Baza Material Tehnica

“ "" “Feodosie PITUSCAN. Alexandru SCUTARU BAZA MATERIAL-TEHNICA A {NTREPRINDERILOR © Seana aneninay ssiCZU 339.17(075.8) P69 Feodosie Pituscan, doctor in stiinte economice, conferenfiar universitar: Alexandru Scutaru, doctor in stiinte economice, conferentiar universitar BAZA MATERIAL-TEHNICA A INTREPRINDERILOR COMERCIALE: Note de curs pentru studentii institugiilor de invajdméint superior si medi. ~ Chisiniu: CEP USM, 2008. ~ 290 p. Recenzenti: S.Mustuc, dr., conf.univ. (UCCM) E.Turcoy, dr.hab., prof-univ. (ASEM) Aprobat la: Catedra Marketing, Comery si Turism (proces-verbal nr.3 din 18.11.2007); Consiljul Facultijii Marketing si Merceologie (proces-verbal nr.2 din 05.12.2007); Consiliu! Facultitii Management si Drept (proces-verbal nr. 3 din 05.12.2007) Notele de curs sunt elaborate in conformitate cu curriculul cursutui .Baza material-tehnicd a intreprinderilor comerciale” pentru specialitijile Merceolo- gie si comert, Marketing si logistica, Bussines si administrare si Achizitii. In editia a doua a lucarii se elucideaza problemele actuale ale bazei material- tehnice a intreprinderilor de comer} si achizitii ce tin de proiectarea si mentine- fea in stare lucrativa a obiectelor i edificiilor comerciale, de utilizarea ratio- ala, exploatarea gi dotare a unitéfilor de comert si achizit inventar si utilaj comercial, inclusiv cu utilaj de céntitire si masurd a miirfurilor, a masinilor de cas si control, a utilajului frigorific, a utilajului pentru incarcarea- descaircarea si transportarea mérfurilor in cadrul unitijilor comerciale, a utilajului de ambalare, macinare si a automatelor comerciale. Se recomanda studentilor institutilor de invatimant si managerilor intreprinderilor comerciale, elevilor de la cotcgii si cursanjilor Cursurilor de vanzitor, easier, chelner, barman, agent comercial si antreprenorilor in sfera comertului si achizitiilor. Aprobat la sedinta Senatului UCCM (proces verbal nr.6 din 07.05.2008) Editat in conformitate cu Hotirfrea Consiliului de redactare gi editare a Universitiii Cooperatist-Comerciale ISBN 978-9975-70-757-2 © FPituscan, A.Scutaru, 2008 © UCCM, 2008 j SUMAR INTRODUCERE 7 CAPITOLUL |, PROGRESUL TEHNIGO-$TIINTIFIC IN COMERT. 9 1.1. Nofiunea de progres tehnico-stiintiic. tae 1.2, Progresul tehnico-stiintitic in comert u Rezumat. 18 CAPITOLUL Il. CONSTRUCTILE $1 EDIFICIILE COMERCIALE 20 2.1, Proiectarea si constructia oladirlor si oblectelor comerciale nme 20 2.1.1, Tipurile gi clasiticarea cladillor (edilcilor) comerciale 20 2.1.2. Proiectarea clidiilor sia obiectelor comerciale... seve 24 2.1.3. Componenta gi tipurile protectelor..... 27 2.1.4. Constructia capitala, renovarea (reparatia) si reconstructia obiectolcr comerciale. sees 30 2.1.8. Ordinea de receptie a constructilorg1instalatilor aferonte gi darea lor in exploatare.... 7 34 2.1.6. Intocmirea documentelor privind darea in exploatare a lor gi a obiectelor comercial... sone BT 2.2. Magazinele ~ ediici comerciale pentru deservirea clientior ct amanuntul ~ soctsereeersereinen Z 38 2.2.1. Siructura magazinulut si cerintele fata de Tncaperite ui 38 2.22. Sectorizaroa gi amplasaroa tehnologica a sali comerciale MagazinelOr onnnrmr ; a2 2.23. Ullarea general-tennica a magazinthut 45 2.8, Deporitele de mart... saenes 46 2.3.1. Tipurile gi clasificarea depozitelor 46 2.3.2. Structura si cerintele fata de incaperile depozitelor. i ervere 50 2.3.3. Sectorizarea si amplasarea incaper Rezumat. CAPITOLUL Ill, MOBILA $/ INVENTARUL INTREPRINDERILOR COMERCIALE... unseen 37 3.1, Mobila pentru Intreprinderile comerciale 37 8.1.1. Clasificarea mobilet comercial .n-nininnseenjeneseneneeetiee ST 3.1.2. Cerintole fala de mobila comerciala gi utilajul nemecante.......- 60 9.1.8. Tipizarea, modularea si standardizarea mobilei comerciale se. 63 3.1.4, Mobila pentru sala comerciala oa 33.1.5. Mobila si utilajul pentru pastrarea, receptionarea si Pregatres mairfutlor pentru Van2ar@..r.rn a : 74 79 3.1.7. Selectarea mobilei comorcialo gi metodo de daterminare a necesita pentru dotarea intreprinderilor comerciale...... 82 Inventarul comercial a 86 3.2.1. Rolul, funcfile gi clasticarea inventarulul comers 86 9.2.2. Inventarul pentru Gespachetares 3 progres mart pentru vanzare.. at 88 3.2.3, Inventarul pentru sala comercialé a magazinull, 91 3.2.4. Inventarul comun 97 Rezum a crr ee Sitti CAPITOLUL IV. UTILAJUL PENTRU MASURAREA $1 OANTARIREA MARFURILOR IN UNITATILE DE omen. 100 4.1, Masurarea 9 cAntarirea marfurilor In comer een 100 4.2. Clasificarea si codificarea céntarelor comerciale "102 4.8. Cerinfete fata de cdntarele comerciate. 107 4.4, Dispozitive de masurdi a greutit 110 4.5, Cantarele de mas cu cadran. M3 4.8. Pregatirea pentru lucru si regi CAntarelot do MASE nnn 116 47. CAntarele electronice.. 119 124 125 4.10, Regulle de exploatare acantarelor mobile si stationars. 128 4.11. Controlul respectarii regulilor de exploatate a céntarelor si a Unitafor de masura in comert 129 4.12. Selectarea tipuri 7 132 134 137 5.2. Reglementarea utilzérii masi ed decontarilor banesti cu populat 140 1 de casa gi control... 4 registrarii masinilor de casa si control tn MOFAIC nen 156 5.6. Constructia masini de casa gi control cu memoria fiscalé DATECS MP-500 si reguille de_pregaiire pentru exploatare.....m. 161 6.7. Regulile de exploatare a maginilor de casa si control cu 5.5. Ordinea organele fiscale t memorie fiscal . See 168 5.8. Perfectarea documentatiel casierulul-oporator in procesul de exploatare a maginilor de casa gi control cu momorie fiscal& «ree. 174 5.9. Selectarea lipurilor si calcularea numérului necesar de masini do casa gi control pentru dotarea magazinelor 176 Rezumat... . 178 CAPITOLUL VI. UTILAJUL FRIGORIFIC COMERCIAL .uoseeneree 188 6.1. Natura si esenta frigulul In comert a..e.cesmsenreeee an 188 6.2. Metodele de producere a frigului 191 6.3. Rcirea mecanica: constructia 5 principle de functionare a mas {rigorifice cu compresor. 198 {tigorifice: tipurile gi clasificarea lor. 202 208 217 6.7. Dotarea unitatilor de coment cu ul suprafetei de racire gia productivit 219 Rezumat. 7 2223 Intrebari do contro. 224. CAPITOLUL VII, UTILAJUL $1 AGREGATELE PENTRU INCARCARE-DESCARCARE $1 MANIPULARE CU 225 MARFA INUNITATILE DE COMERT noone i $i agregatelor pentru 7.1. Esenja si clasiticarea util noBrearo-doscércare gi manipulare cu marta in unitatile de comert... 225, 7.2. Utilaje si agregate pentru ridicarea marfurilor la TAltIMe s.r 229 7.3. Agregate pentru transportarea marfurilor in unitatile de comer... 237 7.4. Agregate 3i masini pentru Incarcarea-descéircarea marturilor wi de comet... - on 241 7.5. Utilaje gi agregate aw 246 7.6. Selectarea tipurlor si caloularea numarului unitajior de agregate necesar pentru mecanizarea operatillor depozitare 249 251 Rezumat.CAPITOLUL VII. UTILAJE $! AGREGATE PENTRU TAIATUL, MACINATUL $1 AMBALAREA MARFURILOA IN COMER... 253 8.1. Clasificarea utilajului de tdiere, macinare $1 ambelare a . -253 agregate pentru lalatul 51 meicinatul produseiar in unitatile de comer. 256 8.3: Utilajul pentru ambalaroa gi dozarea produselor in unitafile de comert. wsrenseee 264 ROLUMAL sressenssereee eee 7 269 CAPITOLUL IX. AUTOMATELE COMERCIALE ncrcwunineennnnens 2 9.1. Esenta automatelor comerciale in organizarea comertului modern... 271 9.2. Clasificarea automatelor comerciale snstenaninenierrnnines 273 9.3, Constructia automatelor comercial wa... 216 8.4, Magini si automate pentru prepararea cafelei si vanzarea Produselor la bucata.. 279 i Rezumat. 286 BIBLIOGRAFIE.. 288 INTRODUCERE in conformitate cu conceptul de marketing, activitatea comerciala se axeaza pe ideea de a satisface nevoile cumparatorului ou ajutorul produsului sial intregului lant de activitati aso- ciate crearii, furnizarii si consumului acestuia. Realizarea acestui concept este posibilé numai in corelare direct cu baza material tehnica a intreprinderilor comerciale si de achizitii care trebuie s corespunda cerintelor moderne. Obiectivul cursului ,Baza material-tehnica a intreprinderilor comerciale” rezida in formarea bazei teoretice, metodologice si a deprinderilor practice la viitorii specialigti in domeniul comer- ului si achizitiiior, a aptitudinilor de organizare eficienta a activitatii privitor la crearea, exploatarea si perfectionarea mijloacelor fixe, a utilajelor folosite in activitatea comercialé, de adaptare la mediul economic modern, de asigurare a competitivitatii firmelor, de organizare a activitatii lor In mod profitabil, corespunzator cerintelor consumatorilor si legislatiei in vigoare. In conditille economiei de piata de o deosebita importanta sunt nivelul de asigurare a intreprinderilor comerciale si de achi- cu utilaj modern, nivelul de mecanizare a proceselor comerciale, aplicarea in practic a inventiilor stiintifice in domeniul tehnicii destinate pentru efectuarea operatiilor si proceselor comerciale, care permit de a inlocui munca fizica cu diverse masini si mecanisme, de a automatiza si computeriza procesul comercial In noile conditii problematica cursului dat se dovedeste a fi cu mult mai ampla, mai complexa, cuprinzand un spectru vast de activitati, iar studierea lui se impune ca un element indispen- sabil in pregattirea specialistilor in domeniul comertului si achizi fillor. Notele de curs la Baza material-tehnica a intreprinderilor comerciale gi de achizitii sunt elaborate in conformitate cu planul de studii si programa pentru speci: mer, Marketing si logistica, Busines gi administrare si AchizifiCursul nominalizat se studiaza in corelare cu alte cursuri de : , »Bazele marketingului”, ,Merceologia comercial a produselor alimentare”, ,Merceologia comerciala a marfurilor nealimentare”, ,Con- de consum"”, Management” etc., care formeaza specialistul in comert si achizitii cu un grad sporit de profesionalism. Cursul ,Baza material-tehnica a intreprinderilor comercial este o disciplina de prof comerciale gi de achi constructiei si regulile de exploatare a diferitelor tipuri de utilaj si agregate comerciale. Scopul de baza al cursului consist in insu- fea cunostintelor teoretice vizind progresul tehnico-s! jpurile de utilaj gi agregate utilizate in procesul comercial, in formarea deprinderilor practice de exploatare a diferitelor tipuri de masini, agregate \j comercial (masini de casa si control, cntare, agregate frigoritice ‘etc.). Specialistii in comert gi achizitii trebuie s& poat& lua decizii creative in procesul de elaborare a planului de asigurare a intreprinderilor comerciale cu utilaj si in procesul de utilizare a acestuia in conformitate cu cerintele si regulile de exploatare in rezultatul studierii cursului studentii trebuie sé poata formula rolul si sarcinile bazei material-tehnice in activitatea comerciala si de achizi s&@ argumenteze necesitatea ut utilajului moder, s& calculeze cantitatea de: utilaj necesara pentru dotarea magazinelor si depozitelor in dependenta de maria comercializata, de metodele aprovizionarii, s& elaboreze proiecte de amplasare a utilajulul in sala comerciala si in depozite, s& poata organiza locul de munca al diferitelor catego: de specialisti, s4 poata administra si manipula cu diverse tiput de utilaje, magini si agregate, sa determine eficacitatea utiliza: utilajului in unitafile de comert. CAPITOLUL | PROGRESUL TEHNICO-STIINTIFIC IN COMERT eee eet eet Progresul tehnico-stiinfifie este factorul principal al dezvoltarii economiei, al modernizarii procesului de productie si de perfectionare a sistemului de management. Implementarea reali- z&rilor objinute in baza progresului tehnico-stiintific sporeste vadit productivitatea muncii, imbunatafeste calitatea produselor sicontribuie la eficientizarea activitatii comerciale. in acest capitol vor fi analizate problemele ce tin de definirea progresului tehnico-stiintific si argumentarea necesitafii de implementare in activitatea comerciala a invenjiilor si elaborazilor stiinfifice in diverse direcfii, privind modalitafile de determinare a indicatorilor care caracterizeazit gradul de mecanizare si automatizare a operafiilor gi proceselor comerciale. 1.1. Notiunea de progres tehnico-stiintific Activitatea stiintificd este una dintre cele mai importante activi- umane, prin care se manifest capacititile creative ale omului, posibilitatile sale enorme de cunoastere si valorificare a mediului ambiant in conformitate cu cerintele moderne. Termenul ,,progres” nehizind, indiscutabil, jor tehnice crea- sare, ce reflect dezvoltarea stiinfei si inovat te pe rezultatele cercetarilor stiintifice. Progresul tehnico- stiinfifie este determinat de caracterul obiectiv si de complexitatea neyoilor si solicitirilor umane, legate de consumu! diferitelor bunuri materiale, spirituale si servicii necesare fiintei umane pentru a supravietui si a se dezyolta intro anumita dinamica, cu condifia realizarii unui git de actiuni: de productie, de fabricare, de cultivare a produselor, de prestare a serviciilor etc. Importanja progresului tehnico-stiintific sporeste considerabil in faza de aparitie si dezvoltare a capitalismului ca oranduire social, in 9perioada industrializarii procesului de productie, de elaborare.a teh- ne nologiilor industrializate in diverse domenii (de exemplu, inventarea motorului cu ardere intend). Progresul tehnico-stiintific reprezinté a procesul de modemizare continua a uneltelor $i mijloacelor de mutica, de creare a tehnologiilor noi si dé~substituire a Célor depasite cu altele noi, moderne. ~~ Inventiile “succedate de elaborarea noilor tehnologii constituie avansarea dezvoltarii interactive a stiinfei si tehnicii, ceea ce formeazd baza progresului stiintific. Progresul tehnico-stiintific inseamnii deci sporirea'ritmului de dezvoltare a economiei, cregterea bundstarii materiale si dezvoltare spirituala. f in procesul de dezvoltare a economiei progresul tehnico-stiintific este factorul principal. Inventiile si creafia stiinfificd sunt factorul- cheie al modemizarii procesului de productie si de perfectionare a sistemului de dirijare si management. in rezultatul implementarit realiziirilor obfinute in baza progresului tehnico-stiinfific se asigura sporirea productivitajii muncii, se imbunatifeste calitatea produsclor si sporeste eficacitatea activitatii de producere si a celei comerciale. Directiile de baz ale progresului tehnico-stiintific in economia nafionald sunt: perfectionarea tehnicii, tehnologiei si organizirii productiei; implementarea mecanizirii si automatizarii; utilizarea tehnologiilor noi din domeniul chimiei in producere; implementarea noilor tipuri de energie gi materii prime; implementarea automatizatii procesului de productic; corelarea realizarilor stiinifice cu capacitatile de productic. KKK KAN 10 1.2. Progresul tehnico-stiinfific in comert Comerful modem este o activitate bazati pe creativitate si poate fi caracterizat ca 0 arta a procesului de cumparare si vanzare, care se sprijina pe importante calitati personale, cum ar fi: contactul uman, arta de a comunica si de a convinge, de a negocia, amabilitatea gi fermitatea. Astazi atare calitati sunt incontestabil importante, Insd amploarea cu care se desfasoara productia si distributia marfurilor ‘ea si implementarea unor tehnici noi Potrivit observatiilor specialistilor, la inceputul mileniului trei distribufia si comertul in ansamblu, a devenit o industrie, in care arta de a vinde este insotita de o organizare orchestraté pe anumite prin- cipii bazate pe specializare si diviziunea muncii succedate de utilizarea diferitelor mijloace tehnice. Industrializarea comertului se reali- zeazi concomitent cu dezvoltarea magazinelor si depozitelor, cu implementarea noilor tehnologii privind servirea clientilor, inclusiv autoservirea, care solicité neaparat avansarea nivelului tehnic al procesului de comercializare a marfurilor, gestiunea automatizata, utilizarea obligatorie a masinilor de casi etc. Dezvoltarea stiinfei si tehnicii este una dintre cele mai impor- umane sporeste galopant, gisindu-si expresie in cresterea numeric’ a populatiei de pe planeta, in accelerarea procesului de deplasare, in cresterea volumului de productie, in modificarea sortimentului bunu- ilor materiale etc. fn comert, de exemplu, s-a trecut de la evidenta contabili in registre si cari, prin calculele efectuate cu abacul si calculatoare simple, la utilizarea sistemului de calculatoare $i compu- tere care asiguré automatizarea complex a contabilitfii, sau, alt caz, cAnd de la efectuarea operajiilor de incarcare-descarcare manual, cu utilizarea fortei fizice, s-a ttecut la mecanizarea si automatizarea acestor procese. in fond, progresul tehnico-stiintific in comer inseamna implementarea realizarilor stiinfei si tehnicii in buna majoritate a iLintreprinderilor de comerf angro si a celor cu aménuntul cu scopul de a imbunatiti indicii economici si sociali. In comert progresul tehnico-stiinfific include factorul care asigura sporirea productivitatii amuncii, sporirea capacitatii de producere (deservire) a intreprinderii de comert, spotirea circulatiei marfurilor, veniturilor, imbunatajirea condifiilor de munc& etc. Din aceste considerente, progresul tehnico- stiintific puncteaza si in comer} unele cerinfe majore privind pregé- tirea specialistilor. Directiile de bazéi ale progresului tehnico-stiintific tn comert (Fig.1) sunt: Y mecanizarea gi automatizarea operatiilor care necesita un mare volum de muncé: transportarea in interiorul unitatilor de comert, inciircarea si descarcarea, cantarirea, pregtirea prealabila citre vanzare ete.; Y implementarea tehnologiilor moderne de deservire a cumpa- rtorilor (vanzarea prin metode modeme, prestarea serviciilor ete.); Y automatizarea eviden{ei contabile in cadrul intreprinderilor comerciale; Y automatizarea operatiilor de casi si control, trecerea Ja sistemul de achitare prin carturi bancare, prin virament ete.; Y industrializarea transportarii marfurilor (utilizarea sistemelor pachet si container de transportare a incarcatuirilor); Y automatizarea procesului de vanzare a méarfurilor (utilizarea automatelor comerciale); Y automatizarea proceselor de pistrare frigorifici a produselor (utilizarea utilajului frigorific automat, asigurarea frigorificd centra- Tizat& a magazinului etc.); V industrializarea procesului de construcfie a intreprinderilor de comert (folosirea in constructie a constructiilor asamblate, a detalii- Jor de constructie completa). Trecerea la relafiile de piafa stimiuleaz4 implementarea larga a realizirilor stiinei gi tehnicii in cadrul intreprinderilor de comert. Uti- Jizarea noilor tebnologii si a utilajului modern permite intreprinderilor 12 comerciale si majoreze volumul vanzarilor si s-si asigure un avan- sat grad de competitivitate pe piatii. Pentru aceasta se recomanda utilizarea ct mai pe larg a experientei firmelor performante autohtone si strdine, infiintarea intreprinderilor mixte, implementarea utilajelor si tehnologiilor moderne. DIRECTHLE PROGRESULUL ‘TEHNICO-STIINTIFIC IN COMERT Mecanizarea si automatizarea operafiilor comerciale ‘Tehnologii moderne de servire a cumpiiritorilor Automatizarea evidentei contabile Automatizarea operafiilor de casi si control Industri jzarea transportarii mirfurilor Automati rea procesului de vanzare Automatizarea proceselor de prelucrare frigorifici a produselor Industrializarea procesului de constructie a intreprinderilor de comer Fig.L, Directii de implementare a progresului tehnico-stiintific in comer Gradul de implementare a progresului tebnico-stiintific in comert se caracterizeazi prin mecanizarea si automatizarea proceselor comerciale. Prin mecanizare a proceselor comer: c je se subintelege inlocuirea muncii fizice a persoanelor implicate in efectuarea operafiilor comerciale cu diverse utilaje si mecanisme, persoanele respective ocupindu-se de conducerea cu utilajul corespunzator: cArucioare, in- carcitoare, stivuitoare etc, Prin automatizare se subintelege inlocuirea 13muncii fizice, cu utilaje si agregate care actioneazd in baza unui program féréi implicarea omului in procesul de executare a opera- fillor comerciale, funcfia personalului limitindu-se la supravegherea si controlul procesului, la manipularea cu utilajul prin intermediul pultului de dirijare, sau la modificarea programului pe calculator. Se deosobesc dou categorii de mecanizare si automatizare. Me- canizdirea si automatizarea parfiala (mica) si complexa, sau total Mecanizarea si automatizarea parfiald se caracterizeaz prin introdu- cerea mecanismelor $i automatelor doar la unele operafii ale procesului comercial, iar cea complex — in ansamblu la toate procedeele de lucru: de Ia primire — prelucrare — pregatire pentru vanzare ~ la deservire a cumparatorilor Nivelul mecanizérii si automatizérit in comert se caracterizeazi prin urmitorii indicatori: Y coeficientul mecanizarii operatiilor comerciale; Y coeficientul mecanizarii complexe; Y coeficientul mecanizarii si automatizirii muncii. Gradul de mecanizare a procesului comercial-tehnologic caracterizeaz raportul dintre munca manuala a personalului comercial si auxiliar si cea efectuaté cu ajutorul mecanismelor si agregatelor. Se considera, cA intreprinderea comercial are un nivel inalt de implementare a progresului tehnico-stiintific atunci cdnd indicatorii calculafi vor tinde spre valoarea egal cu 1 (unu). Coeficientul de mecanizare (K,,) a procesului comercial-tehnologic se calculeazi finndu-se cont de raportul dintre volumul lucratilor ({P,) efectuate cu marfa in mod mecanizat si suma tuturor lucririlor (SP,) efectuate in procesul comercial-tehnologic al magazinului sau depozitului dup’ urmatoarea formula: Ka= DPa/ DP unde: YPm— volumul lucrarilor (operatiilor, procedeelor) efectuate cu ajutorul mijloacelor tebnice, in t, m’, vkin et 4 mod mecanizat (Om) Calcularea coeficientul la evaluarea gradului de mecanizare a unei operatii aparte: tncarcare- descareate, transportare (manipulare) cu marfa tn interiorul intreprinderii ete. + Onn: Coeficientul mecanizérii complexe (Kye) @ procesului comercial- tehnologic caracterizeaz gradul de inlocuire a forfei fizice a personalului comercial si auxiliar cu masini si agregate atat la indeplinirea operatiilor tehnice, cat si a unor operafii tehnologice si comerciale si se calculeaza prin raportul volumului lucrdrilor efectuate cu utilizarea mijloacelor tehnice in complex catre volumul total al lucraritor efectuate cu marfa in procesul comercial dupa urmatoarea formula: Kine = LPme/ EPs. unde: TP e — volumul lucrarilor (operatiilor, procedeelor) efectuate cu utilizarea mijloacelor tehnice in complex; SIP{— volurnul luctiitilor (operatiilor, procedeelor) efectuate in total: cu mecanizare complex (Oy) $i manual (Ona), Sat DP, = On + Ome Coeficientul automatizarii procesului comercial-tehnologic (K,) caracterizeaza gradul de inlocuire a forei de munca’ manual cu munca masinilor si agregatelor la toate etapele procesului comercial-tehnologic al magazinului sau depozitului, unde personalului comercial si auxiliar fi revine funcfia de operator al masinilor si agregatelor. Coe ficientul automatizérii procesului comercial-tehmologic (K.) se calculeazi tinfmdu-se cont de raportul volumului lucrarilor efectuate in mod automatizat si volumul total al lucrarilor fn procesul comereial- tehnologic la intreprindere sau a unui sector aparte dupa formula: Ku= DPa/ TP unde: P,.— volumul lucrarilor (operatiilor, procedeelor) efectuate de masini si agregate dirijate de operator asZP.- volumul lucririlor (operatiilor, procedeelor) efectuate in total: automatizat (O,), cu mecanizare complex (Om.) si in mod manual Cnn), sau YP =O. + Ont Onn Coeficientul automatizarii procesului comercial-tehnologic poate fi utilizat atat la evaluarea nivelului de automatizare a vanzarii marfurilor prin intermediul automatelor comerciale, prin comert electronic, ct si a nivelului de automatizare a procesului de preambalare a produsclor, care necesita preambalarea in procesul vanzarii, etc. Indicatori importanti in evaluarea nivelului de implementare a progresului tehnico-stiintific in comert sunt si coeficientii mecanizarii gi automatizirii muneii. Coeficientul mecanizdrii muncii personalului comercial este un indicator ce caracterizeaz’ ponderea numérului de muncitori care indeplinesc Iucrarile cu utilizarea mijloacelor tehnice din numarul total al angajatilor fntreprinderii, sau al timpului consumat cfnd se utilizeazi mecanismele si al timpului in general consumat. Coeficien- tul mecanizérii muncii (Knm) se calculeaz dupa formul Kem = Nmn/ Nm, sa Kun = Tiy/ Tm, unde: ‘Nmp — numérul persoanelor ocupate cu indeplinirea operafiilor de manipulare cu marfa in mod mecanizat, per.; Nm, — numarul total al personalului angajat la intreprinderea comercial care efectueazA operafiile mecanizat (Nm) $i manual (Nimo), sati Nany= Nig + Ning Tr, ~ timpul consumat cu utilizarea mecanismelor si agregatelor tehnice, ore, zile; ‘Tm, —timpul general consumat cu utilizarea mijloacelor tehnice (Tm ) si manual (T;,), sau Tm, = Tm, + Tan Coeficientul automatizdrit muncii caracterizeazi ponderea numarului de personal ocupat la lucrarile automatizate in numérul total al personalului fntreprinderii, care se calculeaz’ dupa formula: Kam = Nimam/ Nm, sau Kan = Tsq/ TM, 16 unde: Nimg,, — numarul persoanelor ocupate cu indeplinirea operatiilor de manipulare cu marfa in mod automatizat, per.; Nm, ~ numarul total al personalului angajat la intreprinderea comerciala care efectueaza operatiile automatizat (Nan), mecanizat (Nm,,) si manual (Nimig,), au Nm,= Nag + Nitig + Nita mpul, consumat cu dirijarea automatelor, liniilor tehno- mpul general consumat cu dirijarea automatelor (Tran), cu mijloacele tehnice (Im) $i manual (Ty), $au Tm, = Tita + Tig + Tr: Promovarea progresului tehnico-stiintific in comert trebuie abor- dat ca un proces continuu si complex de perfectionare a mijloacelor de muncé, a operatiunilor tehnologice si de organizare a muneii prin utilizarea realizarilor gtiintei gi tehnicii contemporane in scopul creg- terii nivelului de deservire a consumatorilor si de reducere a cheltuielilor de circulafie. Sarcina principal a acestuia in conditiile actuale const in analiza condifiilor de utilizare rationala a tehnicii, de modificare a tehnologiei comerciale, de creare a condifiilor de aplicare a managementului modern in comert. Accelerarea implementirii progresului tehnic in comer este dic- tata de necesitatea avanstii calitafii activitagii comerciale in conformitate cu cerinfele economiei de piafi. Dotarea unitijilor de comer} cu mijloace tehnice moderne modificé structura personalului implicat in procesul comercial. Astfel, se reduce numérul persoanelor care desfisoara activitafi necalificate (de exemplu, hamali), apare necesitatea unor noi meserii (de exemplu, sofer, conductor, operator, care dirijeaz cu diverse masini si agregate), se ridici prestigiul co- ‘merfului. lata de ce personalul implicat in procesul de servire trebuie si-si imbogafeascd necontenit cunostintele profesionale, s@ stpa- neasca un nivel inalt de inteligent& profesionala gi abilititi nu numai in ce priveste cunoasterea marfurilor, dar si manuirea agregatelor, aparatelor gi utilajelor. 