Avem identitatea urmatoare: ne Ue ~ BV ~£4) +8 -eN -e8) +e 02-1) 6 Palani : (ske-hb+a) + Ra kb +0) +0 De-e=0 @. tet Coa nea Intr-ndevar, dezvoltand gi efectuaind caleulele gi (indi seama ct er CRY CET RORY GET CET) tebeagdad a=) a=) obtinem! (Cae set oetet-(evetoetact ie eetceeveleetent eet Dar: lteteartao relalile intre ridcini gi coeficienti ale ecuafiei x — 1 = O reaulta\identitatea (1) ‘Trecnd efte un termen din identitatea (1) cu semn schimbat in membrul rept si aplicand proprictatea modulului se obfin patra inegalitati; de exemplu, le eee) ele ee -e) +042 -EN(e 1) =~ - VE -0) de unde rezults eel fee" + Jel le e"| fee] + fet fee] 2-1) > | -ej2-1 sau y2 + 2¢ + tx >xy gi analoagele, 17. Pe laturile BC, CA, AB ale triunghiului ADC se consider’ punetele A’, B,C astfel incat: AB BIC _ CA BA CB Pe laturile °C’, C'A', A'B ale triunghiului A'B'C’ se considers punetele.A, BY, CY astfel ineat: atc! PB. ATR Czar Sa ve arate ca triunghiurile ABC gi ARC’ sunt asemenea. (CCaragea, profesor ~ Constanta G.M.~ B nr. 2/1981 pag.76) Solutie, Notdim afixele punctelor cu b-ke ye tere mici corespunzatonre: ka @-kb 2 THE _ ek a-kb+0) a a Uk kas) 1-7 (1 +42N(e~ a) ~kla~e) _ earth) (+R96 =a) Ra 6) aay kB) cova ce arata ef A ABC ~ A.A"! 18. Fic ABC un triunghi oarecare al cirui ortoventru este HT gi fie k € [1, =) Pe scmidreptele (HA, (HB, (HC se considera punctole A’, BY, Castel inca HA’ =k BC, HB = b AC, HC =k AB. Si se arate ca a) BIC! = 2kAM, A'C! = 2k BN gi A'B! - 2k CP, unde M, N, P sunt mij- loacele laturilor BC, AC, respectiv AB. ) H este centrul de greutate al triunghiwlui A/B/C! (Concursul de matematica etapa judeteand, 1982) Solutie, Fie afixete punetelor A, 8, C, A’, BY, C', M,N, P, H notate eu a, b,c.0', be’, m, n, p, Alegem origines in centrul cercului circumseris lui ABC. Atunei hzatbee Din relatia: UA! = hk BC, rents a! = (a 4b + 0) = Me ~ b) deci O's kle~b) tab se; analog bi= Ba -c)+atbee, cle kth-a)sasbve Dar mafte 4 a+b aan ops Bi ~ bi = hb a)easb +c - ka -c)~(a+b re) = = hb e~ 1) 2h(b-£ 2) anon 2 NB. A'B'= bla! ~ Ma~c)sa+b+e-Rle-b)~ta+b+0)~ Ma+b-ay-aaftch }> 2h -0 = amen 4 Nurmere complese fm matematicn de le vita ea he OSHC pou. ») Sa ath se ee aisbise!, Me-b)rarbre+Ma-clrasbrerkh-ararbee, ene 3 pana _ Me-bea-c+b-alralarbse) _ sa+b+e) Sm 19, Fie un patrat ABCD gi M un panet in interiorul patratulul astfet i << MAB = 4 MBA = 15". Si se arate ca triunghiul MCD este echilateral. ean Black) Solufie. Alegem origines in A si ca ax’ real dreapla AB, ca axa imaginars AD. Considerim latura patratului egal cu 1, deoarece se ified caleulele. Atunci afixele punctelor A, B, C, D sunt 0, 1, 1+ é, i. Fie afixul hui M notat eum. Segmentul IM so abjine din AAf printr-o rotatie de 150, aceasta tn planul complex; se va serie: m= 1» tm ~ 0)(¢08150" + sin 150") sau as bie cotd ‘AL reaulti m-2 28; 428 Pentru ea triunghiul MCD sa fic echilateral trebuie ca punetelor M, C, D sa verifice relatia ‘m+ 0(¢06 120" + iin 120°) + d(eos 240" + {sin 240") = 0 sasi(-d nyghiului cehilateral ABC yiM = AK MBC, N=BK CAG P= CK OAB,R find raze eorcului cireumseris triunghiul, St se demonstreze ct dnc fixele m, 6, d ale at & atunei K este central eercului cireumseris triunghii am Bat * CP (Wioret Bandit) Solufie. Alogom originen in centrul coreului circumseris gi axa reali tweeiind prin A, atunei afixele lui A, B, C sunt , Re, Re! unde: fe = enw 120" + sin 120° Aplicatit demonsteate direct a oe ee a # = Re -aftexesd Dar tindind seams ei: = cS 1207 + isin 120" = se obtine: Jeo) = V3 gi [Leatee yy Dei: Analog rezulta: stunei ey = 2 6 1; intreadevar avem die Viewee care se verifica prin ridicare Ia piitrat, gi eliminand numitorii dupa reducerea tor remenea, se obfine (x ~ 1)? = 0 eu exalitate eand x= 1; analy, ae v3 Rezulta cu necusitate x = y 22 = 1 21. La un triunghi oarecare ABC se construiose in afara triunghiurile ADB $i BCE astfel incat ADB = < BEC = 90" si <¢ DAB = 4 RBC = 30". Pe laturn AC se alege un punet F astfel ineait AF = aC: ‘Sa se demonstreze ei in triunghiul DEF: < DEP = 90° si PDE = 30) (Propusi pentru a XVI-a O.LM 1974) Numnere complexe in matemation de beet Solutic. Notim afixele punclelor A. B, C, D, B, F eu literele a, b, &, d. & F Segmental |AD| se obfine din seymentul BD printr-o rotatie de 90" gi 6 ‘omotetie de rapart AD. sin60" AD BOO als BP sind? . Aceasta in planul complex se serie and be. Bsa 195 analog Bo 6 198 a b-d C aaah Din relatile (1) reales aw anifeh b= iBe @) 1s 1-5 Din relatia AF = Ble ~ f), de unde rewults SRC re2ulti in plane complex , Caleulim valoarea raportulyi Obtinem: ais ase BiB )a = diy 6 -8U -iy' G3 ~ No +46 -(iY3 +e A soymentul DF se obtine din sezmentul EF printe-0 sens invers trigonometric si a omotetic Ultima relatie arat rotafie in jurul punetului F de 90 de raport egal ef, Devi 4 DEF = 9 si Rezulta < PDE 22, Fie triunghinl ABC. Se roteste Inturs AC in sens trigonometric in jurul Jui A cu unghie, de asomenca AB se roteste in jurul Ini B cu acelagi unghi BC se roleste in jurul lui € tol ew unghiul «fie C,, Ay, By noile pozitii ale tuk C,A GiB. Sa se arate ei triunghial A,f%C, are acelasi centra de groutate ‘triunghiul ABC. Solufie. Vie afixele punctelor A, B, C, Ay, By, Cy notate eu a, b, 6 to, by, eyo = te -aNeosor + since) a, -b = (a -Beosee © isin) @ DE «DER =\(% deci 4 DEF - 60° F 80" eta bye =~ eNoasar +sinee) Anlicatit demonstrate direct rs Adunéind relatiile (1) membr eta, +b, ath +e) = eu membru obginem: a+ a-b+b cease + isin) ~ 0 deci tetathewarbie, 92 Atbee E 3 Contrele de greutate ale celor dou triunghiuri au avelagi afix, deci coincid. 23. Se considera un triunghi ABC. In planul sau, in exteriorul acestai triunghi, se construiese triunghiurile ABR, CAQ, BCP astfel inca: Bist un asttel de poligon, deoaree Ficand si lungimile laturilor Denarece 4... este un conta inchis aves 8. Fie un poligon spt (a) unghiurilo de masara putem deforma eventual mod AAy AAy 6. AA, Noland erat, tas. 4, lungimile taturilor poligonului, atunei rela pianul complex se va Serie eh ag + tae 0 2. Inmultind relatia (2) pe rand ene. ¢ "ere sunt nenuls gi sepa. ind partile reale gi imaginare, reali sistemele: lo, cost, Y)) Faje0we, 9). a, e06l8, = y= 0 Ja conte, —¥,) Fajeasir, —¥) + Fayenste, — y lo cnstx, — 9,2 Hageoste, —9,) +... He enss, = respectiv inea un Sistom de forma hii (3) unde it toe de Fane funetia siaus. Considerdnd sistomvul (2) in necunascatele a, yy, Pe avadmite solutiv nebanata trebuie ex determingntul principal s4 fie nul, deci Heb costs, -y)]=0, é,J = 1,2... 0 adie’ primul determinant este Al doilen dete se obline din primal ficand y, = 90° — xy; 0" =, ‘zi Nuinere complexe in moatemation de tice 87. Un numir complex = + z, este afixul unui punet de pe cercul cireum- scris triunghiului echilateral avand varfurile de fixe 2,24. = 2, = 0, daca 1 numa daca Tor unde re R. Solutic. Afixul = al oriearui punet de pe cercul circumseris. 2 #2, are proprictatea ca = ~ 25 = ulz, ~ zy), unde 2, este afixul centrului cercului git ©, |u/=1, a4. Avem ed orice numir w eu aceasta proprietate se serie sub forma w= 1=re! “1 r Ri reciproe, orice numar de acoastit forma este de modul 1 gi diferit do e In adevar, ded re R, atunci 1 ~ re® si 1 ~ re sunt numere conjugate, al eivor eat este deci de modul 1. Dack u #10 #8 gi 1-1 ete nun eal duoareco a ( + ee-u) u wo ee Lye agiye Rs si finind cont ef ee Pe Sr obfinem 2 ~*~" coon ce trebuia demonstrat. 88, Daci =, *), %5 sunt trei numero complexe astfel ined fe, = Si 22 #2, Si fe demonstreze ea min az, += a)2,~2,| = (Dorin Andriea) Soluti 2, sifiez complex 2 Este evident 4A © AA,. Sa notiim eu B picioral perpendicularei din pe dreapta A.A, eee vali ‘Avem |A,A\=|4,B) gi deck min |az, «(1 =a), -2, adh ail part, in Snghial AAA, aver i2a~ zal _ |2,-2,|-|2,-2)|siA,A,A,) Hie Ay, A,, A, imaginile geometrice ale numerelor complexe >, >, aay (ake, ewe R, iar A imagines geometrica s numarulti ABI =n a aa — Aplicatié demonstrate direct 49 de unde ebtinem lan [lz,- zal sin AAA) he re Taal Din teorema sinusurilor, obtine FFs oar adic sin ana AAD pean bi Din (2) si GH) dedueem je tenet ti Din (1) gi (4) rez h min jaz, +1 ~ ae, 2, 30. Fie 2,, 2», 2, numere complexe nereale, distinete dew cate doui gi vind acelagi modul, Si se arate eh daed 2, + 225) + 2324 25 + 22, sunt tunel 22225 = 1 Solufie. Fie 2, = r(cos a, +i sin ay), 2, = eos ay +f sin ay), 25 = Meas cry +i sina), cure Osha, ¢km, ty # hi ay 2 hx, ke Z. Din ipolezit rezultii rel Sina, +r in (a, +4.) =0, sin a + 1rsin (0, + 4,) = 0, sin Oy +7 sin (a, + 4) Notahd a, +, 404, ~ 6, rezulta sin a, +7 in (b ~a,)= 0, adie’ sina, +r sin b ind = cos ~ 1 gi alte dows cos a, — F sin a eos 6 = 0, de unde eta, similare. Daei sin b= 0, rezulta ety a, = cts a, = ete ay, 1 de unde: absurd. Atunci sin b =0 gi co r= Lei zesty =r Coos 6 + sin b) = 40. Fie ey, €,,-.6, rdieinite de ordin male unitaitt unde suma se face dupa toti indicii i, 7 distineti Teej], 1k < F's a ropresints Tangimile tuturor laturilor, diagonalelor gi diametrelor poligonului regulat cu 1 laturi, inseris in cereul unitate. Dac w= 2m + 1, atunct ay egal. 1 laturi si edte a diagonale =e 5 (e-2 co 2h, es cosect #®. Efe tee) coeets act m = 2m, atunci sunt in sum m diamotr de ungime 2. Aven gkm on yn nt-4 anton 2 +z cosee? AX ie ” 6 Bt Rezults ea suma eaulala este egala en 2°=0 | in! — 1) a iz 41. Fic tiyeye Qsi|z 1 Aritati ef pentru orice, |2"— 1] © Q (Coneurs SA), Solutio, Fie 