htte://www.dadalos-europe.org/tom/grundkurs4/gasp esvp.htm#EPZ Structura institutionala in pilonul 2: PESC si PESA inceputurile; PCE PESC in Tratatul de la Maastricht Fi ‘Minanti ai structurii institutionale a PESC PESC in Tratatul de la Amsterdam PESC si PESA dupa Tratatul de la Nisa Noile institutii militare ura institutionala din pilonul 2: ur In coca ce priveste dezvoltarea celui de-aldoileapilon, Politica Externa gi de Securitate Comuna (ESC), am vazut deja in Cursul 2 cé procesul de integrare a adus cu sine, de-a lungul evolutei sale, necesitatea unei coordonéii $i nfelegeri mai Dune in ceea ce priveste problemele de politicd externa. Un prim acord in acest sens a fost incheiat in anul 1970. in acest acord a fost stabilt cadrul institutional pentru asa numita Cooperare Politic Furopeana (CPE), dup cum urmeaz’: Cadrul institutional al PCE Summitul sefilor de state si de guverne abiective: schimb de (de 2 ori pe an) infarmatii si vot Seep seanier reel stan sar | Mod de decicie Summitul ministrilor de externe unanimitate (de 2 ori pe an) | = Deliniitare stricta intre CE si PCE Nu este implicata * 1 Comisia Gropuri de tucea pentru donenn, Geupuri de tucru pt. requns speciale De o importanta deosebita in acest sens este faptul cd aici era vorba despre o forma de cooperare pur interstatala a \irilor membre a CE, detimitata ins strict de CF, lucru cerut de unele state membre, si mai ales de Danemarca si Marea Britanie, care aveau o pozitie fundamentald puternic interguvernamentald fat de CE. Decizile erau luate, la fel cain internationale traditionale, in unanimitate; in cea ce prives confinutul, era vorba despre un schimb canul coopera lejer de informatiisi, in unele cazuri, de verificarea pocitilor adoptateAu urmat si alte etape, pietre de hotar fiind Actul Unic European, CE si Cooperarea Politic’ European’ (CPE), precum si Tratatul de la Maastricht, prin care a fost instituit PESC ca al doilea pilon din structura Uniunii. In cele ce urmeaza, vom vedea cum arata structura institutional a acestui pilon. PESC in Tratatul Schema de mai jos ne arat, la aproape 20 de ani dupa instituirea PCE, unele dela Maastricht tendinte importante in dezvoltare. Schema de mai jos ne arat, la aproape 20 de ani dupa instituirea PCE, unele tendinte importante in dezvoltare, Reprezinta Uniunea pe omisic | Prezidiu | problemele PESC in afara a coi se schimbi de | . BAPRReRET ey Responsabil eu desfasurorea Europe m Stabilirea liniilor directoore generale pt, PES T [ Informare reciproca Consiliul Uniunii Europene Eee Consiliul de Ministri comune — + Decizii privind actiunite Comitetul eprezentantilo, Comitetul Politic Observare permanenta a manenti situatici internationale n primul rand, stransul angrenaj cu CE, demonstrat, printre altele, si de implicarea Comisiei, precum si de faptul c& Comitetul Politic, parte a cooperarii interstatale PCE, nu isi mai transmite proiectele Consiliului de Ministri in mod direct, ci prin intermediul Comitetului Reprezentantilor permanenti - parte institutional a pilonului CE. in plus, paleta de activitasi ce ji st la dispozitie (vezi partea dreapta a schemei) a fost extins’ in mod considerabil; pentru a se putea folosi de ea insa, este nevoie de o unanimitate de voturi inceputul pagin Factori Toate acestea ne readuc la intrebarea care ne-a insotit de-a lungul intregului determinanti ai complex tematic de fat: care sunt factorii determinanti principali ai procesului de structu integrare, mai precis, care sunt factarii determinanti ai cooperarii din politica institutionale a externa? in prima jumatate a anilor 90 s-a facut simtita, in continuare, puterea PESC enormé a acelor factori care au insotjt s1 influentat inc’ de la inceput cooperarea din domeniul politicti externe, si anume pozitille fundamentale diferite fata de suveranitatea nationalS si, implicit, forma de alcatuire a cooperdrii din politica extern, precum $i orientérile speciale din acest domeniuAcesti factori nu au putut impiedica manifestarea altor determinanti precum schimbérile din sfera internationala si, in trans leg&tura cu acestea, noile Provocdri, sau practicile, vechi de decenii, din politica externd. Situatia din flecare stat membru, pozitiile acestora fata de UE si fata