7Rezumat Termenul ,,progres” se defineste ca procesul de avansare, per- fecionare si modernizare ce reflect dezvoltarea stiinfei si inovajii- lor tehnice creative bazate pe rezultatele cercetirilor stiintifice. In comert, implementarea realizirilor progresului tehnico-stiintific este determinati de necesitatea inlocuirii muneii fizice cu diverse utilaje si agregate pentru a crea condifii de crestere a productivitétii muncii, pentru a asigura un nivel inal de competitivitate in procesul deservirii cumpiratorilor. Cele mai importante directii de dezvoltare a progresului tehnico- stiinfific in comert sunt: a) mecanizarea si automatizarea operafiilor care necesita un mare volum de munca; b) implementarea tehnologiilor modeme de deservire a cumpiiritorilor; c) automatizarea evidentei contabile; d) automatizarea operatiilor de casi si contol; e) industrializarea transportirii m&rfurilor;"f) automiatizarea procesului de vanzare a mirfurilor; g) automatizarea proceselor de pastrare frigorifica etc. Gradul de implementare a progresului tehnico-stiinfific in comert se caracterizeaza prin mecanizarea si automatizarea proceselor comerciale. Nivelul mecanizirii si automatizarii muncii in comer} se caracte~ rizeaza prin: a) coeficientul mecanizirii operatiilor comerciale; b) coeficientul mecanizarii complexe gi c) coeficientul mecanizarii si automatizirii muncii. Gradul de mecanizare a procesului comercial tehnologic caracterizeaz& raportul dintre munca manual a personalului comercial si auxiliar si cea efectuatd cu ajutorul mecanismelor si agregatelor. intrebari de control 1. Care este definitia nofiunii de progres? 2. in ce rezida esenta progresului tehnico-stiinfific in comerful modern? 18 3. Care sunt directiile de implementare a progresului tehnico- stiintific in comerful modern? 4. Ce indicatori caracterizeaz progresul tehnico-stiinfific la in- teprinderile comerciale? Studiu de caz in anul 2007 depozitul Produse alimentare a intreprinderii comerciale Angrocoop Chisinau a primit mérfuri in volum de 3250 tone, care a fost prelucrat cu ajutorul incsrestorului electric cu capacitatea de 1,5 tone; 1240 tone de marfa au fost prelucrate cu ajutorul caru- ciodrelor mecanice si 1480 tone cu ajutorul forfei fizice a persona- Jului auxiliar. Calculati si analizati indicatorii ce caracterizeazé gradul de implementare a progresului tehnico-stiintific in activitatea depozitului. 19CAPITOLUL I CONSTRUCTIILE $I EDIFICIILE COMERCIALE Inifial, activitatea comercial a inceput si se dezvolte firs ca si fie nevoie de edificii si construchii speciale. Dar, odaté cu dezvoltarea societafii, cu avansarea progresului tehnico-stiinfific si implementarea lui in comert aceasta activitate mu mai poate desfagurata eficient la scara larga fara edificii si obiecte comerciale modeme. Cumparatorii nu mai accepta s& procure marfa la colt de stradi, in locuri neamenajate special. Firmele speci in comer} igi creeaza edifieii moderne, cu comoditati $i posibil tatea de a deservi si de a atrage cat mai mulfi cumparatori Pentru a construi un obiect comercial, intreprinderea trebuie si investeasci sume impundloare, acestea inst se vor recupera prin cresterea volumului de vanzari si atragerea cumparatorilor peo durati de timp indelungata. Doar construchiile moderme sunt capabile si implementeze noi tehnologii sis& asigure un nivel inalt al competitivitati pe piafa in acest Capitol vor fi examinate problemele care vor argu- menta necesitatea proiectirii unitatilor de comer, modalitajile de organizare a constructiei si de introducere in exploatare a obiectelor comerciale, se va specifica structura, amplasarea tehnologic a magazinelor sia depozitelor. 2.1, Proiectarea si constructia cladirilor si obiectelor comerciale ~ 211. Tipurile si clasificarea cliidirilor (edificiilor) comerciale Baza, material-teh in funcfie dé gradul de capitalizare a obiectelor comerciale se deosebese: ww cl ie, amplasate intr-un loc permanent, care nu pot fi deplasate in alt loc fair a fi demolate, destinate u amplasarea magazinelor, depo: barurilor etc.); mica. valoare. si cu termen,de ul necesare penttu.efectuarea procedeelor si opetatiilor comerciale. 20 anNB cladiri necapitale — construcjii montate din blocuri si elemente montate, fir temelie, care pot fi usor demontate si amplasate fn alt loc, destinate pentru amplasarea pavilioanelor, chios- curilor, gheretelor, tonetelor etc.). b) in dependenti de tipul cladirii: %€ in blocuri separate (aparte); f > in blocuri incorporate in alte cladiri (amplasate Ja primul etaj al blocurilor de locuit, sau al unor intreprinderi), fie in constructia-anexa; ¢) Dupa numirul de etaje: W cladiri cu un etaj (cu subsol, fri subsol); # cladiri cu mai multe etaje: @) in functie de materialele de constructie utilizate pentru constructie: ‘@ cladiri din beton armat; & clidiri metalice; W, cladiri din piata; wf cladiri din céramida; ‘W cladiri din alte materiale; ¢) Dupi gradul de combustibilitate: 8 constructii necombustibile, neinflamabile, care nu ard; W constructii greu inflamabile; ‘vw constructii combustibile, care ard la temperaturi joase: A) Dupi destinatia functional constructiile sunt utilizate: +f pentru depozite (in care se comercializeaza marfuti de diferite grupe); w pentru magazine (destinate comercializarii cu anumite mirfuri) g) Dupi particularitiiile de construct cladiri speciale — depozite speciale, alimentafie public’, magazine specializate (de exemplu, magazinul de mobila trebuic 8 aiba structura saloanelor in forma de odai aparte sau case de locuit, depozitul frigider ~ inciperi speciale pentru agregatele tehnice ete.). cladiri universale — destinate pentru un sir variat de activitati comerciale, fara a se modifica esenfial interiorul lor. 22 Gradul de capitalizare Capitale Tipul clidirii ¥ + Bloc scparat fncorporate | Numiril de etaje Un nivel ‘Mai multe niveluri Materiale de constructie 1 y = Tear) [come Gradul combustibilitate T 1 v Combustibile ]} | Necombustibite ]| [Greu combustibite Destinatie functionals ¥ ¥ Pentru depozite Pentru magazine Universte | Speciale Fig.3. Clasificarea cdificiilor si constructiilor comerciale. 23ee Eee ere ee eer depen! rea, Capri ide ole proiecfase cane puoede: Ela hotqoes st erkuem: rTehnico Eeonomish core fucks, si edifictile) comerciale trebuie si corespundd. unui i sic de ceringe, din care fac parte: 1. Cerinte tehnolosice aogsstis cladirilor trebuie.si asigure posibilitatea organizarii procesului tehinologico-comercial, inclusiv fie cerintele tehnologice se determina componenta incdperilor obiectelor comercialegde exemplu,.a magazinului, amplasarea lor,.schema circulatiei torentului de cumpargtori si marfurl). 2. Cerinfe economice. Prevad minimizarea cheltuielilor materiale si de muncd fn procesul de constructie si exploatare a obiectelor comercale. cc Di Oa enol of eu 3. Cerinfe arhitketurale. Aitoctusa cladirii comerciale trebuie sa armonizeze.cu celelalte construsfi#’din zona. Construcfiile trebuie si fie rezistente, cu fajeta corespunzitoare si interiorul frumos aranjat. 4. Cerinfe sanitar-igienice. Conistructiile cu destinafie comercial trebuie si fie dotate neaparal.cu sistem. le ventilare, inedlzire, iluminaré eté"Cw ajatoril 4ééstor sisteme se asigura temperatura opti- nial $i iniiditatea relativa a aerului. Sistemul de iluminare trebuie si includa atat iluminarea naturali, cat si cea artificial, si asigure regi- cr cole Collfe. elacti, ee es ee oe c[_s.llUlUlUlUtC<“‘i””””UUlUlUmULe””D”UlUlUmULea a tarea SBi8ELiTU! Comercial si indeplinirea lucratilor de proiectare care prevad elaborarea si argumentarea calculelor tehnico-economice. Co- manditaral trebuie si prezinte institutiei (firmei) de proiectare actul despre alegerea terenului pentru constructie, pasaportul de construcfie al terenului cu datele despre comunicatiile ingineresti subterane. Blaborarea si argumentarea tehnico-economica a proiectarii edificii lor cu capacit&ti mari — baze angro, magazine, etc. se desfagoara in conformitate cu ,.Recomandarile privind ordinea elaborarii si apro- bari argumentarii tehnico-economice a constructiei obiectelor mari si complexe” Argumentarea tehnico-economicA include/trmatoarele parti componente: - Prezentare gen a fi consiniif, inclusiv documentele care servesc ca bazi pentru elabo- Yareadrgithentarii tehnico-economice. Daca obiectul deja, fupctio- neaza.-datele despre, starea lui, analiza iadicatorilor activitatii eco- yd.-.datele despre, starea Jui, analiza Widicatorilor activitatii ec 13.cu informa ijia despre;obiectul.careummeaza nomice et - Capacitatea si specializarea intreprindgriis im - Asigurarea tntreprinderii cu marfa.si,materie prima, semifabri- mul normal de lucru al unititii comerciale (magazinului, depozitului). ite eneraie, combistbil, aph. ford de muncts 2.1.2, Proiectarea clidirilor si a obiectelor comerciale Constructia cladirilor comerciale se efectueag’.in,baza. proigcte- lor. Proiectarea presupune elaborarea proiectelor gi a devizelor (pla- nurilor) de cheltuieli privind constructia unui obiect. Proiectarea realizata de institutii si firme specializate in, domeniu, care actives: in baza icentei cliberate de organele publice locale in coordonare cu ~Departamentul, Arhitectira.po. langa primariile municipale, raionale, Departamental, - Proiectarea se realizeaza in cAteva etape. 24 - Deciaii tehnice, structura intreprinderii, managementul activi; tatii de productie; - Selectarea terenului, locului pentru constructie gi caracte ~Protectiamediului, si aspectele ecologice; ;,Costul-orientativ.al-constructiei> ~ Indicatorii tehnico-economici de baz ai constructici; ; Conca?’ §*proptineri; - Anexe: schemasplanului-general,, devizul de cheltuieli etc. 25Argumentarea tehnico-economica se elaboreazil de catre intrep- Proiectul tehnic webuie si fie coordonat cu organi tinderea comanditar (investitor) sau cu participarea institutiilor de tate care sunt responsabile de asigurarea cu energie clectrica, de proiectare din sursele destinate pentru efectuarea lucrarilor de cerce- securitatea muncii, de activitatile antiincendiare etc. 7 tare si proiectare. ; WEEP A ore voce, expertiza si aproberea.projgctulul. do,pro: Caleulele tehnico-economice se elaboreaza jindndu-se cont de} ,cosul expertizeiguigatalukae-voriick Perspectivele dezvoltirii localitatii si_principiile de amplasare a edi- @ Coiespunderea proiectului si planului de cheltuieli cerintelor ficiilor comerciale. In aceste calcule se prevede tipizarea, specializa- contemporane ale progresului tehnico-stiintific; rea, reconstruirea obiectelor care activeaza, etapele si termenul de @ argumentarea economica a constructiei edificiului comercial; introducere a acestora in exploatare. @ corespunderea proceselor tehnologi cg a utilajului si agregate- ‘Comanditarul, de comun acord cu institutia de proiectare, deter- lor inovafiilor in domeniul stiinfei gi tehnieti si cerinfelor stiinfifice mind etapele proiectarii, structura si continutul documentatiei proiec- de organizare a muncii; tului, termenul de elaborare, etc. Elaborarea documentatiei proiectu- sg deciziile care asigura crearea condifiilor favorabile de mung lui se efectueaza strict in conformitate cu cerinfele Normelor precum respectarea normelor si regulilor sanitaro-igienice, de protectie a si ale Regulilor de constructie, standardelor, in acelasi rind ale orga- muneii; nelor care efectueazA controlul de stat in domeniul constructiei Es ‘espectarea cerintelor prevazute in normele sanitare si de con- laiseilliietenit se.sfoctueuza.claborarea proiectului. In depen- fuctie, a standardelor de stat. if dena de complexitatea obiectului, proiectarea.se,cfecliieaz’ in una Expertiza proiectului sefecineaza. de cAte-organclecabilitate Swans rota Sau doud faze. se Mipinetliconsietiton kezyalin senionilubsisenlanis al Proiectul bazat pe 9 singura faz prevede elaborarea SD Departameutulub meuplagie, slandardizare.si conwol tehnic, cafe alte institutii specializate in domeniul, proieel for cHectate SABE Aza decizia care include ev enh reine anes ou imbinarea d&S2ueIgr ehinice.” “Elaborarea roiectul proiectutt succintd si descrierea sumaray“proiectului, observatiile si recoman- dirile privind deciziile de pydiectare, indicatorii tehnico-economici, Prgiectul tehnic include devizul de cheltuieli si con€luziile ce tin de calitatea proiectului. rota explicativa; ¥,, capitolul tehnico-economic; $7 planul general, ctile de comunicatie; 2.1.3. Componenta si tipurile proiectelor Y tehnologia de lucru a obiectului, asigurarea cu resurse ener Proiectul pentru constructia obiectelor comerciale include un complex de documentafie tehnica si de construcfie care confine: argumentarea tehnico-economica, desene tehnice, devize (planuri) de cheltuieli privind materialele de constructie, note explicative si alte materiale necesare pentru constructie getice, 4 protectia mediului; ‘W organizarea muncii si managementul intreprinderii; ¥ descrierea structurii obiectului si organizarea constructiei; a devizul (planul) de cheltuieli etc, 26 a7Argumentarea tehnico-economici reprezenté documentul esenfial in care Se determina utilitatea proiectirii si constructici obiectu- Iui cu ajutorul calculelor tehnico-economice. Desenele tehnice sunt documentele in baza arora specialigtii intreprinderii de constructie efectueazi operatiile de constructie suc- cesiv, In corespundere cu anumite etape. {In desenele tehnice sunt ilustrati paramettii si indicate alte informajii necesare pentru efec~ tuarea rational a constructiei. Devizul (planul) de cheltuieli este documentul pe baza ciruia se stabileste costul constructiei si limita de finanfare a constructici. Pe baza devizului de cheltuieli se realizeaz achitirile intre comanditar si antreprenor (organizatia de constructie). in Nota explicativa se dau note privind anumite compartimente (clemente, parti) ale proiectului si deciziile referitor la modul de rea~ lizare a lor. in capitolul Materiale de constructie se prezinti intreaga gam de materiale cu indicarea caracteristicilor si parametrilor care urmeazi Si fie se utilizate pentru a se realiza constructia obiectului dat, Conform utilizarii, proiectele se impart in trei categori dividuale; b) folosite repetat; c) proiecte-tip. Proiectele individuale se elibereaza pentru o singura folosire. in conformitate cu astfel de proiecte se construiesc clidiri, incaiperi si edificii comerciale unice. Proiectele folosite repetat sunt utilizate pentru constructia edifi ciilor comerciale in numér mic. Mai des sunt utilizate de lanfurile comerciale care igi creeaza o retea comerciala specifica, Proiectele-tip se elaboreaza pentru utilizarea repetati la construc tia obiectelor-tip. Proiectarea obiectelor-tip reduce termenele de elaborare a proiectului, sporeste calitatea proiectarii, reduce pretul pentru elaborarea proiectului. Proiectul-tip include urmatoarele compartimente: - nota explicativa; ~ schema planului general; a) in- 28 I - scheme tehnologice ale intreprinderii: procesul comercial tehnologic; mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice; asigurarea cu energie; specificarea utilajului de baza; - scheme de constructie: decizii de ordin arhitectural gi de constructie, decizii de incalzire si de‘conditionare a aerului, cele de canalizare si de aprovizionare cu apa = desene tebnice, urmate de nota explicativa; desene tchnolo- gice; desenele constructiilor din beton armat; desenele constructiilor metalice; desenele sistemelor de incailzire; desenele sistemelor de conditionare a aerului; desenele privind canalizafia si apeductul, aprovizionarea cu energie electrica; desene ce vizeaza mijloacele de legi- urd, comunicare si de semnalizare etc. - devize de cheltuieli. Confinutul proiectului-tip este indicat in pasaport. Pasaportul confine urmatoarele date ce caracterizeaz obiectul: planul general, suprafata constructiei (construirii), consumul materialelor de construc fie (cantitatea materialelor de construcfie necesare), devizul (planul) de cheltuieli si alfi indici. In pagaport se puncteaz planul general al constructiei si schema incdperilor, se dau note privind incdperile (cu indicarea denumirii si suprafefei). Conform pasaportului proiectului putem lua act de informafiile principale despre obiectul care se con- struieste Proiectul-tip trebuie si fie racordat 1a condifiile locale de constructie a obiectului, luandu-se in consideratie condifiile climaterice, geologice si topografice, Racordarea proiectelor se efectucaza in primul rand, anticipand astfel inceperea lucrailor de constructic. Pentru ¢ efectua racordarea proiectului la locul constructiei sunt necesare un sir de informafii si documente initiale de prima important, din care fac parte: a) actul despre selectarea sectorului destinat constructiei; b) deciziile organelor administrafiei publice locale despre aloca~ rea sectorului; ©) decizia arhitecturala — de proiectare; 29) planul constructiilor tehnice ale rejelelor ingineresti €) schema planului general. Proiectarea gi constructia edificiilor destinate comerfului se reg- lementeaza in conformitate cu Normele si regulile de constructie, Care este documentul normativ, unde sunt previzute cerinfele de baza privind dimensjunile, materialele de construcfie, structura inciper lor etc. : 2.1.4. Construetia capitali, renovarea (reparafia) si reconstructia obiectelor comerciale Constructia edificiilor comerciale se poate incepe numai atunci cand solicitantul are permisiunea pentru constructie eliberata de pri miria in a cdrei subordine este dislocat terenul respectiv. Pentru a fi eliberata decizia pentru-constructie solicitantul este obligat si prezinte la primirie urmatoarele documente: 1) corerea privind acceptul de a construi (formularul-tip); 2) certificatul cu schema constructiei obiectelor ingineresti; 3) documentul ce confirma dreptul de proprietate asupra terenului; 4) pasaportul terenului 5) proiectul edificiului, a cdrui constructie’se soliciti, Constructia obiectelor noi presupurie o perioada de pregitire prealabild. Aceasta demareaz4 pana la inceperea lucratilor de constructie si montare si include 3 etape: _ 1. Etapa organizatorica (de pregatire) ~ include cateva activi- ti de baza: a) repartizarea terenului pentru constructis 5) pregitirea listei obiectelor (de titluri) pentru constructie care se planifica pentru perioada curenti; ©) asigurarea cu documentatia completa a proiectului, inclusiv adaptarea proiectului la conditiile concrete; 30 d) ncheierea contractelor pentru procurarea materialelor de constructie; e) organizarea tenderului si incheierea contractului cu organi- zafia de constructie specializata. 2. La lucréirile de pregatire in afara terenului se refer’: a) construirea cilor de acces citre santierul de constructie; b) construirea apeductului, cailor de comunicatie, electrice, de canalizare; ©) cuplarea la sursele de apa, gaz ete. 3. Lucrarile de pregitire pe teren: a) curftirea terenului, demolarea cladirilor vechi, sidirea in alt loc a copacilor; b) trasarea, nivelarea terenului; ¢) construirea incaperilor depozitare pentru materialele de constructie si a deseurilor de constructie; d) pregitirea mijloacelor antiincendiare, de telecomunicatie, sem- La fel pana la inceperea constructiei, comanditarul (investitorul) ebuie sd coordoneze cu organele administrafiei publice locale con le folosirii drumurilor si rutele de transportare a materialelor gi a deseurilor de constructie, posibilititile conectirii la refelele electrice, Ja apeduct, la canalizare. De asemenea obicctul trebuie sé fie inclus in lista de titluri care urmeazd si fie Iuate la control de catre organele de stat. Lista de titluri reprezinti lista obiectelor care urmeaza si fie construite sau reconstruite in perioada planificata. In ea se indica denumirea gi locul constructiei, termenele pentru construire, costul obiectului etc. Includerea obiectelor in lista de titluri reprezinta permisiunea pentru constructia lor. Lista de titluri in cooperatia de consum se aprobi de Consiliul de administrafie si presedintele cooperativei (uniunii cooperativelor de consum), iar la nivel de raion - de admi- nistratia publica locala (consiliul raion:Constructia obiectelor comerciale se realizeaz’ prin 2 metode: Y de-antreprizi; de gospodarie. in cadrul metodei de antreprizd lucriile de constructie $i montare sunt indeplinite de organizafiile de constructie si montare pe baza contractului de antreprizd. incheierea contractului se efectueazt dupi desfasurarea tenderului organizat de investitor, pentru a selecta cea mai favorabila ofert de constructie din partea firmelor specializate in constructii. Proiectul contractului se elaboreaza in baza datelor-tenderului desfasurat, tinfindu-se cont de condifiile spe- cificate, cu participarea ambelor parji. Comanditarul (investitorul) trebuie s& semneze proiectul contractului in termen de 10 zile de la primire gi s&-] restituie antreprenorului. Antreprenorului {i sunt pre- zenttate urmitoarele documente: (2) documentatia de proiectare gi devizul (planul) de cheltuieli |b) planul general; !c) desenele tehnice (de lucrv); <@) alte documente. Dupa transmiterea documentatiei pentru obiectul construit exe- cutorul incepe procesul de constructie in conformitate cu prevederile contractului, iar investitorul organizeazA monitorizarea respectitii de cre executor a conditiilor contractului si a proiectului, numind 0 per~ soani responsabili, care are functia de a supraveghea mersul constructiei. In conformitate cu contractul incheiat, investitorul trebuie si finanfeze cheltuielile pentru constructie. Finanfarea se efectueazd din fondul de investifii capitale al intreprinderii cu achitarea in prealabil, pe etape sau dupa finalizarea constructiei obiectului. In cadrul metodei de gospodirrie, luctatile de constructie si montare sunt indeplinite de insesi intreprinderile si organizatiile comerciale cu forfele proprii, fara atragerea antreprenorilor. intreprinderea- investitor angajeazi specialigti’in domeniu, formeaza departamente (secfii) de constructie, procuré tehnica necesara sau 0 aréndeazi, procura materialele de constructie si organizeaz cu forfele proprii 32 realizarea lucratilor de constructie. Finanfarea constructiei, se efec- tweazd, ca si prin metoda de antreprizd din fondul de investitii capitale al intreprinderii prin intermediul contabilitatii intreprinderit investitoare in perfectionarea bazei material-tehnice un rol important fi revine reconstrucfiei clidirilor comerciale. Scopul reconstructiet - sporirea capacitatii de deservire a intreprinderii, tnlocuirea utilajului comercial invechit cu utilaj nou, perfectionarea proceselor comerciale etc. Deosebim dowd tipuri de reconstructie: a) totalié; b) partiald. Reconstructia totald consta in reamplasarea inc&perilor de baz si auxiliare, inlocuirea utilajului invechit cu cel nou etc. Reconstructia partialé presupune reconstruirea doar a unei parti, a unor elemente dintr-o clidire sau a unor incdperi separate. Recon- structia se poate realiza de sine stitdtor sau in paralel cu reparatia capitald, Pentru a mentine intr-o stare buna toate edificiile este necesar a. se efectua in permanent renovarea clidirilor si a constructiilor comerciale. Deosebim doua tipuri de renovare (reparatie): a) renovarea capital sib) renovarea curenté. in cadrul renovarii capitale se restabilesc fondurile de baz uzate pentru a le continua termenii de exploatare. La reparatie capital se refera restabilirea sau tnlocuirea partilor capitale ale cladirii (pereti, podele, sistema de incdlzire). Reparatia capital se efectueaz periodic, adic& o data tn 15-20 ani, si solicit’ mari cheltieli materiale si financiare. Renovarea capital se efectueaz, ca si constructia capital’, prin dou metode: a) de antreprizit; b) gospodireascd. Reconstructia si renovarea capitalé se efectueaza din fonduri speciale tn baza unor proiecte care includ toate compartimentele, ca si tn cazul constructiei capitale. 