You are on page 1of 291

WiNS DMPC

CAPITOLUL I.

Capitolul I

INTRODUCERE

1. TEMATICA CURSULUI: DEPANARE I MODERNIZARE PC


I. INTRODUCERE
1. Structura cursului; ce vom ti la terminarea orelor de curs ?
2. Evoluia calculatoarelor personale.
3. Reprezentarea interna a informaiei ntr-un calculator; cum reuete
calculatorul s satisfac attea cerine ale utilizatorilor ?
4. Noiuni despre organizarea logic a datelor.
5. Structura unui calculator; ce gsim sub carcas ?
II. GENERALITI
1. Tipuri de sisteme.
2. Documentaia necesar.
3. De ce avem nevoie pentru a putea ncepe depanarea hardware ?
4. Demontarea calculatorului i examinarea acestuia.
III. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI
1. Placa de baz.
1.1 Tipodimensiunile de plcilor de baz.
1.2 Magistralele de date de pe placa de baz.
1.3 Tipuri de sloturi de extensie.
1.4 Chipset-ul, creierul plcii de baz ?
1.5 BIOS-ul descriere i configurare.
1.6 Resursele sistemului: IRQ, DMA, adrese I/O.
2. Procesorul, creierul calculatorului.
2.1 Caracteristicile procesorului: controlul traficului prin microprocesor.
2.2 Liderii productorlor de microprocesoare.
2.3 Familia microprocesoarelor X86. Coprocesoarele matematice.
2.4 Ce ne rezerv viitorul privind microprocesoarele ?
3. Memoria.
3.1 Organizarea logic a memoriei.
3.2 Tipuri de memorie.
3.3 Adugarea de memorie: modaliti de testare.
4. Sursa de alimentare i carcasa unitii centrale.
4.1 Tipurile de surse de alimentare.
4.2 Standardele carcaselor unitii centrale.
IV. DISPOZITIVELE DE INTRARE/IEIRE
1. Dispozitivele de intrare.
1.1 Tastatura.
1.2 Mouse-ul.

WiNS DMPC

Capitolul I

1.3 Dispozitivede intrare speciale.


2. Dispozitive de afiare video.
2.1 Sistemul de afiare
2.2 Monitorul
2.3 Adaptorul grafic. Acceleratoare grafice.
3. Comunicaii i reele de calculatoare.
3.1 Utilizarea porturilor de comunicaie (COM, LPT, USB).
3.2 Modemul.
3.3 Componentele unei reele LAN. Elemente de baz.
4. Dispozitive audio.
4.1 Caracteristicile plcilor de sunet.
4.2 Accesoriile plcilor de sunet.
V. SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE.
1. Interfee de stocare.
2. Uniti de dischet.
3. Componentele de baz ale unitilor de hard-disc.
4. Unitile CDROM. Standardele CD-urilor.
5. DVD-ul este viitorul ?
6. Uniti de band i alte uniti de stocare de mare capacitate
VI. IMPRIMANTE I SCANNERE.
1. Imprimante matriceale.
2. Imprimante cu jet de cerneal.
3. Imprimante LASER.
4. Scanerul.
VII. ASAMBLAREA I NTREINEREA SISTEMELOR
1. Realizarea unui sistem.
2. Modernizarea unui calculator: cnd i cum ?
3. ntreinerea sistemului: ntreinerea preventiv, copii de siguran, garanii.
VIII. DEPISTAREA DEFECTELOR I DEPANAREA
1. Instrumente de diagnosticare software.
2. Instrumente de diagnosticare hardware.
3. Probleme create de sistemele de operare.

WiNS DMPC

Capitolul I

BIBLIOGRAFIE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

WINN L. ROSCH

TOTUL DESPRE HARDWARE editura Teora,


1999
SCOTT MUELLER
PC DEPANARE I MODERNIZARE editura
Teora, 1997 i 1999 ediia a 3-a
LISA BUCKI
PC 6 N 1 - editura Teora, 1999
PETER NORTON
SECRETE PC - editura Teora, 1998
KRIS JAMSA
MODERNIZAREA CALCULATORULUI
PERSONAL - editura ALL, 1996
ANDY RATHBORNE MODERNIZAREA I DEPANAREA
CALCULATOARELOR PENTRU TOI - editura
Teora, 1996
JENNIFER FULTON GHIDUL BOBOCULUI PENTRU
MODERNIZAREA CALCULATORULUI
PERSONAL - editura Teora, 1996
CALCULATORUL PE NELESUL TUTUROR MIHAELA
editura AGNI, 1995
CRSTEA
ION DIAMANDI
Redacia CHIP
COLECIA CHIP 1997, 1998, 1999, 2000
INTERNET
Site- urile diferiilor productori de tehnic de calcul

WiNS DMPC

Capitolul I

2. EVOLUIA CALCULATOARELOR PERSONALE


A) SCURT ISTORIC
Un calculator numeric modern este de fapt un set de comutatoare electronice,
utilizate pentru a reprezenta i controla circuitul datelor elementare, numite digii
binari (bii). Datorit caracterului on/off al informaiei binare (1 sau 0), trebuia gsit
un comutator electronic eficient.
Primele calculatoare foloseau tuburile electronice pe post de comutatoare, ceea
ce ducea la apariia multor probleme, acestea fiind ineficiente datorit consumului
mare de energie, mare parte degajat sub form de cldur i fiind foarte nesigure.
Apariia tranzistorului a revoluionat calculatoarele personale. Inventat n 1948
de John Bardeen, Walter Brattain i William Shockley, tranzistorul este un comutator
electronic compact, cu consum mic de energie i de dimensiuni mult mai mici, ceea
ce a dus la nlturarea complet a tuburilor electronice.
Trecerea la tranzistoare a declanat o nou er a miniaturizrii, pe care o
simim din plin i astzi. vechile sisteme de calcul, de dimensiuni foarte mari
(umpleau o ncpere) i mari consumatoare de energie s-au transformat n sisteme
compacte (laptopuri) care pot funciona cu o simpl baterie.
n 1959 inginerii de la Texas Instruments au inventat circuitul integrat,
coninnd mai multe tranzistoare pe acelai suport de baz, legate fr fire. Primul
circuit integrat coninea 6 tranzistoare, fa de un procesor Pentium cu peste 4
milioane de tranzistoare.
n 1969, compania Intel a produs un cip de memorie de 1 Kb=1024 bii,
reprezentnd la acea dat o mare realizare. Cum era firesc, comenzile nu au ncetat s
apar, compania Busicomp comandnd 12 tipuri diferite de circuite logice pentru una
din mainile sale de calcul aflate n proiect.
Pe lng faptul c Intel a ncorporat toate aceste circuite ntr-un singur cip, au
ncorporat i toate funciile lor, astfel nct s poat fi controlat printr-un program
care i putea modifica funciile.
Primul procesor Intel 4004, un procesor pe 4 bii, a aprut n 1971 (cipul opera
4 bii de date simultan). A urmat foarte repede 8008, un microprocesor pe 8 bii,
aprut n 1972.
n 1973 au fost proiectate primele microcalculatoare bazate pe cipul 8008,
simple echipamente pentru demonstarii cu rolul de a face s se aprind nite
luminie. La sfritul lui 1973, Intel a introdus cipul 8080, de zece ori mai rapid
dect predecesorul su, care adresa 64 K memorie. Acesta a fost de fapt pasul mult
ateptat de industria calculatoarelor personale.
n 1975 a fost lansat kitul ALTAIR, considerat a fi primul calculator personal,
coninnd un microprocesor 8080, o surs de alimentare, un oanou de comand cu
multe beculee i o memorie de 256 octei. La un pre de vnzare de ~ 400 $, kitul
trebuia ansamblat de cumprtor. calculatorul cuprindea o magistral cu arhitectur

5
deschis, fiind posibil adugarea de extensii i periferice ulterioare. Noul procesor a
inspirat alte companii s scrie programe, inclusiv sistemul de operare CP/M i prima
versiune a limbajului de programare BASIC.
n 1975, firma IBM a introdus pe pia primul ei calculator personal. Modelul
5100 avea 16K memorie i un monitor cu 16 linii pe 64 de caractere, un interpretor al
limbajului BASIC i o unitate de casete DC 300 pentru stocare, pre 9000 $. Datorit
preului nu a constituit un succes comercial i a fost nlocuit cu modelele 5100, 5110
i 5120. Abia modelul 5150 a constitui primul IBM Personal Computer, sistem foarte
asemntor cu sistemul IBM System/23 dataMaster aprut n 1980.
n 1976, compania Apple Computer lanseaz Apple I (aproape 700 $), format
dintr-o plac principal, fixat n uruburi pe o bucat de placaj, fr carcas i sus
de alimentare. n 1977 apare Apple II, care a stabilit standardul pentru aproape toate
calculatoarele ce au urmat.
n 1980 lumea microcalculatoarelor asista la o competiie: de o parte sistemele
Apple cu o baz software gigantic, iar pe de alt parte sistemele CP/Mdezvoltate din
iniialul Mits Altair.
WiNS DMPC

Capitolul I

B) CALCULATORUL PERSONAL IBM


La sfritul anului 1980, IBM a intrat pe piaa calculatoarelor cu pre mic,
aflat ntr-o extindere rapid, proiectnd sub conducerea lui Don Estridge primul PC,
avnd la baz sistemul IBM System /23 data Master cu monitorul i tastatura
integrate n ansamblu. echipa de proiectare a utilizat microprocesorul 8088, ce accesa
1 Mb de memorie, cu magistrala intern de 16 bii i extern de 8 bii.
IBM a fabricat calculatorul cu intenia de a-l lansa pe pia ntr-un an, folosind
ct mai multe componente de la productorii externi: aprea pentru prima dat un
nou standard: compatibil IBM. pentru acesta s-au scris mai mult software dect
pentru oricare alt sistem de pe pia.
Compania Microsoft a acceptat propunerea de a dezvolta un sistem de operare
pentru acest sistem, pe care la denumit simplu DOS (Sistem de operare cu discul).
C) DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR PERSONALE N ZILELE
NOASTRE.
n cei 20 de ani de la lansarea primului IBM PC, sistemele bazate pe
microprocesorul 8088 la 4.77 MHz, au evoluat la sisteme cu microprocesoare
Pentium III sau AMD K7 Atlon la 800 MHz, de aproape 1500 de ori mai rapide,
fiind capabile s acceseze cantiti de memorie de ordinul sutelor de Mb i s lucreze
cu cantiti de date de ordinul zecilor de Gb.
IBM a inventat standardul compatibil, piaa fiind rapid micat de o
multitudine de productori de echipamente de calcul i echipamente periferice.
Standardul iniial Compatibil IBM a fost nlocuit cu standardul PC sau mai nou
Compatibil PC. A aprut o nou noiune, cea de upgrade, nscut din necesitatea de a

WiNS DMPC

Capitolul I
6
ine pasul cu ritmul tot mai alert de dezvoltare a tehnologiilor de fabricaie cerute de
produsele software tot mai performante.
Calculatorul personal a devenit n zilele noastre un fel de aparat
electrocasnic bun la toate, tot mai prezent la toate categoriile de oameni, capabil de
aproape orice fel de activitate cerut. Astfel, tot ceea ce merit s fie discutat sau
privit s-a transformat n numere cri, muzic, filme etc.

WiNS DMPC

Capitolul I

3. REPREZENTAREA INTERN A INFORMAIEI

NTR-UN

CALCULATOR
A) PRINCIPIILE MATEMATICE
n interiorul calculatoarelor circul semnale (impulsuri). Pantru a memora i
transmite informaiile prin intermediul acestor semnale, calculatoarele folosesc un
sistem de reprezentare a informaiilor pe dou niveluri.
Practic, n calculator exist semnale electrice de tensiune mai nalt care sunt
interpretate ca avnd valoarea 1 i semnale de tensiune joas, interpretate ca avnd
valoarea 0. Valorile 0 i 1 se mai numesc i BII i reprezint particulele cele mai
mai mici de informaie din calculator.
Astfel, devine evident de ce n calculatoare este folosit sistemul binar (n baza
2), deoarece toate datele sunt reprezentate prin cifrele 0 i 1.
Pentru citirea informaiilor nu se folosesc ns bii n mod individual (singuri
ei reprezentnd o cantitate prea mic de informaie) ci grupai ntr-o succesiune.
O astfel de succesiune de 8 bii se mai numete BYTE (sau OCTET), acesta
reprezentnd unitatea de msur a capacitii de memorie.
Ex. 10011001 = 1 byte
Un byte poate reprezenta un singur caracter. Cel mai mic numr care poate fi
reprezentat de un byte este 0 iar cel mai mare numr este 255:
0 x 27 + 0 x 26 + 0 x 25 + 0 x 24 + 0 x 23 + 0 x 22 + 0 x 21 + 0 x 20 = 00000000 = 0
1 x 27 + 1 x 26 + 1 x 25 + 1 x 24 + 1 x 23 + 1 x 22 + 1 x 21 + 1 x 20 = 11111111 = 255
Prin intermediul biilor se pot reprezenta nu numai numere ci i litere sau
cuvinte. n calculator caracterele alfanumerice sunt codificate i deci recunoscute
dup un anumit sistem, codurile fiind tot numerice. Acest sistem permite
reprezentarea cu uurin i a valorilor logice TRUE =1 i FALSE = 0.
La apariia primelor calculatoare personale, cu procesoare pe 4 bii, se utilizau
coduri scurte, suficiente pentru codificarea a 16 simboluri. Codul de baz utilizat pe
4 bii pentru 10 numerale se numea Binary Coded Decimal sau BCD i este nc
utilizat pe unele sisteme.
Cod binar
0000
0001
0010
0011
0100
0101
0110

Numeral
0
1
2
3
4
5
6

0111
1000
1001

7
8
9

WiNS DMPC

Capitolul I

Acest sistem de codificare s-a dovedit repede insuficient, fiind nevoie s se


treac la utlizarea unor sisteme de codificare mai complexe, dintre care cel mai
cunoscut este codul ASCII.
B) TABELA ASCII UNITED STATES

WiNS DMPC

Capitolul I

C) UNITI UZUALE DE MSUR A MEMORIEI


Un byte este o succesiune de 8 bii. El reprezint unitatea de baz a capacitii
de memorie. Bytul, notat B i multiplii si reprezint uniti de msur a capacitii
de memorare att pentru memoria intern a calculatorului, ct i pentru alte
dispozitive.
Deoarece reprezentarea numerelor n calculator se face n baza 2 i nu n baza
zece, aa cum suntem obinuiis lucrm n mod normal, i multiplii byte-ului vor fi
puteri ale lui 2 i nu ale lui 10.
Astfel:
1 KB = 210 B = 1024 B i nu 103 = 1000 B
1 MB = 210 KB = 1024 KB = 1048576 B
1 GB = 210 MB = 1024 MB = 1048576 KB = 1073741824 B
1 TB = 210 GB = 1024 GB = 1048576 MB = 1073741824 KB
Abrevierile K (kilo), M (mega), G (giga) i T (tera) se scriu cu litere mari i
reprezint mii, milioane, miliarde i respectiv biliarde.
Astzi, dimensiunile obinuite ale hard-discurilor sunt de ordinul GB iar ale
memoriei RAM instalate de ordinul MB.

WiNS DMPC

Capitolul I

4. NOIUNI DESPRE ORGANIZAREA LOGIC A DATELOR


Stocarea datelor se refer la pstrarea instruciunilor de program i a datelor pe
calculator astfel nct informaiile s fie disponibile pentru prelucrri.
Datele de lucru i programele sunt stocate logic pe un suport fizic (hard-disc,
dischet, disc optic, band magnetic, etc.) sub form de fiier. Fiierele sunt grupate
n directoare sau subdirectoare, obinndu-se o structur arborescent care este
gestionat de ctre sistemul de operare. n momentul prelucrrii datelor sau lansrii
n execuie a programelor, acestea sunt stocate temporar n memoria RAM a
calculatorului, dar la decuplarea acestuia de sub tensiune, memoria RAM este
tears; din acest motiv memoria RAM se numete memorie volatil.
A) SUPORTUL FIZIC PENTRU STOCAREA DATELOR
Se refer la un suport nevolatil de stocare, pe care se pstreaz instruciuni de
program i date, chiar dup oprirea calculatorului.
Mai jos sunt enumerate cteva dintre cele mai uzuale suporturi fizice:
1) Hard disc sau Disc Fix:
Este un element de stocare standard n sistemele de calcul, n mod uzual
format din: mai multe discuri rigide acoperite cu un material avnd sensibilitate
magnetic, ansamblul capetelor de citire/scriere i interfaa electronic ce
coordoneaz conectarea ntre unitatea de disc i calculator. Dimensiunea unui harddisc, sau capacitatea sa de stocare, se msoar n megabytes (MB) sau gigabytes
(GB)..
Exemple de capaciti de stocare : 850 MB, 1.6 GB, 3 GB, etc.
nainte de a utiliza un hard-disc, acesta trebuie pregtit urmnd urmtoarele
etape:
a) Formatare fizic: operaie realizat de obicei n fabric, prin intermediul
unor programe specializate. n momentul formatrii fizice, suprafa discului este
testat pentru sectoare cu defeciuni fizice; dac sunt depistate asemenea sectoare
defecte, ele sunt marcate i devin inaccesibile componentelor software. Astfel este
asigurat sigurana datelor, deoarece sistemul de operare nu are acces la sectoarele
marcate ca fiind defecte i deci nu poate stoca date n acele zone. Operaia de
formatare fizic terge iremediabil toate datele.
b) Partiionare: operaie care rezerv o zon din capacitatea hard-discului
pentru a fi utilizat de un anumit sistem de operare. Pe acelai hard-disc pot fi
instalate mai multe sisteme de operare care utilizeaz fiiere cu formate specifice; n
acest scop se creeaz mai multe partiii, cte una pentru fiecare sistem de operare. n
cazul n care hard-discul va fi utilizat sub un singur sistem de operare, atunci vom
crea o singur partiie care va utiliza toat capacitatea discului. Operaia de
partiionare o efectueaz utilizatorul prin programe speciale. n cazul sistemelor de

7
operare MS-DOS i MS Windows 9x se folosete utilitarul FDISK. Operaia de
partiionare terge iremediabil toate datele. Informaii despre partiiile existente pe
un hard-disc sunt stocate ntr-o zon special rezervat n acest scop, n tabele de
partiii.
c) Formatare logic: operaie efectuat de utilizator prin programe
specializate care pregtesc discul pentru a fi utilizat de ctre un anumit sistem de
operare. n cazul sistemelor de operare MS-DOS i MS Windows 9x se folosete
utilitarul FORMAT. Operaia de formatare logic terge toate datele; n anumite
cazuri, se pot folosi utilitare pentru a recupera datele terse prin formatare logic,
dac n zonele de disc unde au fost memorate acestea nu s-au efectuat ntre timp
scrieri de informaii.
n urma operaiei de formatare logic, pe disc sunt nscrise informaii
referitoare la modul n care datele pot fi stocate. Memorarea datelor de face utiliznd
uniti de alocare ce poart denumirea de clustere. Un cluster este format din mai
multe sectoare de disc i reprezint unitatea de baz pentru stocarea informaiei pe un
disc. Dimensiunea unui cluster este stabilit n urma operaiei de formatare logic.
Pentru a ine evidena modului n care au fost alocate clusterele pentru stocarea
datelor pe disc, se utilizeaz o tabel de alocare a fiierelor FAT (File Allocation
Table).
d) Transferul fiierelor sistem: este o etap opional, efectuat numai n
cazul n care se dorete ncrcarea sistemului de operare de pe hard-disc. Aceast
operaie este realizat prin utilitare specializate.
WiNS DMPC

Capitolul I

2) Disc flexibil sau dischet (Floppy disk)


Este un disc din material plastic flexibil, acoperit cu o substan cu proprieti
magnetice, introdus ntr-un plic, sau o carcas de plastic, n scopul proteciei sale
mecanice. Ele permit accesul capetelor de citire prin decupajele practicate n acest
scop. n general, dischetele sunt de 2 dimensiuni : 5.25 sau 3.5 inch, dar cele de 5.25
in. nu mai sunt folosite. Capacitatea de stocare a dischetelor de 3.5 inch este uzual de
1.44 MB. Pentru a putea fi utilizat, o dischet trebuie n prealabil formatat
utiliznd un program special.
n general, dischetele se cumpr pre-formatate. n cazul n care se dorete
ncrcarea sistemului de operare de pe dischete, atunci trebuiesc transferate fiierele
sistem pe dischet.
3) CD-ROM
Este un disc optic pe care se pot memora date, muzic, imagini. Capacitatea
uzual de stocare este de 650 MB sau 74 minute, n funcie de tipul datelor. Pentru a
nscrie date pe un CD-ROM este necesar existena unui echipament special,
denumit inscriptor CD (CD Recorder). Pe unitile de CD-ROM normale se poate
efectua doar citirea datelor. Anumite calculatoare au posibilitatea ncrcrii
sistemului de operare de pe discuri CD-ROM.

WiNS DMPC

Capitolul I

B) FIIERE I DIRECTOARE
n vederea stocrii datelor pe un mediu permanent, trebuiesc cunoscute i
nelese urmtoarele noiuni:
Programul este o succesiune de instruciuni scrise ntr-un limbajul neles de
calculator, pe care acesta le poate executa astfel nct echipamentele s acioneze
ntr-un mod predeterminat. Un program efectueaz operaii de prelucrare asupra
datelor de intrare n scopul emiterii unor rezultate - datele de ieire. Programele sunt
stocate fizic pe disc sub form de fiiere.
n continuare, sunt prezentate cteva categorii de programe:
Programele de sistem: Sunt toate programele de care are nevoie calculatorul
pentru a funciona eficient. Exemple : sistemul de operare, programele de gestionare
a memoriei.
Programele utilitare: Sunt folosite pentru ntreinerea calculatorului. Exemple:
SCANDISK, DEFRAG, FDISK, FORMAT.
Programele de aplicaii: Ajut la efectuarea unui anumit gen de lucrri prelucrarea textelor, analiz financiar cu ajutorul foilor de calcul, tehnoredactarea
textelor, etc.

9
Fiierul este o colecie de informaii stocate sub o anumit form, specific
tipului de fiier. Un fiier se caracterizeaz prin:
WiNS DMPC

Capitolul I

1) Nume de fiier:
Format din 1-8 caractere pentru MS-DOS i 1-255 caractere pentru MS
Windows 9x. Caracterele pot conine litere, cifre i simboluri speciale ( _!#%^$&() ). Sub sistemul de operare MS-DOS numele unui fiier nu poate include spaii,
n timp ce sub MS Windows 9x acest lucru este posibil. Dac pe acelai calculator
utilizm aplicaii sub DOS i sub Windows 9x, atunci ar putea s apar anumite
probleme la folosirea n comun a fiierelor. Fiierele cu nume lungi din MS
Windows 9x sunt automat traduse n nume scurte de maxim 8 caractere, pentru a
putea fi utilizate i sub MS-DOS.
Exemple de nume de fiiere sub MS-DOS i MS Windows 9x:
BALANTA
STOC
XFILES
BV_1998
DAT-98
Sub sistemul de operare MS-DOS literele mari sau mici sunt tratate la fel,
acesta fiind un sistem de operare care nu sesizeaz diferena.
Exemple de nume de fiiere sub MS Windows 9x:
BALANTA DE VERIFICARE 1997
Curriculum Vitae
Memoriu ctre TRIBUNAL
Datele Mele An 98
n numele de fiiere pot apare i simboluri speciale, numite caractere ambigue
( wildcards):
? (semnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter
* (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn la 8 caractere n
cazul
MS-DOS i de la 1 pn la 255 caractere n cazul lui MS Windows 9x.
Pentru exemplificare vom urma regula impus de MS-DOS, caz n care un
nume de fiier poate conine maxim 8 caractere.
NUME AMBIGUU DE FIIER NUME POSIBILE DE FIIERE
C?R ? poate fi nlocuit de literele A-Z i cifrele 0-9 i de
caractere speciale; de exemplu:
CAR, CBR, ..., CZR
C_R, CR, ...
C0R, C1R, ..., C9R
TE*T * poate fi nlocuit de un grup de 1 pn la 5 litere sau cifre
sau caractere speciale; de exemplu:
TEST, TEWEGDST, TEZXST
TE_12_ST, etc.

10

WiNS DMPC

Capitolul I

???? Orice nume de fiier format din 4 caractere


* Orice nume de fiier, format din 1 pn la 8 caractere.
2) Extensie sau tip:
Este opional, format dintr-un separator (punct) i 1-3 caractere i ne indic
tipul de informaii stocate n acel fiier.
n extensia unui fiier pot apare i simboluri speciale, numite caractere
ambigue (wildcards):
? (semnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter
* (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn la 3 caractere..ISA
srl ISA srl ISA srl ISA srl - Curs MS Windows 95/98 pg.28
Extensii cu semnificaie special sunt urmtoarele:
.EXE, .COM Fiier executabil (program)
.BAT Fiier de comenzi (batch file) care are format text
.SYS Fiier sistem sau interfa software (driver)
.BIN Fiier binar de tip cod executabil (binary)
.LIB Fiier bibliotec (library)
.XLS Fiier din aplicaia MS Excel
.BAK Fiier de salvare a versiunii anterioare a aceluiai fiier (backup)
.DOC Fiier document de tip MS Word
.TXT Fiiere de text simplu sau formatat
.DBF Fiier cu date
.NTX, .NDX, .CDX, MDX, IDX Fiiere de tip index asociate fiierelor de tip
.DBF
.ZIP, .ARJ Fiiere comprimate, de tip arhiv
Fiierele de tip text conin iruri de caractere alfanumerice i se mai numesc
fiiere cu format ASCII.
Termenul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) se
refer la o form de codificare a caracterelor astfel nct acestea s poat fi
nterpretate de utilizatorul uman. De exemplu litera a corespunde codului zecimal 97,
A corespunde codului 65, spaiu corespunde codului 32, amd.
Tabelul urmtor enumer cteva exemple de fiiere cu nume i extensii
ambigue:
TEST*.* TEST_ING.DOC
TEST1.TXT
TEST1998.XLS
etc.
TEST*.? n acest caz, extensia fiierului conine un singur caracter:
TEST_ING.A
TEST1.T
TESTPPPP.X
etc.
TEST.* Toate fiierele cu numele TEST, indiferent de extensie.

WiNS DMPC

Capitolul I

11

*.DOC Toate fiierele cu extensia DOC, indiferent de nume.


*.* Toate fiierele indiferent de nume i extensie
Tabel 2-3. Exemple de fiiere i extensii de fiiere cu nume ambigue
3) Dimensiune:
Msurat n bytes (B) sau octei.
4) Atribute:
a = arhivare; utilizat pentru anumite comenzi
r = read-only ; protejeaza fiierul la tergere/modificare; el poate fi numai citit
h = hidden; ascunde fiierul astfel nct s nu poat fi vizualizat prin
comenzile uzuale.
s = fiier de sistem - system
E. Data i ora ultimei modificri pentru fiierul respectiv.
Director sau folder: este un index care poate fi afiat i conine adresele
fiierelor pstrate pe un disc, sau pe o poriune de disc. Directoarele au o structur
ierarhic, de tip arborescent, fiecare director avnd posibilitatea s conin la rndul
su o serie de alte directoare. Structura arborescent se refer la o grupare logic a
datelor pentru a fi depistate eficient, nivelele sale fiind stabilite de utilizator. Numele
unui director poate avea maxim 8 caractere sub MS-DOS i 255 de caractere sub MS
Windows 9x.
Directorul care este printele tuturor subdirectoarelor se numete directorul
rdcin sau root i este specificat prin simbolul backslash ( ).
Sub sistemul de operare MS Windows 9x se prefer utilizarea termenului de
folder, termen care n limba englez nseamn dosar. Acest sistem de operare este
astfel proiectat nct s faciliteze lucrul cu calculatorul printr-o interfa grafic
prietenoas, care imit suprafa de lucru a unui birou. De aceea termenul de folder a
dobndit popularitate fiind mai uor de neles de ctre utilizatori.
Pentru a identifica corect un fiier trebuiesc specificate urmtoarele elemente:
a) litera unitii de disc: A,B, C, etc. urmat de simbolul dou puncte (:)
b) calea de acces din structura arborescent ctre acel fiier; o cale este
format din succesiunea de directoare care ne conduc la acel fiier, separate prin
simbolul backslash ( )
c) numele fiierului
d) extensia fiierului, precedat de simbolul punct (.)
De exemplu, specificarea fiierului BALANTA.DOC este:
C:\CONTABILITATE\1998\BALANTA.DOC
Alte exemple:
C:\GESTIUNE\STOC.XLS
C:\JOCURI\XFILES.EXE
Exist dou moduri de a scrie specificrile de fiiere:

12

WiNS DMPC

Capitolul I

I. Folosind calea de acces absolut, pornind de la rdcin, ca n exemplele de


mai sus.
II. Folosind calea de acces relativ, raportat la directorul curent. De exemplu,
dac directorul curent este CONTABILITATE, atunci specificatorul pentru fiierul
BALANTA.DOC este de forma:
1998\BALANTA.DOC
Numele directorul curent nu apare n specificatorul de fiier i nici calea pn
la directorul curent. O cale relativ nu ncepe cu backslash i conine numai numele
directoarelor aflate la nivele inferioare celui curent i numele i tipul fiierului.
Dac directorul curent este JOCURI, atunci specificatorul pentru fiierul
XFILES.EXE este XFILES.EXE.
Directorul curent mai poate fi specificat prin simbolul punct (.) iar directorul
lui printe prin dou puncte (..). Astfel, dac directorul curent este GESTIUNE,
atunci
specificatorul
relativ
pentru
fiierul
BALANTA.DOC
este:
..\1998\BALANTA.DOC.
Utilizatorul i creaz propriile sale fiiere utiliznd un program, aceste fiiere
dobndind denumirea generic de documente utilizator. Un document ar putea s fie
o scrisoare creat cu ajutorul unei aplicaii de procesare texte, un tabel cu formule
matematice creat cu ajutorul unei aplicaii de calcul tabelar, un desen, o partitur
muzical sau o secven video, create prin intermediul unor aplicaii specializate.
Fiecare aplicaie i genereaz fiiere cu format specific ce pot fi exploatate
numai sub aplicaia respectiv sau sub aplicaii care au capacitatea de a recunoate
formatul. De exemplu, dac utilizatorul a editat o scrisoare sub procesorul de texte
MS Word, scrisoarea este stocat fizic pe disc sub forma unui fiier cu format i o
extensie tipic programului respectiv; un alt procesor de texte - Wordperfect de
exemplu, creaz fiiere cu formate i extensii diferite. Pentru a prelucra o imagine
grafic nu putem folosi o aplicaie de procesare texte, ci trebuie utilizat o aplicaie
destinat acestui scop, cum ar fi Corel Draw de exemplu.

13
n general aplicaiile din aceiai categorie - procesare texte, procesare imagini,
procesare sunete, cu toate c au formate specifice pentru fiierele create, pot
recunoate i formate de fiiere strine care dein popularitate pe pia. Astfel, un
document creat sub aplicaia MS Word va putea fi citit i prin aplicaia Wordperfect,
dar n momentul accesrii fiierului are loc conversia fiierului ntr-o form proprie
Wordperfect.
Discul sistem: este discul ce conine fiierele sistemului de operare necesare
pornirii calculatorului i lansrii sistemului de operare. Se obine n urma operaiei
de transfer a sistemului i poate fi disc flexibil (dischet), hard-disc sau CD-ROM.
Fiiere sistem: sunt fiierele ce conin codul program al sistemului de operare.
NOT: MS Windows 95/98 este un sistem de operare care se livreaz cu
propria sa versiune de MS-DOS, versiunea 7.0.
De asemenea, el poate fi instalat peste sistemul MS-DOS existent, cele dou
sisteme co-existnd pe acelai echipament de calcul. n ambele cazuri, utilizatorul
dispune de dou modaliti de ncrcare a sistemului de operare: se poate opta pentru
MS Windows 95/98 (varianta implicit) sau pentru MS-DOS.
Mai jos sunt date cteva exemple de nume de fiiere sistem:
IO.SYS
MSDOS.SYS
Operaia de ncrcare a sistemului de operare se refer la ncrcarea n
memoria RAM a fiierelor de sistem i se mai numete bootare.
WiNS DMPC

Capitolul I

14

WiNS DMPC

5. STRUCTURA

UNUI

Capitolul I

CALCULATOR.

CE

GSIM

SUB

CARCAS ?
A) TERMINOLOGIE
nainte de a ncepe studiul calculatoarelor personale, trebuie s ne obinuim cu
limbajul specific. Orice PC este construit dintr-o mulime de componente, fiecare
ndeplinind o funcie specific, care contribuie la funcionarea general a
calculatorului.
Ca i n realitatea fizic, un PC este construit din elemente fundamentale,
combinate laolalt, fiecare adugnd o nou caracteristic sau calitate calculatorului
obinut n final.
Blocurile de construcie se numesc COMPONENTE HARDWARE i sunt
formate din circuite electronice i pri mecanice care ndeplinesc diferite funcii.
n timp, pe msur ce sistemele de calcul s-au dezvoltat, diferenele dintre
aceste componente s-au atenuat. n perioada de nceput a PC-urilor, majoritatea
productorilor urmau aceeai linier directoare, utiliznd aceleai componente, dar
astzi diversitatea acestora a crescut. Unele componente realizate la nceput separat
s-au combinat ntr-o singur pies, n timp ce altele au fost mprite n mai multe
componente.

Pentru a uura modul de nelegere a componenteiu unui PC, l putem mpri


n urmtoarele pri componente:

WiNS DMPC

Capitolul I

15

unitatea de sistem
sistemul de stocare masiv
sistemul de afiare
echipamentele periferice
componente de conectare.

Fiecare din aceste pri poate fi la rndul ei mprit n componente majore


necesare construirii unui PC complet.

16

WiNS DMPC

Capitolul I

B) UNITATEA DE SISTEM
Majoritatea oamenilor consider ca fiind un calculator partea care conine
toate componentele eseniale, mai puin tastatura i monitorul. Aceasta se mai
numete i Unitatea Central UC i este componeta de baz a unui calculator, dar
este denumit tehnic unitate de sistem.
n aceasta se gsesc principalele circuite ale calculatorului i pune la dispoziie
conectorii prin care se face legtura ntre calculator i celelalte accesorii, inclusiv
tastatura, monitorul i echipamentele periferice.
La calculatoarele portabile (notebook), toate aceste componente externe sunt
combinate n una singur, denumit direct UC.

Unitatea central este alctuit din urmtoarele componete:


1) Placa de baz
Este de fapt componenta de baz a UC i este denumit i motherboard (plac
mam). Celelalte circuite din UC sunt pri ale acesteia sau se conecteaz direct la
ea.
Placa de baz denumete funciile i capacitile fiecrui calculator, deci am
putea spune c fiecare tip de calculator are un tip de plac de baz (MB). De fapt,

17
diversitatea tipurilor de calculatoare nu este dat neaprat de tipul de MB, existnd
PC-uri diferite ca performane care au acelai tip de plac de baz.
WiNS DMPC

Capitolul I

MB conine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul, cipul
BIOS, memoria, sistemul de stocare, sloturile de extensie i porturile. Toate acestea
sunt controlate de elementul cel mai important al MB: cipsetul.
2) Microprocesorul
Este de fapt creerul calculatorului, elemntul care d numele acestuia: un
calculator cu procesor Pentium este denumit simplu calculator pentium.

Calculatoarele mai vechi conineau i un coprocesor, responsabil de calculele


matematice (ca de exemplu funciile trigonometrice), care mreau considerabil
performanele calculatorului. La microprocesoarele moderne, acesta a fost ncorporat
pe aceeai pastil de siliciu, crescnd considerabil viteza de calcul datorit
transmiterii directe a datelor de calcul ntre ele.
3) Memoria
Microprocesorul are nevoie de un loc n care s-i pstreze datele pe care le
proceseaz. Memoria, numit adeseori RAM(Random Acces Memory), localizat de
obicei pe placa de baz, este folosit de acesta pentru efectuarea calculelor.

18

WiNS DMPC

Capitolul I

De cantitatea de memorie instalat ntr-un sistem de calcul depind toate


produsele software ce pot rula pe acesta. De fapt, mai mult memorie este
echivalentul unor performane globale superioare.
4) BIOS
Pentru a putea funciona, calculatorul are nevoie de un program simplu de
pornire, numit sistem primar de intrare/ieire (BIOS). Acesta este un set de rutine
permanent nregistrate, ce asigur caracteristicile operaionale fundamentale ale
sistemului, inclusiv instruciunile care i spun calculatorului cum s se autoseteze la
fiecare pornire.

La calculatoarele mai vechi, sistemul BIOS stabilea capacitatea unui


calculator, proveniena acestuia determinnd compatibilitatea de baz a acestuia.
La sistemele noi singura problem de compatibilitate este acceptarea
standardului PlugnPlay, care permite configurarea automat a sistemului. Sistemele
de operare moderne nlocuiesc automat codul BIOS, imediat dup iniializarea PCului.
5) Circuitele de suport
Fac legtura ntre microprocesor i restul calculatorului. La calculatoarele
moderne, toate funciile tradiionale ale circuitelor de suport au fost nglobate n
cipset-uri, care contribuie la diferenierea plcilor de baz i a performanelor.

WiNS DMPC

Capitolul I

19

6) Sloturile de extensie
Permit extinderea capacitilor plcilor de baz prin montarea unor plci
suplimentare. n timp, PC-urile au folosit mai multe standarde pentru sloturile de
extensie, n prezent cele mai importante fiind doar trei dintre ele.
C) SISTEMUL DE STOCARE MASIV
Pentru a putea furniza calculatorului o modalitate de stocare a cantitilor
imense de date i de programe cu care se lucreaz n fiecare zi, se utilizeaz
dispozitive de stocare masiv. La aproape toate calculatoarele, principalul dispozitiv
de stocare este Hard-discul.
Pentru transferarea programelor i datelor ntre PC-uri se utilizeaz dischetele
i unitile CDROM. Toate aceste dispozitive seunt legate de restul PC-ului prin una
sau mai multe interfee.
1) Unitile de hard-disc
Principalele cerine ale unui sistem de stocare sunt capacitatea i viteza
raportate la cost. n prezent, pentru un pre foarte mic se pot achiziiona hard-discuri
cu capacitate foarte mare zeci de GB i cu vitez foarte bun.

20

WiNS DMPC

Capitolul I

2) Unitile CDROM
Cel mai popular mediu de distribuie a datelor este discul CDROM. Cu o
capacitate standard de 650 MB, n prezent poate fi att citit ct i scris, costul
unitilor de scriere i chiar rescriere fiind din ce n ce mai mic.

O nou generaie, DVD-urile, cu capaciti pn la 18 GB, se anun a lua


locul CDROM-urilor, tehnologia de fabricaie permind acestora s ating viteze de
transfer foarte mari la costuri din ce n ce mai mici.

3) Unitile de dischete
Cele mai ieftine dispozitive de stocare, dischetele au reprezentat pentru o
perioad singura modalitate de stocare a datelor. n timp, tehnologia simpl a
acestora a evoluat, capacitatea acestora crescnd de 50-100 de ori, ns preul acestor
dispozitive ne fac s ne gndim la alte medii de stocare.

Totui, unitile de dischet rmn o componet standard a PC-urilor, datorit


robusteii acestora i posibilitii de a lucra n medii saturate de praf i fum.
4) Unitile de band
Sunt destinate exclusiv salvrilor de siguran, fiind caracterizatre prin
capacitate foarte mare i cost mic. Se bazeaz pe aceleai principii ca un casetofon.
Toate sistemele importante folosesc sisteme de band, montate n casete de protecie
ce pot fi uor ncuiate i protejate.

WiNS DMPC

Capitolul I

21

D) SISTEMUL DE AFIARE
Este de fapt fereastra prin care privim n mintea calculatorului i este format
dintr-o plac video sau un adaptor grafic i un monitor sau un ecran plat. Acestea
lucreaz permanent mpreun, adaptorul grafic genernd imaginile ce se afieaz pe
monitor.
1) Plci grafice i acceleratoare grafice
Placa grafic genereaz imaginea de pe ecranul monitorului, la parametrii
cerui, convertind codurile digitale n modele de bii pentru fiecare punct vizibil.
Totodat determin numrul de culori afiate i rezoluia final a imaginii.

n prezent, acestea sunt secondate de un accelerator grafic, cu rolul de a mri


performanele 2D i de a realiza imagini 3D de nalt calitate.
2) Monitoarele i sistemele de afiare cu ecrane plate
Monitorul este partea de baz a sistemului de afiare, finnd una din
componentele cele mai costisitoare ale sistemului de calcul n funcie de parametrii
tehnici oferii.
Avnd de fapt aceeai tehnologie cu a televizoarelor, sunt capabile de a afia
mai multe detalii, cu o serie de parametri bine stabilii, performanele acestora fiind
strns legate de cele ale adaptoarelor grafice.

22

WiNS DMPC

Capitolul I

Din ce n ce mai mult este vizibil tendina de a limita spaiul relativ mare
ocupat de acestea, prin introducerea unor sisteme de afiare cu ecrane plate, ale cror
performane tehnice se aproprie de cele ale monitoarelor clasice.

Fiind mai uoare, ocupnd mai puin spaiu i consumnd mai puin energie,
deocamdat doar preul relativ ridicat al acestora mpiedic nlocuirea monitoarelor
CRT cu panourile LCD cu cristale lichide.
E) DISPOZITIVE PERIFERICE
Accesoriile conectate la un PC se numesc echipamente periferice i sunt de
dou tipuri:de interne i externe.
Cele interne sunt montate n interiorul UC-ului i sunt conectate direct lka
magistrala de extensie. Cele externe sunt fizic separate de UC i uneori utilizeaz o
surs de energie separat.
1) Dispozitive de intrare
Comunicarea cu PC-ul se face prin intermediul tastaturii i al mouse-ului.
Tastatura rmne cea mai eficient metod de introducere a textului, iar mouse-ul
este cel mai rapid mijloc de utilizare a interfeelor grafice ale aplicaiilor.

Desenarea de precizie se face cu tablete digitizoare, iar captarea imaginilor i


recunoaterea optic a caracterelor se face cu ajutoirul scannerelor.

WiNS DMPC

Capitolul I

23

2) Imprimantele
Cea mai cunoscut metod de transformare a datelor digitale n mijloace
palpabile este tiprirea informaiei pe hrtie, realizat prin intermediul
imprimantelor.
Cunoscnd n timp una dintre cele mai fascinante dezvoltri, n prezent
ntlnim trei tipuri principale de imprimante: matriceale, cu jet de cerneal i laser.

F) COMPONENTE DE CONECTARE
Capacitatea unui PC de a trimite informaii ctre alte dispozitive poart
numele de conectivitate. Prin intermediul porturilor I/O, Pc-ul propriu se poate
conecta cu orice numr de echipamente periferice.
1) Porturi I/O
Realizeaz legtura dintra echipamentele periferice i PC. dotarea standard
actual este un port paralel, utilizat de regul de imprimante i unul sau mai multe
porturi seriale pentru mouse sau alte dispozitive.

24

WiNS DMPC

Capitolul I

n prezent, conexiunile seriale migreaz spre magistrale seriale universale


USB, n timp ce dorina de elimina cablurile de legtur duce la dezvoltarea
sistemelor de transmisie prin infrarou IrDA.
2) Modemuri
Pentru conectarea cu alte surse de informaii sau calculatoare aflate la distane
foarte mari (Internet), se utilizeaz sistemul telefonic internaional prin intermefdiul

unui modem. Acesta este de fapt un convertor de semnal, transformnd semnalele


digitale n analoge i invers.
Tendina actual este de a migra ctre servicii telefonice digitale ISDN,
conexiuni de mare vitez prin fibr optic i legturi digitale directe prin satelit.
3) Reele
Tendina tot mai pronunat de a pune n comun ct mai multe sisteme de
calcul PERSONALE, a dus la dezvoltarea tehnologiilor de reea, care au o
multitudine de avantaje cum ar fi punerea n comun de resurse, mrirea puterii de
calcul i conectarea propriului PC la un sistem global de calcul (WAN).

WiNS DMPC

CAPITOLUL II.

