1.1. De ce minimele distributiei masurate atunci cdnd linia este terminata in scurtcircuit nu sunt chiar nule ? Minimele distributiei masurate atunci cand linia este terminate in scurteircuit nusunt chiar nule datorita zgomotului existent in instalatia de masura, astfel.unda directa si inversa.nu sunt identice (cazul ideal in care minimele distributiel ar fi nule). cae nstalatia indica un zgomot propriu ce provine din generatorul de microunde(datorita micilor fluctuatii care apar), detector sau voltmetru electronic (care prezinta amplificatoare ce induc un zgomot) 12 perfect constant ? In cazul liniei terminata adaptat, distributia masurata nu este perfect constanta din cauza existentei unui mic coeficient de reflexie nenul (apare o mica ondulatie).. —— io) Ps geet 0 Cente) | guey de cartacOof 25 dec Vasciets Bz 1.3 De ce incazul liniei lasate in gol distributia masurata diferd semnificativ de bein’ Belize distributia teoreticd existent’ la o linie fara pierderi terminata in gol (1, 2]? In cazul linie’ lasate in gol distributia masurata difera semnificativ de distributia teoretica existenta la o linie fara pierderi terminate in gol, datorita existentei unei impedante de radiatie la capatul liniei. Unda directa se radiaza in spatiu, in schimb cea reflectata nu este radiata in Cum poate fi explicat faptul c& la linia terminatd adaptat distributia masurata nu este ‘mediul inconjurator. eH reaikate exigle piscdeet 1.4 Cum poate fi pus in evidenta zgomotul inerent oricarei instalatii de masurd ? Zgomotul ineret oricarei instalatii de masura poate fi pus in evidenta prin ~>trasarea distributiei amplitudinii de oscilatie in lungul ghidului. Prezenta zgomotului pe curbele trasate se poate observa prin faptul cd nu exist o sirmetrie perfect a caracteristicii de amplitudine, existand mici variatii. —} prin terminarea liniei de masura in scurtcircuit sau gol. Prezenta unui minim nenul pune in evidenta zgomotul instalatiei de masura. _ Ls Cum ar putea fi verificat faptul cd pierderile liniei de masurd sunt nesemnificative ? Faptul ca pierderile liniei de masura sunt nesemnificative poate fiverificat prin masurarea minimelor relative reduse. (0). a Cinuia Founinada, Ww Se 21 Poate fi masurata lungimea de unda in ghid folosind terminatie adaptata conectata la capatul liniei de msur&? Justificati raspunsul. Lungimea de unde in ghid nu poate fi masurata folosind o terminatie ada la capatul liniei de masura datorita faptului ca nu exista unda reflectata, deci nu avem maxime sau minime (distributia sarcinil adaptate este aproximativ constanta) : ptata conectata 2.2 Nivelul semnalului furnizat de generator afecteazi masurarea lungimii de unda in ghid ? Dar sarcina de la cap3tul liniei ? —® Nivelul semnalului furnizat de generator afecteaza masurarea lungimii de unda in ghid doar in cazul in care acesta este foarte mic, comparabil cu nivelul zgomotului din instalatia de a .masura. Sarcina de la capatul liniei nu afecteaza masuratorile, astfel acestea se pot realiza prin mai multe metode (terminatie in gol, scurt, sarcina adaptata). 23 Cerolare atenuatorul conectat intre generator si linia de masurs ? Atenuatorul conectat intre generator si linia de masura realizeazi o modulatie a amplitudinil ambele sensuri ale propagirli unde. semnalului dela generator so atenuare reg 2.4 Care este banda unimod a ghidului dreptunghiular din care este realizat’ linia de méasura? > Banda unimod a ghidului dreptunghiular se afla intre frecventa critica a modului duntamental si freeventa critica a modului imediat superior. 