33Renovarea (reparafia) curenta are scopul de a intretine chidirile comerciale si utilajul tehnologic si comercial in stare corespunzi toare normelor sanitare ; Vopsirea perefilor, podelei, tavanului: reparatia utilajului etc. Reparatia curenta (cosmetic) se efectueaza o data in 1-2 ani 2.1.5. Ordinea de receptie a constructiilor si instalatiilor aferente si darea lor in exploatare Ordinea de receptie a obiectetor in exploatare se reglementeaz’ de Regulamentul de receptie a construcfiilor si instalatiilor aferente, aprobat prin Hotirarea Guvemului Republicii Moldova, nr.285 din 23 mai 1996. Receptia se efectueaza in doud etape: © receptia la terminarea lucrérilors © receptia finalitla expirarea perioadei de garantie Receptia la terminarea lucrérilor de constriectie se efectueaza de catre 0 comisie desemnata de cAtre investitor. Antreprenorul (executantul) este obligat s& informeze investitoru! despre data finalizari tuturor lucrdrilor prevazute in contract in forma scrisi. In componenta comisiei de receptie a constructiilor trebuie sa fie cel putin 5 persoane. Membri ai comisiei pot fi: reprezentantul investitorului, reprezentantul administratiei publice locale, specialistii notari din domeniul vizat, Tnvestitorul va fixa data inceperii receptiei in maximum 15 zile calendaristice de la finalizarea lucrarilor de constructie aducind-o la cunostinta: © membrilor comisiei de receptie; © executantului * proiectantul Reprezentantii executorului si cei ai proiectului nu fac parte din comisia de receptie, ei au statut de invitati. Responsabilii de proiect 34 itare, avizele Departamentului /Protectia Mediului e altor organe de control privind executia de facto a constructie Comisia de receptie verifica: respectarea prevederilor ce tin de autorizatia de construire’ (examineaza obiectul, analizeazi documentele continute in Cartea Tehnici a constructiei): © executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contrac- 4 si ale altor tipuri de documentatie; intocmit de proiectant, cu privire la modul in care a fost executata lucrarea; termenele si calitatea definitivarii tuturor Iucrarilor prevazute de contractul incheiat intre investitor si executant, precum si de documentatia anexata la contract. Dupa examinare, comisia isi va nota obiec intr-un proces verbal privind receptia lucrarilor conform formei pre- stabilite. in deours de 3 zile lucrétoare procesul-verbal urmeaza a fi prezentat investitorului succedat de recomandari concrete: a) se ac- cept cu sau fara obiectii; b) se propune amanarea si c) se respinge. Pe de alta parte. investitorul adopt o hotarare privind acceptarea, aménarea sau respingerea recepfiei, informind oficial executantul despre hotdrdrea sa, in termen de 3 zile lucratoare si anexand la ea un exemplar al procesului-verbal. Data recepfiei se considera data semnirii de comisia de receptie a procesului-verbal, cu sau fara obiec- fii, Dupa terminarea lucririlor de constructie procesele-verbale de receptie se expediaza de catre investitor: © executantului; proiectantuluis administratiei publice locale: le si concluziile organul: 35© inspectiei de stat in constructii; * organelor financiare locale. Recepfia final este convocati de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie, care este prevazutd obligator in contract. La receptia finala participa: 1) reprezentantul imputernicit al investitorului 2) comisia de receptic desemnati de investitor; 3) reprezentantul proiectantuluis 4) reprezentantu] executorului. Comisia de receptie final se intruneste pe data, la ora si locul fixat si examineaza: - D) ambele procese-verbale de receptie dupa terminarea lucrétilor; 2) lichidarea obiectiilor indicate in procesul-verbal anterior; 3) coneluzia investitorului privind comportarea construcfiilor in perioada de garantie. : Dupa incheierea receptiei, comisia intocmeste procesul-verbal de recepfie final. Acest document este prezentat investitorului in termen de 3 zile lucritoare cu recomandari conorete: ,,acceptat” cu sau fir obiectii, se propune o ,,amfnare” si in definitiv ,.se respinge”. Investitorul ia 0 decizie privind aprobarea rezultatelor receptiei finale si informeaza executantul despre hotlrfrea sa in termen de 3 zile din momental cind i s-a pus la dispozitie procesul-verbal de teceptie final. Data receptiei finale se considera data adoptirii de c&tre investitor a hotararii despre aprobarea recepfiei finale. Procesul-verbal de receptie final se expediazi de citre investi tor pe adresele: 1) executantului; 2) organului administrafiei publice locale; 3) organului local al statisticii de stat, 36 2.1.6. Intoemirea documentelor privind darea in exploatare a edificiilor sia obiectelor comerciale Pentru obiectele noi se intocmeste Cartea Tehnic’ a constructiei. Cartea Tebnicé a construcjiei cuprinde toati documentatia tehnica privind realizarea constructiei incepand cu etapa de proiectare si pana la relansarea unitatii de constructie, oglindind, totodata, si exploatarea ulterioard a acesteia, inclusiv toate modificarile ce se vor opera in procesul exploatarii ei. Cartea Tehnica a constructiei oglindeste documentar principalele caracteristici si parametti ai edificiului..Ea se elaboreazi pentru fiecare unitate de constructie si este eliberat’ impreund cu documenta- ia de proiect si de deviz ca parte integral a proiectului Cartea Tehnica consta din 4 capitole: A, B, C si D, care cuprind urmitoarele documente tehnice: Capitolul A: Documentafia tehnica privind proiectarea constructici; Capitolul B: Documentatia telmica privind executarea constructiei; Capitolul C: Documentafia tehnici privind receptia constructiei; Capitolul D: Documentafia telmica privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmirirea comportirii fn timp a unitifii construite. Lista documentafiei fiecdrui compartiment este reglementat de Normele privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pistrare a Cirfii Tehnice a constructiei (Hotirarea Guvernului Republi- cii Moldova, nr.285 din 23 mai 1996). Cartea Tehnica a constructiei se intocmeste de citre investitor impreuna cu unitafile de proiectare, executantul si unitatea de exploatare. Cartea Tehnica a constructiei se prezint comisiilor de receptie dupa terminarea lucratilor, ulterior se preda pentru pistrare investitorului sau unitafii de exploatare. Dupa receptia finald a unitatii comerciale, Cartea Tehnica a constructici se pastreaz la investitor sau Ja unitatea de exploatare, Cartea Tehnicd a constructiei se pastreazd pe toata durata existentei constructiei, pind la demolarea ei. fn cazul demolarii constructiei, aceasta se preda la Serviciul de Stat de Arhiva. 372.2. Magazinele — edificii comerciale pentru deservirea clientilor cu aminuntul 2.2.1. Stractura magazinului si cerinjele Sati de inciperile lui Magazinele sunt cele mai rspandite edificii comerciale. Conform datelor statistice, la morentul actual in republicd funcjioneaz peste 6850 magazine si unititi de comert autonome. Se cere menfionat faptul cA din numérul total de magazine cele ale cooperatiei de consum constituie peste 2300 unitati. In conformitate cu programul national de relan- sare a cooperatiei de consum se prevede renovarea si redeschiderea anual circa 50 unitati din cele care la momentul actual nu functionea Structura magazinului reprezint un ansamblu de incaperi care sunt intr-o corelare functional pentru a asigura realizarea proceselor tehnologice si comerciale in conformitite cu cerinfele moderne de deservire a clienjilor. Suprafata total (general) a unui magazin (conform destinatiei functionale) se imparte tn urmatoarele grupe (Fig.4): 1) incaperi comerciale: sali destinate comertului, sli pentru expunerea marfurilor, cofetarii, sili pentru primirea comenzilor si pentru prestarea serviciilor etc.; 2) incdperi pentru receptionarea, pastrarea si pregtitirea marfurilor ciitre vanzare: inciperi pentru descarcare, incdperi pentru receptionare; depozite; incdperi pentru pregatirea marfurilor pentru vanzare - camera de calcat, spalatorie, incdperi pentru trangarea carn 3) inediperi social-administrative care sunt destinate pentru organizarea locurilor de lucru ale personalului administrativ, odihna $.a. Gbiroul directorului; contabilicatea; camera de odihnd; vestiarul etc); 4) inciperi tehnice la care se atribuie camerele pentru ventilare; camerele pentru conditionarea aerului; sala pentru masini si agregate ale utilajului frigorific; incdperea pentru ascensor. 5) inedperi auxiliare care sunt destinate pentru pastrarea ambalajului; inc&peri pentru pastrarea veselei: inc4peri pentru pastrarea inventarului; atelier pentru reparatia inventarului si a ambalajului etc. 38 incaperi comerciale Receptionare, pastrare si Pregitirea cdtre vanzare Social. administrative Structura magazinului Eitan Gee comer, || mosvelor Sala de — Primirea || Prestarea comenzitor || serviciilor eee] ~— ‘Camera de pastrare Camera de Rampa ||“ Tebutare Camera de Preamba- lare ete, incdiperi tehnice Cabinet] F Comabiti- | [ Camera de irectoru-} | tatea, casa |] odihna ui Intrerupato-| rul electric inctperca Sala de masini Pentru inventar Atelier reparatii Fig, Structura incaperilor magazinului 39 Pastrare ambatajComponenta si dimensiunile incaperilor magazinului, amplasarea lor sunt determinate de Regulile si Normele de constructie Fig.5. Planul general si schema amplasarii tehnologice a incaperilor magazinului. Amplasarea tehnologicd a magazinului include: a) dislocarea inctiperilor magazinului si b) instalarea utilajului comercial fn aceste incaperi, Structura magazinului se caracterizeazi prin particularité- file constructive ale clidirii si corelatia inciiperilor (Fig.5). Asupra i structurii si amplasirii tehnologice a magazinului influenjeaz& urma- torii factori: 1) structura organizatorica si managerial; 2) suprafata total si cea destinat’ pentru deservirea cumparito- tilor; 40 3) sortimentul marfurilor; 4) metodele de vanzare etc. De exemplu, metoda de vanzare dicteaza forma, dimensiunile gi amplasarea inciperilor magazinului, tipurile de utilaj comercial, structura punetului de achitare a cumparatorilor. La folosirea in magazine 4 containerelor este necesar si fie asigurate condifii pentru mecanizarea lucrarilor de incdrcare-desciircare i transportare a mrfurilor in interiorul magazinului. Pentru aceasta nivelul podelei tutur perilor si suprafetelor (terenurilor) pentru descarcare trebuie si fie aceleasi. Amplasarea tehnologici a magazinului trebuie si corespundi urnvitoarelor cerinfe: a) sala de comert trebuie s& aiba legiiturd cu incperile pentru pistrarea marfurilor gi pregitirea pentru vanzare; b) varianta optima este atunci cAnd sala de comert si depozitele sunt amplasate Ja acelasi nivel. Dac& depozitele sunt amplasate in subsolul cladirilor ele trebuie sa fie dotate cu ascensor cu iesire directa in sala de comert; ¢) incfiperile pentru pastrare trebuie s& fie cu o singura intrare- iegire gi s aib& acces la sala de comert printr-un coridor; d) in apropierea depozitelor trebuie s& fie amplasate inc&perile pentru receptionarea si pregiitirea citre vanzare; ) succesiunea (continuitatea) amplasarii incaiperilor trebuie si asigure continuitatea indeplinirii operatiilor tehnologice (descarcarea, recepfia, pregittirea clitre vinzare ete 1) sala comerciala trebuie s& aib& nu mai putin de 1-2 intriri- iesiri (una pentru cumpératori, alta péntru lucratorii magazinului); g) amplasarea magazinului trebuie s& asigure maximum confort pentru cumpératori si lucratorii comerciali; h) folosirea rationald a tuturor incaperilor magazinului: i) amplasarea magazinului trebuie s& asigure mecanizarea procesului tehnologic comercial. 4.2.2.2. Sectorizarea si amplasarea tehnologica a Séilit comerciale a magazinelor Sala comercialé a magazinului poate fi impartitaé conventiona in urmatoarele zone (Fig.6): 1) de instalare a mobilierului si a altor utilaje destinate pentru prezentarea si etalarea mérfurilor; 2) coridoare (treceri) pentru cumparator 3) locuri de munca ale vanzatorilor: 4) suprafata zonei punctului de achitare; 5) zona de informare gi odihna a cumparatorilor. Fig.6. Structura sai comerciale a magazinului Suprafaja de instalare este suprafata ocupatai de mobila, utilajul comercial si de marfurile de dimensiuni mari etalate pe podiumuti si nemijlocit pe palete. Suprafata de demonstrare (ctalare) depinde de dimensiunile suprafetei de instalaré. 42 Suprafata de demonstrare este egala cu suma suprafetelor tutu- tor pieselor de mobild si a utilajului (polite, casete. cosuri ete.) pe ‘are se poate expune marfa pentru vinzare sau demonstrare. Coridoarele (tecerile) pentru cumparatori trebuie sé corespunda tor standarde norma fiind de la 1.2 pand la 2 metri. Suprafata tecerilor pentru cumparatori include suprafata dintre utilajul comer cial i zona alaturata ies Suprafata destinatd zonei de achitare a cumpiratorilor include suprafata ocuputd de cubinele de casi, mesele pentru ambalarea mar- lor, suprafetele pentru pastrarea cosurilor-inventar etc. In magazi- nole cu autoservire ea constituie pind lx 10% din suprafata comerciald. Suprafata locurilor de muned ale vanzétorilor este conturaté in le doar in magazinele in care cumpariiorii sunt deservit ja tejghea (vanzarea marfurilor prin metoda tradifionala), unde van- zitorii sunt responsabili de o anumitd sectie att pentru marfa expusd pentru vanzare. cat si de deservirea cumparatorilor. O importanté deosebita in magazine o are zona de informare a cumparatorilor. care ¢ amenajata cu standuri (mese) unde se expune nformatia privind drepturile gi obligatiile cumparatorilor gi vanzatorilor. extrase din Regulament si acte legislative privind protectia drepturilor consumatorilor ete. in magazine se folosesc diferite tipuri de amplasare tehnologicd a salilor comerciale: a) liniar&: b) insular; c) in forma de box’; anu d) in forma de expozitie: e) combinatd Amplasarea liniaré prevede instalarea utilajului i drepte si neintrerupte, in special Langa pereti si in interiorul salii comerciale, intre care se formeaza treceri pentru cumparatori. La amplasarea insularé utilajul se instaleaza in sala comerciala sub forma de insulite de diferite forme (rotunda, patrata etc.) Amplasarea in forma de boxa prevede instalarea utilajului per- pendicular peretilor, fapt ce formeaza sectii — boxe. cu zone proprii de achitare. In interiorul boxelor utilajul se poate instala liniar sau sub forma de insuAmplasarea in forma de expozitie presupune ci marfurile in sala de comiert se expun pe standuri, manechine etc. si sunt amplasate in diferite parti ale silii comerciale formand 0 expozifie de mostre. Aceasti amplasare se foloseste in magazinele care comercializeaz’ mobil, frigidere ete. Amplasarea combinatd include combinarea a dow’ sau a mai multcr tipuri de amplasiti ale salii comerciale. Alegerea tipului de amplasare a silii comerciale e dictaté de metoda de vanzare a mirfurilor, de sortimentul mérfurilor, de suprafata comerciala, de tipul magazinului Amplasarea tehnologic a salii comerciale tebuie si corespunda urmatoarelor cerinfe: 1) planificarea trebuie s4 creeze confort pentru cumpératori; 2) s& asigure folosirea metodelor de autoservire pentru major tatea marfurilor; 3) si asigure o bund vizibilitate a sili comerciale; 4) si asigure circulafia rafionala a torentelor de cumparatori; 5) si fie optim folosita (utilizaté) suprafaja comercialA. Pentru evaluarea eficacititii utilizarii suprafefei comerciale se recomanda calcularea coeficientilor suprafefei de instalare si demons- rare. Coeficientul suprafefei de instalare se stabileste prin raportarea suprafefei de instalare (Sj,,) la suprafata comercial’ a magazinului (Scom), sau fn conformitate cu urmétoarea formula: Kino Sins/ Scone Coeficiental de instalare pentru magazinele cu autoservire trebuie s& constituie 0,27-0,32 (sau 27-32% din suprafata sli comerciale) gi 0,35-04 pentru magazinele cu deservire la tejghea. Coeficientul suprafetei de demonstrare se stabileste prin raportarea suprafefei totale de demonstrare (Sgem) la suprafaja comercial a magazinului,,sau prin formula: Keem= Seem! Soom Pentru magazinele cu autoservire valoarea normativa a coeficientului de demonstrare trebuie si fie in limita 0,7-0,9. 44 2.2.3. Utilarea general-tehnica a magazinului Utilarea (inzestrarea) general-tehnicd a magazinului include: iluminarea, ventilarea, incilzirea, aprovizionarea cu apa, canalizarea ete Iuminarea. in incdperile magazinelor se foloseste iluminarea naturala si artificial. Pentru iluminarea artificiala se folosesc lampile obignuite si Juminescente. in dependent de direcfia fluxului de iluminare, iluminarea poate fi comuni sau local’. Scara si noaptea in magazine se foloseste iluminarea de serviciu (in anumite incdperi). In cazul deteriorarii refelei electrice, a unor accidente grave sau calamitaji naturale pentru iluminarea magazinului se foloseste iluminarea cu ajutorul unor mini statii electrice, care functioneaz pe baza motoarelor cu ardere interna sau acumulatoare speciale. Huminarea inc&perii este normati,iar coeficientul de iluminare pentru incaperile comerciale este stabilit in limit de 1a 0,10. pana la 0,20. Coeficientul de iluminare se stabileste prin raportarea suprafe- {ei feresirelor gi altor spatii de iluminare la suprafaja total a incpe- i (silii de comert), sau Kn = Sr/ See AncAlzirea. Pentru incilzirea magazinului se foloseste incdlzirea centralizat cu apa, aburi, aer. In anumite cazuri se pot utiliza siste- mele de incélzire electric (calorifer electric ete.). Ventilarea. Ventilarea poate fi naturala si artificial (mecanica). Ventilarea natural este efectuata prin intermediul usilor, ferestrelor, care asiguré schimbul fluxului sau suvoiului de aer. Pentru ventila~ rea artificiala se folosesc ventilatoarele. Ventilarea poate fi afluenta, de extragere si combinata. In functie de destinatie, ventilarea poate fi local gi comuna, Conditionarea aerului. Conditionarea aerului se efectueazi cu diverse instalatii care se impart in: a) locale (pentru incdperi aparte); b) centrale (pentru toate inclperile clAdirii). Instalafiile de conditionare a aerului sunt destinate pentru curiitirea, incalzitea, racirea, umezirea (sau uscarea) aerului etc. Aprovizionarea cu api trebuie si asigure necesitatile magazinului cu ap in scopuri gospodaresti i antiincendiare. Distingem doua 45feluti de alimentare cu apa: centralizata (prin apeduct), descentr: zat (din sursé locale: izvoare, fantini etc Canalizarea include un si nate pentru evacuarea apelor reziduale, care se imparte in: agregate interne si externe. Cerintele fata de vazute de Regt 2.3. Depozitele de marfa 2.3.1. Tipurile si clasificarea depozitelor Functia principala a comertului cu ridicata presupune efectuarea operatiilor de cumparare si stocare a marfurilor pentru a le revinde comerciantilor detailisti. Realizarea acestei funcjii impune angrosistii sa se asigure'cu spatii de depozitare si pistrare a méirfurilor moderne Fig 7,8). . Dup’ caracterul activitdii desfasurate, depo: * depozite de colectare, care concentreazi loturi relativ de marfuri primite de la diversi furnizo mari pen ‘ + depozite de distrib Fig.7. Depozit de marfa universal Numai in sistemul cooperati de consum este creat o refea important&-de baze angro si unitati de comert cu ridicata cu suprafata totala peste 230 mii m’, aproape in toate cooperativele si raioanele Totodata, la momentul actual comerful cu ridicata 46 . 47© depozite pentru crearea si pistrarea stocurilor de lung durat& destinate pentru pistrarea rezervelor de stat, in regiunile indepartate, greu admisibile pe timp de iarni etc. + depozite de tranzit, ampiasate de obicei pe langi gari si por- turi cu dostinafia de pastrare temporard sau pregiitire pentru transportarea ulterioara in adresa diferifilor beneficiari-clienti. 2. Conform structurii tehnice si tipului clddirii, constructiilé depozitare se impart in constructii de tip: * depozite deschise, care reprezinti cea mai simpli forma de constructie depozitar’, niste suprafefe pavate sau asfaltate care sunt ‘inzestrate cu canale pentru scurgere sau schimbarea cursului apelor subterane; © construcfii semideschise (un fel de soproane), care, conform constructiei, pot fi fir perefi (in acest caz acoperigul se sprijin’ pe piloni) sau pot avea de Ia unul pan’ la trei perefi; ‘© depozite inchise, care se clasific3 conform gradului de incéil- zire, rezistenti la foc, numarului de etaje si materialului perefilor. 3. Dupa gradul de specializare, depozitele se impart in: © depozite strict specializate, destinate pentru pistrarea unui singur tip de marf, care necesiti crearea unor conditii de pastrare specifice (de exemplu, sare, produse petroliere, cartofi etc.); * depozite specializate, destinate pentru pistrarea unei grupe (ini) de marfa (de exemplu, confectii, incdlfiminte, cosmetice eto.); © depozite combinate, destinate pentru pistrarea unui sortiment de marfi mai larg, compus din diferite grupe, dar de obicei se consumi concomitent (de exemplu, confectii-textile-galanterie, parfumerie- galanterie etc.); * depozite comune, destinate pentru pastrarea produselor alimentare sau nealimentare; & * depozite mixte, destinate pentru pistrarea marfurilor alimentare si nealimentare. 48 4. Conform gradului de incdilzire, se disting trei tipuri de construcfii depozitare: © depozite fara ineilzire - sunt construite fird cerdac, fara podea si izolare termict, fSr& usi duble. Peretii lor sunt subfiri, construi din céramida, piatrd sau din lemn. Aceste depozite se folosesc in spe cial pentru pastrarea ambalajului de sticli, moale etc. si a produselor alimentare in containere sau alt ambalaj * depozite cu incilzire — sunt asigurate cu cerdac sau alt fel de acoperire, podea cu izolare te usi duble si ferestre duble si pereti grosi, termorezistenti © depozite care pot fi incAlzite — sunt cele mai desavarsite din punct de vedere tehnic. Acestea se construiesc dupa tipul celor cu incalzire, ins, plus la aceasta, dispun de utilaj termic si utilaj pentru ventilate, ceca ce permite reglarea si sustinerea temperaturii necesare si a umiditafii aerului in incdperile depozitare in conformitate ou particularitatile marfurilor pistrate. 5. Conform gradului de rezistengi la foc, clidirte depozitare se impart in: * inflamabile, sunt depozitele construite din materiale arzitoare (lemn); | « semiinflamabile, construite din materiale|arzitoare si nearzi- toare sau greu arzdtoare (lemn-metal-plastic); + neinflamabile, construite din materiale nearzltoare (cirdmidi- metal). | 6. Conform numérului de niveluri (etaje), se disting depozit © cu un etaj; | * cu subsol; * cu mai multe etaje. 7. Conform materialului din care sunt construiti perefii, existi depozite: * din lemn; | © din caramida-lemn-metal; 49© din piatra-lemn-metal; * din-beton armat-metal-lemn-plasti; ¢ mixte, alte imbinari. 8. Dupi particularitijile constructive si de amenajare, depozi tele sunt: + depozite speciale — constructii cu destinatie special (de exemplu, depozit-frigider) ___* depozite universale — constructii in care pot fi pastrate dife- tite grupe de marfuri, in functie de necesitate, fra a fi modificata constructia de baz, 2.3.2. Structura si cerinjele fafa de incdperile depozitelor Structura si amplasarea depozitelor este determinati de destinatia lor, particularitétile sortimentului si insusirile fizico-chimice ale mirfurilor, organizarea si tehnologia proceselor depozitare. in prezent, clidirile depozitare se construiesc din blocuri standard din beton armat unificate si din detalii fabricate de uzine, cea ce accelereazi vadit procesul de constructie a depozitelor, de asemenea din céramida si piatra (rezistente la foc). Dintre particularitatile arhitecturale gi de constructie un rol deosebit revine numarului de etaje, inaltimii, formei si dimensiunilor. Lungimea si latimea clidirilor depozitare se stabileste in functie de mérimea, suprafaja depozitului si necesitatea asigurarii frontului in inc&rcare-descarcare. In cadrul depozitelor comune raportul dintre latime gi lungime este de 1:2; 1:3; 1:2,5; 1:1,5. Lungimea necesara a frontului de incdrcare-descarcare se determina reiesind din circulafia miarfurilor depozitului si cantitatea mijloacelor de transport puse la dis- ozitie depozitului (vagoane, automobile). Se ia in considerafie lungimea vagonului si a automobilului si distanta dintre unititile de transport. Platformele de incircare-descircare sau rampele sunt destinate pentru realizarea lucrarilor de incarcare-descarcare. Din partea cdi 50 ferate rampa are fniiltimea de 1,1 m de la nivelul parti de sus a sine- I din partea scrii automobilului inaltimea rampei este egal’ cu 1,-1.2 m de la nivelut de sus al pavajului de, asfalt al drumului Lajimea rampei feroviare — pana la 6 m, auto — pind la 4 m, ceea ce asigura circulatia libera a mecanismelor de incdrcare. Pentru protec- {ia Incivedturilor de ploaie si zApada deasupra rampelor se instaleazi stresini care trebuie s acopere rampa $i nu mai putin de jumatate din acoperigul vagonului din partea apropierii transportului: auto — rampei si caroseriei automobilului. Podeaua incaperilor depozitare tebuie sA asigure migcarea co- moda a incarcaturilor si mijloacelor de transport, s& fie rezistentd, si aiba o suprafaf& uniforma si neteda (far gropi), sd fie rezistenta la actiunile mecanice gi, in caz de necesitate s& fie accesibilé pentru ei rapida. Ca material pentru podea se foloseste asfaltul, cimentul, lemnul si alte materiale. | Pe frontul clidirii depozitului se instaleaza usi care au iesire spre rampa. s Ferestrele in depozitele cu un etaj dup forma si amplasare ebuie si asigure iluminarea natural necesard si ventilarea. Distanfa dintre cladiri si edificii pe teritoriul depozitului trebuie si corespunda cerintelor sanitare si antiincendiare. Amplasarea anumitor ine&peri, cile de acces dintre ele, reparti- jajului comercial-tehnologic in cadrul lor sunt dictate de zarea u amplasarea depozitului Amplasarea tehnologica este determinati de schema concreté a procesului comercial-tehnologic al depozitului 4 de organizarea operafiilor depozitare. Suprafafa total a depozitului se constituig din suprafete pentru receptionarea, pistrarea, livrarea mirfurilor, precum si din supra- Sete administrative, tehnice si auxiliare Incdperile de baz sunt cele pentru pastrarea stocurilor de mirfuri. Acestea constau din suprafeje destinate utilajului comercial- tehnologic (stelaje, palete (suporturi)) si treceti. Suprafata acestor incperi poarta denumirea de suprafatd utild a depozitelor. 