2" =u + iv own, ve R, Je 1] = fa 9 doit 1) Yeo ae ue? = lt" date?» 20} dleoarece u +n? =|z*|6-1 Daca n > 0,4 + 0 = G+ iF Cum x, © @ recut wee Qe" 1e@ Dac » <0, atunei 1 1 vtx sy)" gin > 0, oF a Ueci din now nv © @ 4 Demonstrati ci munirul (PFD + Aka? ee ND ‘este pur enmplex. Solufic. $a notam eu A) expresia din enunt. Aven Os arg Pun) = arg(l 41) +-arg 224 De. tang ne! + 8) $ lytarg( 1 2) + tangt2! Deo bgt e+ 0) . Fie Mf, M., M, trei punete arbitrare situate pe faturi AAA, Corcurile AEM, AAEM, AMM, am an panet eomu Solutie. Notam cu a,, 2, afixele punctelor A, M,, i = 1, ung punetolo Ay, Ay M;, eli sn teiunghi 2. Avem din iare; ate Punetole A,, A,, M, find eoliniare, 21-08 ay real ay ‘nes, pentru un punet axbitray M2) al eereulai AAEM, roal sau, tindind seama de proprictalea rapoartelor aniarmonice real sat = a. aig Aplicatit demonstra tirect si nr. real oe, Dar (1), (2), (3), 14), (5), (6) = 1 deci conuligitle (4), (6), (6) sunt compatible Reeiproe, daca relatiile (1)-(5) sunt reale gi (6) este real, adie’ punctul A (©) commin cereurilor (4) $i (5) apartine gi eereului 6). De asemenea, daca rel tile (2)-(6) sunt reale atunet si (1) oste real, adiea daca M,, M, sunt pe lat rile A,,A,A, iar M, arbitrar, eondifia de eoncurenta a cercurilor considerate atrage conditia ea Af, sa fie situat pe A,A,. Daca in plus punctcle M, sunt caliniare, alumel cercurile AMAL, AMM, AM Mf, A,A,A. au tin panel ceomun (teorema lui Mig!) Intr-adevitr, din problema precedentdi daca considerdim triunghiul AMM, le M, se aflii pe prelungirea lui AA,, atunei cercurile MMA... M.ALA, si AAA, au un punet comnn, Dar eereurile MMA, MALA,, MyM, aw un ppunet.comun conform problemei precedente, deci rezulta ea cereutile LALA, ALMA, MyMyA,, AAA, au un punel comin, (6.64.3 Capitolul 1 RELATIL METRICE 4. Prin varful A ul triunghiului ARC se due doua drepte simetrice in raport u biseetoarea unghiului A (ceviene izogonale) care intalnese Ialura BC in M SiN. St ee ara teorema tui Stetner) a Solufie. Aleem originea in punetul A fie cM cele punetelor B,C, M,N otate eu B,¢, m,n. Bie ¢ A= 2042p, Mp, hy. Obssoredi of M f aw BN * at A M le unghi « si o pmotetie de raport p, ~ MA vaio port py » se obfine din BA printr- rotatie jar NA se objine din CA dintr-o rotajie de unghie in sens invers NA trigonometric si a omotetie de raport p, ~ <> . In planul complex se va serie: iro 3 ot = wh m= poe, n—pge', Wi ~pybe™, i pie Renulta mb =ifibe™ , fie =no™ a. Dar ie — Ret yute- — RE) Dar Ler ce? 4.628 "#0 6% conjuyatul acestari num este tot 0. Adica $5 MA constant, «Find rein comple a eouaid 1 = 0 4, Fie un triunghi oarecare ABC, punetele D © AB, E © AC. Dreptele HF si CD se intersecteaza in punctul O- 0 dreapta ee trece prin O intersee Iaturile AB si AC in punetele M gi N. Sa se arate ci exist relatia DA MB, BANC _ DR MA" EC NA ww Mihailoonn\ Solutie. Aleem originea axclor in O: fe afixele punetslar notate es ite miei corespunzzitoare, Fie De ai, oo. a. DE" Tic Din (1) reautt: othb athe oope Pe Nm zi ey Th, Tol Tp, tele D, O, € sunt eoliniaays rezulliy, edi marie 36 lea) po -0 bed ds unde’ rerultn dé «de: pda seamna‘de (2) reultl (ode G+ bBre Ale unde obpinem ween GED) ” Punelele B, 0,2 sunt coliniare; recut ez oo 1f-o boa de unde reautea Tinind seama de (2) rezulti (a ehgyb WG okBb de unde obginem ab - ib ~ k tbe ~ be) id), Punetele Af, find cliniare rez: mma 0 04-0 nBi ido one recuib ‘indo seam de (2) rezula enaliespi-5s pale -pa) Dervoltand abfinem: Pod Bo) + pal ~ a0) Be - 6 6 Din relay 1, findind seama de (3) gi (4), ea pil, +d = 1 adiea relatia cerutal, 5. In triunuhiul ABC, mediana corespunzatoare Iaturii AB intersecteaait cereal eireumseris triunghiului in punetul D. Si se arate edi, dacit mijlocul G al eardei CD este conteul de greutate al triunghiulut, atunet a? 45° = 2? ie x, y.2 afixele varturilor A, B, C. Alegem pe O eentrul coreul cris ca origine a sistomulus. Kste sufieient si eonsider’im raza concul 56 Numere complese in materatica de l circumseris eyala ew unitatea pentrn simplificarea caleulelor, Rezulta ef w. iG, centrul de greutate al triunghiului ABC, este Be + 2y-z Atunei afixul iar afixul punctului D este d = 2¢* a Din faptul cai D se alla pe cercul cireumsens triunghiului ABC reaultii efidd = 1 2x + 2y 2. c nd cont de (1) din (2) rexulta Aig +yH) = 2AF +e) 6 OF HF 1 Atunet: MxF -MF-D ey -2F-D le-e+ly-2F Cf = BAB" co b + a? = 26 6. 0 dreaptit A intdlneste Inturile triunghiului ABC in punetele a, fy O find un punct in plan, droptele AO, O, CO intélnese pe (A) in of, ft, ¥. sa se demonstreze relafia: (Probleme de geometrie, G. Titeica, ed. @ VEw) Solufic. Notam afixele punetelor A, B,C, a, B, % of, 8, ¥ ou literele w, b,c, By 0% ¥ $4 alogem originea in O deci affxul lui O este 0. 1; Cf. 0, B sunt colininre) deci Bok I Relatié metrice Deoarece punctele Q, A, o! yunt coliniare rezulta ed: 004 «atl wed die ame ait = Ge; yindnd seama de (1) rezulta: aBnha _g0-hr % TR, de unde =p-@ » aay Analog O, B, [i find coliniare reaulla oo. bb 1|~0 deci of’ - 5p! wR pT ohm py hyn The de unde yn Hy . ba box Punctele 0, C, 7 sunt colinigre, deet oon = 1]-0 adie ad iY ~ey o fslocuind pe ¥ cu valoarea din (1) rezulta GakB poh Th Tk ae unde: aw © 38 umere complese in matematica de leew Aver TA AB BC 21 (teorema lui Menelaus) ©) 1B ac BA 4, coliniare) notam 14 - real (4, Bs ¥coliniare) x rezult deci 1 we de unde ” deci Aven: (Agi -A Bee de unde ee ®) Do asemonea (c - Aa)fi = @- 2,a)f8 , de unde a, b-t o. aba Inmultind (1, (, (si fndind setae (6) rex day tt i —re aH Bi by 8-H ah ap ‘Tinand seama de (5) rezulti et 2,2A,- 1 = 1 deci kykyky = Leela 7.) Hoxayontsl ABCDEF are toate unghiurile egale. Notand eu 4, 444 dy it, lungimile laturilor hexagonului, s& se dovedeased relajia a = 9 = 3 ~ 'b) Daca 6 segimente a, a, 5, 4, ty Ag Satisfne relatin a, ~ «= 4, ay, atunci cu ele se poate cunstrui un hexagon eu unghitrile egal (Problema 8562 - GM. dati la a 27-a Olimpiada de Matematica URSS) elatii metrice ‘a 4) Solufie de Marian Dinca. Aver relafia veetoriala AB + BC +CD + Dit BF + FA=0 a. Alegem ea axa reala pe AB, Relatia (1) se va serie planul complex (AB are lungimea a,) arag™ tay * sae'7 sae +ae 7-0 @ deoarece: - BC face cu AB un unghi de masura x - 2% = % aoe = CD face eu AB un unghi de miisura = DE face cu AB un unghi de miisuri EF face cu AB un unghi de misurd - FA fuco cu AB un, a thi de masuras 5 a 3 Am finut seama de masura unghiului exterior gi un unghi al hexagonului de masura 2(6=2) ~ 21 a. 8 Deoarece e* =e" =-1,¢°F =-e7, ¢ relatia (2) se serie: a, -a, +10, -a,)e'F +(a, ~ay)e* 0 (a) Notiim: b = a, ~ dy, by = @y ~ ay 6y = a ~ $4 relafia (3) se serie: by~ bye +bye"7 0 sau: b,- 641 +198) 50-1 2 2 a 3-2 BG, -a900, ry O dock by = by gi, = by = a ~ 04~ 0 ~ 0, = a5 a Pontra punetulb),relatia (4 ntrage relafia (3) care Ta vandal sau atrage relafia (2) si (D), ceca eo arati ei se ponte construi un hoxagon eu toate hinrile egal 8. Fic ABC un triunghi oarecare, punctal M-c AB, punctul N © AC, punetul D © BC $i fie AD es MN = P. Atunci exist relnpin Db AM _ PM AR De aN PN AC DB, PM, AM, AN Solugie. Fie PB =p, PM —p,, Mp, AN hc Rin, 2,3, # DE PN AB AC ‘ ans Relatia de demonstrat revine laa arta eit fyb, = aby 0 Numore complewe in matematioa de tees Fie afixele punctelor A, B,C, D, M,N, P notate ou litere miei cores punzatoare. Alegem originea planului complex in punetul a gi fie de asomenea =f Cuma = 0 resulta pakd a, De asemenea: m= hb, n = he, bake | m—hyn qetahs a @) oy Tey Din relaile (1) gi (2) rezultt mak Be cay BP ohne 4 b-he Taga a Din relofia (3), egalind eveficienfit hui 6 sic rezulti ee ae et si, nparfind aceste dowa relat, rezulta fyb, = kJ ec. 8. Teorema lui Ceve Se unese virfurile A, B, C ale unui triunghi ct un punet O din plan Dreptele AO, BO, CO intélnese laturile BC, CA, AB respectiv in punctele A, B,C. 8a se demonstreze ea: ABBICCA AC BA CB Solufie. Alegem originea axelor in planul complex in pnnetul O. Pie afixele punctelor A, B, C, A, BY, C notate eu a, bo, af, Bc. fp, BC, A Ag, wealth: BA” CB b- be 7 en Din aceste relabii rezulta: (- hod = (bk Oe de unde ebginem: jy Goad A oka z = (EF ng 8 in aveste relat a PB Din avoste relat (eked -@ hab de unde obginem: y- bebe fa ba oy Relatit metre 61 a hb a Y = pie. Din aceste relafii rezulta: TF PH Din neesterolaitrezul fa Ay de unde obtinem: b= cet sy heb Din (1), (2) gi (@) ebtinem ea Jide, = = 10. Fiind dat un triunghi oarecare, 88 se calculeze distantole OF, OG, OK, OH, unde O este central cercului cireumseris, T centrul cereului inseris, G centrul de greutate, K punetul Len bai Solujie de Marion Dinca. Fie un trianghi oarecare ABC, O eentrul eo cului cireumseris triunghiului, Pie dreptele Aa’, BF, CC concurente in pun Qunde Ae 0, Be CA gl. C!e AB. Conform teoremei tus Cena rosthta a ‘BA CBE AC! ACBA CH Pin, CBIBEA = mip si ACICB = nim «. Ne propunem s caleukim 06% pontru aceasta alogem originea axelor in O. Fie afixele punctelor A, #, C notate eu s,s, 2. Fie lunginile lecarior triunghiului ABC notate eu 0, b,c si R raza corculil ercumseris, Aveo ang ® F205 2 as Bz)= BR le, vz) Notam rapo: 2a tery OR" si analog reaulta: 2) +22, ~ BR" ~ BY, 25, +7 2, -2R?