Capitolul II

25

GENERALITI

1. TIPURI DE SISTEME
nainte de a trece la un studiu aprofundat al componentelor hardware, este
necesar s trecem n revist deosebirile existente ntre arhitecturile calculatoarelor
IBM si a celor compatibile IBM, structura memoriei si modul de utilizare a acesteia.
n prezent se afla pe pia o multitudine de tipuri de calculatoare compatibile PC.
Majoritatea sunt asemntoare, ns, odat cu continua perfecionare a mediilor de
operare de genul Windows, UNIX sau OS/2, au devenit evidente cteva deosebiri
importante in arhitectura sistemelor. Un sistem de operare modern are nevoie cel
puin de o unitate central de prelucrare CPU 486 pentru a putea rula. Versiunea
Windows NT 4.0 necesit cel puin un procesor 586, funcionarea optim a acestui
sistem de operare fiind vizibil abia pe un procesor performant MMX .
Cunoaterea i ntelegerea acestor platforme hardware ne permit proiecrea,
instalarea i utilizarea sistemele de operare moderne i a aplicaiilor astfel nct s
folosim n mod optim resursele hardware disponibile n sistemul de calcul.
Toate sistemele compatibile PC pot fi mprite d.p.d.v. hardware n dou
tipuri fundamentale:
- Sisteme pe 8 bii (clasa PC/XT)
- Sisteme pe 16/32/64 bii (clasa AT)
Termenul XT vine de la eXTended PC (PC extins), iar AT vine de la
Advanced Technology PC (PC cu tehnologie mbuntit). Termenii PC XT si AT
se refer de fapt la sistemele IBM originale care aveau aceste nume. Calculatorul XT
era de fapt un sistem PC care includea un hard-disc n plus fa de unitile de
discheta dintr-un PC obisnuit, aveau un procesor 8088 pe 8 bii i o magistrala ISA
(Industry Standard Architecture) pe 8 bii pentru extinderea sistemului. Denumirea
de 8 bii vine de la faptul c magistrala ISA prezent la sistemele de clas PC/XT,
poate primi sau trimite intr-un singur ciclu numai 8 bii de date. Datele dintr-o
magistral de 8 bii sunt trimise simultan pe opt ci, n paralel.
Sistemele de calcul sunt considerate de clas AT, lucru care indica faptul c
respecta anumite standarde care au fost stabilite pentru prima oara in sistemul IBM
AT. AT este numele dat iniial de IBM sistemelor cu procesoare si sloturi de extensie
pe 16 bii (ulterior, pe 32 si 64 de bii). Un sistem din clasa AT trebuie s aibe un tip
de procesor compatibil cu Intel 286 sau procesoare mai noi (386, 486 Pentium,
Pentium II i Pentium III) i trebuie s aibe un sistem de sloturi de extensie pe minim
16 bii. De fapt, putem spune c sistemele din clasa PC/XT cu plci de baz
modernizate care nu contin sloturi de extensie pe 16 bii sau mai mult nu sunt
considerate adevarate sisteme de clasa AT.
Primele calculatoare de clasa AT aveau o versiune pe 16 bii a magistralei de
tip ISA, de fapt o extensie a magistralei iniiale ISA pe 8 bii, ntlnit la
calculatoarele din clasa PC/XT. Ulterior, pentru sistemele din clasa AT au fost
proiectate alte tipuri de magistrale, cum sunt:

26

WiNS DMPC

Capitolul II

- Magistrala ISA pe 16 bii


- Magistrala EISA (Extended ISA) pe 16/32 de bii
- Magistrala PS/2 MCA (Micro Channel Architecture) pe 16/32 de bii
- Magistrala PC-Card (PCMCIA) pe 16 bii
- Magistrala VL-Bus (VESA Local Bus) pe 32/64 de bii
- Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) pe 32/64 de bii.
- Magistrala AGP (Advanced Graphics Port) pe 32 de bii.
Un sistem care contine oricare dintre aceste tipuri de sloturi de extensie este,
prin definitie, un sistem din clasa AT, indiferent de procesorul Intel sau compatibil
Intel folosit. Sistemele de tipul AT cu un procesor 386 sau mai avansat au
caracteristici speciale, care nu se intlneau la prima generaie de calculatoare AT,
bazate pe procesorul 286. Sistemele cu un procesor 386 sau mai avansat au
posibiliti speciale in ceea ce priveste adresarea memoriei, administrarea acesteia i
posibilitatea accesului la date pe 32 sau 64 de bii. Majoritatea sistemelor cu cipuri
386DX sau mai avansate au magistrale pe 32 de bii pentru a profita pe deplin de
capacitatea procesorului de a transfera datele pe 32 de bii.
Desi au fost propuse variante de magistrale VL-Bus si PCI pe 64 de bii,
introducerea n producie a magistralei VL-Bus pe 64 de bii nu a avut loc, deoarece
piaa a fost acaparat aproape in intregime de magistrala PCI. Magistrala PCI pe 64
de bii este de ceva timp n productie, iar noile plci de baz sunt echipate standard
cu magistral AGP.
Arhitecturile ISA si MCA au fost proiectate de IBM si copiate de alti
producatori pentru a fi utilizate in sisteme compatibile. Alte companii au proiectat,
independent, diferite tipuri de magistrale de extensie. Timp de ani de zile, magistrala
ISA a dominat piata calculatoarelor compatibile IBM. Insa, atunci cand a aparut
procesorul pe 32 de bii 386DX, s-a simtit nevoia unui slot pe 32 de bii. IBM a fost
primul producator care a pornit pe drumul acesta si a proiectat magistrala MCA
(Micro Channel Architecture), care profita din plin de transferul datelor pe 32 de bii.
Din nefericire, IBM a intmpinat dificultati cu vnzarea magistralelor MCA din
cauza problemelor legate de costul ridicat de fabricatie al placilor de baza si a
placilor adaptoare MCA, ca si din cauza ideii gresite ca magistrala MCA ar fi
brevetata. Cu toate ca acest lucru nu este adevarat, IBM nu a reusit s-o impuna pe
piata si ea a rmas in mare msura doar o caracteristica a sistemelor IBM. Restul
pietei a ignorat in mare masura magistrala MCA, cu toate ca unele companii au
produs sisteme compatibile MCA si multe firme au realizat placi de extensie MCA.
Compaq a fost proiectantul initial al magistralei EISA (Extended Industry
Standard Architecture). Dndu-si seama de dificultatile pe care le-a avut IBM in
comercializarea noii magistrale MCA, Compaq a hotart ca e mai bine sa ofere gratis
proiectul, decat sa-i pastreze ca o caracteristica unica a firmei Compaq. Ei se temeau
sa nu se repete calvarul prin care trecuse IBM in incercarea de a face ca magistrala
MCA sa fie acceptata de intreaga industrie.
Cei de la Compaq au hotarat ca trebuie sa participe si altii la noul lor proiect si
au contactat un numar de producatori de sisteme cu intentia de a-i coopta. Aceasta a
condus la infiintarea consortiului EISA care in septembrie 1988 a lansat magistrala

27
de extensie proiectata de Compaq: Extended Industry Standard Architecture (EISA).
Acest sistem ofera un slot pe 32 de bii care poate fi utilizat de procesorul 386DX
sau de cele superioare.
Din nefericire, EISA n-a cunoscut o raspandire prea mare si s-a vandut intr-un
numar mult mai mic decat sistemele MCA. De asemenea, exista mult mai putine
adaptoare de extensie EISA decat adaptoare de tip MCA. Acest esec de piata s-a
produs din mai multe motive. Unul il reprezinta costul ridicat al integrarii intr-un
sistem a unei magistrale EISA. Cipurile speciale pentru controlul magistralei EISA
adauga cateva sute de dolari la costul placii de baza. De fapt, existenta sloturilor
EISA poate dubla pretul placii de baza.
O alta cauza a relativului esec al magistralei EISA este faptul ca performantele
oferite erau de fapt, mai mari decat ale majoritatii perifericelor care puteau fi
conectate. Aceasta incompatibilitate in privinta performantelor era valabila si pentru
magistrala MCA. Hard-discurile disponibile si alte periferice nu reuseau sa transfere
datele la fel de repede pe cat le putea prelucra chiar si magistrala pe 16 bii ISA, asa
incat de ce sa fi folosit magistrala EISA, care era si mai rapida.
Memoria reusise deja sa nu mai depinda de magistrala standard si era instalata
in mod normal direct pe placa de baza, prin modulele SIMM (Single In-line Memory
Modules). EISA complica instalarea si configurarea sistemului in cazul in care
placile standard ISA erau amestecate cu placile EISA. Placile standard ISA nu puteau
fi controlate de programul de configurare necesar pentru placile EISA, care nu aveau
jumpere si comutatoare. In anii care au urmat aparitiei magistralei EISA, ea si-a gasit
un loc in sistemele server de performanta ridicata datorita vitezei mari de transfer a
magistralei. Totusi, in statiile de lucru standard magistrala EISA a fost inlocuita de
magistralele de tip VL-Bus si PCI.
Noua tendinta in domeniul sloturilor de extensie o reprezinta magistrala locala.
Aceasta magistrala este conectata in apropierea procesorului sau direct la el. O
problema cu ISA si EISA este aceea ca frecventa magistralei nu poate depasi 8,33
MHz, ceea ce reprezinta mult mai putin decat frecventa procesoarelor din majoritatea
sistemelor actuale. MCA oferea performante mai bune, dar era inca limitata in
comparatie cu progresele inregistrate de procesoare. Era nevoie de conectori de
extensie care sa comunice direct cu procesorul, la viteza acestuia, utilizand toti biii
pe care ii putea prelucra acesta.
Prima dintre magistralele locale care si-a castigat o oarecare popularitate a fost
VESA Local Bus, numita astfel pentru ca a fost proiectata de organizatia Video
Electronics Standards Association pentru adaptoarele video. VL-Bus a fost
conceputa ca o extensie a procesorului 486, fiind, in esenta, o extensie a magistralei
procesorului 486. Desi magistrala VL-Bus poate fi utilizata si in cazul altor
procesoare, acest lucru necesita un cip de legatura special pentru conversia
semnalelor de comanda.
VESA a fost creata initial de corporatia NEC, care intentiona sa dezvolte
standarde pentru noi tipuri de adaptoare video, mai rapide si mai puternice. Fiind
constienta ca unirea face puterea, corporatia NEC a hotarat sa cedeze tehnologia VLBus si sa faca din ea un standard industrial.
WiNS DMPC

Capitolul II

28

WiNS DMPC

Capitolul II

S-a format organizatia VESA (Video Electronics Standards Association), care


s-a desprins de NEC pentru a prelua controlul asupra noii magistrale de tip VL-Bus
si asupra altor standarde VESA. Pretul de cost scazut si performantele ridicate au
facut ca VL-Bus sa fie mult mai raspndita in comparatie cu magistrala ISA si chiar
cu unele sisteme EISA. VL-Bus a fost definita ca un conector de extensie al
magistralelor ISA si EISA si nu poate fi intalnita decat in sistemele cu aceste tipuri
de magistrala.
Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) Bus a fost realizata de
Intel ca o noua generatie de magistrale, oferind performantele magistralei locale si, in
acelasi timp, independenta procesorului si multiplele capacitati ale acestuia. Ca si
multi dintre ceilalti creatori de magistrale, Intel a infiintat o organizatie independenta
pentru a face din PCI un standard industrial de care puteau beneficia toti
producatorii. Comitetul PCI (PCI Committee) a fost format ca sa administreze
aceasta noua magistrala si ca sa-i conduca destinul. Datorita superioritatii proiectului
si performantelor PCI, aceasta a devenit rapid magistrala preferata in sistemele cele
mai performante. PCI s-a impus pe piata ca cea mai performanta arhitectura de
magistrala.
Tabelul 2 rezuma principalele diferente dintre un sistem standard PC (sau XT) si un
sistem AT. Aceste informatii fac distinctia intre aceste sisteme si cuprind toate
modelele IBM si cele compatibile cu acestea.
Proprietatile sistemului

Tipul PC/XT
(pe 8 bii)
x86 sau x88
al Real

Procesoare acceptate
Modul de lucru
procesorului
Dimensiunea slotului de 8 bii
extensie
Tipul slotului
ISA
Intreruperi hardware
Canale DMA
Memorie RAM maxima
Rata
de
transfer
a
controllerului de dischete
Unitate
standard
de
incarcare a sistemului
Interfata de tastatura
Memorie CMOS/ceas

Tabelul 2
Tipul AT
(pe 16/32/64 de bii)
286 sau superioare
Real sau Protejat
(Real Virtual la 386+)
16/32/64 bii

8
4
1M
250 kHz

ISA, EISA, MCA, PCCard, VL-Bus, PCI


16 sau-mai multe
8 sau mai multe
16M sau 4G
250/300/500/1.000 kHz

360K sau 720K

1,2M/1,44M/2,88M

Unidirectionala
Nu

Bidirectionala
Da

Acest tabel evidentiaza principalele deosebiri dintre arhitectura PC/XT si cea AT.
Utilizand aceste informatii puteti incadra practic orice sistem in categoria PC/XT sau

29
AT. Sistemele de tipul PC XT (pe 8 bii) nu au mai fost produse de multi ani. Pe
acest tip de sistem se poate rula aproape orice program sub MS-DOS, dar el devine
limitat in cazul sistemelor de operare mai avansate, cum este OS/2. Pe acest sistem
nu poate rula sistemul de operare OS/2 sau un program proiectat sa ruleze sub acesta
si nici Windows 3.1, Windows 95 sau Windows NT. De asemenea, aceste sisteme nu
pot avea mai mult de 1 M de memorie adresabila, din care doar 640K sunt accesibili
programelor de utilizator si datelor.
In general, puteti identifica sistemele AT ca un sistem cu sloturi de extensie pe
16 bii sau mai mult (32/64 de bii). De obicei, aceste sisteme au sloturi ISA pe 8/16
bii compatibile cu versiunea IBM AT originala. In clasa sistemelor AT (si numai
aici) se pot intalni si alte tipuri de magistrale, cum ar fi EISA, MCA, PC-Card, VLBus si PCI. Majoritatea sistemelor de astezi au procesoare 486, Pentium sau unul
dintre noile procesoare P6.
De obicei, sistemele PC au controllere de dischete de dubla densitate (doubledensity - DD), iar sistemele AT trebuie sa aiba un controller capabil sa lucreze cu
dischete de densitate mare (high-density, HD) si de dubla densitate.
O diferenta mai subtila intre sistemele PC/XT si cele AT o constituie interfata
pentru tastatura. Tastatura IBM Enhanced 101-key (extinsa cu 101 taste), detecteaza
la ce tip de sistem este conectat automat. Tastaturile mai vechi de la sistemele AT si
XT nu lucreaza decat cu un singur tip de sistem, cel pentru care au fost proiectate.
Arhitecturile de tip AT folosesc o memorie CMOS si un ceas de timp real; in general,
sistemele de tip PC nu fac aceasta. Totodata, cipul CMOS dintr-un sistem AT
memoreaza configuratia de baza a sistemului. Intr-un sistem de tip PC sau XT, toate
aceste optiuni de configurare elementare (cum ar fi memoria instalata, numarul si
tipul de unitati de discheta si de hard-disc, tipul adaptorului video) sunt stabilite prin
utilizarea unor microcomutatoare si jumpere aflate pe placa de baza si pe diversele
adaptoare.
WiNS DMPC

Capitolul II

30

WiNS DMPC

Capitolul II

2. DOCUMENTAIA NECESAR
Una din marile probleme care apar in munca de service si de intretinere este
existenta documentatiei. Exista mai multe tipuri de documentatie pentru un anumit
sistem, incepand cu manualele de baza, care sunt livrate o data cu sistemul, si
terminand cu manualele tehnice sau de service, pe care le primiti contra cost. De
asemenea, cum cele mai multe dintre sistemele actuale utilizeaza componente
provenind de la diferiti producatori se recomand deseori procurarea documentatiei
referitoare la anumite componente direct de la producatorul acestora utiliznd siteurile Internet ale acestora..
In general, tipul documentatiei oferite pentru un sistem este direct proportional
cu marimea companiei producatoare. (Companiile mari isi pot permite sa realizeze o
documentatie buna.) Din nefericire, o parte din aceasta documentatie este absolut
necesara chiar si pentru cele mai elementare probleme de depanare si de imbunatatire
a performantelor sistemului. O alta parte este necesara numai celor care lucreaza in
domeniul dezvoltarii produselor hardware sau software, care implica cerinte
deosebite.
A) DOCUMENTATIA DE BAZA
Cand cumparati un sistem, acesta trebuie livrat cu o documentatie minimala. O
data cu sistemul ar trebui sa primiti manuale referitoare la placa de baza si la celelalte
adaptoare si dispozitive care intra in componenta sistemului. De exemp[u, daca
sistemul achizitionat include un adaptor video si un monitor, ar trebui sa primiti cate
un manual pentru fiecare dintre aceste articole.
Manualele care insotesc de obicei sistemele si perifericele contin instructiunile
de baza pentru configurarea, utilizarea, testarea mutarea si instalarea optima a
sistemului. In mod normal, sistemul este insotit de un disc de diagnosticare
elementara (numit uneori Diagnostics and Setup Disk sau Reference Disk) care este
destinat proprietarului calculatorului. Cele mai multe dintre calculatoarele actuale
sunt livrate cu software-ul preinstalat pe hard-disc si fara dischete.
Aceste manuale ar trebui sa contina si liste cu toate jumperele si comutatoarele
de configurare a placii de baza si a celorlalte placi de extensie. In cazul sistemelor
EISA, discul de diagnosticare include, de asemenea, rutina SETUP (folosita pentru
stabilirea datei si a orei), memoria instalata, unitatile de discuri instalate si
adaptoarele video instalate. Aceste informatii sunt copiate de catre programul
SETUP in memoria CMOS, care este alimentata de o baterie.
B) INDRUMARI TEHNICE
Indrumarele tehnice (technical-reference manuals) ofera informatiile
referitoare la interfetele software si hardware specifice fiecarui sistem. Manualele
sunt destinate celor care proiecteaza produse software si hardware care trebuie sa
functioneze cu aceste sisteme sau celor care trebuie sa integreze diverse componente

31
hardware si software intr-un sistem. In cazul multor calculatoare compatibile
indrumarele tehnice sunt iricluse in pret si sunt livrate o data cu sistemul ca parte a
documentatiei de baza.
Aceste manuale ofera informatiile elementare despre interfata si tipul unitatilor
sistemului. In ele pot fi gasite informatii despre placa de baza, coprocesorul
matematic, sursa de alimentare, subsistemul video, tastatura, setul de instructiuni si
alte caracteristici ale sistemului. Aceste informatii va sunt necesare ca sa integrati si
sa instalati unitatile de discheta, CDROM si cele de hard-disc pe care le puteti
cumpara ulterior, placile de memorie, tastaturile, adaptoarele pentru retea si practic
orice dispozitiv pe care doriti sa-l conectati la calculatorul dumneavoastra.
Adesea, acest manual ofera scheme bloc cu circuitul placii de baza si
semnificatia pinilor pentru diverse conectoare si jumpere. De asemenea, contine
cateva tabele pentru unitatile de discheta si de hard-disc, care indica tipurile de
unitati ce pot fi instalate pe un anumit sistem. In manual se gaseste si o lista cu
tensiunile si puterea furnizate de sursa de alimentare. Aveti nevoie de aceste valori
ca sa determinati daca un sistem are puterea necesara sa alimenteze un dispozitiv
aditional.
WiNS DMPC

Capitolul II

C) MANUALE DE INTRETINERE A COMPONENTELOR HARDWARE


Unele firme producatoare puternice, cum sunt IBM sau COMPAQ asigura si
manuale de service pentru sistemele lor. Orice biblioteca de intretinere a
componentelor hardware contine doua manuale:
- unul de service si intretinere a componentelor hardware (HardwareMainteriance Service)
- un indrumar de intretinere a componentelor hardware (HardwareMaintenance Reference).
Acestea sunt adevarate manuale de service, scrise pentru sp.ecialisti. Cu toate
ca se adreseaza specialistilor in service, ele sunt foarte usor de urmarit si sunt utile
chiar si amatorilor si celor pasionati de calculatoare. Compania IBM si sucursalele
locale de distribuire folosesc aceste manuale pentru diagnosticare si service.
Indrumarul elementar IBM de intretinere a componentelor hardware pentru PC
si PS/2 contine informatii generale despre sisteme. Manualul descrie procedurile de
diagnosticare, pozitia comporientelor care pot fi inlocuite, reglajele sistemului,
modul de inlocuire a pieselor si, instalarea lor. Informatiile continute sunt utile mai
ales celor lipsiti de experienta in domeniul asamblarii si dezasamblarii unui sistem
sau utilizatorilor care au dificultati in identificarea componentelor unui calculator.
Dupa ce demonteaza pentru prima oara un calculator, majoritatea oamenilor nu mai
au nevoie de o astfel de carte.
D) DOCUMENTATIA COMPONENTELOR
Daca doriti cu adevarat sa dispuneti de cea mai buna documentatie pentru
sistemul dumneavoastra, va recomand cu caldura sa faceti rost de documentatia

WiNS DMPC

Capitolul II
32
fiecarei componente a sistemului. Aceasta include manualele specifice fiecarei
componente importante a sistemului cum ar fi placa de baza, unitatile de discheta sau
sursa de alimentare - dar si documentatia referitoare la cipurile individuale, cum ar fi
unitatea centrala de prelucrare, memoria ROM BIOS, setul de cipuri al placii de
baza, setul de cipuri I/O etc.

E) OBTINEREA DOCUMENTATIEI
Nu puteti sa depanati corect sau sa imbunatatiti performantele unui sistem
daca nu dispuneti de documentatia corespunzatoare sistemului respectiv. Daca
detineti un sistem produs de o firma prestigioasa - cum ar fi IBM, Compaq, HewlettPackard sau alta - cea mai buna solutie este sa apelati direct la producator pentru a
obtine manualele de service sau indrumarele tehnice.
Datorita naturii informatiilor continute de acest tip de manuale, cel mai bine este sa
le obtineti direct de la producatorul sistemului.
S-ar putea sa nu fie la fel de usor sa obtineti documentatia de la alti
producatori. Majoritatea companiilor mari desfasoara activitati de service
competente si furnizeaza documentatia tehnica. Altele ori nu au, ori nu vor sa ofere o
astfel de documentatie, pentru a-si proteja propriile departamente de service sau
departamentele de service ale distribuitorilor lor.

WiNS DMPC

Capitolul II

33

3. DE CE AVEM NEVOIE PENTRU DEPANAREA HARDWARE


Ca sa puteti detecta defectul si depana corespunzator un calculator, aveti nevoie
de cateva instrumente de baza. Daca vreti sa practicati depanarea profesionala a
calculatoarelor, veti avea nevoie de multe alte instrumente de specialitate.
Instrumentele de baza, care nu ar trebui sa lipseasca din trusa unui depanator,
sunt urmatoarele:
Scule simple, obisnuite pentru procedurile elementare de dezasamblare si
reasamblare
Teste de diagnosticare software si hardware pentru verificarea componentelor
sistemului
Conectori de test pentru verificarea porturilor seriale si paralele
Un multimetru digital, care permite masurarea corecta a tensiunilor si
rezistentelor
Substante chimice, cum sunt cele de curatat contactele, sprayurile pentru racirea
componentelor si aerul comprimat utilizat la curatarea sistemului
Printre instrumentele perfectionate se numara urmatoarele:
Scule specializate, cum sunt extractoarele pentru cipuri PGA (Pin Grid Array),
PLCC (Plastic Leader Chip Carrier) si POFP (Plastic Quad Flat Pack)
Sonde logice si generatoare de impulsuri, care permit analiza si testarea
circuitelor digitale
Osciloscoape, care permit vizualizarea precisa a semnalelor analogice si
digitale in vedfunctionarii modulelor SIMM (Single In-line Memory Module), a
cipurilor DIP (Dual In-line Pin) si a altor module de memorie
Echipamente de testare a surselor de alimentare, cum sunt autotransformatoarele
si testerele de sarcina, care permit verificarea performantelor sursei de alimentare
In plus, s-ar putea sa aveti nevoie de instrumente pentru lipit si dezlipit, in caz ca
apar probleme care necesita asemenea operatii.
A) SCULE OBISNUITE
Cand lucrati cu calculatoare personale, va puteti da seama imediat ca sculele
necesare pentru aproape orice tip de operatiuni de service sunt foarte simple si
ieftine. Pretul unei asemenea truse de scule variaza intre 20$, pentru cele mici si
500$ pentru trusele de lux gen servieta. Unul dintre cele mai indicate moduri de a va
constitui un set de scule este achizitionarea unei mici truse vandute special pentru
service-ul calculatoarelor personale.
Lista urmatoare contine sculele pe care le puteti gasi in micile truse de service
PC cu pretul de aproximativ 20$:
cheie tubulara de 3/16 inci
cheie tubulara de 1/4 inci
surubelnita cap cruce, mica
surubelnita cu lama plata, mica

34

WiNS DMPC

Capitolul II

surubelnita cap cruce, medie


surubelnita cu lama plata, medie
dispozitiv de extragere a cipurilor
dispozitiv de introducere a cipurilor
penseta
penseta cu varf incovoiat
surubelnite cap stea, T10 si T15
Cheile tubulare se utilizeaza pentru scoaterea suruburilor cu cap hexagonal cu
care sunt fixate carcasele sistemului, placile adaptoare, unitatile de disc, sursele de
alimentare si difuzoarele existente in marea majoritate a calculatoarelor.
Deoarece unii producatori au inlocuit suruburile cu cap cruce si pe cele cu fanta
cu suruburile cu cap hexagonal, pentru aceste sisteme puteti folosi cheile tubulare.
Dispozitivele de introducere si de extragere a cipurilor se folosesc ca sa
introduceti sau sa scoateti cipuri de memorie (sau alte cipuri mici) fara sa indoiti
pinii. De obicei, cipurile mai mari, cum sunt microprocesoarele sau memoriile de tip
ROM, sunt scoase cu o surubelnita mica.
Procesoarele mai mari, cum ar fi cipurile 486, Pentium sau Pentium Pro, sunt
scoase cu extractorul de cipuri, daca sunt puse pe un soclu standard. Aceste circuite
au atat de multi pini, inct este necesara o forta foarte mare ca sa fie scoase.
Dispozitivul de extragere a cipurilor distribuie forta in mod egal, reducnd la minim
posibilitatea de a le sparge.
Pensetele normale si cele cu vrf incovoiat se pot folosi ca sa prindeti cu ele
suruburile mici si jumperele pe care este greu sa le tineti in mna. Pensetele cu vrf
incovoiat sunt utile mai ales atunci cand va scapa o piesa mica in interiorul
calculatorului; de obicei, puteti scoate piesa far sa dezasamblati sistemul.
Surubelnitele cu cap stea au forma potrivita pentru suruburile speciale pe care le
puteti intlni in majoritatea sistemelor Compaq si in multe alte sisteme.
Cu toate ca acest set elementar este foarte util, ar trebui totusi sa-i adaugati si alte
cteva scule mici, cum ar fi:
un cleste cu cap subtire
pense hemostatice
un cleste pentru taierea si dezizolarea firelor conductoare
chei tubulare metrice
surubelnite cu cap cruce pentru suruburi de siguranta
menghina
pila
lanterna mica
Clestii cu cap subtire sunt utili ca sa indreptati pinii cipurilor, ca sa instalati sau
sa scoateti jumpere, ca sa indoiti cablurile sau sa apucati piesele mici.
Pensele hemostatice sunt foarte folositoare atunci cand doriti sa apucati piese
mici, cum sunt jumperele.
Clestii pentru taierea si dezizolarea firelor sunt utili ca sa confectionati si sa
reparati cabluri.

35
Cheile tubulare metrice sunt folosite la multe sisteme compatibile, ca si la
calculatoarele IBM PS/2, toate utilizand piese in sistem metric.
Surubelnitele cu cap cruce pentru suruburi de siguranta se folosesc la scoaterea
suruburilor cu cap cruce de tip special, care au iri centru un pin de siguranta.
Surubelnita de acest tip are o gaura centrala in care poate intra pinul.
Menghina o puteii utiliza atunci cand instalati conectori sau cabluri sau cand
vreti sa dati cablurilor o anumita forma, ca si pentru a tirie piesele in timpul
operatiunilor delicate.
Pila se poate folosi ca sa neteziti marginile aspre din metal ale carcaselor sau
sasiuiui, ca si pentru a ajusta mastile unitatilor de disc ca sa intre perfect.
Lanterna poate fi utila pentru iluminarea interiorului sistemului, mai ales atunci
cand calculatorul este mai inghesuit si lumina din incapere nu este suficienta. Eu o
consider ca fiind o scula esentiala.
De asemenea, din trusa dumneavoastr de scule nu ar trebui sa lipseasca un kit de
protectie la ''descarcarile electrostatice ESD (electrostatic discharge). Acest kit este
format dintr-o bratara antistatica cu fir de impamantare si dintr-un suport special,
conductor, cu propriul sau fir de impamntare.
WiNS DMPC

Capitolul II

B) SCULE DE LIPIT SI DEZLIPIT


In anumite situatii, cum ar fi lipirea unui fir rupt, montarea unei componente pe
placi, scoaterea si instalarea circuitelor integrate care nu sunt pe socluri sau
adaugarea pe placa a unor fire de legatura sau pini, trebuie sa utilizati un ciocan de
lipit.
Chiar daca in prezent aproape toate reparatiile se fac prin simpla inlocuire a
placii defecte, exista si situatii in care este necesar un ciocan de lipit. Unul dintre
cele mai obisnuite cazuri este cel al deteriorarilor fizice, cum ar fi dezlipirea
conectorului de tastatura de pe placa de baza prin introducerea fortata a cablului.
Intr-o astfel de situatie placa de baza poate fi salvata prin efectuarea catorva lipituri.
In zilele noastre, majoritatea placilor de baza includ componentele I/O, cum ar fi
porturile seriale si paralele. Multe dintre aceste porturi sunt protejate cu sigurante
fuzibile, care de obicei sunt mici componente lipite pe placa. Aceste sigurante au
rolul de a preveni deteriorarea circuitelor placii de baza de catre o sursa externa.
Daca un dispozitiv extern provoaca un scurtcircuit sau o descarcare electrostatica,
sigurantele se ard si placa de baza poate fi salvata daca puteti sa le inlocuiti cu unele
noi.
Pentru astfel de reparatii minore, va este necesar un ciocan de lipit de putere
mica, de obicei in jur de 25 de wati. O putere de peste 30 de wati genereaza prea
multa caldura si poate distruge componentele de pe placa. Chiar si cu un instrument
de putere mica, trebuie sa limitati cantitatea de caldura la care supuneti placa si
componentele ei. Puteti face acest lucru printr-o utilizare rapida si eficienta a
ciocanului, ca si prin folosirea radiatoarelor prinse de marginile piesei care este
lipita. Radiatorul este un mic obiect din metal ce se poate atasa, destinat sa absoarba
caldura excesiva pentru ca aceasta sa nu ajunga la componenta pe care dorim s-o

WiNS DMPC

Capitolul II
36
protejam. In unele cazuri, puteti utiliza pe post de absorbant de caldura si o pensa
hemostatica.
Ca sa scoateti componentele lipite de pe o placa de circuit, puteti utiliza un
ciocan de lipit si o pomp de fludor. Acest instrument este format de obicei dintr-o
camera de aer si un dispozitiv cu arc. (Nu va recomand pompele de fludor cu para de
cauciuc.) Instrumentul este armat atunci cand apasati tija cu arc in camera de aer.
Cand doriti sa scoateti o piesa de pe placa, incalziti cu ciocanul de lipit punctul de pe
spatele placii in care unul dintre capetele componentei este lipit pe placa, pana cand
vedeti ca se topeste cositorul. Imediat ce apare topirea, pozitionati varful pompei si
apasati pe butonul de eliberare a tijei. In acest fel, tija se retrage si aspira cositorul
lichid de pe conexiune, lasand liber capatul componentei din orificiu.
Incalzirea si aspirarea cositorului se fac intotdeauna de pe spatele placii, nu de pe
fata cu componente. Repetati aceasta operatie pentru fiecare capat al piesei care este
lipit pe placa de circuit. Atunci cand stapaniti aceasta tehnica, puteti scoate un mic
circuit integrat intr-un minut sau doua fara un risc prea mare de a avaria placa sau
componentele. Circuitele integrate cu un numar mai mare de pini pot fi mai greu de
scos si de relipit fara sa distrugeti si alte componente de pe placa de circuit.

C) UTILIZAREA UNUI ECHIPAMENT DE TESTARE ADECVAT


In unele cazuri, pentru a testa o placa de baza sau o componenta, trebuie sa
utilizati dispozitive specializate. Acest echipament de testare nu este scump si nici
greu de utilizat si poate sa va fie de mare folos in munca de depanare. Pentru testarea
corecta a unui sistem este nevoie de un voltmetru si de conectori de test. Conectorii
de test va permit sa verificati atat porturile seriale si paralele, cat si cablurile atasate
lor. Un multimetru digital poate fi utilizat in multe scopuri, inclusiv la verificarea
nivelului de tensiune al semnalelor in diferite puncte, la testarea iesirilor sursei de
alimentare si la verificarea continuitatii unui circuit sau a unui cablu. Un tester
pentru priza electrica este un accesoriu de o valoare inestimabila, cu care se pot
verifica legaturile din priza, lucru util in cazul in care banuiti ca problemele nu sunt
legate de calculator.
Sondele logice si sondele generatoare de impulsuri nu sunt absolut necesare, dar
va pot ajuta in depanare. Sonda logica o puteti utiliza pentru a verifica existenta si
nivelul semnalelor in diverse puncte ale circuitului. Sondele generatoare de
impulsuri se folosesc ca s injectati semnal intr-un circuit pentru a-i putea testa
functionarea. Utilizarea acestor dispozitiv necesita o cunoastere mai buna a modului
de functionare a circuitului.
1) CONECTORI DE TEST
Pentru rezolvarea problemelor care apar la porturile paralele si seriale va sunt
necesare conectori de test numiti si conectori cu bucla de test, care sunt utilizati
pentru intoarcerea semnalului in vederea diagnosticarii.

37
Exista mai multe tipuri de conectori de test. Aveti nevoie de unul pentru portul
serial cu 25 de pini, unul pentru portul serial de 9 pini si altul pentru portul paralel cu
25 de pini.
Majoritatea truselor de test profesionale contin toate cele trei tipuri de conectori
de test, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa ii cumparati separat. Daca sunteti
indemanatic puteti chiar sa va confectionati singur conectorii de test.
WiNS DMPC

Capitolul II

2) APARATELE DE MASURA
Multe proceduri de depanare implica masurarea tensiunilor si a rezistentelor.
Puteti face aceste masuratori cu ajutorul unui multimetru digital portabil. Aparatele
de masura pot fi dispozitive analogice (cu ac indicator) sau dispozitive digitale (cu
afisarea valorii masurate). Ele au o pereche de fire numite cabturi de test sau sonde
cu care se realizeaza legaturile pentru a putea face masuratorile. In functie de
parametrii stabiliti pentru aparat, sondele vor masura rezistente, tensiuni in curent
continuu sau in curent alternativ.
De obicei, fiecare pozitie a aparatului are diverse niveluri de masura. De exemplu
tensiunea in curent continuu poate fi citita pe diverse scale, cu valori maxime de 200
milivolti, 2 volti, 20 volti, 200 volti si 1000 volti. Deoarece calculatoarele utilizeaza
atat tensiuni de 5 volti, ct si,de 12 volti, pentru a face masuratorile ar trebui sa
folositi scala de 20 volti. Executarea acestor masuratori pe scala de 200 milivolti si
de 2 volti poate da peste cap aparatul si-I poate chiar defecta, din cauza ca tensiunea
este mult mai mare dect valoarea maxima. Puteti folosi si scalele de 200 sau de
1000 volti, dar tensiunile de 5 si 12 volti sunt mult mai mici decat valoarea maxima
si acuratetea va fi scazuta.
Daca faceti o masuratoare si nu sunteti siguri de nivelul semnalului, incepeti cu
scala cea mai mare si coborati-o treptat. Unele aparate de masura mai perfectionate
au posibilitatea de selectare automata a scalei pentru orice tip de masuratoare si este
mult mai usor de lucrat cu un asemenea aparat. Nu este nevoie dect sa pozitionati
aparatul pe tipul de citire pe care-I doriti, de exemplu pe volti in curent continuu, si
sa puneti sondele la sursa de semnal. Aparatul selecteaza domeniul corect si afiseaza
valoarea. Datorita modului lor de proiectare, aceste aparate au intotdeauna un afisaj
digital si nu un ac indicator.
3) SONDE LOGICE SI SONDE GENERATOARE DE IMPULSURI
O sonda logica poate fi un instrument util in detectarea problemelor care pot
aparea la circuite.
Intr-un circuit digital semnalul este prezent fie la un nivel de 5 volti (high), fie la
nivel de 0 volti (low). Din cauza ca aceste semnale sunt prezente doar pentru un timp
foarte scurt (de ordinul milionimilor de secunda) si oscileaza (trec dintr-o stare in
alta) foarte repede, un simplu voltmetru este inutil. Sonda logica are scopul sa afiseze
cu usurinta aceste stari ale semnalului.

38

WiNS DMPC

Capitolul II

Sondele logice sunt utile mai ales in depanarea unui calculator care nu mai
functioneaza deloc (este "mort"). Cu ajutorul unei sonde logice puteti determina daca
circuitul de ceas este operational sau daca celelalte semnale necesare functionarii
sistemului sunt prezente. In unele cazuri, sonda logica va poate ajuta sa verificati
semnalele de la fiecare pin al circuitului integrat.
Sondele logice sunt utile si in detectarea unor probleme ale unitatilor de disc prin
testarea prezentei semnalelor pe cablurile de interfata si pe placa logica.
Un instrument care insoteste sonda logica este sonda generatoare de semnal.
Aceasta are drept scop testarea reactiei circuitului furnizand un semnal de nivel logic
unu (+5 volti), care dureaza de obicei 1 ,5 pana la 10 microsecunde. Comparati
reactia cu cea a unui circuit despre care stiti ca este bun. Acest tip de dispozitiv este
utilizat mult mai rar decat o sonda logica, dar in unele cazuri poate fi util in testarea
unui circuit.
4) TESTERE PENTRU PRIZA DE CURENT ELECTRIC
O alta scula de testare foarte utila este testerul pentru priza electrica, pe care il
puteti cumpara de la magazinele specializate. Pur si simplu introduceti in priza
dispozitivul si se vor aprinde trei leduri in diverse combinatii, care indica daca priza
are firele conectate corect.
Desi s-ar putea sa credeti ca prizele cu fire incorect conectate sunt o problema rar
intalnita, eu m-am confruntat foarte des cu asemenea situatii. In majoritatea cazurilor
se pare ca problemele apar la firul de impamantare. O priza incorect conectata poate
provoca o functionare instabila a sistemului, aparitia unor erori de paritate si a
blocarilor. Daca impamantarea riu este facuta, pot aparea curenti pe circuitul de masa
al calculatorului. Deoarece tensiunea de pe circuit) de masa este utilizata drept baza
de comparatie pentru a determina daca bitii sunt 0 sau 1 , acest lucru poate produce
erori la nivelul datelor din sistem.
Un alt semn ca prizele electrice nu sunt corect cablate il constituie aparitia
socurilor electrice in momentul in care atingeti carcasa sau sasiul unui calculator.
Acest lucru indica faptul ca exista curenti acolo unde nu ar trebui sa fie, lucru ce
poate fi provocat si de existenta unor impamantari incorecte chiar in interiorul
sistemului. Utilizand testerul pentru prizele electrice, puteti determina rapid daca
vina apartine sau nu prizei.
5) TESTERE PENTRU MODULELE SIMM
Acum consider ca dispozitivele de testare a modulelor SIMM (Single In-line
Memory Module) reprezinta o componenta care nu trebuie sa lipseasca din arsenalul
unui depanator profesionist de calculatoare personale. Aceste dispozitive sunt mici
aparate cu care pot fi evaluate modulele SIMM si alte tipuri de module, inclusiv
cipurile individuale de memorie, cum ar fi cele de memorie cache. Poate ca sunt
putin cam scumpe (costa in jur de 1 .000$ sau mai mult), dar ele ofera singura
modalitate de a verifica riguros memoria.

39
Fara un tester de acest fel sunteti obligat sa verificati memoria ruland un program
de diagnosticare, care nu poate face decat doua lucruri cu memoria: sa scrie in ea sau
sa o citeasca. Un tester de SIMM poate face mult mai multe decat un program de
diagnosticare:
Identifica tipul de memorie
Determina viteza de lucru a memoriei
Determina daca este o memorie cu paritate sau se utilizeaza o paritate falsa
Variaza intervalul de reimprospatare si intarzierile semnalelor de acces
Localizeaza erori de un singur bit
Detecteaza erorile provocate de tensiunea de alimentare sau de zgomot
Detecteaza lipiturile reci si scurtcircuitele
Identifica erorile provocate de intarzierea unor semnale
Determina erorile legate de capacitatea memoriei de a pastra datele.
WiNS DMPC

Capitolul II

Nici un program de diagnosticare conventional nu poate face aceste lucruri


deoarece trebuie sa se bazeze pe parametri de acces ficsi, stabiliti de circuitele de
control al memoriei apartinand setului de cipuri al placii de baza. Din aceasta cauza
programul nu poate modifica intarzierile semnalelor si metodele de acces. Veti
ajunge in situatia de a avea o memorie care in unele sisteme functioneaza, iar in
altele nu, memorie care de fapt este defecta. Aceasta poate produce protbleme
intermitente si poate fi aproape imposibil de detectat.
In concluzie nu exista nici o modalitate de testare cu adevarat riguroasa a
memoriei din calculator, pentru aceasta fiind necesar un tester de module SIMM.
Testerul de module SIMM pe care vi-I recomand in mod deosebit este SIGMA
LC al firmei Darkhorse Systems.
6) SUBSTANTE CHIMICE
Substantele chimice va pot ajuta sa curatati, sa detectati defectele si chiar sa
reparati un calculator. Pentru curatarea componentelor, a contactelor si conectoarelor
electrice, una dintre cele mai utile substante este 1 1 ,1-tricloretanul. Aceasta
substanta curata foarte eficient. Poate fi folosita la curatarea contactelor electrice si a
componentelor si nu ataca materialele plastice si cele din care sunt confectionate
placile. De fapt tricloretanul se poate utiliza si pentru curatarea petelor, att de pe
carcasa calculatorului, cat si,de pe tastatura.
Pe piata se gaseste un tip special de lubrifiant care imbunatateste contactele,
numit Stabilant 22.
Aceasta substanta se aplica pe contactele electrice si imburiatateste foarte mult
calitatea contactului electric, lubrifiind in acelasi timp punctul de contact. Este mult
mai eficient decat lubrifiantii si substantele de curatare obisnuite.
Stabilant 22 este, de fapt, un semiconductor polimerizat lichid. Se comporta ca
un metal lichid si este bun conducator de electricitate. Totodata, are drept scop
umplerea golurilor de aer dintre suprafetele a doua piese (ceea ce face ca suprafata de

WiNS DMPC

Capitolul II
40
contact sa fie mai mare) si impiedica venirea in contact cu oxigenul si cu alti agenti
care pot oxida si coroda contactul.
Adesea, la curatarea sistemului, este folosit un gaz comprimat. Gazul comprimat,
care este adesea freon sau bioxid de carbon (C02), este utilizat pentru indepartarea
prafului si a resturilor dintr-un calculator sau de pe o componenta.

7) TIPURI DE ELEMENTE DE ASAMBLARE


Una din problemele care poate face dificila depanarea unui calculator este
folosirea unor tipuri diferite de elemente de asamblare.
De exemplu, majoritatea sistemelor folosesc suruburi care pot fi desurubate cu
chei tubulare hexagonale de 1/4 inci sau 3/16 inci. IBM utilizeaza aceste suruburi in
toate sistemele PC, XT si AT, acest standard fiind folosit in toate calculatoarele
compatibile. Totusi, unele companii folosesc piese de alte tipuri. De exemplu,
Compaq utilizeaza in majoritatea sistemelor suruburi cu cap stea. Suruburile de acest
tip au un orificiu in forma de stea, in care intra surubelnitele de dimensiuni potrivite.
Aceste surubelnite au indicative de masura, cum ar fi: T-8, T-9, T-10, T-15, T-20, T25, T-30, T-40 etc.
O versiune a surubului cu cap stea este cel cu cap stea cu pin de siguranta, care
poate fi intalnit in sursele de alimentare si in alte subansamble. Aceste suruburi sunt
ideritice cu cele obisnuite, cu exceptia faptului ca in centrul orificiului in forma de
stea se afla un pin care impiedica desurubarea cu o surubelnita normala cu cap stea.
O puteti face doar utilizand o mica dalta cu care sa scoateti pinul. De obicei, un
dispozitiv sigilat cu astfel de suruburi se inlocuieste cu totul si rareori este nevoie sa
fie deschis.
De asemenea, multi fabricanti utilizeaza suruburile mai obisnuite, cu cap cruce si
cele cu fanta.
Sculele folosite la aceste suruburi sunt mult mai simple, dar ele nu fac priza la fel
de bine ca pe cele cu cap hexagonal sau cap in stea, iar marginile lor se pot rotunji
mult mai usor. Din suruburile foarte ieftine se pot desprinde bucati de metal care pot
cadea chiar pe placa de baza.