31Incaperile destinate pentru controtul cantitatii si calitétii marfurilor achizifionate in depozit se numese sectoare de receptionare. In cadrul acestor sectoare sunt amplasate (dislocate) locurile de munca ale merceologilor-rebutori. in depozitele separate, in cadrul sectoarelor de receptionare, se desemneazi suprafete pentru expeditii, care sunt destinate pentru receptionarea mirfurilor in zilele nelucratoare (de odihnd si de sar- batori). Incaperile destinate livrérii marfurilor tn adresa de la depozit sunt numite expeditionale sau incaperi pentru expediere. fn cadrul bazelor angro mari in scopul eficientizarii procesului de livrare i expediere se creeazi depozite de expediere. Incaperile pentru prezentarea mrfurilor sunt numite pavilioane de mostre mérfare. Pavilioanele de mostre se doteazi cu mobilier comercial pentru a se asigura conditii de expunere a mostrelor de marfé. in aceste incdperi sunt amplasate gi locurile de lucru ale ope- ratorilor si agentilor de vanzii, Inc&perile de serviciu sunt destinate pentru amplasarea serviciilor administrative, de secretariat precum gi a altor servicii. La categoria inc&peri tehnice se referd incaperile pentru insta- Jarea agregatelor tehnice, atelierele pentru reparatia lor, cazangeriile etc. fn cele mai dese cazuri incdperile tehnice sunt scoase intr-un bloc aparte, aici find amplasate atelierele pentru deservirea tehnicd si reparatia utilajelor pentru incarcare-descircare si‘manipulare cu marfa in cadrul depozitului. Din fncaperile uzuale (auxiliare) fac parte incdperile pentru reparatia ambalajului, pastrarea inventarului, etc. in scopul colectirii ambalajului returnabil si reducerii cheltuielilor cu ambalajul in cad- ral bazelor angro se creeazi depozite de colectare i reparatie a ambalajului de transport, inclusiv: saci, lzi, butoaie, sticle ete. Inte incaperile separate ale depozitelor trebuie s& fie stabilita ° Jegatura in conformitate cu procesul comercial-tehnologic al depozitului, Suprafefele destinate recepfionarii gi livrarii m&rfurilor trebuie 52 si aiba legituri cu suprafefele destinate mncarcirii-descarcarii. Ble trebuie si fie separate de incdperile auxiliare si de'serviciu. Incape- rile de serviciu, tehnice gi auxiliare trebuie s& aiba iesire si intare separati si si nu aiba intravi interioare in inc&perile destinate pastri- receptiondrii si livrarii marfurilor. ' 2.3.3. Sectorizarea si amplasarea incéperilor depozitului Suprafata depozitara include diferite incdperi ‘destinate functio- narii normale a intregului proces tehnologic de depozit. Amplasarea incaperilor depozitare (a zonelor depozitare), planificarea lor _ rioard si legatura dintre ele este dictatd de schema Ieiologics a rului depozitului in dependenta de caracterul circulatiei si prelucrarii af marfurilor. oe le “Spas de marfuri pot fi supuse unui mmr mai mare de operatiuni depozitare. Spre exemplu, unele marfuri chiziionae 3 stocate in depozit nu sunt despachetate si nici livrate cumparatorului ina ambalaj in care au fost recepfionate, i rene tnajor tatea marfurilor de asortiment complex in depozit sunt despachetate, sortate, completate si impachetate din now intregul proces tehnologic privind depozitarea include, de regula, urmatoarele operafiuni: Y descareare din mijloacele de transport; recepjionarea marfurilor achizitionate; Y despachetare; ¥ pastrarea marfurilor in ambalaj; < selectare, ambalare, preambalare; i a incarcare. operafiuniprivind expedierea mifurilor ipedreare, Pentru indeplinirea operatiunilor indicate in depozit trebuie prevazute inedperi speciale sau zone functionale in cadrul unei singure jnciperi depozitare. Zonele (sectoarele) funcfionale ale depozituluidispun de asa-numita suprafaté operationala a depozitului, care se imparte in: Y suprafata de pastrare (util), care include suprafata ocupati nemijlocit pentru pastrarea marfurilor: stelaje, stive, hambar etc. (Sy — suprafata utila); Y suprafata pentru receptionarea si livrarea marfurilor (expedi- fionala), care include suprafata rampelor de inciircare- descarcare (S,q~ suprafafa pentru recepfie/livrare); Y suprafata pentru prelucrarea si pregatirea pentru livrare a mérfurilor (Sp — suprafata de prelucrare); Y suprafata auxiliara sau suprafata pentru derularea manevre- lor cu marfa si operational — coridoare (Saux — suprafafa auxiliar’), Procesul de efectuare a operatiumilor esenfiale de depozitare este succedat de operatiuni auxiliare si speciale: lucréri de reparafie, de deservire a utilajului frigorific, de administrare a proceselor de incal- Zire si ventilare, de deservire tehnicd a masinilor pentru incdrcare- desciircare etc. Pentru indeplinirea acestor operatiuni trebuie si fie prevazute anumite inciperi (magazii, ateliere de reparatie, cazangerii etc.). Ansamblul acestor incdperi formeazai suprafafii auxiliar’ (Say) a depozitului, Pentru asigurarea conditiilor normale de activitate a depozitului trebuie s& fie prevazute neaparat si inctperi administrative speciale (scm), uzuale si de serviciu ce ar include: biroul directorului, oficiul, sala de prezentare a mostrelor de mérfuri, bufetul, cantina, postul sanitar, vestiarul ete. Astfel, suprafata totala a depozitului se va constitui din: Si= Sut Sin + Spe + Saux + Stop + Satin Sectorizarea interioard si amplasarea tehnologicd a incdperilor si suprafefelor depozitare trebuie si asigure 0 organizare rational a Procesului tehnologic, a circulatici marfurilor in cadrul depozitului Suprafetele de pistrare a marfurilor sunt amplasate de obicei de-a 54 lungul tneaperii depozitare. Ele webuie s& aiba legatura direct cu suprafafa pentru recepfionarea si livrarea mirfurilor. Incaperile pentru recepfionare, despachetare, sortare, Impachetare se amplaseazi in mediata apropiere de spatiile destinate p&strariij acestor marfuri. Expedifiile privind livrarea macfurilor trebuie si se aléture nemijlocit punctelor de incarcare a mijloacelor de transport. incdperile administrativ-uzuale tebuie amplasate separat de cele operationale. Aceastd cerint& se bazeazd pe necesitatea reducerii vizitarii de catre clienti a incaperilor operationale ale depozituluil Incaperile administrative se pot amplasa in partea comerciala a inctiperii depozitare sau intr-o clidire separat’, totodat& — in toate cazurile cu iegire din afard, evitindu-se suprafefele depozitare opera- fionale. Rezumat | Constructiile si edificiile comerciale reprezinté fondurile fixe gi cel mai important element al bazei material-tehnice a intreprinderilor comerciale. Specialistii in comert trebuie si stie ce se atribuie la for durile fixe i cum sa le foloseasci eficient. Pentru a se extinde, 0 intreprindere comerciali are nevoie de noi obiecte. Constructia obiectelor noi se efectueard in baza proiectelor, care se elaboreaza la solicitarea intreprinderilor comerciale gi includ in sine: argumentarea tehnico-economicd, desenele tehnice, devizul de cheltuieli, nota explicativa etc. Este important ca specialistii in comert s cunoasca tendinfele dezvoltirii progresului in ramur’ pentru a tealiza proiecte moderne, de perspectiva. Procesul de constructie a obiectelor comerciale se realizeaz’i in céteva etape, inclusiv: de pregitire a documentelor — etapa organizatorica, de pregitire in afara terenului de constructie, lucrarile de pregitire pe teren, de coordonare a lucritilor cu organgle administratiei publice locale. Constructia se realizeaz prin 2 metode: de antrepriza gi de gospodirie. in cadrul metodei de antrepriza lucrairile de constructie si 55montare sunt indeplinite de organizatiile de constructie si montare pe baza contractului de antrepriza. incheierea contractului se efec- tueazii dupa desfaigurarea tenderului organizat de investitor. Magazinele si depozitele constituie obiectele de bazai ale intrep- Tinderilor de comer} cu amanuntul si cu ridicata, acestea fiind diverse dupa destinafia functionala, particularitAtile constructive ete. Pentru a-si-realiza functiile de vanzare-cumpirare ele includ un ansamblu variat de incperi: pentru deservirea cumparatorilor, pentru recepfie, pistrare si expediere a mirfurilor, inciperi social-administrative, incaperi tehnice, auxiliare gi altele. Numai corelarea eficienta intre incaperile unitatii comerciale poate asigura realizarea tuturor opera. fillor procesului comercial la un nivel inait. intrebari de control 1. Numifi tipurile constructiilor comerciale si criteriile de clasificare a lor. 2. Argumentati necesitatea proiectarii constructiilor comerciale Dati caracteristica diferitelor tipuri de proiecte. 4. Comentafi metodele de organizare a construcfiei capitale, cele de reconstriiotiei si de renovare a obiectelor comerciale. 5. Cum se finalizeaza procesul de constructie a obiectelor comerciale? Care este ordinea de intocmire a documentelor privind darea lor tn exploatare? 6. Analizafi structura si cerinjele fafa de incdperile magazinului si legiturile reciproce dintre ele. 7. Ce tipuri de amplasare tchnologica a silii de comert se prac- ticd in magazinele moderne? 8. Ce include fn utilarea general-tehnic’ a magazinelor? 9. Care sunt funcfiile si cum se clasifica depozitele de marfa? 10. Ce factori influenjeaza asupra constructiei depozitelor? y 56 CAPITOLUL Hil | MOBILA $I INVENTARUL INTREPRINDERILOR COMERCIALE Activitatea intreprinderilor comerciale se poate efectua eficient doar in cazul cand acestea sunt dotate cu mobila si alte utilaje necesare pentru efectuarea operafiilor comerciale. De ce mobili comercial’? | + in cadrul unitafilor de comerf marfa trebuie aranjata la pastrare; « Marfa trebuie sé fie etalata in sala de comer intr-un mod cat mai atractiv; « In sala de comer trebuie sa expunem un gortiment variat si s& ulilizam eficient suprafafa comercial; + In depozit trebuie s& utilizim eficient nu doar suprafaja, dar si spatiul (volumul); In magazin trebuie sii credm condifii favorabile pentru cumpiré- {oril care vin cu diverse bagaje, cu copii etc.) + in magazin trebuie s& organizam deservirea, prestarea serviciilor comerciale gi achitarea cumpiratorilor in mod eficient, Mobila comercial’ constituie un mijloc destul de eficient pentru crearea imaginii intericare favorabile, de organizare a locurilor de lucrwt ale vanzatorului, casierului gi ale altor categorii de personal implicat in procesul servirii clienfilor. Mobila asiguri crearea in interiorul unitatilor de comer a unui design plicut, atractiv, fiind tun element important in atragerea atengiei clienfilor si luarea deci- ziei de cumparare, In acest capitol se examineaza articolele de mobil comercial&: (obiecte si dispozitive) si inventarul (unelte) destinat pentru crearea condifiilor benefice de pistrare, etalare, demonstrare, achitare, tnclaste de prestare a nor nerviet post viva 3.1. Mobila pentru intreprinderile comerciale 3.1.1. Clasificarea mobilei comerciale Pentru desfasurarea activitatii de comert in condifiile moderne firmele comerciale trebuie si asigure un grad sporit de competitivitate, 37unitégilor de comerf c' corespunzator profilului, care Tor in mod operativ, cu un grad sporit de confort etc. Organizarea tional a procesului de servire a clientilor in unititile de comert cu ridicata sau cu amanuntul depinde in mare masurd& si de utilajul ci care este dotat aceast unitate comerciala. Mobila comercial se clasificd conform urmatoarelor criteri (Fig.9): 1. in functie de locul utilizdrii — folos 2. Dupi modul de instalare — mol (instalaté conform perimetrului s ferestre, in sala de vanzare in forme de combinata). 3. Dupa destinazie — mobila destinati pentru expunere, etalare, demonstrare a marfurilor (Vitrine, polite etc.); pentru achitarea cumparatorilor (cabine de cas, mese pentru ambalarea mérfurilor), auxiliar pentru deservirea cumpératorilor (suportiri pentru masurarea incalf’mintei, noptiere, cabine pentru mésurare), pastrare (palet stelaje); pregitirea marfurilor pentru vanzare $i verificarea cali (mese pentru controlul c: 4. in functie de profilul méirfit — mobil& pentru magazine alimentare, nealimentare, specializate si universale. 5. Dupa metoda de vanzare — pentru magazine care folosesc metode modeme, progresiste de vanzare, dar si pentru magazinele care utilizeaz metoda traditionala de vnzare. 6. Dup materia primi — din lemn, mase plastice, metal si combinata. instalati Langa perete ciale), Kanga vitrine — sau insule, instalare 38 CLASIFICAREA MOBILET COMERCIALE comercial in sala Rehitarea ccumpaca- constructive complexitate Caracterul producerii Fig.9. Princ ‘Anicole ae mobili Ip clasificarii mobilei comerciale. 597. Dupa-particularitafile constructive — nedemontabila, demontabila, partial demontabilA si pliant’. Partile componente ale mobilei nedemontabil sunt unite cu ajutorul sudarii, suruburilor, cleiului. Mobilierul pliant const din detalii unificate si module din care este montat la locul instalarii, Mobilicrul poate fi livrat fn stare montatd sau ca detalii si elemente separate. Mobilierul demontabil este universal i consti din detalii unificate din care se poate modela diverse. varietifi de mobilier cu destinatie functionala si dimensiuni diferite. 8. Dupé complexitate ~ in unit3ti aparte, complete de mobilier. Completele reprezinta un grup de articole (unitati) diferite ca destinafie functional cu prezentare grafico-arhitecturala identica. Aseme- nea complete sunt destinate pentru vanzarea incalfamintei, hainelor si a altor marfuri 9. Dupa caracterul producerii — cu fabricare experimental, in serie si fn mas (cantit4ti nelimitate). Mobila experimental se produce in cantitati mici pentru verificarea si aprobarea practic’ a constructiei alese, determinarea indicilor de exploatare si a altor para- metri. Dupa aprobare aceste modele pot fi fabricate in serie. Mobila fabricata in serie se fabricd in cantitati relativ mari, in serii. Mobila fabricata in masi se fabticati in cantit’ti mari pe parcursul a ctorva ani fara modificari constrictive. 3.1.2. Ceringele fatti de mobila comercialé si utilajul nemecanic Fat de mobilierul intreprinderilor de comer se tnainteazd urmatoarele cerinje (Fig.10): 1, Ceringe de exploatare de baz — comoditiji pentru etalarea vizualé, demonstrarea si alegerea marfurilor de citre cumparatori; incipatoare; posibilitatea completirii operative a stocurilor de marfuri; si aiba dimensiunile standard; constructie simpla; sa pastreze bine toate proprietatile fizico-chimice ale marfii; sd fie universale; 60 rezistente. Mobilierul intreprinderilor de comer trebuie s& asigure comodititi pentru lucratorii unititilor de comert si cumparaitori 2. Cerinte economice — mobilierul pentru intreprinderile comerciale trebuie sa aiba o constructie simp, si se construiased din materiale ieftine, dar durabile. Mobilierul nu trebuie si ocupe mult loc, dar trebuie s& fie inc&pitor pentru a asigura etalarea si pAstrarea can- titifii necesare de marfuri. In calitate de material pentru fabricarea {producerea) mobilierului se foloseste: lemnul, metalul, materiale plastice. Folosirea materialului plastic permite imbunatatirea proprietitilor de exploatare a mobilierului, face mobilierul mai atrgator gi ieftin. 3. Cerinte ergonomice — utilajul si mobilierul trebuie sa fie construit din piese si dispozitive standard, tipice pentru fiecare tip de mobilior. Cerinfele ergonomice se refer la dimensiunile mobilierului, care trebuie sa fie luate in consideratie la fabricare (se va fine cont la fel de dimensiunile omului — inditimea medie si proporfiile siluetei). Cele mai frecvente si comode tipuri de mobilier sunt cu inalfimea de 1100-1600 mm de fa nivelul podelei. Spre exemplu, pentru rafturi si vitrine instalate Kanga perete si insule distanta dintre bazele suportului trebuie si fie de 900 mm, indiltimea vittinei instalate langa perete (fara scut de reclama) — de 2000 si 2200 mm, in interiorul sali comerciale (de insuli) — de 1200, 1400, 1800 mm; litimea (adancimea) polifelor pentru etalarea marfurilor ~ de 300, 400, 500, 600 mm; numirul de polite pentru vitrinele cu inalfimea de 1800 mm trebuie s fie nu mai mic de 5, pentru vitrine cu inalfimea de 2000 si 2200 mm — nu mai mic de 6. 4. Cerinje estetice — mobila trebuie sa fie de culori deschise sau si armonizeze cu interiorul magazinului, si permiti evidenfierea mérfii, nu ins a mobilierului. 5. Ceringe igienico-sanitare — vizeazi conditiile obligatorii cirora trebuie si corespunda mobilierul sub aspect igienico-sanitar, inclusiv: si fie neted, si se poat usor spala, sterge, s nu se oxideze sub in- fluena umiditatii, si nu aib’ ascutituri, crapturi, si nu intre in reac- ie cu diferite produse, si nu elimine substante nocive in procesul exploatirii ete. 61‘Cerinte fafi de mobila comercialé x. “De exploatare T t T 1 Comodititi | [Dimensinni «| | 98 pastreze etalare. | | standarde | | Revistemtd ||P Ser J anirfurilor Economice T T 1 Materiale | | materiale | | Sa fie inedpatoare dar iefine || durabile || mu voluminoasé ‘Ergonomice [Dimensiunile acomodate] | Formasi || Piese si la capacititile configurat | | dispozitive resend} . __¥ Estetice T T 1 jie. | |Evidenticre] {Crearea ansambiutui 51 Soles a mirfii designului interior x Igienico-sanitare jf 7} Sa se spele Stifie sor neted ‘S8 nu elimine substanje nocive Fig.10. Ceringele fat de mobila comerciala. a 3.1.3. Tipizarea, modularea si standardizarea mobilei comerciale Fabricarea mobilei comerciale tn masa sijIn concordangé cu paramettii incdperilor unitatilor de comert se poate realiza in baza tipizirii, moduliirii si standardizarii mobilierului comercial. ‘Tipizarea reprezinti un sistem de actiuni orlentate spre selectarea din varietatea tipurilor de mobili existente a elor mai rationale pentru elaborarea proiectelor de mobild-tip. Tipizarea are scopul de a selecta mobilierul comercial care s-a dovedit a fi foarte practic si eficient in exploatare si de a-l recomanda pentru utilizare la scard larga. Articolele de mobilier tipizat sunt identice ca form’, destinatie, constructie si se deosebesc doar prin dimensidni. Tipizarea joacd un rol important in cazul fabric&rii mobilei comerciale in serie si in masa. Pentru mobilierul fabricat in serie sau in masi elementele componente sunt tipizate (polifele, consolele, scu- turile, stalpii etc.), care asigurd un proces tehnoldgic continuu si, pe de 0 parte fabricarea rafionala, in condifii de eficienta, pe de alta parte ~ rapiditatea si precizia in fabricarea diferitelor tipuri de mobilier. Important este ca elementele componente ale mobilierului tipizat (rafturile, gondolele, vitrinele) si fie intersanjabile, executate in asa fel, incat s& poatt fi utilizate pentru diferite profiluri de sortiment (stalpii, piciorusele detasabile, politele etc.). Modularea mobilierului comercial presupune ca elementele con- stitutive ale diferitelor tipuri de mobilier si fie executate pe baza unui modul dimensional, prin a cdrui multiplicaré se va obtine nece- sarul de suprafata de expunere corespunzator marimii magazinului concret. Modularea are scopul de a aduce Ja un caracter unic a constructia, dimensiunile, formele, detaliile din care este compus mobi- erul. Elementele unificate (stalpii, suporturile, polifele etc.) pot fi folosite 1a diferite tipuri de mobil, adic pot fi inlocuite reciproc. Aceasta permite reducerea varietatilor de elemente ale mobilierulu cu aceeasi destinatic si crearea completului optim pentru asamblarea 63diferitelor tipuri de mobil&. in condifiile actuale intreprinderile producatoare de mobilier comercial utilizeazi diferite module ale latimii si inalfimii mobilierului. Cel mai raspAndit este modulul cu litimea d) pentru pistrarea stocurilor curente de mart; fntre stalpi egal cu 900, 1000 si 1300 mm si perforatia pe verticala ¢) pentru pAstrarea bagajelor cumparatorilor; egal cu 100 mm, iar indltimea egal cu 1400, 1600, 1800, 2000, 1) pentru ambalarea produselor procurate de eumparétoris 2200 si 2300 mm. h) pentru prestarea serviciilor pregi postvanzare ete. Standardizarea mobilei presupune ci mobila comerciali trebuie Cele mai raspandite sunt rafturile sau vitrinele cu polite des- 8 fie fabricata in conformitate cu standardele aprobate pentru fie~ | chise (Fig.11-15). Elementele de baz ale rafturilor sunt: coloanele care articol; altfel spus, fabricarea mobilei se produce in conformi- J (pjlonii), scutul (peretele), piciorusele $i polifele. Conform profilului tate cu cerinjele normative fat de materiale, dimensiuni, respectarea fii marfurilor, se deosebese rafturi universale si rafturi spe- tehnologiei fabricirii, regulile de recepfionare si etichetare, cerintele | cializate. Rafturile universale sunt destinate penttu etalarea unui sir faja de ambalare, transportare si pastrare a mobilei comerciale. variat de m&rfuri, elemeniul de baz constituindw-t polita. Cele spe- In procesill proiectarii si utilizarii mobilierului comercial trebuie ies fe. Cu acest si se find cont de urmitoarele obiective: ¥ mobila modern’ trebuie si asigure un grad sporit de specializare, tipizare pe anumite grupe de marfé, si creeze condifii favorabile de pastrare a calititii, insusirile specifice ale marfurilor; Y sa asigurare folositea intensiva a spatiilor comerciale si obfi- nerea unui grad optim de utilizare a suprafetei depozitului si a sali de comert; Y && asigurare vizibilitatea clienfilor prin aranjarea mobilieru- | lui fn linii drepte, neintrerupte sau circulare, evitindu-se posibilitatea de formare a zonelor ascunse. b) pentru achitarea cumpiratorilor; ©) pentru crearea confortului pentru cumparatori 3.1.4. Mobila pentru sala comerciala Organizarea procesului de vanzare a mérfurilor in magazinele | moderne necesita ca sala comercial si fie dotata cu diverse varietati | de mobil comerciala. in sala de comer mobila comerciald se utilizeaz’ avand cfteva | scopuri: a) pentru etalarea si expunerea marfurilor pentru vanzare; 64 65lor alimentare i nealimentare. Ele sunt confectignate din profil de metal si foi metalice inoxidabile sau poleite cu vopsele lavabile. Intrep- inai de o parte), insulare (cu polite pe ambele par lui de asamblare). Polifele rafturilor se pot asainbla in dependent tea de rezistent’ a p: cu latimea © de 300 mm, de 80 kg la polita cu Latimea de 400 mm si de 120 kg la polifa cu latimea de 500 mm. | Fig.14. Rafturi cu coguri $i ambar pentru legume si fructe. srmatoarele tipuri: we cu inaltimea de 1600 si 1800 mm; rind cu inalfimea de 1200 mm| de perete au polite de o parte (Fig.15), iar cele insulare ‘ig 13. Rafturi insulare c 66 61 |Fig.15. Rafturi de perete: a) cu polife, b) cu cosuri, ¢) cu console. Vitrinele (Fig.16) sunt destinate pentru demonstrarea mostrelor de marfa in sala comerciala sau in sala de expozifie a modelelor a bazelor angro. Vitrina este compusa ditt carcasi de metal, perefi $i usife. Cel putin unul din peretii vittinei trebuie si fie din sticti. pentru a se demonstra mostrele expuse. Ele pot fi cu polife din sticla sau cu suporturi speciale pentru etalarea marfurilor, Fig.16. Vitrine transparente cu polite iachiso. 