(CRITICA FACULTATI DE JUDECARE tarea, prin care este dat un obiest exclusiv ta subiect, gi nu atrage atentia awupra naturii obiectului, ci doar asupra forme: Finale in determiara faclilor de reprezentae cares nde nivesc cu el. Aceasta judecata se numeste estetica tocmai pentru c factorul ei determinant nu este un concept, ci sentimentul (simtul interior) acelei armonii in jocul facultiyilor sufletulu {ntrucdt ea poate fi doar simtita. Dacd am vrea sd numim este tice conceptcle confuze si judecata obicctiva care se bazeaza pe ele, ar trebui s& avem un intelect care judecd senzorial sau tn simf care reprezinta obiectele sale prin concepte, ceea ce in ambele cazuri este contradictoriu. Facultatea conceptelor, fie confuze, fie clare, este intelectul; si cu toate ci la judecata de {ust, ca judecatd esteticd, partici intelectual (ca la toate jude- cate), totusi cl nu intervine aici 6a facultate de cunoasiere a ‘unui obiect, ci ca facultate de determinare a acestuia si a repre- zentarii sale (fir concept) potrivit raportului lor cu subiectul cu sentimentul Iui interior, gi anume intrucat aceasté judecata este posibilé conform unei feguli generale. 16. Judecata de gust prin care un obiect este declarat frumos pe baza unui concept determinat nu este pura Exist dou feluri de frumusete: frumusetea liberd (pulchritudo vaga) si simpla frumusete dependenté (pulchritudo adherens) Prima nu presupune un concept despre ceea ce trebuie (soll) si fie obiectul; cea de-a doua presupune un astfel de concept, precum gi perfectiunea obiectului potrivit acestuia. Frumusejea dle primal tp este frumuse(ea (independent) unaia sau ata tin obiecte; cealalta, care depinde de un concept (frumusetea conditionata), este atribuita obiectelor care stau sub conceptul ‘unui, anumit scop. Florile sunt frumuseti libere ale naturli. Ce fel de obiect Inebuie 53 fie o floare, cu greu o poate spune altcineva decat tun botanist. Si chiar el, care recunoaste in floare organul de reproducere al plantei, mu tine seama de acest scop natural ‘slunei cénd emite 0 judecaté de gust asupra ei. Prin urmare, secasta judecata nu se bazeazi pe o perfectiune, indiferent de nnpul ei, nici pe o finalitate interioard la care si se raporteze combinarea clementelor diversului. Multe pasiri (papagalul, 69IMMANUEL KANT pasirea colibri, pasirea paradisului), o multime din crustaceele ‘marine detin o frumuse{e care nu revine unui obiect determi- nat potrivit unor concepte relative la scopul siu, ci place liber, pentru ea insigi. Tot astfel, desenele d fa grecque, omamentul in forma de frunze de pe ramele tablourilor sau de pe tapetele de hart etc. nu au nici o semnificatie: ele nu reprezinté nimic, nici un obiect sub un concept deierminat, si sunt frumuseti libere. In aceasta categorie poate fi inclus $i ceea ce in muzich se numegte fantezie (fard temd), ba chiar intreaga muzicd fara text, th aprecierea unei frumuseti libere (potrivit simplei forme), judecata de gust este puri. Nu este presupus un concept al unui ‘scop oarecare in vederea caruia diversul trebuie s8 serveasca obiectului dat gi care sA indice deci ceea ce acesta trebuie si reprezinte, concept prin care s& fie limitatd libertatea imagi- natiei care, intr-o anumita masurd, se afla in joc liber contem- pland figura Doar frumusetea unui om (si, in cadrul acestei speci, cea a ‘unui barbat, a unei femei sau a unui copil),frumusetea unui cal, a.unei clidini(biserica, pala, arsenal sau pavilion) presupun un concept al scopului care determina ceea ce trebuie si fie obiectul, agadarun concept al perfectiunii sale, deci ea este doar © frumuse{e dependenti. Insa, aga cum legarea agreabilului (Genzatiei) cu frumusetea, care priveste de. fapt doar forma, compromite puritatea judecdti de gust, tot astfel legarea a ceea ce este bun (adic& a ceea ce face ca diversul sa fie bun pentru Obiectul insu, potrivt scopolut shu) eu frumuseen diuneaza puritai sale. Unei clidiri i s-ar putea adiuga multe tucruri care plac nemijlocit in intuit, cu conditia si nu fie o bisericd; o figuré ar putea fi infrumuse(ata cu tot felul de spirale si de trésituri oars totus regulate, aga cum procedeardneoseclandeit cu tatuajul lor, cu condita si nu fie un om; iar acesta ar putea avea trdsdturi mult mai fine gi un contur al fetei mult mai pldcut gi mai blind, cu conditia $4 nu reprezinte tn barbat gi mai ales uunul rdzboinic. Dar satisfactia produsa de diversul unui obiect raportat la scopul interior care determina posibilitatea acestui obiect este 0 satisfactie bazaté pe un concept; cea produsa de frumusete nu presupune insi un concept, ci este legaté nemijlocit de repre- 70