WiNS DMPC

4. DEMONTAREA

Capitolul II

CALCULATORULUI

41

EXAMINAREA

ACESTUIA
Procesul de dezasamblare si reasamblare a unui sistem nu este dificil. Datorita
standardizarii existente, se intalnesc (cu cateva exceptii) numai cateva tipuri si
dimensiuni de suruburi, iar aranjarea diverselor componente este asemanatoare, chiar
si in calculatoare produse de firme diferite. In plus, sistemele actuale nu contin prea
multe componente.
Procedura de dezasamblare si reasamblare se mparte in urmatoarele etape:
Ansamblul carcasei
Placile adaptoare
Unitatile de discuri
Sursa de alimentare
Placa de baza
A) PREGATIRI IN VEDEREA DEZASAMBLARII
Inainte de a incepe dezasamblarea oricarui sistem, trebuie lamurite cateva probleme.
Una dintre ele este protectia la descarcarile electrostatice. Cealalta este notarea
configuratiei sistemului att in ceea ce priveste aspectul fizic al calculatorului, cum
ar fi pozitia jumperelor, a comutatoarelor si orientarea cablurilor, cat si in ceea ce
priveste configuratia logica, mai ales in privinta stabilirii parametrilor in memoria
CMOS.
Protectia la descarcrile electrostatice. Cnd lucrati cu componentele unui
calculator, trebuie sa va luati masurile necesare de precauae ca sa preveniti
descarcarile electrostatice accidentale.
Nu recomand sa se lucreze vreodata cu cablul de alimentare introdus in priza, din
cauza riscurilor neprevazute si a simplului fapt ca puteti sa dati drumul sistemului
din intimplare sau pufeti chiar sa uitati sa-i inchideti. Este ioarte usor si scapati o
scuia sau alte obiecte intr-un calculator in timp ce acesta functioneaza, lucru care va
produce scurtcircuitarea sau chiar distrugerea circuitelor.
Cand scoateti unitatile de disc, placile adaptoare si subansamblele delicate, cum
ar fi intreaga placa de baza, memoriile SIMM sau procesorul, trebuie sa le asezati pe
folia antistatica.
Daca nu aveti o astfel de folie antistatica, asezati pur si simplu circuitele si
dispozitivele scoase din sistem pe un birou curat sau pe o masa. Apucati iritotdeauna
placa scoasa de consola metalica utilizata pentru fixarea in calculator. Aceasta
consola este legata la circuitul de masa al placii si, atingand-o pe ea mai intai, veti
evita o descarcare care ar defecta componentele. Daca placa nu are aceasta consola
metalica, asa cum este cazul placii de baza, apucati-o cu grija de margini si incercati
sa nu atingeti componentele.

42

WiNS DMPC

Capitolul II

Memorarea configuratiei si a programului Setup. Inainte de a decupla


alimentarea sistemului pentru a-i scoate carcasa, trebuie sa aflati cteva lucruri si sa
vi le notati. Cand lucrati la un calculator, se intampla adesea sa stergeti, accidental
sau intentionat, informatiile de configurare aflate in memoria CMOS. Majoritatea
sistemelor utilizeaza un cip CMOS alimentat de o baterie, care contine un ceas si o
memorie in care sunt pastrate informatiile de configurare. Daca bateria este
deconectata sau daca anumiti pini sunt pusi accidental in scurtcircuit, puteti descarca
memoria CMOS si pierde informatiile. In cele mai multe calculatoare, memoria
CMOS este utilizata pentru a inmagazina informatii,simple, precum numarul si tipul
de unitati de discheta conectate, capacitatea memoriei, data si ora.
Informatiile referitoare la configurarea hard-discului sunt foarte importante. In
timp ce celelalte informatii pot fi inscrise usor atunci cnd reporniti sistemul, cu
configurarea hard-discului este alta poveste. Majoritatea programelor BIOS din
calculatoarele moderne pot citi informatiile referitoare la tip direct de pe unitatile
IDE sau SCSI. Totusi, in cazul unor componente BIOS mai vechi trebuie sa furnizati
explicit parametrii discului. Aceasta inseamna ca trebuie sa cunoasteti configurarea
pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare pe pista.
Unele programe BIOS indica hard-discul numai prin numarul tipului (type
number), care poate fi de obicei intre 1 si 47. Aveti grija ca cele mai multe programe
BIOS folosesc tipul 47 ca pe un tip ce poate fi definit, ceea ce inseamna ca valorile
pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare sunt introduse de la tastatura si
nu sunt constante. Este foarte important sa va notati informatiile in cazul unor tipuri
definite de utilizator, pentru ca s-ar putea sa fie foarte greu sa le mai determinati
dupa aceea.
Unitatile actuale Enhanced IDE au elemente de configurare suplimentare si ar
trebui, de asemenea, sa le notati si pe acestea. Astfel de elemente sunt modul de
relocare (translation mode) si modul de transfer (transfer mode). Pentru unitati mai
mari de 528M este important de notat modul de relocare, a carui exprimare difera in
functie de varianta componentei BIOS.
Cautati parametri de genul CHS (Cylinder Head Sector), ECHS (Extended CHS),
Large (un parametru echivalent cu ECHS) sau LBA (Logical Block Addressing).
Daca reconfigurati un sistem si nu stabiliti un mod de relocare identic cu cel original,
atunci toate datele devin inaccesibile. Cele mai multe dintre programele BIOS
recente contin o functie de autodetectare care permite citirea automata a
caracteristicilor unitatii si stabilirea corecta a parametrilor CMOS. Chiar si asa, au
existat probleme datorate citirii incorecte a caracteristicilor de catre BIOS sau
rescrierii parametrilor originali de catre unul dintre utilizatori. La relocare trebuie sa
stabiliti exact parametrii utilizati anterior la formatarea unitatii, daca vreti sa fie
facuta corect citirea datelor.
Daca nu specificati corect tipul de hard-disc in programul de configurare a
memoriei CMOS, nu veti putea accesa corect datele acestuia. Cunosc persoane care
si-au pierdut partial sau in totalitate datele ca urmare a introducerii unui tip de harddisc necorespunzator la recorifigurarea sistemului.

43
Cand se specifica incorect tipul de hard-disc, de de obicei rezultatul este un
mesaj de eroare Missing operating system la pornirea sistemului si incapacitatea de
accesare a unitatii C.
La majoritatea sistemelor, programul Setup este introdus in memoria ROM
BIOS. Daca aveti o memorie ROM Phoenix, acest program este activat prin apasarea
tastelor Ctrl+Alt+Esc sau Ctrl+Alt+S. Alte memorii ROM va atentioneaza ca puteti
apela programul Setup ori de citte ori se incarca sistemul, asa cum este cazul cu AMI
BIOS. In cazul memoriei AMI, nu trebuie decat sa apasati tasta Delete atunci cand vi
se comunica acest lucru in timpul incarcarii sistemului.
In momentul in care lansati programul Setup, copiati toate configurarile. Cel mai
simplu mod de a face asta este sa le tipariti. Daca aveti imprimanta conectata, apasati
tastele Shift+Print Screen ca sa obtineti copia imaginii de pe ecran. Unele programe
au mai multe pagini de informatii, deci va trebui sa le inregistrati pe toate.
Multe programe de configurare, cum sunt cele existente in AMI BIOS, va permit
sa controlati functionarea setului de cipuri utilizat pe placa de baza. Aceste
configurari complicate pot ocupa cateva ecrane si toate trebuie copiate. Daca bateria
este scoasa, majoritatea configurarilor vor trece in starea prestabilita si veti pierde
toate configurarile stabilite de dumneavoastra.
Sistemele cu magistrala MCA si EISA au un program Setup foarte sofisticat, in
care este inregistrata nu numai configuratia placii de baza, ci si cea a placilor
adaptoare. Din fericire, aceste programe permit ca parametrii stabiliti sa fie copiati pe
o discheta.
Pentru a avea acces la programele Setup, veti avea nevoie de discheta Setup Disk
sau Reference Disk. Multe dintre noile sisteme PS/2 au pe hard-disc, intr-o partitie
ascunsa (hidden) copia dischetei Reference Disk. Cand porniti aceste calculatoare,
puteti observa ca, timp de cateva secunde, cursorul sare in partea dreapta a ecranului.
In acest interval, daca apasati tastele Ctrl+Alt+Ins, se vor executa programele Setup
ascunse. Alti producatori utilizeaza alte taste pentru activarea programului de
configurare sau partitia ascunsa, asa ca este bine sa va consultati documentatia
pentru a vedea care sunt tastele de activare in cazul sistemului dumneavoastra.
Memorarea configuratiei fizice. In timp ce dezasamblati un sistem, ar fi bine sa
va notati intreaga configuratie fizica din interior. Aceasta include pozitionarea
jumperelor si a comutatoarelor, orientarea si pozitia cablurilor, asezarea firului de
impamantare si chiar pozitia placilor adaptoare. Tineti la indemana o agenda pentru a
nota aceste lucruri.
Este deosebit de important sa notati pozitia tuturor jumperelor si comutatoarelor
de pe plcile adaptoare, nu numai a celor de pe placa de baza. Daca le veti schimba
pozitia fari sa vreti, veti stii cum trebuie reasezate, lucru foarte important in cazul in
care nu aveti la indemana toata documentatia calculatorului.
Notati-va si orientarea cablurilor. Majoritatea calculatoarelor produse de firme de
renume utilizeaza cabluri si conectori care au o cheie, in asa fel incat nu pot fi
introduse invers, dar cele mai multe calculatoare fara marca nu poseda aceasta
caracteristica. De asemenea, este posibil sa incurcati cablurile pentru hard-disc cu
cele ale unitatii de discheta. Fiecare cablu trebuie marcat, ca sa stiti unde si in ce
WiNS DMPC

Capitolul II

WiNS DMPC

Capitolul II
44
pozitie era conectat. De obicei, cablurile plate au pe una dintre margini un fir de o
culoare deosebita care indica pinul 1 iar dispozitivele in care sunt introduse sunt si
ele marcate intr-un anume fel ca s indice pinul 1 , fiind de la sine inteles ca cele
dou marcaje trebuie s se potriveasca.
n majoritatea cazurilor (cu excepia cablurilor de alimentare), introducerea
vreunui cablu plat invers produce rareori vreo defectiune permanenta.
Fac exceptie de (a aceasta regula conectarea surselor de alimentare si a bateriilor;
inversarea lor va produce cu siguranta o defectiune. Practic, introducerea in pozitie
inversa a conectorilor de alimentare de pe placa de baza va face ca tensiunea de 12V
sa apara in locul celei de 5V si componentele ar putea sa explodeze.
Daca inversati pozitia bateriei puteti distruge circuitul CMOS, care de obicei este
lipit pe placa.
Intr-un astfel de caz va trebui sa inlocuiti placa de baza cu totul.
In sfarsit, este bine sa notati pozitia firelor de masa, a placilor adaptoare sau orice
alt lucru pe care s-ar putea sa nu vi-l amintiti. In unele configuratii conteaza in ce
sloturi sunt introduse placile adaptoare si, de obicei, este bine sa puneti totul la loc
asa cum a fost, mai ales in cazul magistralelor MCA si EISA.

WiNS DMPC

Capitolul II

B) REGULI DE DEMONTARE ALE UNUI PC

45

46

WiNS DMPC

Capitolul II

WiNS DMPC

CAPITOLUL III.

Capitolul III

47

COMPONENTELE PRINCIPALE ALE


SISTEMULUI

1. PLACA DE BAZ
Putem spune fr s greim c, piesa central a unui calculator este placa de
baz. Aceasta este de fapt coloana vertebral a ntregului sistem, toate PC-urile
avnd aceei trstur de baz: sunt construite pe o plac de dimensiuni mari,
numit mother board (plac de baz).
Fiind o component primar, placa de baz definete PC-ul i caracteristicile
acestuia. Toate componentele sistemului se conecteaz pe sau la aceasta.
Productorii de construiesc sistemele de calcul n jurul plcii de baz (MB).
MB este piesa de culoare verde nchis, cu dimensiunile cele mai mari din UC,
montat de regul pe partea de jos a carcasei la sistemele pe orizontal sau pe lateral
la cele pe vertical. Constructiv, aproape toate plcile de baz arat cam la fel, ns
productorii se strduiesc s le echipeze ct mai bine, pentru a putea oferi posibiliti
de extindere a performanelor PC-ului ulterioare. Dei aceste modificri duc la
mrirea costului iniial al MB, n timp se dovedete o investiie bun achiziionarea
uneia mai performante.
Exist tendina de a oferi plci de baz echipate cu aproape toate tipurile de
subansamble, eliminnd din start necesitatea unei adugri ulterioare, mod de
proiectare foarte economicos, dar care are un dezavantaj evident: elimin
posibilitatea unei abordri modulare a echiprii unui sistem de calcul.
Modelul de baz al PC-ului este o comparaie ntre dou filozofii de proiectare
complet diferite:
- una axat pe diversivitate, adaptabilitate i dezvoltare, obinute prin montarea
elementelor funcionale individuale (procesor, memorie, circuite I/O), pe plci
diferite instalate n conectori ai plcii de baz legate printr-o magistral;
- cealalt concentrat asupra economiei i simplitii, reunind toate
componentele principale ale sistemului pe o singur plac de baz.
Fiecare din aceste metode are avantaje i dezavantaje proprii.
Calculatoare orientate pe magistral
La apariia primelor PC-uri, modelul orientat pe magistral era considerat
nvechit, acesta fiind de fapt total opus modelului cu plac de baz. Numele original
al magistralei de date BUS, a fost folosit deoarece semnalele magistralei cltoresc
mpreun i se opresc la aceeai conectori ntlnii n drum.
Modelul orientat pe magistral permite configurarea personalizat a fiecrui
calculator dup scop i destinaie. Acest mod de proiectare modular permite
sistemului s conecteze la magistral componente mai puternice sau mai multe de

48

WiNS DMPC

Capitolul III

acelai tip (ex. procesoare) i extensia sistemului odat cu dezvoltarea activitilor


deservite.
Calculatoare pe o singur plac
Apariia circuitelor integrate miniaturizate a dus la reducerea masiv a
numrului de plci necesare pentru construirea unui PC. Reducerea calculatorului la
o singur plac a fost necesar datorit cerinelor de reducere a preului i de cretere
a fiabilitii.
Principalul dezavantaj este reducerea flexibilitii, caracteristicile din
fabricaie nemaiputnd fi schimbate ulterior. Aceast metod este utilizat n general
la calculatoarele portabile i notebook, datorit avantajului de a fi compacte, de
economisire a spaiului i de reducere a greutii.
Modele mixte
Pentru a beneficia de avantajele ambelor tehnologii, au fost produse plci
mixte. ntlnim n prezent plci orientate pe magistral cu anumite componente
ncorporate (de ex. placa de sunet sau placa video), astfel nct se obine o reducere
apreciabil a costului, conectorii de extensie existeni n numr mai mic permind
totodat i o extindere ulterioar a anumitor tipuri de performane.
Terminologie
n sistemele de calcul ntlnim urmtoarele tipuri de plci:
- plci fiic, legate de placa de baz numite i doughterboard sau doughtercard;
- plci de extensie, difereniate dup standardul interfeei de conectare;
- plci de sistem, de fapt plci de baz numite astfel de firme mari care impun o
anumit terminologie (IBM);
- plci planare, termen promovat de IBM odat cu introducerea seriei PS2;
- plci de baz, nume dat de Intel plcilor mam (motherboards) numite i base
board;
- plci principale, termen neutru semnificnd de fapt placa mam, numit i
main board;
- plci logice, denumit astfel de Apple, descriu de fapt acelai elemente de
baz;
- plci fund de sertar sau backplane, descriu plcile culisante prin panoul
frontal al calculatoarelor, obligatoriu planar.

WiNS DMPC

Capitolul III

49

A) TIPODIMENSIUNILE PLCILOR DE BAZ


Plcile de baz moderne pot avea orice form sau dimensiuni, n funcie de
modelul de PC. Primele standarde ale plcilor de baz au fost stabilite de firma IBM
prin duplicarea dimensiunilor celor mai populare maini IBM. Pentru a micora
costurile, majoritatea productorilor au meninut compatibilitatea cu plcile IBM,
pstrndu-i poziiile gurilor de montare, lucru perpetuat pn astzi.
n prezent, standardele de baz ale plcilor de baz sunt cele promulgate de
Intel, cel mai recent dintre acestea, ATX, mergnd pn la specificarea poziiei
conectorilor.
Pentru productorii de sisteme cu profil redus a aprut un nou standard, LPX,
care a micorat nlimea sistemului pirn instalarea orizontal a plcilor de extensie.
Principalele tipodimensiuni ale plcilor de baz sunt:
a) placa de baz pentru PC, cuprinde 5 sloturi de extensie ISA pe 8 bii, un
conector pentru tastatur i unul pentru caset, dimensiune 8.5 x 11 inci;

b) placa de baz pentru XT, de 8.5 x 12 inci, sloturile de extensie la 0.8 inci,
montate n linie pentru a permite i magistrale de mare vitez PCI:

50

WiNS DMPC

Capitolul III

placa de baz AT, cel mai popular model de plac IBM, lansat n 1984. Este
cea mai mare plac de baz 12 x 13.5 inci, are 8 sloturi la 0.8 inci, memoria i
procesorul fiind puse oriunde pe plac:

c) placa mini AT, de 13 x 8.66 inci, compatibil cu AT, conine conectori


pentru legarea porturilor prin panglic, se poate adapta la multe tipuri de
carcase;

WiNS DMPC

Capitolul III

51

d) placa de baz LPX, pentru PC-uri mai puin nalte, are 8.66 x 13 inci, latura
din spate a asiuluiparalel cu latura mic a plcii i conine conectorii I/O.
Are un conector de extensie principal n care se afl o plac fiic cu unul
sau mai muli conectori standard;

e) placa mini LPX, de 10 x 8.66 inci, pentru economisirea spaiului n carcas;

52

WiNS DMPC

Capitolul III

f) placa ATX, cel mai nou standard, pstreaz dimensiunile plcii mini-AT,
versiunea 1.1. introdus de Intel n 1996. Dimensiunea 12 x 9.6 inci este
impus pentru a putea tia 2 plci dintr-un panou brut imprimat de 18 x 24
inci. Au un altfel de conector de alimentare;

g) placa mini ATX, de 8.2 x 11.2 inci, are conectorii pentru porturi montai
direct fr cabluri, realizeaz o reducere de costuri de 30%;

Deosebirile dintre plcile cele mai des ntlnite, AT i ATX se pot vedea din
imaginile urmtoare:

WiNS DMPC

Placa de baz AT:

Placa de baz ATX:

Capitolul III

53

54

WiNS DMPC

Capitolul III

Avantajele plcilor de baz ATX:


Conectorii pentru tastatura i mouse sunt plasai ntr-o carcas de metal i au
formatul PS/2.
Sloturile SIMM sunt aezate n aa fel nct plcile de extensie nu le
deranjeaza i sunt mai uor accesibile.
Sloturile pentru cablurile harddisk-urilor i floppy-urilor sunt mai apropiate
de unitati.
Porturile seriale i paralele se gasesc n partea din spate a PC-ului.
Un nou tip de conector de alimentare pentru placa de baz, cu dou
avantaje: conectoarele nu mai pot fi puse greit i exista o funcie nou prin care PCul se poate opri cu ajutorul software-ului.
Soclul ZIF pentru CPU nu se mai afl n spatele plcilor de extensie, ci n
dreapta lor.
Locul din spatele plcilor de extensie nu conine componente nalte, care s
mpiedice instalarea de plci lungi.
Pe unele motherboard-uri noi se afl deja chipset-uri n capsule BGA.

Cipuri fr pini: la noua tehnologie BGA, conectoarele au forma unor sfere


minuscule, amplasate sub circuitul integrat. Cipul este lipit pe board, existnd
avantajul costului mic de productie.

WiNS DMPC

55

Capitolul III

B) MAGISTRALELE DE DATE DE PE PLACA DE BAZ


Magistrala de extensie a PC-ului permite dezvoltarea sistemului, asigurnd o
conexiune de mare vitez pentru dispozitivele periferice interne care mresc puterea
acestuia.
Scopul magistraleide extensie este de a permite instalarea unor plci
suplimentare. Prin circuitele acesteia, calculatorul transfer informaii definite printro codificare special, bazat pe ordinea i combinaia biilor.
Conexiunea realizat de magistral trebuie s transfere fr eroare aceste date.
Pentru evitarea erorilor sunt incluse semnale suplimentare ce controleaz fluxul
informaiilor i ajusteaz ratele de transfer n funcie de viteza limit a PC-ului i
viteza de lucru a accesoriilor de extensie.
Configuraiile moderne includ dou magistrale de extensie- una de
compatibilitate i una local de mare vitez. Prima permite instalarea plcilor mai
vechi, este numit ISA, cea de mare vitez permite plcilor de extensie s lucreze la
viteze apropiate de cea a microprocesorului.
PC-urile notebook au problerme proprii de extensie, legate de conexiune i de
alimentarea cu energie, pentru care s-au dezvoltat standarde proprii. Cele mai
moderne folosesc sloturi de extensie de tip PC Card sau CardBus. Primul se
aseamn cu ISA, al doilea este mai rapid, pentru plci de extensie mai noi.
Comparaiie a standardelor busurilor de expansiune
Name
PC bus
ISA
Micro Channel
EISA
VL Bus
PCI
PC Card
CardBus

Date
1981
1984
1987
1988
1992
1992
1990
1994

Bus width
8 bits
16 bits
32 bits
32 bits
32/64 bits
32/64 bits
16 bits
32 bits

Clock speed
4.77 MHz.
8 MHz
10 MHz
8 MHz
50 MHz
33 MHz
8 MHz
33 MHz

Addressing
1MB
16MB
16MB
4GB
4GB
4GB
64MB
4GB

Magistrala este o cale prin care pot circula datele n interiorul unui calculator.
Aceast cale este utilizat pentru comunicaie i se stabilete ntre dou sau mai
multe elemente ale calculatorului. Un PC are multe feluri de magistrale, ntre care se
afla urmoarele:
Magistrala procesorului
Magistrala de adrese
Magistrala memoriei
Magistrala I/O

56

WiNS DMPC

Capitolul III

1) Magistrala I/O
Este numit i magistral de extensie i este magistrala principal a sistemului
si cea pe care circul cele mal multe date. Magistrala I/O este o ,,autostrad" pentru
cele mai multe date din sistem. Tot ce vine sau pleac de la orice dispozitiv, cum ar fi
sistemul video, unitile de disc i imprimanta, cltoreste" pe aceast magistral.
Cea mai ncrcat cale de intrare/ieire este spre si dinspre placa video.
2) Magistrala procesorului
Este calea de comunicaie ntre CPU (unitatea central de prelucrare) i cipurile cu
care lucreaz direct. Aceast magistral este folosit pentru a transfera date ntre
CPU i magistrala principal a sistemului sau ntre CPU i memoria cache extern.

Magistrala procesorului
Deoarece scopul magistralei procesorului este transmiterea i primirea datelor
de la CPU cu cea mai mare vitez posibil, aceast magistral lucreaz la o vitez
mult mai mare dect orice alt magistral din sistem neexistnd strangulari.
Magistrala este compusa din circuite electrice pentru date, pentru adrese i pentru
comenzi.
Un sistem Pentium 100 are Un procesor Pentium care lucreaza intern la 100
MHz, dar extern lucreaz la numai 66,6 MHz. Aceeai frecven extern de lucru
66.6 MHz o au i procesoarele Pentium 133, Pentium 166 si chiar Pentium Pro 200.
n cele mai multe dintre sistemete, frecvena real de lucru a procesorulul este un
multiplu (de 1,5 ori, de 2 ori, de 2,5 ori etc.) al frecvenei magistralei procesorului.
Magistrala procesorului este legat la pinii procesorului i poate transfera un
bit de date pe o linie de date la fiecare perioad sau la dou perioade ale ceasului.
Astfel, un sistem 486 poate transfera 32 bii de date simultan, n timp ce un sistem
Pentium sau Pentium Pro poate transfera 64 biti de date Ia un moment dat.
Pentru a determina viteza de transfer pe magistrala procesorului, se multiplic
limea datelor (32 de bii pentru 486 sau 64 de biti pentru Pentium i Pentium Pro)

WiNS DMPC

Capitolul III

57

cu frecvena ceasului magistralei (aceeai cu freevena ceasului de baz al


procesorului). Dac folosim un Pentium sau Pentium Pro de 66/100/133/166/200
MHz care ruleaza Ia 66 MHz i poate transfera un bit de date la flecare perioada de
ceas pe flecare linie de date, veti avea o viteza maxima instantanee de transfer de
528M pe secunda. Acest rezultat se obtine folosind urmatoarea formula:
66 MHz x 64 biti = 4,224 megabiti/secunda
4,224 megabiti/secunda : 8 = 528 M/secunda
Aceasta viteza de transfer, este numita lime de band a magistralei i
reprezinta o valoare maxima. Ca toate valorile maxime, aceasta viteza nu reprezinta
limea de banda n functionarea normala; trebuie sa va asteptati ntotdeauna la 0
medie mai scazuta a transferului de date
3) Magistrala memoriei
Este utilizata la transferul informatiilor ntre CPU i memoria principala memoria RAM a sistemului. Aceasta magistrala este o parte din magistrala
procesorului sau, de cele mai multe ori, este implementata separat cu un set special
de cipuri, care este responsabil cu transferul informatiilor intre magistrala
procesorului i memorie. Sistemele cu frecvena placii de baza de 16 MHz sau mai
mare lucreaza Ia viteze care depasesc posibilitile cipurilor DRAM standard. n
astfel de sisteme este utilizat un set de cipuri (controllerul memoriei) care realizeaza
interfata ntre magistrala rapida a procesorulul i memoria principala, mai lenta.

58

WiNS DMPC

Capitolul III

Acest set de cipuri este in general acelai cu setul de cipuri responsabil cu


gestionarea magistralei I/O.
Informatia care circula prin magistrala memoriei este transferata Ia o viteza
mult mai mic dect viteza de transfer a informatiei pe magistrala procesorului.
Soclurile cipurilor sau conectorii modulelor SIMM sunt conectati la magistrala
memoriei Ia fel cum sunt legati conectorii de extensie Ia magistrala I/O.
4) Magistrala de adrese
Este n realitate, o parte a magistralei procesorului i a celei de memorie i este
folosita pentru a indica adresa de memorie sau adresa de pe magistala sistemului care
va fi utilizata n cadrul operaiei de transfer al datelor. Magistrala de adrese indic
precis locul n care va avea loc urmatorul transfer: n memorie sau pe magistrala.
Dimensiunea ei determin mrimea memoriei pe care CPU o poate adresa direct.
5) Funciile magistralei
Cea mai important funcie este de a asigura o cale de date ce leag
componentele PC-ului i o modsalitate de a ajunge datele la destinaie.
Deasemenea, trebuie s asigure semnale speciale care s sincronizeze
semnalele circuitelor de pe plci cu cele din restul calculatorului.
Principalele funcii sunt:
- liniile de date, este de fapt cea mai important. Conexiunile folosite pentru
transferarea datelor pe magistrala de extensie se numesc linii de date. Principalul
element de descriere a magistralei este numrul acestor linii. Magistralele de date
folosesc transferul paralel al informaiilor deoarece este mai rapid dect cel serial
- liniile de adrese, pentru a fi mai flexibil, magistrala trebuie s transmit i
informaii referitoare la adresle de memorie, pentru a permite transferarea
informaiuilor mapate n memorie i accesul aleator la acestea i transportul biilor de
date la o adres exact. Acestea determin domeniul maxim de memorie ce poate fi
adresat: ex. ISA are 24 de linii de adres deci acceseaz maxim 16 MB de memorie.
- alimentarea cu energie, magistrala de extensie alimenteaz celelalte
dispozitive la tensiuni ntre 3.3 i 5 V C.C. Pot asigura att tensiuni negative ct i
pozitive, de pn la 12 V. Ex. ISA nu asigur tensiuni de 3.3 de regul mai multe
linii de alimentare.
- sincronizarea, multe plci de extensie lucreaz sincronizat cu circuitele
calculatorului gazd. O magistral sincronizat cu ceasul calculatorului se numete
sincron. Cele avansate sunt mai flexibile ca vitez i pot opera asincron, existnd o
relaie matematic ntre frecvena de ceas a sistemului i cea a magistralei. Ex. PCI la
33 MHz n sisteme la 66 MHz.
- controlul fluxului, pentru evitarea unor pierderi de date la apariia unor
diferene de vitez ntre plcile de extensie i calculatorul gazd. Magistrala trimite

WiNS DMPC

Capitolul III

59

un semnal NOT READY, cernd sistemului s atepte pn la recuperarea


ntrzierilor. magistralele moderne trec la moduri de vitez mai mari burst mode (n
rafale) unde datele sunt transferate dup un ciclu de transferare.
- controlul sistemului, echipamentele periferice trebuie deseori s comunice
cu microprocesorul, pentru aceasta asigurndu-se una sau mai multe linii pentru
semnale de ntrerupere. PC-urile moderne permit partajarea ntreruperilor, ba chiar i
accesul direct la memorie. Ultimile tipuri se bazeaz pe protocoale de transfer pentru
controlul sistemului DMA.
- controlul i arbitrarea magistralei, la primele sisteme magistrala era
controlat de microprocesorul sistemului, cele mai noi transfer controlul unor
circuite logice controllere de magistral. Dispozitivul care preia controlul
magistralei se numete master de magistral, iar cel care primete date slave.
- semnale specifice sloturilor, sunt legate mpreun, conectate direct prin
cablare, pot astfel s utilizez orice slot. La cele mai noi exist semnale specifice
pentru sloturi.
- punile, utilizate odat cu introducerea magistralei PCI pentru legarea
acestora. Dou PCI legate se numesc punte PCI to PCI, este foarte des ntlnit.
Cele mai importante aspecte fizice ale magistralelor sunt:
- tipurile de conectori
- organizarea conectorilor
- dimensiunile plcilor
- spaiul ntre plci
- limitele sloturilor
Un element foarte important este compatibilitatea magistralei de date cu
plcile de extensie. Cel mai important este nivelul de compatibilitate cu plcile de
extensie ale PC-urilor obinuite.

60

WiNS DMPC

Capitolul III

C) TIPURI DE MAGISTRALE I/O I SLOTURI DE EXTENSIE


n cadrul unui sistem de calcul ntlnim urmtoarele tipuri de sloturi de
extensie (magistrale I/O):
- ISA pe 8, 16 i 32 bii
- MCA
- EISA
- VLBus
- PCI
- PCMCIA
1) Magistrala ISA pe 8 bii
Folosit la sistemele XT, are dimensiunile nlime x lung. x gros. = 4.2 x
13.13 x 0.5. La sistemele XT al optulea slot este special pentru anumite tipuri de
plci de extensie
Conectorul magistralei ISA pe 8 bii are 31 de pini.

2) Magistrala ISA pe 16 bii


Folosit la sistemele AT, are dimensiunile nlime x lung. x gros. = 4.8 x
13.13 x 0.5. Fa de ISA pe 8 bii au un conector suplimentar al slotului de extensie
cu 18 pini.

WiNS DMPC

Capitolul III

61

3) Magistrala ISA pe 32 bii


Folosit la sistemele AT, au aprut n perioada cnd nu existau procesoare pe
32 de bii, de aceea nu au avut o via lung.
4) Magistrala MCA
Aprut odat cu procesoarele pe 32 de bii, utilizeaz 4 tipuri de sloturi:
- de 16 bii, slotul are 2 seciuni una de 8 bii i a 2-a de 16 bii

- de 16 bii cu extensie video, de fapt un conector standard de 16 bii nsoit


de un conector pentru extensia video cu 10 pini

- de 16 bii cu extensie de memorie, permit utilizarea plcilor de memorie


mbuntite i transferuri de date cu aceste plci, au n plus 4 pini

- de 32 de bii, de fapt o extensie a modelului pe 16 bii, este prezent att n


varianta cu extensie mrit de memorie ct i cu extensie video

62

WiNS DMPC

Capitolul III

5) Magistrala VESA Local Bus


A fost conceput prin legarea pinilor procesorului 486 la un conector pentru
placa de extensie, de aceea ofer maxim de performan doar pe acest tip de procesor
care nu suport ns mai multe dispozitive cuplate n acelai timp. Adaug un total de
112 contacte utiliznd acelai conector ca magistralele MCA.

6) Magistrala PCI
Soluia sistemelor bazate pe Pentium, adaug un alt nivel configuraiei
standard de magistral, transfer datele la 33 MHz x 32 bii = 1,056 MB/s / 8 bii =
132 MB/s. Se poate alimenta la 3.3 sau 5 V i are conectori pe 32 i 64 de bii.

Conector PCI de 32 bii la 5 V.

Conector PCI de 32 bii la 3,3 V.

Magistrala universal PCI pe 32 bii

Conector PCI 64 bii la 5 V

Conector PCI 64 bii la 3,3 V

Magistrala universal PCI pe 64 bii

7) Magistrala PCMCIA
A fost conceput pentru a oferi calculatoarelor notebook i laptop aceeai
posibilitate de dezvoltare, au 68 pini i 2.1 x 3.4 inci.
Exist 3 variante constructive: PC Card, Card Bus i Miniature Card.
PcCard este pe 16 bii, cele mai cunoscute tipuri fiind:
- tip I de 3,3 mm grosime, doar pentru extensii de memorie

WiNS DMPC

Capitolul III

63

- tip II de 5 mm conin orice dispozitiv


- tip III de 10,5 mm n special pentru HDD amovibile
- tip IV pentru HDD mai groase de 10,5 mm
Card Bus sunt pe 32 bii i sunt identice fizic cu PC Card.
Miniature Card lansate n 1996, pot stoca pn la 64 Mb memorie, au 1,3 x 1,5
inci.

64

WiNS DMPC

Capitolul III

D) CIPSETUL, CREIERUL PLCII DE BAZ


Cel mai important Iucru care se afla pe o placa de baza este setul de cipuri,
care face toata munca, incluiv pe cea de a furniza procesorului informatiile pe care
acesta le solicita. Chipset-ul are grija sa trimita date spre placa grafica, procesor i
bus-ul PCI, sa incronizeze transferurile de la memorie la periferice, sa faca
reimprospatarea memoriei i multe altele.
Marea majoritate a chipset-urilor au doua componente, numite Northbridge i
Southbridge. Northbridge-ul este cel mai important, deoarece el determina
majoritatea caracteristicilor setului de cipuri. El se ocupa de controlul procesorului i
al cache-ului Level 2, al memoriei RAM, de curgerea corecta a informatillor pe
magistrale i de multe alte asemenea job-uri de importanta majora. Southbridge este
componenta care se ocupa de partea de intrare/ieire. Ea are in grija interfetele spre
tastatura, floppy, bus-urile EIDE I USB, porturile seriale i paralele.
Practic, chipset-ul controleaza fiecare bit care trece spre procesor, memorie,
harddisk, placa grafica etc. El este in centrul retelei de date care constituie un
calculator. Tot setul de cipuri dicteaza i viteza procesorului i a bus-ului extern
(Front Side Bus - FSB). Chipset-ul arbitreaza i bus-urile perifericelor, pe langa cele
amintite pn acum mai ramnnd PCI, ISA i AGP. Astfel, in cazul unui transfer de
date intre procesor i hard-disk, setul de cipuri blocheaza celelalte transferuri de pe
magistrala PCI, de exemplu intre memorie i placa de retea.
Funciile principale ale cipseturilor sunt:
- controller de sistem
- controller de periferice
- controller de memorie.
Controllerul de sistem
ndeplinete urmtoarele funcii:
- contoare de timp i oscilatoare
- controller de ntreruperi
- controller DMA
- gestionarea energiei
Controllerul pentru dispozitive periferice
Are urmtoarele funcii de baz:
- interfaa cu magistrala
- interfaa unitilor de dischete
- interfaa cu HDD
- controllerul de tastatur
- controllerul pentru porturile I/O
Controllerul de memorie
Are rolul de a asigura adresarea memoriei RAM, remprosptarea memoriei,
tratarea erorilor i lucrul cu memoria cache.

WiNS DMPC

Capitolul III

65

1) CIPSETURI PENTRU PENTIUM I PENTIUM PRO


Firma Intel a devenit principalul furnizor de seturi de cipuri, ele gasindu-se pe
majoritatea placilor, dar fiind inscriptionate cu tot felul de numere ciudate, de genul
82439HX. Pe de alti parte, comerciantii lanseaza oferte ca ,,placa de baza Triton". Ce
inseamna aceasta i cu este mai bun un Triton II fa de Triton I?
Cele mai raspandite chipset-uri Intel, din generatia a doua, pentru procesoare
Pentium, sunt 430FX, 430RX i 430VX. FX este cel mai ,,batrn" membru al
familiei, fiind lansat la inceputul anului trecut cu numele de cod Triton (sau Triton
1). Unii il socotesc inca chipset de prima generatie. FX aducea nou la acea vreme o
performant a procesorului montat pe aceasta crescut cu 15% fat de cazul in care
era instalat pe motherboard-urile dotate cu 430NX (Neptune), care la randul br erau
mai bune decat 430LX (Mercury). FX are posibilitatea de a lucra cu memorii EDO
RAM (memoria de lucru) i Pipelined Burst SRAM (L2 cache), contine un busmaster EIDE controler (PIIX) cu rata maxima de transfer de 16 MB/s (reducand
ocuparea procesorului la transferuri de date) si suport un flux de date de peste 100
MB/s pe busul PCI. Cu memorii EDO, timpii RAM Read/Write Burst sunt x-2-2-2.
Folosind PB-SRAM, performanta cache-ului de nivel 2 crete, datorit folosirii
modului 3-1-1-1 pentru accesul la acest tip de memorie. Maximul de RAM instalabil
pe o placa motorizat de FX este de 128 MB. SIMM-urile introduse sunt
autodetectate, rmanand bineinteles obligativitatea ca cele doua SIMM-uri introduse
in acelai banc sa fie absolut identice. Motherboard-urile construite pe baza FX-ului
nu suport interfata USB, iar versiunea de bus PCl prezent este 2.0, deci placile care
au nevoie de interfata PCI v. 2.1 nu vor lucra pe aceste sisteme.
Generaia 1996
Timp de aproape un an, pana la aparitia ,,gemenilor" HX si VX in primavara
lui 1996, FX a fost nava amiral a chipset-urilor Intel pentru procesoare Pentium.
Cele dou chipset-uri motenesc numele de cod Triton, HX fiind botezat
Triton II, iar VX - Triton III sau Triton II ,,Value Edition".
Intel a conceput 430HX ca chipset Pentium pentru business users, acesta
avand puterea de a gestiona 512 MB RAM, spre deosebire de VX, destinat pietei
Small Office/Home Office i care poate lucra cu doar 128MB RAM. Diferenta de
pret intre cele doua versiuni era foarte mic la ieirea din fabrica, HX fiind mai
scump, dar nu i mai rapid, pentru ca doar VX accepta memorii Synchronous
DRAM, cu un timp de raspuns mult mai mai mic decat EDO. Combinatia HX - EDO
RAM intrece in viteza un VX, echipat tot cu EDO.
Amandoua seturile de cipuri au fost proiectate tinandu-se cont de specificatiile
PCI 2.1, i introduc arhitectura Concurrent PCI, care marete performanta sistemului
prin simultaneitatea transferului de date pe magistralele PCI, ISA i a procesorului.
Un alt lucru comun celor doua chipset-uri este interfata USB (Universal Serial
Bus). Motherboard-urile construite cu HX i VX au controlerul EIDE pe placa

66

WiNS DMPC

Capitolul III

(PIIX3 Xcelerator), detinand rolul de accelerator IDE (bus master) i de punte de


legatura intre bus-urile ISA i PCI.
Doar HX poate fi folosit pentru placi dual-processor, VX putand controla un
singur Pentium. Integritatea datelor in timpul transferurilor este verificat tot numai
de 430HX, care verifica bitul de paritate, la memoriile care il au. Timpii de acces la
EDO RAM sunt 5-2-2-2, mai rapizi decat cei ai VX-ului, 6-2-2-2. Acesta insa atinge
6-1-1-1, cu SDRAM. In rest, caracteristicile sunt aceleai cu ale lui 430FX.
Generaia 1997
n 1997, s-a ajuns la a treia generaie, cipsetul 430TX. TX pare un fel de
combinatie intre HX i VX, dar cu multe imbunatiri. Memoria RAM maxim
instalabila se situeaza la 256 MB, de tipul Fast Page, EDO sau SDRAM. Accesul la
EDO RAM este neschimbat (5-2-2-2), dar TX este cel mai rapid chipset pentru
Pentium, ajungand la 5-1-1-1 cu Synchronous DRAM. Pana acum, ceasul de timp
real (Real Time Clock) se afla intr-un circuit separat (Dallas). TX il include in setul
de cipuri. S-a schimbat i acceleratorul IDE, circuitul PIIX4 din TX introducand un
nou mod de transfer pe bus, Ultra DMA/ 33, patentat de Quantum. Ultra DMA/33
ridica rata de transfer teoretica a harddisk-ului pana la 33 MB/s, spre deosebire de
modul ATA-2, care are maximul la 16 MB/s (tot teoretic). In practica, Ultra DMA/33
s-a dovedit cu 15% mai rapid decat PlO mode 4. Performanta va crete odata cu
aparitia unitatilor proiectate special pentru aceasti interfata. Dublarea ratei de
transfer se face utilizand ambele margini ale semnalului de date.
430TX aduce nouti si in ceea ce priveste economisirea energiei. Advanced
Configuration and Power Interface (ACPI) va permite controlul power managementului prin intermediul sistemului de operare. TX este chipset-ul ideal pentru
procesorul Intel cu instructiuni MMX, dar i utilizatorii profesioniti vor avea mult
de catigat folosindu-l.
Intel produce i un chipset destinatcalculatoarelor Pentium portabile, denumit
430MX. Construit pe arhitectura lui 430FX, MX este primul din clasa seturilor de
cipuri concepute pentru mobile computing. Fat de FX, sunt extinse funciile de
power management, cea mai interesant controland ceasul procesorului pentru
evitarea creerii temperaturii acestuia, iar controlul consumului pentru fiecare slot
PCI i modurile suspend i standby arat scopul existentei sale.
Cipseturi pentru Pentium Pro
Dupa trecerea in revist a seturilor de cipuri pentru Pentium, sa intram in
lumea mai greu accesibila a procesoarelor Pentium Pro. Aici gasim chipset-urile
denumite Orion, 450GX i 450KX. Aprute la sfaritul lui 1995, familia 450
formeaza prima generatie comercial de seturi de cipuri Intel pentru Pentium Pro.
GX este cel mai puternic, flind destinat serverelor, cu unul sau mai multe
procesoare, iar KX a fost proiectat pentru workstation-uri. Ele au posibilitatea de a

WiNS DMPC

Capitolul III

67

gestiona pan la 4 GB memorie RAM, timpii de citire ajungand la x-1-1-1. Le


caracterizeaz corectia erorilor (ECC) si folosirea bitului de paritate.
Aceste chipset-uri au fost inlocuite de Intel 440FX, zis i Natoma, care
constituie a doua generatie de seturi de cipuri pentru PPro. 44OFX suport pan la 1
GB RAM, are faciliti Concurrent PCI, PCI 2.1 i folosete acelai controler ca i
430HX i VX, PIIX3, pentru bus-master IDE i PCI-ISA bridge. Cu 44OFX se pot
folosi dou procesoare, pentru Symmetric Multiprocessing (SMP), crescand astfel
viteza sistemelor de operare avansate, cum ar fi Windows NT si UNIX. i standardul
USB este implementat in Natoma, pentru folosirea de periferice plug&play.
2) Ali productori de cipseturi compatibile Pentium
Dei Intel fabrica majoritatea chipset-urilor pentru Pentium si Pentium Pro, nu
este singura care face acest lucru. SMC (Standard Microsistems Company), firma
cunoscut pentru producerea perifericelor destinate conecticii calculatoarelor, are in
catalog un chipset pentru procesoare Pentium, care nu pare cu nimic mai prejos decat
cele produse de Intel. Astfel, SMC UltraCore poate folosi 256 MB RAM, Ia un timp
de acces Ia citire de 5-2-2-2 i 2 MB L2 cache, Ia care, cu memorii SDRAM, timpul
de citire este 3-1-1-1. UltraCore integreaz un controler bus-master ElDE, la care se
pot ataa pan la patru uniti. Suportand standardul plug&play i FlashEPROM,
plcile de baz cu acest chipset se pot compara oricand cu cele care folosesc un
430FX sau VX.
Un alt productor de chipset-uri pentru Pentium este OPTi, care, Cu ViperUMA, se aliniaz standardului Unified Memorv Architecture, propus de membrii
VESA. UMA revolulioneaz arhitectura subsistemului grafic, renuntnd la memoria
de pe plac, urmnd ca procesorul grafic s lucreze direct cu memoria RAM
principal. Pe lng asta, Viper sustine versiunea PCI 2.1 i lucreaz cu cache-ul
secundar la 3-1-1-1, iar cu memoria de baz, presupunnd c este SDRAM, cu 5-1-11. Motherboard-urile Cu OPTi Viper-UMA gestioneaz maxim 512 MB RAM i
poseda un bus-master EIDE controler.
OPTi oferA i un chipset pentru Pentium Pro, denumit Discovery, iar Cu
Vendetta, destinat procesoarelor din clasa Pentium i intrat in fabricatie in a doua
parte a anului 1996, reuete s integreze toate controlerele care formeaz un set de
cipuri intr-un singur circuit integrat.
SiS i VLSI sunt alte dou companii care produc seturi pcntru procesoare x86
de clas Pentium, dar pe piata romneasc ele constituic rariti, Intel adjudecndui
partea leului.
n 1995, productorul taiwanez VIA Tehnologies Inc. a intrat pe piata cu un
nou core logic chipset, numit VIA VT82C580. Acesta fiind singurul chipset proiectat
integral in Taiwan i reprezentand o realizare remarcabil, a fost repede ,,adoptat" de
firmele taiwaneze, care i-au proiectat plci de baza cu ,,chipsetul br national".
Plcile de baz VIA au stat in permanenta in umbra celor echipate cu chipseturi Intel, dei au performante apropiate de acestea, dar un pret mai sczut. In 1996,
VIA a lansat 0 nou generatie, numit VIA Apollo VP. In acel moment, acest cipset

68

WiNS DMPC

Capitolul III

avea cele mai bune performante de pe piata plcilor cu Socket 7. Pentru prima data sau auzit termeni precum ,,Ultra DMA/33" pentru interfata IDE sau ,,83 MHz Bus
Clock". Firma Intel a fost depita, pentru moment, replica venind cu chipset-ul TX.

n ofertele de placi de baz au aprut i la noi cipseturi ,,VX PRO". Clientii fac
adesea confuzie intre placile de baza cu chipset Intel VX i aceste VX PRO. VX
PRO nu este chipset produs de Intel, ci este pur j simplu un chipset VIA VP, care a
fost rebotezat", sau mai bine zis remarcat ,,VXPRO".
Astfel, cumparatorii aveau senzatia c au facut o afacere bun prin faptul c au
achizitionat o plac VX la un pret sczut. In nici un caz acetia nu au realizat o
tranzactie foarte bun, deoarece plcile cu chipset VIA, sunt mai ieftine dect cele
cu VXPRO.