68 Cuierele sunt ticole de mobilé comercidla destinate pentru rarea mirfurilor expuse pentru vanzare in sala 17). Cuierele se confectioneaz} din metal si sunt rele pot fi cu unu satu doud randuri si cul unu sau doua nive- furile pentru copii). Bara poate fi dreapta, indoité sau de a) b) c) Fig.17. Cuiere: a) cu un nivel si 0 bara; b) cu bard rotunda c) cu doud niveluri si doua bare. ‘Tejghelele se folosesc pentru demonstrarea, etalarea, ambalarea mirfi, inclusiv pentru achitarea cumparatorilor perltru mérfurile procurate (Fig.18). Conform constructiei, deosebim cateva tipuri de tejghele: a) tejghele obisnuite, in forma de masa infundata ca polife sau dulap: | b) tejghea-vitrina; | ©) teighea dotatd cu cosuri pentru pastrarea bagajului cumparé- torilor ete.; | d) tejghea-casa. | ‘Tejghelele sunt articole de mobilii construite pe bazii de carcasi si sunt compuse din: picioruse; perefi; dulap cu sertare sau polife, chise sau deschise; blatul din lem sau sticla. te partea cumparatorilor, tejghelele contin polite pentru gentile cumparatoritor. Din partea vanzatorului dulapul tejghelelor poate fi dotat cu polife sau 69compusa din: blat instalat (montat pe 4 picioruse) sau pe perefii late- rali cu inaitimea de 750 mm. | Cubinele pentru probarea confectiilor r¢prezinti o construcfie montatd din piloni si pereti de forma dreptunghiulara sau patrata, polite si cuiere, care se doteazd ou usit sau paravan ile pentru probarea hainelor sunt extrem de necesare pentru magazinele sau secfiile specializate in vanzarea hainelor pentru inclusiv a marfurilor de sertare. Usile pot fi mobile, ele pot fi deschise din exterior sau tm baza unor elemente rulante mobile. Tejgheaua vitrina are blatul con: fectionat din sticla. Wig.18. Tejghea: a) vitrind cu lidite, b) cu sertar si dulapioare. Standul este un articol de mobil comercial fabricat din pro de ofel inoxidabil (fie poleit cu vopsea lavabila) sau din metal ino: dabil. Constructia standului se bazeazi pe o carcasa de diferite forme geometrice (Fig.19) si este dotat cu suporturi, dite, console etc., cu dispozitive pentru demonstrarea si vanzarea marfurilor nealimentare. Fig.21. Bariere pentru administrarea fluxurilor {de cummpiriitori | Fig.19. Modele de standuri pentru marfurile nealimentare. rt as © Important’ deosebita ntru administrarea Mesele se folosesc. pentru etalarca tesiturilor, televizoarelor, ambalarea marfurilor etc. Spre exemplu, masa pentru tesituri este mn 70peretele din fata se poate monta un cos suspendat pentru produse de u curent si cu dimensiuni mici. Din partea cumpiratorilor se monteaza bese cabine de casi: nemecanice (Fig.22) si mecanice (Fig. 23,24). Cabinele de casi mecanice se deosebesc de cele nemecanice prin faptul ca ele sunt dotate cu un conveier (transportor) destinat pentru transportarea mrfurilor procurate de cumparator si reglarea vitezei curentului de cumpiratori in procesul achitarii (Fig.22). de casé cu conveier. 2 Fig.24. Punctul de achitare al magazinului cu autoservire. 2BIn unitafile de comer} cu amanuntul care utilizeazd metoda autoservirii curnparatorilor o importanté deosebita in organizarea proc sului de deservire joack camerele si dulapurile pentru pastrarea bagajelor cumparitorilor (Fig.25). Fig.25. Camere-dulapuri de pistrare a bagajelor si cfrucioare pentru cumparatori. 3.1.5. Mobila si utilajul pentru pistrarea, receptionarea si Pregiitirea mérfurilor pentru vanzare Pastrarea mirfurilor este o functie important a unitatilor de comer cu ridicata si cu amanuntul, deoarece ele au nevoie de stocur de marfa pentru a menjine permanent in vanzare un sortiment variat si bogat. In depozite si alte incdperi ale unititilor de comer} se utilizeazi un sir de utilaje nemecanice si mobilier specializat. Crearea condifiilor favorabile de pastrare a calitafii marfurilor se poate asigura Prin dotarea spafiului depozitar cu mobilA si utilaje de pastrare mo- dere. Din cele mai raspandite tipuri de mobilier comercial pentru pistrarea marfurilor fac parte: stelajele, paletele, suporturile, grata rele, carcasele, containerele etc. (Fig.26). 74 Stelajele fac parte din categoria de mobi pentru pstrarea marfurilor in depozit. Ele sunt trarea marfurilor fard ambalaj sau in ambalaje 1 ictie in forma de carcasi, constituita din |coloane (piloni) de limi (4, 6, 8, ... 24 metri) pe care sq fixeazi suporturile orizontale (la distanja de 1000-1200 mm) destinate pentru montarea polifelor sau instalarea containerelor, cosurilor etc. Distanta dintre coloanele stelajului este de la 1200-1400 mm. pana la 3600 mm, care formeazi sec{ii separate. Ele pot fi mobile] si stationare. Dup& finisarea constructici stelajele pot fi montate - dip elemente si detalii asamblate si nonmontabile ~ cele confectionate pr f sudare sau asamb- te prin cuie. Latimea stelajului trebuie si fie stabilita in conformi tate cu dimensiunile containerelor gi ale paletelor 2.29), In dependenté de tipul gi profilul de marfa se deosebese stelaje universale si specializate. Conform materialulul de confectionare, distingem stelaje metalice, din lemn si stelaje corpbinate. 15Suporturile pentru piistrarea mirfurilor ambalate. Suportul este 0 constructie din lemn de forma unui dreptunghi plat, cu litimea de 800 sau 1600 mm, lungimea find limitata de dimensiunile depozitului si necesitafile de pastrare a mérfurilor. Suportul are la baza constructiei o carcasa din lemn sau metal pe care se fixeaza blatul din scfndurd la fnilfimea de 200-250 mm de la sol (Fig.27). Con- structia suportului este nedemontabila. Suportul este destinat pentru pastrarea marfurilor ambalate in saci, l8zi, cutii, etc. stocate in depozitele nemecanizate. Fig.27. Suport pentre marfa. Ulilizarea rafionala a suprafefei depozitelor moderne se poate efectua prin intermediul paletirii sau pachetirii (Fig.28), adicd prin intermediul stivuirii si manipularii produselor grupate in unitéti de incarcatura cu folosirea unor dispozitive speciale, numite palete. Paletele se folosesc la pastrarea si transportarea marfurilor ambalate. Paleta este un suport din lemn sau metal (sau alt material), are la baza constructiei o carcasi in forma de dreptunghi plan cu unu sau doua blaturi cu picioruse si diviziuni pentru cuplarea dispozitivului de incircare-descércare din dou sau patru pari. 76 Fig.29. Vedere de ansamblu a magazinului-depozit de marfa. Dupa particularitafile constructive, paletele pot de patra tipuri: de uz comun (plane), cu bare (piloni), care asiguré o mai buna sta- bilitate a marfurilor, in forma de lada si paleti-cdrucior (Fig.30). Blatul poate fi neted gi in forma de grilaj cu etonse Constructia lor permite sa fie incarcate-descarcate si transportate cu ajutorul mecanismului inearcatorului mecanic sau electric. Fig.30. Paleti-cdirucior cu dispozitiv de manipulare. Dimensiunile paletelor sunt modulate si corelate cu dimensiunile ambalajului, caroseria autocamioa- nelor, liimea usilor depozitelor. Cele mai raspandite ¢ de dimensiuni sunt: rom mm, 71000x1200 mm cu capacitatea de 1000 kg si 1200x1600 mm cu capacitatea de 2000 kg. (Tab.1). De mentionat c& pe plan internati ‘Tabelul 1 i ale paletelor plane nal se utilizeazi paletele cu dimensiunile 1200x800 mm (Fig.28). Tipuri de palete Dimensiuni [Capacitatea, ke Paletele-lada (Fig.31) se utilizeaz& la depozit pentru formarea | Plat cu un blat i acces din doud piri '800x1200) 1000 pachetelor din produse cu dimensiuni mici, fragile sau cele depozi- lat cu doua blaturi si acces din doud pari | 800x100) 1000 tate in legaturi, cutii, etc. care nu se pot amplasa pe palete plan ‘eu.un lat 3i acces din patru parti TO000%1200 1000 Paletele in forma de ladai se utilizeazi pe larg pentru transportarea si if | Plst eu dou biaturi i acces din patru parti_| "1000x1200 x08 pistrarea produselor agricole neambalate. Ble se utilizeaza atat in’ fp [Pt e4 acces din doua pari —| 120081604 2000 u bare si fa formé de lad | 800x1200) 1000 Cu bare gi in forma de lada_ 1000x1200, 1250 Sursa: Standardul de Stat ,Palete, Tipur, dimension, cringe si norme de exploatare" cadrul depozitului, cat si pentru transportarea produselor pind la destinatar: magazin sau punctul de colectare etc. Mesele se folosese pentru controlul calititii| marfurilor. Bla- tul mesei este acoperit pe toat suprafata cu tabla din ofel inoxidabil sau material plastic. Acest tip de masa este dotatilcu sertare mobile pentru puistrarea documentelor si inventarului. Ea mai este dotata cu o lampi, iar pe suprafafa mesei este instalati o ferestruica cu ilum are intens&. De asemenea, pe aceastd masa pot fi instalate si alte dispozitive menite de a verifica calitatea marfurilot tn procesul recepti Pentru desfagurarea gi infigurarea fesiturior iq timpul masurari lor la receptie se utilizeazi mese speciale, dotate cht dispozitive speciale de rotire. Acest mecanism se pune in faneft eu ajutorul un motor electtic si al dispozitivului de dirijare. Masa pentru porfionarea produselor alimenare are blatul cu éietura (secfiune) pentru instalarea cfntarului, fundul taieturii fiind at. Unele secvenfe sau bueifele care apar la pdrfionare se adund intr-o lada specials. Fig,31. Paleta-lada. Paletele cu bare se deosebesc de cele plane prin faptul c& ele sunt dotate cu bare — piloni verticali, care permit crearea in depozite a stivelor din palete. Ble sunt destinate pentru pastrarca produselor fragile, in pachete speciale, garantandu-se astfel stabilitatea stivelor in procesul pastririi marfarilor. Pachetele formate se pot aranja in stive in 3-5 niveluri, fie se instaleaza in sectii speciale, Utilizarea paletelor pentru pistrarea mérfurilor in depozite este destul de rentabila, intrucdt asigurd crearea condifiilor de mecanizare complex a operatiilor de incarcare-descitcare si manipulare cu marfa in depozit, reduc&nd astfel cheltuielile, timpul de efectuare a operatiilor gi utilizarea mai eficienté a spatiului depozitului Aceasta permite majorarea capacititii de stocare a produselor in depozit. 3.1.6. Mobila-ambalaj Mobila-ambalaj este un articol special ce yine de mobilier co- I, destinat pentru instalarea, transportarea, pistrarea, etalarea si vanzarea marfurilor in magazin prin metoda autoset viii (Fig.32,33). 18 19fn dependent de constructia bazei, mobila-ambalaj poate fi de 3 tipuri: 1) mobila-ambalaj cu baza fixati pe suporturi; 2) mobila-ambalaj cu baza fixata pe rotile (cu roti); 3) mobila-ambalaj combinaté (cu baza fixati pe suporturi $i rotile). ~ E cunoscut faptul c& existi diverse tipuri de constructie, Pornind de la acest adevar, mobila-ambalaj poate fi: nedemontabilé, demontabilé, plianté, demontabild, plianta etc. Componentele de baz ale mobilei-ambalaj sunt: baza in forma de suport cu picioruse | sau rotile, perefii, capacul, usifele, elementele pentru etalarea marfii Usitele pot fi cu doua canaturi sau mobile. -33. Modcle de containere cérucioare. 30 aranjate pe tave. Detaliile de baz ale container Ca accesorii pentru etalarea marfurilor servesc politele, case- , barele ete. Capacitatea de incarcare a utilajului-ambalaj variaza pana la 300 kg. {Fiecare dintre tipurile indicate ale mobilei-ambalaj se fabric dupa cfteva modele:> L. Mobila-ambalaj de tip TOK- 16 este un c&rucior destinat pentru mérfuri alimentare si nealimentare, aranjate in casete)Ele pot fi de- montabile si nedemontabile, cu baza pe suporturi| ou peretii si capa~ cul in forma de gritaj (Fig.33). Capacitatea de incftreare variaza pin 1a 300 kg. Sctul include 6 cascte confectionate dip armaturd (sarma) si6 din material plastic. 2. Mobila-ambalaj de tip LA10-BKT este yn c&rucior destinat pentru amplasarea, pastrarea, transportarea si vahzarea in special a produselor nealcoolice, inelusiv berea in sticle, Gonstructia — nede- montabild. Baza este instalati pe suporturi a Jaterali sunt in formnd de grilaj, de forma pAianjenului sau razeldr solare. Acest tip de mobila - ambalaj incircat eu produse poate fi dranjat in stive tn 2- 3 niveluri. Capacitatea lui e de 240 sticle. 3. Mobila-ambalaj de tip LUTIX-10 este dest{nata pentru amplasarea, lransportarea $i vanzarea pAinii si a produselor de panificatie i sunt: baza instalati pe rotile, perefii, polifele, capacul. Containerul pentru paine citatea de 16 lave. Capacitatea de tolircare este de pind la 300 kg. Pentru miscarea si manipularea contaiperului se folosese dou manere si un dispozitiv de manevrare. Deschizaturile din fata si din spate sunt acoperite éu perete Mobila-ambalaj este utlizata pentru orgepizarea distribuyiei mirférilor conform tehnologiei moderne, prin cafe maria se incarci in containere la intreprinderile producatoare sau depozite (de portio- rare), se transport pind la unitatea de comer] si in interiorul ei, fiind comercializati din aceasta firii a fi reincdieati sau expusi pe ate tipuri de mobila comerciala pentru vanzare,Fotodatd, pentru intro- ducerea tehnologiei de aprovizionare acolo une sunt utilizate containere, unitétile de comert cu amiinuntul trebuid s& fie reconstruite 81sau acomodate la cerintele de realizare a descarc&rii si manipulare cu containerele in mod mecanizat sau in definitiv sa fie dotate cu dispo zitive mecanice etc. fn procesul elaborarii tehnologiei de aprovizio nare cu ajutorul containerelor se analizeaza: mijloacele de transport particularitaile constrictive ale edificiului comercial si cantitatea de marfa comercializata in medie in perioada de aprovizionare. Mijloa- cele de transport trebuie si fie dotate cu dispozitive de descarcare mecanizata — bascillante, cu mecanisme de incdrcare-descarcare me: canizata a containerelor. Unitatile de comert angro si cu amanuntul trebuie s& fie dotate cu rampa ~ platforma pentru desciircarea conta nerelor, asigurandu-se obligatoriu trecerea de la o inc&ipere la alta, CAt priveste structura magazinului, se recomanda rezervarea unei inciiperi speciale pentru pastrarea mobilei-ambalaj eliberat de marfa. Utilizarea mobilei-ambalaj oferd urmatoarele avantaje intreprinderilor comerciale, permitand: ~ aprovizionarea rapid a magazinului cu marfa; ~ folosirea rafionala a capacitAtii transportului auto si a suprafefei comerciale; ~ reducerea considerabild a pierderilor de marfé: ~ reducerea cheltuielilor pentru dotarea magazinului cu mobilier comercial si ambalaj de transport; ~ crearea unor condifii moderné de Iucru pentru vanzatori. 3.1.7. Selectarea mobilei comerciale si metode de determinare a necesitipii pentru dotarea intreprinderilor comerciale Mobila din dotarea magazinului este meniti sa asigure prezentarea vizualé a mirfurilor intr-un mod cat mai atractiv. Pentru aceasta, mobila trebuie si asigure: * suprafafa optima de instalare si expunere (expozitie) a marfurilor; 82 accesibilitate la toate elementele pe care este expusi marfa jn vanzare; evidentierea calititilor performante ale tate pentru vanzare; vizibilitatea marfurilor si comoditatea ef¢ctuairii operatiilor de innoire si mentinere a stocurilor expuse in vanzare. Nivelul de deservire a cumpératorilor, condifiile optime de munca si eficientizarea muncii in cadrul intreprinderilor comerciale in mare misura depind de tipul ales si cantitatea (numarul) de mobilier co- stabilit pentru fiecare intreprindere concret. Asupra alege- lui mobilei comerciale si completarea ansamblului ei i fluenteaza factori, ca: Y corespunderea mobilierului comercial p) dimensiunii-tip a magazinului; Y metodele de deservire comercial’ a popu! Y utilizarea eficientd a suprafefei comercial in procesul de selectare a mobilei pentru dot comer} se {ine cont de indicatorii principali ce carac utilizarii suprafejei comerciale, Suprafata de instal merciale influenfeazi gradul de acoperire a silii de comert cu utilaj si, respectiv, posibilitatea de a expune in vanzare|un sortiment mai variat, Rationalizarea schemelor tehnologice de amp! in sala comerciala gi alegerea setului de mobila| finandu-se cont de normativul stabilit pentru coefi de instalare (Ky). Valoarea acestui coeficient se poate stabili prin raportul suprafefei totale ocupate de mobila si utilajul comercial la suprafaa silii comerciale. Mirimea optima a coeficientului suprafefei de instalare (K,) pentru magazinele cooperatiste cu autoservire variaz& intre 0,27-0,32. Coeficientul suprafetei de instalare se calcu- leazai dup’ formu: ‘irfurilor prezen'- eS ofilului marfii si latiei; si alfi factori. area univitilor de (erizeaza eficienta lare a mobilei co- lasare a utilajului se poate efectua ientul suprafetei =Si/ Se 83unde: Ki; —coeficientul suprafetei de instalare; Si — suprafata de instalare (m2); S.~ suprafaja silii comerciale (m2). Unul dintre indicii de baz ce condifioneaza sortimentul mobilei comerciale este mirimea suprafetet de demonstrare (suprafet de etalare, sau a suprafefei mobilierului, destinate nemijlocit pentru expunerea si-demonstrarea marfii). Suprafaja de demonstrare se de- termini ca suma suprafetelor mobilierului pe care pot fi aranjate mi forile. Aceasta suprafata include si suprafafa ocupata de mirfuri de dimensiuni mari (marfuri de uz casnic, motociclete, mobili, pian). Prin raportul dintre suprafafa de etalare total gi cea a suprafetei silii comerciale se calculeazA coeficientul suprafetei de demonstrare (K,), care determina nivelul de utilizare a silii comerciale ctalarea marfurilor. Ky=Sa/ Se unde: Ka ~ coeficientul suprafefei de demonstrare (de etalare) a sél comerciale la ctalarea mirfurilor; Se suprafata de etalare (m2); S.— suprafata sali comerciale (m?). Marimea rational a acestui coeficient pentru magazinele care practic’ metoda autoservirii se aff in limita 0,70-0,90. Marimea suj rafetei de etalare a mirfurilor se objine din contul folosirii mobili rului comercial mai incpiitor. Drept indicator al utilizérii capacititii mobilierului comercial serveste coeficientul capacititii mobilierului (K.). Acest indicator caracterizeazi raportul dintre suprafata de etalare si de instalare a m« bilei comerciale si se considera rational in limita 2,0-3,5. Coeficien: tul capacitatit mobilierului poate fi calculat dupa formul K.e=S./S; unde: Ke~ coeficientul capacitatii; ‘Se— suprafaja de etalare a mobilei comerciale, ms S;— suprafata de instalare (m?). 84 in procesul dotirii cu mobilier comercial un r9l important revine determinirii corecte a cantitafii necesare pentru dotarea intreprinde- cometciale, care se stabileste: a) prin metoda normativelor si b) metoda calculelor tehnico-economice. Folosind metoda normativelor se ia decizia in privinta setului de mobil necesar edificiului tntreprinderii comerciale, dupa ce aceasta 4 fost reconstruitd sau reparatd capital, cu condilid c& ea corespunde dimensiunilor-tip. La alegerea mobilierului se recomanda respectarea Normelor-model de dotare tehnica a diferitelor tipuri de magazine. Metoda caleulelor tehnico-economice privind|necesitatea dotarii cu mobil comerciala se foloseste si in alte cazuri, cand intreprinde- tile de comert, desi au fost reparate capital sau reconstruite, nu corespund dimensiunii-tip sau proiectelor Agadar, pentru determinarea necesititii de - jd comercial pentru un magazin concret prin metoda caiculelor ¢ste necesar: a) s& se stabileasci gama sortimentului care se va comercializa n acest magazin b) s& se determine ponderea upelor de marfa selectate pentra comercializare in structura suprafefei comerciale a Inagazinului; c) Si se selecteze dupa cataloage sau pasapodrte mobila cores- Punaiitoare specificului marfurilor comercializate th maga 4) s& se elaboreze schema amplasarii tehnologicd a silii de comer unde se va indica amplasarea in sala comercial a grupelor de marfa pul de mobili necesar, care a fost selectat pentrlt dotare, numarul de piese (cantitatea) fiind condifionat de dimensiupile reale si Nor- mele si regulile de constructie a magazinelor; e) si se calculeze indicatorii tehnico-economifi, dupa ce se va verifica dac& coincid parametiilor optimi (Ki + 0,27-0,32 si Ky = 70-0,90).. in baza calculelor efectuate se va elabora comanda pentru dotarea unititii de comert cu mobili $i utilaj necesar pentru efectuarea ‘operafiilor comerciale in conformitate cu cerintele economiei de lata. 853.2. Inventarul comercial ~ 3.2.1. Rolul, funefiile si clasificarea inventarului comercial La categoria de inventar comercial se atribuie ansamblul de instrumente, unelte, mecanisme $i instalafii destinate pentru efec. tuarea operafiilor de pregatire a marfurilor pentru vanzare, prezentare a m&rfurilor in procesul vanzirii etc Funefiile inventarului comercial sunt determinate de desti fia lui. Inventarul comercial se utilizeazA pentru demonstrarea, pregi tire marfurilor cdtre vanzare si pentru indeplinirea diferitelor opera fiuni comerciale si gospodaresti in procesul deservirii cumpiratorilor in unitatile de comert cu ridicata gi cu aménuntul. Rolul inventarului comercial rezida in crearea confortului pentru CLASIFICAREA INVENTARULUT COMERCIAL Materia primi personalul implicat in procesul comercial, in sporirea productivitaiii muncii, ridicarea nivelului de deservire a cumparatorilor, in reduce- Locul de utilizare rea pierderilor de marf in procesul pastrarii, pregatirii pentru van zare si deservirii cumparatorilor. Inventarul trebuie 88 fie simplu, rezistent, de dimensiuni rezone. bile, ieftin, comod pentru utilizare, si corespunda cerinfelor estetice si igienico-sanitare. Inventarul comer: ig.34): Dupd materia primi din care este confectionat, inventarul poate I se clas ic dup urmatoarele criteri Destinatia functional > din lemn; > din metal; > din sticla; > din mase plastice; > din materie combinata. Dupi locul de utilizare se deoscbeste inventar: > pentru depozi > pentru sala comercial; 86 Achitarea cumpiiratariior ‘Pentru selectarca marfurilor (le catre cumparatori ‘Commun: " antiineendiar, de calcul Fig.34, Principiile clasificarii inventarului comercial, 87ie Dupa destinagie functional, inventarul poate fi pentru: Extractorul de cuie obisnuit a re la le despachetarea ambalajului; i unul sau ambele capete o > ietura a oe ae 5 Sanat ni pee eg goer > pregitirea marfurilor pentru vanzare; ous func: bate $i de a extage euiele $i const din ciocan dint > vanzare si deservirea cumparatorilor; parte gi o tieturi radial pentru extractia cutelor din altf part > etalarea stocurilor de marfuri in sala de comert;, mner din metal sau lemn. eee > reclama mostrelor de marfuri noi; - > selectarea marfurilor de c&tre cumpiratori gi ambalarea mar- os furilor; ~~ ¥ i > inventar sanitar si de igienizare; OE pai pron et > inventar antiincendiar; i > inventar de calcul ete Fig.35. Inventar pentru extragerea cuielor: a) foarfece-extractor); b) extractor: __ In calitate de inventar pentru despachetarea ambalajului metalic se foloseste cheia, cu ajutorul careia sunt deschise dopurile metalice cu filet ale butoaielor. Cheia este confectionata in forma de tija metalica, ale c&rei capete sunt indoite in forma de patrat, Pentru unele ambalaje se mai foloseste cheia tubular’. Pentru desfundarea butoaielor din lemn se foloseste extractorul de cereuri in forma de potcoava si ciocanul cu taietura speciala pentru cuplarea, fixarea si extragerea cercului (Fig.36). Manerul este 3.2.2. Inventarul pentru despachetarea si pregitirea mérfurilor pentrit vanzare Inventarul comercial pentru despachetarea gi pregatirea marfur lor pentru vanzare de cele mai dese ori se utilizeaza in incaperile depozitare si auxiliare.