—e Notiim afixele lui @ gi A’ eu g si respectiv a’. Din rolayia BA! «yin pecutta ; ae in comple: Numere complexe in matematien de lice inde, 12,4 pe ‘ai Tp ap Relafia 1ui Van-Aubel (a se vedea Gh. Tifeiea "Probleme de goometrio” sau GM, - B. nr. 4, anul 1966) se serie astfel: a, Din relafile (8) si (5) rezulta m2, #n2, + D2 a aera say i py mi, +n, DE, _ mn" +n? pOR? OQ = a= mene menep Garnepl mnlese +29) + mp ey + Bea) + pele, + Fes) (an pe = fon ns pVR? + mn(BR* 6°) + nplBR* a) + pm(R™ 62) _ Gane? _ (mtn + piR* mine? —npa* pmb? js mno®= noo? tpmb! (ay Gan pF rnp Pontra Q = I = punctul de intersectic al bisectoarelor, se poate lua tindnd seama de teorema biseetoarei m = ar, = b, p = ¢ gi din relufia (7) rezulta orp abe? + bea’ cab* _ ys (arbor Dar abe = ARS gi a+b +e = 28. find aria triunghiulai ABC, find raza cercului inseris in triunghiul ABC. Inlocuind in (8) se objine: OF = R*~ 2Rr Pentru Q~ G = central de groutato al triunghiulus ABC (punetul de intersee tie al medianelor) se poate lus m si inlocuind in (7) se obtine ogtans_atebteet Pentru Q = K = punctul lui Lemoine (punetal de intersectie al simedianclor) simediana (simetrica medianei fafa de biseetoare) tmparte latura opusti un- sghiului din care plesed inte-un raport egal eu patratal raportului laturilor din Relat metre 58 5°). Se ponte tua sa BA'IAC varful care ple o * gi inlocuind in (7) se obgine: Babi? wor ortocentrul triunghiului ABC, se gtic cd afixul fe al lui HT este 2) + 2, 425 (a se vedoa problema 14, eapitolul 2) hn bp OK? = R?- shite, 42,02) 0b +R)=28, 428,025, (08 Fa) + REAR RE «(ORE 62) (OR*~ a?) + +R 11. Fie O centrul cereului cireumseris unui triunghi ABC, D mijlocul lui AB 4 B centrul de groutate al triunghiului ACD. Si se demonstroze ed dreptele CD gi OF sunt perpondiculare dacs gi numai daci AB = AC, (Propusa de Bulgaria la a Ta Batcaniadé de matematicé, 1985) bY -9RE a? be 6%) ie. Alegem originea in a,b, 6d, . Results +b 0; fie afixele punetelor A, 2, C, D, B notate eu . AB = AC © AB? = AC" ¢ (b - a)ib -@ =(c ~aMe- @) , dar jindind seama ca ad bb ~~ R*, R find raza cercului, rezulta dupa desfacerea parantezelor ai + ab ~o+ de condifin ea AR = AC Vom arita ei dad x gy aunt numere complexe atunci: of) 04 Ia" 3} Intr-adevair, conditia este necesari act gi mumai duck aF + Zy 0 2). wel Nes © =e 0890" + 1890") = rb if yf ey Atunci E+—ri deci 2+ 2-0 i olimindnd mumitorif rezulté. x¥ +3 =0 7 x5 Conditia este suicionta: 27 + =0 © 2-—% fin X= r(comw + isinu) deci 2 0g cost ~fsiner = ~ cost ~isinw de unde resulta cos u = 0 deci u = 90° adiea arg{ |-90" gi cu aceasta am demonstrat (2), Numirul complex d ~¢ ne da directia dreptei CD iar numarul complexe ~ 0 =« ne da directia dreptei OF. Tindnd soama de (2), trebuie si artim cd (de) +(d Ze =O sau tinand seama de (1) s& araitdiny ef e Nusmere compleve in matematica te licen [seng-2) (5,5 Dupi climinarea numitorilor in relajia (3) si tindnd seama ea d= bb =c&= R® efeetuand caleulele rezult ab += az + Ge dies condivia de mai sus pentru ca AB = AC. Condiia este necesara si suficienta pentru ea CD $i CE sa fie perpendiculare, 12, Se dau dou cercuri tangente interior. In coreul mai mare sw inserie un triunghi echilateral, din ale eirui varfuri se due tang Dovedifi cd una din tangente este egalii eu suma eclorlalte dows, (Propusa pentru 0.14.) Solufie. Fie O centrul corcului mare gi J raza sa, O, central ecroului mic sir raza sa, T punctul de tangent al cercurilor si A, B, C varfurile unghiului echilateral, Alegem arigines in O, iar ea axa reali dreapta OT. Se stie ed punctole 0, O,, T sunt coliniare; notam mas TA~x. Abu afixele lui A, B, C sunt: Re, Ret 101, Rse-20 an. Afixele ui 7 610, sunt Fe gi R~ 7. Aven: "AM?® = AO? - MO} =(ite!" — Rv r)(Re* ~Rvr)—r8 = RR = ROR =e +09) 1 = 2RER = CA ~ eos) 2 Analog BIN* = BO} ~NO} = (Re! - Re r)RRe-# 18") -R 2) = 2RUR ~ 191 coals +120) ® CP2~ CO} POF = Ret — e+ (Re Rn)? = BRU - (1 ~ caste + 24079) a Relatii metrice 65 =) Dar: 1 cose ssin'(o2), 1 coaly + 120%) - 2 1 costx + 240”) = Qsin{ * ape Aven: sin + sin SBM — gin £11207 deci AM + CP = BY pentru ve 10120"; sin 22120" sin 5 * 340 sin 3 deci BN CP = AM pentru e (120, 240" sin. ~ sin 3+ 120" ~ 26in¢~s0r}e08{* + 90° sin[ 5 120")-— peau 2 2 2 z Deci AM + BN = CP sau AM + BN = CP pentru x [240°, 360°) Capitolul IV INEGALITATI GEOMETRICE DEDUSE DIN PROPRIETATILE NUMERELOR COMPLEXE Vom arta eum se pot deduce multe din inogalitatile eare exista intre ele- mentele figurilor geometrice plecand de la relafii eare se pot stabili ugor in maltimea numerelor eomplexe. 1. Fie A, B, C, M patru puncte in acelagi plan gia, 6,6, 2 afixele lor cores: punzitoare, Avem identitaten @ -aNXb- 0) 4 @- BYe-a) + (2 - ea -b) = 0, w do unde, @-axb-e1 bile ~a) ~~ ea -b) dbtinam: [te -aXb ~0)| 5 | ~bXe ~a)| + [{@-ea~b)| [le -a)| | -e|<|z~b)/e-a] + |z-c} |a-b| @. ‘Tinand cont c& |2-a| "AM, |z-6/=BM, |z-c/*CM si |b-e|=BC, Je-a|~CA, |a-b) AB obtinem urmétoarea teoroma: Dac A, B,C, M sunt patra puncte arbitrare tn plan, aver relatia tui Pholemen AM-BC SBM-CA + CM-AB a fn particular, daca triunghiul ABC este echilateral, adie, |a-cl=|b-c|=|e-a) relatia (2) devine jr-alé|2-b]+|2-e] . Deci am objinut MA $MB + MC, adic& toorema lui Pompei: Cu distongele unui punct la vérfurite unui triunghi echilateral din dacelagi plan putom sf formane un triunghi. ‘Su consideram ca origine centrul O al cercului circumseris al triunghiului ABC 43 fie M ortocentrul triunghiului ABC. Afixul lui M je acost cas. es a+b +¢ gi relatia (2) devine |b+e]|b-c|sjevalje-a|+|a+b||a—b] 19) Inegalitat geometrice deduse din proprietdile numereior complexe 6 Daca finem cont c& afixele punetolor Ay, By, C, sunt 222 , £* 4 fatunei relafia (5) devine HA, -BC 2MA, + MB, + MC) aa), 68 Solutie. Alegem pe G ca mnului de evordonate din play complex. Notim cu a, b, ¢ afixele vérfurilor A, By C ale triunghiului 1 ev x afixul punetului Mf din planul triunghivlui, Punctele A,, bie ase bea 1 Cj, mifloacele seqmentolor BC, CA, AB, vor avea afixele Inegalitatea (14) devine in avest eaz: Ir-al+|x-b]+|x-e] +3)z\s } (ap) ale 2 28) ote z Det notzim x ux = 0 i finand cont ci afixul ce inogalitatea (15) devine lu sols luez|+le sul s|ul iol sie died toemat inegalitatea (8), care a fost demonstrat, B.S nokam x=a-b,y=b—e, |a-bl + [b-e)+ led) +|d-a]2|a-e] + |b-d] + |are-b das) = d, atunei inegalitatea (8) devine: Vie ABCD um poligon in plan six’ nota cu a,b, affxole punetelor A, 1B, C.D. Afixele mijloacelor M $1 Nae segmentelor [AC] gs HD] vor fi SEE, Lo acest eax inegalitatea (16) devine Alt + BC + CD 4 DA» AC + BD + MN Ridicdnd ultima inogalitate la patra, obtinem findnd eon ed AB + BC? + CD + DA*~AC" + BD? «AMIN? (Buler) relatia AB BC + BC CD + CD DA + DA AB + BC DA + AB CD > AC BD +2.AC MN + 2 RD Mw Dacia patrulaterul ABCD este inseriptibil, atunci findnd cont de toorema Ii Ploletnon obfinom 0 (Alt + CDXBC + AD) = 2 MMAC + BD) an, Rozulta deci urmatoarea prope Ttr-un patrutater inseriptibal exist retatia. (AB + CDXBC'+ AD) > 2MNN LAC +BD) tunde M, N sunt mijloucele diagonalelor AC si BD. ‘Daca presupunem ea patruaerul ACD este inscriplibil gi ercumsertl tunes exista urmatoaren propoaiti: Tntr-un patrulater nscripibls circumscripibi exista urmatoarea relatie pe 22m (d, +d.) 8) unde m = MN, d, = AC, dy = BD gi p semiperimetrul patrutaterulu. 4. Duct M esto un punt din planul triunghiului ABC atunei ‘AM! sind BM? sinh CAF sin > 28 a9) Inegatitati oometvice deatuse din propretatile numeretor complexe Solufic. Daci x, y,z © © avem identitatea: wily <2) ey" =x) Zor a) =O whe IY - 2) (20) nde vevultt (x ~yke - xky ~2)| = [xy - 204 y%@ x) +24 -y)| itatea modulutui rezulta ineyalitatea, Mee yl) z—xi ly Isla*lly-zl + ly"lz-x]¢fe%x-y) ean Fie m afixul punclului Mf sia, 6, ¢ afixele punctelor A, 2, C. Inlocuind pe 1a, 6, € in (21) i simplificdind prin 28 abjinem (19), 5. Fie M un punet din planul triunghiulai ARC si G contrat sau de gr fate, atunei avem inegalitates AM" sinA + BM" sinB + CM sin 2 6 MGS. Solufie, Davai x, y, 2 ¢ C atunci avem identitatea wy ~ 2) 4 ye — a0 p24 y) = Oe = yy — 2he le ty 42 de unde rezulta [eG -2)] + [y"e 29] + Je%e 9] (22), m-a.y=m—b, enyl|2 xl |aty telly ie, by, afizole punelelor A,B, C respectiv A gc © Inlocuind 2, y, = in inegatitates (22) gi findnd cont ed afixul tu asbee ; oblinem inegalilates propusi 6. Fie O,, O, mijloacele diagonalelor AC si BD ale unui patrulater ABCD si M interscelin diayonatelor. Atunet SIABCD) 2 46 [0,MO,) Solufie. Fie m, a, 6, c d afixele punctelor M, B, C, D. Exprimand dingonalele in funetie de afixele varfuritor, aver BD-AC =(|m~a| +m ~e]X)m | + |m-a)) ‘Vinand cont de inegalitatea modulelor = (m=) e|m =e) Kim 6] + [md )y24) m- 226 do unde deducem ea BDAC = 4 MO, MO, nmuttind retain eu sin (oe fiind unghial dintre diagenale) objinem ines Litatea din onun 7. Fie ABCD un patrutater insers lui eireumseris triunghinlas O40, Solutie. Fie a, b, c,d, afixele varfurilor A, B, C, D atunci |a~b) 1b -cle~al + |e-d)|d ~alfa-c| = RS yucy ‘Finda cont de inegalitatea moduletor vbfinem Je-a| (a -bxb-e) ~te~dkd-a)| < RS, un core de razit R gi fle r raza eer sa se arate efi R > 2r m Inegaltsi puretrice deus i propritie mumercar complete a Jo tinde results ch < F oor 2le-a) lab hi |-0 co e=az. 71 $i deci ABCD +00, <2RS oc ~ ACBDsi z 8. Fie M un punct in planul triunghiului ABC eare are centrul de groutate GSA se arate ea ‘MA? BC + MB’ «AC + MC’ AB > 3MG -AB -BC CA. (Marvel Chirita ‘Tinand cont €4 Sy unde « = 40,MO, ebjinem ef 2r = R. Solufie. Fie a, b, ¢, m alixele punctelor A, B, C gi M. Centrul de groutate athre G va aven al Dac’ Le n ealitates 28y 2) 1G we 2 -y) ele ty + ile - yi -2Ke apliciim inegalitates modululus, obtinem: ly 2b Lyle x] 2 flea] 2 ie ty self y bs 2d |e de unde, tindnd cont de faptul ed putem avea originea sistemului de coorde- .