WiNS DMPC

Capitolul III

69

Deasemenea au aprut i plci HX PRO i TX PRO, plcile HX PRO folosind


chipset-ul Ali Aladdin III (M1521 i M1523), iar cele TX PRO, Ali Aladdin IV+
(M1531 i M1543). Chipset-urile Ali au fost proiectate recent, tocmai pentru a umple
,,golul" produs de disparitia cipseturilor fabricate de Intel, deoarece acestea nu se
mai produceau. Chiar i VIA a mai proiectat doua noi modele de chipset-uri, VIA
VP2 respectiv VP3.

WiNS DMPC

Capitolul III

71

3) CIPSETURI PENTRU PENTIUM II


Cea mai putemic firm din domeniu este de departe Intel. Prezent pe piata,
chipset-urilor din nevoia de a oferi procesoarelor sale un suport stabil, Intel a devenit
rapid prima firm productoare de seturi de cipuri, asa cum este i primul fabricant
de procesoare. Aceast politic a incercat-o i AMD, cu chipset-ul AMD640, care nu
era altceva decAt VIA VP2/97, dar a dat gre.
Intel a incercat adesea s blocheze sau s limiteze accesul concurentilor din
domeniul CPU-urilor piaa procesoarelor. Blocarea prin patente a Slot-ului 1 a fcut
ca AMD i Cyrix, principalii rivali ai lui Intel, s rmn la Socket 7, imbuntaindul pe acesta, in loc s treac la Slot 1. Dar firmele taiwaneze, productoare de seturi de
cipuri, au inceput s livreze produse care concureaz BX-ul i LX-ul lui Intel.
Pentru P II, chipset-ul cel mai in vog (la noi) este (inc) 440LX, aprut in
septembrie 1997. La vremea respectiv, acesta a inlocuit invechitul 440FX, care a
avut o perioad de viat lung, fiind folosit de pe vremea procesoarelor Pentium Pro.
44OLX a fost o revolutie in domeniul chipset-urilor, fiind cel care a introdus
slot-ul AGP in lumea lui Pentium II. Cu o constructie solid, LX a fost foloit i Ia
75 i 100 MHz, de ctre cei care obinuiesc s fac overclocking (pe plci de baz
unde aceast frecventa se poate modifica), dei frecvenla FSB pentru care a fost
proiectat a fost de 66 MHz. Cum chipset-urile se fabric pentru un anumit procesor
(deoarece inti se proicctcaz procesorul, apoi setul de cipuri) 440LX este ideal
pentru CPU-urile Klamath (Pentium II 233 -300 MHz), care au freeventa, de bus
extern de 66 MHz. LX are, in afar de suport AGP 1x/2x, cteva caracteristici care
au constituit o noutate la vremca aparitiei sale sau au adus un bencficiu major
utilizatorilor si: bus-ul GTL+, suport pentra SDRAM de 3,3 volti i 64 Mb, opt linii
de RAS (Row Address Strobe) - permit folosirea a 512 MB SDRAM i 1 MB
EDORAM, suport complet pentru multiprocesare simetric (Symmetric
MultiProcesing) cu dou CPU-uri i cinci slot-uri PCI bus mastering. Partea de I/O
(southbridge, numit PIIX4) lucreaz cu dou porturi EIDE cu protocolul
UltraDMA/33. Dintre facilittile avansate ale lui LX am aminti buffer-ele de 4
cuvinte att pentru bus-ul memoriei, ct i pentru PCI i AGP, precum i suportul
pentru memorie ECC (Error Control and Correction).

72

WiNS DMPC

Capitolul III

440LX a fost luat de model pentru 440BX, urmaul su direct. Practic, BX este
un LX care suport frecventa, de bus de 100 MHz. In rest, are aproape aceleai
caracteristici. Suport tot dou procesoare in configuraie SMP, la fel de mult
memorie i lucreaz cu acelai PIIX4, dar in varianta E. Diferentele apar tocmai
datorit vitezei pe bus-ul memoriei, procesoarele Deschutes (Pentium II la 300,
350,400 5i 450 MHz) lucrnd cu memoria RAM Ia 100 MHz. Dar acest lucru nu
aduce o cretere a vitezei de 50% fat de 66 MHz, cum ar indica cifrele, deoarece
Pentium II are memoria cache Level 2 inclus in carcas i lucreaz cu ca la jumtate
din frecventa procesorului. i cum datele pe care le prelucreaz CPU-uI provin in
proportie de peste 95% din cache, sunt accelerate doar acele 5% din transferuri care
se fac din memoria principal. De aici provine sporul mic de performan pe care il
aduce bus-ul la 100 MHz in cazul lui P II. Pe plcile cu BX se pot folosi i
procesoarele Klamath, dar Ia 66 MHz.

In aceeai zi in care a fost lansat 440BX, a aprut pe piata i 440EX, un


chipset destinat procesoarelor ieftine din familia Celeron. EX este un LX redus, in
sensul c s-a luat un LX i s-au mai taiat din facilitati. Nucleul lui EX este cel din
LX, dar suport doar 256 MB de memorie in doar douA slot-uri DIMM, lucreaz cu
un singur procesor i nu suport ECC. Cel mai ciudat lucru este reducerea numrului
maxim de slot-uri PCI lu trei, dar nu a renuntat la slot-ul AGP. EX lucreaz doar cu
freeventa, busului FSB de 66 MHz.
Intel a lansat modelul Celeron A (nucleul este botezat Mendocino), care arc un
cache L2 de 128 Kb tactat la freeventa, procesorului. Celeron A a adus 0 nou
tinerete pentru chipset-ul EX.
440GX este conceput pentru servere i statii de lucru biprocesor. De fapt, este
urmaul lui 440BX, destinat procesoarelor Xeon. O caracteristic interesant este c

WiNS DMPC

Capitolul III

73

suport atat Slot 1 ct i Slot 2. Nucleul su este foarte asemntor cu al lui BX, dar
poate lucra cu o memoric SDRAM dc pn la 2 GB. DacA 440GX este un chipset de
tranzitie de la Slot 1 Ia Slot2, 450NX este primul conceput special pentru Slot 2,
destinat serverelor cvadriprocesor cu Xeon. Dintre capabilitatile sale se remarc
lucrul cu 8 GB memorie (mai mult dect capacitatea harddisk-urilor utilizatorului
mcdiu de astzi), prezenta, slot-urilor PCI pe 64 de biti i bus-ul FSB la 100 MHz.
NX suporta i memorie EDO. Pentru servere, sunt importante caracteristicile chipsetului de a mentine integritatea datelor.

NX asigur ECC pentru bus-ul procesoarelor i cel al memorici, precum i


verificarca parittii pentru bus-ul PCI. NX exista i intr-o veriune rcdus, 450NX
Basic, pentru care memoria maxim suportat este de 4 GB i nu exista slot-uri PCI dc
64 biti, ci doar dc 32 de biti.
Privind spre viitorul seturilor de cipuri de Ia Intel, apar numc cum ar fi
44OZX, Whitney, Camino i Carmel. Ele desemneaz integrate dedicate lui Celeron
sau procesoarelor aprute in 1999.
44OZX este urmaul lui 440EX, i ruleaz la 100 MHz, pentru a suporta i
procesoarcie Celeron care vor rula cu aceasta frecvent de bus. ZX va rmne
chipset-ul de ales pentru Celeron-urile care vor fi fabricate pentru Slot 1, pentru c
acelea care vor intra intr-un socket au ca suport setul de cipuri botezat Whitney.
Folosirea lui Socket 370, in locul lui Slot 1 are ca scop reducerea preului
total, ca urmare Intel a integrat in chipset i functiile grafice integrnd
binecunoscutul i740.
Chipset-ul Camino este perechea procesorulul Katmai i poate folosi memoria
RDRAM (Rambus DRAM), care are o ltime de band mult mai largA dect
SDRAM-ul de astazi. De asemenea, Intel trece la initiativa ATA 66, care dubleaz
rata de transfer maxim a transferulul de date ctre i de la harddisk-uri. Camino
introduce i AGP 4x care promite o dublare a vitezei bus-ulul AGP. Dar cea mai
interesanta noutate este legtura digital AC '97, care reprezint o interfat pentru
modem i soundcard. Aceste dou componente vor fi simulate de ctre procesor, far
a mai fi nevoie de a cumpra plci separate. dar care duc la o scdere a vitezei reale a
CPU-ului.

74

WiNS DMPC

Capitolul III

Carmel este numele de cod al succesorulul lul 450NX. El se va gsete in


serverele ,,powered by Tanner". Tanner este procesorul Xeon pentru Slot 2, care
include instructiunile Katmai, de prelucrare paralel a numerelor in virgul mobil.
El va folosi un cache Level 2 de unul sau doi MB, care va rula la viteza procesorulul.
Carmel va avea aproximativ aceleai caracteristici ca i Camino, in plus fund capabil
s utilizeze un bus PCI de 64 de biti la 66 MHz.
4) CHIPSET-URILE ASIATICE

Cronologic, primul chipset pentru Pentium II (sau pentru Slot 1) care nu a


venit de la Intel este VIA Apollo Pro, urmaul lul Apollo P6, care era dedicat
procesoarelor Pentium Pro. Apollo Pro poate fi folosit att in sistemele desktop ct i
in cele mobile i atat la procesoare Pentium II (Slot 1) ct i la Pentium Pro (Socket
8). Apollo Pro este concurentul direct al lul 44OBX, fiind un chipset care suport un
FSB de 100 MHz. In toate caracteristicile sale este asemntor cu BX-ul, existand
cteva mici diferente. Apollo Pro suport veriunea 2x a bus-ului AGP, combin
memoria SDRAM la 100 MHz cu cea la 66 MHz), mai poate lucra i cu memorie
EDO i Fast i ofer cinci slot-un PCI 2.1 bus master. Frecvenele procesoarelor pot
trece de 450 MHz. Operatiile pe bus-urile AGP, PCI i CPU pot avea loc sincron sau
pseudo-sincron, doar timpul de acces la SDRAM fiind putin mai mare, 6-1-1-1 fa
de rafala 5-1-1-1 a lui BX. Mrimea maxim a memoriei foloite este 1 GB.
Southbridge-ul integreaz un controler USB i unul UltraDMA 33, dar care poate fi
folosit la 66 MB/s.
ALi, firma de semiconductoare a grupului Acer (A cer Laboratories Inc.),
ofer un chipset pentru Pentium II numit Aladdin Pro II (M1621/M15X3), destinat
PC-urilor ieftine. Northbridge-ul Ml621 are toate facilittile lui 440BX, cum ar fi
suport AGP 1 x/2x i ECC pentru memorie, dar prezint i diferenle mari, fiind
capabil s lucreze cu memoni FPM i pe lng frecventele de 66 i 100 MHz, mai

WiNS DMPC

Capitolul III

75

poate foloi i 60 MHz pentru FSB, dar nu are facilitti de multiprocesare. Cu EDO
sau FPM memoria maximA este de 2 GB, iar cu SDRAM, 1 GB. Pe plcile de baz
cu Aladdin Pro II se pot foloi i plci PCI Ia 66 MHz. Southbridge-ul Ml543 ofer
i un bus USB cu dou porturi, in rest dotarea sa flind aceeai cu a southbridge-ului
din BX.

A treia firm taiwanez furnizoare de chipset-uri Pentium II este SiS (ilicon


Integrated Systems), ea flind i cea mai nou pe aceast piata, produsul su, SiS 5600
(i southbridge-ul SiS 5595) fiind lansat in august 1999. 5600 suport pn la 1,5 GB
RAM, 100 MHz pe FSB, AGP lx i 2x, iar 5595 este un controler I/O avansat, cu
facilitati de monitorizare a PC-ului. El are poibilitatea de a msura cinci tensiuni,
dou viteze de rotatii (pentru ventilatoare) i o temperatur (pentru procesor). Setarea
vitezelor bus-ului i a procesorului se face prin software (BIOS), far a mai fi nevoie
de jumperi.

SiS a anuntat cel mai avansat chipset nonIntel pentru Pentium II: SiS 620.
Noutatea pe care o aduce acesta este integrarea cipului grafic. Acceleratorul foloit
de SiS pentru 620 are un motor 2D pe 64 de biti i unul 3D care cunoaste cele mai
avansate functii folosite in grafica tridimenional. Memoria grafic are valoarea
maxim de 8 MB poate fi atat parte a memoriei principale (Unified Memory Access)

76

WiNS DMPC

Capitolul III

ct i separat, caz in care se recomand fobirea rapidului SGRAM. SiS ofer


drivere OpenGL 5i Direct3D. In rest, caracteristicile sunt aproape aceleai cu ale lui
5600.
5) CIPSETURI PENTRU SOCKET 7 I SUPER 7
Principalul competitor al lui TX a fost VIA VP3, cu caracteristici mult superioare, dar care a suferit de ,,boli ale copilriei", cum ar fi drivere cu bug-uri. Setul
de cipuri proiectat de VIA lucreaz cu o memorie maxima de 1 GB, toat cacheabil. Cache-ul L2 poate atinge 2 MB, iar timpii rafalei de citire din memoria
SDRAM este 6-1-1-1, fat de 5-1-1-1, la TX. VP3 supor ECC i AGP, dar
frecventa, sa maxim de bus este de 66 MHz. Acest lucru a facut ca VIA s revin cu
modelul MVP3, care lucreaza i la 75, 83 i 100 MHz i care formeaz grosul
livrrilor de chipset-uri pentru Super 7. Singura scdere a lui MVP3 fat de VP3 este
reducerea cantitatii maxime de memorie cache-abil la 512 MB.
Chipsetul MVP4 (VT82C501), care il imbuntataete pe MVP3 cruia ii
aduce o imbuntatire major: un controler grafic AGP integrat. Acesta din urm este
un accelerator 2D/3D cu decoder DVD (MPEG 2) i ieire TV (optional), care
suport standardul AGP 2x i folosete o parte din memoria sistemului ca memone
grafic.
ALi are mai multe chipset-uri pentru Socket 7 i dou pentru Super 7, Aladdin
IV+ i Aladdin V. Aladdin IV+ (M1531/M1543) are frecvena maxim abus-ului
FSB de 83 MHz, suportA 1 GB memorie, din care cache-abil este 512 MB, 1 MB
L2 cache, cinci slot-uri PCI, USB i DMA-33. Aladdin V (M1541), a cincea
generaie de seturi de cipuri produse de ALi, a crescut memoria cache-abil la 1 GB
i, cel mai important, are suport pentru AGP. El folosete ca partener tot
southbridge-ul Ml543. Aladdin V este unul dintre primele chipset-uri AGP pentro
Socket 7 aprute.
SiS are o multime de chipset-uri pentru Socket 7/Super 7, dintre care cel mai
rspndit este SiS5591. 5595 este un model tipic pentra Super 7: 768 MB memorie
EDO sau SDRAM (cache-abil 256 MB), 1 MB cache L2, lucreaz Ia toate
frecventele Super 7 cu exceptia celei de 100 MHz (deci nu poate fi folosit in plcile
de baz pentru noile procesoare K6-2 300 MHz), suportA AGP 2x i posed un
Southbridge (5595) care are cinci slot-uri PCI bus master i dou porturi EIDE
UItraDMA 33. Mai bun dect el este SiS 530 care dubleazA memoria maxim,
adaug frecventa, de bus de 100 MHz i integreaz un adaptor grafic 2D/3D AGP,
produs tot de SiS (6326). Acest adaptor poseda un RAMDAC cu frecventa, maxim
de 230 MHz, ceca ce asigur frecvene ergonomice de reimprosptare a ecranului
chiar i la rezolutia de 1280 x 1024 pixeli. Se mai remarc cele dou porturi EIDE
Ultra-DMA 66.
6) CELE MAI NOI CIPSETURI
Prin diminuarea numarului de BX-uri i ZX-uri Intel a urmarit crearea de

WiNS DMPC

Capitolul III

77

spatiu PC piata pentru i820. Lansarea lui i810e coincide cu a versiunilor de Penfium
III: PIll 533 B i PIll 600 B cu FSB 133. i810e este varianta extinsa a lui i810 avand
suport i pentru FSB de 133 i completeaz familia Whitney care este alcatuita din
i810L, i810, i810 DCl00 i i810E.
Functionarea seriei 810, la fel ca i 820, este diferita de cea a lui i44OBX. Ea
se bazeaza pe un MCH (Memory Controller Hub) ce permite lucrul proccsorului
asincron cu memoria. Astfel este posibil ca memoria sa mearga la 100 MHz iar
procesorul sa aiba o viteza de bus de 66 sau 133 MHz datorita medierii realizate de
MCH. Strict pentru cazul i810 avem dc-a face cu Un GMCH (Graphics and Memory
controller Hub) pe post de northbridge care, pe langa transferul de informatii din i
catre memoria sistemului (cc lucreaza conform specificatulor strict la 100 MHz) i
dinspre respectiv catre ICH (I/O Controller Hub, PC post de south bridge) asigura i
engine-ul grafic precum i comunicarea cu monitorul. Varianta DC 100 are
suplimentar i un Display Cache Controller care suporta pana la 4 MB de memoric la
100 MHz.
n ultima vreme, in designul placilor de baza a aparut o noutate i anume slotul
AMR (Audio Modem Riser). Ce este Cu acesta? ICH-ul are o legatura separata ce
permite accesul direct la un codec Modem/Audio integrat pe mainboard. Astfel sunt
asigurate flunciile de baz ale unui modem. In cazul in care sunt apelate funcii mai
complexe, acestea sunt emulate prin software, hardware-ul necesar rezumndu-se la
AMR Card, care face doar translatia scmnalului provenit din exterior. Practic se
elimina necesitatea unui modem, acelai mecanism fiind implementat in southbridgeul de la VIA.
Contienta de faptul ca GTL+ (busul lui Slot 1) catiga din ce in ce mai mult
teren a pus la punct i o serie de chipset-uri pentru aceasta platforma, mai intai flind
vorba de Apollo Pro, care a suferit ulterior imbunatatiri i care a dat natere noilor
Apollo Pro+, Apollo Pro l33 sau cel mai recent Apollo Pro 133A.
Foarte interesanta este politica accstci companici taiwaneze in privinta, south
bridge-urilor. Acesta este unul singur pentru toate familiile, VT82C686A fiind pus in
tandem cu oricare dintre northbridge-uri. Exista i o varianta pentru sisteme mobile.
O asemenca modalitate de lucru, dei s-ar putea sa aduca o anume scadere a vitezei
in unele situaii, ofera companiei o mult mai mare flexibilitate, permitandu-i sa
prezinte pe piata, foarte rapid serii noi de chipset-uri. Este cazul lui Apollo Pro 133A
care-i primul ce ofeta suport pentru AGP 4x.
Standardul PC133 care in cea mai mane masura extinde PC 100, in loc sa
sustina memoria Rambus care este considembil mai scumpa i de care sistemele
actuale oricum nu pot profita in totalitate. Primul chipset care a suportat PC 133 a
fost bineinteles Apollo Pro l33 urmat acum de Apollo Pro l33A care apare odata cu
noile PIll B pe care le poate pune in valoare. VT82C694X poate lucra atat sincron
FSB-mcmorie la 66, 100 san 133 MHz cat i asincron cu un decalaj de 33 MHz intre
bus i memorie.
Anul 1999 a fost unul deosebit de activ pentru VIA. PC 133 ridica frecventa
de functionare a lui PC 100 de Ia 100 MHz la 133 MHz, astfel incat proaspat

78

WiNS DMPC

Capitolul III

lansatele procesoare Intel cu FSB Ia 133 MHz (recentul Coppermine) pot lucra
extern in mod sincron cu memoria pe chipset-urile Apollo Prol33A. Totui, exista
practic doua variante de PC 133, ambele sustinute de VIA: PC 133 propriu-zis si
VCM (Virtual Channel Memory sau Virtual Channel SDRAM). Aceasta din urma a
fost fabricata mai intai de NEC, Infineon i Hyundai i aduce cu sine o latenta mai
redusa.
Rambus aduce o latime de banda mai mare, in schimb are o latenta chiar mai
mare decat SDRAM-ul de astazi, la 100 MHz, ceea ce justifica rezultatele obtinute
de Rambus, cu doar 2-5% mai mari decat PC 100 in benchmark-urile high level.
Cumva la polul opus, spuneam ca VIA urmrete i intrarea in segmentul
middle-range i chiar high-end prin doua chipset-uri: Apollo Pro 133A i Apollo
KX133.
Apollo Pro 133A este un chipset, care suport Ultra ATA66, AGP 4x, PC133,
ase sloturi PCI pe care unii producatori de motherboard-uri, de exemplu Tyan, chiar
le implementeaza in intregime i se pare c i performanta este imbunatatita fata de
Apollo Pro l33.
Apollo KX 133 vine cu o serie imbunatatiri i dotari suplimentare fata de
AMD 750 chipset-ul initial pentru platforma Slot A a lui Athlon. Pe langa o serie de
optimizari ale lucrului cu procesorul ofera suport pentra AGP 4X fata de doar AGP
2X la Irongate (AMD750), sau PC133 fata de PC100.
Designul lui KX133 se bazeaza in principal pe cel al lui Apollo Pro 133 cu diferenta ca foloseste protocolul EV6 pentru front side bus.
Pentru moment, un mainboard de Slot A inseamna o placa bazata pe chipset-ul
original al lui AMD i anume 750 cunoscut i ca Irongate. De fapt, Irongate este
AMD numele northbridge-ului AMD 751, southbridge-ul 756 avand Si ci un nume
de cod, Viper. Fiind proiectat in prima jumatate a anului, cum spuneam, nu include
suport pentru PC 133 sau AGP4X, pe care KX133 le sustine.
ALi a adoptat aceeai politica flexibila in privinta, southbridgeurilor ca i VIA,
astfel incat oricare asemenea element poate fi pus in tandem cu oricare northbridge.
Dintre toate southbridge-urile, eel mai interesant este M1535D un cip care are pe
langa suportul pentru UltraDMA/66 i link-ul AC97 (Ce permite indirect, in designul
placii de baza, prezenta slotului AMR i emularea soft a unui modem i un engine de
sunet.
Pentru domeniul chipset-urilor fara grafica sau sunet, ALi are pregatit de ceva vreme
M l621, cu suport doar pentru FSB 60, 66 i 100 MHz i AGP doar 1x i 2x.
Cel mai recent chipset de Slot 1 de la SIS, modelul 630, are un mare numar de
dotari incluse printre Ethernet 10/100 sau suport pentru TV-Out, un engine de sunet
i unul grafic. Partea de sunet este un Vortex 2 sau un SB Live!. SiS 630 are
implementata o arhitectura de tip UMA (UnifiedMemory Arch itecure), in care o
parte din memoria sistemulul (2/4/8/32 sau 64MB) va fi impartita intre acesta i
engine-ul grafic. Optional, pentru performante ceva mai ridicate de baza poate fi
dotata cu o anumita cantitate de EGM (Extended Graphics Memory), adica Display
Cache.

WiNS DMPC

Capitolul III

79

ntalnim i aici, la fel ca la Apollo Prol33A de laVIA, suport pentru VCM


(Virtual Channel Memory) precum i posibilitatea ca viteza de bus a procesorulul sa
difere de viteza memoriei. Bineinteles, nu putea lipsi Ultra ATA66.

WiNS DMPC

Capitolul III

79

80

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

81

E) DESCRIEREA I CONFIGURAREA COMPONENTEI ROM BIOS


Lucrul la calculator nu incepe cu Windows. Inainte ca dorinele utilizatorului
sa poata fi ndeplinite, este nevoie ca un alt program sa intre n scena: Basic
Input/Output System, pe scurt - BIOS.
1) PROCESUL DE BOOT-ARE
Uncip minuscul, EPROM, stocheaza cel mai important program. Pentru ca,
dupa conectarea in sursa de energie, calculatorul se trezete de-a dreptul naiv i
inocent - componentele sale de memorie sunt goale, iar sistemul de operare este
,,incatuat" pe harddisk.

Calculatorul porneste automat aa numita rutina de boot in BIOS. Acest program asigura in primul rand functionarea corecta a PC-ului. Testul (POST-Power-On
Sdf Test) verifica memoria de baza, CPU-ul, harddisk-ul si 0 serie de alte
componente importante ale sistemulul.
Un urmator pas al rutinei de start cauta alte componente BIOS, care ar putea fi
instalate pe pIn ci de extensie. Astfel, pentru a putea efectua rutinele proprii detest,
intervine de exemplu controlerul SCSI. Aceste rutine pot rula acum ihra~ probleme.
Dupa ce toate componentele au fost verificate, un BIOS modern va face ordine
in haosul de placi de extensie: plug& play (,,introdu i pornete") este in acest caz
cuvantul-cheie. Aproape fiecare placa de extensie soliciti - minim - o intrerupere i
un canal DMA, pentru a putea comunica nestingherit cu procesorul respectiv cu
memoria de baza. Deoarece cantitatea de asemenea resurse este foarte limitata,
BIOS-ul este cel care trebuie s se ingrijeasc de putin ordine. Faptul c aceasta
sarcina nu este tocmai simpl este scos in evident de expresia ironic ,,Plug & Pray"
(,,introdu i roag-te"), pe care i-au atras-o unele tipuri de BIOS. Dup ce BIOS-ul a
imprit toate resursele disponibile, sistemul de operare poate prelua rezultatele.
Pentru a porni adevratul stapan al hardware-ului, BIOS-ul preia de pe harddisk informatiile necesare din primele sectoare. Pentru harddisk-uri este vorba i
despre datele de partitionare.
De pe partitia boot-abil apare un alt mic program de boot, anume Bootstrap
Loader. Acesta este un pic mai inteligent dect BIOS-ul: el cunoate structura de
fiier a mediului de stocare, poate apela deci fiiere individuale. Acesta este utilizat

WiNS DMPC

Capitolul III
82
pentru a citi i porni rutinele de start propriu-zise ale sistemului de operare in
memoria de baz.
Dac sistemul ruleaz, nu se poate spune totui c sarcina lui Basic InputOutput Systems ar fi luat sfarit. BIOS-ul este de fapt un mediator intre dou lumi:
hardware i software. BIOS-ul poate comunica direct cu hardware-ul, permitand
astfel sistemulul de operare (cruia i se adreseaz programele) accesarea hardwareului. Prin faptul c BIOS-ul este stocat intr-o componenta hardware, poate fi
eventual considerat chiar hardware (in limba englez exista un termen generic pentru
asemenea cazuri Firmware), el cunoate in amnunt caracteristicile aparatelor. Acest
lucru se refer in special la programele BIOS, care se gsesc pe plcile de extensie,
de exemplu pe plci de retea sau SCSI.

Rolul BIOS-ului scade ins cnd vine vorba despre sistemele de operare pe 32
de biti. Majoritatea rutinelor de BIOS sunt concepute pentru Real Mode. De aceea,
ele pot fi apelate (dac pot) doar cu anumite ingrdiri de sisteme de operare ca
Windows NT sau OS/2 Warp. In aceste cazuri, sistemul de operare este cel care
trebule s indeplineasc toate sarcinile.
n schimb se intrevd sarcini noi pentru minusculul cip ROM. Una dintre acestea este Instant-On i semnific pornirea rapida a calculatorulul in urma unei comenzi externe. Acest lucru este deosebit de util in momentul in care calculatorul are
rolul de a receptiona faxuri automat. Ar fi pur i simplu risip de energie, dac el ar
trebul s ruleze permanent, chiar i atunci cind nu este utilizat; pentru rutine
Complicate de boot nu este timp in astfel de situatii. Cu ajutorul functiei Instant-On
este ingheat pe harddisk starea sistemulul de operare in lucru, iar la nevoie, in dou
secunde calculatorul este repus ,,pe linia de plutire".
Aceast functie poate fi extins relativ simplu, pentru a porni, de exemplu,
calculatorul apelnd la tastatur (Ca la Macintosh), in loc de butonul de alimentare,
care de multe ori este plasat destul de incomod.
Un BIOS modern ofer o serie intreag de posibilitti de configurare. Experimentind o modificare sau alta, se poate obtine un plus de performant.
Exist ins i neansa de a destabiliza computerul prin setri greite, ceea ce
duce la blocri periodice sau chiar la refuzul acestuia de a porni. De aceea este foarte

83
important s atingei doar acei parametri a cror semnificie o cunoasteti perfect. In
principiu, se poate deteriora chiar i hardware-ul prin frecvente de tact permanente
greite. In cazul in care sunteti nesiguri de semnificatille anumitor functii din BIOS
sau de valorile care ar trebui folosite.
Deosebit de util este s notati toate setrile BIOS pe o foaie de hrtie. Unele
BIOS-uri permit chiar o imprimare a configurrii. O asemenea foaie de ,,backup"
este necesar nu doar pentru tuning.
WiNS DMPC

Capitolul III

Atunci cnd bateria de litiu ii d duhul i trebuie inlocuit, aceste notite v


vor fi de un real folos.
Daci nu mai functioneaz nimic, se trage ,,alarma". Aproape fiecare BIOS
detine o functie care restabilete setrile productorului (valorile default). Cu
ajutorul acestora, calculatorul poate fi determinat s porneasc din nou, bineinteles el
va fi ceva mal lent dect inainte, deoarece au fost anulate i optimizri utile.
BIOS-ul poate fi cheia atunci cnd extensille hardware nu functioneaz. Poate
i o setare modificat pur i simplu nu este pe placul noulul aparat. Valori putin
schimbate fac minuni in asemenea situatli, salvndu-v de multe ore de configurri i
instalri.
2) CUM AJUNGE UN BIOS N CALCULATOR
Exist mai multe tehnologii concurente de a introduce un program BIOS in PC
cu protectie la tergere.
Metoda clasica este EPROM (Erasable Programmable Read Only Memory).
Aceasta este o component de memorie, care este programati de ctre producator
intr-un asa-numit Eprommer. Programul ramine stabil chiar i dupa deconectarea
tuturor tensiunilor electrice. Daca insa acest cip este expus razelor ultraviolete,

WiNS DMPC

Capitolul III
84
programul dispare, iar componenta de memorie poate respectiv trebuie reprogramat.
Din aceast cauz, EPROM-urile dispun de un autocolant opac.
EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read Only Memory) poate
fi ters nu cu raze ultraviolete, ci electric, deci, de exemplu, chiar i montat fiind.
Existi ins i varianta ROM (Read Only Memory) care este programat in timpul
fabricrii cipului, flind foarte rentabil.
Cel mai mare concurent al EPROM-urilor este asa-numitul Flash-Memory.
Aceasti forma de memorie poate fi programati i tears cu tensiunile obisnuite ale
unui motherboard, fr tensiuni speciale de programare si ergere. Avantajul pentru
utilizator este evident: o noua versiune de BIOS poate fi inregistrat simplu de ctre
CPU, deci cu ajutorul unui simplu program al productorului. Nu mai este necesar
demontarea componentelor EPROM, iar, in plus, scad i costurile.

3) MODUL DE SETARE AL BIOS-ULUI


Fabricantii placilor de baz indud, de obicei, in manualul care insoteste aceste
produse, i cteva pagini despre programul de configurare aflat in BIOS. Bineinteles,
niciodata nu detaliaz subiectul, referindu-se doar la optiunile rnai utilizate, de
autodetectare a harddisk-ului i de stabilire a parolei de intrare.
Revenind la setup, aici se seteaz parola. BIOS-urile mai noi dispun atat de
parol de administrator, ceruta la intrarea in setup, ct i de parol de utilizator,
ceruta la boot-area normal. Deoarece pentru BIOS-urile Award se cunoate cel
putin parol de administrator care a mers pe orice calculator, nu este indicat s v
bazati pe aceast metoda pentru a interzice cuiva accesul la fiierele personale.
Optiunile urmtoare sunt comune att BIOS-urilor AMI ct i Award. Pot
exista mici diferente de notare, dar sensul este acelai. Ordinea tratrii setrilor este
cea a unui Award.

Mai intai, am dat de cte ceva despre ,,programarea" tastaturii: Typematic Rate
Programming, Typematic Rate Delay (msec) i Typematic Rate (Chars/Sec). Acest
domeniu il putem lsa linititi pe seama sistemului de operare Si trecem mai departe,

85
la Above 1 MB Memorv Test. Dup cum ii spune i numele, activarea optiunji
(Enabled) determin un test al memoriei inalte (high memory), incepnd de la 1 MB
pn la 4, 8, 16, 32 san chiar 128 MB. Cel mai bine este s dezactivati aceasta
opiune (Disabled), att pentru a ctiga timp la boot-are ct i pentru c testul este
oarecum inutil, deoarece HIMEM.SYS face i el un test al memoriei la incrcare.
Mai mult, il face in conditii reale, cu setarile pe care le-ati introdus la Chipset Setup,
Si nu cu cele implicite, cum are loc testul POST. Legata de aceasta optiune este
WiNS DMPC

Capitolul III

Memory Test Tick Sound, care la activare scoate un sunet in dituzorul PC-ulni in
timpul testului de memorie. Este doar o confirmare auditiv a faptului c testul
decurge OK, deci este util doar pentru depanare.

Urmeaz o setare mai delicata-: Memory Parity Error Check. Pentru a o putea
trata, trebuie so tim ce-i cu aceasta ,,paritate". Mai demult, toate SIMM-urile aveau,
pentru fiecare octet, pe lng cei opt biti de date, i unul de paritate. La fiecare
scriere a octetului, bitul de paritate este setat in aa fel inct paritatea total s fie
impar. La citire, se verific acest bit i dac paritatea nu este impar, se genereaz o
intrerupere nemascabil (NMI) i ecranul afieaz ceva de genul PARITY ERROR
AT... SYSTEM HALTED.
Evident, sistemul e blocat. Cele trei puncte reprezinta adresa de memorie unde
a avut loc eroarea. O repetare a acestei erori inseamn c un SIMM este defect i se
impune schimbarea sa. Astazi se gsesc foarte multe SIMM-uri fr bitii de paritate,

86

WiNS DMPC

Capitolul III

deoarece sunt mai ieftine. O activare a optiunii este deci recomandata, dar numai daca aveti memorii cu paritate. Pentru cele fr, BIOS-ul ignor setarea.
Hard Disk Type 47 RAMArea: Harddisk-urile IBM i EIDE sunt de tip 47,
adic au parametri specificati de utilizator sau detectai de BIOS. Aceti parametri
trebuie pstrati in memoria DOS, sau in zona BIOS 0:300. Ultima variant este de
preferat, datorit faptului c cei 640 KB de memorie DOS sunt foarte pretioi.
Oricum, setarea este redundanta dac se activeazi opiunea Shadow BIOS ROM.
Mai departe intlnim Wait for <F]> If Any Error, care, odat activat, ateapt
apsarea tastei F1 in cazul intlnirii unei erori non fatale. Un exempin ar fi
nedetectarea unittii floppy. Dac este dezactivat, sistemul afiseaz un mesaj de
eroare i trece mai departe. De obicei, este bine s fie activat, in afara unor cazuri
speciale, cum ar fi boot-area pe un server care nu are nevoie de tastaturi.
System Boot Up Num Lock determin starea acestei taste la pornire.
Pentru cei care au coprocesor matematic, Numeric Processor Test trebuie
fcut enable, pentra ca acesta sa tie folosit. Se dezactiveaz la 386 SX, DX, 486
SX, SLC i DLC.
Weitek Coprocessor Weitek producea coprocesoarele Abacus, pentru 386 i
486, care erau do 2-3 ori mai rapide decit cele ale lui Intel. Activati doar daci avei
aa ceva.
Optiunea Floppy Drive Seek At Root trebuie dezactivat pentru c scade timpul
necesar bootrii i se reduce uzura unitii.
System Boot Sequence trebuic s fie ,,C:, A:", att pcntru evitarea citirii unei
dischete de ctre sistem, la pornire, ct i pentru evitarea situaiei ca discheta din
unitate s conin vreun virus de boot. In cazul virusrii harddisk-ului, pentra a pomi
de pe o discheti curati, facei schimbarea ,,A:, C:".

n toate cazurile de funcionare normal, optiunea External Cache Memory


(cache-ul Level 2 al procesorului) trebuic activat. La dezactivare, scade semnificativ
performanta PC-ulni, dar o activare a cacheulni L2 fr ca acesta si fie prezent duce
la o blocare a calculatorului. La un 386 sub DOS, sunt suticienti 128 KB de memorie
cache (pentre el este L1, deoarece acest procesor nu are cache intern). 256 KB pentru
486 i Pentium este soluia optima, dar unele sisteme vin cu 5l2 KB.

87
Sub Windows, dublarea de Ia 256 Ia 512 aduce un spor de performan de 34%, nesemnificativ tinnd cont de costuri.
Asemanator Increaza i CPU Internal Cache, care se activeaz Ia procesoarele
486 i Pentium. La fel c mai sus, activarea pe un 386 duce la nghearea" sistemului.
Fast Gate A20 Option: linia de adresa A20 este folosit pentrn accesul Ia
primii 64 de KB din mernoria extin (HIigh Memory Area). In mod normal, accesul
la memoria de peste 1 MB se face prin intermediul controlerului tastaturii, dar unele
chipset-uri suport asa numitul mod ,,Fast", pin care creste viteza de acces Ia RAMul extins.
Opiunea Shadow Memory Cacheable se refer la operatia de copiere a continutului circuitelor EPROM, lente (120-150 ns timp de acces), in memoria RAM, care
are timpii de acces mult mai mici (60-70 ns). In plus, ROM-urile se acceseaz pe 8
sau 16 biti fa de 32 bii la RAM. Avantaj: crete viteza. Dezavantaj: se ocup din
mernoria RAM. La PC-uri cu 8 MB RAM sau mai muit, este bine s se activeze
(,,Yes").
Password Checking Option stabileste cand se cere parola (dac este stabilit o
parola): Ia fiecare boot-are (,,System") nu doar Ia intrarca in BIOS (,,Setup").
Parolele implicite, stabilite din fabrici, sunt AMI pentru AMIBIOS respectiv
BIOSTAR, AWARD_SW sau 589589 pentru Award BIOS.
Alti opiunc care st mai bine pe ,,Enable" este Video ROM Shadow COOO, 32
K. Astfel, se copiaz memoria ROM de PC placa grafic in memoria principali, in
,,gaura" I/O (I/O hole - de Ia 640 KB la 1 MB, zona de adrese RAM AOOOO FFFFF hexa), care de obicei este nefolosit. BIOS-urile stocate in memorii Flash
(Electrically Erasable PROM) nu sunt lente de loc, avind acelasi fimp de acces ca
RAM-ul, dcci pentru ele, teoretic, nu este nevoic de copiere. Totui, la BIOS-ul
plcii grafice se ajunge prin bus-ul ISA, VLB sau PCI, care este mai lent decat bus-ul
procesorului, cu care lucreaza memoria RAM.
Linia Adaptor ROM Shadow XXXX; 16 K, utilizabil pentru copierea BIOSurilor diferitelor plci de extensie in RAM. XXXX reprezinti adresa.
Opiunea BootSector Virus Protection. nu este exact o protectie antivirus. La
activarea ei se blocheaz scrierea sectorulni de boot al harddisk-nlui.
Este recomandat ca sectorul de boot si fie setat PC read-only. Opiunea se
dezactiveaz la instalarea de sisteme de operare sau dac folositi nn program boot
manager.
I/O Recovery Time, numit ,,timnp de reprezint numrul de timpi de asteptare
dintre dou operaii I/O consecutive. De aici se regleaz timpul de asteptare dintre
dona citiri (sau scrieri) ale porturilor I/O. Cu ct timpii sunt mai mici, cu att viteza
transferulni este mai mare. Dar nu toate aparatele care comunic cu procesorul prin
porturi I/O suport timpi de refacere sczuti. De exemplu, transferul de la harddisk Ia
memorie se face fra nici un fel de inelegere anterioar intre cele dou componente,
adic CPU-ul presupune c datele se afli la portul I/O al HDD-ului exact atunci cnd
el are nevoie. Acest mod de lucru (PlO - Programmed I/O) are avantajul vitezei mari
de transfer pentru valori scizute ale recovery time".
WiNS DMPC

Capitolul III

88

WiNS DMPC

Capitolul III

In continuare, BIOS-ul ne ofera DRAM Timings, dedicat timpilor de acces Ia


memorie. Versiunile noi de BIOS permit specificarea general a tuturor opiunilor
alegind viteza DRAM-urilor: 60 sau 70 ns.
DRAM Refresh Rate se refer viteza de reimprosptare a memoriei DRAM,
care la acest tip de BIOS se stabiIete automat in functie de viteza bus-ului CPU:
50,60 san 66 MHz.
DRAM Read Burst Timing, zis i DRAM Read Timing, care are o mare
infinenta asupra performantei unni PC. Citirea memonci de cite CPU se face de
obicei prin cache (procesorul se aeapta ca datele necesare si fie in cache). Cand
cache-ul nu conine datele cerute de CPU, memoria principal este accesat pentru a
umple cache-ul.
Acest mod de lucru se numete ,,citire in rafal" (burst) i este foate avantajos,
deoarece se citesc patru sau opt octeti cuvinte/duble cuvinte.
DRAM Read Burvt Timing seteaz ,,b"-ul de mai sus. Cu cit valoarea acestuia
este mai mic, cu att PC-ul va fi mai rapid. Uzual, pentru EDO (niernoria mai
rapid) ar trebui s avei x222 san x333 si pentru FPM (mai lent) x333 sau x444.
Pentru toarte aceste tipuri de setri, trebuie s avei n vedere c o descriere
foarte amnunit a opiunilor, specifice doar tipului de cipset instalat pe placa de
baz se gsete doar n cartea plcii de baz.