“in incdperile depozitare si auxiliare inventa- ul este necesar pentru efectuarea operatiilor de despachetare a mit furilor primite in ambalaj de transport, inclusiv pentru sortare, porfio- nare gi pentru alte operafii privind pregatirea mirfurilor pentru vanzark Inventarul-destinat pentru despachetarea ambalajului include diverse instrumente menite s& deschida ambalajul din lemn, met textil etc. Pentru deschiderea ambalajului din lemn (Lizilor) se folosesc urmitoarele instrumente: ciocanul, clestele, extractorul de cuie si instrumentele combinate, precum ciocanul-extractor, foarfecel extractor, ciocanul-toporul-extractor de cuie ,tomogave”. Foarfecele-extractor de cuie este un instrument destinat pentru extractia cuielor si tiierea panglicii metalice cu care este infligurat sau fixat ambalajul sau sarma care asigura rezistenta sporita a amb: lajutui (Fig.35, a). Fig.36. Extractor de cereuri, 88 89Pentru despachetarea sacilor din in, cinep, bumbae si hirti a cutiilor de carton se foloseste cufitul in forma de secera cu ingr sare la capatul lamei, care apara ambalajul de deteriorari Inventarul pentru controlul calititii marfii in magazi lizeaza pe larg la verificarea calitatii diferitelor produse. Pentru ve ficarea calitatii oudlor si vinului se utilizeazd ovescopul-vinoscoy care const dintr-un corp in forma de semisfera si doud capace deta: sabile cu tieturi pentru indreptarea razei de lumina in directia pro dusului ~ spre ou sau butelia de vin ambalat. in partea de jos 4 ovoscopului este instalat un bec electric. Sonda reprezinté un dispozitiv pentru luarea probelor de unt, cascaval, produse lichide si pulverulente ambalate in butoaie si sat etc. Acestea se deosebesc dupa constructie, avand un dispozitiv de preluare a probelor in forma de vas (in forma de cilindru sau con), care se deschide la colectarea probelor din ambalaj si se inchide ermetic, fiind extrase probele din interiorul ambalajului. Pentru pregitirea mirfii pentru vanzare se utilizeazi diferite unelte, dispozitive si mecanisme, constituite din: inventarul pentru taierea si secfionarea camnii si pestelui; + ferul de calcat si masa pentru calcat; + periile pentru curatirea hainelor si ambalajului Pentru tiierea si imprtirea cdrnii si pestelui se folosese topoare speciale, ferestraie mici de mani, cutite de diferite forme etc. Ferestraul mic de mana se utilizeaz% pentru Wiierea oaselor m: Fig.37. Cutite si furculife utilizate in procesul de pregitire a mirfurilor pentru vanzare. Cutitele gastronomice se folosesc pentru tierea mezelutilor si aaltor articole gustronomice; ele dispun de 0 lami lung, ascufita si a. Cutitul-strunii se foloseste ta tdierea bucafii mari de unt; consti intr-o strund intarita cu doud manere. Pentru pregitirea mirfurilor nealimentare cdtre vanzare se izeazi: ferul de calcat, masa pentru cleat, perii, aspiratoare, cutite, foarfece, surubelnite etc. eres ; 3.2.3. Inventarul pentru sala comercialé a magazinului sia carnii congelate. Cufitele se impart in 3 grupe (Fig.37): cufite destinate pentru taierea carni * cufite gastronomice; cufite pentru tdierea painii. Inventarul destinat pentru sala comercial a magazinului include citeva grupe: ¢ pentu pregatirea marfurilor caitre vanzare gi vanzarea lor; pentru controlul calitatii marfurilor; pentru etalarea si reclama marfurilor; + pentru alegerea mirfurilor de cétre cumpiratori si transportarea lor pnd la punctul de achitare. pesteluis Cutitele pentru ciontirea cirnii se utilizeazi pentru 90 91in sala comerciald a magazinului, inventarul, se utilizeazi cel mai des pentru pregatirea marfurilor citre vanzare si nemijlocit pentru vinzarea lor clientilor. in aceasta grup’ de inventar pentru produsele alimentare intra: furculifele, clestele, lopéfelele comerciale, lingurile, causele si alte vase pentru diverse produse pulverulente sau lichide (Fig.38). PTL Fig.38. Linguri i furculite pentru vanzarea mirfurilor. Fureulifele pot fi: * furculite gastronomice ~ sunt confectionate cu manere din metal, material plastic sau din lemn pentru produsele de panificati cofetirie, patiserie etc. © furculife aruncitoare — sunt destinate pentru produsele de patiserie; sunt furculite cu doi dintigori si un mecanism pentru arun carea pateurilor, franzelelor etc. © furculite pentru varzi — se folosesc pentru scoaterea din butoi si vanzarea acestui produs; au 5 dintigori ascutiti. Clestele se deosebesc dupa forma si destinatie. Acestea sunt: cleste universale; cleste destinate pentru produsele de cofetirie; © cleste pentru vanzarea pestelui. Lopitelele comerciale, causul, farasul (Fig.39) se foloses pentru vanzarea produselor de bicinie, a semifabricatelor, produselor culinare si de cofetirie etc. 92 Fig.39. Modele de Ii $i lopatele pentru vanzaze a marfurilor. in magazine se utilizeazi diferite varietati de inventar pentru etalare si reclam’ a marfur fn magazinele cu produse alimentare se folosese tavile pentru semifabricate si produse alimentare neambalate, suporturi, cosuri pentru demonstrarea fructelor, legu- melor, mérfurilor de baciinie, de cofetizie ete. Tavile pentru etalarea marfii au forma dreptunghiulara; ele se confectioneaz din metal sau material plastic, Tavile utilizate pentru expunerea, etalarea si pstra~ rea pestelui, céimii gi produselor din ele au forma ovala, fiind confec- jonate din ofel emailat. Pentru demonstrarea marfurilor de cofetirie, @ zahirului si fini se folosesc suporturile din sticli si material plastic. Aceste suporturi pot avea una sau mai multe secfii, de dife- Tite forme geometrice. | Pentru etalarea si reclama marfurilor nealimentare in maga- ine se utilizeazi manechine, semimanechine, diferite suporturi, plan- sete pentru mostrele marfurilor cu dimensiuni mici, umerare pentru haine gata etc. (Fig.40), 93diferite dimensiuni: a) lungi (pentru masurarea cizmtelor) gi b) scurte (Pentru masurarea pantofilor). Inventarul pentru determinarea mast. Hii incdlgimintei (calupul) are forma piciorului de| dimensiunile si plenitudinea respectiva Inelul pentru masurarea dimensiunilor plariilor si cdiciulilor serveste pentru stabilirea mérimilor la vanzare. Pentri stabilirea méri- inelul se fixeazi in interiorul palaviei sau caciulii si, conform sclirii gradate, se va stabili marimea. Pentru misurarea tesiturilor se foloseste metrul si semime- trul, dispozitive confectionate din lemn sau plastic, in for- Fig.40, Modele de sernimanechine pentru demonstrarea confec| mi de rigla cu gradajia de Ia 1 ta 100 (50) om, cu marginile din ambele parti acoperite cu tabli metalicé sau plastid’, care serveste pentru sigilarea marimii acestora : | Inventarul pentru ambalarea mirfurilor include diferite dis- Pozitive pentru ambalare, ca: dispozitivul pentru tdierea funiei (fran- shiei), capsatorul, panglica lipici pentru incleiere, parlglica decorativ de decorare a ambalajului ete, | Inventarul pentru selectarea (alegerea) mirfii de citre cum- Piritori i magazinele cu autoservire include divérse varietiti de cosulefe, tavije si cérucioarele pentru alegerea si transportarea marfurilor pnd la punctul de achitare. | Cosurile pot fi de diferite forme geometrice, pot fi confectionate din metal (sdrma) sau din material plastic (Fig 4), in categoria de inventar pentru controlul calititii marfurilor neal mentare intra: mecanismele pentru controlul mérfurilor electronic becurilor, bateriilor electrice etc. Mecanismele destinate controlulti calititit marfurilor electrice si a becurilor reprezinta un scut conectat Ja refeaua electric prin intermediul unei prize, pe care este instalati © dulie cu un bec electric, care se aprinde atunci cand produsu verificat este calitativ. 2 Mecanismul pentru controlul bateriilor electrice are 0 duli special pentru instalarea bateriilor si becurilor in scopul controlului calitafii lor. Pentru controlul functioniirii televizoarelor se foloses: antenele, la care pot fi conectate concomitent cteva televizoare. Pentru vanzarea produselor nealimentare in magazin se util zeazii diverse tipuri de inventar: * pentru mirfurile textile se utilizeazi metrui confectionat din lemn, din metal, panz sau material plastic si foarfecele; * pentru stabilirea marimii pilériilor se utilizeaza inclele, iar pentru Lirgirea manusilor gi a cdciulilor se foloseste clestele special © existi si un set de inventar pentru masurarea incdltamintei; * pentru probarea hainelor si inealyimintei se folosesc anumite oglinzi. famintei (calupul). Lingurifele pot fi de metal si material plastic, de. Fig.4L. Cos pentru marfa. 94 95Coguletele din sarma dispun de dou’ manere mobile, cele din 3.2.4. Inventarul comun material plastic sunt mai fnaite si dispun de ménere laterale. Cosurile Inventarul comun se utilizeaz in depozite si in sala comerciala au diferite mérimi si capacitate. c , ecihega 4 magazinului si include urmatoarele grupe: Cirucioarele pentru alegerea mirfurilor se folosese in mag piveitera paid eucaie d= 4 i toservir zinele care efectueaz’ vanzarea marfurilor prin metoda auto: ivestneal betes pais Ja procurarea unei cantititi relativ mari de mirfuri. Elementele de i baz& sunt: carcasa metalicd, cogul de sarma, rotile, manerul pentru inventarul antiincendiar, Inventarul pentru efectuarea curdfeniel este destul de variat, manipulare (Fig.42,43). E cluziind: peri, farage, méturi, cosuri pentru |gunoi, dispozitive pentru spalarea ferestrelor etc. Inventarul accesoriu pentru calcul se utilizeazi de vanzitori si operatorii masiniior de casa in procesul achitiri{ cumpiratorilor. In aceasta grup se include: farfurioarele pentru monede, buretele pentru casier, dispozitive de numarare a banchotelor, dispozitive de verificare a monedelor si bancnotelor. Buretele este folosit pentru umezirea degetelor a numararea banilor, care se pastreazi intr-o farfurioara confectionata din metal sau material plastic. Ea a aan Farfurioara pentru monede se foloseste pentru primirea banilor Fig.42. Modele de c&rucioare pentru cumparitori de la cumparator si eliberarea restului. Ea este confectionata din ma- lerial plastic de forma fie rotunda, fie ovali sau dreptunghiulara gi are o gaur pentru a fi fixatdi cabina de casi sau de|tejghea. Inventarul antlineendiar este destinat pentru stingerea incen- iilor. Inventarul antiincendiar se instaleazi pe un panou special, mplasat intr-o zona accesibila, gi se foloseste dopr in caz de nece- itate, adic’ Ia stingerea incendiilor. In aceeasi categorie de inventar se mai include: stingatoral (balonul cu lichid sau spuma), butoaiele cu apd, Lazile cu nisip, lopata, harletul, toporul si altele ae Rezumat Fig.43. Carucior pentru marfa. intreprinderile de comer cu amanuntul si cur iza cu succes functiile de cumpirare-vanzare a 96 97deservire a cumparatorilor numai in cazul cand vor fi dotate cu un ansamblu variat de mobila si inventar comercial. Dotarea unititilor de comer} cu mobilé si inventar comercial este in legatura direct’ cu specializarea, metodele de vanzare, spectrul serviciilor prestate cumparatorilor etc. Unitafile de comert cu aménuntul se doteaza cu diverse rafuur vitrine,,cuiere, standuri si stelaje pentru etalarea si vanzarea marfurilor, cu cabine de* proba, fotolii si alte articole pentru misurarea mirfurilor, cu cabine de casi, tejghele si mese pentru efectuarea pro- | cedurii de achitare, cu palete, stelaje, suporturi, dulapuri si contai here pentru pistrarea marfii si manipularea cu ea. Mobila comerciald | creeazi imaginea interioard, designul plicut, atractiv si favoral asigura organizarea locurilor de Iucru ale vanzitorului, casierului si ale altor categorii de personal implicat in procesul deservirii clientilor. Inventarul comercial asigura indeplinirea operatiilor comerciale | 1a un nivel calitativ mai inalt si reducerea pierderilor de marfa in procesul pregatirii marfurilor pentru vanzare: inventaral de despache- | tare a ambalajului si de verificare a calitétii mirfurilor; in procesul deservirii cumparitorilor: inventarul de misurare, manipulare, taieres in procesul de promovare si reclama: pentru expunere in vitrine, indica | toare de reclami; in procésul de achitare: pentru ambalare, calcule, fn. acelasi rand, el asigurd menfinerea sanitarici si protectia antiincendiari. intrebari de control 1. Definifi nofiunea de mobil si inventar comercial? Care sunt functiile lor? 2. Comentati principiile de clasificare a mobilei comerciale. 3. Ce varietifi de mobil sunt necesare pentru dotarea si pentru dotarca pastrare marfurilor in magazin si in depozitul angro4 f jului si pentru deservirea clientilor in sala de com £100 m? efectueaz’ deservirea cumparatorilor pi F virii, iar unele produse sunt comercializate cu deser | Sala de comert a magazinului este dotati cu urmitoarele varietaji de 6. Cum se selecteazi mobila si inventarul pentr zinelor? 7. In ce condifii se considera c& suprafata com } zeazi eficient? 8. Comentafi criteriile de clasificare a inventarul 9. Descriefi inventarul comercial pentru despac| mentare’ Studiu de caz Magazinul ,,Produse Alimentar mi ~ rafturi de perete — 12 unitati cu 4 polite; ~rafturi de insula — 16 unitafi cu 4 polite; - containere-crucioare — 10 unitafi cu 3 niveluri dotarea maga- lerciala se utili- lui comercial. hetarea ambala- ert a magazinului cu suprafaja comercial de ftoda autodeser- Yirea la tejghea. ~ tejghele (pentru deservire, impachetarea méirfurilor) — 6 unitati; - vitrine frigorifice — 4 unitafi cu 1 nive ~ cabine de cast — 2 unitati. Dimensiunile mobilei si ale utilajului frigorifi * dizate, inclusiv: - rafturi de perete, rafturi insular @f (@dancimea) primei polite a raftului de perete 600 {f insular 1200 mm, politele urmatoare au litimea de 500 si 1000 mir sunt standar- : lungimea 900 mm, latimea 1m, a raftului ~ containere-cdrucioare: lungimea 800 mm, latimea 600 mm; ~ tejghele: lungimea 900 mm, lajimea 600 mm; ~ cabine de casa: lungimea 1200 mm, lafimea 1000 mm. - vitrine frigorifice: lungimea 1600 mm, litimea Sa se calculeze suprafata si coeficientii de de mixfori? demonstrare a suprafetei comerciale si si se analiz 98 99 100 mm instalare si de de datsle obti-CAPITOLUL IV UTILAJUL PENTRU MASURAREA $1 CANTARIREA MARFURILOR IN UNITATILE DE COMERT Realizarea proceselor tehnologice si evidenfa mérfurilor in unitasile de comert cu ridicata si cu amanuntul necesit efectuarea operatiilor de masurare si cantirire. Masurarea se efectueaza in diferite unitifi de masura reiegind din particularitatile speci fice ale mzfurilor, inclusiv prin stabilirea masei, volumului, lungimii si altor indicatori atat la efectuarea operafiilor depozitare cat siin procesul de vanzare a mérfurilor. : In acest capitol vor fi examinate urmatoarele probleme: De ce in unitajile de comers trebuie sa cantérim gi sf masu- rm marfa? Ce tipuri de cantare i unitati de masura sunt admise pentru efectuarea operafiilor comerciale? Cum se clasificd si care sunt ceringele faja de cantarele comerciale? Din ce élernente detalii sunt compuse cAntarele: de mas’, de podea gi electronice? Care sunt regulile de exploatare a céntarelor? 4.1, Masurarea si cantarirea marfurilor in comert in conditiile moderne 0 buna parte din marfuri sunt livrate de c&tre furnizori in stare deja preg&titi pentru vanzare, fiind ambalate sau porfionate in cantitii solicitate de cumpéiratori. Totodati, mage- zinele depoziteaza o serie de marfuri ambalate in cantitaji mari (saci, cutii, Lazi), a cdror vanzare se efectueazi in cantititi mai mici, cea ce poate fi realizat cu ajutorul mecanismelor si dispozitivelor de mAsurare si cAntarire (Fig.44). {fn procesul pregatirii si vanzArii mirfurilor unitatile de comert cu amanuntul au nevoie de cAntare si dispozitive de greutate pentru determinarea masei, metru pentru misurarea hungimii, vase $i dispozitive gradate pentru miisurarea volumului. 100 Efectuatea corect a operafiilor de masurate in unitifile de mer este deosebit de important, deoarece pretul multor méarfuri este fixat in conformitate cu Sisternul International al Unititilor de Mésura ,,SI” si cu standardele in vigoare pentru “a -un kilogram, pentru lungime — un metru, pentru volum — un litru sau metru cub, in conformitate cu care se efectueaza achitarea intre furnizori gi detailisti, pe de o parte, si intre detailisti (magazitle) si cumparitorii utilizatori, pe de alt parte. Fig.44. Cantare comerciale electronice cu bara si mdnitor (indicator). Stabilirea masei produsclor se efectueaza in|baza legii funda~ mentale a gravitétii si principiului balanjei. Prineipiul balantei se bazeaza pe asigurarea echilibrului dintre masa produsului cantirit gi masa dispozitivului de greutate standard pentru cate este fixat preful le vanzare al produsului. C4ntarul este un utilaj care functioneazd in baza principiului balanfei gi este destinat pentru stabilirea masei produselor in unitatile de comert. Cu ajutorul cAntarului se efectueaz operafia de evaluare amasei prin compararea masei produsului cdntiriq cu masa dispozitivului de greutate standard, care, conform Sistpmului Internatio nal al Unititilor de Masur& este egal cu 1 kg, sau 1000 grame. De dlegerea corect’, instalarea si exploatarea utilajului de misurare 101depinde exactitatea misurarilor, corectitudinea evidentei, pastrarea mirfurilor si espectarea regulilor comerfului. Utilajul de masura si cAntirire este pe larg utilizat in procesul de receptionare, livrare, pregiitire si vanzare a marfurilor nemijlocit cumparatorilor. Utilajul de misura si cdntirire este destinat pentra stabilirea cantititii de marfa receptionate cu un grad sporit de precizie gi joacd un rol important la verificarea cantititii reale comparativ cu cea indicaté in documentul insofitor permite excluderea neajunsuri- lor de marfa, asigura determinarea cantititii precise in procesul pregitirii mirfii pentru vanzare, inkitur’ cazurile de ingelare a cumpiritorilor in procesul vanzarii etc. Pentru realizarea acestor sarcini, in comert se utilizeazi un sir variat de utilaje de misuri care in mod obligator trebuie si fie inregistrate in Departamentul Metrologie, Standarde si Control tehnic al Republicii Moldova. in conformitate cu Legea ,,Despre metrologie” , Departamentul efectueaz’ controlul si reglementeazd modu! de uti lizare a utilajului de mésurare in toate ramurile economiei nafionale. Perfectionarea si modernizarea continua a procesului tehnologic al intreprinderilor comerciale cu amanuntul necesit’ dotarea lor cu noi tipuri si modele de cntare, inclusiv electronice, cu Tinii automatizate de portionare si dispozitive de m&suri, corespunzitoare nivelului tehnico-stiinfific actual. 4.2. Clasificarea si codificarea cantarelor comerciale ‘in condifiile moderne, pentru cantarirea marfurilor se utilizeazi diverse tipuri (marci) de cntare, inclusiv céntarele electronice, care se clasificd dup urmatoarele criterii (Fig.45): 1. Conform constructiei dispozitivului de cantdrire, cantarele pot cu parghii; ¢ cu parghii si cadran; # clectromecanice (electronice). 102 mecanicii parghiilor cu brate egale si inegale. Tot of pe larg in co nerf se utitizeaza céntarele la care stabilirea masei produselor cantarite se efectueazé cu ajutorul sesizorilor tenzometrici Acest tip de cantare se numese electronice. Sesizorii fixeaz masa Incdre&turii, 0 transforma in-semnale electrice, fiind reflectaté pe monitorul canta- mului sub forma de cifre. 2. Dupé nivelul de automatizare a procesului sebim cntare # automatizate; * semiautomatizate; le cantarire, deo- # neautomatizate La cntarele automatizate cAntirirea si toate oppratiile legate de aceasta se indeplinese far participarea personaluluij de deservire; la cele semiautomatizate este automatizat doar procesul de cantirire. Cantarele la care cAntérirea sau, cel putin, una dintré operafii se face cu participarea personalului se numese cfntare oeniomatin 3. Dupa tipul dispozitivului de indicagie, cintargle se impart hi # cAmtare cu greutifi; @ cantare cu cadran: @ cantare cu scarf gradati; + cantare cu display (monitor, ecran); * cantare combinate (scard gradatd-greutiti, |cadran-greutati, displey-sonorizare etc.). Cantarele cu greutiti si cu cadran sunt cele maj simple in con structie, fiind utilizate preponderent in sala de comerf pentru cantiri- tea marfurilor in procesul vanzirii, a cAror constructie se bazeaza pe principiul parghiilor cu brate egale. Cantarele cu scat gradati se caracterizeaza prin capacitate sporita de cAntérire avand la baza construcfiei principiul parghiilor cu brafe inegale. Actualmente, unitifile le coment tot mai pe larg in condifile actuale sunt dotate cu cantare electronice, la care informatia despre cantitatea de produse cAntarita se reflect pe un monitor sau displey. 103,PRINCIPLE CLASIFICARIL CANTARELOR ‘Constructia dispozitivului Electronice, de cAntirire tenzometrice Nivelul de automatizare Semiautoma tizat ‘Neatutomatizat Modul gi locut instalirit Dispozitivul de indicatie Limita maxima de cAntirire [Pani sone] [Pintle S00ne] [Pee stoi ‘Modul de citire a indicatorilor Locul determinarit Fig.45. Schema clasificarii cAntarclor comerciale. 104 4. Dupé locul si modul de instalare, deosebdim wmatoarele grupe de cantare: @ de masa; @ mobile; * stafionare; Camatele de masi se instaleazi pe tejghel Te, pe mese; cele mobile — pe podea; cele stationare se instaleazi pe|un suport special. in grupa céntarelor de masa intra cAntarele obignuite cu greutiti, cele cu cadran, cele cu cog (suport) suspendat, cantarele optice si cele electronice cu limita maxima de cAntarire nu mai cAntarele mobile se refer cAntarele destinate cant jnare de 50 kg. La ririi unor cantitati mari de produse preponderent in saci si alte tipuri de ambalaj, iar le stafionare — pentru cntirirea autocamioanelot vagoanelor etc. 5. Dupd limita maxima de cantarire, deosebimn cantare: @ pana la 50 kg (de masa); # dela 50 pana la 5000 kg (mobile); # de 1a 5000 pana 1a 200000 kg (stafionare). Cea mai mare limita de cAntarire o reprezinta| a masei cate se cAntireste la cAntar in procesul une} 6. Dup& modul de determinare (citire) a int cantare c\ citire vizuala; citire documentara. Determinarea vizuald presupune enumerarea * de pe cadran, monitor (ecran, tablou) sau sul marimea maxima operatii, licatorilor, exist jemijlocita a date- marea indicatiilor greutatilor echilibrate. Enumerarea documentara ge efectueaza prin taparea (imprimarea) rezultatelor cantaririi pe iberarea unui bon (document). 7. Dupé locul de determinare a masei cantiri @ determinarea locala; # determinarea la distanta. 105 anda de hartie si fe:Determinarea local a masei se efectueazi la cantarele de mast si mobile, unde vanzitorul pe loc poate stabili greutatea cantarita Cantarele stafionare si cele electronice au posibilitatea de a transmite informafia despre masa céntirita la distanta: prin tije ~ cele cu parghii stafionare si prin cabluri ~ cele electronice. : Fiecrui tip si model de cAntare utilizate in comert i se atribui un cod compus din litere si cifre, ce caracterizeaza particularitd tehnice si de exploatare ale constructiei lor. Prima liter’ a codului caracterizeaz constructia cAntarelor P (P)*~ cu parghie, T (T) ~ tenzometrice. A doua ~ modul de inst Jare la locul de exploatare: M (HI) ~ de masa; P (II) - mobile, perm! tatoare, $ (C) ~ stafionare. eee Cifra care urmeazd dupa primele doud litere indicd limita maxima de céntirire: la cfntarele de masa si de podea greutatea pani la 1000 kg —in kilograme, la cfntarele stafionare greutatea de 1000 kg si mai mult —in tone. Urmitoarea litera indica tipul dispozitivului de indicatie a gre tifii: G (F) — greutiti; C (LD) — cadran (ciferblat); $ (LL) ~ cu scaré gradata. : Cifra care urmeazé dupa una dintre aceste litere, caracterizeazi modul de citire a indicilor greutfii cfntirite (1, — vizuala; 2 — doc mentard). : Ultima cifrd indica locul de determinare a masei: 3 — local, 4 ~ Ia distant. : : Literele de la sfarsitul cifrului unor modele de cantare indicd unele particularitati deosebite ale cantarelor (A — pentru automobik ‘V— pentru vagoane, Y — unificate). * —codul in limba rusi. 106 4.3. Cerinfele fata de cdntarele comerciale Utilajul de cAntirive si unitatile de masura trebuie si corespunds cerinfelor metrologice, de exploatare, igienico-danitare si estetice Fig 46). Dintre cerinjele metrologice fac parte: © Exactitatea sau precizia cdntitririi este lor de a cantari masa produsului cu abatere maxi fn limita erorii admise de documentele normative in vigoare (standardul), Precizia cantaririi depinde in mare masurd de precizia rapor- tului dintre brafele parghiilor céntaruiui. La cantdrele cu parghii cu brate ogale acestea trebuie si fie identice dupa lunlgime, iar la cantarele cu parghii cu brafe inegale bratele trebuie sailfic in raport strict 1:10, 1:100 sau alté scar. Cea mai mick abatere de la precizia in dimensiunile bratelor poate cauza erori esentiale in exactitatea canta Tirii masei produselor. Pentra toate tipurile de cantare in standard se fixeazai limita maxima a erorii admise. Abaterea dé la limita maxima a erorii admise se considera incdlcare grava a berintelor fata de cAntare si acesta trebuie s& fie supus verificarii metrologice pentru a se incadra in limita erorii admise in standard, + Sensibiltatea caractesizeaz’ capacitatea cantarelor de a ies din starea de cchilibru la modificarea fortei de greutate pe una din Platformele cantarului, de obicei egal sau mai mare decat diviziunea mica a searii gradate (2, 5, 10 grame). Cantarele cu un grad sporit de sensibilitate sunt mai avantajoase in exploatare * Calitatea constanté a indicilor de cantitire| se caracterizeaz& prin permanenfa indicatorilor la cfintitire, prin capdcitatea cantarului de a indica una si aceeasi masi la céntirirea unui produs de mai multe ori, Aceasta calitate a indicilor depinde ‘| primul rand de corectitudinea montirii pieselor $i detaliilor céntarului; care este starea sanitara si gradul de uzura a cantarului, Standardele cantarelor previid c& prismele de cuplare, inelele de legaturi si alte detalii ttebuie si fie cu laturile paralele, egale si perpendicbilare in raport cu )prietatea cAntare- 107parghiile cantarului. In cazul in care ele nu corespund aoestei cerinfe, cAntarul nu va putea asigura calitatea indicilor de cAntarire, ‘* Stabilitatea cAntarului caracterizeazA capacitatea cantarului de a-si reveni independent in pozitia initial dupa scoaterea lor intentionata din pozitia de echilibru. in cazul in care cantarul nu tsi mai recap&t4 pozitia inifiala, pe platforma din partea opus abaterii indicatorului de echilibru al cantarului se instaleazi o greutate de control cu capacitatea egal cu masa erorii admise conform standardului. Precizie, Ee voy ye Viteza de } vi exactitare De exploatar Specializarea ivilitatea {| Siguranjal} Rezistenta |] Cantarcior v ¥ Materia Materiatal |} [[Comoditatca primi protector conan Ceringe estetice tr roma] Fig.46. Cerinfele principale fata de cantarele comerciale. 108 Din cele mai importante cerinfe de exploat: fac part * Viteza maxima de cantirire ~ caracte' cantarelor de a determina intr-o unitate de timp mai sului cantérit. In ceea ce priveste viteza de cantiri particularitatile constructive ale cantarului. Sporir tire in cintarele cu parghii este asigurati de meea zare (frdinare) care reduce numarul oscilafiilor ac librarea rapid. Prin vitezii maxima de cAntarire se rele electronice, care nu numai cA rapid cantaress dar si elibereaz un bon cu indicarea costului prod © Vizibilitatea indicatorilor cantiririi con: constructiei cantarului de a asigura vizibilitatea indicd masa cAntarité la cfntar atat din partea vat cumpériitorului. Din aceste considerente cadranul si monitorul sunt cu doua fefe, acul indicatorull culori aprinse, cifrele pe monitor, pe panoul masei, costul mérfii, la fel sunt de culori aprinse. Cant caracterizeaza printr-un nivel mai redus de vizibil cintaririi, deoarece masa se determina prin suman gradate gi a greutafilor instalate pe suportul de gre Cerinfele sanitaro-igienice un ansamblu de| misiunea de a asigura utilizarea cantarelor fara ca feze asupra calitifii produselor cantarite. Aceste re fati de cantare izeaza capacitatea scurt masa produ- ite importante sunt a vitezei de canta- ismul de amorti- lui si asigurd echi- levidentiaz’ canta- masa produsului sului cAntiit, i in comoditatea lispozitivelor, care zAtorul ‘Antarului de masa lui este colorat in indicand pretul si wrele de podea se ate a indicatorilor fea indicilor scarii tt restrictii, care au icestea sé influen- rrinfe se referd la materia primé din care este fabricat cantarul si la patria protec- for care twebuie sa nu intre in reactie cu marfurile oxideze, astfel déunandu-se calitatea marfurilor. Alt ditatea igienizarii cantarelor, inliturarea restului ea prafului de pe platforme etc, Antarite, sé nu se laspect este como- \de marfa, sterge- Ceringele estetice includ unele restriefiifa{& de efntare, privind P' forma, constructia $i culoarea. Se recomanda vo} felul urmator 109 irea cantarelor in© rosu — pentru sectiile de vanzare a produselor de carne si semifabricate; ¢ albastru — pentru sectiile de vanzare a produselor de cofetirie; verde — pentra magazinele si sectiile de vanzare a de legu- melor si fructelor. 