¥ = b siz =e inegalitates coruta, nate in punctul M, objinem pentru x 9. Fie un triunghi oarecare ABC gi M un punct arbitrar pe eereul eineum- seris triunghiului. Minimul si maximul expresiei MA’ + MB? + MC se obtine cand punetul M se alli in extremitatile diametrului ce trece prin ortacentral triunghiulut ABC. Solutie. Alegem originea in O, contrul cereului cireumseris triunghiului ABC, Nottm cu a, 6, 6 2, ft afixele punctelor A, B,C, M, HT find ortocentrul triunghiului). Avem ad ~ 65 ~ 6 = 27 R? R fiind raza cereului cir cumscris triunghiului ABC. De asemenea, h= a + MA? + MB + MC’ lz aE ~ A+ (2 - OME Bd 4 (2 ~ oF -D~ +5 De-tarbscF=OR*- fie AZ), Dar 2R-OF = constant 2). fe + AE) sel + [AE = 2h he Din (1) 92) recut Git! -2R-OH 2 MA, Solutie. Alegem pe G'ea originea sistemului de coordonate din planul complex. Notim cu a, afixele varlurilor Ae = 1, 2,.., 2) ale poligonuluy st cu + afixul punetului MF din plana! poligonului. Punctele A, mijleacele sen mentelor AA, vor aves afixele: Ma,+a Avand n vedor faptl ta 2 din, cap forlts inogattaten 0-28 fea ene BPala2 Fe tea-a)h a Sn 2 si notaind x, = de unde rezulta inegalitatea din enunt, ») Daci avem 2n numere r, > 0 si x € R, (e = inogalitatea: 2, oy A) atuned avem e086, —) +m 2)¥> r= 2 fren} Brrjcoats, x) Solutie. fn teorema data inloeuim 2, = r(ens x, + sin x5), 2.5m, Pentru 7, = 1,8 = 1, 2 obtine inegalitatea: 2 jens *y nin-2)+ [+2 So, comin, —x, Dac x, x... x, stmt riddcinile de ordinul n ale unitafii, atunci ultima inegalitate itevine: X__ lens. BP cIniy- ae) u“ Numere eamplene in malereaticw de Lows ©) Pentru 2; = cos (2b ~ Dr + é sin (2k ~ Ue, k= 1,2, .., m obtinem inegaljtatea 30 | nen —2)22 TE eonth pix, unde xenmme Z 2, Daca d(a,b) a a Vas japas op atunei dla, 6) < dla, + die, b) unde a, 8, € sunt trei numere complexe. Solufie, Mecim de la identitaten: (a~B)(1 +62) = (@ cL + 2) He BYU +a) Renulea ea lab) (1+ JeP)s Jac} [1 ba] + je O11 +08] @ Aplicand inegalitatea |Z v|*20 serisa sub forma echivalenta (Lea) eS © ulPM + |ol?), dui [Ls BaP objinem: [r+be Deonroce: (166201 +06) 501+ BEML Ee [OAD fed [Lraels(1+ aU + lel?) w inogalitaten (2) se reduce la (1) folosind (1) si (4). 3, Dacia gi b sunt numere complexe nenule, atunet: 1 fea ja +b]<2cla} +o} | gle HOST ar Rgalitate aver daed gi numai daca a = b Solutic. Fie o = 7e",b = + pe? ew y, p> 0. Avem: ot 2. 7p) YD | Jos) -|4 Tal 1 {In planul complex w se afl pe conrda care uneste punctele ¢ sie coreul unitate, iar se aflA in mijlocul acestet evarde. Deci |u| 2 [o| eu ‘egalitate daca i numai dacd u =v adied y 4, Dac n este un numar natural si daca x gi a sunt numere complexe astfel ea |2| sr si fal <7, atu i -nat'|<4nin-Dr#}2-a] Gea) 2 oe Inegalitagi cu numere complexe - Avem: Atane: mnattl < fea) Jal (fal! + lel lait? +. + fe Ds ' p> git De" * eal 5. Se dau 2 2, € > $i numorole complexe Z,, Es, gi ay, sa, abun Eater 1 fiz, - Nay Demonstram prin induefie: Pentru r satunci Daca |Z, ~a,| + |%-a,| <€ 2,2, — a,a,| ~ |Z, ~ ay ~a,) 40,2, -a,) 6 a,{Z, -a)| < [12a eal + Lay) 125 e+ fag! Ly ~ a4) 2. Vor anit a ald pentru n> 2, Von ariita ei ri adevairata gi pontru n + 1, SA presupunem ei E w-al 0, Bx > ~ 9%) a8, W 2+ 7°)? astfel it inegalitatea (1) rezulta daca: Leys ey? @, Uitima egalitate este adevarata daca: % é P eyecare? gi Lest hy BV sao a levis dy Deoarece acoste dou inegalitati sunt adevtirate pentru 0 < 721 gi 1.22, inogalitatea (1) este demonstrata, I 1% Numere complexe in matematica de tice 10, Fie Z, gi Z, doud numere complexe si fie a si ous numere reale astfel ca a +0, b2 0 sia $b #0. Atunei i ; WrZal?., alt, Walt ai 3 i Ws7at, al, tea Ly Leo ao a OG i ul Vers Zi II, Walt ary pentru 4-450 er ie ao Rgalitatea are loc numai daca bZ, = 0%, Solufic. Inegalititile din enunt rezulta din egalitatea: 2d (Zl? 12, #241 _ (BZ, ~a%l? a bath abla) UL. Davi Z,, numere complexe, atunel ALE |L4 21+ y+ Zl + [Zp + Zul + [Zsl DL Zi] + |B, + Dal + [Bhp 4 BZa) + 4 = yy eZ + bez) 21 Solutie. ») Aver \L4 Z)- G+), +24) Zy) SL Zyl + Wy + Z, ») Similar putem ve . (6 2) =, + 22) + (ly 4 BZ) 44 = AP! Min = DE, tnd, + WAL Mt nly) 4 1S + Wal tact Nn Diy 5 + a + Ze 12, Daca 2.» % sunt numere complexe, atunel oxista ¢ submuljime Fa Tui 11, 2. ast a: : Paz y § Zar Zyl (Zl Solufie. Pentru x real notaim x* = max(x, 0). Pie 2, = leo O, +E wim OL, y= [24] (O'S Oy S Be. Defininn: | FO) =F yp6ooss0- 0) Avem: ce a a’ : ae [Ameo Lyn feos opr de LE nr Joana 1 a Inegalts eu numere comple 9 Prin urmare, exist un numair 0 astfel ex foe F 2 2 Dac I = {h|1 << m, 08 (0 ~ 0) > O1 atunci Dade #Y ae Rey ee =D recon 0) ~ =F releost -00)- = 0); aastfel (2) imple’ (1), Capitolui VI GEOMETRIA TRIUNGHIULUL Fie un triunghi ABC tn care notam eu 0 centrul cercilui cireumseris, HT ortocentrul, G centrul de groutate. Fie A,, A,,A, picioarele inaltimiler, A,B.C, mijloacele laturilor si D, £, P mijloacele segmentelar {AMT|, |B. |CH| Consideram punctul O originea si notam eu litere miei corespunzitoare afixele punctelor considerate. Daca considerim raza corcului circumscris egal cu. unitatea, atunci ecuatia cereului circumseris triunghiulur ABC se serie 27 ~ 1 gi rezultt imediat ei aF-b- bw e-e~ @. Fie punctul 0, simetrieul punetului O fata de BC, Atunci afixul punetula Oy este o, =a + b. Segmentul |OH| este diagonala paralelogramulu de laturi OA] si [00)|, $1 rozulta deci ed afixul ortocentralui H este =a + b + c Punctul 4, mijlocul sexmentalui [BC} are afixul a, bie iar mijlocul D al segmentului (AH are atixul dna hte 2 2 al segmentului |A,D| este: en doh se Q gee ©. Expresin (2) flind simotriet in a, b, ¢ reaulta IDA,|, [EB,|, [PC,| coined ew mi cexista un cere cu centrul in Q si care trece prin punctele D, Eeuatia dreptoi BC se serie: deci afisul miflocul ijloacele segmentelor nentulul |OR|. Deducem ei B, Ay, By Cy 2. 664 a) eta sau, dupi efeetuarea calculelor, 2 + bez = 6 Beuatia inalfimil din A este deci 2-a~be(z-@ uw, Geometria tiunghiate st lin A, A, are afisul: (5) Elimindnd pe e din (3) 9 (4), obtinem eX pieioeul indlimi Pewareee: AQ = la, ronulli imediat ef 1,01 AL = IC, abribuita lui Buler ( 1 y= 1 cul calor 9 Regisim in nal urmitoarea teor puneto) "Mijloacele laturitor unui triunghi, picioarele inaltimilor, mijloacele seg: mentelor dintre varfuri si ortocentru: sunt 9 punete situate pe un cere, ‘contrat tn mijlocul segmentului OH gi cu raze egala cw jumatate din raza cereului circumseris" teul de proutabe G are afixul: arbre ay £ deci comparand relatile (2), (3) gi (6) obfinem imediat ea punctele H, 2, G, O sunt patru puncte eoliniare gi HO-2- HO, GO-2 Ga @ ‘adic urmiitoarea teorema “Centrul cercului cirewmseris, contrul de grewtate,centrul cereulué tui Buler gi ortocentrul, unui triunghi formeaza o diviziune armonicd Dreapla pe care se afi aceste punele se nai numeste 56 drenpta lui Euler ‘Fie un punct Af in interiorul triunghiului ABC. $3 eonsiderim simetricele My, M,. My ale punetalui Af Tal de mijloacele A, B,C, al segmentelor [BC \CA), fab), Punctul Af axe afixal m= b+ 6m euafia dreptei AM, este: atte 1 a @ 1J-o bee-m b 1 212-3, +H) - F(a ~0, +m) + aG, ~~ Ho, - mM = 0 unde am notat cu, =a 46 +e. In mod analog putem serie ceuatia dreptei BM. 26-3, +78) - 720-0, +) + BG, — i) ~Bto, ~ = wa Nusnere complexe in matematica de lice Goometrie triunhiului 2 Bliminand pe Z intre cele dowd expresii se obin athre-m © exprosie simetriea in a, b, ¢ de unde putem trage imediat coneluzia ei dreptele AM, 2M, gi CM, sunt concurente in punctul WV de atbeo-m Rezullat imediat et MG ~2.GN. Putem enunta deci urmatoarea tooremss Dreptele care unese simetricele unui punct M din interiorul unui tré unghi fata de mijloacete Laturitor, eu vérfurile opuse laturilor sunt concurente intr-un punct N pentru care MG = 2+ GN. Fie A’ punetul diameteal opus tut A, atunei afieul punetului A’ este ‘, Dreapta are cent 2630 +8) -2Ga +0) +0-8,-7-3,- 0. In mod analog, putom serie ecuatiile dreptclor BE gi CF. Dac’ eliminam pez din ecuatiile dreptelor A'D gi BE ui webs a ‘ exprosio simotriea in a,b, ¢ gi care reprezinta afixul eentrului de greutate @ al triunghiului. Result deci urmatoarea teorem’: Dreptele care unese mijloacile segmentelor JAI|, (BIH, |CH| ca punetete diametral opuse in eereul corcului cireurseris ale tut A, B,C determiné trei drepte concurente in centrul de greutate al triunahiului. Dacit consideram dreapta care treew prin punetele A si Bde afixe 2, si 2, simotricul P de aflx p, al punctului @ de afix g, fala de dreapta eare treee prin A iB este: aiFe-#1%1 + ley-2)) po Sa calculiim afixul punctului P care este simetricul cereului cireumseri fatit de dreapta care trece prin punctele B, si Cy Rezulta ei Beuatia eoreut - a lz HJ-2 3 [2a Inlocuind afival punetuti Pin fuajia corculai Ini Kuler obtinem {a+ bra +0) arbre @-pa-a a15+8) 1 Paced eae leaea crm bees i ea i i, dup feetuaren caleuolr, obfinem 2 + 2, de unde rerult et punctl st, dup sbi 2% It efi punctul P se afla pe cercul lui Buler, Rezultit e& putem en inf urmatoarea teorema: Simetricele centrutut coreului cireumseris fata de mijloacele laturitor unui traunghi (trinnghiul median sau complementar) se glisese pe cercul lui Euler Intr-un patrulater inseriptibil in care una din diagonale este un dia metru, cele dows triunghiuri ale patrulaterului