Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 15.psihologia Persoanei PDF

    Uploaded by

    Diana Andronic
    9 views7 pages

    Original Title

    15.Psihologia_persoanei.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views7 pages

    15.psihologia Persoanei PDF

    Uploaded by

    Diana Andronic

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    — Dispersarea atentiei (imprastierea). Atentia este in permanenfa distrasd cind de un excitant strain, eind de altul. Nu se menfine atenia in durata de timp. In afara de calitaitile defavorabile ale atentiei se mai inregistreazé si unele tulburari; — Hipoatenfionismut sau hipoprosexia (diminuarea con- centrarii gi a interesului pentru nou); — Aprosexia sau lipsa voluntari de concentrare care apare in depresic. PSIHOLOGIA PERSOANEI PERSONALITATEA ~ OBIECT DE STUDIU PSIHOLOGIC Personalitatea, denumeste fiinfa umané, social si cul tural, Ea integreaza in sine (ca sistem) organismal biolo- gic, structurile psihice umane gi relatiile _social-culturale, deci, asa cum stim, sistemul bio-psiho-social, sau blocuri- le unitare psihosomatie-psihosocial si psihocultural, Personalitatea poate {i privité din 3 ipostaze: — subiect pragmatic, al actiunii (homo faber); — subject epistemic, al cunoasterii (homo sapiens); — subiect axiologic, al valorilor (homo valess); Fara a se rupe de natura, omul o depaseste intrind sub imperiul culturii, a valorilor, a binelui si frumosului, ca Buzindu-se dupa semnificafif, idealuri si sensul propriei sa- le vieti Sint multe discipline care se ocupé de personalitate: ilosofie, istorie, sociologie, etica, pedagogie, literatura, ar a, antropologia biologied $i cultural, fiziologia si medic —printre care un rol deosebit fi revine PSIHOLOGIEI. Omul trebuie infeles integral, ca o entitate, tot unitar i relativ autonom, tn relatit si interactiuni (fiaiee, natu: ale, sociale, informationale, culturale). Sistemul este in: is si deschis — sociocultural. Personalitatea este unici si originali —fiecare are 0 tre unica, singulard (nu existé doi oameni identiei, omul fe irepetabil). Te) Sint scheme tipologice care permit grupari prin aproxi- matie (irancezi, romani, englezi—moldoveni, olteni etc.) Insusirile si sistemul general-uman de ' personalitate sint proprii tuturor oamenilor, locurilor si timpurilor, in toate societaile si culturile. In modelul general-uman de personalitate intr urmatoa- rele componente: — apartenenta la speta umana; — calitatea de fiinta umana; —calitatea de fiinté constient cu gindire si vointil: — participarea 1a culturé—dotarea si orientarea dupa valori; — potentialul creativitatii Acest cadru reprezintd baza stiinlificd de studiu a per- sonalitafii, {inind seama de corelatia dintre general, tipic si singular. Personalitatea se identified cu sistemul psihic uman (S.P.U), tn tinit mari, Personalitatea psihicd este o sintez’ a proceselor psihi- ce, 0 chintesenfa a lor. : — Factoriipersonalitatii (trisaturi, structuri, construc- te), sint formatiuni integratoare sintelice (comunicare ~ motivatie—limbaj —trebuinfe — gindire — simjire — in- teligen{a si intelepeiune=rod al experien{ei) Factorii de personalitate dispun de o relativi stabi- lilate (stipinirea de sine si calmul rimin constante) — Factorii de personalitate tind spre generalitifi si caracterizeaza pe om in ansamblul su Factorii de personalitate sint plastici, se pot restruc- tura si perfectiona sub conditiile mediului — Factorii dominanti tn sistemul de personalitate al subiectului sint earacteristict sau definitorii pentru el, expri- ma esentialul Pe baz: face previziuni asupra reactiilor si con Intro situatie dati sau tn fata unei sa inteaza © lege fundamentala a sistemului de personalitate este autodepasirea si realizarea de sine. De un secol, psihologia_a pus in centrul edificiului per sonalitétfi conceptul de EU» in mai multe accepfiuni: — EU-I este subiectul la nivelul cdruia se tntretaie trei predicate: a fi; a avea; a face. ‘unoasterii structurilor de personalitate se pot tei subiectului i ce i se fnere- 120 La baza EU-lui este percepfia de sine, corporalitatea si sibilita{ile de actiune — Specilic pentru EU, este constiin{a de sine; __(EU-l apare ca integrator al personalitaii; EU-1 se iden ied cu fina); Rolurile se ‘definese in legdtura cu diversele tipuri de lvitate in sistemul social (rol de elev; rol de proiesor); Statusurile, pozifia pe care o are subiectul in sistemul lalilor sociale (elev —casatorit — inginer — profesor). lurile implicé modele si aptitudini; statusurile se leag’ atitudini EU-I include toate experienjcle subiectului (apartenenta grup, familie, clas, profesiune, identitatea subiectul EU-I parcurge trei ctape: ex corporal, eu social, eu spi- tual, Personalitatea este un agregat de aptitudini si atitudini fe are in centrul séu EU-l ca un factor de integrare gi rdonare. INDIVID — INDIVIDUALITATE — PERSOANA — PERSONALITATE Definind personalitatea, urmeazd sf o deosebim de con: tele si termenii: individ —individualitate — persoana, sea sinonime intrebuinjate pentru a desemna realitatea ind, dar care se relerd la realitati deosebite. Individ, in sens naturalist, stiintifie, semnificd exem- | singular — insul, indivizibil — dinir-o specie de fiin- este unitatea reprezentativa a speciei. Individ este orice anism animal, inclusiv omul. Termenul desemneaza nu- io prezen|4, fra descriptii si evaluari Individualitate este individul in ansamblul_ proprie- lor sale distincte si originale (fiecare om are 0 in idualitate distincta, prin trasaturi psiho-fizice). Ca struc interioaré EU-1 propriu nu se confundi eu persona lea, care are o sfera mult mai larga (mediu-+relatit ire). Specificitatea_umorului nu este pregnanta prin idualitate (se discuta si in biologie) Persoana este specificd omului, mu sint persuane de- amenii. Orice persoan’ matura, normal dezvoltata, este fitoarea unui nuclew al individualitajil sale si se rea- zi ca personalitate. Persoana poarté un nume, o stare li, o virst8, 0 profesie, sex, datorii si drepturi ete. 121 Personalitatea este simetricti cu _ individualitatea, cuprinde intreg sistemul atributelor, structurilor si valori- lor de care dispune un individ Datele native (energia sistemului nervos— echilibrul dintre excitatie si inhibitie—gradul de formare a analiza torilor la najtere), formeazi genotipul. El este influentat de timpuriu, de meiu, coniigurindu-se fenotipul individului, un aliaj propriu dintre proprietatile neurofiziologice susirile psihice dobindite in cursul vieti COMPONENTELE STRUCTURALE ALE PERSONALITATI Personalitatea are un caracter sintetic si dinamic, re nind in esenta interactiuni actuale si potentiale ale ’ indi: vidului uman, intr-o structurd dinamica proprie, cu sis deschis (J. PIAGET), intr-o continua devenire. Sistemul activ al personalitatii grupeaza urmatoarel structuri — 0 dinamicd generalé data de proprietitil tale ale sistemului nervos (mobilitate, forta si echilibr proceselor_de excitatie si inhibitie, care imprima Ril activitafi psihice o nota temperamentala distinct Presionabilitate, impulsivitate, ritm, tempou, expresivitat manifestarilor comportamentale); — 0 componenta intelectualé a personalitatii care gr peaza sistemele de informatii si modul de prelucrare a | impreuna eu siructurile cognitive si cu operatiile intelectu le ale individului, cu stilul sau de cunoastere; — substructura relationala (de caracter) care reunest relatiile esenjiale ale persoanei, atitudinile sale constant si selective fala de activitate—de sine—de cei din j fata de normele sociale si valorice morale; — sistemul de orientare si proiectie al__personali cuprinde: interesele, preferin{ele si scopurile individull coneeptia sa despre’ lume si via{d, aspiratiile i idealuril Formeaz& unitatea dintre irebuintele resimtite si dorint individului, dintre aspiralitle proiectate si posibilitati, di tre motivatie si scopuri, indicind asupra gradului de det minare psihosociala a personalitatii sale; —componenta de realizare efectiva a fiinfei umane avem in structure capacitatilor, a aptitudinilor si deprit derilor insugite; 122 = constilufia fazied a individului reprezinta baza sa ganica, resursele biologice si echilibrul hormonal intern, ie influenteaza comportamentul si manifestarile persoanci, Aceste componente ale personalitatii se intrepatrund si conditioneaza reciproc. TEORII ASUPRA PERSONALITATIL Sint peste 50 de definitii pentru conceptul de persona- ate (G. W. ALLPORT), generind diversele conceptii si iteme psihologice, teorii, precum yi diferite cerinfe meto- ice. ‘ele mai reprezentative teorii sint — Teorii care reflecté o viziune stat ita. Persoana (lat.