4.4, Dispozitive de masurd a greutatii, Tungimii si volumului Cantarele comerciale sunt destinate pentru cantérirea marfurilor 4n procesul receptici, porfionarii, ambalarii (impachetétii), inclusiv pentru deservirea cumpiritorilor. Pentru a efectua cantiirea, cAnta ul trebuie si fie dotat cu un set de greuti{i. Greutiifile sunt dispozitive speciale, a cdror capacitate este coordonata cu Sistemul inter nafional al unititilor de masuri la care a aderat Republica Moldova, determinatd in kilograme si derivatele de la un kilogram. Greutatile se utilizeaz pentru stabilirea masei la cAntarele cu parghii cu brafe egale si inegale si se deosebesc prin gradul de precizie gi destinatie. Fiecare cAntar este dotat cu. un anumit complet de greutai in depen- denfi de profilul magazinului gi particularitafile marfurilor cantatite Dupii gradul de precizie, greutajile se subimpart fn cinci cate gorii, Peptru cAntirirea marfurilor de uz curent in unitafile de comert se recomanda a fi utilizate greutifi de categoria a treia. Totodat pentru mirfurile din pietre scumpe, metale prefioase se utilizeazd greuttfi cu un grad mai inalt de precizie. Conform destinafiei, greutitile se impart in: + greutiti cu destinatie comuni pentru cAntarele de masa; greutifi conventionale cu tiietura radiala pentru cdntare! mobile (marfare); 7 greutiti-model pentru controlul exactitatii indicatiilor cn- tarului $i controlul greutifilor. 110 reutifile cu destinafie comund sunt corpuri pete in forma de cilindru cu. gaurd si maner pentru comoditatea caror pere| manipulatii, ai sunt turnafi din font sau ofel carburdt. Gaura serveste Pentru turnarea cavititii — metale grele cu densitate relativ joas& (moi), pentru a se putea regla precizia greutatii #} conformitate cu hominalul fixat in standard. Dupa verificarea precigiei greutatilor pe gaura de turnare a cavitafii se imprima sigila (plomba). Masa nomi- naki a greutitilor cu destinafie comuna este de 5,| 10, 20, 50, 100, 200, 500 grame gi de 1, 2, 5, 10 kilograme. Greutéfile convengionale sunt niste coxpuri metalice in forma de cilindru plat cu gaura pentru turnarea cavitatit si cu o taieturd radial pan la centrul cilindrului, meniti si asigure comoditatea fixacii pe suportul pentru greutifi a cdntarului. Pe fafa greutitilor se marcheazA corelatia dintre masa nominala si cea cAptiritd la cantarul cu parghii cu brafe inegale — cdntarele mobile (mirfare), de obicei 1:100, unde greutatea cu masa nominal de 1 kg cantireste produse cu masa egal cu 100 kg, Greutiitile conventional ‘i de asemenea se sigileaza. Conform standardelor, masa greutatilor cbnventionale este de 100, 200, 500 grame $i de 1, 2, 5 kilograme. Greutétile-model sunt utilizate penivu verificaréa preciziei greu- ilor comune $i relative. Se caracterizeaza printr-un grad sporit de precizie, sunt confectionate din otel carburat finisate| cu metale inoxidabile, iar cele cu masa mica — din aliaje din aluminiu. Cu greutati- model sunt dotate atelierele de reparatie si laboratoarele de verificare metrologica a cntarelor i greutitilor. ‘Vanzarea unor grape de marfuri nealimentare poate fi efectuata doar cu ajutorul dispozitivelor speciale. De exemplu, la vanzarea fesuturilor, panglicii, covoraselor etc. se utilizeaza| dispozitivele de } misurd a lungimii in forma de righi gradati — metrul, confectionat Jemn sau din metal, Metral din lemn este un dispozitiv confectionat in forma de banda dreptunghiulara din lemn de specii tari (stejaf, ulm), in forma i rigl4 cu gradatie pe ambele parti — de la 1 pani Ia 100 centimetri udsi capetele tntarite cu plici metalice, pe care se fixeazi sigila de verificare a preciziei. Discretia gradatiei minime pe rigl& nu poate fi mai mare de 0,5 centimetri. Metrul din lemn poate fi dintr-o bucati sau pliant, cu latimea uniforms, fara indoituri, cu fata neteda, curati, fara deteriorari (agchieri, crapaturi etc.). Metrul din metal se utilizeaz’ pe larg la vanzarea marfurilor pentru constructie. Metrul din metal este confectionat din banda dreptunghiulara metalica in forma plianta. In cele mai dese cazuri se utilizeaz ruleta cu banda de ofel, care poate avea dimensiunea de Ja 3 pan’ la 10 metri ‘Metrul din lemn trebuie pistrat in locuri uscate pentru anu fi deformat, iar metrul din metal pentru a nu se oxida. Vanzarea unor mérfuri lichide poate fi efectuaté doar cu ajuto rul dispozitivelor de masurare a volumului acestora. Pentru miisura. rea yolumului mirfurilor lichide se folosesc pahare, cini, ulcioare, garafe etc. din sticli, material plastic sau metal cu gradatie in mil litri sau litri C&nile din metal se confectioneaz’ din aliaj de aluminiu cu volumul de 0,25, 0,5, 1,0, 2,0 litri. Cana reprezinté cu cilindru cu mdner sau toarti speciali..Cana este gradata, volumul se indica in litri gi se foloseste la vanzarea produselor lichide, inclusiv a laptel evasului, gazului lampant etc. Canile gradate din sticHi pot avea volumul de 0,25, 0,5 litt Cana are forma unui cilindru sau semicon cu maner, a crui margine este marcati, fapt ce indic& volumul in litri. Se foloseste la vanzarea derii, cvasului si a altor bauturi. Ulcioare si garafe (vase) gradate se confecfioneazi din sticla si din material plastic. Capacitatea lor este de 0,5, 1,0, 2,0 etc. litri, Se utilizeaz4 pentru vanzarea produselor lichide alimentare si nealimentare. Pahare gradate sunt confectionate din sticl4 sau din material plastic, avnd forma cilindric& sau conic cu volumul de 0,05, 0,1; 0,2, 0,4, 0,5 litri. Se folosesc la vanzarea sucurilor, bauturilor rcor toare si alcoolice (rachiu, vin, bere etc.). 42, 4.5, Cantarele de mas& cu cadran In conditiile moderne in comert se utilizeaz’ cAteva tipuri (modele) de cfntare de masa cu cadran. Acestea se utilizeaza atat la locul de iucru al vanzitorului, cat si la pregitirea preaabla a marfu- lor pentru vanzare. Cantarele de masii functionepza in baze principiului balanfei cu sisteme de parghii cu brafe|egale; ultfel spus, pentru a cantari un produs cu masa egala cu | kg vom avea nevoie de un dispozitiv de greutate identic’ cu masa nominala. Cele mai raspfindite cdntare de masa cu cadran sunt a) cantarele cu dowd platforme cu limita maxima de cantirire de 2 kg (PH-21113) gi de 10 kg (PH-101113); b) cdntarele cu 0 platformé cu limita maxima de canta 3 kg (PH-31L13) si de 6 kg (PH-61113), c) cu cog suspendat cu limita maxima de (BIHLL-20). re de Antirire de 20 kg Constructia cantarelor de masa cu cadran PH-10H13 Mecanismele si dispozitivele constructive ale cantarelor de masi ‘cu cadran (Fig.47) Suit ésamblate pe o baz sau rama special, acce- Jul libé la ele.fiind inchis de carcasa metalic a cdntarului. Mecanis- mul de baza al cantarelor este parghia principal, cu brafe egale — _Gibla, in forma de coromasla (1). Parghia principala este asamblata ‘prin intermediul prismelor triunghiulare (2) pe. 4 portul (3) montat pe baza cAntarului (4), Fixarea parghiei cu suporthil se efectueaz cu ajutorul inelelor de legitur’ (5). La randul lor capetele parghiei prin- ‘ipale, prin intermediul prismelor triunghiulare si inelelor speciale \@), se cupleaza de o parte cu parghia de marfa (7) si de cealaliz parte cu parghia de greutifi (8). Prin intermediul tijei (barei de ‘egitura) (9) parghia de marfa se cupleaza cu evadrantul (10), care. ‘prin intermediul. bragului mare Wii fortha.de.ac indicator (11) deter- Ting masa produsului in limita sctirii gradate (12) a cadranului (13). Parghiile de marfa si gieutdti sunt Guplaie cu ajutorul strunelor (14) 113cavitatea (19), destinatd pentru reglarea pozifici dcului. Pe careasa cAntarului (20), din partea vanzAtorului, este instalat nivelmetrul (21), un dispozitiv cu ajutorul c&ruia se instaleaz& tantarul in pozitia orizontald (bula de aer trebuie si fie in centrul nive Baza cfntarului este instalati pe douk per 22) cu piulite si contrapiulife (23), cu ajutorul fixeaza in pozitie orizontald dupa nivelmetru,_ Indicii cantitéfii cAntirite se determina cu ajutorul eadranului cu scar gradata dubla cu discretia de 5 grame pentru a se vedea \dicatorul masei din partea vanzitorului si a cumpératorului, Pentra fixarea sistemului de parghii cantarele sunt inzestrate cu dispozitiv de blocare (fixare) (24) Ja transportarea cfntarelot. Mecanismul de Parghii si dispozitivele cantarelor sunt inchise intr-o ¢areasi metalica, Pe care se monteaza tija destinat’ pentru fixarea sigiliului de control. care asigura balansarea si cAntirirea produselor in cantitaji mai mari de limita maximal.a sc&rii gradate. ~~ Constructia cdntarelor de masa cu cadran PH-3113 (Fig.48) hu se deosebeste esential de constructia cantarelor elt doua platforme. Cantarul este compus din baz (rami), pe care |prin intermediul suportului, cu ajutorul prismelor triunghiulare |si a inelelor de legiturd se fixeaza parghia principal. Pe capitul parghiei principale se cupleaz parghia de marfi. Pe parghia de marfS se instaleaza platforma de marfa, Parghia de marfi, cu ajutorul tijei se cupléazi cu sistema evadrantului si cu amortizorul, sau eu dispozitivul de franare, care reduce numérul de oscilajii ale acului indicator. Amortizorul este instalat sub platforma de matfa si serveste| pentru reglarea Petioadei oscilatiilor acului indicator. Cantarele sunt inzestrate cu adran dublu, cu scari gradata de forma sferica pe care se indica ita maxima de cAntarire (3000, 6000 etc.), cu discrpia de 5 grame. in partea de jos a cadranului se afla “, din camera de tarare se extrage cavitatea, pand ce acul se.va {24 1a poritia .0". Dupa ce s-a incheiat reglarea pozitiei acului, se inghide camera de tarare, se instaleazA platforma pentru greutati si se ia acului indicator la ,0¥, se efectueazi ilatii ale acuiui indicator al cadranctui. iru amortizoru- Iki, dispozitivului cu ulei care este cuplat cu parghia si platforma de_marfii. Pentru a se regla numirul de oscilafii, cdntarul se scoate forfat din pozifia de echilibru, dupa ce se analizeazd numérul de oscilatii ale acului. Dacd acul indicator nu se opreste dupa 3-4 oscilafii, atunci se scoate platforma de marfa, sub care se afla piulija de reglare a amortizatorului, care se roteste contra acului ceasornicului si, invets, in directia acului ceasornicului, daci numarul de oscilatii este pani la 3-4 oscilafii. Dupa reglarea numarului de oscilatii platforma d marff se instaleaz 1a locul initial. Numarul oscilatiilor trebuie si corespunda cerinfelor standardului gi se afld in limita de 3-4 oscilatii, dupa care acul trebuie si se opreasca la pozitia 0 in procesul exploatarii cAntarelor.de mas trebuie si se res pectate un sir de reguli, inclusiv: a) inainte de.efectuarea cAntiririi-vanzAtorul trebuie'si fie.con- vins de faptu! cf.cAntarul este corect instalat si reglat; b) pe parcursul zilei vanzatorul trebuie si verifice fn repetater randuri corectitudinea instalarii si reglarii cfintarului;. ¢) cantitind mharfa la cantarul de masa, yanzatorul trebuie si utilizeze cit mai putine greutiti, s& respecte limitele (minima si maxim®) de cfntirire in functie de parametrii tebnici ai cantarului 4) indicatorul masei cantarite 1a cAntarul cu_cadran’sé citeste din pozitia perpendiculard fati de cadran, pentru a nu se admite ero: comparativ cu.raasa real cAntari ) pentru cAntitirea masei neto (atunci cfnd marfa se cAntareste in anibalaj'Sa0'ih pungi de hartie), pe platforma de greutifi se va aseza ambalajul de aceeasi capacitate, adic o bucatl de hartie de acelasi for mat, sau inifial sé Va cfntari ambalajul pentru a se scoate din masa bruto; f) in limita sctirii gradaté cAntirirea se efectueaza fara greuta 2) dupa fiecare operatie de cintarire platforma de greutati trebui eliberat de greutati, iar acul tebuie s& se fixeze in pozitia ,0"; ‘h) cAntarirea marfii im”ambalajul cumparatorului (bitelii, vase etc.) se efectueaz’ cu atentie, pentru a nu se depigi cantitatea si citati, deoarece returnarea din vasul cumpardtorului este interzisa; i)_marfa se aranjeaza in centrul platformei cu atentie; 118 J) pentru cantirire se utilizeazé num: late in modu stabilit; BD) cadranul gi scara gradata din p. ai greutiti standarde, sigi- ea cumpératorului trebuie ine vazult, 84 nui fie acoperit cui produse, indicatoare de piét ete. k) platforma pentru produse trebuie si fie curata, far resturi de produse cAntarite anteri 1) se interzice taierea, decuparea si platforma de marfa a céntarului. in timpul pregatirii pentri’ hictu si i marfurilor o atenjie deosebita trebuie si ambalarea marfurilor pe i1_proceshll de cAntirire a fie acordaté regulilor de protectic a muncii. Vanzétorii si alte categorii de personal implicati in procesul de c&ntarire a marfurilor trebi ie SA cunbasca constructia cfntarului, si fie admigi pentru executarea funcfiilor de serviciu numai dupa ce au ascultat instructajul introductiv (ehnica securitafii si protectia muncii, cu fixare: registra special, unde isi pun semnaturile instructajul si persoana care a fost instruita, 4.7. Cantarele electronice la locul fe munca privind datelor ine-un persoana care a efectuat Cantarul electronic functioneaza in baza interactiunii unui sistem de parghii si a blocului electronic, care asi: cantare electronice (Fig.49). CAntarele electronice se deosebese: © dupi limita de cantarire: ~ cu limita maxima de céntarire 6 kg (BE-6TE, BE-6TE.2); - cu limita maxima de cAntarire 15 kg (BE-15 BHY-2/15-1T). * dupa particularititile functional nirfii cu scoaterea informatie’ pe monitor; 119 igurd tansformarea masei in impulsuri electrice i prezentarea pe indicator-mohitor (displey) in forma cifricd. In comert se utilizeaza diferite tipuri si modele de E, BE-15TE.2, determinarea masei cu scoaterea informatie pe monitor; determinarea masei si a costului determinarea masei, cos-tului, scoaterea informatiei pe monitor si eliberarea bom mafia despre cantitate si costul marfii cantiite. I" a: * in funefie de posi faird dispozitive de conectare si cAntare dotate cu dispozitive de conectare 1a masina de casa si la centrul de calcul local sau centralizat al magazinului. * in functie de sursa de energie utilizata, se deosebese: cantare cu-conectare la refea electric si cfntare cu sursi de energie autonoma (functioneazi pe baza acumulatoarelor), * in funefie de modul de instalare, exist: c&ntare porta- tive, mobile (Fig.50) si stationare. Cantarele electronice de tip BE-ISTE.2 si BHY-2/15-IT, indeplinese urmitoarele functii: ¢ determinarea sumei pentru masa cAntarita; ¢ memorizarea prefului pand La opt atticole (produse); aes / 120 * compensarea masei ambalajului maxima de 6 kg — pani la 2 kg; cu Skg, Pentru modelele cu timita ita maxima de 15 kg — pand la @ exploatarea in complex cu maginile de casa, C&ntarut electronic de tip BE-ISTE.2 este dompus din urmatoarele elemente (Fig.51): tarului electronic BE-ISTE.2: (monitor); 3 ~ platforma pentru marfi; ‘oruluis 5 ~ surupuri db asamblare a are; 7 — cablu de transmisi 4 — bara de asamblare a barei; 6 — dispo: la mor 11 ~ cablu cu fig de electric. conectare ta refeaua electri L intrerupator Dispozitivul de cantarire cu sistema de parghii care se fixeaz pe rama (i) cAntarului. Pe dispozitivul de cantirire se instaleazi platforma pentru marfa (3). Platforma pentru marfii se sprijind pe mecanisinul parghiilor. Mecanisr a din parghia prineipal4 si dova parghii 124secundare cu brafe inegale. Parghia de bazi (principala) este cuplata la dispozitivul de transformare a eforturilor de la cAntarirea marfii in semnale electrice. Semnalele de la mecanismul de transformare se transmit blocului electronic. Din blocul electronic sub forma cifrica se transmit pe monitorul (displey-ul) (2) céntarului informatiile despre masa (cantitatea) cAntarita gi suma. + Rama céntarului este instalati pe patru picioruse cu lige (8 © Pe rama cantarului este fixat intrerupstorul electric (12) si cablul cu figa de conectare la reteaua electric (11); ¢ Nivelmetrul (9) si mecanismul cu surupuri (5) de cuplare a barei (4) indicatorului cu dispozitivul de cAntarire si priza de conectare la sistemul de cuplare cu masina de casi (6). Priza de conectare si cablul plan (7) al barei dispozitivului indicator. ¢ Indicatorul (monitorul, displey-ul cAntarului) este dublu include trei blocuri cu informatie: blocul masei unde se indica greu: tatea produsului cAntérit-cu o precizie de pana la 2-5 grame in dependenti de limita maxima de cAntarire; blocul pretului care est dirijat prin intermediul dispozitivului (tastaturii) de manipulare a pretului in funcfie de produsul concret; blocul sumei unde se pre zinta informatia despre costul produsului cAntarit. Blocul electroni al cAntarului este destinat pentru inmuljirea masei marfii la pret fixat pentru unitatea de masuré respectiva ispozitival de manipulare (dirijare) a lucrului cAntaruh include urmatoarele taste functionale (10): Y 18 ~tastele cu funcfii de memorizare a pretului celor mai solicitate produse; Y 0029 — taste de manipulare cu pretul; v C —tasta cu functii de anulare a informatiei din blocul wpret” gi ,,sume 122 marfii din blocul memoriei cantarului; cretiei masei de la 1 gram la grame. Y 'T ~este destinata compensarii si anulrij masei ambalajului (tarei), pentru calcularea masei ,neto”s Y 1 -este destinaté pentru conectarea si degonectarca indica~ torului (monitorului) cAntarului: YM ~are functia de comutare a regimuluj de memorizare a preqului celor mai solicitate produse (1+8); Y 0-~ se utilizeaza pentra reglarea indicatorilor blocurilor wmasa”, ,.pre{” si masa” céntarului fn stare de repau: ‘Tasta ,,T” - compensatorul masei ambalajului este destinatii Pentru echilibrarea cfntarului fn stare de repaus (farfi marfa) si pentru compensarea masei ambalajului la eliberarea mérfii in ambalajul cumpéiraitort Tasta ,,C” — corectie este destinata pentru produsului cantarit anterior. CAntarul de tip BHY-2/18-1T este un dispdzitiv de cantarire cu functionare neautomata si poate fi utilizat in pl Ja preambalarea si vanzare marfarilor tn magazin comercial, inclusiv in alimentafia publicd Constructia cantarului de tip BHY-2/15-1T cu alte modele. Totodata cAntarul dispune de un sir nale cu destinatie speciala, inclusiv: ¥ > 0<—are functia de anulare a dateior indicate pe monitor blocul ,,mas Y Tse utilizeazi pentru compensarea gre| balajului, atunci cand se cunoaste masa ei; Y +~are functia de sumare a costului si ntmérului de cum- pardturi; Y =~ este destinata pentru scoaterea pe m sumar al cumpératurilor si a numérului lor; Y PI si P2 — au functia de introducere $i ex: lanularea pretului ‘ocesul comercial si fn alte unitagi iste asemanatoare de taste functio- tii (masei) am- jonitor a costului ludere a profului YK ~ indeplineste functia de modificare 4 intervalului dis- 123,4.8. Regulile de pregitire pentru Iucru si exploatare a cAntarelor electronice Pregiitirea cAntarelor pentru lucru se incepe cu verificarea in- tegritatii plombei gi aspectului exterior in urmtoarea consecuti C4ntarul se instaleaz pe un suport rezistent, far vibrafii; @ in pozitie orizontala cantarul se instaleaz& cu ajutorul picio- ruselor si al nivelmetrului. Ordinea de instalare este identic’ celei a cAntarelor de mas cu cadrar ‘@ Cuplarea la reteana electric’ si punerea in functiune a tntre- rupitorului. ¢ -inainte de cAntirire cu ajutorul tastelor de dirijare a pretului se fnregistreaz pretul care se va demonstra pe monitor; © Diipa aranjarea marfii pe platforma c&ntarului, in blocul masa” si in blocul ..suma” apar cifrele cu indicarea greutafii gi a sumei care va fi achitatd de cumparator. ¢ Lacntirirea marfii in ambalaj, in prealabil se compenseazi greutatea ambalajului cu ajutorul tastei ,,.7” — compensatorul masei ambalajului. in acest scop, ambalajul fara marfa se aseaza pe platforma cAntarului gi se apasa tasta ,,compensare” (T), dupa ce pe monitor in blocul ,,masa” apar cifrele “000”. + Pentru a iesi din regimul de compensare a masei ambalajului se apasi tasta ,compensatorului masei ambalajului”.si informatia precedent’ a masei ambalajului se anuleaza; @ inainte de cAntirirea fiecdrei mérfi noi este necesar si fie apisati tasta ,C” — corectie si fnregistrat prejul produsului cantarit; ¢ Platforma cAntarului si marfa cntariti nu trebuie si se ating de obiectele din apropiere, pentru a nu devia masa cAntiriti de cea reali; + Firul electric si fisa de conectare la refea trebuie sf fie fara defectiuni; + Priza trebuie sd fie conectati 1a conturul cu pamantul; + Personalul trebuie si cunoasca regulile protectiei mun 124 4.9. Cantarele mobile si static C4ntarele mobile (mirfare) si stationare cantarirea mérfurilor cu greutate si volum mare, nare unt destinate peniru Ele se utilizeazi la receptionarea gi livrarea marfurilor in depozitele angro si cu amanuntul (fig.52,53), Dupii modul de instalare la locul de muncii la 2 ton ¢ cAntare stationare — capacitatea de la 2 mai mult. Cantarele stafionare se instaleaz in locuri s} special. Ele sunt destinate pentru cAntarirea aut goanelor. Dupat dispozitivul de indicafie a masei mit part in: @ cantare cu scara gradatii; ¢ cantare cu cadran; = cAntare cu monitor. Dupa criteriile de functionare, avem dou ti © cu parghii; electronice, Cantarele de podea si cele stationare reprezil masurd (de cAntirire) a masei produselor, a cr bazata pe principiul balanfei cu parghii cu b destinate pentru determinarea masei in cantitati m tacterizeaz prin aspecte constructive specifice. se deosebes: ¢ cAntare de podea ~ cu limita de cantirire de la 100 kg pana tone Ia 200 tone si ciale, pe un suport camnioanelor si va- Lfurilor, ele se im- uri de cantare: ta niste utilaje de r constructie este ‘ate inegale. Fiind ari, acestea se ca- lecanismele gi dispozitivele cantarelor sunt montate pe o rami afte, care prin 1 suporturilor speciale, se asamble; principale ale cantarelor de podea si stationare, Mecanismul de parghii consta din parghi: micd. Parghiile sunt cuplate prin intermediul pri sare si inelului de legaturd. Capetele parghiil 125 24 mecanismele mare si parghia melor de balan- It se sprijina prinintermediul prismelor pe rama (baza) cAntarului, iar capetele p: ghiilor in locul fixarii cu rama sunt cuplate, prin intermediul prismelor, cu suporturile cu umerare suspendate pentru instalarea platformei cAntarului. Platforma cu picioruse se sprijina pe suporturile suspendate ale parghiilor. Parghia mare este cuplati prin intermediul unui ine) sau tija special cu alt sistem de parghii — coromésla cantarului, care este impérfii in doud brafe: braful mare si braful mic. Pe bratul mare al coromislei cAntarului la cAntarele marfare se fixeazi sedrile gradate: — una sau doud in dependent de tipul si constructia dispozitivului de cfntirire. Pe braful scurt este instalat mecanismul de tarare sau reglare (echilibrare) a cantarelor in stare de repaus. Pentru fixa rea sistemului de parghii se foloseste dispozitivul de fixare a meca. nismelor (aretirul) cdntarului in limite stricte. Fig.52, Cantar de podea cu scar& gradaté. Indicatorul de echilibru al cantarelor const din 2 parfi: partea mobil si imobil& (nemiscata). Partea imobil a indicatorului este fixata pe rama sau carcasa cAntarului. La unele tipuri de cantare (de exemplu, PII-S0OP13), scara gradat’ se cupleaz prin intermediul prismelor, cu suportul pentru greutti pentru echilibrarea cu ajutorul 126 greutatilor a masei méirfurilor, care depaseste limi gradate, Pe rama cantarelor se monteazi nivelmetrul tate metalicd, cu ajutorul cAruia cAntarul se instale: Pentru fixarea platformei instalate pe supo} izeazii dispozitivul de blocare. Cantarele patru picioruse fixe C&ntarele stationare se utilizeaz& pentru cnt nelor incrcate cu marfa la depozite de constructii, Cantarele stationare se folosesc, de as} cai ferate pentru cAntirirea vagoanelor primite ct cum ar fi carbunele, cimentul, Fig.53. Cantar stationar cu scar gradai CAntarele pot fi cu scara gradata, cu cadran gi istrare docurnentara) cu urmatoarele limite maxit 10, 15, 30, 60, 150 tone. Cantarele stationare pentry camioanelor se instaleaza pe o temelie sau pe un ca platforma cAntarului si se afle la nivelul supra! mantului), , unele produse alimentare si cere a maxim a sca — lantul cu greu~ az in pozitie ori- turile suspendate sunt instalate pe irirea autocamioa- in unele magazine cu marfuri menea, Ia statiile diferite marfuri, onitor (cu inre- me de cAntirire: cAntarirea auto fundament, astfel fei podelei (pa- Platforma se sprijina pe parghiile care sunt cuplate cu ajutorul mecanismului de transmitere si al tije, cu mecanism telor despre cAntatire (scara gradata, cadran). Céntare! rea vagoanelor sunt dotate cu sine speciale pentru mi: 127 indicator al da- Je pentru cAntiiri- area vagonului.4.10, Regulile de exploatare a cAntarelor mobile si stafionare Instalarea cAntarelor Ja locul de lucru se incepe cu pregitirea (alegerea) locului pentru instalare. in unitijile de comert se alege un loc cu acces liber pentru efectuarea operafiilor de cAntirire, iar suprafata — ffrd inclinafii esentiale de Ia starea orizontalé. fn pozitia orizontald cantarul mirfar se instaleaz cu ajutorul izolirului. fn caz de abatere de la pozitia orizontala, sub ram sau picioruse se instaleazi plici metalice sau alte materiale durabile, capabile si asigure rezistenta la limita maxima fn timpul cnt ‘Dupa instalarea cdntarului orizontal se deschide mecanismul de blocare gi aretirul. Echilibrarea cAntarului in stare de repaus se efee tueazi cu ajutorul mecanismului de tarare prin rotirea cavitétii com puse din dou greutifi mobile. Pozitia de echilibru se fixeaza prin rotirea greutifilor de cavitate una spre alta. Indicatorul de echilibr mobil si imobil trebuie si coincida. La cAntirirea marfii este necesar sa fie respectate urmitoarele reguli: a) sistemul de parghii trebuie si fie blocat; b) marfa se aranjeaz atent, proportional pe toat suprafata pla formei si nu trebuie s& se sprijine de coloana (bara) verticala a cin taruh c) pana la aranjarea tuturor marfurilor aretirul trebuie si fie inchis. Aretirul se deschide dup tncdrcarea marfii pe platforma cAntarului; eee d) cAntiirea in limita scBrii gradate se efectueaza fair’ greutii, $n cazul depasirii acesteia — cu ajutorul greutitilor; e) inainte de a lua marfa de pe platformi, se blocheaza sistemul de parghii. 