90

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

91

92

WiNS DMPC

Capitolul III

F) RESURSELE SISTEMULUI: IRQ, DMA, ADRESE I/O

WiNS DMPC

Capitolul III

93

G) VIITORUL: SISTEMELE AUTOCONFIGURABILE PLUG AND PLAY


Una dintre cele niat grave lipsuri ale PC-urilor bazate pe magistrale de exensie
ISA este lipsa procedurilor autornatizate de configurare, precum cele oferite de
standardele Micro Channel i EISA. Modelul Plug-and-Play a fost proicetat tocmai
pentru a schimba aceast situaie, autornatiznd comple procesul de configurare a
PC-urilor fr comutatoare i jumpere.
Atingerea acestui scop ascunde un drum lung. Funcionaeea cornponentelor
Plug-and-Play implic schimbri n sistemul BIOS, n magistralele de extensie, in
plcie de extensie i n sisternul de operare. Adoptarea universal a standardului Plugan-Play se face printr-o lung tranziie, produsele care respecta acest standard intrnd
pe pia pe cnd produsele vechi dispar.
1) Elemente de baz
Primna incercare de stabilire a apecificaiilor Plug-and-Play a fost fcut odat
cu lansarea specificatiilor originale Intel-Microsoft pentru standardul ISA, pe 28 mai
1993. Acest efort a inspirat i alte companii, care au dezvoltat standarde inrudite
pentru exinderea tehnologiei Plug-and-Play si la alte procese de configurare cu
probleme, in special cele pentru extensile SCSI. Compaq Computer Corporation si
Phoenix Technologies au colaborat cu Intel pentru dezvoltarea specificattilor BIOS
pentru Plug-and-Play, lansate Ia 1 noiembrie 1993. Versiunea curent pentru BIOS si
ISA este 1.0 A. Ambele versiuni revizuite au fost publicate la 5 mai 1994. Prirnul PC
Plug-and-Play a fost lansat pe pia ctre sflarsitul anului 1994, dei calculatoare
care respect acest standard au aprut in demonstraii nc de la inceputul acelui an.
Primul sistem de operare care accept explidit standardul Plug-and-Play a fost
Windows 95, lansat in 1995. Toate versiunile de Windows mai noi accept acest
standard.
Prin proiectare, produsele Plug-and-Play simplific automat tranzitia. Toate
sisternele de acest tip lucreaza cu echipamente care nu respecta standardul Plug-andPlay, sacrificnd o parte din caracteristici. Cu alte cuvinte, noile PC-uri Plug-andPlay accept plcile de extensie mai vechi, dar asigur operarea Plug-and-Play
complet numai cu echipamentele care respect acest standard. Dar un PC mai vechi,
care nu respecti standardul Plug-and-Play, nu poate folosi avantajele acestet
tetnologii. Cu alte cuvinte, trebuie s v asigurai c urmtorul sistem PC care l
cumprati accept echipamente Plug-and-Play - sau cel puin are posibilitatea de
adugare a suportului pentru acestea, cum ar fi memoria BIOS Flash.
Telnologia Plug-and-Play transfer responsabilitatea memorrii i stabilirii
opiunilor de configurare de Ia dumneavoastr la calculator. n definitiv, memoria
calculatorului este mai buna dect a dumneavoastr i nu o deranjeaza dac trebuie
s execute o procedur de verificare ori de cte ori este nevoie.
Procedurile Plug-and-Play realizeaza automatizarea in trei etape: mai inti,
codul BIOS determin resursele de care are nevoie fiecare echipament de extensie.

WiNS DMPC

Capitolul III
94
Apoi coordoneaz alocarea resurselor astfel inct s evite conflictele. In sfrit
comunic sistemului si programelor ce opiuni au fost selectate.
Plcilor de extensie ISA le lipsesc posibilitile necesare pentru configurarea
automat. Acestea au nevoic de un mijloc de a permite stabilirea automat a
resurselor folosite. n locul unor jumpere i comutatoare, plcile trebuie s aibe
bistabile Software. De asemenea, plcile trebuie s ineleag un set comun de
comenzi prin care se fac diferite ajustri ale configuraiei.
n plus, procedura automat de control are nevoie de propriul sistem de
control. Aceasta inseamn c este nevoie de un program care s parcurg etapele
procedurii de configurare. De asemenea, este necesar o metod de comunicare a
adreselor i opiunilor ctre software, astfel inct aplicatiile s aibe acces la
echipamentele periferice ale PC-ului.

2) Compatibilitatea
Nivelul sczut de acceptare demonstrat de prirnele incercri de incorporare a
procedurilor de configurare automat - Micro Channel si EISA - a artat c masa
predominanta de sisteme ISA nu renun uor la rnagistrala familiara in favoarea
unei schimbri. Ca urmare tetmologia Plug-and-Play este proictat n sisteme, in
vederea unci tranzitii gradate.
3) Suportul plcilor de extensie
Procedeul de configurare Plug-and-Play apeleaza la anumite caracteristici
hardware ale plcilor de extenste Plug-and-Play. Orice plac Plug-and-Play se poate
dezactiva singur, astfel inct s nu raspund la semnalele normale de control din
interiorul PC-ului. Atund cind este inactiv, placa se deconecteaz singur de la toate
resursele sistemului, asfel c, in aceast situaie nu poate cauza conlicte.
In plus, fiecare plac de extensie Plug-and-Play contine mai multi registri care
pot fi adeesai prin intermediul unui set standardizat de trei porturt de intrare-ieire
astfel inct codul BIOS sau sistemul de operare pot s controleze procesul de
configurare a plcii. Aceste porturi sunt numite Adres (Address), Scriere Date
(Write Data) i Citire Date (Read Data).
Portul de adres (Address Port) funcioneaz ca un pointer care extinde
numrul registrilor de control accesibili direct sistemului, fr s foloseasc resursele
sistemulul. Incrcnd numrul unui registru n portul de adres, registrul respectiv
devine disponibil pentru scrierea sau cittrea datelor prin celelalte dou porturi.
Specificaiile Plug-an-Play definesc explicit opt regitri pentru controlul plcii.
iar specticaiile Plug~and-Play permit configurarea placilor ca dispozitive logice
multiple, alocnd porturi pentru controlul acestora. Portul de adresa permite folosirea
portului de scriere (Write Data) pentru selectarea dispozitivului logic activ si a
resurselor folosite de fiecare dispozitiv logic.
4) Functionarea in timpul incrcrii sistemului
Toate plcile Plug-and-PIay, indiferent dac sunt active sau inactive, sunt
initializate in starea Wait for Key, in care, placa refuz s rspund la semnalele de

WiNS DMPC

Capitolul III

95

pe magistrala ISA.
In sistemele Plug-and-Play integrale, codul BIOS trimite automat cheia de
inlializare (Initiation Key). Codul BIOS poate apoi s preia controlul plcilor
individuale, s interogheze dispozitivele Plug~nd-Play privind resursele de sistem
necesare i s rezolve conflictele dintre dispozitive. Totui, de obicei, codul BIOS nu
aloc resurse i nu activeaz placile care nu sunt implicate in procesul de incrcare a
sistemului. Aceste decizii sunt lasate pe seama sistemului de operare.
Pentru configurarea fiecrei plci de extensie, codul BIOS sau sistemul de
operare Plug-and-Play trebuie s poat comunica individual cu fiecare plac. In mod
obisnuit, acest lucru nu este foarte simplu pentru sistemele ISA, deoarece semnalele
sunt transmise pe magistral ctre toate plcile de extensie.
Dup identificarea unei singure plci, sistemul de operare i atribuie un numr
CSN unic. Placa stocheaz nurnarul ntr-un regisru special si trece la rndul ei in
starea Sleep. Codul BIOS sau sistemul de operare Plug-and-Play initiaza o alt
secvenit de izolare pentru alocarea urmtorulut numr CSN si asa mat departe pn
cnd toate plcile prirnesc cte un numr.
Dup ce toate plcile Plug-and-Play au fost izolate i au primit cte un numr
CSN, codul BIOS sau sistemul de operare identific resursele de care are nevoic
fiecare plac. Pentru aceasta, fiecare plac este trecut in modul configurare si apoi
sunt citite din datele stocate pe placi cerinele de resurse.
n PC-urile echipate cu cipuri BIOS Plug-and-Play, codul BIOS verific
fiecare plac, citind registrii acesteia prin portul de citire, i alctuiete o lista cu
cerintele de resurse, apoi termina procesul de incrcare a sistemului. Din acest
moment, controlul este preluat de sistemul de operare Plug-and-Play. n PC-urile
care nu au cipuri BIOS Plug-and-Play, sistemul de operare trece de la procesul de
izolare la cel de configurare.
Dupa ce o plac a fost configurata, sisternul de operare poate sa o activeze prin
scrierea direct in registrii acesteia. O singura plac de extensie poate avea mai multe
funci, numite dispozitive virtuale (virtual device), pe care sistemul de operare poate
s le activeze independent.
Dupi terminarea procesului de configurare (sau oricand este nevoie), sistemul
de operare poate s treac placa de extensie respectiva din starea Sleep in starea
Configuration si apoi s o activeze, s o dezactiveze sau sa nu modifice configuraia.
Fiecare plac este controlat individual prin folosirea comenzii Wake cu numrul
CSN al plcii. Acest proces permite sistemului de operare sa modifice dinamic
resursele folosite de orice plac de sistem, in funcie de cerintele aplicaiilor.
5) Structura
Tehnologia Plug-and-Play adauga o nou structura in codul BIOS suplimentar.
Aceast structur permite unei anumite plci de extensie s includa secvene de cod
specifice anumitor sisteme de operare, astfel inct aceeai plac s poat funciona
diferit, in funcie de sistemul de operare rulat pe calculator.

WiNS DMPC

95

Capitolul III

2. MICROPROCESORUL
A) CARACTERISTICILE PROCESORULUI
Creierul unui calculator PC este procesorul, numit i unitate central de
prelucrare CPU (Central Processing Unit). Rolul acestuia este de a executa calculul
i prelucrarea datelor din sistem cu excepia calculelor matematice complexe pe care
le execut coprocesorul.
1) Principalele caracteristici ale procesoarelor sunt:
Magistrala de date
O magistral este un grup de conexiuni ce transfer semnale comune. Un
procesor are dou magistrale importante pentru transferul datelor i informaiilor
privitoare la adresarea memoriei: magistrala de date i magistrala de adrese.
Cea mai important este cea de date: ansamblul liniilor utilizate pentru a
trimite i recepiona date. Un procesor pe 32 de bii are o magistral de date pe 32 de
bii, deci transmite simultan 4 octei.
Registrele interne
Mrimea registrului intern este un indiciu important asupra cantitii de
informaii ce poate fi prelucrat la un anumit moment de ctre procesor. Procesoarele
avansate folosesc astzi registre interne pe 32 de bii.
Unele procesoare au o magistral intern )linii de date i uniti de stocare
registre) diferit de cea extern: ex. 386 SX folosete n interior un registru de 32
bii dar n exterior este restricionat la 16 bii.
Registrele interne de obicei sunt mai mari dect magistrala de date: ex.
Pentium are magistral de 64 bii dar registre de doar 32 bii. pentru a compensa are
dou seciuni interne pe 32 de bii.
Magistrala de adrese
Este grupul de linii care transport informaiile referitoare la adres, necesare
pentru precizarea locaiei de memorie ctre care se transmit datele sau unde pot fi
gsite. fiecare linie transport un bit reprezentnd o singur cifr a adresei. Limea
magistralei de adrese determin dimensiunea maxim a memoriei RAM ce poate fi
accesat.
Capacitatea de adresare a memoriei procesoarelor Intel
Familia de
procesoare
8088/8086
286/386SX
386DX, 486,
Pentium
Pentium Pro

Magistrala de
adrese
20 bii
24 bii

Octei

Kilooctei

Megaoctei

Gigaoctei

1.048.576
16.777.216

1.024
16.384

1
16

32 bii

4.294.967.296

4.194.304

4.096

36 bii

68.719.476.736

67.108.864

65.536

64

96

WiNS DMPC

2)

Capitolul III

Vitezele procesorului

Viteza de lucru a unui calculator se refer la frecvena ceasului, exprimat


deobicei n perioade (cicluri) pe secund. Frecvena ceasului este controlat de un
oscilator cu cristal compus dintr-o achie de cuar montat ntr-un mic container
metalic. aplicnd o tensiune cuarului ncepe vibreze (oscileze) pe o armonic dat
de cristal. Acest curent alternativ se numete semnalul de ceas. Valoarea frecvenei
este de ordinul milioanelor ntr-un PC, de aceea se msoar n MHz
O perioad de ceas este cel mai mic element de timp al procesorului. Duratele
de execuie diferite a instruciunilor (exprimate doar n perioade de ceas) fac
irelevant compararea sistemelor doar pe baza frecvenei ceasusului (conteaz foarte
mult i eficiena).
Pentru a putea compara adegvat puterea procesoarelor, Intel a dezvoltat o serie
de teste de evaluare a performanelor pentru cipurile sale, ca instrument de etalonare.
Aceast etalonare se numete ICOMP (Intel COmparative Microprocesor
Perormance). De ex. 486 DX4-100 are 435 iar P166 are 1308.
3) Identificarea microprocesoarelor
Fiecare microprocesor are un mod de marcare standard, alctuit dintr-un
amestec de numere i litere. Pe fiecare exist o etichet de identificare.
Modul de marcare al procesoarelor AMD este urmtorul:

WiNS DMPC

Capitolul III

97

98

WiNS DMPC

Capitolul III

4) Principalele tipuri de socluri


Intel recunoate urmtoarele tipuri de socluri pentru procesoarele 486 i
Pentium:
Tipuri de socluri pentru procesoare Intel i compatibile
Socket Number
0
1
2

Pins
168
169
238

Voltage
5V
5V
5V

237 3V or 5V

4
5
6
7
8
Super 7
Slot 1
Slot A
Socket A
Socket 370
Socket FC PGA

273
5V
320
3V
235
3V
321
3V
387
3V
321 3V or 5V
423
NA
462
NA
462
NA
370
NA
423
NA

Microprocessor
486DX
486DX, 486SX
486DX, 486SX, DX2
486DX, 486SX, DX2,
DX4
60 or 66 MHz Pentium
Other Pentium
DX4
Pentium, AMD, Cyrix
Pentium Pro
AMD, Cyrix
Pentium II i III
AMD K7 Athlon
AMD K7 Duron
AMD, Celeron, PIII
Coppermine, P4

WiNS DMPC

Capitolul III

99

B) LIDERII PRODUCTORILOR DE MICROPROCESOARE


Cele mai cunoscute firme productoare de procesoare sunt:
- INTEL, care a deinut i deine i astzi partea leului din piaa procesoarelor.
- AMD Advanced Micro Devices, fondat n 1969, a intrat pe piaa
microprocesoarelor n 1975, lansnd o versiune creat prin copierea procesorului
8080. Iniial Intel a autorizat-o ca a doua surs productoare de procesoare 8088. n
timp AMD a dezvoltat variante proprii ale claselor de procesoare, ncepnd cu 386,
ajungnd ca prin ultimul produs, AMD K7 Athlon s devanseze firma Intel.
- Chips & Technologies, cunoscut n special pentru cipseturile produse, a
produs procesoare 386.
- IBM a produs procesoare sub licena Intel.
- Cyrix Corporatiuon a aprut n 1988 cu procesoarele 486 DLC i SLC. Din
1994 lucreaz cu IBM, n prezent pierznd startul pentru producerea procesoarelor
noi.
- Texas Instruments a revenit pe pia dup acordul cu Cyrix. a produs
procesoare de clas 486.

100

WiNS DMPC

Capitolul III

C) CLASELE PRINCIPALE DE PROCESOARE INTEL


Procesoarele produse pn n prezent se mpart n dou categorii: produse de
Intel i compatibile Intel.
1) Procesoare Intel
Principalul productor de procesoare, Intel a lansat pe pia urmtoarele
familii de microprocesoare:
- familia 4004, n 1971, cuprinde microprocesoarele 4004, pe 4 bii i 8008
pe 8 bii, o mbuntire a celui anterior.
- familia 8080, n 1974apare 8080, prelucrnd datele pe 8 bii, a fost
mbuntit de firma Zilog Corporation, aprnd Z80. Urmat de versiunea 8085, o
mbuntire a lui Intel.
- familia 8086, n 1978, lucra pe 16 bii, cuprindea
- procesorul 8086, descendent al lui 8080, frecvena 5 sau 8 MHz
- procesorul 8088, identic cu 8086 dar cu magistrala redus la 8 bii
- procesorul 80C86 i 80C88, identice cu 8086 i 8088 dar cu consum
mai mic de energie, proiectate pentru calculatoare mobile.
- 80186 i 80188, conineau pe acelai substrat i majoritatea circuitelor
suport, lansate n 1982.
- familia 286, aprute n 1982, introdus n IBM PC AT, este pe 16 bii, la
frecvene 6, 8, 10, 12.5, 16 i 20 MHz, a fost un succes imens la acea
vreme.
- familia 386, lansat n 1985, a adus mai mult putere i vitez dect oricare
alt procesor existent pn atunci. Cuprindea:
procesorul 386 DX, pe 32 bii, , ncorporeaz 16 octei cache, a
avut erori de proiectare corectate ulterior.
procesorul 386SX, lucra pe 16 bii, la 16 MHz, mai rapid cu 33 %
dect 286 cel mai rapid.
- 386SL, pentru calculatoare portabile, regitri pe 32 bii.
- familia 486, apare n 1989, iniial 486 a fost creat ca membru al familiei
386, cuprinde:
- 486DX, are 168 pini, capsul ceramic, frecvena 50 MHz, memorie
cache 8 K, conine i coprocesorul intern.
- 486SX, lucreaz cu un coprocesor separat 487SX
- 486DX2, are o frecven de ceas dubl fa de DX
- 486SL, este un SX cu consum mic de energie, a existat i SL Enhanced
- 486 DX4, frecvena dubl fa de DX2, tehnologie la 0.6 microni, pn
la 16 K cache
- 486 OverDrive, destinate modernizrii Pc-urilor existente, au
tehnologia de triplare a vitezei, sunt de fapt procesoare 486 adaptate s lucreze
pe soclurile mai vechi

WiNS DMPC

101

Capitolul III

- familia Pentium, interfa pe 64 de bii, total diferite de 486, au 16 K


cache, necesit noi plci de baz. Au aprut Pentium MMX, i Overdrive.
- familia Pentium Pro, cunoscut ca P6, este cel mai puternic procesor Intel.
a fost complet reproiectat renunndu-se la arhitectura CISC pentr a adopta
arhitectura RISC mai rapid.
- familile PII i PIII, cele mai noi familii i cele mai performante.
Chip
4004
8008
8080
8085
8086
8088
80286

386DX

386SX

386SL
486DX

486SX

486DX2
486SL
486DX4
Pentium
P5

Pentium
P54C

Pentium
P55C
Pentium
Pro

Intro MIPS(est
Nov-71
0.06
Apr-72
0.06
Apr-74
0.64
Mar-76
0.37
0.33
Jun-78
0.66
0.75
0.33
Jun-79
0.75
1.2
Feb-82
1.5
1.66
Nov-85
5.5
Feb-87
6.5
Apr-88
8.5
11.4
Apr-89
Jun-88
2.5
2.5
Jan-89
2.7
2.9
Oct-90
4.2
5.3
Sep-91
Apr-89
20
May-90
27
Jun-91
41
Sep-91
13
Sep-91
16.5
Sep-91
20
27
Sep-92
Mar-92
41
54
Aug-92
15.4
Nov-92
19
25
60
Mar-94
81
100
Mar-93
112
150
Mar-94
168
225
255
Jan-96
278
Jun-96
336
Jan-97
278
Jan-97
336
337
373
Nov-95
404
450

Int. Bus
4
8
8
8
16
16
16
16
16
16
16
16
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
64
64
64
64
64
64
64
64
64
64
64
64
64
64

Ext Bus
4
8
8
8
16
16
16
8
8
16
16
16
32
32
32
32
16
16
16
16
16
16
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32
32

Transistor
2300
3500
6000
6500
29,000
29,000
29,000
29,000
29,000
134,000
134,000
134,000
275,000
275,000
275,000
275,000
275,000
275,000
275,000
275,000
855,000
855,000
1,200,000
1,200,000
1,200,000
1,185,000
1,185,000
1,185,000
900,000
1,200,000
1,200,000
1,400,000
1,400,000
1,400,000
1,200,000
1,200,000
3,100,000
3,100,000
3,100,000
3,100,000
3,100,000
3,100,000
3,100,000
3,100,000
4,500,000
4,500,000
5,500,000
5,500,000
5,500,000
5,500,000

Memory
640 b
16K
64K
64K
1MB
1MB
1MB
1MB
1MB
16MB
16MB
16MB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
32MB
32MB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
64MB
64MB
64MB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB
4GB

Ext.
0.108
0.2
2
5
5
8
10
5
8
8
10
12
16
20
25
33
16
20
25
33
20
25
25
33
50
16
20
25
33
25
33
20
25
33
25
33
60
66
60
66
66
60
66
66
66
66
66
66
66
66

Int.
0.108
0.2
2
5
5
8
10
5
8
8
10
12
16
20
25
33
16
20
25
33
20
25
25
33
50
16
20
25
33
50
66
20
25
33
75
100
60
66
90
100
133
150
166
200
166
200
150
166
180
200

Int.
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
NO
YES
YES
YES
NO
NO
NO
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
YES
MMX
MMX
YES
YES
YES
YES

102

WiNS DMPC

Capitolul III

Viteza busului i multiplicatorii pentru procesoarele Pentium


Chip speed
60
66
75
90
100
120
150
166
200

Multiplier
1x
1x
1.5x
1.5x
1.5x
2x
2.5x
2.5x
3x

Bus speed
60
66
50
60
66
60
60
66
66

Pentium OverDrive viteze de upgrade


Original Pentium
Speed In megahertz
60
66
75
90
100
120
133
150
166

OverDrive Pentium
Speed In megahertz
120
133
125
150
166
180
200
180
200

Socket required
4
4
5 or 7
5 or 7
5 or 7
5 or 7
5 or 7
5 or 7
5 or 7

2) Tehnologia MMX modul de funcionare


Intel nu a vrut s mreasc numrul liniilor de adres interne i folosete
regitrii coprocesorului pentru MMX. Fiecare din cei opt regitri poate stoca sinultan
80 de biti. MMX folosete oricum numai 64, totui este posibil aducerea i
prelucrarea simultan a 8 octei intr-un registru. Aceasti tehnic se numete Single
Instruction Multiple Data (SIMD), deoarece o singur comand acioneaz pe mai
muli octei. Acest procedea aduce avantaje mai ales la aplicatjile multitnedia,
deoarece SIMD poate pelucra simultan o serie de mai muli pixeli ai unei imagini in
loc de a face acest lucru succesiv. Instruciunile MMX constau din 24 de operaii
simple: logice (AND, OR, NOT), operaii aritmetice (adunare, nmulire), de
conversie de comparaie. Aproape fiecare din aceste comenzi are mici variaii, astfel
nct in total se poate vorbi de 57 de noi instruciuni optimizate pentru sunet i
grafic.
Marele dezavantaj al MMX-ului: denarece extensia multimedia si coprocesorul
folosesc aceeai registri, nu vor putea lucra simultan.

WiNS DMPC

Capitolul III

103

Pentru a putea folosi procesoare MMX pe vechile plci de baz cu socket 5


sau 7, se utilizeaz adaptoare MMX.

3) Procesoare compatibile Intel


Pe arhitectura procesoarelor Intel, alte firme au dezvoltat procesoare proprii,
total diferite:
- compatibile 386: AMD 386, Chip and Technologies 386 i IBM 386SLC
- compatibile 486: AMD 486 DX4, Cyrix 486 SLC i DLC, Cx486DRx2 i
Cx486SRx2 pentru modernizarea procesoarelor 386, Cx486S i Cx486Se

104

WiNS DMPC

Capitolul III

modelate dup 486 SX, Cx486DX i Cx486SX, IBM 486SLC2, IBM Blue
Lighting, Texas Instruments TI486SLC/E i TI486DLC/E
- compatibile Pentium:
- AMD 5x86, de fapt un 486 DX5, AMD K5 mai rapide dect
similarele Pentium
- AMD K6 depete produsele Intel prin introducerea tehnologiei
Intel naintea acesteia, se instaleaz pe socket 7, nucleul a fost
dezvoltat de firma NexGen achiziionat de AMD
- Cyrix i IBM 5x86, este de nivel 486, urmat de Cyrix 6x86 de clas
Pentium, Cyrix Media GX, Cyrix M2.
Modern Pre-Pentium Intel-Compatible Microprocessors
Chip
386SX
38600SX
386SLC
38605SX
386DX
38600DX
38605DX
486SL
486SLC
486SLC/E
486SLC2
486SX
486SXLV
486SX2
486DLC
486DLC/E
486DX
486DXLV
486DX2
486DX4
486BL
5x86
5X86

Manufacturer Data bus width Address bus width


Intel
16
24
AMD
16
24
C&T
16
24
IBM
16
24
C&T
16
24
Intel
32
32
AMD
32
32
C&T
32
32
C&T
32
32
Intel
32
32
Cyrix
16
24
TI
16
24
IBM
32
32
Intel
32
32
AMD
32
32
AMD
32
32
Intel
32
32
Cyrix
32
32
TI
32
32
Intel
32
32
AMD
32
32
AMD
32
32
Intel
32
32
Intel
32
32
IBM
32
32
Cyrix/IBM
32
32
AMD
32
32

Internal clock
1x
1x
1x
1x
1x
1x
1x
1x
1x
1x
1x
1x
2x
1x
1x
1x
2x
1x
1x
1x
1x
1x
2x
3x
3x
3x
4x

Integral cache
No
No
No
8K
0.5K
No
No
No
0.5K
8K
1K
1K
16K
8K
8K
8K
8K
1K
1K
8K
8K
8K
8K
16K
16K
16K
16K

Integral FPU
No
No
No
No
No
No
No
No
No
Yes
No
No
No
No
No
No
No
No
No
Yes
Yes
Yes
Yes
Yes
No
Yes
Yes

WiNS DMPC

Capitolul III

105

106

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

107

108

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

4) CELE MAI NOI PROCESOARE

Capitolul III

109

110

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

5) PARAMETRI PROCESOARE NOI

Capitolul III

111

112

WiNS DMPC

Capitolul III

6) FUNCIILE SIMD DRUMUL SPRE MULTIMEDIA

WiNS DMPC

113

Capitolul IIIb

3. MEMORIA
Memoria este locul de stocare a tuturor octeilor de care are nevoie
microprocesorul pentru a funciona. Ea conine att datele brute care urmez s fie
prelucrate, ct i rezultatele prelucrrilor.
n sensul cel mai strict, memorie poate s nsemne orice dispozitiv de stocare
a datelor, chiar dac conine un singur bit.
Caracteristica de baz a memoriei pentru PC este posibilitatea de a fi
modificat prin intermediul electricitii. De aceea cele mai practice memorii sunt din
circuite integrate, disponibile n diferite forme, deosebindu-se prin funcii,
accesibilitate, tehnologie i capacitate de vitez.
Din punct de vedere al modului de funcionare al memoriei, ntlnom dou
sisteme de stocare ntr-un PC: primar i secundar.
Memoria utilizat direct de microprocesor, fr un transfer de date n regitrii
acestuia este numit memorie de lucru sau sistem de stocare primar. Posibilitatea de
acces imediat la aceasta face posibil ca procesorul s gseasc orice valoare fr a
cuta blocuri mari de dat, ceea ce a dus la denumirea acestui tip de memorie RAM
memorie cu acces aleatoriu.
Cel de al doilea sistem de stocare este sistemul de stocare secundar, bazat pe
discuri i benzi la majoritatea PC-urilor. Datorit capacitii mari este numit sistem
de stocare masiv. Sistemul de stocare primar este caracterizat de viteza de acces, iar
cel secundar de capacitate, tendina fiind de a se extinde i celelalte caracteristici.
La calculatoare, reacia la ntreruperea energiei electrice definete diferena
ntre memoria pe termen scurt i cea pe termen lung, proprietate denumit
volatilitate. Din acest punct de vedere memoria se clasific n memorie volatil i
memorie nevolatil (venic).
Memoriile volatile pot simula nevolabilitatea prin asigurarea alimentrii cu un
sistem de rezerv bazat pe baterii.
A) UNITI DE MSUR ALE MEMORIEI
Unitatea de 8 bii este standard pentru sistemele de stocare pe calculatoare, i
este numit octet sau byte. O jumtate de octet (4 bii) se numete tetrad. Grupul de
2 octei (16 bii), a fost definit de Intel ca cuvnt. Un cuvnt dublu este format din
dou cuvinte, adic 32 bii, iar unul cvadruplu din 4 cuvinte (64 bii).Principalele
uniti de msur pentru memorie stabilite de Intel sunt:
Unit
Bit
Niblu (tetrad)
Byte (octet)
Word

Bits
1
4
8
16

Bytes
0.125
0.5
1
2

Double-word
Quad-word
Line (486)

32
64
128

4
8
16

113
Tehnologia MMX a introdus patru noi tipuri de date, deoarece aceast
tehnologie mpacheteaz grupurile de date mai mici n regitrii de 64 de bii. De ex. 8
octei sunt inclui ntr-un bloc de 64 de bii, care ncape ntr-un registru al
procesorului, datele fiind sub forma unui octet mpachetat.
WiNS DMPC

Name
Packed byte
Packed word
Packed double-word
Quad-word

Capitolul IIIb

Tabelul 9. Tipuri de date pe 64 de bii la tehnologia MMX


Basic units
Number of Units
Byte (8 bits)
8
Word (16 bits)
4
Double-word (32 bits)
2
64 bits
1

Scrierea numerelor folosind numai cifrele de 0 i 1, sistem binar, este


complicat, deoarece pentru numere mai mari irurile devin foarte lungi i dificil de
evaluat. De aceea se utilizeaz pentru referirea acestora sistemul hexagesimal (baza
16), n care pentru reprezentarea numerelor se face cu 16 simboluri: 10 cifre (0-9) i
literele A F (numerele 10 15).
Deci numrul zecimal 12 n hexagesimal este C iar n binar 1100, iar numrul
3AB se evalueaz astfel:
3 x 162 + A x 16 + B = 3 x 162 + 10 x 16 + 11 = 936
La sfritul unui numr hexagesimal se adaug litera H, pentru a ti c se
utilizeaz acest sistem. Deoarece baza n sistemul hexagesimal este 16, puterea a 4-a
a lui 2, numerele binare se pot foarte uor converti n hexa.
De ex. numrul 11011010 se mparte n dou grupe de cte 4 cifre: 1101 i
0101, apoi fiecare grup se transform n hexa:
(1101)2 = (13)10 = DH iar (0101)2 = (5)10 = 5H
mprirea n grupe se face ntotdeauna de la dreapta la stnga, grupul
incomplet din stnga completndu-se cu zerouri pn la formarea unei grupe de 4
cifre binare: ex. 10 devine 0010.
Presupunnd c memoria unui calculator este de 1 MB, cea mai mic adres de
memorie este 0 iar cea mai mare FFFFFH. Adresa locaiei de memorie de 1 MB este
100000H iar a locaiei de 2 MB este 200000H. La afiarea adresei defecte a
memoriei de ctre sistemul de calcul, se poate localza byte-ul de memorie n care se
situeaz, lund n consiferare cifra cea mai semnificativ (prima din stnga). De ex.
50F034H se situeaz ntre 5 MB i 6 MB.
Un termen des folosit la memorie este BANC, reprezentnd un bloc de
memorie de orice dimensiune, aranjat astfel nct numrul de bii este acelai cu
numrul de conexiuni de date ntre memorie i procesor. Pentru un Pentium un banc
de memorie este un bloc de memorie aranjat pe 64 bii.
Granularitatea memorie se refer la cel mai mic increment cu care se poate
mri memoria calculatorului la un anumit moment. Depinde de trei factori: limea

WiNS DMPC

Capitolul IIIb
114
magistralei de date a PC-ului, limea magistralei de memorie i dimensiunea minim
a unitilor de memorie disponibile. De ex. dac la un Pentium utilizm module de
memorie pe 4 octei (SIMM pe 72 pini) sunt necesare cel puin 2 module.
Capacitatea modulelor de memorie depinde de tehnologia folosit, primele
module avnd 256 octei iar cele mai noi ajungnd pn la 256 MB.
Un alt parametru important este modul de adresare a memoriei. Fiecrei
informaii stocate i se atribuie o locaie de memorie, numit adres. Aceasta este o
etichet, nu locaia de stocare propriu-zis. Numrul de bii folosii pentru fiecare
cod determin cte adrese pot fi adresate fr confuzii, deci 8 bii de dares definesc
28 256 locaii de memorie, iar 16 bii 216 65536 locaii.
Pentru citirea memoriei, procesorul activeaz liniile de adres corespunztoare
adressi unitii de memorie dorite, ntr-un ciclu de ceas. n urmtorul ciclu de ceas,
controllerul de memorie plaseaz pe magistrala de date a microprocesorului biii
coninui n unitatea de stocare dorit, deci aceast operatie dureaz dou cicluri de
ceas.
Scrierea memoriei funcionez pe acelai principiu, fiind nevoie tot de dou
cicluri de ceas.

B) TIPURILE DE MEMORIE DINTR-UN PC


n interiorul unui sistem de calcul sunt utilizate urmtoarele tipuri de memorie:
- RAM (memoria cu acces aleatoriu):
- DRAM (memorie dinamic), bazat pe condensatoare, necesit
ntreinerea activ prin remprosptare. Alctuite din circuite bazate pe
semiconductoare.
- SRAM (memoria static), permite curentului s-i continue drumul,
opernd ca un comutator care permite sau mpiedic trecerea curentului
electric. Alctuit din circuite bistabile cu tranzistori, miniaturizate.
- meoria doar pentru citire (ROM):
- ROM masc, foarte rar utilizate, programarea se face la fabricare,
costuri foarte mari.
- PROM, este un ROM doar pentru citire cu programare. Folosete
siguramnele fuzibile ca elemente de programare, care se ard cu un
programator sau arztor de PROM-uri, procesul fiind ireversibil.
- EPROM, memoria ROM cu programare i tergere, au o fereastr n
partea superioar, acoperit cu o etichet, se terge la expunerea la
lumina natural, raze ultraviolete.
- EEPROM, este un EPROM ce se pot terge electric, poate fi modificat
doar de un numr finit de ori.
- memoria FLASH RAM, pot fi terse i reprogramate utiliznd tensiunea
normal din PC. Au durat de via finit, cele mai vechi trebuiau terse
total naintea refolosirii, numindu-se cu tergere masiv.

115
- memoria virtual, este o memorie simulat n spaiul oferit de sistemele de
stocare masiv. Se utilizeaz un fiier pe hard numit fiier de schimb, care
poate fi temporar sau permanent.
WiNS DMPC

Capitolul IIIb

C) ORGANIZAREA LOGIC A MEMORIEI


Clasificarea memoriei depinde cel puin parial de sistemul de operare rulat.
Din punct de vedere hardware, memoria fizic se mparte n mai multe clase,
ce pot fi modificate doar prin ajustri ale componentelor hardware.
n interiorul unui PC ntlnim urmtoarele zone distincte de memorie:
Memoria n mod real
Baza sistemului de meorie al unui PC este memoria ce poate fi adresat de
microprocesor n timpul rulrii n mod real, numit memorie n mod real. Domeniul
de adrese ncepe de la 0, ultima adres fiind cu puin nainte de 1 megaoctet, adic
1048575 sau 0FFFFFH. Deoarece se afl n partea de jos a domeniului de adrese se
numete memorie de baz.
Cnd modul real de lucru al procesorului a fost suplimentat cu cel protejat,
ncepnd cu 286, spaiul de adrese a fost lrgit cu unul nou, mai mare, peste limita de
1MB, ceea ce a dus la redenumirea memoriei de baz n memorie convenional.
Memoria n mod protejat
Restul memoriei ce poate fi adresat de procesoarele moderne se numete n
mod protejat. Poate fi accesat de acestea doar n timpul rulrii n modul protejat.
Domeniul de adrese se ntinde de la limita de sus a memoriei n mod real pn la
limita de adresare a procesorului (16 MB la 286 sau 4 GB la 386-Pentium).
Memoria joas
La primul PC, IBM a rezervat jumtate din domeniul de adrese de 1MB
accesat de procesorul 8088, 512 K pentru codul BIOS al sistemului i pentru accesul
direct al procesorului la memoria folosit de sistemul video. Jumtatea inferioar a
fost lsat la dispoziia programelor. Ulterior, aceasta a fost restrns la 384 K
utilizai pentru rutinele BIOS i memoria video, iar 640 K au rmas pentru programe,
zon numit i memorie joas.
Zona de date BIOS
IBM a rezervat primul K din memoria joas pentru funcii specifice
componentelor hardware i sistemului de operare. Aceasta conine datele folosite de
funciile BIOS i este numit zona de date BIOS. Printre octeii din partea de jos se
afl vectorii de ntrerupere i bufferul de tastatur de 16 bii (16 caractere).
Memoria superioar UMA
Domeniul de adrese de 384 KB, aflat deasupra memoriei joase din memoria n
mod real se numete memorie superioar, fiind un amalgam de RAM, ROM i spaii

WiNS DMPC

Capitolul IIIb
116
libere. n majoritatea PC-urilor, primii 128 KB formeaz memoria RAM video,
urmtorii 128 KB sunt rezervai pentru programele BIOS de pe plcile adaptoare iar
ultimii 128 KB ai memoriei superioare sunt ocupai de memoria ROM care conine
codul BIOS al sistemului (de regul doar 32 sau 64 de KB sunt ocupai efectiv).

Zona nalt de memorie HMA


Microprocesoarele pot s adreseze mai mult de 1 MB de memorie n mod real
dac au posibilitatea de a lucra cu memoria n mod protejat. ncepnd cu 286, dac
linia a 21-a de adrese este activat, primul segment de adrese ce depete 1 MB este
mapat n memoria extins. Aceast linie de adrese A20 poate fi activat n timpul
operrii n mod real folosind o instruciune de program.
HMA este memoria suplimentar de 64K minus 16 octei.
Memoria bufferului cache
Sistemele video ale calculatoarelor sunt mapate n memorie, astfel nct
culoarea fiecrui pixel de pe monitor este stocat ntr-o locaie de memorie, la care
procesorul are acces direct. Memoria n care este pstrat un cadru complet al imaginii
se numete buffer de cadre. Pentru sistemele VGA ncepe imediat dup limita de 640
KB a memoriei joase, iar pentru sistemele monocrom i modul text ncepe cu 64KB
mai sus.
Memoria de duplicare
Ultimele generaii de calculatoare permit accesul la memorie pe magistrale de
8, 16,32 i 64 de bii, ceea ce face ca anumite plci de extensie s nu in pasul cu
viteza de acces cerut de memorie. Pentru a depi aceste bariere de vitez se
utilizeaz memoria de duplicare (shadow).
Memoria cache
Este utilizat pentru asigurarea legturii ntre memoria principal i
microprocesoare i funcioneaz ca un sistem distinct i separat nafara controlului
programului. Pentru procesor, memoria cache are adresele datelor pe care le conine.
Rolul acesteia este de a crete viteza nu capacitatea sistemului de memorie al
sistemului.
Memoria extins XMS
Este toat memoria aflat dup primul MB i poate fi accesat doar cnd
procesorul lucreaz n modul protejat. Pentru procesoarele 286 n sus se aplic
standardul XMS elaborat n 1987. Pentru ca memoria RAM s se conformeze
standardului XMS trebuie un driver instalat n CONFIG.SYS, numit HIMEM.SYS.
Memoria expandat EMS
Unele programe mai vechi utilizau memoria expandat, care nu poate fi
accesat direct de microprocesor, aceesul fiind realizat prin intermediul unei ferestre
de 64 KB stabilit n zona de memorie superioar.

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

117

118

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

D) TIPURI DE MEMORIE
1) Memoria cache
Cea mai cunoscut tehnic de accelerare a vitezei sistemului este utilizarea
cache-ului. Aceast tehnic interpune ntre procesor i memoria principal un bloc de
memorie rapid, de regul SRAM de mare vitez. Un circuit special, controllerul
cachealimenteaz continuu memoria cache cu instruciunile i datele cel mai probabil
s fie utilizate de procesor n continuare.

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

119

Dac datele cutate nu se afl n memoria cache sunt obinute din memoria
RAM obinuit, la viteza de lucru a acesteia i avem o ratare a cacheului (cache
miss).
Memoriile cache difer prin patru aspecte principale:
- dimensiune, cu ct este mai mare crete posibilitatea existenei datelor
accesate de procesor imediat
- modul de organizare logic, depinde de modul de organizare i adresare a
memoriei, exist trei opiuni: mapare direct, complet asociativ i asociativ
pe seturi.
- modul de localizare, interne sau externe procesoarelor. Cel intern se
numete primar L1, are maxim 64 K iar cel extern secundar L2 sau L3 i
are 512 2 MB.
- modul de operare, pentru reducerea strilor de ateptarese utilizeaz
operarea n rafale. Sunt dou tipuri de memorii cache: SRAM sincrone cu
operare n rafale (syncronous burst SRAM) i SRAM cu canal i operare n
rafale (pipelined burst SRAM).
Pentru a suplimenta memoria cache exist cache-urile tip baghet dezvoltate
de Intel COAST Cache on a Stick.

Tehnologia DRAM
Pentru pstrarea numrului de conexiuni, liniile de adresarea celor mai multe
cipuri de memorie sunt multiplexate, acelai set de linii fiind folosit att pentru
trimiterea adresei rndului ct i coloanei. Pentru a diferenia adresele de coloane de
cele de linii, cipul folosete dou semnale CAS (Column adress strobe) i RAS (Row
adress strobe).
Pentru a aceelera operaiile cu memoria se utilizeaz urmtoarele tehnici:
- memorie RAM cu coloane statice, permit citirea datelor pe o singur
coloan fr stri de ateptare,
- memoria RAM n mod pagin, este cea mai cunoscut tehnologie,
controllerul de memorie trimite mai nti adresa unui rnd apoi activeaz

120

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

semnalul RAS, cu acestaactiv trimite o nou adres i activeaz semnalul


CAS pentru indicarea unei celule specifice.
- memoria EDO RAM (Extended Data Output), asigur suficient vitez
pentru a elimina cache-ul secundar, ns cea mai bun performan se
obine prin combinarea EDO cu cache secundar. Este o variant a memoriei
n mod pagin, eliminnd strile de ateptare ale sistemului.
- memoria EDO RAM cu operare n rafale, Burst EDO DRAM sau BEDO,
execut operaii de scriere citire n rafale sau n cicluri de ceas.
- memoria DRAM sincron, SDRAM, lucreaz sincronizat cu calculatoarele
gazd, furniznd date la fiecare ciclu de ceas.
- memorie DRAM mbuntit, EDRAM, cresc viteza de operare a
memoriilor dinamice cu acces aleatoriu prin includerea pe fiecare cip a unui
bloc de memorie static de cache de 256 K, mai rapid.
- memoria DRAM cu cache, CDRAM, lansat de Mitsubishi, conine un bloc
cache pe fiecare cip de 2 K.
- memoria Rambus DRAM, folosete un cache cu o memorie SRAM de 2048
octei, legat de memoria dinamic de pe un cip printr-o magistral foarte
larg cxe permite transferul unei pagini ntregi la un singur ciclu de ceas.
- memoria DRAM multibanc, mparte spaiul de stocare al fiecrui cip n
bancuri.
- memoria video, folosit de sistemele de afiare ca buffer de cadre, are 2
forme: cu 2 porturi reale, ce permite scrierea i citirea simultan i VRAM
Video RAM cu acces aleatoriu la scriere i citire.
- memoria Windows RAM, relativ nou, WRAM creat de Samsung se
utilizeaz la sistemele video.
Constructiv, ntlnim urmtoarele tipuri de memorii:
- memorii direct pe placa de baz

- module SIMM cu 30 de pini, are nou cipuri de memorie pe o singur plac,


capacitate de 256 KB, 1 MB i 4 MB

121
Vechile memorii utilizau 9 bii de stocare, 8 de date i unul de paritate, cele
noi sunt doarcu 8 bii, fr bitul de paritate.
WiNS DMPC

Capitolul IIIb

- module SIMM cu 72 de pini, au urmtoarele dimensiuni:

Capacitile cele mai cunoscute sunt 1, 4, 8, 16, 32 MB, pot fi att EDO ct i
FPM.
- modulele DIMM (Dual in Line Modules), au 168 pini, capacitatea 16, 32, 64,
128, 256 MB i sunt utilizate exclusiv la sisteme cu procesoare Pentium,
Pentium II i III.
Dimensiunile standard sunt:

122

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

Exis i varianta redus, module DIMM de dimensiune mic, pentru unele


calculatoare de dimensiuni mici.