de problema suveranitatii nationale, precum $i diferentele dintre ele au fcut caschimbarile s3 nu Se poat petrece decat in pasi mici. Toate acestea au contribuit, totodatd, si la faptul ca reglementarile erau deseori paradoxale, pundnd probleme la aplicare si trebuind sa fie tot mereu supuse revizuirilor. PESC in Tratatul Toate acestea se arata si in dispozitille privind PESC din Tratatul de la Amsterdam, dela Amsterdam _ intrat in vigoare la 1 mai 1999. Este introdus un “inalt Reprezentant pentru PESC” Gavier Solana), care, in sfarsit, reuseste s8 contureze imaginea politicii externe europene, doténd-o cu o unitate de planificare strategica si de alarma imediat’, care asigura recunoasterea din timp a situatiilor internationale relevante pentru PESC si care, astfel, urma sa schimbe caracterul reactiv al politicii externe europene Toate acestea se arata $i in dispozitille privind PESC din Tratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare la 1 mai 1999. Este introdus un "Inalt Reprezentant pentru PESC" (Javier Solana), care, in sfarsit, reuseste 58 contureze imaginea politicii externe europene, dotand-o cu 0 unitate de planificare strategica si de alarrnd imediat, care asigura recunoasterea din timp a situatilor internationale relevante pentru PESC si care, astfel, urma s3 schimbe caracterul reactiv al politicii externe europene Inovatiile aduse de Tratatul dela Amsterdam = Gy r i dew institutional z ; Reprezentare in Politica de secur nerurrens fara Fitate/aparare in plus, a fost inlesnité procedura decizionala, prin faptul c& abtinerile nu aveau sé mai blocheze luarea hotdrdrilor; trecerea absolut necesara la deciziile majoritare nu s-a infaptuit ins8. Remarcabil a fost totusi faptul cd - dupa ce acest subiect fusese tabuizat decenii de-a réndul in cadrul cooperdrii externe a statelor membre CE - in sfarsit, desi, la inceput, destul de ezitant, politica de securitate si de apiirare a inceput s8 Joace un rol 3Important. Dezvoltare a PESA PEsc PESA dupa Tratatul de la Nisa Comitetul Politic al CPE se transforma, odata cu Tratatul de la Nisa (Articolut 25) in Comitetut Politic $i de Securitate (CP 5). Acesta se cocupa de toate aspectele PESC, urmand 88 functioneze totodata si ca motor” al PESC si PESA, in mod cu totul surprinzator, tocmai acest sector a reusit si se dezvolte cu o rapiditate uluitoare intre ani 1998-2001 - si anume mai ales in afara marilor revizuiri aduse Tratatului de la Amsterdam si Nisa -, ducdnd la aparitia Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA), creand agadar bratul militar al PESC. O prezentare mai detaliatd a acestel dezvoltiri este imposibila aici, din pricina spatiului limitat. in plus, ea nu este nici necesar8, pentru C3 pe noi ne intereseaz4 mai mult felul in care este structurat pilonul al doilea Structura institutional a celui de-al doilea pilon este, conform Tratatului de la Nisa, dup’ cum urmeazé PESC/PESA dupa Nisa Consiliul European iul Uniunii Europene — (Consiliul de Ministri) f Comisie Con: Secretarul General si tnaltul Reprezentant pt.PESC | | [7 Planificare | pirectionea |] anifrare |) stat major |] cirecs GeneralaE || “Starman || (SMUE) | rvitar _——— Li imediata i | | comitetul Reprezentan- tilor Permanent:CPS tine sub observatie cursul evenimentelor internationale relevante pentru PESC/PESA (functie analitic3), pentru a putea oferi Consiliulul pe Probleme Generale (Consiliul Ministrilor de Externe), pe baza analizei sale, recomandari in cea ce priveste elaborarea politicilor de urmat (pregatirea deciziei). in plus, CPS se asigura c& politicile, asupra cBrora sa ajuns fa un consens, sunt implementate (controll implement&rii) si constituie punctul de legatura in cea ce priveste schimbul de Informatii dintre diversele institutt si actorli implicati in structurile PESC/PESA — inclusiv NATO (functie de legatur’). Ace astd institutie @ cunoscut asadar, prinTratatul de la Nisa, 0 crestere evidenta s Comitetul inca din iunie 2000 exist o alt nous institugie civila a PESC — Comitetul pt. aspecte pentru aspectele civile ale administrSrii situatillor de crizé. Acest Comitet civile ale functioneaza conform noului concept de securitate, ocupandu-se de aspecte privind prevenirea crizelor si elaborand