3.1 Incazul surubului de reglaj, curba de variatie a raportului de unda stationard in functie de inaltimea h poate s& fie nemonotond (s8 prezinte un maxim). Cum se explicd acest fapt ? «yo. Surubul de reglaj prezinté o capacitate parazit ale c3rei valor variaz8 in functie de inaltimea surubului; asadar modi -e modifica si factorul de unda stationar8, (( ‘obtinandu-se maximul respective. 3.2 Depinde raportul de undé stationara de nivelul semnalului dat de generator? —}> Factorul de unda stationara nu depinde de nivelul semnnalului de la generator deoarece se HIEL yage r= 2222 ITI Zs+ de })c& depinde doar de impedanta de sarcind si observa din definitia lui (= de impedanta caracteristic& a liniei . Definit ca un raport intre valorile maxime si minime ale distributiei amplitudinii de oscilatie in lungul ghidului, el depinde in totalitate de caracterul sarcinil: scurt-circuit, gol, reactants purd (o=0), ghid terminat adaptat, sarcin’ oarecare. 3.3 Incazul sarcinii compuse din atenuator si scurtcircuit deplasabil, ce relatie existd intre raportul de und stationard pe linia de masurd si atenuarea atenuatorulul? mo = 10¥214,, (68)-A, 3.4 Demonstrafi relatia (2). Coeficientul de reflexie al unei sarcini este definit astfel: LIT! Factorul de unda stationara este definit astfel: ar , i t 25 2 z | Gof be. 2s ail} = (= S\ eT a Wi AalCl] ge AsfO) 6 TC fr) = 244] yr . y-vin| =14lr) va = (Pied) =p P= >PR (o-1y din care obtinen — = (4 ) Inlocuim pe || si rezutta relat p 1 lot 1. La masurarea impedantelor , are importanta care dintre minime a fost luat in calcul (cel din dreapta sau cel din stanga planului de referinta echivalent)? Nu are importan{a care dintre minime, cel din stanga sau cel din dreapta planului de referinta lent a fost luat. Daca se ia minimul in stnga (deplasarca spre generator) 5.= YorYna Se considera pozitiva iar daca sc ia minimal din dreapta (deplasarea spre sarcina) 8.= Yo-YmirS¢ considera negativ si rezultatul riimane acelasi. 4.2. Ce modificare apare la determinarea teoretica grafica (Anexa 1) daca frecventa de lucru este diferita de valoarea indicata ? Daca se schimba frecventa de lucru se va schimba si valoarea lungimii de unda rezulta ca se va schimba si valoarea coeficientului de reflexie rezulta ca se va schimba sir si x A+ sh sy 43. Cumse modifica coeficientul de reflexie al unei sarcini cand se schimba planul ei de referinta? Dar impedanta normata? Ge imodixt § =P Yk > de mentizp coe? do efRonie methik 3 \nupedonla ndrmats ‘ 5.1 Explicati variatia in functie de frecvent’ a modulului coeficientului de reflexie la intrarea in circuitul de test si pe sarcina la punctul 2.1.2. 5.2. Cumse explic’ dependenta periodicd a modulului coeficientului de reflexie in functie de frecvent’, obtinut8 la punctul 2.1.8? La multipli impari ai frecventei lungimea de unda scade de 2k+1 ori 5.3 Cum depinde banda de adaptare a unui circuit cu un tronson in 4A de raportul dintre impedantele intre care este conectat? Cu ct raportul dintre impedante este mai aproape de 1 cu atat banda de adaptare este mai larga 6.2. Pentru sarcina consideratd, care dintre circuitele de adaptare analizate in lucrarea de laborator ofera cea mai larga banda? Pentru sarcina considerata Zs, banda cea mai larga este oferita de circuitul adaptare cu tronsoane lamda/4 si lamda/8. B=510Mhz 6.3. Tipurile de circuite de adaptare studiate pot fi folosite pentru adaptarea oricarei sarcini complexe? Justificati réspunsul.Singurul tip de circuit ce poate fi consideta de adaptare universal este cel de adaptare cu ane de linie conectat in paralel (tronson derivatie) Identificati posibile dificultati de realizare practica a circuitelor de adaptare calculate. Realizarea practica a circuitelor de adaptare depinde de limitele impedantei ristice.