care au ecalalta diagonala ca Jatura comuna, au.cereurile celor now puncte tangente. (C Mitateseu. Geometria elementelor remarcabile, pag. 23) Solutic. Fic ABCD patrulater inseriptibil deci inseris in eercul (O), Fie a, 6,6, d afixol i A B,C, D i naz eereului(O) deci =~ ¢, Ceneu! Ini Buler al tiunghiului ABD are contrul de afix egal ew + bred — siraza 1 gi coneul Ini Euler al trinngiului BCD are contrul de al 1 siraaa 4 Pentru n arta of aceste cercuri sunt tangente, este suficiont a ariita eit (necesar si sulieient) distanga dintre centre este egal eu suma razelor lor sa eibed beeedy VL a gay [2=2) oy 2 a deci | 258 2 dar — = 1, care este evident, Acoleasi ealeule se fae pentra un cere ou 0 radii R oarecare, olutie geometriea. Fiv patrulatorul ABCD inseris in cereul (O), in care diagonal AC este diametru, Tangenta tn A’, mijlocul Tui BD, la cereul eelor nnowa puncte al Lriunghiului ABD, este paraiela en tangenta AT, in varful A In coreul eireumseris (0), ‘Si tangenta in acolagi punet A’ la cereul celor now puncte al triun CDE este paraleli cu tangenta CT. tn varful C Ia acelagi cere (O), Cum tan. xentele AT, si CT, sunt paralele, pentru e& punetele de tangent sunt extre- ‘mitafile unui diametra, rezulta ci tangentele duse cercurilor celor nowt puncte.) si (0. prin acelagi punet A’ se eonfunda. Deei, cercurile celor not puncte ale triunghiurilor ABD si CBD sunt tangente Numere complese in matemation de leew 3, Paralelele duse prin varfurile A, B, C la laturile opuse ale unui triunghi intalnese coreul eireumseris triunghiului in A’, B, C. Sti se arate ca medi toarele triunghiului A’A'C tree prin varfurile (rivnghinlui ABC. Probleme de geometric de Gh Titcica, editia « VI-a) Fie arigina axolor in © centrulcercuuicireumseristriunhiuiai ABC fe Mi L a, b,¢ afixele lui A, B, C xi raza cers ‘Aven: asaeb-b Beuntia dreptei (BC) este: 2b -€) - 316-0) ~ be - be 21 sp eg- 8 apc) Read S95 e-1 (Set) #0 -09- S ‘care este ecuatia dreptei (BC). Reuntia dreptei paralele cu (BC) care treee prin a este bel; cea sa objinem afixul lui A! facem 7 = 4 deci ea oft ~ Aico 2-0» BO) be ’ ; Impaetim eu ea ¥ 05 obfinem + ~ 2 afixul tui, anal, ase Ii Bs C sunt eg ab Ee Beuatia mediatoarei lui (BC) este: ea pentru 2 = a se obfine v identitate. Adicat eth ate é]) Sa verifies deci se verified ‘In mod analog se verifich pentru colelalte, Gooretra trang hiv 4. Fie un triunghi ABC si punetul M situat pe corcul eireumseris triun: _ebiului ABC. Demonstrapi ea triunghiul format de centrele cereurilor hui Buler corespinaitoare triunghiurilor MAB, MBC, MCA este asemenea eu triunghiul ABC §i 3 se alle raportul de asemanare, (Marian Dine, G.MLB. nr-7/1976) Viv a, b, ¢, 2 afixcle punctelor A, B, C. M $i ,, ©, ©, centrole coreurilor Euler ale triunghiurilor MAB, MBC, MCA ‘Se gtie ci afixele yy ym, ale punetolor 4, O,, 0, sunt: stash zthec” 4 zteta a. | deci 192,01 Jogo) = deci 10,0,5 = Lash ic Jo, 0, deci 10,0,1 ~ L181 Reaulta et: 12,0) 10,0) 1,04 1 ear AB aC Deci 42,02, SABC gi raportul de asemanare este 1 5. Pe laturile triunghiului ARC se construiese in exterior pitratele RCMN, CAPQ, ABRS. Fie X, Y, Z proveeiile eentrului cercului cireumseris O al triun- ghiului ABC pe MN, PQ, RS. Sk se arate ca: AX + BY + CZ=0 Fie 0 originea si, 6, ¢ afixele punetelor A, B, C, Deci a:@-b-b-c:E-1, deoarece alogem raza cerculii ea unitate. Atunei deoarece AX = AC +CM +MX remulta cr AXe b-a-ife-b) + Me-b) 2 Analog determindm din BY + BA + AP + PY ci: fc BY-¢-b-e(a-c)+ Lae) ( 3 sidin CZ = GB + BR + RZ ot: 86 Numere complere in matematica de tice = a-c-itb-a)r ba) Adunand cele trei relnfit obfinem imediat ea. AN BY «CZ =0. 6. in interiorul poligonului rogulat A.A, .. A, (n 23) se considera punetele M SiN Fie M,, Ny, My Noy on Mu N,, proiectiile punctelor Af si N pe laturile JAyls Ayo 14a] ale poligontlui dat. 8a se arate ea MAGN +. MN, = BE Fle Ap, un poligon seulat ‘cris intr-un cere de ra: flegem central poligonului ca origine. Afixele varfurilor poligonului vor f £, 6 unde: sie Fh =1, Oe rridaciné complex a unititil). Fie a si 6 afixete b, alixele punctelor M, gi, = 1, 2... m. Rezults deci ed putem serie HA =b 0 gi MB, ©, 04, R= 1,2 SAT Ay 91g,» Avem dock ecustlia dreptei care treee pr z 1 ef 1j-0 et 1 de unde objinem: Z+Ze*' M1 +0) = 0. Punetul M, proiccfia lui M pe A.A, va. avea afixul ay Meet dover] iar N, poiceia tui pe AyAr Ya aveo ax ‘ “ by - Bb ett Bc eedet| 4 | remus deci et WR ba Hoa -we*] Pater deci sa sri ¥y MN,- Ya) on a ices 2a) AGE oh = ie ate gt deoarece Fe"! = 0 cost. Goometria triungthiulut Generalizari ale teoremei lui Dimitrie Pompeiu Vom demonstra urmitoarele teoreme T-Daet A,A,A, $1 B,B,..B, sunt doua poligoane regulate in acclasi plan ‘sila fel orventate, atunct numeral: A.B, ABE... ABE, PEN, psn-2 sunt lungimile Iaturilor unui peligon (Marian Dined, G.M. seria metodiea nr.8 ~ 4/1984) Solufie. Alege originea in central poligenului A\A,..A, si axa real trecind printr-un varf al poligomuli ‘Alixele warfurilor sunt rdicinile ecuagiet = 0, multiplicate ew un humar real a; fie ¢, # = 1, 2m radcinile ecuatiei. Rezulta cA afixele varfu- rilor paligonului B,B,,..i, sunt de forma 6, = 2x, + peu 4, Le C reprezentnd ‘b aseménare care este compusi dintr-v omotetie, o rotafie si o translatic, ‘Avem identitatea: ¥ 06-67 Intr-adevir, dezvoltind binoamele dupa formula lui Newton ¥ ete" - ES Lepsn-2, peN . obtinem: de, -6 = SS gl De, em = =F el F fa-vtetwet =F a-wwetesy et acti ¢; este radacind primitive a unitafii, atunei e, =e), £= 1, gi pen: tru 0 2k ABE Analog se obfin celolalte inegalitati gi rezulti astfel teorems. Observatii: Daci poligonul B\B,..B, se canstrange intr-un punct M, se obtine teorema: Daci A,A,..A, este un poligon regulat, atunet cu segmentole de lungime MA", i= 1,m, se poate forma un poligon (p © Ny pm ~ 2), Pentru n= 3 0 obtine toorema lui Dimitrie Pompeiu, 2. Fic poligoanele regulate A,4,..A, gi B,L,..B, ta fel orientate, Dac AB, = %, ¢= 1,2, ...m,atunei eu segmentele care au hungimile egale eu produsele RPE GS Mah yaa, Se ponte construi un poligon eonvex, nde Vek sn. (Marian Dinca) Solutie: Alegem originea in centrul poligonului A,A,..A, gt axa reali trecand prin A,, Considerand raza cercului eircumscris poligenului A,A,.-A, ‘egal cu unitatea, afixele punctelor Ay, Ayan A, VOr fi fy, # yu. €, ande G7 e' k= L2,.un unde e este raddcind primitiva a unitatii, Afixele punctelor By, By. B, vor fi (a +e, +5) unde a gi b sunt numere complexe, deoarece poligoanele sunt asemenea, ‘Avem identitatea: (XX) 40 XQ) OG XY 0 Og) 4 Pacand X= (By Bg ~ a) ony 045 Xy = by Ng 9)--p 4-0 9) Xp-0 ay. Ky = ly a, oo Oy gg adenndy “UB, = 0,Kb, —t4)..(Oy =a) unde b, = ar, + 6:0, = mj introduet «dam factor comun in paranteze: (by ,Nboy~ 4). y 5 44 Xb, a 44g = By d* id acoste valori fn (1) ebtinem dupa #1, = aby =). Ay gay) wy gg By) 4 Dy Oy = hg 4 ty M0, $4, — By) +b, ~ aby ~a4)...(b, ~ 4Xb, a, $4 ,—bpg)= 0h Dar bya, +04, by gat L ett ash) a 1XL-e) by, 6 Oy 5~By.g "at +b e+e tar ?-b ~ (a= =e 4, Gy 4, By = ae tebe RE ath = sla 1d =e pert Goametria trighiali 89 bo, Oy Og tae eb ee eae 6 fae Het! Cu areste valori, in identitatoa (2) putem imparti prin(a — 11 e ea i, treedind efte un termen in membrul drept eu semn schimbat si aplicdnd ineyatlitatea’ modululu, abginem n inegalitati intre numerele: yen, Bape ts, care este conditia n si sificienta ea aceste numere sa fie lungimile taturilor unui poligon convex. Observatie: Cand poligonul 2.8.2, se constrényge intr—un punet $i = 1 se obfine teorema lui Theodor Anghetuta, Pentru n = 4 gi & = 2 se obtine probiema din G.M. ~ B.nr. 9/1980, pag. 408, 3, Prima tcorems reciproed a lui Dimitrie Pompei Fiind dat un triunghi ABC, daca ex distanfele de la orice punct M le vdrfurile triunyhialué se poute forma un triunghi, eventual degenerat, atunci triunghint ABC este echilateral Solutie. Fic a, 6, ¢, 2 afixele punetelor A, B,C, M; ave inegalitaiite lz-al+|z-blele-el a le-bl+lz-el>|2-al 2 (reat [a =a ja (87 F @ Paedind 2 = @, din (1) si (3) rezulta a-b12 |a-c| si Ja -el=|a~bl5 rezulta jab) = Ja-e} (a. Wieand = =o, din (1) gi (2) rezulta [b-a2|b-e] gi [b-e|2 |b-al dies Din (4) $4 4) rerulta Ja-b) = |b-c| = jae sau AB = BC=CA Deci triunghiul ABC este eehilateral 4. A doua teorema reciproea a lui Dimitrie Pompei Fiindl dat un triunghi ABC, putem gési totdeauna un punct M in planet ‘unui triunghi echitateral UVW, astfel ca distantele MU, MV, MW si fie eyule cu laturite triunghiului ABC. (Auret Angeteseu) Solufie. ie a, 6, ¢ lungimile laturilor triunghivlui ABC. Luin origines sntrul O al triunghiului echilateral, axa reali peste UV. Atunci varfurile triunghiulut echilateral au afixele r, er, er, unde r ester seul 2n cireumseris triunghiului echilateral si e ~ cos 2" + isin 2%. Notam cus afixul 3 3 0 Numare complose fn maatemati de lice punetutui ¢ reala, Aver: uiat M gi cu u,v, w unghiurile dreptelor UM, VAL, WM eu axa a0" 52 = arm bos 6% =e" «) Din (6) reaulta: sae! + be vee = 0 «D. Pe de alta parte, daca, 8, y sunt unghiurile pe care Iaturile triunghiuksi ABC te fae eu axa reala, contural ABC fiind inchis avem: ae! 5 be sce" = 0, (8). Unghiurite a, , % sunt cunoscute, Confruntand relatiie (7) gi) putem sit un p28 wey A a 3 Din (6) rezults Be = ae” + he 4 ce" dei = 20 tbe 560 ——F care este afixul punctului Mf eautat Capitolul VIT PROBLEME DE COLINIARITATE 1. Se considers intr-um plan trei coreuri de centre O,, Oy, O, gide