planuri de Solutionare a situatiilor de criza prin mijloace civile. Comitetul igi inainteaza propunerile CPS-ului. Si criza Comisia este reprezentatii in acest Comitet. Astfel este creat legatura cu pilonul UE, unde exist deja potentiale de administrare civilé a situatillor de criza. Comitetul militar Statul major Structura in incheiere, ne vom indrepta atentia asupra a doua institutii militare noi Comitetul Militar al UE (CMUE) si Statul Major al UE (SMUE) stitutiile PESC Statu | (Sh Alcatuire Alc Functii Functii Fi finceputul pasinii Comitetul Militar reprezint& cel mai inalt for al Consiliului si conduce toate activitatile militare. Fata de CPS, el adopta o functie de consultant pe probleme mmilitare, oferind linii directoare Statulul Major. CMUE este alcéituit din gefli de state majore din statele membre. Presedintia Comitetului este asiguraté de un general sau amiral cu patru stele, numit de Consiliu pe termen de trei ani. Statu! Major (SMUE) indeplineste — la fel ca CPS — functii de analiza si planificare in vederea indeplinirii Misiunilor Petersberg. Mai concret, acesta se ocupa cu alerta timpurie, estimarea situatiilor gi planificarea strategic’. Pentru a-si putea indeplini in mod eficient functiile, el intretine relatii permanente cu statele majore nationale si cu NATO. SMUE este o directiune general’ in cadrul Secretariatului Consiliului si are cca, 100 de angajati Dupa prezentarea 51 analiza atator institut din pilonul al doilea si a legaiturilor 6institutionala in extrem de complicate dintre ele, vom incerca 58 ne reamintim despre ce este de pilonul 2: bilant —fapt vorba aici. Trebule, in fond, 8 documentém structura institutionalé deosebit’ a UE, unicitatea acesteia, in intrequl ei, iar acest lucru presupune gi cel de-al doilea pilon, Mai trebuie sa intelagem de unde provine aceasta unicitate, pentru a putea intelege mai bine procesul de integrare in acest sens, trebuie sé remarc&m faptul cd in cazul PESC si PESA s-a mers, din punct de vedere institutional, pe © cu totul alt’ cale decat in cazul primului pilon, caracterizat de o mare masuré de supranationalitate, S8 ne géndim doar la numérul mare de domenii politice comunizate, de rolul activ pe care il au Comisia si Parlamentul European in acel polon, sau de sentintele care vin s& stimuleze elementul supranational date de Curtea European de Justitie. Nimic din toate acestea nu se regasesc in al doilea pilon. intr-adevar, de la CPE si pana la Nisa, si chiar si dupa aceea, a existat 0 tendinta remarcabil8 de dezvoltare in directia extinderii sarcinilor, precum si a une institutionalizéri si diferengieri institutionale a cooperanii, A lipsit ins& si saltul calitativ care a existat, de exemplu, in politica monetara. Aici a putut fi observat mai degraba un joc al elementelor interstatale si supranationale, primele dintre acestea find in mod cert predominante. Ganditi-va numai la faptul cB, de reguld, deciziile se iau in unanimitate Motivul poate fi gasit in insusi domeniul despre care vorbim, si anume in politica externa, care a fost, in fond, mereu in apanajul statului national suveran; iar acest lucru trebuie pus in legiituré cu atitudinile adnc inrédacinate in cultura politic’ a statelor membre in ceea ce priveste felul in care trebuie s8 decurga cooperarea in cadrul UE. Acest lucru nu a putut si impiedice faptul c8 unele constrangeri functionale imense, vezi evenimentele din fosta Iugoslavie, inclusiv rézboiul din Kosovo, si-au lasat amprenta vizibild, in sensul recurgerii la politica de aparare, dar a facut ca acest lucru sa ia forma institutional’ complicata, ba chiar greoaie, pe care v-am prezentat-o in acest capitol [Autor: Prof. Or. Wolfgang Schumann} Dezvoltare ajar Presiuni functionale in vederea cooperarii posibile forme de cooperare Structura JALin Tratatul de la Maastricht incé de la jumtatea anilor 70 au existat unele premise in vederea organizarii unei cooperéri - ce-i drept, doar interstatale - intre statele CE, in care erau implicate $i state terte, in domenii precum lupta Impotriva terorismului sau infractiunile capitale. Odats cu dezvoltarea tot mai mare a CF si, ceea ce ne intereseaz’ pe noi aici, a proiectului pentru 0 piata intern’ si, implicit, a liberei circulatii a