- modulele SIPP, folosesc conectori sub form de pini, sunt identice cu


modulele SIMM de 30 pini, au dou variante normal i redus.

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

123

E) DETECTAREA I PREVENIREA ERORILOR


Majoritatea PC-urilor verific fiecare bit de memorie n vederea detectrii
erorilor hard la pornirea la rece a acestora.
Productorii de memorie folosesc dou metode de combatere a erorilor de
memorie: paritatea idetectarea/corectarea erorilor.
1) Paritatea
La primele memorii, productorii au adugat un bit suplimentar pentru fiecare
octet de memorie, numit bit de verificare a paritii cu rolul de a permite
calculatorului verificarea integritii datelor stocate de memorie.
Utiliznd un algoritm simplu, bitul verifica numrul corespunztor de 1 i 0, la
semnalarea unei erori, sistemul era avertizat.
n prezent s-a renunat la verificarea paritii.
2) Paritatea fals
Sunt o metod de reducere a costurilor memoriei pentru PC-urile cu verificare
a paritii. n loc s verifice paritatea memoriei din modul, sistemul de fals paritate
trimite permanent un semnal ce indic paritatea corect a memoriei.
Are 2 dezavantaje: nu se deosebesc fizic i nu ofer protecie mpotriva
erorilor de paritate.
3) Detectarea i corectarea
Verificarea paritii doar localizeaz o eroare de un bit ntr-un octet. schemele
mai elaborate de detectare a erorilor pot identifica erori mult mai grave pe care le pot
i corecta fr blocarea sistemului.
Aceast schem se numete cod de corectare a erorilor ECC error Corection
Code i folosete 3 bii suplimentari pentru fiecare octet stocat.
Toate PC-urile moderne folosesc ECC.
Comparaie ntre memoria cu paritate i cea cu ECC
Bus width
8
16
32
64

Bii suplimentari cerui


Parity
ECC
1
5
2
6
4
8
8
8

Costuri suplimentare
Parity
ECC
12.5%
62%
12.5%
38%
12.5%
25%
12.5%
12.5%

124

WiNS DMPC

4. SURSA

DE
CENTRALE

ALIMENTARE

Capitolul IIIb

CARCASA

UNITII

A) TIPURILE DE SURSE DE ALIMENTARE


Calculatoarele PC au nevoie de o alimentare nentrerupt cu curent continuu,
la tensiuni joase, controlat riguros i de diferite valori. calculatoarele portabile sunt
alimentate prin baterii iar cele de tip desktop prin surse de alimentare perfecionate.
Sursa de alimentare este dispozitivul intermediar ce transform curentul
alternativ n C.C., ntr-o form ct mai pur apropiat de C.C. din baterii. Principalul
scop este de stabilizarea tensiunii la o valoare ct mai apropiat de valoarea ideal
utilizat n PC.
Calculatoarele de tip notebook i subnotebook se alimenteaz cu curent
furnizat de o baterie, generat exact n forma cerut C.C. de tensiune joas.
Uzual, la PC-uri se utilizeaz 2 tipuri de surse de alimentare:
- surse de alimentare liniare, semnalul electric brut preluat de pe linia
principal de alimentare cu energie este transmis iniial printr-un transformator ce
reduce tensiunea la o valoare puin mai mare dect cea necesar n PC. Apoi
tensiunea trece prin unul sau mai multe redresoare, de obicei diode semiconductoare,
ce convertesc C.A. n C.C., care este transmis prin regulatorul de tensiune liniar, ce
stabilete tensiunea creat de sursa de alimentare la nivelul solicitat de circuitele din
PC.
- sursele de alimentare n comutaie,sunt mai eficiente i mai ieftine, opereaz
prin transformarea semnalului de intrare de 50 Hz ntr-un tren de impulsuri la 20000
Hz, peste limita superioar a auzului uman. Dup creterea frecvenei semnalului,
regulatorul de comutaie egalizeaz semnalul prin modulare n lime a impulsurilor,
apoi impulsurile ajung la un transformator care reduce tensiunea la nivelul cerut i
prin redresare i filtrare o transform n CC.
1) Cerinele de alimetare ale PC-urilor
n majoritatea calculatoarelor, sursa de alimentare produce normal 4 tensiuni
+5, -5, +12, -12 V. pe placa de baz poate exista un regulator de tensiune separat ce
produce tensiunea 3.3 V necesar la Pentium. Unele surse, model ATX furnizeaz
direct 3.3 V.
2) Necesarul de putere pentru dispozitivele PC-urilor
Consumul de putere al dispozitivelor
Device class
Floppy disk drive
Floppy disk drive
Floppy disk drive

Device type
Full height, 5.25 inch
Half-height, 5.25 inch
One-inch high, 3.5-inch

Power
12.6 watts
12.6 watts
1.4 watts

Example
IBM PC diskette drive
QumeTrak 142
Teac FD-235J

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

125

Graphics board
Two-board old technology
16.2 watts
IBM 8514/A
Graphics board
High performance, full length
13.75 watts
Matrox MGA
Graphics board
Accelerated half-card
6.5 watts
ATI VGA Wonder, Graphics Ultra+
Hard disk
Full height, 5.25-inch
59 watts
IBM 10MB XT hard disk
Hard disk
Half-height, 5.25-inch
25 watts
[estimated]
Hard disk
One-inch high, 6.5 watts, 3.5-inch Quantum ProDrive
LPS120S
Hard disk
2.5 inch
2.2 watts
Quantum Go-Drive 120AT
Hard disk
PCMCIA card
3.5 watts
Maxtor MXL-131-III
Hard disk
Full height, 3.5 inch
12 watts
Quantum ProDrive 210S
Memory
1MB SIMM
4.8 watts
Motorola MCM81000
Memory
4MB SIMM
6.3 watts
Motorola MCM94000
Memory
8MB SIMM
16.8 watts
Motorola MCM36800
Modem
PCMCIA card
3.5 watts
MultiTech MT1432LT
Modem
Internal, half-card
1.2 watts
Boca V.32bis
Network adapter
Ethernet, half-card
7.9 watts
Artisoft AE-2/T
System board
286, AT-size
25 watts
[estimated]
System board
386, XT-size
12 watts
Monolithic Systems MSC386 XT/AT
System board
486 or Pentium, AT-size
25 watts
[estimated]

3) Tensiunea de alimentare. Semnalul Power-Good.


Majoritatea surselor se alimenteaz la 230 V, 50 Hz i furnizeaz 200-230 W.
nafar de tensiunile i curenii necesari calculatorului, sursele de alimentare
emit semnalul Power-Good, cu scopul de a transmite calculatorului c starea
semnalului este bun i acesta poate opera normal. Dac acest semnal lipsete,
calculatorul se oprete automat.
4) Alimentarea calculatoarelor portabile
Pentru a nu mai depinde de sursele de alimentare fixe (prize pe perei), aceste
calculatoare conin propriile surse portabile bateriile.
Sunt utilizate urmtoarele tehnologii:
- bateriile carbon-zinc, denumite pile uscate Lelanche, cunoscute ca baterii
de lantern,
- bateriile alcaline, nu pot fi rencrcate de regul, exist unele baterii ce
accept 25-100 rencrcri, cu dispozitive speciale,
- bateriile plumb-acid, cele mai rspndite acumulatoare din lume, sunt
etane pentru evitarea scurgerilor,
- bateriile nichel-cadmiu, acumulatoare pentru echipamente electronice de
larg consum, suport 500 cicluri de ncrcare-descrcare,
- bateriile nichel-hidrur de metal, o versiune modern a celor nichelcadmiu, ca i acestea se autodescarc,
- bateriile zinc-aer, are capacitatea maxim de nmagazinare a energiei,
pierde doar 1% din capacitate la un an de nmagazinare.

126

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

5) Conexiunile de alimentare pentru PC


Sursele de alimentare pun la dispoziie conectori pentru alimentarea unitilor
de stocare masiv i conectori pentru alimentarea plcilor de baz.

galben - +12 V, rou - + 5 V, negru - mas

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

127

ATX Motherboard Power Supply Connections


Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Color
Orange
Orange
Black
Red
Black
Red
Black
Gray
Purple
Yellow

Function
+3.3 VDC
+3.3 VDC
Common
+5 VDC
Common
+5 VDC
Common
Power Good
5VSB
+12 VDC

Pin
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

Color
Orange
Blue
Black
Green
Black
Black
Black
White
Red
Red

Function
+3.3 VDC
-12 VDC
Common
Power Supply On
Common
Common
Common
-5 VDC
+5 VDC
+5VDC

6) Protecia la neregularitile liniei de alimentare cu energie


Problemele reelei de curent se clasific pe 3 categorii:
- supratensiunea
- subtensiunea
- zgomotul, toate semnalele parazite preluate de fire la trecerea prin
cmpurile electromagnetice.
Protecia la variaii ale tensiunii de alimentare se face cu regulatoare de
tensiune. Pentru ntreruperea curentului se utilizeaz sisteme de alimentare de
rezerv sau surse nentreruptibile UPS.

128

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

129

5. STANDARDELE CARCASELOR UNITII CENTRALE


Carcasa calculatorului este o cutie din metal n interiorul creia se se afl
componentele de baz ale unui echipament de calcul. Forma carcasei poate fi de mai
multe tipuri. n continuare sunt specificate cteva tipuri mai des ntlnite:
Desktop
Minitower
Midtower
Full Tower
Slim Book

Tipuri de carcase

130

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

Carcasele slim book au dimensiuni reduse.


Pe panoul frontal al carcasei se afl urmtoarele elemente:
Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului de calcul, ct i
deconectarea acestuia
Butonul RESET: permite rencrcarea sistemului de operare; memoria de lucru
este tears ca i cum echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util n
cazurile n care echipamentul de calcul s-a blocat sau pentru efectuarea anumitor
configurri.
Butonul TURBO: permite comutarea ntre cele dou frecven]e de lucru ale
calculatorului. Apsarea sa este corelat cu afiajul electronic care indic viteza
efectiv de lucru. Se prefer lucrul la viteza cea mai mare.
Afiajul electronic: indic frecvena de lucru (msurat n MHz) curent a
calculatorului; se coreleaz cu butonul TURBO. La unele echipamente de calcul
nu este afiat viteza ci cuvintele HI (viteza cea mai mare) i LO (viteza cea mai
mic).
Lcaul KEY LOCK: n acest lca se introduce chei]a prin care poate fi blocat
tastatura. Se utilizeaz ca msur de securitate pentru a mpiedica accesul
persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o msur foarte eficient deoarece
chei]ele mai multor calculatoare nu difer ntre ele i este foarte probabil c
cineva
interesat n a accesa echipamentul de calcul s i fac rost uor de o chei.
Unitatea pentru dischet: lca pentru introducerea dischetelor
Unitatea pentru CD-ROM: lca pentru introducerea discurilor CD-ROM

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

A) Principalele tipuri constructive de carcase i dimensiunile acestora

CARCASA PC XT

CARCASA PC AT

131

132

CARCASA BABY PC AT

CARCASA SLIMLINE

CARCASA MINITOWER

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

WiNS DMPC

CARCASA TOWER

CARCASE CALCULATOARE
MOBILE

Capitolul IIIb

133

WiNS DMPC

Capitolul IV

135

1. DISPOZITIVE DE INTRARE
A) TASTATURA
Tastatura (claviatura) este principalul dispozitiv al calculatoruIui, prin
intermediul cruia se transmit comenzi catre unitatea central. Fiind ins in afara
acesteia, spunem c tastatura este un echipament (dispozitiv) periferic, i anume,
unul de introducere.
Cuplarea tastaturii la calculator se face prin intermediul unui cablu de
conectare.
Din punet de vedere al dispunerii tastelor, tastatnra se aseamn destul de mult
cu cea a unei masini de scris dar are si pri care o individualieaz.
Primele tastaturi ale PC-urilor au avut 83/84 de taste, pentru ca, ulterior, ele s
fie imbunttite prin dublarea unora dintre tastele existente sau adugarea altora noi,
ajungandu-se la 10l/102.
Din punctul do vedere al functionalitatii lor aceste taste sunt grupate n patru
categorii:
Taste alfanumerice
Taste cu scopuri speciale
Taste directionale si numerice
Taste functionale.

136

WiNS DMPC

1) Funciile tastelor

Capitolul IV

WiNS DMPC

2) Modul de organizare al tastelor


Tastatura Dvorak-Dealey

Tastatura PC cu 83 taste

Tastatura AT cu 84 taste

Tastatura mbuntit cu 101 taste

Capitolul IV

137

138

WiNS DMPC

Capitolul IV

Tastatura Windows 104 taste

Tipuri de conectori de tastur


5-Pin DIN Keyboard Connector Pin-Out
Pin
1
2
3
4
5

Description
+Keyboard clock
+Keyboard data
Reserved
Ground
+5 V

Direction
In
In
Out
N/A
Out

6-Pin Miniature DIN Keyboard Connector Pin-Out


Pin
1
2
3
4
5
6
Shield

Description
Data
Reserved
Ground
+5 V
Clock
Reserved
Ground

Direction
In
N/A
N/A
Out
In
N/A
N/A

WiNS DMPC

Capitolul IV

Modular Keyboard Connector Pin-Out


Pin
A
B
C
D
E
F
Shield

Description
Reserved
Data
Ground
Clock
+5 V
Reserved
Ground

Direction
N/A
Out
N/A
Out
In
N/A
N/A

139

140

WiNS DMPC

Capitolul IV

B) MOUSE-UL
Una dintre preocuprile constructorilor de echipamente pentru PC-uri a fost i
cea a materializrii unor dispozitive de introducere a datelor mai uor de manevrat.
Astfel a aprut rnouse-ul, care i-a castigat din ce in ce mai multi adepti, ajunganduse s nu se mai poat concepe unele tipuri de aplicatii far existena acestuia.

Prototipul din lemn, realizat in 1963, era un simplu instrument de introducere,


analogic, care transmitea soft-ului cte un semnal la fiecare rnicare a mouse-ului
influennd micarea cursorului pe ecran. n timp sau produs modificr att in
aspectul exterior, ct i n structura intern, urmrindu-se un mod de prezentare cat
mai ergonomic, precum i o fidelitate inalt in transmiterea informatiilor. Dup
aproape 30 de ani s-a ajuns Ia generatia a patra, care se prezint ca un dispozitiv cu
aspectul unei buci de spun, uor manevrabil, avnd dedesubt o bil pozitionabil
cu sensibilitate i vitez reglabile.

Micarea mouse-ului pe o suprafa plan este corelat cu deplasarea pe ecran


a unui cursor cu o form deosebit: crucilita, sgeat etc. Declansarea unei anumite
actiuni se face prin poziionarea cursorului in zona corespunztoare si apsarea unuia
dintre butoanele aflate pe partea posterioar (in numr de 2-3). Specificarea
butonului care trebuie apsat este indicat de programele respective.

WiNS DMPC

Capitolul IV

141

Folosirea mouse-ului uureaz mult munca utilizatorilor, nernaifiind necesar


ca acetia s memoreze numrul relativ mare de cornenzi corespunztor fiecrui
produs n situaia folosirii tastaturii. Utilitatea mouse-ului este i mai evident n
cazul aplicaiilor grafice, n care deplasarea cursorului pentru realizarea de desene ar
deveni aproape imposibil numai prin utilizarea tastaturii.
Dei ntreinerea mouse-ului este simpl ea este necesar deoarece acest
dispozitiv prezint la utilizare tendina de a colecta praf i murdrie, care poate
afecta operarea cu el.

WiNS DMPC

Capitolul IV
142
C) DISPOZITIVE DE INTRARE SPECIALE

1) DIGITIZORUL
Digitizorul (sau tableta grafic) este un dispozitiv serial, asemntor mouseului. Dar, spre deosebire de mouse, digitizorul actioneaz n coordonate absolute i
nu relative, avand in acest sens la dispozitie o tablet. Cand se indic un punct pe
ecran cu dispozitivul de pointare al digitizorului se alege un punct precis pe tablet.

Digitizorul const din dou pri: o tablet (de obicei o cutie dreptunghiular,
care reprezint suprafaa de pointare) i un dispozitiv de pointare. Acest dispozitiv
este la rndul su, de dou feluri: sub form de creion (stilou) sau ca o Ccutie de
dimensiuni reduse cu butoane (asemntor unui mouse).
Majoritatea digitizoarelor se comercializeaz cu amandou formele de
dispozitive de pointare. Ca telmologie, majoritatea digitizoarelor detecteaz poziia
dispozitivului de pointare prin decodificare magnetic, mai rar intlnindu-se cazurile
digitizoarelor sonice sau celor care realizeaza decodificarea rezistiv.
Digitizoarele aunt utilizate cu precdere in cazurile PC-urilor profesionale si
staiilor de lucru, in special in aplicatii de praiectare asistat.

WiNS DMPC

Capitolul IV

143

2) TRACKBALL-UL
Dispozitivul de tip trackball seamn cu mouse-ul, fiind folosit in mod similar.
Spre deosebire de acesta, bila se situeaz in partea superioar a dispozitivului, fiind
manevrat cu mna. De aceca, multe dispozitive de acest fel sunt integrate chiar in
tastatura PC-ului. Foarte des, aceste dispozitive sunt folosite (integrate) in cazul PCurilor portabile (laptopuri si notebook -uri).

3) JOYSTICK-UL
Joystick-ul sau maneta de oc este pur i simplu o manet prevzu cu un
buton, care se cupleaz la calculator si, prin micri dreapta-stnga etc. nlocuiete
tastele folosite cu precdere in jocuri, pentru actiuni sus jos-dreapta-stnga-foc.

144

WiNS DMPC

Capitolul IV

Astfel, nu numai c se protejeaz tastatura in situaia practicrii cu predilecie


de jocuri, dar manevrarea acestui dispozitiv se preteaz mult mai bine Ia conducerea
jocului.
4) Interfaa de joystick

Game Port Joystick and Paddle Pin Definitions


Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Name
+5 VDC
Button 4
Position 0
Ground
Ground
Position 1
Button 5
+5 VDC
+5 VDC
Button 6
Position 2
Ground
Position 3
Button 7
+5 VDC

Joystick function
Joystick A coordinate common
Joystick A pushbutton high
Joystick A x-coordinate wiper
Joystick A pushbutton return
Not used
Joystick A y-coordinate wiper
Not used
Not used
Joystick B coordinate common
Joystick B pushbutton high
Joystick B x-coordinate wiper
Joystick B pushbutton return
Joystick B y-coordinate wiper
Not used
Not used

Paddle function
Paddle A coordinate high
Paddle A pushbutton high
Paddle A coordinate wiper
Paddle A pushbutton return
Paddle B pushbutton return
Paddle B coordinate wiper
Paddle B pushbutton high
Paddle B coordinate high
Paddle C coordinate high
Paddle C pushbutton high
Paddle C coordinate wiper
Paddle C/D pushbutton return
Paddle D coordinate wiper
Paddle D pushbutton high
Paddle D coordinate high

WiNS DMPC

Capitolul IV

145

1. DISPOZITIVELE DE AFIARE VIDEO


A) SISTEMUL DE AFIARE
Sistemul de afiare al calculatorului permite utilizatorului s vad exact ceea
ce face PC-ul n timpul funcionrii. Datorit capacitii sale de a oferi instantaneu
rspuns, sistemul de afiare este un dispozitiv interactiv i influeneaz viteza de
lucru a PC-ului.
Primul dispozitiv de afiare nu era grafic, fiind dezvoltat pe baza tehnologiei
telegrafului: era de fapt o main de scris acionat electric, numit teleimprimator.
Acesta prelua codurile electrice, le convertea n apsri de taste ce tipreau
caracterele pe hrtie.
Echivalentul electronic al teleimprimatorului, a fost terminalul video (VDT),
care tiprea pe un ecran fosforescent. n plus, creierul unui terminal inteligent
permite recunoaterea unor comenzi speciale de formatare a modului de afiare.
n timp, au fost utilizate urmtoarele tehnologii de afiare a caracterelor:
- maparea caracterelor, character mapping, ecranul este mpritntr-o serie de
matrice 80 x 25 caractere. Pentru afiarea datelor pe ecran, sistemul de afiare citete
matricea n memorie, transform codurile respective ntr-un ir serial de date ce se
afieaz pe ecran i mut datele ctre ieirea video.
- casetele de caractere, abloanele tuturor caracterelor ce apar pe ecranul
monitorului sunt memorate ntr-un cip ROM special numit ROM de caractere.
Fiecare caracter afiat este format dintr-o matrice de puncte amplasate ntr-o caset
de caracter, de regul 15 x 9 celule.

Pentru reprezentarea imaginilor grafice bidimensionale, se utilizeaz


urmtoarele tehnologii:
- grafica de tip bloc, opereaz n modul text fiind create imagini grafice simple
prin poziionarea unor blocuri de caractere pe ecran pentru a alctui forme mari.
- sistemele grafice de tip bit-map, cresc calitatea imaginilor grafice de tip bloc
prin reducerea dimensiunilor blocurilor. O dimensiune mic a blocurilor, deci o
granulaie mai fin ajut la reprezentarea unui numr sporit de detalii. Imaginile se

WiNS DMPC

Capitolul IV
146
compun din puncte, numite pixeli, fiine cele mai mici blocuri constructive ale
imaginii.

Rezoluia msoar claritatea posibil a imaginii video i indic numrul de


pixeli pe lime i nlime coninui de o imagine. Ea nu depinde de dimensiunea
ecranului i este descris n pixeli ci nu n puncte pe inci.
La nivelul minim, pentru fiecare pixel este nevoie de un bit de date pentru
memorare, acesta fiind cel mai simoplu sistem, cel bicolor, totul fiind alb-negru.
Fiecare bit suplimentar atribuit unui pixel dubleaz numrul de culori posibile. Un
numr de n bii reprezint 2n culori.
Memoria video necesar pentru anumite rezoluii i profunzimi de culoare
Resolution
Mono
16 colors
256 colors
High Color
TrueColor
Bits per pixel
1
4
8
16
24
Bytes/pixel
0.125
.5
1
2
3
640x480
38,400
153,600
307,200
614,400
921,600
800x600
60,000
240,000
480,000
960,000
1,440,000
1024x768
98,304
393,216
786,432
1,572,864
2,359,296
1152x864
124,416
497,664
995,328
1,990,636
2,985,984
1280x1024
163,840
655,360
1,310,720
2,621,440
3,932,160
1600x1200
240,000
960,000
1,920,000
3,840,000
5,760,000
1920x1340
321,600
1,286,400
2,572,800
5,145,600
7,718,400
2048x1536
393,216
1,572,864
3,145,728
6,291,456
9,437,184

Pentru cele trei culori fundamentale se atribuie un numr de bii. Unele


sisteme de codificare mpart egal numrul de bii atribuii culorii rou i albastru i
bitul suplimentar culorii verde.
Maparea celor trei culori presupune 3 dimensiuni ce definesc un volum n
spaiu. Gama de culori ce poate fi prelucrat de un anumit sistem se numete spaiu
de culoare. Ex. RGB definete trei dimensiuni ale spaiului de culoare, el fiind un
singur spaiu de culoare posibil.
O alt metod de codificare a culorilor n memorie este maparea acestora,
presupunnd conversia semnalelor. Ea stocheaz doar numerele de cod, fiecare din
acestea putndu-se referi la aproape orice culoare. Pe baza valorilor numerice
memorate, sistemul de afiare verific ntr-un tabel de cutare a culorii.

147
Pentru obinerea vitezelor mari, sistemele grafice utilizeaz comenzile grafice
de nivel nalt. Combinnd etapele mici din operaiile complexe de afiare, se pot
codifica cu cteva comenzi i cele mai complexe imagini video.
Cele mai utilizate comenzi grafice sunt:
- transferurile de blocuri de bii, sunt instruciuni prin care acceleratorul grafic
mut datele n cadrul memoriei video, microprocesorul comunicnd acestuia sursa de
date i destinaia.
- comenzile de desenare, comunic acceleratorului grafic modul de construire
a unei imagini pe ecran, sunt numite primitive grafice, de fapt imagini sparte n pri
mici ce pot fi codificate digital.
- obiectele grafice, sunt mici imagini mutate pe ecran ca uniti individuale.
- lucrul cu ferestre, caracteristic obinuit a sistemelor grafice moderne. Sunt
dou posibiliti: operaii software (realizat de program) sau hardware (prin
bufferul de cadre).
- panoramarea hardware, folosete zone de memorie din sistemul video care nu
sunt utilizate de bufferul de cadre.
Toate noile adaptoare grafice pretind c sunt plci 3D i ncorporeaz noi
funcii, cea mai important fiind realizarea micrii (15 cadre pe secund). Toate
operaiile 3D sunt iluzorii, singura real fiind reprezentarea stereoscopic.
Adaptaoarele 3D ofer urmtoarele faciliti:
- parchetarea, mprirea imaginii pe pri de genul plcilor, de regul
triunghiuri sau poligoane, ce sunt umplute (randate) ulterior.
- maparea texturii, pentru a aduga realism obiectelor 3D, fiecrui element de
parchetare i se aplic o textur 2D.
- efectele de profunzime, create pentru a pcli ochiul:
- poziionarea n profunzime, prin tehnica de reducere a perspectivei,
sistemul scaleaz distanele n coordonate x i y cu un factor
proporional cu coordonata z, un z mare nseamn o dimensiune mic a
obiectului.
- perspectiva atmosferic, creeaz efectul de profunzime n picturi prin
tehnica de nceoare (fogging)
- efectele de lumin realizate prin: trasarea razelor i umbrire .
- bufferul Z, elimin imaginile afiate ale suprafeelor ascunse, valoarea
distanei fa de privitor fiind reinut n bufferul Z.
- transparena, un canal suplimentar denumit canal alfa format din 8 bii
suplimentari peste cei 24 de la True color.
- bufferul dublu sau triplu, cel din fa corespunde modului tradiional de
afiare, cele din spate nu au accesul limitat de procesul de sincronizare cu
rasterizarea.
Imaginile grafice ocup o cantitate mare de memorie, de aceea ele trebuie
comprimate. cele mai cunoscute standarde de comprimare sunt JPEG i MPEG.
Tipurile principale de semnale ale sistemului de afiare sunt:
- baleiajul, fascicolul de electroni este plimbat peste imagine cu ajutorul unei
perechi de cmpuri magnetice, unul orizontal i unul vertival. Pentru fiecare curs
WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV
148
vertical se efectueaz sute de curse orizontale. Numrul de curse orizontale se
numesc frecven orizontal iar cele verticale frecven vertical, msurate n Hz.
- semnalele de sincronizare, cu rolul de a garanta refacerea corect a imaginii
memorate n bufferul de cadre, sunt pe vertical i pe orizontal. Cele mai cunoscute
metode de combinare sau desprire a datelor video de semnalele de sincronizare
sunt:
- sistemul video complex
- sistemul sincronizat complex
- sistemul sincronizat separat
- sistemul cu sincronizare pe verde
- cursa invers, face trecerea de la captul liniei sau ecranului la nceput este
pe orizontal i pe vertical
- stingerea spotului, n timpul cursei inverse
- pauzele anterioare i ulterioare, benzi negre n jurul imaginii pentru a
minimiza distorsiunile.
- intervalul vertical, perioada n care ceranul este negrit.

WiNS DMPC

Capitolul IV

149

B) MONITOARELE
Monitorul este o cutie complex ce conine displayul i circuitele suport ale
acestuia. Cele mai des ntlnite sunt cele cu tuburi catodice.
1) Tuburile catodice
Dispozitivul se bazeaz pe o form special de tub cu vid, denumite CRT
(Cathode Ray Tube). Un catod special emite un jet de electroni ctre un electrod
ncrcat pozitiv numit anod. Funcioneaz ca un lansator de electroni, CRT este
numit i tun de electroni.
Caracteristicile fizice sunt:
- fosforul, stratul de fosfor determin culoarea imaginii pe ecran. Pentru
ecranele monocrome seunt utilizatre straturi fosforscente ce emit culoare galben,
verde sau alb. Cele color folosesc trei tipuri diferite de fosfor aplicate conform unui
model format din puncte sau benzi cu trei culori rou, verde i albastru.
- temperatura culorilor, descrie tipul de alb n funcie de numrul de grade
Kelvin pe care un corp ar trebui s-l aibe pentru a emite culoarea alb.

- persistena, descrie perioada pentru care fosforul continu s lumineze dup


bombardarea cu fasciculul electronic. Cea mai utilizat este cea medie.
- tunurile electronice, folosite pentru generarea fasciculelor electronice ce
lumineaz straturile fosforescente. Se utilizeaz trei tunuri la displayurile color
- convergena, corecteaz modul de direcionare al fasciculelor de electroni

150

WiNS DMPC

Capitolul IV

- puritatea, capacitatea unui monitor de a afia un ecran luminat uniform fr


diferene de culoare. o puritate slab este rezultatul magnetizrii mtilor perforate
sau a grilei de deschidere

- mti perforate, toate monitoarele CRT sunt echipate cu o masc perforat,


aflat la mic distan de stratul fosforescent. Afecteaz strlucirea imaginii prin
limitarea fasciculului de electroni i intensitatea maxim a acestuia.
- pentru contracararea efectelor negative de mai sus se utilizeaz grile de
deschidere, tehnologia TRINITRON, formate din matrice vertical de fire. Ecranele
au o strlucire mai uniform a imaginii.

- distana necesar ntre puncte, este distana dintre orificiile mtii perforate
- limea liniei, normal liniile verticale sau orizontale ar trebui s aibe limea
de un pixel, n realitate difer n funcie de dimensiunea ecranului i rezoluia afiat.
O rezoluie mare duce la ngustarea liniei.

151
- curbura ecranului, necesar distribuirii presiunii pe tup i distanei constante
strbtute de electroni.
- rezoluia i adresabilitatea, se refer la fineea detaliilor ce pot fi afiate i la
limea de band pentru monitoarele color.
- tratamentul antireflexie, depinde de curbura ecranului, realizat prin:
- folosirea plaselor, de nylon , cel mai ieftin tratament antireflexie.
- prelucrare mecanic
- acoperire cu 2 straturi de acoperire
- polarizarea luminii, fascicolii sunt restricionai la un singur plan de
oscilare.
WiNS DMPC

Capitolul IV

2) Caracteristicile imaginii
Cele mai importante caracteristici ale imaginii sunt:
- dimensiunea ecranului
Nominal CRT Screen Dimensions
Diagonal
14 inches
15 inc`hes
16 inches
17 inches
20 inches
21 inches

Horizontal
Vertical
Millimeters Inches Millimeters Inches
284
11.2
213
8.4
305
12
229
9
325
12.8
244
9.6
345
13.6
259
10.2
406
16
305
12
427
16.8
320
12.6

- suprabaleierea i subbaleierea

- raportul dimensiunilor

- distorsionarea imaginii

152

WiNS DMPC

Capitolul IV

- controlul imaginii
3) Domeniul frecvenelor de sincronizare i standardele monitoarelor
Frecvenele de baleiere pentru standardele monitoarelor
Standard
MDA
CGA
EGA
MCGA (Graphics)
MCGA (Text)
VGA (Graphics)
VGA (Text)
Macintosh
XGA-2
VESA
Apple Portrait
VESA guideline
VESA guideline
VESA standard
VESA standard
RasterOps &
Supermac
VESA guideline
VESA standard
VESA standard
8514/A
XGA
XGA-2
Apple 2-page
VESA standard

ntreeserea

Resolution
720 x 350
640 x 200
640 x 350
640 x 480
720 x 400
640 x 480
720 x 400
640 x 480
640 x 480
640 x 480
640 x 870
800 x 600
800 x 600
800 x 600
800 x 600
1024 x 768
1024 x 768
1024 x 768
1024 x 768
1024 x 768
1024 x 768
1024 x 768
1024 x 768
1152 x 870
1280 x 1024

Vert. Sync (Frame rate)


50 Hz.
60 Hz.
60 Hz.
60 Hz.
70 Hz.
60 Hz.
70 Hz.
67 Hz.
75.0 Hz.
75
76.5 Hz.
56 Hz.
60 Hz.
72 Hz.
75 Hz.
75.1 Hz.
75.1 Hz.
60 Hz.
70.1 Hz.
75 Hz.
44 Hz.*
44 Hz.*
75.8 Hz.
75 Hz.
75 Hz.

Horz. Sync (Line rate)


18.3 KHz.
15.75 KHz.
21.5 KHz.
31.5 KHz.
31.5 KHz.
31.5 KHz.
31.5 KHz.
35.0 KHz.
39.38 KHz.
37.5 KHz.
70.19 KHz.
35.5 KHz.
37.9 KHz.
48.1 KHz.
46.875 KHz.
60.24 KHz.
60.24 KHz.
48.3 KHz.
56.5 KHz.
60 KHz.
35.5 KHz.
35.5 KHz.
61.1 KHz.
68.68 KHz.
80 KHz.

WiNS DMPC

153

Capitolul IV

4) Lrgimi de band uzuale


Dot Clocks and Recommended Bandwidths for Video Standards
Video Standard
Dot Clock
Recommended Bandwidth
MDA
12.6 MHz
16.3 MHz
CGA
7.68 MHz
14.3 MHz
EGA
13.4 MHz
16.3 MHz
PGC
18.4 MHz
25 MHz
VGA (350- or 480-line mode)
18.4 MHz
25 MHz
VGA (400-line mode)
20.2 MHz
28 MHz
8514/A
34.6 MHz
44.9 MHz
VESA 800x600, 75 Hz
36 MHz
45 MHz
VESA 1024x768, 75 Hz
60 MHz
75 MHz
VESA 1280x1024, 75 Hz
100 MHz
125 MHz

5) Energy Star
Un monitor tipic consum 30 W. modurile de operare VESA pentru
gestionarea energiei sunt:
Monitor state Video
On
Standby
Suspend
Off

On
On
Off
Off

Vertical Horizont
sync
al sync
On
On
On
Off
Off
On
Off
Off

DPMS

Recovery time

Power savings

Obligatoriu
Optional
Obligatoriu
Obligatoriu

None
Short
Longer
Warm-up

None
Minimal
Substantial
Maximum

154

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

155

156

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

157

158

WiNS DMPC

Capitolul IV

6) TEHNOLOGII NOI ALE SISTEMELOR DE AFIARE


Ecranele LCD
Utilizeaz tehnologia nematic, bazat pe molecule nematice aflate ntre dou
folii de plastic, ce pot fi aliniate cu ajutorul unor anuri n folii astfel nct modific
polaritatea luminii ce trece prin ele.
O alt tehnologie este cea colesteric, cristalele lichide trec de la starea
transmisiv la cea reflectiv fr a modifica polaritatea luminii. Sunt bistabile, deci
nu este nevoie de energie exterioar pentru meninerea unui pixel n starea
transmisiv.
Ecranele LCD difer dup modul de aplicare al curentului care aliniaz
celulele nematice. Au o matrice de conductoare orizontale i verticale, numit
matrice pasiv.
Tehnologia cu pelicul subire Thin Film tranzistor TFT folosesc matricea
activ.
Corespondentul persistenei la LCD este timpul de rspuns, care poate fi
afectat de temperatura mediului.
Ecranele cu emisie de cmp Field Emission Display FED, folosesc acelai
principiu ca tuburile catodice, este un tub catodic aplatizat.

Ecranele electroluminiscente
Utilizeaz un panou EL mprit n pixeli individuali. Probleme la durata de
via a ecranelor roii.
Ecranele cu plasm
Folosesc tensiuni nalte pentru ionizarea unui gaz, determinndu-l s emit
lumin. Au o strlucire roie a neonului., sunt mari consumatoare de energie.

WiNS DMPC

Capitolul IV

159

160

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

161

162

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

7) Tipuri de conectori

Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Funciile pe tipuri de conectori


CGA
EGA
PGA
Ground
Ground
Red
Ground
Secondary red
Green
Red
Primary red
Blue
Green
Primary green
Composite sync
Blue
Primary blue
Mode control
Intensity
Secondary green Red ground return
Reserved
Secondary blue Green ground return
Horizontal sync Horizontal sync Blue ground return
Vertical sync
Vertical sync
Ground

Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

VGA and SuperVGA


Function
Red video
Green video
Blue video
Reserved
Ground
Red return (ground)
Green return (ground)
Blue return (ground)
Composite sync
Sync return (ground)
VESA Display Data Channel
Reserved
Horizontal sync
Vertical sync
VESA Display Data Channel

Conectorul video mbuntit VESA Enhanced Video Connector

163

164

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

165

C) ADAPTOARE DE AFIARE PLACA VIDEO I ACCELERATORUL


GRAFIC
Sunt dispozitivele hardware care transform impulsurile digitale ale PC-ului n
semnale ce pot fi afiate de un monitor.
Primul sistem de afiare era adaptorul de afiare monocrom MDA, introdus n
1981 de IBM. n 1982 apare adaptorul grafic de afiare CGA, apoi cel mbuntit
EGA.
Standardul este VGA Video graphic Array, introdus de IBM n 1987. A fost
urmat de sistemul de afiare 8514/9, care n 1990 a fost mbuntit aprnd XGA
Extended Graphics Array. n 1987 s-a fondat organizaia companiilor video VESA
Video Electronics Standarde Association.
Tipurile principale de plci video sunt:
- plci VGA, cele de baz
- plci SVGA, respect standardele VESA pentru rezoluii nalte, dar
folosesc buffrere de cadre mici i nu includ acceleratoare grafice
- acceleratoare grafice, opereaz comenzi de desenare 2D i permit obinerea
de rezoluii nalte
- plci acceleratoare 3D, opereaz cu comenzi 3D.
Sistemul de afiare se prezint sub forma plcilor video sau sunt ncorporate
pe placa de baz. plcile video moderne utilizeaz cinci elemente importante:
- cipurile acceleratoare, cel mai important, instruciunile MMX se suprapun
peste funciile acestora. Au urmtoarele caracteristici:
- limea registrilor
- tehnologia memoriei, de regul VRAM
- rezoluia acceptat
- culorile acceptate
- frecvenele
- lrgimea de band a magistralei
- sistemele de operare acceptate
- suportul pentru VGA
- controllerele video, genereaz semnalele de scanare. Cu ajutorul oscilaiilor
regulate ale unui cristal genereaz semnal de ceas pentru puncte, cu o frecven egal
cu cea la care vor fi scanate datele pentru pixelii care apar pe ecran. Sunt de mai
multe tipuri:
- controllere CRT, semnalele generate de ele controleaz deplasarea
fasciculului de electroni
- controllere VGA, necesare la acceleratoarele 2D i 3D, sub forma unui
cip VGA
- circuitele RAMDAC, se ocup de conversia semnalului digital n analog, se
numete convertor digital analogic

166

WiNS DMPC

Capitolul IV

- memoria, este principalul buffer de cadre.


- BIOS
Caracteristicile de baz ale standardelor pentru plcile video
Standard
MDA
Hercules
CGA
EGA
VGA
NTSC Video
8514/A
XGA

Resolution
720 by 350
720 by 348
640 by 200
640 by 350
640 by 480
640 by 525
1024 by 768
1024 by 768

Colors
2
2
16
64
16 to 256
Unlimited
256K
256K

1) Astfel functioneaza RAMDAC


RAMDAC-ul este o component important a fiecarei plci grafice, fiind
responsabil pentru numrul de culori i ergonomia imaginii afiate pe ecran.
Pentru inceput, este nevoie ca datele s ajung de la procesor la placa grafic,
prin intermediul magistralei de date (bus ISA, VLB san PCI).
O grafica de tip pixel (pixel este derivatul concatenat din expresia enlezeasc
,,PICture ELement") este scris direct in memoria plcii. Elementele de tip text sunt
prelucrate de generatorul de caractere incorporat in placa. Elementele grafice, gen
linii i dreptungbiuri, sunt trimise ctre cipul accelerator prin coordonatole de
inceput i sfarsit, iar acesta calculeaz care pixeli se vor aprinde, scriind informaia
in memoria placii. In acest mod, se accelereaza afisarea, i, in acelai timp,
procesorul este scutit de un calcul suplimentar, iar busul nu este aglomerat de
grmad de date grafice.
Pentru a ajunge datele din memoria plcii grafice la monitor responsabil este
RAMDAC-ul (Random Access Memory Digital-Analog Convertor). Componenta
mai sus amintiti este inclusa in fiecare plac grafic, convertind maginea digital din
RAM-ul video in semnale analogice pentm monitor. Mai nou, plcile grafice au
RAMDAC-ul integrat in acelai circuit integrat cu aceeleratorul grafic.
Controlerul CRT (Catodic Ray Tube - tub catodic) de pe placi adreseaz
neintrerupt memoria grafica, citind imaginea punct cu punct. Astfel, RAMDAC-ul
obine continuu informatii despre valorile de culoare ale fiecrui pixel in parte.
Numrul de puncte care compun ecranul depind de rezolutie. La 320x200 sunt
64.000 puncte, iar la o rezolutie de 1280x1024 pixelii siunt in numr do 1,3
milioane. Frevena, de baleiaj defineste numrul de citiri pe secund a imaginii complete din memoria video. Valorile mai mici do 70 Hz sunt percepute ca palpaire de
ctre ochiul urnan, fiind neergonomice.
La o rezolutie do 1024x768 pixeli i 16,8 milioane de culori (24 biti),
cantitatea de date este de 1024 x 768 pixeli x 3 bytes de culoare, adic 2,36 MB

167
Considerand frecvena de baleiaj ca fiind de 80 Hz, se ajunge la 100 MB/sec. Pentru
comparatie, un bus PCI atinge practic o rat de transfer de numai 50 MB/sec.
In direct legtura cu acoste date se afl frecventa pixelilor, reprezentind
numrul de pixeli pe secund generat de RAMDAC. In general, frecvena maxima a
pixelilor este specificat pe carcasa cipului RAMOAC; valorile uzuale sunt cuprinse
intre 135 si 220 MHz.
WiNS DMPC

Capitolul IV

DRAM I VRAM
Memoria de pe placa grafica poate fi de tip DRAM sau VRAM. In cazul
memoriei DRAM, gestionarea intrrii i ieirii este imparita de RAMDAC, cipul
accelerator i bus. La un moment dat, dear una dintre componentele mentionate poate
accesa datele. In cazul in care fluxul acestora este mare, procesorul principal (CPU)
nu mai scrie Ia fel de des datele in memoria video. Acesta este punctul in care apar
problemele plcilor grafice DRAM. In ultima vreme, producitorii i-au indreptat
atentia mai ales ctre cipuri EDO-DRAM, adica spre memorii buffer-ate.
VRAM (Video RAM) este un Dual-Port-RAM, fiind posibile sirnultan att
scrierea cat i citirea momriei. RAMDAC-ul poate s primeasc date de la VRAM i,
in ace1ai timp, memoria poate fi scris de ctre CPU sau de ctre cipul accelerator.
Dezavantajul VRAM const in faptul c pretul la care pot fi achizitionate aceste
circuite integrate este mai mare.
Registrul de culoare
Odat incheiat un ciclu de citire a memoriei de ctre RAMDAC, acesta se aflain posesia informatiilor do culoare ale pixelilor, care pot fi in lungime de Ia 1 Ia 24
de bii (in funcie de numrul de culori). Aceste informatii sunt puse in legtur cu
tabela de culori (registrul de culoare), formindu-se astfol imaginea care va fi afiat
pe ecran.
Registrul de culoare se afla in RAMDAC, continand un model de biti
corespunztor fiecrei culori care va fi afiat. Tabela de culori are attea
specificaii, cte sunt suportate de modul grafic. La un mod grafic cu 256 de culori,
valoarea unui pixel in registrul de culoare esto pe 8 bii.
In cazul in care, de exemplu, regitrii de culoare sunt pe 18 bii, atunci se pot genera
maxim 2 la puterea 18, adic 262.144 valori de culoare. In unele moduri grafice se
pot folosi procedee ceva mai complicate, regitrii de culoare fiind adresati
suplimentar prin regitrii de atribute i de palete. Tabela de culori este incrcat in
RAMDAC la initializarea mediului grafic.
Convenorul DIA
Valoarea final a culorii este transmis convertoruIui digital/analogic, care e
convertete in trei semnale analogice corespunztoare canalelor rou, verde i
albastru (RGB - Red, Green, Blue).
Modelele mai vechi converteau semnalul prin intermediul unor lanuri de
rezistene din interiorul RAMDAC-ului. Aceast metod ar fi ins prea lent pentru
RAMDAC-urile actuale, folosindu-se cte opt surse de curent comandate pentru

WiNS DMPC

Capitolul IV
168
fiecare canal in parte. Fiecare surs genereaz un curent de dou ori mai maro dect
al celei alturate. In functie de sursele activate sau dezactivate, se obtin 256 de
paliere de curent. Prin intermediul unui rezistor terminal de 75 do ohmi, pe placa
grafic si in monitor se genereaz cderea de tensiune corespunztoare.
Prin cele trei fire ale cablului de monitor circul tensiunile dup care tubul
catodic moduleaz intensitatea celer trei fascicole de electroni. Generarea unei
imagini incepe din coltul stinga-sus al ecranului i continua pe orizontal, linie cu
linie, pn in coltul din dreapta-jos al acestuia. Informatiile de sincronizare se
primesc prin semnalele de sincronizare orizontale i verticale (H-Sync i V-Sync).
Ambele semnale sunt generate de controlerul CRT de pe placi.
Acest controler sincronizeaz i operaiile efectuate de RAMDAC. Calitatea
celor trei semnale analogice din RAMDAC, impreuna cu exactitatea impulsurilor de
sincronizare formeaz un criteriu definitoriu pentru claritatea imaginii.