raze Ry, Ry, Kio Sy, S', centrele de acemanare direct si inverst a vercurilor (O.) 51 (Oy), 8, gi §, ale cercuritar (0,) $i (O,} iar 8, $1 8, ale eercuritor (O,) $i (O,) Suse demonstreze ei a) Punctole S, Sy, 8, sunt coliniare (d'Alembert) 5); (91,8,,8) 5 (S, (Gh. Citeica, Probleme de geometric, editia a VEa) ) Grupurite dé puncte (S; S1,.8)) sunt eoliniare. Solutie. a) Fie afixele punctolor notate eu litere mici eorespunzaitoare. Deoareee 8, este eenteu de omotetie direct reault’ w, Analog @. @ de unde remultis oly Ry ok . Din (4) rezutta: AR, 101 — Ryos o : sk Ro, (6. Pentru ea punctele de afixe sy, 5,8 s8 fie coliniare este suficient sa existe trei numere reale hy, hy, astfel Inet fy + hy + hey = 0 gi hysy + kas + hyo, = D. Pentru aceasta inmulfim relafia (3) eu R, relafia (5) cu —Rey gi relatin (6) eu. Ry gi le adundm: s(Ry- RJR, ~ 9B, -RYR, + 6,8, RVR, Od, Od Ry - ORR, + 0,R\R, + 0,RRy ~0,8,R,= 0 2 Yumere complexe In miatemation de ley (sau redus termenii din dreapta). Lum ky = UR, ~ Rj)Ry, hy = (Ry — RyRy, y= (R, ~ RR, se observa eit avem-h, +h, 4k, = 0. Analoy se demonstreazi punetal by 2. Teorema lui Desargues Fie triunghiurile ABC si A'B'C'. Dreptele AA‘, BB’, CC! se intainese fntr-un punet O. Laturile BC si B’C’, CA si C/A", AB si A’B! ve intédnese in trei puncte u,v, w coliniare (triunghiuri omologice). Alegem originea axelor in O; fie afixele punetelor notate eu titere miei Deoarece punctele C, A, A’ sunt coliniare, resulta e& a! = kya. De asemenes, 6 = 4.) sie = hye, Benatia dreptei BC este DAs -(b- 02+ b8~ be -0 a. Benatia dreptei BC’ este (Pha -(b'-edE +E fe’ =0 Weuain (2) se mai serio (Beth hoe kyktbe Fe) 0 , Inmulfind (1) cu k,b ~ ke gi (3) en 6 ~ ¢ gi apoi sedizindu-le obtinem: (62 beithsb hye hy Ab - cl) _ kyb — hye hil - 0 ow. Tah, THe php O-enkb =D Din relatia (4) se obtine imparjind feaetia eu produsul ky boHe} . t T ye a ind p+ 1» Lf = 1, 2, 8, relatia (5) devine: dprtnd i z= bab Pe 6 er Exprosia (6) este nfl Iu 1 analog se obi aficoe Tui v gi we gi anume at ay e © Paes am, Conia ea punetele de afixe u,v, w si fie coliniare este sa existe trei nuame- re reale s, 8), 8) astlel Ineab se + 440 +540 = 0 $8, + 854 8, = 0 intr-adevar ddaed usin &, = (5 ~ P2)Py, 8, = (y ~ PaPPs $i, = (Pa — py 8 obtine conditin te coliniavita Probtrmw de coliniaritate 3. Teorema lui Pappus Fic A, B, C trei puncte pe o dreapta d si A‘, B', C! trei puncte peo dreaptii d'. Consideram interseetiile U = (BC, BC), V = (CA. CAI, W (AB', A'B). Punctele U, V, W sunt eadiniare, Solutie. Fie rv! = 0 si OA! = a’, OM = i, OC =, OA ~ a, OB =b, OC = © si unghiul dintre dreptete d si d exal cu e Alegem'ea ax reali dreapta @ cu originea in O; atunci afixele punctolor A, , C sunt a, 6, ¢ iar afixele punctelor A’, 6, C’ sunt o/e", bi" e’e. Keuntia dreptei HC este: (Be cle = (ler ~ Fs blew be a. Beuntia dreptei BC este: Whee 92-6 ~e'eMe + ole —be'e* =) ©. Inmultind (1) eu bee gi (2) cu bee gi setizdindute obtinem: Bele ~ 0-916 ~ ee) ~helle-™ — D4") a 7 Toe (oe eb 7 fe) beible! el _ both! —e') + Heb — ede! (ei) Dect afixul punctului (este bei! © ve Analog se afla afixul lui V care este cate! a +c/a'e iar afixul iui W este - Conditia ea troi puncte de alixe z,, 2,, 2: 8H fie coliniare este en sik existe trei numere reale fy, kas hy astfel ca key2y'+ hazy + hye 0 Pentru afixele punctelor U,V, W tua A, « ky» SUL aa" 6; rezulta imodiat conditia de coli ea 4. Teorema lui Salmon Printr-un punct O at unui core se consider conrddele OA, OB, OC (A, By, C “puncte pe cere). Sé se arate cai cercurile de diametre OA, OB, OC se retaie dou cate dou tm trei puncte coliniare. Solutie. Alogom originoa in O si notim afixele punetelor A, B, C, ew a, by © Eeuafia eercului de diametru OA in planul complex se serie oa Nuamere comple in matomatien de tice a cia pa desfacerca parantezelor st eliminarea numitorilor: 2 -ai~e -0 os analog se obtin ecuatile cereurilor de diametre OB, OC: 0 de unde rezulta a obfinem z = 0 died punetul O gi ¢ aS care este afixul p intorseetic al corcuritor de diametre OA si OF; sit notiim eur iy a ©) 2a Analog 7 ty ae (6) 20-8 i oe fa eT ay Deoarece punctele 0,4, B, C sunt ednciclie (pe acelasi cere) rezulta era Portul anarmonic al afixelor lor este real, deet to, «, 6, ¢) = real sau 2. = £—8 < real, De unde reautta He real; conjugind rezulta oa aa-6) MEO reat . aah Analog se obfine, tindnd seama de proprietatile rapoartelor anarmonice, RO-@ _ seat o aa si real 410) Probleme de colinsaritate 96, Notim Ba -2)= mn, a Pe observa et an Dooarcee “= real =r, renulta c@ arg m = arg n gi analog arg n= arg p m= hy (cos t+ isin 0, n= hy (cos t+ é sin tp = hy (ens ¢ 44 sin) (12) ‘hy Ry fy muumere reale pozitive, Din (11) gi (12) recall bythe hy * as) Avem ab - ab) + athe be) + BiG ~e@)-0 (14), ~~ Beye — may = Din relajiile (12) $1 (14) fi Beau haen + Ri caliniare. And cont de faptul c# ease + isint #0 result 0, coon ce ne aruta ci punctele de afixe Z,, Zn, Zy sunt 5. Teorema lui Blaise Paseal Punctele de intersectie ate laturilor opuse ale unui hexagon inseris intr un cere sunt coliniare Solufie. Notim afixele punctelor Ay Ay, Ay Ay Ag Ay et Hitere mich corespunzitoare. Alegem originea axelor in centrtil cercului. cireume hexagonului AAAAAA, gi lim raza corcului ogali ew unitaten, p simplificarea ealculelar ia dreptei (4,4,) in planul complex se serie: 240, -a, +a, @. Reuatia dreptei (4,4,) in planul complex se serie 24 aa, ~ ty ty i @ inmulfi scualin (1) eu a, si ecuatia (2) eu «ya, si Ie sedidem. Obinem (, a)aqe,- (a, ea,daya, Laren o Fie (AyAy) (AAs) = Bi; atunci afixul 6, al Ini B, ete dat de (9) (ay + a)aqa, “(ay +a,)ay0, _ (Gy +i) G, +a bj- Gitedem “Gy sty | e ws analog pentru (AA) 0 (AA, alixelor By $1(AA)) 0 A,AQ = B, obfinem expresiile jp SD aaraclls yet aa, aa, Tha, Pentru a arita ca punetele 2,, B,, B, sunt coliniare, va trebui sit ariitam ci exist hy, ha, , © astfol ined iB)“ (G +5). yt he 0 ph yb + Baby + bib, 6); notin -F=03 G,-@=0; a a: o. 96 Nummere complove in matematica de Se observa ea WG y= Bf, b, + ME, ~ ai VD, & WIG - hb, ~ Gu =v) + ule =a +l — =D ®) i seaeceiiat WEA, - B+ 08, ~ Tih) + Wl, - By) ~ GONG, - GA) +H, - ANT, a)» HG, - aaa, Gia.) 0 co flea = cos & + é sin a, 6 = cos B + i sin B. Aver: OB in OB, a6 ~(eosir cusp) + dlsinee ~ sing) = ~ 2sin cos 2D - isin 2B z + 2ésin «10 din (10) rezulta arg(a ~ 6) = argd + @* an. Cateulim: anglwid, j)) = argu + argla a, a) ~ an, + ane = angld, -€) + angle, ~ aa.) ~ Eo ua, mG, 3 sls | aT) > ars) _ army vars, ary, ane, + arn, + area, rr a ee) ss ae; a2), Analog rezulta arnio(@ ~~ aru) ~ is = 0. Afixul punetului A este Ri(cos e+ isin a) iar afixul punetului B este Rifeos a +i sin @) +d. Daca a, 6, ¢ sunt afixcle tui A, B,C si acestea formeani un triunghi echilateral, avem relabia: a+ be +e O sau c+ bet +a unde & este © riditeind pur complexit a unitaifi, adic’ e! = 1; avem Probleme de concuren(a wi 6+ Ryleuso sisiner}e! + de® + Ry(eosee + ésincs) = 0 de unde givin ese! = — R,feoste + isinode! ~ R, (cose +i sinee e+de! = (ease +ésinee(R, + Rye) Deci: Jew de?} ~ | ~(ensa + isimere(R, + 26)| = [Ry + Rye | ~ constant. Dect locul geometric al lui C este un cere de ral epala eu [Ry + Ryo] gi rul de afix de’, in caval cand Insin orientarea ABC. Dac consid fea ACB atunci ave rolatia ¢ + ae + be = 0 gi ol + Rifeose +1 sina) e + Ryleaser + isinade vde = 0 do unde: le ede) ~ Me oR ric este tat un core de razit Rye + R, si de centru goometriv este format: din cele dau ceren: si, fm avost ear, locul geo de affix ~ de, Rezulta ea 7. Se impart laturile CA, AB ale unui triunghi ARC, in acelagi sens, in aco- asi raport f, prin punetole iM, N. Daca P este un punet fix al phanului, care feste loeul centrului de groutate al triunghiului MNP ednd ke variaza ? (Probleme de weonvetrie de Gh Titeiea - editin Vi-a, pay. 4 Solutie. Notam afixele punetolor A, B,C, M,N, P eu litorole a, by e, m1 p. Avon a MC _ NA MA NB Rezult ei ~a-kp , mein a 1-k T= Nats G, centrele de greutate ale trinnyhinrilor ABP ry ‘si natdim eu G central de greutate a triunghiului MNP: poctiy ACP ge Minen. e-ha a ake yp a 30-8 3a TA cratp Rarbep) Seek — MOHD AP) og, — ag MC bd = Ge, aR ke 1B ATR eh arab O-w unde 4,4: sunt afixele lui G,,G,, G. Cum G, $4 G, sunt punete fixe, rezult ca G deserie segmentul G,G,. Dar: ar reaultit ei segmental GG, este paratel eu BC. Deei eenteul de greutate all triunghiului MAP deserie un segment paralel eu BC. Capitolut 1X PROBLEME DIVERSE 1. Fie ABCD un patrulater convex si pe AB fie AM = MN’ = NB gi pe CD, CP = PQ = QD. Dacii AC “BD = O, atunci si se arate ef elNO@] - o|MOP| Solutic. Fie «, 6,6, d, a, n, p,q afixele punctelor A, B, ‘sl alegem originea axelor in 0, Avem: DMN. PQ In mod a Desi sivogl- =] 0 0 q Ling-ta) singe 4 Dac’ tinem cont ei punetole A.O si C sunt e si din faptul e4 ,0 51 D sunt coliniare rezulti: bd = ba: atunci oINOQI= bebe vada) a. Wwog! = Lavfel gaisim ca mom : otaop) 4 = Limp dip) ~ | daub cet + bee tMoP\ 5) 0 0 1 | Lint ip)- pe. Deci INOQ! = oiMOP| Probleme diverse 10s . Teorema lui Pap) Produsut distanelor unui punet oarecare de pe cere ta dowd laturi opuse ale urasi patrulater inscris in avet cere este egal cu produsul distantetor facestui punet ta eelelalte dou taturi opuse si eu produsnl distantelor eesti punct la diagonalele prtrutaterutti. ‘olufie. Notam afixele punctelor cu litere mici corespunziitoare, Bie di distanja de la Mf In AB, d, distanta de la