persoanelor, a devenit clar c& era inevitabila crearea unei entitati care $8 se ocupe in mod sistematic cu politica imigratiet sia azilului, a combaterii infractionalitatji (cransfrontaliere} sau cu dreptul civil si penal - pentru a numi doar cdteva din cele mai importante domenii. $i aici ne vom intalni cu presiuni functionale masive, asa cum s-a intamplat deseori in cadrul acestui complex tematic. Era agadar cat se poate de clara necesitatea unei cooperari, totusi nu se stia inca in ce forma vor coopera statele membre. Existau doud posibilitati: fie trecerea competentelor necesare asupra comunitatii, fie pastrarea gi, dac& era cazul, completarea $i modificarea cooperiirii interquvernamentale. Rezultatul negocierilor nu a fost o solutie unitar’, ci o formulé mai degraba mixta.Domeniile JAI Tratatul de la Maastricht entele limitate create in importante, aglomerate cadrul prirnului in pilonul al treilea iton, interguyernamental Competente Toate comp Uniunea Europeana Tratatul CE Art, 100: crearea | de competente in | domeniul politicii | vizelor | Asupra CE au fost transferate doar cdteva competente strict limitate din domeniul politicit vizelor. Partea cea mai mare, politica justitjei si a afacerilor interne urma s& rman in continuare la nivel interstatal, fiind incadrata, din pricina rezervelor exprimate de unele state membre, in pilonul al treilea. inainte de a privi mai indeaproape structura institusjonal concret& a JAI, aga cum aprea ea in Tratatul de la Maastricht, dorim s& va arétém pe scurt prin intermediul schemei de mai jos, ce include acest domeniu, care sunt domeniile vizate de acesta. Aceste informatii sunt inscrise in Tratat (Capitolul VI al Tratatului UE), urmatoarele nou’ domenii aparand ca find de interes comun.cadrul institution al al JALin Tratatul de la Maastricht Maastri ermational Dar cum arata cadrul institutional, in limitele cdruia se va coopera in aceste domenii? Schema de mai jos va raspunde la intrebare. Cadrul institutional al celui de-al treilea pilon in Tratatul de fa Maastricht formeaza Pr in vederea Ir Al realizarii telurilor an : Uniunii, statele Prezidiu membre l coopereaza in domeniile ss consultatii Politica azilulul; politica ae * opinii comune droguni otc masuri comur (unanime), at cand nu sunt suficiente cel: luate la nivel: unui singur st Cooperare politiensasc’ in cazul combateri terarismului si al infractionalitatn grave (Europol) Ka Comitetul de Coordonare demmitari din statele > elaboreaze lu pozitieStatele membre se consult reciproc in Consiliu, pentru a-si putea coordona demersurile. Aga se Justific’ cooperarea dintre administratiile lor. Consiliul nu poate stabili puncte de vedere comune decat in domeniile enumerate pe partea sténga a schemei, deasupra liniei, la initiativa unui stat membru sau al Comisiei, in domeniile prezentate in jumatatea inferioaré, puténd promova orice fel de cooperare care serveste scopurilor Uniunil si puténd lua masuri comune doar atunci cand acestea au rezultate mai bune daca sunt luate in comun decat daca sunt luate de catre un singur stat. Aceasta limitare a dreptului de (co}initiativa a Comisiei arata clar faptul cd statele membre au opus o rezistenta durabila implicSrii CE in domenii centrale ce tineau de suveranitatea nationalé. © parte important din structura institutionala a celui de-al treilea pilon o reprezint& Comitetul K4, alcatuit din inalti functionari din statele membre. Numele acestui comitet a fost dat dupa articolul din Tratat care |-a introdus. K4 seamana foarte mult, din punct de vedere al compunenii si functilor, cu Comitetu! Politic din cadrul PCE, respectiv PESC. Acest comitet trebuie s8 indeplineasc& sarcini de coordonare, care pregatesc activitatile Consiliului si, fie ja cererea Consiliului, fie de la sine putere, 58 elaboreze lusri de pozitli. Deciziile se iau aproape in totalitate prin unanimitate de voturi. Parlamentul European este informat de c&tre prezidiu $i Comisie despre stadiul lucrérilor si poate formula recamandari catre Consiliu. Aceasté structura institutional ndscut din tensiunea presiunilor functionale, precum si din amestecul de viziuni supranationale 9i interstatale ale statelor membre, s-a dovedit a stitutional avea totusi foarte multe