WiNS DMPC

2) SLOTUL AGP

Capitolul IV

169

170

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

171

172

WiNS DMPC

3) ACCELERATOARELE GRAFICE

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

173

174

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

175

3. PORTURILOR DE COMUNICAIE
A) PORTURILE PARALELE
Asigur o legtur simpl pentru imprimante. n prezent exist trei conectoare
standard i patru standarde de operare, ns toate se numesc porturi paralele.
Portul paralel folosete pentru transferul datelor opt fire separate ntr-un singur
cablu, un fir pentru fiecare bi al octetului de date. Cablurile noi sunt realizate prin
torsadarea celor opt fire.
Ultimele modele de interfee paralele ofer viteze de transfer de pn la 100
ori mai mare dect cea a portului serial simplu.
Inventat de IBM pentru cuplarea uoar a imprimantelor, se numete i port de
imprimant. De fapt a fost inventat de firma Centronics Data Computer Corporation
numindu-se de fapt port Centronics.
Portul paralel nu este identic cu Centronics, fiind adaptat pentru PC deci cu
dimesiuni mai mici.
n timp, portul paralel a nceput s aspire la ceva superior, transmind date la
50 150 KB pe secund. n 1987, IBM a fcut trecerea de la FDD de 5.25 la FDD
3.5 i avea nevoie de a transmite date ntre dou PC-uri echipate cu aceste uniti.
pentru aceasta a dezvoltat standardul Data Migration facility, utiliznd cabu de date
paralel prin care se comunica bidirecional.
Cnd ambele capete ale cablului se legau la dou porturi paralele
bidirecionale, transferul datelor se fcea la viteze maxime.
Firma Intel mpreun cu Zenit i Xircom au dezvoltat portul paralel extins
EPP, care permitea creterea performanelor conexiunii de aproape 10 ori. Ulterior,
firma HP i Microsoft au introdus standardul de extensie universal, Extended
capabilities Port ECP., bazat pe transmiterea datelor printr-o legtur paralel de
mare vitez.
n 1994, IEEE Standards board a aprobat standardul pentru portul paralel IEE
1284, care cuprindea toate modurile de baz i modelele de porturi.
1) Tipuri de conectoare
Conectorul de tip A

176

WiNS DMPC

Capitolul IV

Contactele se prezint ca nite orificii n soclu, plasate la intervale de 0.1


inci, contactele fiind numerotate consecutiv de la dreapta la stnga. Este realizat
din material plastic protejat de un nveli metalic.
Funciile pinilor sunt urmtoarele:
Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

Function
Strobe
Data bit 0
Data bit 1
Data bit 2
Data bit 3
Data bit 4
Data bit 5
Data bit 6
Data bit 7
Acknowledge
Busy
Paper end (Out of paper)
Select
Auto feed
Error
Initialize printer
Select input
Strobe ground
Data 1 and 2 ground
Data 3 and 4 ground
Data 5 and 6 ground
Data 7 and 8 ground
Busy and Fault ground
Paper out, Select, and Acknowledge
ground
AutoFeed, Select input, and
Initialize ground

WiNS DMPC

177

Capitolul IV

Conectorul paralel poate lucra n cinci moduri de lucru:


Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

Compatibility mode
Nibble mode
nStrobe
HostClk
Data 1
Data 1
Data 2
Data 2
Data 3
Data 3
Data 4
Data 4
Data 5
Data 5
Data 6
Data 6
Data 7
Data 7
Data 8
Data 8
nAck
PtrClk
Busy
PtrBusy
PError
AckDataReq
Select
Xflag
nAutoFd
HostBusy
nFault
nDataAvail
nInit
nInit
nSelectIn
1284 Active
Pin 1 (nStrobe) ground
return
Pins 2 and 3 (Data 1 and
2) ground return
Pins 4 and 5 (Data 3 and
4) ground return
Pins 6 and 7 (Data 5 and
6) ground return
Pins 8 and 9 (Data 7 and
8) ground return
Pins 11 and 15 ground
return
Pins 10, 12, and13
ground return
Pins 14, 16, and 17
ground return

Byte mode
HostClk
Data 1
Data 2
Data 3
Data 4
Data 5
Data 6
Data 7
Data 8
PtrClk
PtrBusy
AckDataReq
Xflag
HostBusy
nDataAvail
nInt
1284 Active

EPP mode
nWrite
AD1
AD2
AD3
AD4
AD5
AD6
AD7
AD8
Intr
nWait
User defined 1
User defined 3
nDStrb
User defined 2
nInt
nAStrb

ECP mode
HostClk
Data 1
Data 2
Data 3
Data 4
Data 5
Data 6
Data 7
Data8
PeriphClk
PeriphAck
nAckReverse
Xflag
HostAck
nPeriphRequest
nReverseRequest
1284 Active

Conectorul B
Este o motenire direct a modelului Centronics, utilizat n spatele
imprimantei.

Contactele din conectorul mam cu 36 pini au forma unor lamele din


metal. Prin dou linii cu 18 contacte se formeaz o deschidere de form

178

WiNS DMPC

Capitolul IV

dreptunghiular n care se introduce conectorul cablului. Dimensiunile sunt


2.75 inci lungime i 0.66 inci lime, contactele fiind la 0.085 inci.
Modul de atribuire a semnalelor pentru portul paralele Centronics este
urmtorul.
Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35

Function
Strobe
Data bit 0
Data bit 1
Data bit 2
Data bit 3
Data bit 4
Data bit 5
Data bit 6
Data bit 7
Acknowledge
Busy
Paper end (Out of paper)
Select
Signal ground
External oscillator
Signal Ground
Chassis ground
+5 VDC
Strobe ground
Data 0 ground
Data 1 ground
Data 2 ground
Data 3 ground
Data 4 ground
Data 5 ground
Data 6 ground
Data 7 ground
Acknowledge ground
Busy ground
Input prime ground
Input prime
Fault
Light detect
Line count
Line
count
return
(isolated from ground)
36 Reserved

Modul de atribuire a semnalelor pentru portul paralel de imprimant IBM este


urmtorul.

WiNS DMPC

Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36

Capitolul IV

Function
Strobe
Data bit 0
Data bit 1
Data bit 2
Data bit 3
Data bit 4
Data bit 5
Data bit 6
Data bit 7
Acknowledge
Busy
Paper end (Out of paper)
Select
Auto feed
No connection
Ground
No connection
No connection
Strobe ground
Data 0 ground
Data 1 ground
Data 2 ground
Data 3 ground
Data 4 ground
Data 5 ground
Data 6 ground
Data 7 ground
Paper end, Select, and
Acknowledge ground
Busy and Fault ground
Auto feed, Select in, and
Initialize ground
Initialize printer
Error
No connection
No connection
No connection
Select input

179

180

WiNS DMPC

Capitolul IV

Conectorul C
Pentru a elimina confuzia ntre cele dou tipuri de conectoare, a fost creat
conectorul IEEE 1284-C. Conectorul C este miniaturizat dimensiuni 1.75 x 0.375
inci.

2) Adaptoarele
Cablul standard de imprimant este un cablu adaptor i utilizeaz urmtoarea
schem de legturi. Modul de dispunere a semnalelor este urmtorul.
PC end 25-pin Function
connector
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

Printer
end
36-pin
connector
Strobe
1
Data bit 0
2
Data bit 1
3
Data bit 2
4
Data bit 3
5
Data bit 4
6
Data bit 5
7
Data bit 6
8
Data bit 7
9
Acknowledge
10
Busy
11
Paper end (Out of 12
paper)
Select
13
Auto feed
14
Error
32
Initialize printer 31
Select input
36
Ground
19-30,33
Ground
19-30,33
Ground
19-30,33
Ground
19-30,33
Ground
19-30,33
Ground
19-30,33
Ground
19-30,33
Ground
19-30,33

181
Un cablu de imprimant modern conine 25 de conexiuni i are semnalele de mas
divizate pe pini separai. la realizarea unui cablu paralel trebuie conectate toate
legturile.
WiNS DMPC

Capitolul IV

Host end A Function


Peripheral end
connector
B connector
1
nStrobe
1
2
Data bit 1
2
3
Data bit 2
3
4
Data bit 3
4
5
Data bit 4
5
6
Data bit 5
6
7
Data bit 6
7
8
Data bit 7
8
9
Data bit 8
9
10
nAck
10
11
Busy
11
12
PError
12
13
Select
13
14
nAutoFd
14
15
nFault
32
16
nInit
31
17
nSelectIn
36
18
Pin 1 (nStrobe) 19
ground return
19
Pins 2 and 3 (Data 20 and 21
1 and 2) ground
return
20
Pins 4 and 5 (Data 22 and 23
3 and 4) ground
return
21
Pins 6 and 7 (Data 24 and 25
5 and 6) ground
return
22
Pins 8 and 9 (Data 26 and 27
7 and 8) ground
return
23
Pins 11 and 15 29
ground return
24
Pins 10, 12, and 28
13 ground return
25
Pins 14, 16, and 30
17 ground return

Semnalele din cablu interacioneaz ntre ele, n detrimentul tuturor. Cu ct


este mai mare lungimea cablului, cu att semnalele care l parcurg sufer o
deformare mai mare. Lungimea maxim recomandat este de 3 m.

182

WiNS DMPC

Capitolul IV

3) Modul de funcionare electric al cablului

Modul de compatibilitate
Este modelul clasic introdus de IBM n primul PC, conceput strict ca o
interfa pentru transferul de informaii ntr-o singur direcie.
fiecare semnal transmis prin portul paralel are propria sa funcie:
- liniile de date, transfer datele n toate modurile de operare, prin pinii 2 la 9
- linia Strobe, sistemul anun echipamentul periferic c pe liniile de date se
gsesc informaii valide.
- linia Busy, activat de imprimant imediat ce detecteaz semnalul Strobe,
dureaz 1 sec sau ore
- linia Acknowledge, transmite PC-ului c totul a decurs normal la tiprirea
caracterului.
- select, permite imprimantei s returneze semnale calculatorului pentru
monitorizarea activitii imprimantei
- Paper Empty, avertizeaz la terminarea hrtiei
- Fault, semnal de avertizare pentru orice problem a imprimantei
- Initialize printer, ajut calculatorul i imprimanta s se sincronizeze
- Select Input, pornete i oprete alimentarea imprimantei
- Auto Feed XT, face posibil selectarea modului de interpretare a
comenzilor carriage return
Modul Enhanced Parallel Port EPP
Folosete ase semnale suplimentare fa de cele 8 linii de date i are trei conexiuni rezervate.

nWrite, arat sensul de deplasare a datelor


nDStrobe, indic momentul n care biii de date sunt valizi i coreci
nAStrobe, identific o adres corect pe magistrala interfeei
nWait, confirm recepia corect a datelor
Intr, semnaleaz callculatorului c un periferic are nevoie imediat de un
servici
- nInit, este comanda de ieiere in modul EPP

WiNS DMPC

Capitolul IV

183

Modul Extended Capabilities Port ECP


Folosete 7 semnale pentru controlul fluxului de date prin 8 linii de date
standard.
- HostClk, semnaleaz imprimantei validitatea liniilor ce se transmit
- PeriphAck, confirm semnalul HostClk
- nPeriphRequest, o valoare sczut cere transfer de informaii ntre Pc i
periferic
- nReverse Request, o valoare sczut cere transfer de informaii ntre
periferic i PC
- nAckReverse, confirm recepionarea semnalului nReverseRequest
- PeriphClk, o valoare sczut indic PC-ului c perifericul are pregtite date
pentru transfer
- HostAck, rspunde la semnalul PeriphClk
Pentru creterea performanei se utilizeaz urmtosarele metode:
. sincronizarea, permite transmiterea unui caracter n 10 microsecunde, deci
viteze mari de transfer 100 K/sec
comprimarea datelor, duce la minimizarea numrului de bii trimii. ECP
permite comprimarea prin metoda de codificare a lungimii.
- preluarea controlului magistralei, poate mbunti performanele sistemului
pe dou ci: administraz transferurile mai eficient iar acestea nu au efect asupra
celorlalte procese derulate.

184

WiNS DMPC

Capitolul IV

B) PORTURILE SERIALE
Sunt utilizate pentru realizarea legturilor la distane mari, noile tehnologii
aducnd comunicaiile seriale n topul preferinelor.
n prezent exist cinci tehnici principale de comunicaii seriale ntre PC i alte
dispozitive periferice.
Acestea sunt:
- portul serial clasic, cunoscut ca RS-232C, nume dat de standardul EIA,
echipeaz PC-urile din 1984. Are o vitez de transfer mic.
- ACCES.bus este o conexiune serial ieftin, de mic vitez i este folosit
pentru a lega PC-ul la mai multe dispozitive simple. Este mai adaptabil
dect primul i este multifuncional.
- IrDA pune la dispoziie standardului RS-232C un mediu nou, transmind
semnalele prin aer, prin intermediul semnalelor infraroii similare cu cele
ale telecomenzilor. rata maxim de transfer aproximativ egal cu a celor RS
232C.
- Universal Serial Bus, este o soluie nou, care opereaz cu o magistral
adevrat de date, poate conecta pn la 127 de dispozitive i are o rat
maxim de transfer de 12 MB i una redus de 1.5 MB
- P1394 permite transferul datelor la 100 MB/sec, urmnd s ajung la 400
MB, este total compatibil cu arhitectura SCSI 3
Standard
RS-232C
ACCESS.bus
IrDA
USB
IEEE 1394

Data rate (current)


115,200 bps
100 Kbps
4 Mbps
12 Mbps
100 Mbps

Medium
Twisted pair
4-wire shielded cable
Optical
Special 4-wire cable
Special 6-wire cable

Devices per port


1
125
126
127
16

Semnalul serial este cel n care biii de date ai codului digital sunt aranjai n
serii, circulnd prin mediul de transmisie sau prin conexiune unul dup cellalt sub
forma unui tren de impulsuri.
Comunicaiile seriale sunt sincrone i asincrone. Cele sincrone cer sistemelor
de transmisie-recepie sincronizarea aciunilor acestora, utiliznd aceeai baz de
timp, un ceas serial. semnalul de ceas este transferat ntre cele dou sisteme ca
semnal separat sau prin impulsuri de date din fluxul de date.
Comunicaiile asincrone utilizeaz ceasuri separate pentru emitor i receptor.
Elementul de baz al informaiei digitale din sistemele seriale este cadrul de
date. la sistemele seriale sincrone, cadrul conine biii unui cuvnt digital, iar la cele
asincrone un cuvnt de date cu o semnificaie extins.

185
Sistemele asincrone utilizeaz bii de start i de stop perntru a marca limitele
unui cadru. la mijloc se gsete un grupo de bii de date, care variaz foarte mult. de
regul sunt 5 la 8 bii de date, cele mai utilizate sunt cu 8.
WiNS DMPC

Capitolul IV

Un cadru este un singur caracter. pentru a avea un neles trebuie combinat o


secvenb de caractere. echivalentul unei fraze estepachetul, un container pentru
mesaj care pstreaz datele i includ date suplimentare pentru protecia coninutului.

Pentru tratarea erorilor se folosesc informaii duplicate (redundante) pe care le


putem compara cu originalul.
1) PORTUL SERIAL RS-232C
Printr-o conexiune serial se transmit 800 caractere /sec la 9600 bps, la
distane foarte mari.
Sunt utilizate dou tipuri de conectori:
- cu 25 pini numit DB-25

186

WiNS DMPC

Capitolul IV

Pin Function

Mne
monic
None
TXD
RXD
RTS
CTS
RTS
GND
CD
DTR

1
2
3
4
5
6
7
8
20

Chassis ground
Transmit data
Receive data
Request to send
Clear to send
Data set ready
Signal ground
Carrier detect
Data terminal
ready
22 Ring indicator

RI

- conectorul cu 9 pini, DB-9

Pin
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Function
Carrier detect
Receive data
Transmit data
Data terminal ready
Signal Ground
Data set ready
Request to send
Clear to send
Ring indicator

Mnemonic
CD
RXD
TXD
DTR
GND
DSR
RTS
CTS
RI

La plcile de baz moderne portul serial se conecteaz printr-un soclu cu 10


pini.
Motherboard Corresponding
header pin 9-Pin D-shell
Pin
1
1
2
6
3
2
4
7
5
3
6
8
7
4
8
9
9
5
10
No connection

Function
Carrier detect
Data set ready
Receive data
Request to send
Transmit data
Clear to send
Data terminal ready
Ring indicator
Signal ground
No connection

Prin interfaa serial se transmit urmtoarele semnale:

WiNS DMPC

Capitolul IV

187

- Transmit Data, TXD, linia utilizat de semnalele ce pleac


- Receive Data, RDX, utilizat de biii care vin din direcie opus
- data Terminal ready, DTR, semnaleaz dispozitivului de date c este
pregtit s comunice
- Data Set ready DSR, dispozitivul serial semnaleaz c este pregtit prin
aplicarea unei tensiuni pozitive pe aceast linie
- Request To Send, cerere de transmisie RTS
- Clear To send, liber pentru transmisie, CTS
- Carrier Detect, detectare purttoare, CD, ofer unui modem metoda de a
semnala terminalului de date realizarea conexiunii cu alt modem
- Ring Indicator, RI, avertizeaz terminalul de date asupra evenimentului
Tipuri de cabluri utilizate
Sunt utilizate cabluri directe i cabluri adaptoare. Pentru conexiuni 25-9 se
utilizeaz pinii 2-8, 20, 22 iar la cele 9-9 toi pinii.
Legturile unui cablu serial de la 9 la 25 pini
25-pin connector
2
3
4
5
6
7
8
20
22

9-pin connector
3
2
7
8
6
5
1
4
9

Mnemonic
TXD
RXD
RTS
CTS
RTS
GND
CD
DTR
RI

Function
Transmit data
Receive data
Request to send
Clear to send
Data set ready
Signal ground
Carrier detect
Data terminal ready
Ring indicator

Cablurile ncruciate inverseaz semnalele de transmisie i recepie de la unul


din capete pentru conectarea unui plotter sau imprimant la PC.
Cele mai utilizate dispozitive seriale sunt:
Peripheral
PC
Modem
Mouse
Trackball
Digitizer
Scanner
Serial printer
Serial plotter

Device type
DTE
DCE
DCE
DCE
DCE
DCE
DTE
DTE

Cable needed to connect to PC


Crossover
Straight-through
Straight-through
Straight-through
Straight-through
Straight-through
Crossover
Crossover

Un port serial are dou funcii principale: rempachetarea datelor paralele n


format serial i transmiterea pe un fir lung, operaie numit comanda liniei. Pentru
aceasta se utilizeaz cipuri speciale Universal asincronous rceiver/transmitter UART.

188

WiNS DMPC

Capitolul IV

Cele mai uzuale sunt 8250, 16450 i 16550A.

Numele atribuite porturilor au fost COM 1 i COM 2. Din 1987 au fost


adugate COM 3 i COM 4 iar sub Windowsse instaleaz pn la 9 porturi.
Port name
COM1
COM2
COM3
COM4

Base address
03F8(Hex)
02F8(Hex)
03E8(Hex)
02E8(Hex)

Interrupt
4
3
4
3

2) PORTUL ACCESS.bus
Proiectat pentru conectarea a 2 dispozitive, poate lega la un singur port 125
dispozitive. Este un sistem cu mai multe dispozitive master. toate dispozitivele
conectate opereaz ca master sau slave.
Este organizat pe 3 straturi:
- stratul fizic, controleaz semnalel i protocolul de transfer
- protocolul de baz, descrie coninutul mesajelor
- protocolul de aplicaie, definete modul de mpachetare n mesaje a
informaiilor prelucrate.
Semnalele utilizate sunt urmtoarele:
Pin
1
2
3
4

Function
Ground
Serial data
+5 VDC
Serial clock

Mnemonic
GND
SDA
+5V
SCL

Color code
Black
Green
Red
White

WiNS DMPC

Capitolul IV

189

3) IrDA
Aprut n 1993 prin crearea unui standard de utilizare a infraroiilor pentru
conectarea PC-urilor. prima versiune IrDA 1.0, creeaz o versiune optic a portului
serial RS-232C, cu aceeai structur de date i aceeai limitare a vitezei de lucru.
Transmisiile n infrarou nu realizez interferene cu aparatele radio,
televizoarele sau liniile aeriene. Zona de aciune este mai scurt ca a ubdelor radio i
este restrns la un unghi mic, ceea ce favorizeaz securitatea transmisiilor.
Signaling Rate Modulation Pulse
Duration
2.4 kb/s
RZI
78.13 us
9.6 kb/s
RZI
19.53 us
19.2 kb/s
RZI
9.77 us
38.4 kb/s
RZI
4.88 us
57.6 kb/s
RZI
3.26 us
115.2 kb/s
RZI
1.63 us
0.576 Mb/s
RZI
434.0 ns
1.152 Mb/s
RZI
217.0 ns
4.0 Mb/s
4PPM,
125 ns
single pulse
4.0 Mb/s
4PPM,
250.0 ns
double
pulse

190

WiNS DMPC

Capitolul IV

1) MAGISTRALA SERIAL UNIVERSAL


A fost conceput pentru a rezolva problemele de vitez sczut, sistem
complicat de cablare i numr limitat de porturi ale celorlalte interfee seriale. USB
combin o rat de semnalizare de 12 MB cu un sistem simplu de cablare i un numr
aproape nelimitat de conexiuni. pentru dispozitivele de mic vitez, rata de
semnalizare este de 1.5 MB. A aprut n 1996.
USB utilizezaz un control software n locul unui sistem complicat de cablare.
Dispozitivele seriale sunt mprite de USB n distribuitoare i funcii.
Distribuitoarele au prize n care pot fi cuplate funciile, iar funciile USB sunt
dispozitive ce efectueaz o operaie. se pot conecta tastaturi, mouse-uri, modemuri,
imprimante, plottere, scannere sau alte echipamente periferice.

191
USB este o magistral ce permite conectarea la PC a echipamentelor periferice
prin utilizarea n comun a acelorlai semnale. Informaia circul sub form de
pachete i toate funciile sunt pregtite pentru a recepiona pachetele cu adresa
corespunztoare.
Forma fizic este de port, adic o priz, fiecare distribuitor fiind conectat la un
port.
Circuitul din Pc ce controleaz distribuitorul se numete controller de
magistral. Un sistem USB are unul singur.
Elementele hardware nu impun limite asupra numrului de dispozitive, acestea
fiind restrnse la 127 datorit protocolului utilizat i a numrului de adrese, acestea
fiind codificate utiliznd 7 bii. adresa 128 este rezervat.
Lungimea maxim a cablului USB este 5 m, trecnd prin mai multe
distribuitoare semnalul se regenereaz.
La bootare, controllerul USB identific toate dispozitivele cuplate, construind
o hart pe care sunt localizate adrese speciale.
Cablarea USB este simpl, neexistnd ncruciri. Orice dispozitiv cu USB are
un program special, iar funciile au drivere proprii.
USB utilizeaz 4 modele diferite de conectori; dou prize montate pe carcas
i 2 fie la capetele cablurilor. prizele i fiele sunt de tip A, pentru distribuitoare i
de tip B pentru funcii.
Cablul utilizat este cu 4 fire:
WiNS DMPC

Signal
+ Data
- Data
VCC
Ground

Capitolul IV

Color
Green
White
Red
Black

Pentru a asigura integritatea semnalului, USB utilizeaz codul NRZI i


mpnarea cu bii.

Informaiile sunt transferate sub forma pachetelor de date, care ncep cu un


cmp de sincronizare de un octet, urmat de un identificator de pachet.

192

WiNS DMPC

Capitolul IV

5) PORTUL IEEE-1394
Conceput pentru a fi portul serial al viitorului, bazat pe modelul SCSI. O
singur conexiune va lega pn la 16 dispozitive.
Standardul prevede un conector cu 6 fire foarte ieftin. P1394 nu este realizat
din cuircuite UART ci este un sistem complex de comunicaii cu un protocol de
transfer propriu.
Pentru cablare se utilizeaz firele de cupru, cabluri cu ase fire, datele
circulnd prin dou perechi de fire torsadate i ecranate, iar celellate dou fire
alimenteaz cu energie echipamentele periferice.
Se pot utiliza maxim 32 segmente de cablu de 4.5 m lungime.

WiNS DMPC

Capitolul IV

193

4. ELEMENTE DE COMUNICAIE
A) MODEMURILE
Datele din PC sunt digitale, dar liniile de lelefon transmit semnale analogice,
pentru conectarea la distan- a PC-ului prin linie telefonic fiind necesar conversia
celor dou tipuri de semnale.
Procesul de transformare a datelor digitale din calculator n date analogice se
numete modulaie , iar cel invers demodulaie. Pentru aceasta se utilizeaz un
modem. semnalul analog care trannsform informaia se numete carrier purttoare.

Majoritatea modemurilor, interne sau externe au un difuzor pentru a auzi


conectarea la distan. Cnd se utilizez un modem se trece prin trei faze distincte:
- punerea sub tensiune, n care se stabilete legtura dintre modem i
calculator (iniializat de obicei de softul de comunicaie)
- modul comand, n care se dau comenzile AT pentru formarea numrului
dorit
- modul de date, n care modemul comunic cu altul (transmite i
recepioneaz date).

194

WiNS DMPC

Capitolul IV

Modemul extern are propria sa carcas i surs separat de alimentare i se


conecteaz prin porturile seriale. Unele mai mici se alimenteaz prin linia telefonic.
Modemurile PCMCIA se alimenteaz prin conector.

Mnemonic
HS
AA
CD
OH
RD
SD
TR
MR

Spelled out
High Speed
Auto Answer
Carrier Detect
Off Hook
Receive Data
Send Data
Terminal Ready
Modem Ready

Meaning
Modem operating at highest speed
Modem will answer phone
Modem in contact with remote system
Modem off hook, using the phone line
Modem is receiving data
Modem is transmitting data
PC is ready to communicate
Modem is ready to communicate

Modemurile interne se alimentez prin slot direct din calculator i se


conecteaz prin magistral.

WiNS DMPC

Capitolul IV

195

1) Setul de comenzi AT
Setul fundamental de control a fost conceput de compania Hayes n 1981,
odat cu primul modem pentru PC.
toate comenzile modemului conin prefixul AT, care nseamn atenie.
Modemurile sunt nite calculatoare mici, dar complexe, executnd comenzi,
stocnd date sub forma unor parametri prestabilii. majoritatea au o memorie
nevolatil ce permite salvarea configuraiei prestabilite.
Modemul are cteva registre care fac parte din zona de stocare a datelor. Un
registru poate pstra un singur numr. prin comenzile AT se specific valoarea
fiecrui registru.
Setul de comenzi AT permite tuturor modemurilor s fie programate la fel.
ntruct nu toate au aceeai vitez, setul de comenzi AT nu poate oferi toate
comenzile necesare celor complexe.
toate programele de comunicaii sunt conduse pe baza unui meniu. comenzile
se introduc cu prefixul AT urmat de comand i Enter.
O comand are maxim 80 caractere i ncepe fie cu o liter fie cu semnul &:
AT &F L2 M1 S0=0 S11=50
AT &F
AT L2
AT M1
AT S0=0
ATR S11=50
Repetarea comenzii anterioare se face prin A/, fr prefixul AT.
Exist trei tipuri de comenzi AT:
- cele care spun modemului s execute ceva: AT &F
- cele care utilizeaz un numr pentru a stabili un parametru particular: AT
L3
- pentru stabilirea valorii unui registru integrat: AT S11=50
Comenzile AT fundamentale:
A modemul rspunde imediat la telefon
D formeaz numrul de telefon i ateapt stabilirea legturii
E stabilirea ecoului local 0 off, 1 on
H receptor n furc 0, ridicare receptor 1
L stabilirea volumului microfonului 0-3
M modul de lucru al difuzorului 0 inactiv, 1 activ la conectare, 2 activ
mereu, 3 activ pn la detectarea purttoarei
V stabilirea tipului de cod pentru prezentarea rezultatului
Z ncrcarea n memorie a parametrilor i valorii regitrilor

196

WiNS DMPC

Capitolul IV

&C controlul semnalului DDC


&F aducerea parametrilor la setrile din fabric
&W ncrcarea n memorie a configuraiei corecte
+++ - semnal de break, schimb mode de date cu mod comand
Viteza modemului se exprim n bps. 2400, 9600, 14400, 28800, 36600,
54000.
n caractere pe secund se mpart bps la 10 = 1 octet + 2 caractere
suplimentare.
Standardele i vitezele de transfer pentru modemuri de date sunt: pag 458
standardele de fax pag 458
2) Tipuri de modemuri
Porturile COM ale PC-ului accept transferuri de date asincrone. Pentru
fiecare octet se transmit 2 sau 4 bii suplimentari de date.
La transmisia sincron eficiena este mai ridicat. Modemul genereaz o
frecven de ceas pentru transmisie i recepie, utilizat pentru sincronizarea biilor de
date la intrarea i ieirea datelor din modem (echipamentul DCE) i adaptorul de
comunicaii de la PC (echip. DTE). Este o metod mult mai sigur, dar prezint
probleme caracteristice: semnalul de ceas trebuie transmis odat cu datele,
consumnd mult din limea de band a legturii. Se rezolv prin codificarea datelor
seriale.
Modemurile pot avea i alte funcii:
- serviciul Caller ID, identificarea apelurilor
- voice, transform modemul n robot telefonic
- transmisie simultan de date i voce.
Serviciile digitale rapide
Standard
V.34
SDS 56
ISDN
SDSL
T1
E1
ADSL
VDSL

Connection type
Analog
Digital
Digital
Digital
Digital
Digital
Digital
Digital

Downstream rate
33.6 Kbps
56 Kbps
128 Kbps
1.544 Mbps
1.544 Mbps
2.048 Mbps.
9 Mbps
52 Mbps

Upstream rate
33.6 Kbps
56 Kbos
128 Kbps
1.544 MBps
1.544 MBps
2.048 Mbps
640 Kbps
2 Mbps

Modemurile ISDN se conecteaz prin mufe cu urmtoarea configuraie


Pin
1
2
3
4
5
6
7

Mnemonic
PS3
PS3
T/R
R/T
R/T
T/R
PS2

Signal Name
Power Source/Sink 3
Power Source/Sink 3
Transmit/Receive
Receive/Transmit
Receive/Transmit
Transmit/Receive
Power Sink/Source 2

Polarity
Positive
Negative
Positive
Positive
Negative
Negative
Negative

Wire color
Blue
Orange
Black
Red
Green
Yellow
Brown

WiNS DMPC
8

PS2

Power Sink/Source 2

197

Capitolul IV
Positive

White

B) REELE DE CALCULATOARE ELEMENTE DE BAZ


O reea de calculatoare se poate defini ca fiind un grup de echipamente de
calcul ce pot partaja n comun resurse hardware (echipamente) i software (fiiere,
foldere, servicii).
Elementele definitorii pentru o reea de calculatoare sunt urmtoarele:
1) Ce resurse sunt partajate n cadrul unei reele:
n cadrul unei reele pot fi partajate servicii de reea care permit utilizarea n
comun a resurselor hardware i software. Serviciile de reea sunt faciliti de care
calculatoarele din reea pot beneficia.
ntr-o reea intervin urmtoarele tipuri de participani:
(a) Furnizor de servicii = combinaie hardware/software care ndeplinete un
rol specific, asociat unui/unor servicii.
(b) Beneficiarul serviciilor = echipament care cere servicii de la un furnizor de
servicii.
Exist urmtoarele tipuri de furnizori/beneficiari de servicii:
(a) Server = furnizeaz serviciile n cadrul reelei
(b) Client = cere servicii de la un server
(c) Peer = poate ndeplini ambele roluri funcionale
Pornind de la definiiile de mai sus avem urmtoarea clasificare a reelelor de
calculatoare, n funcie de tipul participanilor n cadrul ei:
- Reea de tip Peer-to-Peer (egal la egal) Orice echipament din reea poate
ndeplini rolul de server sau client.
- Reea de tip Client-Server (bazat pe server) Echipamentele din reea au
roluri prestabilite. Astfel, serverele sunt entitile din cadrul reelei care furnizeaz
servicii, celelalte ndeplinind doar rolul de client.
2) Ce servicii de reea pot fi oferite?
Mai jos este dat o list a serviciilor de baz din cadrul unei reele:
- Servicii de fiiere: transfer, stocare, actualizare, arhivare.
- Servicii de listare: cozi de listare, partajare imprimante, servicii fax.
- Servicii mesagerie: pot electronic
- Servicii aplicaie: permit executarea aplicaiilor n regim partajat
- Servicii baze de date: aplicaii de tip client-server
3) Calea fizic de transmitere a informaiei n cadrul unei reele:
Mediul de transmisie reprezint legtura fizic prin intermediul creia
comunic sisteme de calcul din reea. n general reelele locale de calculatoare se
bazeaz pe cablu pentru transmiterea datelor, iar reelele de tip WAN utilizeaz
satelii sau linii telefonice nchiriate.

198

WiNS DMPC

Capitolul IV

Alegerea i planificarea mediului de transmisie este o etap foarte important


deoarece pe aceast structura fizic vor putea fi implementate celalalte componente
ale reelei.
4) Modul n care comunic echipamentele din reea:
Protocolul se refer la regulile de comunicaie ntre echipamente. Ele definesc
cum sunt transmise informaiile ntre entitile unei reele, cum ne putem asigura c
datele ajung la destinaie, dimensiunea maxim a informaiei care poate circula n
cadrul reelei, viteza de transmisie, modalitatea de tratare a erorilor.
Protocolul poate fi comparat cu limbajul comun pe care toate calculatoarele
dintr-o reea trebuie s-l cunoasc pentru a putea comunica. Exist metode care
permit transmisia de date ntre echipamente cu protocoale diferite.
n cadrul unei reele de calculatoare pot exista urmtorii participani:
5) Participani din punct de vedere hardware:
Echipamentele de calcul conectate la o reea se mai numesc i noduri. Ele pot
fi de dou tipuri:
a) Server: echipament care ofer servicii n cadrul reelei. n funcie de natura
serviciilor oferite, serverele pot fi :
File Server = Un calculator care pune la dispoziia celorlali participani n
reea informaiile (fiiere, foldere) memorate pe mediile sale de stocare (hard-disc,
CD-ROM, etc.)
Print Server = un calculator sau un echipament special care pune la dispoziia
celorlali participani n reea imprimanta sau imprimantele la care este conectat.
Server de comunicaii = un calculator care pune la dispoziia celorlali
participani ai reelei dispozitivele de comunicaii la care este conectat (un modem de
exemplu).
Un server poate fi dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate ndeplini mai
multe funcii.
b) Staii de lucru: acestea sunt echipamente de calcul care beneficiaz de
serviciile oferite de unul sau mai multe servere, avnd acces la resursele hardware i
software partajate.
Resurse partajate: acestea sunt echipamente hardware sau resruse software ce
pot fi partajate n cadrul reelei. Exemple: imprimante, uniti CD-ROM, modem,
hard-discuri, foldere i fiiere. Resursele partajate sunt conectate la un server sau
stocate pe un server.
Observaie: n funcie de echipamentul la care se conecteaz, perifericele se
mpart n:
- Periferice locale: sunt acele periferice conectate la porturile locale ale
echipamentului de calcul; cu alte cuvinte,
sunt acele periferice conectate la calculatorul la care lucreaz utilizatorul.

199
- Periferice la distan (remote): sunt acele periferice la care utilizatorul are
acces prin intermediul reelei; ele nu sunt conectate la echipamentul de calcul la care
lucreaz utilizatorul.
Alte elemente de reea: repetoare, hubs, etc. Acestea au rolul de a asigura
conectivitatea reelei.
WiNS DMPC

Capitolul IV

6) Participani din punct de vedere software:


Sistem de operare pentru reea: este un software instalat pe serverele din
cadrul reelei i asigur funcionalitatea serviciilor de reea. Exemple de sisteme de
operare n reea mai cunoscute: MS Windows NT Server, Novell Netware. Cnd
vorbim de sisteme de operare n reea de obicei ne referim la cele care se instaleaz
pe servere dedicate.
Software existent pe staiile de lucru: o staie de lucru este un echipament de
calcul obinuit conectat la reea. De aceea, n primul rnd pe el trebuie s existe un
sistem de operare, cum ar fi MS-DOS, MS Windows 95, MS Windows NT
Workstation, OS/2 sau altele. Pentru a asigura conectarea la reea mai trebuie instalat
software-ul client, care permite accesul la serviciile oferite n cadrul reelei.
Aplicaii de reea: acestea sunt programe care permit accesul simultan pentru
mai muli utilizatori la acelai set de informaii stocat pe o resurs partajat. De
exemplu, dac baza de date pentru personal este memorat pe discul C: al serverului,
care este partajat, atunci n timp ce un utilizator introduce informaii pentru angajai
noi, ali utilizatori pot n acelai timp s listeze statul de plat sau s culeag
informaii despre activitatea angajailor. Tot mai des n ultimul timp aplicaiile de
reea au dobndit o arhitectur de tip client/server. Acest lucru nseamn c aplicaia
respectiv are dou componente principale: componenta care se instaleaz pe server
i cea care se instaleaz pe staia client. Cnd utilizatorul cere informaii de la server,
datele sunt procesate pe server i numai rezultatele sunt transmise clientului,
rezultnd o reducere substanial a traficului de reea.
Din punctul de vedere al utilizatorilor:
Administratori: sunt acei utilizatori responsabili pentru ntreinerea n stare
bun de funcionare a reelei.
n atribuiile lor intr configurarea reelei, depanarea, instalarea i configurare
a aplicaiilor noi, asigurarea integritii i confidenialitii datelor prin
implementarea unor mecanisme de securitate, urmrirea licenelor instalate, etc.
Administratorii au de obicei drepturi de acces depline n cadrul reelei.
Utilizatori privilegiai: sunt acei utilizatori cu mai puine drepturi dect
administratorii, dar care ndeplinesc o anumit funcie bine stabilit n cadrul reelei.
De exemplu, un utilizator ar putea fi desemnat s fie administrator numai pentru
imprimantele partajate din cadrul compartimentului n care lucreaz; n acest caz el
are drepturi de acces depline numai pentru imprimantele partajate din
compartimentul su.
Utilizatori obinuii: sunt acei utilizatori care beneficiaz de serviciile i
resursele partajate ale reelei.

200

WiNS DMPC

Capitolul IV

De obicei ei nu au acces dect la propriile lor date i la anumite resurse care se


utilizeaz n comun, cum ar fi imprimante, modemuri, faxuri, etc.
Un utilizator, indiferent de tip, este identificat n cadrul unei reele prin
intermediul unui cont utilizator. Contul utilizatorului definete utilizatorul i
drepturile acestuia.
Un cont utilizator se caracterizeaz prin:
- nume utilizator
- parol de acces
n cadrul unei reele, toate datele referitoare la conturile utilizatorilor i
informaiile referitoare la aceste conturi (drepturi, mod de configurare al mediului de
lucru) sunt stocate ntr-o baz de date cu caracter administrativ.
Conectarea la reea se realizeaz prin intermediul unei operaii numite login
sau logon, care presupune autentificarea utilizatorului respectiv. Numele i parola
vor fi verificate i numai n cazul n care informaiile introduse de utilizator
corespund cu cele stocate n baza de date administrativ, utilizatorul respectiv are
acces la resursele reelei (numai la acele resurse pentru care i-au fost alocate
drepturi).
n cazul reelelor de tip client-server, baza de date administrativ este stocat
pe server. n cazul reelelor de tip peer-to-peer, baza de date administrativ este
stocat local, pe hard-discul echipamentului de calcul, deoarece fiecare calculator
poate juca rolul de server, ct i pe cel de client.

WiNS DMPC

Capitolul IV

201

5. DISPOZITIVE AUDIO
A) Caracteristicile plcilor de sunet.
Sunetul este un fenomen fizic neles ca o variaie rapid a presiunii aerului.
Deplasarea unui obiect creeaz n faa obiectului o zon de presiune ridicat, iar n
spatele acestuia o zon de presiune joas. Presiunea ridicat mpinge aerul n toate
direciile, dup care aerul se mprtie i presiunea scade.
Simpla mutare a unui obiect creeaz un curent de aer. Sunetul apare atunci
cnd obiectul este deplasat cu vitez mare, ntr-o micare oscilant.
Pentru a se propaga, sunetul are nevoie de un mediu de transmisie. Viteza
acestuia nu depinde de obiectul deplasat, ns depinde de densitatea aerului (sau a
mediului de transmisie). Cu ct densitatea este mai mare, cu att este mai mare viteza
sunetului iar intensitatea scade o dat cu distana, pe msur ce tot mai mult aer
intervine n ciclurile de comprimare-decomprimare.
Corpul omenesc posed un mecanism numit ureche, care detecteaz variaiile
de presiune sau undele sonore. Acesta este un dispozitiv mecanic, un convertizor
reglat s reacioneze la variaiile de presiune care creeaz sunetul.
Pentru a manipula sunetele, PC-ul are nevoie de o form convenabil,
corespondenta sunetului din electronic denumit componenta audio analogic, care
folosete semnale electrice pentru a reprezenta intensitatea undelor acustice.
Aceste semnale sunt transformate n interiorul PC-ului n semnale audio
digitale, compatibile cu microprocesoarele, cu alte circuite digitale i cu sistemele
acustice.
n plus, calculatorul poate genera propriile sale semnale digitale prin procesul
denumit sintez. Pentru a reface sunetele iniiale din aceste semnale digitale se
utilizeaz un circuit propriu audio denumit plac de sunet care include convertorul
digital-analogic i un amplificator (conine un fel de sintetizator).
Ultima etap este de a transmite semnalele convertite la difuzoarele externe,
care le transform n unde acustice.
1) Componenta audio analogic
Sunetul este un fenomen analogic, cu dou caracteristici de baz: intensitatea
(amplitudinea) i frecvena care variaz ntr-un domeniu foarte mare de valori.
Frecvena se msoar n hertzi, domeniul frecvenelor recepionate de om
fiind 20 la 15000 Hz sau chiar 20000 Hz.
Frecvenele joase corespund notelor de bas, iar cele nalte sunetelor ridicate,
stridente care compun tonurile superioare din muzic.
Frecvenele joase au lungimi de und mari, de ordinul a 3 m pentru notele de
bas mijlocii i ceea ce permite ocolirea uoar a obiectelor i umplerea unei camere
cu un singur difuzor. Auzul uman nu este sensibil la frecvene joase, deci sursa

WiNS DMPC

Capitolul IV
202
frecvenelor joase nu poate fi localizat uor, ceea ce permite proiectanilor utilizarea
unui singur difuzor pentru frecvene joase, denumit subwoofer.
Amplitudinea descrie intensitatea sau puterea sunetului i este denumit nivel
de presiune sonor. Pragul auzului uman este de 0,0002 microbari, adic
1/5.000.000.000 din presiune atmosferic normal, urechea uman fiind un detector
foarte sensibil la variaiile de presiune.
Decibelii sunt utilizai la msurarea nivelului intensitii sonore. Unitatea de
baz este belul, denumit dup Alexander Graham Bell, dar uzual se lucreaz cu
decibelul, care este de fapt o relaie ntre dou valori msurate.
Un bel este raportul dintre dou puteri exprimate n form logaritmic de
exemplu, o surs sonor puternic are 1 watt, iar una mai slab un miliwatt, ceea ce
duce la un raport de 1000:1. Logaritm din 1000 este 3, deci relaia este de 3 beli sau
30 decibeli adic un watt este mai puternic cu 30 decibeli dect un miliwatt.
Decibelii descriu cu aproximaie puterea sunetelor, pentru urechea uman un
sunet de dou ori mai puternic nu are o surs de dou ori mai puternic datorit
funciei logaritmice a auzului uman.
Pentru om, un sunet de dou ori mai intens trebuie generat cu o putere de 10
ori mai mare, ceea ce nseamn o cretere a nivelului cu 3 decibeli (log10=0.3beli=3
decibeli).
Cel mai rspndit la sistemele acustice este sistemul de msurare n dBm. 0
dBm=1miliwatt n circuitul de 600 ohmi.
Unitile de volul se msoar cu VUmetre, 0 semnificnd nivelul de 4dB peste
0 dBm.
Impedana: toate circuitele strbtute de curent se nclzesc, datorit
caracteristicii numit rezisten, msurat n ohmi. Opusul rezistenei este
conductivitatea, msurat n mho.
Opoziia circuitelor audio la fluxul de curent alternativ, sensibil la frecvena
curentului se numete reactan. Suma rezistenei i reactanei unui circuit la o
frecven dat se numete impedan.
Cnd impedana sursei nu corespunde cu cea adispozitivului destinaie se
pierde putere electric. Adaptarea impedanelor este cea mai important problem la
conectarea difuzoarelor. Dac un difuzor are o impedan prea mic poate genera
cureni peste capacitatea circuitelor de ieire ale amplificatorului defectndu-l.
La circuitele audio de nivel sczut mai important este voltajul semnalului,
nivelurile de tensiune ateptate trebuind s fie identice pe circuitele conectate. Cele
mai multe circuite de nivel sczut folosesc conexiuni de tip punte, n care o intrare cu
impedan mare este conectat la o ieire cu impedan mic.
Multe plci de sunet nu au dect ieire pentru difuzor. De regul pot fi
conectate direct la ieirea AUX a amplificatorului stereo fr pericol de
suprancrcare a circuitelor datorit neadaptrii impedanei. Un amplificator de 1
watt cu o impedan de 8 ohmi produce 125 milivoli suficient pentru AUX care sunt
ntre 100 i 150 mV.