—masea pe care o imbrac& actorul) fixin- si 0 anumit& infatisare pentru exterior, mereu acceagi ia fost folosit termenul — in sens de actor — iar ulteri- tolul actorului. Injelegerea static’ a personalitafii— din antichitate— privire la caracterele si temperamentele oamenilor este ili de: PLATON, HIPOCRATE, GALENUS, iar dintre cetitorii,_moderni: W. STERN (personalitate ca o enti- psihofizicd mentala in individ, de esen{a purd, nealte- 4 de alte iniluente); Ed. GUTHRIE (personalitatea ca sistem de habitaturi de ‘importanta sociala, care sint bile gi rezistente la schimbari). — Teoriile dinamice explici personalitatea prin struc- ile ei active, prin motive si forte interioare ale individu- supra. perso- '4) de ordin sexual (FREUD); b) de ordinul _nevoii de competenta si a unor complexe tive (A. ADLER); ) deriva din contradictiile motivatiei biologice cu EU-1 I, personalitatea ajungind expresie @ conflictului din- individ gi societate (KAREN HORNEY); }) nevoia psihologic& de a configura si reproduce tipa- de comportament invatate (H. MURRAY); din necesitate de autoactu: lului inca wbilul principal tl formeaza trebuinta prestigiului, ne- de succes si autorespectul (ABRAHAM MASLOW). iile moderne asupra personalitatii se remarcd prin xperimentale Tara, a parasi speculatia sip: 123 a analiza, Exist tendinfa de # explica pe eft posibil compor- tamentul uman in totalitatea sa, tendin{a teoriei tnvafarii sociale si concepjia integralista’ zsupra_personalita{ii. Se pune accent pe elementele cognitive si interactiunea cu me- diul social. — Teoria Ini G. W. ALLPORT este integrativa si di namicd. El distinge urmatoarele nivele de integrare ale in: ividului: nivelul reflexelor conditionate; al deprinderilor; trasiturile personale date de sentimente; sinele; personalitatea ca integrare complexd. Personalitatea este organizati dinamic in _sistemel psihofizic, care determin’ comportamentul sau, indi dual, caracteristic si gindurile sale. Se pledeazd pentru studierea trasiturilor personale. El reprezinté un sistem neuropsihic generalizat si focaliz specific de individ, care are capacitatea de a schimba muli cchivalenti functionali, sa initieze si s& conducd, co stient pentru individ forme de comportament adaptat (solicitate de mediu) si expresiv. Personalitatea _ urme 24 a fi considerati Infotdeauna in functie de trisaturi situafie, in functic de sarcinile si rolurile prescrise indiv dului in colectivitate. 4 Teoria viziunii integrative (H. J. EYSENCK) este nfata de analiza factorialé (C. E. SPEARMAN) i te jologia Ini I. P. PAVLOV gi C. G. JUNG EI stabileste citeva nivele ale personalitat — nivelul reactiilor specifice tmediate: elul obisnuinfelor invatate in cursul_vietits — trisiturile ‘(iritabilitate, rigiditate, persistenta, ex titate); — tipul — ca nivel de generalitate. Stabileste 2 variabile de baz& pentru determinares p sonalitatii: — tendinta nevroticd; variabila stabilitatii st organi — intro — extroversiune; (aspect afectiv si atitudinal). — Teoria organizarii individuale a trasAturilor, ini ierarhic a structurilor personalitéfii (RAYMOND BERNAI CATTELL). Trasaturile sint — de suprafata; — circumstante; — de profunzime; —de origine (bogitia vocabularul tactul in situafit soctale, aptitudinea pentru matematici et 124 —_—————————il — Teoria tipurilor constitufionale de _ personalitate . KRESCHMER — 1921), pleaca de la observaliile clinice ordin somatic; clasifiea patru tipur ~ picnicii; (sint ciclotimi) ; — leptosomi; (longelini, sint schizotimi); — atle{i; (epilepsie — viscos) ; — displastic. — Teoria tipologicd a personalitatii (W. SHELDON) sti in abordarea somaticd (coustilufionala), analiza tem- amentelor, tipologia caracterului; se stabilese 50 de tra~ luri_ale personalitaii. Prin corela{ie stabileste

    You might also like