deficite. Astfel, neclaritatile si suprapunerile care vizau distributia e competentelor intre pilonul CE si pilonul 3 au ingreunat st incetinit enarm de mult procesele decizionale: Deficite foarte grave a adus si principiul - aproape atotprezent - al unanimitatii. In primul rnd, acesta a impiedicat obtinerea unor rezultate concrete in forma unor noi norme legale. in plus — iar acest lucru a aparut foarte clar mai ales in cazul deciziilor din domeniul legilor privind strainii ~ a impiedicat armonizareareala a legilor nationale. Atunci cénd a putut fi luaté o decizie, atunci acest lucru se faicea pe baza celui mai mic numitor comun. Pentru ¢8 aproape intotdeauna au existat 0 multime de exceptii, asupra cdrora sa insiste acele state membre, care aveau deja reglementari nationale in domeniu! respectiv $i care nu doreau si le mai schimbe Recunoasterea lipsei de eficient a anurmitor reglementari si necesitatea imbundtatiri este un lucru, iar problema dacé i in ce mAsura aceast’ recunoastere poate fi transformata in solutii practice, avand in vedere diferitele pozitit ale statelor membre $i Tratatul de fixarea in principiul suveranitatii nationale este cu totul altul. In acest punct, haideti sé la vedem care au fost dispozitiile Tratatului de la Amsterdam in ceea ce privea domeniile Amsterdam — justitie 51 afaceri interne. 10atatul de la Amsterdam Uniunea Europeana Pilonul 3 | Parti ramase in Capito acum restrans (¥1) al | Trecerea unor anumite | !ratatului UE partidin al treilea in, prevederi privind | primul piton cooperarea in domenit politiei si justitie’ "(A | | 29-42) | | Supus partial jurisdict cE. Elementul principal este aici faptul ci parti importante care pana atunci fScuserd parte din al treilea pilon = mai concret: politica azilului, prevederile privind trecerea peste granitele exterioare, politica imigratie! si politica fat de cetatenii statelor din lumea a treia, precum si cooperarea juridic’ pe probleme de drept Civil $i penal ~ au fost trecute in dreptul comunitar, mai precis in cadrul capitolului nou introdus in tratatul CE, Capitolul IV [Vize, azil, imigratie si alte politici privind libera circulatie a persoanelor], care cuprinde Articolele 61 - 69. Restul domeniilor din pilonul 3 sunt cuprinse in noul Capitol mai restrans ,Dispozitii privind cooperarea Politieneasca si juridicd pe probleme penale", Capitolul VI din Tratatul UE, Articolele 29 - 42 umfasst, acestea flind — in mod cu totul surprinziitor — trecute, cel putin partila, in jurisdictia Curtii Europenc de Justitie. in plus, printr-un protocol, asa numitul acquis Schengen este inclus, datorit elimingrii granitelor interne, in cadrul UE. Excluse din aceast8 manevré rman, conform prevederilor unui alt protocol, Irlanda, Marea Britanie gi Danemarca. Dezvoltarea inainte de a vedea care au fost cauzele acestel dezvoltari surprinzStoare in directia stitutional supranationalizarii, aflate intr-o opozitie clara cu felul in care este organizata Jar cooperarea din cadrul PESC/PESA, permiteti-ne si ducem la capt cronologia dezvoltarii institutionale din JAI. Tratatul de la Nisa, intrat in vigoare in anu! 2003, prevede ca statele UE s8 poata decide, in anumite probleme privind libera circulatie, aplicdnd principiul votului majoritar si cu participarea Parlamentului European. Tratatul vizeaza agadar un nou as clar in directia supranationalizarii, faicand-o ins& s8 depind’ de consensul obsinut in prealabil de statele membre in ceea ce priveste domeniile imigratie si az Tratatul constitutional ar fi adus cu sine si mai mai mult progres pe calea de ‘mai uuAnaliza dezvoltarii institutionale a JAL Deosebiri fata de PESC/PESA Cauzele acestor deosebiri: presiunea problemelor si cooperare sporits mult Europa" in politica afacerilor interne si a justitiei, din pacate, dupa rezultatele negative obtinute la referendurile din Franta si Olanda, tot ce ne rémane este sa mai asteptaim. Avand in vedere presiunea considerabila a problemelor, Tratatul de la Maastricht a reugit $8 aducd domeniile justitie si afaceri interne sub umbrela celui de-al treilea pilon; reglementérile s-au dovedit insé a fi insuficiente, din pricina diferitelor pozitii fundamentale adoptate de statele membre, expresie a ingrijorarii in