M la BC, d, distanta de la M Ia CD. dy distanta de la Mf Ia DA; d, distanja de la M la AC si d, distanfa de la M la BD. Coeficiental une! lar complex al dreptei AB este: 2-4 - ab doonrece a bi ~c&~ dd mii =1. = raza coreului cireumscris patrulaterului ARCD. Cooficientul dreptei perpendiculare pe AB va fi ab (coeficiontul complex) Notind ew Mf, proiectia lui Af pe AB, pentru a afla afixul lui Mf, rezolviim, w =m = abt ~ ray (2), m2 (a + bym + ab| Bn Adunand (1) eu (2) rerulti: 22 ~a +b +m ~abiit deci m, = 226 *ni~absi _ et bem abi |ncteem : selena fate fo sofrcan oso gel, «fn a fecta-o g-lacse-o an Bm ‘Se obfine imediat: dy, = dit, = dd, ceea eo trebuin demonstrat Dreapta care uneste mijloacele diagonalelor unui patrulater eireumseris ‘unui vere trece prin centrul cereul (Newton), Solutie. Alegem originea axelor in central cereului gi fie xy, x,,yx, afinele Dunetelor de tangenta H, F, G, H ale patrulaterului eu coreul, Be AB, Fe BC, Ge CD, He DA. Atunei 25, ~ x50 * 5, = x77, ~1; fe K mijlocul segmen- tului BH, care se aflé pe dreapta OA care este bisovloarea triumghiu EAH. Cum bisectoarea este gi i LOA. in triunghial dreptungl i isasert nte-un uriunghi isoscel, rezultar EK ‘plieind teorema eatetei obfinem: OK0A Numere complexe in matematicn de Low 104 sau in eomples 1-1" "ta, de unde rezulta: . a Gixele Tui Mf gi N Fie Af gi ¥ mijloacele diagonalelar AC si BD, fie m,n 1 eee ty m 7 Sr a + rage ed : fee ae a Brn Were aD Pentru ca punetole N, O, M sa fie coliniare trebuie ea intre afixele lor si existe relagia: mae © 0 1] +0 sam dezvoltand rezulta mit ~ mie o, nm ‘Tinand seama de (1) si (2) trebuie si aratam ef xy expla #06, EME EIR RIG, TM eng 4g) A. ¢ Relajia (4) se verified imediat daca. inlocuim aducand fractile a aeelayi numitor se obline (4) etd. 4, Teoremele lui Menelaus si Newton-Gauss Fie un triunght ABC gi A! € BC, B! © CA, C' © AB; fie de asemence A”, BY, CY mijloacele segmentelor AA’, BB! CC! AB Ly, BCL, CA. y w ac”" BA””’ CB | Dacti punctele A‘, B', C! sunt coliniare atunci wow = £ (teorema lui Menelaus) Solutie. Notand afixele punetelor eu litere mici corespunziitoare din (1) rent b-ue Ta went yaw oe Probleme diverse 105 oARCI-4) y) 5 1 a-vb Tub Te Te! beue Bue tw i 1 enue Geog t-o|-h 70a at FUT ow) | Perea] la-wh &-05 1-w 0 1 -ulfaaa x}-0 0 1/lo ba 1 -w olle zs Reet oupei-_—t-mw (1a ox - a) bani Daca A’, BY, C’ sunt coliniare, atunci o[A'B'C] = 0 gi din (3) rezulta wow = 1 ‘Teorema Newton-Gauss Mijloacete diogonatelor unui patrulater complet sunt eotiniare. Solutie, Avem = a) Din 2) gf (4) renal -Othule+a) ge, bee-vaeh) _ i Bare rO) gr era-wibse) WI ay 2d ey R-w fe at arn ota'nto~ 4) 92 5 1 —— a8 ar aneca ema a+b wWesa) G+b-ulera 2-u) | bee wa sb) b+e—-oF 6b) BA—v) (5) era-wlb+c) Fr@-wlb+a) %1-w) 106 umere complexe in matemation de lice Probleme divers i a Rati, ~ iy) =(a ~ bxm ~e) as - Bm, m,) =a eK ~ od uy asb-ue+a) T+b-WEsa 201-n) si ae etertia E: abet, ~~ (a ~ om ~6) as) aceon 2): Gea nee SL Dat inlocuim tn (11) relatite (12).15) bine era-wib +0) E+d-wlh+D 2-w) 16 abt ~1 Bea © 10 -w tlle aaa Detorminantal ob abi} jiiol[eai| faa ; bre Bez al-}oriilo bal-2)0 54 m. i eva a1) [1 0alfe ci} Je za Din relatite (5), ), (7) reat ata'n'c") Ws ABC] @. Din relatile (2) si (8) reaulta 20 (AYB'C'| = GlA'R'C! deci daca alA'RC1 i Orezulta clA°B'C"| = 0. Agndar dae punetele A’, B,C’ sunt coliniare, pune | tele A’, BY, C" sunt coliniare; acestea din urma stint la randul lor mijloacele sonalelor patrulaterului complet BCB'CAA’ care are diagonalele BE, CC, i AA 55, deci rezulla teorema Newton-Gauss. Reciproc, din teorema Newton i Gauss se obtine teorema lui Menelaus (ambele demonstratii de Marion Dinca) 5. Triunghiul podar. Fie punciul M in planul triunghiului ABC si M,, M,, M, proiectiile sale pe laturile BC, CA, AB. Triunghiul M,.M,M, este triunghiui podar al punctulu M. Alogem originea in eontrul coreului cireumseris lui ABC 1 noldm cu iitere mici, corespunztitoare, afixele punctelor. Aver i ad = bi 1, Juin raza cercului = 1. De asemenea 2m, =m — bor +b +e cy | deci Aber, = -m + bert +b +e a0) my iy tH ie La] mom aaa, af NE gale, a Sat - my fig 1 Avem 2m, (cosa, + ésina,) = rleosee + isina) deci Pox) + ita) ~ (ease + i8inel-r Leone + éxinee) = Fleas + x) + Fsin(ee +291; renultt fe fle) ~ 0 = rooster +x)) =O =3 cos (a+ m4) = reostor +x), glx) = rsin(a +x) 2k DX fix) = 0-9 rem (06 3) = 0 om a) = O vay (QD + DE deci cox) (array) 2k DE -p DE, kypez fer +05 only ae aoayeth-p)n-nm , k-poneZ cecal as Numere complese in matematicn ike lees 22. Fie A,A,..A, un poligon inseris fn central de greutate tot in O. Sa se din plan avem ereul unitate de eentru O si avaind rate et daca M este un punet oareenre Y Aaten Solufie. Vom nota prin Z, respectiv Z eoordonatete e respectiv M fala de O gi atunei $2 Z,-0, |Z|=1, Z'-Z,,unde ie 1,2, om. Avent : Z,l2|nZ-F Z\-nh Z a dloci pentru |Z|>1 problema este rezolvata Pentrus Z = D este evident Fie O. Y 1Z-Z en dats in numere complexe, (Marian Dincit) Solutie. Notiim afixcle punetelor eu litere miei corespuntoare. AB SABC ca = pat q.t! = pb + 4.c =pe-+4 unde p,q © ©. Notand controle de greutate ale patrulaterelor BCBC, CAA’ gi ABA'B cu G,, G,, Gy, vom gpelsesleel, beeopbrarpeeg @+D,,0#D,,4 7 + a 2 wy Statelsal craspesarmrd OD, OD, .a : 4 7 7 4 2 atb+pasq+pb+a. (p Dg, Dy, 4 oe 7 4 a Pentru a arvita ei A G,G,G, ~ 4 ABC va trebui ea determinantul no ‘ 1 1 « 6 j HV, WDet Wy, OD. 1 WD, MD, 4 a . 2-4 eee eee dezvoltsim doterminantul dapa prima Finie gi obinem: ws), gee), BN e rere 4-2 Va sta 7 2 + PM sera ge wod 7 i = LN ila + 9b Ka rele (a + b)a + 1h ere Ha +e)a~(b +e)b] ~ ? a? -ab +be ve 4a" Fae ~b? be] =2*2.0-0 4 28, Kie ABCD un patrulater convex, Corcurile de diametru AB respectiv CD sunt tangente, de asemenea cercurile de diametru AD respectiv BC sunt tan- kente. Sit ye demonstreze ci patrulaterul ABCD este piiteal Caurentiu Panaitopol) Solufie de Marian Dined: Notim afixele punctelor eu litere miei corespunzitoare, Dowd cercuri sunt tangente exterior daci distanta dintre centrele lor este egala eu suma razelor. Notaim pe figu €U. Oj, Os Oy, Oy centrele cercurilor Ge 120 Numere complere tr matematica de bev: Vom ave rela: 0,0, «1, +r,sau|2*2 -2+d) w =r, vam ed ad (2p i 7 3 Relatite (1) (2) se mai ser la-d+b-c|~|a-6)+ \e-d) o a-b+d-e|~|a-d\+\b-c} (4). Deoareee |2, +25|<)2,| + [24] din relatiile (3) gi (4) resulta a-d+b-e|=|a-b| + \e-d|2|a-bed-cl(le-d]=|d-el) (6) si |a-b ede] =|a-d|+\b-e|2|a-d=b-e] 6) deci a-d+b-c]2|a-b4d-c|2|a-d+h-el; renulta ef Ja-d+h-e)~|a-bed-e) o. Din relafiile (8), (4), (7) venules la-bed-e=|a-b| +|d-e) (6) ai la-d+b-el=|a-dje [be 9) Dar |=, $29| = [241+ [zgl_ dae gi mumai daci 2, = ey 2 © Rg dee di (8) si (9) reaulta: a= b= ddd ~ 0}, Le Ry deri AB | CD gia ~ d= yo), We R, deci AD | BC; rezuti ABCD paralelogram, Din relatia (7) rezullA 0,0, = 0,0, pe de alti parte 0,0,0,0, este paralelogram si avand ‘AC diagonalele exgale va fi patrat. Cum 0,0, renulla ci AC = BD deci ABCD este paiteat 24. Sa se arate efi daca: Oy + 4 cos x + a, €08 Zr ++ a, Os NE pentru orice x © R'atunei a, = 0.0, #B -0,0,-00, Solutie. Fie g: RA, glx) = cos x + i sine, unde A=(eeC,|2|~1) Punetia g este surjectiva. Daed 2 = ens x +t sin x atuned reaulta 2eose =z +F sau 2 ens x (bE N, Rezulti ea vi si, in general, 2 eos kx = 2) +24, 2f.ix)= > Layowks = Fo alet v2) 24-0, 00,260, |2] F270, Wie R & Yale! ayer 2" 00, (266 eu [2] = Probleme tiverse ma Polinomul ag 40, 24 sag" teat Baghs (0,2 ©, J2]=1, de unde rezulta ca a, ntr-adevar oS deci [ay] =0 = 4, = 0 numerele: 16,7 02-Ci «ch = be Avitati edi pentru n> 2, a! +b! +0! —a, “a, 78 Solufic. Fie © = C,e'=—1 Not cealeul imediat obfinem a, ~2b,0%,ha, Eb, +Ee,) new 8, -al+ bE +c! a,b, ~b.o, -e,0, 4, -eb, +e, = (Leer 4, -T, +P, =(1 +BY Deei OTP Cee sk veep —3e { | Capitolul X APLICATIILE NUMERELOR COMPLEXE IN TRIGONOMETRIE Fie Z un numar complex de madul 1, adied Z= con 0 +i sine Atunei ms 2isine Din (1) deducem: 1 e tea s D si reaulta ef eosreee $ tun = Daca considerim dou numere enmplexe de modul 1 adicat 6 ~ cosfs +i sinp se ubucevi ea a ob ~ cos(er +) +i sin(ee +B) &-B~ cos(ee +B) -i since din care result ty? + By = 27, inca py = 2" cosie = SO ath ‘ tate + py - 0 a eo fin mod analog. din: f= costar) +ésinter =) 5 Anticoite numerstor compe t tigonametri 129 ost -B) ~Esintee By reall 3 sina =f) = ae fla By - 2b wo, aed considerdim scrierea exponential a numerclor complexe "= ens 1+ Sin te find baaa funetiel exponen tiatey © Sean a ~ iin a deducen formule care se mai numese formutele hui Bal In cadral aeertui capital putem cla urinatiarcle aplicati 1. Liniarizarea polinoamelor trigonometrice Wie: U = Wate. « ©, (Z| = 11 gi si eonsiderdin a funetie: fu .610-fe py 4 Deol dupa female terment do foro 28s one ‘omului 1ui Newton se obtin in dezvoltare 1) Daea n este par, atunci (1) devine: 4) ner n deavoltarea Ini 1Z) exist un tormen a,Z? atunei exist Tn acest caz dexvoltarea lui AZ) apare cao suma de termeni de forma: EAs = Segeac ei par tun (Devine | Roza in mad analog, et daca mh tune’ exist i lermenul apf Z| Ii) exist un termen apZ in acest enz, deavoltarea lui AZ) apare ea (Z-2°") ~ 2a, isinpe mt Numere complere in matemation de licen o metoda de liniarizare « potinoamelor trigo- In mod anata se poate ga nometricefalosind formula (8) Exemple ‘Sa se liniarizeze polinoamele trigonometrice a) ¥ = cos x sin® x Se obfine suecesiv: rishi aba eee ale-a)te-a}e-a- B 1 (cosbx ~8 eoside + Zeus). = 1 fete eet) a (et ae" 60-9) = - (ei 0-4) 2le"-e *) » 2 Ging sings - sine) Il, Rezolvarea unor ecuatii trigonometrice a) sindesin®x + cose cos! = Fie x4 isin. Conform formulelor (2) si (3) aver: ee ae WZ si cons =§ 201 oy iar ecuatia devine w-1¥, areafen cece aia (ait) *\aae ae) 8 (Z"- ANZ 324 4 BZ 1) BP WS + BZ + BZ" + = BZ" dupa efectinarea caleuleor se obtine Zs 324+ 3241-29 = 0-315 + Aplicatiite numerelor complexe tn trigonomets zai), >= Devarece Z* = cas2x +i sind si (@3)> ~ e082 - xin 2x obfinem (2eas2x) ~ 1 de unde cos2r = gi deci x 2 de unde cns2x= 1 gi deci x= = © +hx adic obtinem solutia ea ix, bez} b) sin x + sin 2e + sin Be 10s x + €08 2x + c08 x Conform formulelor (2) si (3), prin inlucuire se obgine: BAY OL, 2-1 Ba Bd Bhat az “aE a oe BTR DE DADS iD ADP iB iB iD obo PU i+ 2-420 -1)-0-92?