203
Deasemenea, ctile au impedana de 600 ohmi, astfel nct se pot cupla fr
probleme la ieirile difuzorului de 8 ohmi, utilizndu-se de fapt doar 1/75 din puterea
semnalului.
Distorsiunea este o deformare mic a sunetului aplicat de amplificatoarele
audio analogice i se exprim ca raportul dintre semnalele necesare dorite i cele
nedorite, sub form de procent.
Cele mai bune amplificatoare sunt cele cu distorsiuni mici. Plcile de sunet
produc mult distorsiune, mai atenuat la folosirea semnalului stereo.
WiNS DMPC

Capitolul IV

2) COMPONENTA AUDIO DIGITAL


Dup ce semnalul corespunztor sunetului este transformat din forma
analogic n form digital, putem spune c nregistrarea digital a sunetului
transform muzica n numere. Placa de sunet analizeaz formele undelor sonore de
mii de ori pe secund i atribuie o valoare numeric triei sunetului n fiecare
analiz, apoi nregistreaz numerele. Reproducerea muzicii se face invers, numerele
nregistrate regenernd semnalul corespunztor la intervale de timp egale cu cele
folosite la analiza semnalului original, rezultnd o copie aproape exact a semnalului
audio original.
nregistrarea digital este influenat de cteva variabile: frecvena cu care este
examinat semnalul audio original, denumit frecven de eantionare i codul numeric
atribuit fiecrui eantion.

204

WiNS DMPC

Capitolul IV

Frecvena de eantionare limiteaz rspunsul n frecven al unui sistem, cea


mai mare frecven la care poate fi nregistrat i reprodus digital fiind jumtate din
cea de eantionare.
Sistemul audio digital pentru CD utilizeaz o frecven de 44,1 KHz.
Alte frecvene de eantionare sunt:
Rate (Hz)
5563.6
7418.3
8000
8012.8
11,025
11,127.3
16,000
18,900
22,050
22,254.5
32,000
37,800
44,056
44,100
48,000
96,000

Application
Apple Macintosh, lowest quality
Apple Macintosh, low quality
Telephone standard
NeXT workstations
PC, low quality (1/4 CD rate)
Apple Macintosh, medium quality
G.722 compression standard
CD-ROM/XA long-play standard
PC, medium quality (1/2 CD rate)
Basic Apple Macintosh rate
Digital radio, NICAM, long-play DAT, HDTV
CD-ROM/XA higher-quality standard
Professional video systems
Basic CD standard
DVD, Audio Codec '97, Professional audio recording
DVD at highest audio quality

Rezoluia, numrul de bii dintr-un cod digital sau profunzime (bit depth),
stabilete nr. de valori distincte ce pot fi nregistrate. Un cod digital pe 8 bii poate
repreyenta 256 de obiecte diferite. Sistemele acustice de nalt calitate folosesc
minim 16 bii pentru a micora distorsiunea i zgomotele.

WiNS DMPC

Capitolul IV

205

Lrgimea de band pentru un semnal audio stereo se folosesc o frecven


de eantionare de 44,1 KHz i un cod digital de 16 bii, ceea ce nseamn c trebuie
procesai 150 Kb/sec, adic 9 Mb/minut.
Pentru a salva spaiu pe disc, plcile de sunet pot folosi valori mai reduse
pentru frecvena de eantionare i pentru profunzime.
Sinteza Hermann Helmholtz a descoperit c orice ton muzical este compus
din vibraii ale aerului care corespund unei forme de und periodice.
Circuitul de baz folosit pentru generarea frecvenelor, oscilatorul, produce un
ton foarte curat, astfel nct sunetul pare ireal electronic, deoarece sunetele naturale
nu sunt simple frecvene ci colecii de mai multe frecvene de trii diferite.
Generarea unui sunet presupune de fapt realizarea combinaiei corecte de
frecvene, fapt posibil prin sintez.
Sinteza substractiv primele sintetizatoare au folosit tehnologia
analogic, create pe principilu sintezei substractive. Sintetizatoarele
generau sunete cu ajutorul unor oscilatoare speciale, denumite generatoare
de form de und, care creeau sunete bogate n armonici. n locul sunetelor
clare ale undelor sinusoidale, ele generau unde ptratice, ca dinii de
fierstru i alte forme intermediare.
Tehnologia digital aprut ca soluie alternativ, a fcut ca sintetizatoarele
digitale s ofere un control foarte mare al sunetelor i posibilitatea de a crea sunete
complet noi, nlocuind instrumentele muzicale foarte scumpe.
Sinteza aditiv opusul sintetizatorului substractiv este cel aditiv care
construiete sunetele prin metoda cea mai logic alturarea frecvenelor
ce compun unsunet muzical.
Sinteza FM (cu modulaie de frecven) opereaz astfel: este generat o
frecven sau sunet numit purttoare combinat cu o a doua frecven
numit modulatoare. Cnd cele dou au frecvene apropiate rezultatul este o
und complex.
Un sistem de sintetizare FM are nevoie de dou oscilatoare pentru producerea
undelor sinusoidale, fiecare numit operator. Cele mai cunoscute sintetizatoare FM
au 4-6 operatori. Totul ncape pe un singur cip, ceea ce duce la un cost mic de
implementare.
Sinteza pe baza unui tabel de unde, numit i eantionare, folosete n loc
de tonuri forme de und reprezentative pentru anumite sunete.
Reprezentarea se face folosind forma de und exact a sunetului, toate
formele de und ce pot fi produse de sistem fiind memorate entr-un
tabellectronic. Dezavantajul este c necesit un spaiu mare de stocare a
tabelului.
Tehnici avansate cea mai nou tehnic se bazeaz pe modelarea
instrumentelor reale, n loc s descompun forma de und creat de
instrument, se construiete cu aproximaie forma de und la fel cum o face
instrumentul. Avantajul este un control sporit asupra operaiilor.

206

WiNS DMPC

Capitolul IV

Sistemele audio n Internet cea mai mare problem este lrgimea de


band, de ex o simpl conversaie 300 3000 Hz necesit 60 K/sec, mult
peste posibilitile unui modem 33600. n plus Internetul a fost gndit ca o
reea asincron cu comutare de pachete, utiliznd protocolul TCP/IP care
nu poate transmite date izosincrone (transmisiile directe). Pentru aceasta se
utilizeaz produse pentru prelucrarea datelor audio ca Internet Wave i
RealAudio.
Comprimarea, folosit pentru a stoca mai multe sunete pe o suprafa a
discului. Algoritmii de comprimare decomprimare sunt denumii codecuri. Windowsul 95-98 includ suport software pentru codecuri.

MPEG utilizat de regul ca standard video, descrie i informaiile audio


ataate imaginii n micare. Sistemul su de comprimare este folosit pentru DVD.
Modelul de baz are 3 straturi, ce formeaz o ierarhie:
strat 1 32 448 kbii/sec optim 192 kbii/sec aplicat la Digital Compact Casette
strat 2 32 384 kbii/sec optim 128 kbii/sec aplicat la MUSICAM (Difuzare)

WiNS DMPC

Capitolul IV

207

strat 3 32 320 kbii/sec optim 64 kbii/sec aplicat la DVD, sunete Internet


B) COMPONENTELE HARDWARE UTILIZATE
1) SISTEMUL ACUSTIC FUNDAMENTAL
Pstreaz modelul simplu introdus de IBM n primul PC, cu scopul de a genera
sunete clare care s avertizeze utilizatorul asupra evenimentelor din PC. Sistemul
acustic fundamental are trei elemente componente: un generator de ton, un
amplificator i un difuzor.
Generatorul de ton, circuitul de baz folosit pentru generarea sunetelor este
oscilatorul sau ceasul sistemului care genereaz frecvena de operare a CPU din PC.
La primul calculator s-a folosit ca oscilator unul din canalele circuitului integrat
8253, la cele mai noi sunt implementate n cipset.
Amplificatorul, crete puterea semnalului. Sistemul acustic fundamental
folosete un simplu amplificator operaional de 100-200 miliwai. PC-ul standard
conine ntre oscilator i difuzor un filtru trece-jos (care elimin frecvenele ce
depesc domeniul auditiv) i un rezistor limitator de curent.
Difuzorul, emite sunetele sistemului, i are 2-3 inci. El se conecteaz la placa
de baz cu un cablu special format dintr-o pereche de fire rsucite.

Programele driver, sunt folosite pentru ca aplicaiile s poat controla


sistemul acustic fundamental.
2) PLCILE DE SUNET
Toate componentele electronice necesare producerii de sunete sunt ncorporate
pe o plac numit de sunet, care asigur prin caracteristicile hardware cteva funcii
referitoare la componenta audio.
Cea mai important funcie este de conversia datelor audio digitale n form
analogic, redat de difuzoare sub forma de sunete. n plus nregistreaz sunete
pentru redarea ulterioar a unui convertor analogic-digital. Prin sintetizatoarele
interne proprii pot crea sunete iar prin circuitele de mixare combin datele de la toate
sursele disponibile PC-ului (microfonul i ieirea convertorului digital-analogic de
pe placa de sunet. Tot aici este inclus i un amplificator care preia amestecul audio i
l amplific la volumul dorit.

208

WiNS DMPC

Capitolul IV

Plcile de sunet pot include i funcii suplimentare, ce amai cunoscut fiind


interfaa MIDI, care permite legarea calculatorului la diferite instrumente muzicale
astfel nct PC-ul s lucreze ca un secveniator, sau invers, permite conectarea unei
claviaturi pentru a controla sintetizatorul plcii de sunet.
Clasificarea plcilor de sunet se face dup compatibilitate, conectivitate i
calitate. Compatibilitatea refer la produsele software cu care poate lucra o plac de
sunet, conectivitatea definete dispozitivele ce pot fi cuplate la ea, de obicei interfee
MIDI i uniti CD, iar calitatea determin gradul de mulumire al utilizatorului
relativ la opiunea multimedia.

Jocurile i produsele software trebuie s respecte standardele industriale de


facto: Ad Lib i Sound Blaster.
Ad Lib este nivelul de baz al compatibilitii hardware necesare pentru
jocurile DOS, cu acesta fiind compatibile pn i cele mai noi standarde hardware
cum ar fi AudioCodec97.
Sound Blaster, introdus de Creative, utilizeaz un circuit integrat Yamaha
YM3812, cu un singur canal de ieire astfel nct s poat produce doar sunet mono
i conine un repertoriu fix de 11 voci - ase instrumentale i 5 pentru ritm.
Cele mai noi plci includ cipul de sintetizare FM YM262 sau OPL3, care
produce 20 de voci i poate scoate sunete stereo.
Interfaa Sound Blaster opereaz transfernd date prin dou porturi de control,
un port de adres localizat la 0338h i unul de scriere a datelor la 0389h, folosite
pentru a accesa cei 224 de regitri interni ai plcii Sound Blaster. Interfaa mai
conine i 4 porturi pentru difuzoare, cu adresele 220h 221h pentru difuzorul stnga
i 222h 223h pentru cel din dreapta. Cele mai multe plci folosesc o ntrerupere
software pentru accesul la funciile sale.

209
Pentru producerea sunetelor n mediul Windows este nevoie de un driver
software compatibil Windows.
Interfaa DirectX cere ca o plac de sunet s ncorporeze dou funcii de
control specifice pentru dispozitive externe: o interfa pentru CD i una MIDI, plus
un mixer analogic pentru controlul nivelului semnalelor audio.
Performanele plcilor de sunet sunt date de gama semnalelor digitale cu care
lucreaz. Pentru calitatea CD se asigur un rspuns n frecven liniar ntre 0 i
15KHz i un raport de semnal/zgomot de 96dB.
WiNS DMPC

Capitolul IV

3) TRADUCTOARELE
Fac legtura dintre lumea electronic a datelor audio (analogice i digitale) i
cea mecanic a sunetului. Microfonul convertete sunetele n semnale audio iar
difuzoarele efectueaz conversia invers, de la semnale audio la sunet.
Microfonul
Convertete variaiile de presiune a aerului n variaii de tensiune, acurateea
traducerii realizate de microfon determinnd calitatea sunetelor ce pot fi nregistrate.
tendina actual este de a realiza microfoane care s elimine sunetele nedorite. Se
utilizeaz mai multe tehnologii: microfon dinamic i microfon cu condesator.
Cel dinamic opereaz ca un mic generator ce induce curent ntr-o bobin.
Pentru a detecta variaiile de presiune n calea undelor sonore este pus o diafragm
din plastic uor sub form de calot, conectat la o bobin numit bobin de voce
plasat n jurul unui magnet mic cilindric permanent. Bobina se deplaseaz n timpul
vibraiilor, genernd o tensiune mic din care rezult semnalul trimis plcii de sunet.
Cele cu condensator modific o tensiune existent, diafragma acionnd ca o
plcu a unui condensator electric; cnd aceasta vibreaz capacitatea se modific i
variaz tensiunea.
Microfoanele se descriu prin direcionalitate, ele calsificndu-se astfel:
- omnidirecionale, nu in cont de direcia suneteleor
- unidirecionale, are o direcie principal, sunetele care vin pe aceasta
numindu-se sunete pe ax iar cele care se abat sunete n afara axei.
- bidirecionale, sensibile la sunetele ce vin de pe dou direcii, zona de
sensibilitate formeaz cifra 8.

210

WiNS DMPC

Capitolul IV

Microfoanele pot avea impedan sczut 50-600 ohmi sau mare peste 50000
ohmi. De regul se prefer o impedan de 150 ohmi.
Semnalele produse sunt ntre 60 i 40 dB. Un nivel ridicat produce
distorsiuni ce pot fi eliminate prin adugarea unui atenuator.
Microfoanele profesionale folosesc conectori XLR cu trei pini dou fire i
semnal de mas.

Difuzorul
Pentru a crea sunete ce pot fi auzite, PC-ul efectueaz un lucru mecanic,
necesitnd un traductor ce transmite energie de la un sistem la cellalt, numit difuzor
dinamic inventat de Kellong Rice n 1921.
Un curent electric activeaz o bobin de voce ce acioneaz ca un electromagnet
fiind plasat n jurul unui magnet permanent. Curentul variabil din bobina de voce
schimb valoarea cmpului magnetic ce i modific fora de atracie i respingere
fa de magnetul permanent, deplasnd bobina de voce, la care este conectat o
diafragm numit conul difuzorului. ntregul mecanism se numete de excitare a
difuzorului.
Sistemele fonice comerciale mpart gama de frecvene auditive ce poate fi
generat n dou sau trei ci.
Difuzoarele de frecven joas (subwoofer) opereaz la frecvene mai mici de 150
Hz, cele de frecven nalt (tweeter) ntre 2000 5000 Hz peste limita superioar
a auzului uman. Difuzoarele de gam medie se ocup doar de frecvene
intermediare. gama de sunete este mprit n domenii separate de reeaua de
reparare.
Cutia unui difuzor este denumit ecran sau incint, i controleaz fluxul de
sunete. Boxa este cutia ce nconjoar spatele difuzorului.
Difuzorul subwoofer extinde posibilitile de producere a frecvenelor joase ale
unui sistem de sunet dintr-un PC, fiind nevoie de un singur unitate. Difuzoarele
de gam medie i cele pentru frecvene nalte sunt plasate n cutii mai mici
denumite satelii i includ unul sau dou subwoofere pentru sunete de frecvene
joase.
Difuzoarele active includ un amplificator n timp ce difuzoarele pasive nu au un
astfel de dispozitiv.

WiNS DMPC

Capitolul IV

211

4) DISPOZITIVELE MIDI
Pentru a produce fragmente muzicale prin controlarea instrumentelor muzicale
electronice externe se utilizeaz interfaa MIDI (Musical Instrument Digital
Interface). Este o conexiune standard pentru interconectarea instrumentelor i
accesoriilor lor i conine de regul componente hardware i software.
Un dispozitiv MIDI conine un emitor i un receptor MIDI, fiecare port MIDI
avnd ca nucleu un cip UART ce convertete datele de pe magistrala PC-ului din
formatul paralel n format serial.
Circuitele UART din sistemul MIDI formeaz o conexiune serial sincron cu
viteza fix de 31250 bii/sec. Interfaa MIDI se leag de PC exact ca celelelte
porturi, i folosesc adresa 0330h sau 0220h.
Ieirea unui emitor MIDI este legat de conectorul OUT al dispozitivului MIDI.
Conectorul In face legtura cu un receptor MIDI.
Principalele standarde MIDI sunt:
- General MIDI, conine 128 programe predefinite i 16 canale.
- Basic MIDI cu doar 4 canale i Extended MIDI cu zece canale, sunt
realizate de Microsoft.
- formatul GS, introdus de firma Roland Corporation
- XMIDI, dezvoltat pentru a corecta problemele standardului General MIDI
Plcile se sunet sunt mari consumatoare de resurse de sistem, avnd nevoie de
mai multe ntreruperi, de un interval mare de porturi de intrare/ieire i de un
domeniu dedicat de adrese n memoria DOS nalt.

WiNS DMPC

Capitolul V

213

SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE


1. TEHNOLOGII DE STOCARE MASIV
Dispozitivele de stocare masiv reprezint spaiul n care sunt stocate datele
necesare. Stocarea masiv poate fi on-line, accesibil instantaneu prin comenzile
CPU, sau off-line, cnd sunt necesare intervenii suplimentare. Pentru ca sistemul s
aibe acces la informaie.
Transferul datelor din sistemul de stocare masiv n memorie determin viteza
de acces la informaiile stocate. La sistemele on-line uzuale, viteza de acces variaz
de la 0.01 s la 1000 s la sistemele de band.
Capacitatea de stocare poate varia de la 150 KB pe o dischet cu o singur
parte, la mai muli GB la HDD.
n prezent sunt utilizate mai multe variante de dispozitive de stocare masiv,
clasificate dup tehnologia i materialele folosite pentru stocare, dup posibilitatea de
schimbare a mediilor de stocare pentru creterea capacitii, pentru schimbul de
informaii sau din motive de securitate.
Cea mai familiar metod de mprire a sistemelor de stocare este n funcie de
tipul dispozitivelor. Putem ntlni discuri, dischete, HDD, FDD, cartele PC Card,
discuri magneto-optice, CDROM, uniti de band, DVD etc.
Sistemele de stocare au patru caracteristici: capacitate, vitez, confort n
folosire i cost. Se folosesc trei tehnologii de baz: magnetic, optic i memorii cu
semiconductoare. Unitile magneto-optice combin tehnologiile magnetic i optic.
Sunt utilizate dou metode de acces la date: aleatoriu i secvenial (doar
benzile magnetice).
Majoritatea sistemelor de stocare folosesc medii de stocare sub forma
cartuelor interschimbabile.
A) Tipuri de tehnologii
1). Tehnologia magnetic
Mediile de stocare magnetice au fost opiunea de baz a mediilor de stocare,
datorit principalei proprieti a stocrii magnetice: nevolatilitatea. spre deosebire de
sistemele de stocare bayzte pe circuite semiconductoare, cmpurile magnetice nu au
nevoie de o cantitate de energie pentru meninerea strii curente.
Principiul de funcionare este simplu: materialele magnetizate sub influena
unui cmp magnetic i pstrez cmpul magnetic. acesta transform anumite
amestecuri sau aliaje magnetice ntr-un magnet permanent cu un cmp magnetic
propriu, capabil s memoreze o stare.
Elementul cheie al memoriei magnetice este permanena, cmpurile magnetice
fiind statice i semipermanente. Folosind o for corespunztoare, magneii pot fi
modificai.

214

WiNS DMPC

Capitolul V

Exist trei elemente chimice cu proprieti magnetice: fierul, nichelul i


cobaltul.
n sistemele de stocare magnetice, informaiile sunt fizic aranjate n ordinea
transferrii seriale. Acest aranjament poate fi convertit direct ntr-un aranjament
temporar al datelor folosite n sistemele de transmisie seriale. Prin nregistrarea
mediului magnetic, particulelel magnetice sunt aranjate dup un modsel
corespunztor informaiei stocate.
Casetele audio i video nregistraz pe band semnale analogice, n timp ce
calculatoarele folosesc semnale digitale. La semnalele analogice, fora cmpului
magnetic scris pe band variaz n funcie de semnalul nregistrat. Sistemele digitale
folosesc un cod bazat pe modele de impulsuri de aceeai intensitate.
Sistemele digitale pot elimina zgomotele aprute n timpul copierii i pot
corecta erorile minore aprute n semnale.
Principalele caracteristici ale sistemelor magnetice sunt:
- saturarea, nivelul maxim de generare a cmpului magnetic
- coercivitatea, rezistena cmpului magnetic la schimbare, msurat n
orested
- remanena, ct de mult poate pstra cmpul magnetic un mediu magnetic.
2). Tehnologia magnetooptic
Folosete un laser pentru mbuntirea posibilitilor de stocare ale mediilor
magnetice. Se bazeaz pe mediile de stocare magnetice , partea optic fiind utilizat
ca asisten a mediului magnetic. raza laser este puternic concentrat asupra locului
unde macanismul magnetic trebuies scrie datele i pregtete mediul pentru
nregistrare. Totodat este cea care citete datele stocate magnetic pe disc.

3). Sistemele optice


Se clasific n trei categorii: read only CD, DVD, write once CDR i
erasable - CDRW.

WiNS DMPC

Capitolul V

215

2. INTERFEE DE STOCARE
O interfa leag dou dispozitive diferite. scopul de baz al unui controller
este de a asigura legtura dintre o unitate de disc i calculatorul gazd. Interfaa
folosit pentru sisteme de stocare masiv determin nivelul maxim de performan al
sistemului de stocare.
Toate informaiile din sistemul de stocare trec prin interfa pentru a ajunge la
CPU i memorie. Viteza cu care informaiile pot traversa interfaa stabilete limita
superioar de performan a sistemului de stocare.
Rata de transfer reprezint limita teoretic de vitez a interfeei.
Principalele caracteristici ale interfeelor utilizate sunt:
Interface
Floppy disk
ST506
ESDI
AT Attachment
(IDE)
SCSI
Fast SCSI-2
ATA-2 (EIDE)
SSA
Ultra SCSI
P1394
FC-AL
Aaron (Proposed)

Peak transfer rate (in megabytes per


second)
0.125
0.625
3.125
4

Number of
devices
2
2
2
2

5
10
16
20 (soon, 40)
40
100
100
200

7
7
4
127
15
127
126
126

Conectabilitatea unei interfee determin uurina de adugare a dispozitivelor


de stocare suplimentare.
Interfeele pot fi proiectate la dou niveluri:
- nivelul de dispozitiv, proiectat pentru a asigura legtura ntre un anumit tip
de dispozitiv i sistemul gazd
- nivelul de sistem, asigur conexiunea la un nivel mai nalt, dup ce toate
semnalele generate de dispozitiv au fost convertite n forma folosit de
sistemul gazd.
A) Interfaa AT Attachmennt
Este interfaa dominant, n prezent avnd o dezvoltare foarte mare. se
caracterizeaz prin vitez, cost redus i uurin n exploatare. n prezent interfaa
dsepete limitele de performan ale mecanismelor unitii.
Standardul ATA accept dou mari categorii de transferuri Programmed I/O
PIO i Direct memory Acces DMA.

WiNS DMPC

216

Capitolul V

Diferena ntre ele este legat de modul de folosire a resurselor sistemului,


DMA fiind mai rapid prin controlul magistralei, iar PIO solicitnd mult CPU.
Modurile de transfer i vitezele standardului ATA sunt:
Transfer mode
Cycle time Nanoseconds Speed Mbps
PIO Mode 0
600
1.67
PIO Mode 1
383
2.61
PIO Mode 2
240
4.17
PIO Mode 3
180
11.1
PIO Mode 4
120
16.7
PIO Mode 5
90
22
DMA, Single Word, Mode 0
960
1.04
DMA, Single Word, Mode 1
480
2.08
DMA, Single Word, Mode 2
240
4.17
DMA, Multiple Word, Mode 0
480
4.17
DMA, Multiple Word, Mode 1
150
13.3
DMA, Multiple Word, Mode 2
120
16.7

Standard
ATA
ATA
ATA
ATA-2
ATA-3
ATA
ATA
ATA
ATA
ATA-2
ATA-3

Sistemul de adresare al interfeei ATA se bazeaz pe modelul HDD, blocurile


da date au o adres bazat pe o schem care precizeaz capetele, pistele i sectoarele,
numit adresare CHS Cylinder Head Sector.
Standardul ATA permite adresarea a 16 capete sau suprafee de disc separate,
fiecare cu 65536 piste, fiecare pist cu 255 sectoare maxim a cte 512 octei. deci
ATA poate adresa maxim 128 MB. Sistemul BIOS al multor PC-uri limiteaz sever
posibilitatea de adresare a interfeei ATA.
Rutinele bios dezvoltate pentru IBM PC XT permite adresarea discurilor cu cel
mult 255 capete de citire/scriere sau suprafee de disc, fiecare cu 1024 piste ce conin
63 sectoare de 512 B, rezult maxim 8 GB. Cnd dou restricii se combin, apar
limite ATA:
Feature
Heads
Tracks
Sectors
Total sectors
Capacity

ATA Limit
16
65,536
255
267,386,880
127.5GB

BIOS Limit
255
1024
63
16,450,560
7.8GB

Combined Limit
16
1024
63
1,032,192
0.5GB

Aceste limite de adresare sunt impuse de combinarea modelelor BIOS i ATA


cnd programele folosesc ntreruperea BIOS 13 hex pentru accesul la dispozitivele
ATA.
O cale de depire a limitei de 504 MB este adugarea unei forme de conversie
numit translaie CHS la codul BIOS al PC-ului. Codul BIOS accept de la programe
i de la sistemul de operare comenzi conform propriului sistem de adrese CHS,

WiNS DMPC

Capitolul V

217
limitnd capacitatea la 7.8 GB, apoi convertete aceste adrese n forma compatibil
modului de adresare ATA.
Metoda oficial de depire a limitei de 505 MB impus dispozitivelor ATA de
ntreruperea 13 este adresarea de blocuri logice LBA, introdus de interfaa EIDE i
specificaiile ATA 2, care nlocuiete adresarea CHS cu cea pe 28 bii a blocurilor
logice.
Pentru a putea utiliza dispozitive diferite de HDD, a fost dezvoltat interfaa
ATAPI ATA Packet Interface.
1). Cablarea i conectorii
Cablurile ATA standard sunt de tip panglic cu 40 conductoare i trei conectori
identici.

Se pot conecta dou dispozitive, pentru trei sau patru utilizndu-se 2 cabluri de
date.
Conectorii utilizai sunt cu 40 pini.

Pentru unitile mai mici sunt utilizai conectoriu cu 44 pini, pinii 41 44 fiind
utilizai pentru alimentare. Unitile de 2.5 inci folosesc conectori cu 50 pini.

WiNS DMPC

218

Capitolul V

HDD integrate pe plcile PC Card folosesc conectori cu 68 pini.


Modul de alocare al pinilor la cablul IDE cu 40 pini este urmtorul.
Pin
1
3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25
27
29
31
33
35
37
39

Function
RESETData line 7
Data line 6
Data line 5
Data line 4
Data line 3
Data line 2
Data line 1
Data line 0
Ground
DMARQ
DIOWDIORIORDY
DMACKINTRQ
DA1
DAO
CS1FXDASP-

Pin
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40

Function
Ground
Data line 8
Data line 9
Data line 10
Data line 11
Data line 12
Data line 13
Data line 14
Data line 15
(key pin)
Ground
Ground
Ground
PSYNC:CSEL
Ground
IOCS16PDIAGDA2
CS3FXGround

WiNS DMPC

Capitolul V

219

B) Interfaa SCSI
SCSI este o interfa de nivel sistem care ofer o magistral complet de
extensie pentru conectarea echipamentelor periferice. n termeni tehnici este numit
intefa paralel SCSI.
Sistemul SCSI este o ierarhie pe trei straturi:
- nivelul superior este o structur de comand ce permite PC-ului s
controleze toate componentele hardware SCSI
- nivelul de mijloc, include protocolul, structura software utilizat pentru
tarnsportul comenzilor prin sistemul SCSI ctre diferite dispozitive
- stratul inferior este format din elementele hardware porturi, cabluri,
conectori.

Tipurile principale de interfee SCSI sunt:


- SCSI 1 cuprinde puin mai mult dect interfaa paralel
- SCSI 2 cuprinde un set de comenzi suplimentar i dou moduri de transfer
de mare vitez opionale
- SCSI 3, asigur mecanisme pentru folosirea setului comun de comenzi n
mai multe scheme de conectare hardware. accept inclusiv conexiune pe
fibr optica i suport maxim 16 dispozitive
- arhitectura SCSI avansat, Advanced SCSI Arhitecture, dezvoltat de
Seagate pentru mbuntirea performanelor SCSI. Exist i ASA II pentru
adaptarea standardului SCSI 2
- Twinchannel SCSI, un adaptor ce ncorporeaz dou magistrale SCSI
pentru a dubla numrul de dispozitive conectate
- Ultra SCSI, folosete interfaa paralel SCSI la 10 MHz i conexiune pe 32
bii i poate conecta 15 dispozitive pe un port.

WiNS DMPC

220

Capitolul V

Interfaa SCSI este o magistral paralel pe 8 bii cu un bit de paritate pentru


detectarea erorilor. La un port se conecteaz maxim 7 dispozitive SCSI. Interfaa
lucreaz la 5 MHz i permite maxim 5 MB/s.
Implementatio Bus Cable
Pin count Maximum
n
width configurati
xfr.rate
on
SCSI-1
8
A
50
5

Devices
supported

Notes

SCSI-2
SCSI-2

8
16

A
A+B

50
50+68

10
20

8
8

SCSI-2

32

A+B

50+68

40

SCSI-3
SCSI-3

8
16

A
P

50
68

10
20

8
16

SCSI-3

32

P+Q

68+68

40

32

Asynchr
onous
Fast
Fast +
Wide
Fast +
Wide
Fast
Fast +
Wide
Fast +
Wide

Cablul A clasic cu 50 linii permite doar conexiuni pe 8 bii. pentru SCSI 2 se


adaug la cablul A unul B. SCSI 3 definete un sistem pe 16 bii, se folosete un
cablu P, iar pentru creterea magistralei la 32 bii un cablu Q.
Deoarece SCSI este o magistral, dispozitivele sunt conectate prin nlnuire n
cascad.
Comenzile sunt transmise ctre dispozitivele SCSI individuale prin
identificarea acestora dup adresele SCSI, fiind utilizate 8 linii dedicate din cablul
SCSI pentru aceasta. n sistemele SCSI de 8 bii aceste linii sunt SCSI ID 0 la ID 7.
Sistemele Wide SCSI cresc posibilitile de identificare la 16. Cel mai mare numr
este rezervat adaptorului gazd.
Sistemele SCSI Plug and Play aloc automat numere de identificare prin
sistemul SCAM SCSI Configured Automaticaly.
SCSI ID
0
1
2-6
7

Priority
Lowest
Low
Ascending
Highest

Usual assignment
Boot hard disk drive
Second hard disk drive
Removable media devices
SCSI host adapter

Dispozitivele SCSI externe folosesc dou tipuri de selectoare pentru alegerea

WiNS DMPC

Capitolul V

221
numrului de identificare SCSI: butoane acionate prin apsare i butoane rotative.
Modul de conectare
Dispozitivele interne se conecteaz prin conector cu 50 pini, pinul 1 rou.
Cele externe se conecteaz astfel:

Pentru a mpiedica reflectarea semnalelor n nlnuirea de cabluri, standardul


SCSI cere terminarea corespunztoare a ntregului sistem SCSI, printr-un terminator
echivalent cu o surs de 3 V nseriat cu un rezistor de 132 Ohmi. Sistemele SCAM
activeaz automat terminatoarele unui sistem SCSI.

Tipurile principale de conectori sunt:


- conectorul cu 50 de pini

222

WiNS DMPC

Capitolul V

- conectorul A cu 50 pini 25 + 25

- conectorul D cu 25 pini
- conectorul cu 68 pini folosit la Wide SCSI 2 i Wide SCSI 3

WiNS DMPC

Capitolul V

223

WiNS DMPC

224

Capitolul V

3. UNITI DE DISCHET
Unitatea de Dischet (Floppy Disk Unit - FDU): realizat pentru a citi/scrie
informaii de pe/pe dischete.
Unitile de 3.5 inch echipeaz n mod uzual echipamentele de calcul.
Calculatoarele din generaiile mai vechi pot avea n dotare i o unitate de dischete de
5.25 inch, dar n general acestea au fost scoase din uz.
Dischetele pot fi protejate la scriere; de exemplu, n cazul dischetelor de 3.5
inch acest lucru este realizat prin intermediul unei ferestre culisante. Deplasnd
fereastra astfel nct decuparea s fie vizibil protejeaz discheta la scriere; obturnd
decuparea, pot fi scrise date pe dischet. Pe o dischet protejat nu se pot nscrie date.
Acest lucru este util deoarece o dischet este n general utilizat pentru schimbul de
date ntre calculatoare, sau pentru a instala aplicaii noi i prin protecia ei ne
asigurm c datele de pe dischet nu pot fi afectate de virui.

Unitile de dischet sunt desemnate prin literele alfabetului A sau B. Litera A


corespunde primei uniti de dischet din calculator, iar litera B celei de a doua
uniti de dischet, dac aceast exist. Unitatea de dischet A are un rol important
deoarece de pe ea se ncarc sistemul de operare, acesta fiind cel mai important
program de pe calculator. Fr un sistem de operare, utilizatorul nu poate comunica
cu echipamentul su de calcul.
A) Interfaa pentru FDD
Seamn cu un port serial cu cteva linii de comand suplimentare. Sunt
utilizate dou semnale Drive Select pentru cele dou uniti A i B.
Cererile trimise de BIOSsau comenzile hardware directe sunt convertite n
impulsuri de ctre controllerul FDD.
Identitatea unitii FDD este stabilit prin rsucirea ubui grup de cinci
conductoare ntre conectorii de pe cablu, prin care sunt inversate semnalele pentru
selectarea unitii i pentru controlul motorului.
Cablul utilizat este urmtorul.

WiNS DMPC

B) Inregistrarea si citirea datelor

Capitolul V

225

226
C) Medii de stocare

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

D) Modul de conectare

Capitolul V

227

228

WiNS DMPC

4. Unitatea magneto optica LS 120

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

229

230

WiNS DMPC

Capitolul V

5. COMPONENTELE DE BAZ ALE UNITILOR DE HDD


Hard-Discul (Hard-disk): reprezint memoria permanent de stocarea datelor i
programelor. Pe hard-disc sunt stocate toate fiierele de date ale utilizatorului.
Capacitatea sa se msoar n Megabytes sau Gigabytes.
Hard-discul se mai numete i disc amovibil. El nu este vizibil deoarece se afl
n interiorul echipamentului de calcul i este o component deosebit de sensibil care
trebuie protejat la ocuri mecanice, temperaturi mult prea nalte sau prea joase. n
cazul n care un hard-disc prezint defecte fizice, datele de pe acesta nu mai pot fi
recuperate, de aceea se recomand existen unor copii de siguran a datelor pentru
orice eventualitate.

n mod normal, ntr-un echipament de calcul pot exista unul sau mai multe
hard-discuri. Exist cazuri speciale n care echipamentele nu sunt dotate cu harddiscuri, acestea utilizndu-se pe post de staie de lucru n reea. Unitile de hard-disc
sunt asociate cu literele alfabetului ncepnd cu litera C, care este alocat primului
hard-disc din echipamentul de calcul. Al doilea hard-disc are alocat litera D, al
treilea E, amd. De pe primul hard-disc al echipamentului se poate ncrca sistemul
de operare, timpul de ncrcare al acestuia fiind mai scurt dect n cazul ncrcrii lui
de pe dischet, datorit ratei de transfer mai ridicate.

WiNS DMPC

A) Modul de functionare al HDD-ului

Capitolul V

231

232

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

B) Erorile HDD-ului

Capitolul V

233

234

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

235

236
C) HDD-ul viitorului

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

237

6. UNITILE CDROM
Unitatea pentru CD-ROM (CD-ROM unit): realizat pentru a citi discurile de
tip CD-ROM. Ele pot conine urmtoarele tipuri de informaii: date, muzic, secvene
video. Informaiile de pe un disc CD-ROM au un caracter permanent i nu pot fi
terse. Unitile CD sunt accesate utiliznd literele alfabetului care rmn disponibile
dup alocarea hard-discurilor. De exemplu, dac un calculator are o unitate de
dischet, dou hard-discuri i o unitate CD-ROM, atunci alocarea literelor se face
astfel: A - unitatea de dischet, C - primul hard-disc (hard-discul primar), D - al
doilea hard-disc, E - unitatea CD-ROM. n general pe un echipament de calcul se
monteaz o singur unitate CD-ROM, dar exist cazuri n care pot fi dou sau mai
multe.
Unitile de CD-ROM se caracterizeaz prin viteza de citire a datelor: 2X (2
speed), 8X, 20X, etc..
Este important de tiut c unitile CD-ROM sunt de dou tipuri:
1. Cele uzuale pot numai citi informaiile de pe un disc CD, dar nu pot scrie
date pe disc.
2. Exist unitii de CD inscriptibile (CD Recorder) utilizate pentru a nscrie
informaiile pe discurile. Pe lng echipamentul fizic, mai este necesar i un program
special prin intermediul cruia se realizeaz inscripionarea CD-urilor. n acest caz,
unitatea se caracterizeaz prin dou viteze: cea de citire i cea de scriere. Un disc CD
poate fi citit de uniti normale CD-ROM care au o vitez de citire mai mare sau
egal cu viteza la care a fost nscripionat.
n expansiune sunt unitile CD reinscriptibIle care permit citirea i renscrierea
informaiilor.

238

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

A) FUNCTIONARE CDROM

Capitolul V

239

240

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

241

242

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

243

WiNS DMPC
244
B) Tehnologii moderne pentru cdrom

Capitolul V

WiNS DMPC

C) Instalarea unui CDRecordable

Capitolul V

245

246

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

247

7. DVD-UL ESTE VIITORUL ?


Unitatea pentru discuri DVD (Digital Video Disk): urmtoarea generaie de
discuri CD-ROM sunt DVD-urile, care permit stocarea i redarea filmelor. Acest tip
de unitate a fost lansat pe pia recent i necesit o plac special i software aferent
pentru a putea fi utilizat.

248

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

249

250

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

251

252

WiNS DMPC

8. ALTE MEDII DE STOCARE

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

253

254

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

255

256

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

257

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

259

IMPRIMANTE I SCANERE
Imprimanta este un periferic utilizat pentru tiprirea informaiilor. Exist mai
multe tipuri de imprimante, cele mai populare fiind:
Matricial: cu ace. Utilizeaz casete cu benzi tuate pentru a tipri.
Ink-jet: utilizeaz pentru tiprire un cartu cu cernealLaser: utilizeaz
pentru tiprire un cartu cu toner.

n funcie de modul de transfer al datelor, imprimantele se mpart n


urmtoarele categorii:
Seriale: se conecteaz la portul serial prin intermediul unui cablu serial. Acest
tip de imprimante sunt lente i n general nu se mai folosesc.
Paralele: se conecteaz la portul paralel prin intermediul unui cablu paralel.

260

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

1. IMPRIMANTELE MATRICEALE CU IMPACT


Imprimantele moderne folosesc modelul de tiparire matriceala cu impact.
Elementul central al acestor imprirnante este un cap de tiprire mecanic, care se
deplaseaz nainte i napoi de-a latul colii de hrtie. Mai multe ace fine de tiparire
acioneaza ca nite ciocnele care imprim pe hrtie cerneala de pe o panglic - ribon
din pnz sau material plastic.
n majoritatea imprimantelor matriceale cu impact, exist un mecanism destul
de complex care controleaz fiecare dintre acele de tiprire. In mod normal, acul de
tiprire este inut la distan de panglica tuat i de hrtie cu un magnet permanent
puternic, mpotriva forei unui resort care l mpinge din spate. Magnetul este
nfurat intr-o bobin ce formeaz un electromagnet cu polaritatea opusa celei a
magnetului permanent. Pentru a lovi cu acul de tiprire panglica tuat din faa
hrtiei, electromagnetul este activat, iar cmpul su l neutralizeaz pe cel al
magnetului permanent. n lipsa forei magnetului permanent, resortul impinge cu
for acul de tiprire spre panglica tuat, imprimnd cerneala pe hrtie. Dup ce acul
de tiprire deseneaz punctul respectiv, electromagnetul este dezactivat i magnetul
permanent readuce acul de tiprire napoi, n poziia de ateptare, gata pentru o nou
aciune. n desenul de mai jos este prezentat o schem de principiu a mecanismului
unui ac din capul de tipirire.

Shema de principiu a mecanismului capului de tiprire dintr-o imprimanta matriceal cu impact

Capul de tiprire al unei imprimante rnatriceale este format din mai multe ace
de tiprire de acest fel. Cele mat multe dintre imprimantele dedicate calculatoarelor
personale din prima generai i multe dintre cele actuale folosesc nou ace pozitonate
pe o coloan verical pentru a obine o calitate mai bun, la a doua generaie de
imparnante numrul de ace de tiprire a fost mrit de la 9 la 18 sau 24.
Acestea sunt aranjate de obicei pe rnduri paralele i decalate pe vertical,
existnd i unele imprimante care folosesc configuraii diferite. Datorit numrului
mai mare de ace de tiprire plasate n acelai spaiu, acele pot desena mai multe
detalii ntr-o singur trecere.

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

2. IMPRIMANTE CU JET DE CERNEAL

261

262

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

263

264

WiNS DMPC

3. IMPRIMANTE LASER

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

265

266

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

267

268

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

4.

SCANERUL

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

269

270

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

271

272

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

5. RECUNOATEREA OPTIC A CARACTERELOR

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

273

274

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

6. ALTE DISPOZITIVE DE TIPRIRE I SCANARE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

275

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

277

278

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

279

280

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

281

282

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

283

284

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

285

286

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

287

288

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

You might also like