ceea ce privea golirea de continut a conceptului de suveranitate national, a deosebirilor din structura organizatorica a politici si justitiei din statele membre etc., iar vocile care cereau cresterea gradului de eficienta si de control democratic, prea slabe. Aici ne confruntam asadar o ,situatie amestecat’ de variable”, aga cum s-a mai Intémplat deseori: pe de o parte exist factori, care urgenteazA dezvoltarea in directia comunizérii; aceasta comunizare ins nu este posibild intr-o masura suficient pe planul statelor nationale, din cauza factorilor determinanti care actioneaza exact in directia contraré Deosebirea principals fafa de PESC const’ in faptul c8, dup& doar cativa ani, s-a putut ajunge, in Tratatele de la Amsterdam si de la Nisa, la corecturi extensive in ceea ce privea modul de organizare a cooperdirii. Aceste corecturi pot fi ele insele considerate a fi fost mici puncte de cotitur’; ele lasa sa se intrevada - desi destul de neclar - 0 tendinta in directia supranationalizarii, lucru pe care il putem constata 51 in multe alte domenii din cadrul pilonului UE, vezi de ex. politica mediului satr politica monetara De ce? Ce s-a schimbat in situatia variabilelor? Din punctul nostru de vedere, au existat doud elemente care au jucat un rol decisiv: in primul rand, presiunea problemelor crescuts enorm dupa referendurile de la Maastricht $i prin piata interna, precum si in urma incetérii conflictului dintre est si vest, precum si a implicatiilor privind migratia si securitatea interna; in al doilea rand, faptul ¢& odata cu Danemarca si Marea Britanie, apar tri care nu sunt implicate sau nu sunt decat partial implicate - tri care in trecut au impiedicat, din pricina pozitiilor adoptate fata de principiul suveranitatii nationale si a organizérii UE atingerea consensului in cele mai diverse domenii Trasaturile principale ale structurii institutionale ale UE Particularitati ale structurii institutionale a UE sistemul juridic diferentiere functionala supranationalizare succesiva in henumarate domenii Asemanari cu in incheiere, vom incerca s8 obtinem o imagine de ansamblu asupra celor discutate jn Cursul 4. Obiectivul aflat in centrul preocuparilor noastre era urmAtorul: am incercat sé cunoastem acele trésdturi ale structurii institutionale a UE, care au dus la clasificarea acesteia ca structura supranatianala si prin care aceasta se deosebeste de organizatiile internationale clasice. Vom rezuma in cele ce urmeazs cele mai importante aspecte in ceea ce priveste particularitatile structuril institutionale a UE. Care sunt particularitatile structurii institutionale a UE? In primul rand, sistemul juridic si Curtea Europeand de Justitie, ambele semanand foarte mult cu institutile similare din sistemele nationale. in al doilea rand, un factor de diferentiere functional, devenit intre timp extrem de marcant, parcurgand toate nivelele, si care a dus la rezultatul c& formularea politici UE din cadrul statelor membre si-a pierdut din ce in ce mai mult caracterul de politic’ extern’ clasic’ In fine, in al treilea rand, trecerea treptatd, in cadrul Consiliulul, Ja majoritatea calificat, cresterea enorma a importantei Parlamentului European, devenit intre timp in multe domenii un partener cu drepturi egale, precum si faptul c& prin Tratatul de la Amsterdam, pilonul a treilea, ultima redut8 a principiului suveranitati nationale, a inceput sa dovedeascé tendinte, ce-i drept inc’ timide, de supranationalizare Pe langi toate acestea, se pastreaza 2 p continuare indiciile in favoarea caracteruluisistemele politice _interstatal al UE, mai ales in ceea ce priveste Politica Externd si de Securitate nationale ‘Comuna. Cu toate acestea, din analiza pe care am efectuat-o asupra sistemului institutional al UE a rezultat clar faptul cd aceasta forma de cooperare intre state marcheaz unul din polurile extreme ale politicii internationale, un pol care are analogii nenumarate cu politica dus’ in cadrul sistemelor politice nationale. Aprofundarea Pentru a aprofunda cele invatate in Cursul 4 va recomandam s& accesati internetui. cunostintelor Un punct de plecare exceptional in acest sens este, de exemplu, indicele Google pentru institutile UE, care cuprinde aproape 200 de linkuri! B