~-Z--)~0 Inmultind eu 1 + ¢# 0 obtinem: WE + 242-2 6 Be a0 U2! NZ +B 4 = 0-3 BsZet= ssau Z! =i Dacd Z° 4 %+1=0- Z~ 21 +iva + dar tinand cont ea Z = cose +isine obti on 2a, rose +E sina = oo PeLaerey T the} +2hn, hed, ack 2 = i, atunei din os dn a'= cos 0 sin obtinem: oF Ae = fn final obtinem reft ©) cos! x + ens! 2 + cox? 3 Daca notam Z = cos x + sin x, atunci ecuatia devine. ese are 136 Namere complexe In matematice de licen Sa notin cu ¢=Z+ in acest caz ecuatia devine: aaa Be OF 4 = Ome Pa 5th 2 6! = 0s Me! ~ 5 + 4) P54 6-0-5 Peau a3 t- 2/2 sau t= avi ewe e2bee, a arth 2he sau e-s 6 {in final obginem: ken, wezhU [nar-n, bez] 4) cow a + 08 24 ~ cos Be = 1 ‘Avem: Ziad, Zed Zed y a oa B+Z8 2842-281 208 2-23 -ZMGeD=0 do unde; (2-25-04) (D8 -22- 24 1; car x 4 sin Be = conta + Ben) + é inte + Bex) BoB 21-08“ -W-Z-W= 0a Z-W+=0 de unde Baioenhe Zale = hey {in final objinem: xelex, ker {e ca! rez Aphicntite municrdor compere fn trigonometric wi ILL, Eeuatii algebrice & con® con®. cag 5% si sale e805 , cos 3%, ens. 5% sunt radacinile unci ecuatii algebrice © con.58. cos 2% sunt radacinil i alge ew eoeticienti rafionsl 4 ealeulimy Notam 7 +ésin. yi tunel ar B= coe ns isin == 192120 aan 2 Notim: wed ae Za ("oa ote 2 BEBE Bh B8 eat 01 | ae feare are ca radacini valorile date, by Sa se arate ca daci x, », 2 verified rebatiile nx + sin ny + sin ne = rey Numere complese in matomatica de falunci ele verified gi relatile: sin 2nx + sin 2nyt 4 sin 2nz = 0 (08 2nx + c08 Be + ens 2nz Notam: cos ny +i sin ny a" 2b" £04 = fensnx +cosny + cosns) +i (sinny + sinny + sinne)—> m, Dar: a 6b™ 60% (ar ebe ia, Din (1) si (2 daw a = cos2ne + isin 2nx b* = cos 2ny +isin2ny cf © cos2nz +i sin2nz si deci cos 2nx + 008 Any + 08 Qnz = 0 sin 2nx + sin 2ny + sin 2n2 = 0. IV. Demonstrarea unor identitti trigonometrice aan, oe SR Fie: Ze cosxsisiny + 7 =(ousx+isin x! zvoltind binomul (cos x + # sin x)", se objine sindx = sin ~ 10 cos!x sin'x + 5 cost sin sidinsinx40— sinSx ~ sin'x(5 etg'x - 10 ctg!x + 1), se determina numerele din intervalul (0, x) astfel ineat: sin Bx = 0; sin x #0, cos Sir + isin 5x De Aplivatiite numerelor eomplese in trigonometric 19 lo © 2 ccare dintre numerele realo ©, 2% rezulta 3° 5 - «se obgine mulfimea: Pent Doty! x ~ 10 ely e+ 1=0 dle unde folosind produsul radacinilor acestei ecuaii, avem tg? ctgt SR - 2 tet Ete? deoarece: 4 an a2 >0 gi > eh >0 si te 2E 0. b) Sa se arate ed daedi ty a+ ly 6 = tg! e, aven gi: sint(a +6) _ sina i sin'tbve) Sin Notam: x= cos b + ésinb Avem de ariitat eit dacs Pay GAT eT (as) ()- Prin tela se mal pat sie Aplctnd prop derivate sian: as stun’ avem gi Efectuand ealeulole in relafia eeruts obtinem. (aly! =2y%2" NG" 1) = tet 2942" + Dat 1) Efectudnd inmultirite, reduednd termenii asemenes si simplifies se obine: aeixty + - it ey ea = 0, Sayed 122 gait sey 22” 130 Nuinere complexe in neatematia de licen Aplicatile numeretor complexe tn trigonometric ma eeeooey 1) ane verti — age ue a ia Set aT Gear a mn Z = con 6" + i sin 6°, Z” = cos 90 + 4 sin 90 = { avem Nott " i 2h 16 G16? 200% +160? = 2x 0082 41) (0? 2rcon D8.) = Gta) at ah cos +1) de unde reat TI [xt-2xc0s4 + 1) xm tex! oxted (, Jn mod analog se poate deseompune binomul X + 1 in faetori reali si findind cont de deseompunerea: i [r-fom igh on ] 2620-2 De BNEW) ADEM DOD BAI ie a 5 ‘ TH (et axcos 24°", 4). 2» 2 i V. Calcularea unor produse gi sume trigonometrice TT [xt -2econ Eee 1) ceo a wt = = 2x eon ZAR i sin 20, Z" = — 1 atunei, ele 1 = Go DIT [es Qeenn Zee oy a. k < eead ©) S4 se caleuleze produsele: i ae oF H 7 = fi we me Obfinem, | | 1) fou cabailanpeton I a (x" - 2cos. «D. i SA allam radacinile ecuatiei X* — 1 = 0, unde ridacinile cautate sunt fl ; x ox an 2) sin ** Ne Oe ain i gen Gyre bak, «om ™ vin? - : TT sin AR = sin 8 sin 28 ing a ® ig Facem pe.x = 1 in formula (2) si obtinem: Atunei: | n+, > : xm ssa Nurncre compleve in matemation de tice rj (2h = Ve a FU sin ee Formula (2) abtinem: Fy sin 2k - De fl seth» pentru x= Li d) 84 se caleuleze sumele; + D Sy» ons% + cas 2% 4... + cog! UR Fie Z = cos® +esin™, atunci 2° ~ 2) 8? = co = Taba ARs ena 208 nT a ine Notéim cu: a 2 const visin 2, Bet Ser tunel 2°"! = 1 “Avon: Baas Nae Bt ae a4 z Ps a er Z zet-ge-rzeen) 1 waz) z Capitolul XT PROBLEME PROPUSE LA es CONCURSURILE DE MATEMATICA 4, Se di punctul fix P situat in interiorul unui cere gi @ mobil pe ees cere. Diametrul perpendicularei pe PQ intersecteaz’ in punetul Mf tangonta in Q In core. Sa ve gascased Ieeul genmetrie deseris de punctul M cand punctul Q parcurge cereul (Concurs Ungaria) Solutie. Alegem central cereului d punetelor O, P si Q eu o, p si respocti e raza 1 sf fio wriginea, Notzim afixele Avem 17 = 1. Fie m afixul lui M. Fie un punet Ata) pe cereul de rari R= 1 ‘si cu ariginea in centrul cereului. Si scriem eedafia tangentei Ia eere in punetul A. Fie un punet 212) pe tat a Tui Pitagors ave ZO = ZA* 4 AO*, adica aE +08, do unde objinem ed eeuatia tangentet este: aZ + aZ - 2 In cazul nostra ecuatia tangentei in Q este 12 +72 = 2. Din faptul et MO L PQ reaultacd = hi, ke R Ha 14 Numere complese tn matemation de tice adic m = ki(t ~ a). Pundnd conditia ca punctul M sii ve giseascdl pe tan- genta in Q, abfinein ed 4 side aie cw Obcoviim ei i api ea Datta) Deci M descriv dreapta d de ecuatic @% +aZ-2. Keuatia dreptei PO este aZ-GZ~=0 gi reaulta cA d deserie o perpendiculard pe dreapta PO. Filiminand intre cele dow eewatii pe Z obti a2 1 dounde |Z) Punetul de intersectic se giseste In distanga w > 1 Tata de origine. Se PO observa ca punctul P poate fi oriunde in planul cercului de raz R, dav trebuie si fie in acest eaz diferit de centrul O al cercului. In acest caz vblinem 4 locul geometric este 0 dreapti perpendiculara pe dreapla PO care intersecteazt dreapta PO intr-un punet 7 la distanga OF 2. Fie un punet M in interiorul Lriunghiului ABC. Sa se arate ea cuntrele de greutate ale triumghiului MAB, MAC, MCB tormeazi un triunghi avin aria de nova ori mai micit deeat cea a triunghiului ALC. Solufic. Fie Ala), BO), Co), G.4g,), Gila), Gey) unde: 1 1 1 f= hums); a, Limse va; ey Linsey ar do a= Bt ty hm sen NGG) = 2 aad # eu * ee) ~ 17], e.tih bce: a agtalim ees aii ses5) tm +e +b +e+d) tm eas b) atl BY stm ve sbi (m+asby (+85) ~ 2141 Cabs 6600+ 11,F ial? + jm) 4} vad abs 3[2" 2” + 2ima+ ical) ~ 1 oaBe Loic 1 vena deoareee LIne)? + jan?) ub + ab + Bima + a) este veal Smita)? lini) 20 ) este real Probleme propuse te concarsurite de matematiea 135 8. In triunghiul ABC mediana [AM] (Mf © (22C)) are mijtocul D, iar perpen. diculara ye mijlueul segmentului [DM treee prin artecentrul H1. Si se arate ea AM = BC (CT. Nedeteu. GM. ne, 11-12 din 1986) Solutie. Alegom sistemul de coordonate uicireumseris tri unghiului ABC si fie a,b, c afixele punctelor A, B, C si avem a= 6b = 08 = 1 Fic N mijlocul tui (2M! si sii nolim eu d, m, w alixele punctelor D. M, Ata: ontrul cere mot d sih=asbel=2me1 Conditia ex HIN 1 AM se serie astfel nh hi, ber md de unde n= hs hile ~ L) sawn = 2m ++ kit ~ 1) . 1 coliniaro. Keuntia dreptei AM este: erin ct puncisle AN gl 20-1) -Zon Vim =H = 0 Punand condigin ea N © AM obtanem (Dn HL kel — DV] om - [BAe AIO —D] +m =O de unde gsimn Infocuind fn (1) obfinem ex ” 1 RE sau mht = Sit mod Tinand cont cm = 2° abtinem convitia Bb seb +e+ 1)» 5ibE4 be) @. Dar eonditia ex AM = BC este echivalenta cu = jal soo (258 4 Ub+e+b +E 1) - 5ibe + be) adie (2), Desi reules AM? = BC 4. Aria patrultaralu eonyps ABCD ene 8. Pe lntuile (AB), (BC). (CD) gl (Wah in eeeaentor quale MIC Ps Kj itl ee AM BN CP DQ. iit” NC” PD Oa 1 avo trianghlusier APB, BGC, CMD gl DNA. Concurs URSS. ~ 1979) ae se determine | 136 Nurere complere in materatica de licen Solutie. Aveny arkb | behe Te Te cthd s,,e+kd BY Ilpa ap +08 2 Tek isk Leis Hod] fee esa deoareee numiirul cd +db +e + bd este real 5. Se considera in planul complex triungiurile echilaterale OAD si OAC avaind latura eomuna {OA}. §tiind ei punetul O are afixul O sie A are afixul cox t + i sin t,t © 10, 2x] si se determine afixele punetelor i si C precuim gi afixul mijlocului segmontului (BC) Solutic. Punctele 3 5 C se oblin prin rotatia punctului A in jurul pune- tului A cu unghiurile 2 si respectiv -® sau invers. Deci, unul din puncte: fi = i resp + px va avea afixul: (eo + esin® loose + sine) = on( oe + jem 5) sn(-§ ose sising) = cml & afixul mijocului (BC) va 6) Deere Mccabe ze 6. In planul unui triunghi oareeare ARC, in exteriorul acesteia, se constr iese triungiurile ABR, BCP, CAQ astfel ex XPBC = 4CAQ = 497; 4BUP =

You might also like