7 fn procesul de exploatare a cAntarelor stafionare trebuie si se respecte un sir de reguli speciale, reiegind din faptul ci acestea sunt deseori instalate la loc deschis sau sub un acoperig special, inclusiv: 128 a) cAntarul trebuie si fie pazit de nimerirea, pe timp de ploaie sau de ninsoare, a apei in sistemul de parghiis 6) inainte a efectua cdntirirea mrfurilor tn) autocamioane sé cAntéteste masa camionului fara marfa $i masa ambalajului (atunei cand marfa este ambalaté fn [azi, butoaie etc., pentru a se putea stabili masa neto cantarita); c) se atrage atenfie la starea platformei cantarul Ja starea camionului, astfel ca acestea si nu rilor cAntari d) autocamionul, vagonul trebuie s& se fixezq pe mijlocul platformei cfntarului Jui — si fie curata, nfluenjeze masa marfu- 4.11. Controlul respectarii regulilor de cantarelor si a unitatilor de masura -xploatate a n comert in procesul de exploatare a cAntarelor si a unjtajilor de ma nunilafile de comert se atest unele abateri de la normele si regulile prevazute de standardele in vigoare. Pentru inlaturdrea incalcarilor si abaterilor de la normele de exploatare stabilite in Republica Moldova se efectueazi controlul de stat, controlul departamental si controlul din partea administratiei publice locale. Controlul de stat privind respectarea regulilor de exploatare a cantarelor si a unitifilor de masurd este efectuat de cdtre Departa- mentul Metrologie, standardizare si control tehnid prin intermediul laboratoarelor de control al gi personalului de inspectori-controlori. La executarea controlului o atentie deosebita se dcord examinarii aspectului exterior al utilajului de misura si cfnfirire, se verificd sigilarea gi corespunderea acestuia cerintelor metrologice si sanitaro- €, respectarea cerinfelor privind inregistrarep tipurilor $i modelelor de cfntare utilizate in unitagile de comer}, fespectarea perio dicit&tii sigilarii etc. in conformitate cu Regulile de utilizare a cantarelor sia unitatilor de masurd, intreprinderile comerciale sunt obl fate s& organizeze 129periodic verificarea corespunderii cAntarelor si unitétilor de misura cerintelor metrologice si de exploatare, dar nu mai rar de o data in an. fn procesul controlului cantarele sunt verificate dacd corespund cerinfelor de exploatare, cerinjelor metrologice (inclusiv: preciz sensibilitatea, permanenta, stabilitatea) si celor i Verificarea cantarelor se efectueaza in urmitoarea consecutivitate: + Verificarea aspectului exterior al cAntarului CAntarul trebuie s4 corespunda urmatoarelor rigor a) Carcasa cantarului trebuie sf fie integra, sticla cadranului si fie ffrd cripituri, scara gradata sa fie explicit’; b) Acul indicator al cadranului trebuie sa indice aceeasi grew tate pe ambele piirti ale scUrii gradate pe cadran; ¢) Scara gradati a cadranului tebuie s& fie cu diviziuni clare, pronuntate; d) Acul indicator nu trebuie si fie defectat, adic si aiba indoituri. ¢ Verificarea lucrului mecanismelor céntarului Indiferent de greutate in limita de cantarire, numarul de oscil ale acului indicator nu trebuie si depiigeasc’ 3-4 semioscilatii. Osci- lafiile trebuie s& fie uniforme, acul trebuie s& se miste tn ambele parti, Riri a se atinge de sticli sau de cadran pe toati scara gradata. ¢ Verificarea cAntarului in stare de repaus fn stare de repaus se verificA permanenta echilibrului. Pentru aceasta, cantarul se scoate forfat din starea de echilibru prin apasarea platformei, de greutafi, iar apoi a platformei marfare. Dupa aceste operatii, acul indicator al cadranului trebuie s& revind in pozitia 0”, ffird abateri de la pozitia inigiala. ¢ Verificarea cAntarulul incdreat a) la 1/10 din limita maxima de cantarin b) la limita maxima de cAntirire. Verificarea indicilor cAntarului inedreat cu greutiti in raport de 1/10 din limita maxima de cAntirire se efectueaz’ cu doud (una) greutiti model cu capacitatea de 1/10 din limita maxima d cantirire a cf cAntarul: arului. Verificarea include examindrea corespunderii cerinjelor privind precizia, permanenta, sensibilitatea si stabilitatea. In procesul verificarii greutifile se fixeaza in diferite Pozitii pe platformele (platforma) cAntarului (Fig.54), examinandu- se daca eroarea nu depaseste limita admis& pentru modelul de cantar concret. CAntarul se considera ca determina cu precizie greutatea dacd abaterea acului de la pozitia ,0” a scBrii gradate nu depaseste ¥4 de diviziune mica a acesteia. La verificarea 1/10 din limita maxima greutaifle se aranjeaza in 7 pozifii pe platformele (platforma) cantarului. Fig. 54. Pozitia greutatiior in procesul veriffearii ‘cantarelor cu platforme. Verificarea céntarului la limita maximi de ie se efec- lueaza cu greutiti-model cu capacitatea totald care ¢orespunde intarului. La verificarea cantarului la limita ile (greutatea) se aranjeaza in centrul plat- formelor (platformei). in toate pozifiile indicii greutatii acului cadra~ f; nului nu trebuie si depdigeascd eroarea (limita) cia —% de divi iune mica a scarii gradate. 130 131Controlul cAntarclor se efectueaz’ periodic de citre specialistii intreprinderii comerciale si ai Departamentului (comisiei) de comert al organelor publice locale. 4,12, Selectarea tipurilor de cantare gi -determinarea necesitiifii in cantare pentru dotarea unititilor de comert Selectarea tipurilor si modelelor de cAntare pentru dotarea unitatilor de comert se efectueaza in conformitate cu Normele de dotare tebnicd a unititilor de comert cu utilaj gi inventar. Pentru magazi nele, care dupa parametrii de suprafafa, sortiment ete. nu corespund nomenclaturii de magazine-tip sau se deosebesc esenfial de ele, dotarea se eféctueazi prin metoda calculelor tehnico-economice, La stabilirea numirului necesar de utilaj de cAntirire in magazinele cu autoservire se va fine cont de faptul cd cdntarele urmeazi a fi instalate pe tejghelele de deservire, la locurile de receptionare si de portionare (ambalare) a mirfurilor in magazin. De mentionat ci magazinul trebuie sa fie dotat obligator si cu un cantar de control si cu unul de rezerva, pentru a se asigura neintreruperea procesului de vanzare in caz de defectare a cantarelor de la locul de lucru al vanzatorului. Numirul de cAntare (N. necesar pentru dotarea magazinului se determina in baza datelor despre eantitatea mirfurilor care necesit cAntiire in procesul vanzarii pe parcursul unui schimb si in baza capacititii de cdntirire a cdntarului selectat dupa urmtoarea formuli: Ne= O/C © — cantitatea de marfa care neces unui schimb (kg) C,— capacitatea de cAntirire a cAntarului pe parcursul unui schimb (kg). unde: A cntirire pe parcursul 132 Capacitatea de cantarire a cantarului se CoS QKTXK/t; unde: Q ~ limita maxima de cAntarire a cdntarul T —timpul de lucru util (ore); t—timpul efectuat K ~coeficientul de utilizare a limite? maxin Coeficientul de utilizare (K) a Jimitei maxi determina in baza datelor despre limita maxima i selectat Q (kg) si despre masa (cantitate: repetat (pentru fiecare cumparator) ~ p (kg), dup: : K=p/Q Alti metode de calcul a numirului de cin calcularea timpului total necesar pentru efectuares lor prognozate pentru vanzare si timpul de luctu a Ne=(O/pxtxK)/T, ~ coeficientul de pierdere a timpului in marfurilor, egal cu 1,3. La alegerea modelului cAntarelor se va caracterul functional al intreprinderii de comert, structurale ale intreprinderii comerciale, ale marl imita maxima de cdntirire, de viteza cdntaririi si unde: K Penti matizare a procesului de cAntarire, inclusiv fara fof a asigura desfasurarea activitatii come) tate cu reguliile de baz ale comerfului, magazinul cu un céntar de control, iar pentru a nu se intrerui vire a cumparatorilor in cazul defectarii cantare! recomanda si un cantar de rezerva. in urma cercetirilor si observafiilor realizate tinderi comerciale s-a constatat c&: pentru vanzat tate, de cofetarie cele mai rafionale sunt cAntarele sau cele electronice cu capacitatea de la 20 gr pentru carne, produse de bicanie si gastronomie, 133 determina dupa for- selectat (kg: e de cAntarire. i unei operatii de canta i Gnin.); ime de cntirire se le cAntirire a cin- ) medie cantirits formula: tare se bazeazii pe cAntaririi marfari- magazinului, sau procesul cantAririi ne cont de tipul si de particularitatile lurilor cAntirite, de de gradul de auto- rea greutifilor. ‘ale in conform’ trebuie 5% fie dotat procesul de ser lor in functiune se in diferite intrep- a produselor lac- cu parghii ame pind la 3 kg; legume si fructe —cAntarele cu capacitatea maxima de cAntétire 10-15 kg. Procesul de cAntasire sideservire a clienfilor se accelereazi sem cand magazinele sunt dotate cu diferite modele de cantare electr nice. In magazinele cu marfuri de uz casnic si de constructie, unde se efectueaza cAntirirea cuielor, vopselei, inclusiv a materialelor de constructie, se recomanda dotarea cu cAntare care au limita maxima de cAntirire 10-20 kg pentru sala comerciala gi cu cntare de podea cu limita maxima de cAntarire 500 kg pentru depozite. Este impor tant ca in procesul cAnt&ririi s se respecte limitele de céntarire pre vagute de standardele si Regulile de utilizare a cAntarelor gi a unit filor de masur’. Rezumat Procesele tehnologice de recepfie, pregatire, vinzare si evident a marfurilor in unitatile de comert cu ridicata si cu amanuntul se pot realiza doar in baza masurarii si cAntaririi, deoarece pretul este fix: pentru o anumita cantitate de marfé. Misurarea se efectueaza in diferite unitati de masura reiesind din particularitatile specifice.ale marfurilor, inclusiv prin stabilirea masei, volumului, lungimii gi altor indicatori atat la efectuarea ope. rafiilor depozitare, cat si in procesul de vanzare a marfurilor. Unitatile de comert cu am&nuntul au nevoie de cantare gi di pozitive de greutate pentru determinarea masei, de metru pentru mé surarea lungimii, de vase si dispozitive gradate pentru mésurare: volumului. Masa produselor se stabileste in baza legii fundamentale a gr vitdfit si principiului balantei. Cantarul este un utilaj care functi neaz in baza principiului balantei, fiind destinat pentru stabilirea ‘masei produselor in unitatile de comert..In comert se utilizeaza di verse varietifi de cfntare: de mast, de podea si stafionare, dispozitiv de indicatie include fn structura sa: cadranul, scara gradata, greutdfile, monitoral sau imbinati din aceste mecanisme. 134 al cron. a 4 Este important ca céntarele si corespunda cf ce (privind: precizia, permanenta, sensibilitatea gi stabilitatea); celor de exploatare (privind: vizibilitatea, viteza He cfntarire, sigu- anja si rezistenfa); cerinfelor estetice si sanitaro-iglenice. A Specialistii in comert trebuie si respecte regul cantarelor pentru lucru, s& instaleze corect cntarul| la Jocul de lucru, si regleze pozifia acului si numarul de oscilafii alelacestuia. La cin. tarele electronice urmeazi sa verifice asigurarea lagaturii cantarului cu pamantul, functionalitatea tastelor ete. Cntarele trebuie supuse procedurii de verificare conform prevederilor normative o data fn an n procesul exploatarii necesita respectate reg! regulile sanitare si cele de securitate a muncii rinjelor metrolo- gi ile de pregatire a le de cantrire, intrebari de controt Ce reprezinta cAntarul comercial cAntarelor in comer{? 2. Cum se clasifica cAntarele comerci 3. Caracteriz: care sunt jrolul si functiile le? nfele fati de cantarele comercidle. modelele cantarelor de mas& utilizate comert gi vizeaza canta- § Enumeraji modelele de cantare de podea si stafignare uti comert si descriefi consiructia lor. 7. Caracterizafi regulile de pregitire si de Iucru c1 rele de podea si stationare 8. Enumerati modelele cdntarelor electronice utilizate in comert si specificati constructia lor, : Numifi factorii ce influenteazd selectarea modelelor de cantare pentru dotarea unitatilor de comert. . Caracterizaji unitafile de masura ale masei, Iunginti si volumului izate mn vizeaza canta-11. Care este ordinea gi periodicitatea verificarii cAntarelor si a un tatilor de masura? Studiu de caz De calculat numarul de cAntare necesar pentru dotarea magazinului, reiesind din urmétoarele condifii: magazinul de tip ,,Produse alimentare” cu suprafafa comercialé 100 m*, unde dupa recor structie se prognozeazi: S Program: orele 8-20 Tabelul 2 Vanzarea | Timpul cheltuit | Masa cantarita tn Indicatori_ | pe zi, | pentru cantarire, | medie, ce revine kg min unui cumparator, kg. produse de 265 i 05 cofetirie ae produse, 350 2 TO gastronomice produse de 480 2 2,0 bacanie Selectarea marcii cAntarelor pentru dotare si calculul numaru necesar pentru dotare se efectueazi reiesind din’ recomandarile descrise in 4.12. 136 CAPITOLUL V MASINILE DE CASA $I! CO! TROL Procesul de circulafie a marfurilor se incheie odata cu proce- dura de achitare pentru marta cumpérata. fn condi le moderne unitafile de comerf si de prestare a serviciildr de regula incaseaz bar servicile prestate in numerar (bani chesi sati de la cumparatori gi clienfi pentru plodusele vandute sau lichizi).. Sarcina gestionarilor si a managerilor intreprinderilor comer ciale const’ in asigurarea evidentei corecte|a incastirilor, pastrarea banilor si prezentarea lor la timp in ba eA. Incasarile intrep- Finderilor comerciale si de prestare a servidiilor constituie baza de calcul si de defalcare in bugetul de std adaugata gi a altor impozite, care este 0 acumulare a veniturilor in bugetul statului Acest capitol este consacrat elucidarii me: De ce u lor de casa este ol agenfii economici care efectueaz’ incasarea C&ror cerinte trebuie 38 corespunda masinil fiscala? Cum se efectueazA inregistrarea control? Care sunt elementele constructive de pregaitire si exploatare a masinilor de cas: Cum se efectueaza perfectarea documenteloy 137 it a taxei pe valoare urs importanté de irmatoaretor proble- ligatorie pentru tofi banilor in numerar? de cas cu memorie aginilor de casa si i care sunt regulile cu memorie fiscala? casierului operator? ald5.1. Rolul masinilor de casi in evidenta incasirilor banesti de la populatie tea de incasarea banilor de Ja vanzarea marfurilor si prestarea serviciilor (care ulterior sunt acumulagi in bancile comerciale) are importanga majori nu numai pentru dezvoltarea comerjului si prestirilor de servicii, dar si pentru economia nafionala tn ansamblu. Eviden{a 1 controlul circulatiei banilor incasafi este © conditic major’ pentru a se realiza cu succes principiile de autogestiune $i autofinantare, de pastrare a bunurilor materiale in unititile de comert gi de asigurare a protgctiei consumatorilor. Deosebim urmitoarele metode de incasare a banilor de la populatie pentru marfurile comercializate sau serviciile prestate: “in numerar; - prin virament; + prin carduri, cecuri bancare. COdaté cu tecerea la economia de piata se schimba radical esenfa ttilizarii masinilor de cas& in procesul decontirilor banesti cu ‘jncasarea banilor in numerar, deoarece apare necesitatea de a se documenta incasirile si a se asigura protectia consumatorilor (Fig.55, 56). Concomitent cu documentarea procesului de incasare a banilor, masinile de casi asigura luarea Ja evident a tuturor veniturilor intreprinderii, pentru a se efectua calculul gi defalcarea deplina a impo- zitelor in buget. “Evidenta ineasirilo se efectueaz’ prin: - inregistrare in registre contabile; - inregistrare in memoria masinii-de-casi;. - inregistrare in memoria calculatorului conform programei speciale (Fig.57). {ncasarea banilor prin inregistrarea in registre contabile este o -metoda ineficient& in conditiile economiei de piat&, deoarece in acest caz agenfii economici au posibilitatea de a manevra cu datele despre economici numerar de citre agent 138 activitatea desfasurata si beneficiile objinute, altfel ase eschiva de la calcularea si achitarea imy in conformitate cu legislatia in vigoare. ig.56. Masina de casa cu memorie fiscal Prin mecanizarea procesului de incasare gi, ey VARA Sau serviciile prestateS tofi agen econo} S& asigure indeplinirea capitohului de venit stat 84 respecte Legea Republicii Moldova ,, consumatorilor”; sii acceléreze procesul de achitate a cumparal Si reduc numarul reclamagiilor cumparaton erorilor ad chitare ete 139 zi au posibilita- zitelor in buget iB. identé a banilor ‘ici se impun: la bugetul de rivind protectia ‘orilor; lor din motivulin numerar; Metode de incasare pein vieaments a banilor “prin carduri, eecurl bancare fereuistrare tn repistrecontabie Evie |- inregistrare in memoria masinii de Evidenta banilor i cass incasai in numerar |. inregistrare in memoria calculatorului - accelerarea procesului de achitare a| ‘cumpiritorilor (clientilor); - asigurarea preciziei calculelor costului méirfurilor comercializa |- piistrarea banilor in locuri protejate; - documentarea procesului de vanzare| prin eliberarea bonului despre sumal jineasat’; - asigurarea protectiei consumatorilors |- asigurarea defalearii depline a impo-| zitelor in bugetul statuluis - excluderea posibilititii de manipulare cu prefurile Masini de casi cu ; memorie fiscala Fig.57. Metode de incasare a banilor si rolu! masinilor de casi {in evidenta ineasdtilor banesti 5.2. Reglementarea utilizirii masinilor de casi si control in procesul decontirilor binesti cu populafia fn Republica Moldova problema utilizarii obligatorii a masini lor de casa si control in procesul decontirilor binesti cu populatia & apirut odati cu privatizarea unitafilor de comer{ si de prestare « serviciilor, inclusiv concomitent cu fondarea intreprinderilor private, care incaseaza bani in numerar de la populatie. 140 in conformitate cu Decretul Presedintelui Republicii Mol- dova ,,Privind aplicarea de ciitre intreprinderi si organizatii, a masinilor de casi si control pentru efectuarea decontirilor binesti cu populatia”, nr.167 din 1993, se stabileste, cd toate treprinderile care efectueazi decontirile banesti cu populatia sunt obligate s& utilizeze maginile de casa si sa elibereze cumpiritorilor bonuri pent marfurile cumparate. Totodatd, Decretul prevede un sir de sanctiuni pentru nerespectarea_cerintelor_de_achitare, nclisiv? Pentre eliberarea bonului cu o suma mai mare sau mai mick decaé siuma réalé ~ amenda in miarime de 10 salavit minimale; utilizarea maginilor de casi defectate ~ 100 salarii minimale si pentru efectuarea decontirilor binesti cu populdtia fara aplicarea masinilor de casi i contvol ~ fm marime de 200-salari minimale, i intreprinderea, care admite, repetarea.aceeasi abatdri pe parcurs ae @ lund este supusd-unei penalitifi duble pentra incalcarea comisa. De mentionat c& Guvernul Republicii Moldova, in conformitate cu Legea ,,Privind protectia consumatorilor”, nr.1453-XIL din 25 mai 1993, si pentru a se asigura achitaren depling a im- Pozitelor in bugetul de stat, prin Hotdrdrea nr.474 din 28 aprilie 1998 a obligat organizatiile si intreprinderile| care destisoara activitdfi comerciale sau presteaza servicii cu achitarea in nume- J ianuarie 2000. Aceasta cerinfa este in vigoare si actualmemte, faptul adoprérii unei noi legi Privind protectia consumatorilor” nr. 105-XV la 13 martie 2003. Prin aceast hotirare Guvernul a aprobat Lista activtiitor permise pentru efectuarea achitérilor banesti fara utilizarea maginilor de casi, Registrul unic al masinilor de casi cu memorie fiscald, Regulamentul privind utilizarea masinilor de ¢asi cu memorie scald, Regulamentul si componenta Comisiei interdepartamen- tale privind utilizarea masinilor de casi gi alte documente ce tin de teglementarea utilizarii maginilor de casa. 141Conform: Listei=aprobate,. se permite achitarea fara utilizarea riaginilor de casi in urmatoarele condifii : “1)da-vanzarea de catre persoanele fizice.a produselor agricole cultivate in loturife private, care se confirma cu un certificat eliberat di ice loca i 2 la targuri; de organele publice locale in piefele agricole sau : aoa la vanzarea obiectelor_de cult religios in biserici si alte ldcasuri sfinte; . ~~) la vanzarea biletelor, taloanelor de cilatorie in transportul urban, revistelor-si ziarelor, dac&.volumul vanzarii acestora consti- “tie nu mai putin de 95% din volurnul total; in anul 2003, prin Hotirarea Guvernului nr.560) a fost modificaté tedactia pet.t si 3 ale Hotérarii Guvernului nr.474. ih redactia noua se permite: a) comercializarea citve populafie a produselor agricole recol- late de agentii economici pe terenurile proprii sau alte tocuri autorizate de organele adm ice locale: b) comercializarea de cate gospoditiile firipesti a produselor agricole altor agenti economic, precum si serviciile agricole prestate de acestea se efectueazdi in baza bonurilor de plata sat altor documente primare de plata cu regim special. fn punctul 3 au fost introduse mo- dificdti, prin care se concretizeaza mijloacele de tra1 sport pentru care, Se permite vanzarea biletelor pentru catitorie fara aplicare a masinilor } de casi si control ~ ,.cu exceptia taxiurilor si a mictobuzelor cu pret fix, cu eliberarea biletelor editate in mod tipografic”. Fara utilizarea masinilor de cas se permite sp 4) Ja prestarea serviciilor populafiei de cdtre agentii economici nnu_depageste dou persoane, cu eliberarea bonurilor de evident Strict, aprobate gi livrate prin intermediul Departamentului Analize Statistice si Sociologice si inregistrate in.modul cuvenit in inspectia, fiscala teritoriald. ‘Ulterior aceasti Lista fost.completata si modificati prin diverse hotirari ale Guvernului.cu alte activita{i comerciale, care sunt admise fird utilizarea masinilor de casé. Inclusiv se admite: a) comercializarea’tiedicamentelor prin intermediul farmaciilor private amplasate in localitajile rurale; b) comercializarea abonamentelor de narfurilor H de citre persoanele fizice care activeazd a patentului de | -anireprénoriat in conformitate cu Legea despre patente. ]-~ Prin Legea Republicii Moldova ,,Modificarea| st completarea art.152 din Codul cu privire la contraven(iile administrative”, | intraté fn vigoare la 25.04.2003, sunt prevazute sanefiuni in forma de } amendii fn marime de la zece la cincizeci de salariil minime pentru: (> defectarea initentionaté a memoriei fiscalé a masinii de casi i contiol Sau inlocuirea ei fara acordul organiilut fiscal ~~” ipsa Registrului maginii de casa si control pentru inregistrarea } cronologica a datelor fiscale stocate in memoria’ isda sau comple- | larea neregulata a lui: | - efectuarea decontirilor cu consumatorii fra lutilizarea magi- r de casa si control sau emiterea bonului de cas’ pe care nu sunt | imprimate toate elementele obligatorii sau nepredaréa intenfionatd a Bynului de casa consumatoru c&latorie, ziare, reviste, bilete de loterie; c) prestarea serviciilor de asigurare la domiciliul clientului cu eliberarea bonului de plat cu egim special. eepain Hotirarea Guvernulvi nr1220 din 2001 a fost modifica redactia pet.3 si 4 ale Hotirarii nr.474 din 28.04.1998, inclusiv pet3 ,Comercializarea in transportul urban a biletelor si abonamentelor, comercializarea ziarelor, revistelor, biletelor de loterie” si pot »Setviciile medicale, sanitaro-epidemiologice, veterinare, de asigu: | rare a viefii, averii, serviciilor de reparatie a spatiului locativ, mobi lierului, tehnicii de uz casnic, serviciile de parcaj — cu eliberares: bonului de plata cu regim special”. ~ plistratea fn sertarul pentru bani al maginii de asa gi control a inei_ sume mai mari de 50 lei nefnregistrate-tn_masina de cast “Giodul stabilit; neimprimarea benzii de control sau nimicirea bi pand la expi area termenului de-pastrare (arhivare). 142 143

Baza Material Tehnica

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Baza Material Tehnica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like