ROMANIA MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LANGA iNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE CABINET PROCUROR GENERAL Nr. 3103/C/2014 DURATA MASURILOR PREVENTIVE A CONTROLULUI JUDICIAR $1 A CONTROLULUI JUDICIAR PE CAUTIUNE, - noti de studiu si de indrumare - Sumar: Decizia Curtii Constitutionale nu va duce la imposibilitatea aplicarit médsurii preventive a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune. Dispozitiile legale care instituie aceste mésuri preventive subzisid, iar neconstitusionalitatea rezulténd din lipsa unei prevederi legale privind durata nu poate avea ca afect incetarea masurilor in curs, ci reclama doar stabilirea unui termen pentru fiecare dintre acestea. In lipsa unor dispozitii legale exprese, organul judiciar este indrepucyit sa aplice in mod direct textul constitutional yi obligat sd obligat sa aplice Codul de procedura penala in conformitate cu exigentele Convenyiei EDO. I. Premise 1. Dispozitiile Codului de proceduri penal Cele dowd masuri preventive sunt reglementate de Codul de proceduri penala in urmatoarele dispozitii: - art. 202 (scopul, conditiile generale de aplicare) ~ art. 203 (organul judiciar competent si le dispund) = art. 204 - 206 (calea de atac impotriva dispozitiilor luate de care judecditor sau de instant) = art. 206 ~ 207, art. 348, art, 362 (verificarea masurilor in faza camerei preliminare si in cursul judecaqii) ~ art, 211 -217 (conditiie si continutul masurilor) ~ art. 242 (revocarea masurilor preventive si inlocuirea unei masuri preventive cu 0 alti masura preventiva) ~ art. 396 (plata din cautiune a amenzii, aplicata ca pedeapsa) = art. 399 (restituirea ori, dup’ caz, confiscarea cautiunii sau folosirea ei la plata despagubirilor) ROMANIA, Bucuresti. Bd. ir. 12-14, sector 5 Tel: +40-21-319.39.14 Fax: +40-21-311.39.39 Pagina web: www.mpublic.ro2. Decizia Curtii Constitutionale in data de 4 decembrie 2014 Curtea Constitutionala, admitind 0 exceptie de neconstitufionalitate, a constatat ed prevederile art.211-217 din Codul de procedura penala sunt neconstitufionale, intrucat incalc& art.53 din Constitutie referitor la restrangerea exercifiului unor drepturi sau al unor libertaji fundamentale cu raportare la libertatea individuala (art,23), la Libera circulatie (art.25) si la viaja intima, familiald si privata (art.26), Hotérérea nu este publicaté. din comunicatul de presd al institutiei rezulténd aprecierea Curtii in sensul ci desi noul Cod de procedurd penala include printre masurile preventive controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune, nu prevede durata pentru care pot fi dispuse aceste masuri. Or, caracterul exceptional al masurilor preventive, care implicd restrdngerea exercitiului unor drepturi si liberta{i fundamentale, impune caracterul temporar, limitat in timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a rejinut ci normel procedur& penala care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune masurile preventive ale controlului judiciar si ale controlului judiciar pe cautiune pentru perioade nelimitate contravin exigenfelor art.53 din Constitutie.” (comunicat de pres, www.ccr.r0, s.n.). de 3. Consecinfele deciziei Curtii Constitutionale 3.1. intinderea caracterului neconstitufional al normelor criticate Sub rezerva observarii motivarii detaliate a deciziei, constatm ci declararea ca neconstitutionala a dispozitiilor art. 211-217 C.p.p. se fundamenteaza exclusiv pe lipsa, din cadrul acestor norme, a unui termen pentru care masura si fie dispus’, mai exact cd neconstitufionalitatea priveste omisiunea legiuitorului de a stabili durata pentru care organul judiciar poate impune masura restrictiva de libertate De aceea, conchidem, sub acceasi rezerva, ci nu a fost identificat in continutul art. 211-217 vreun alt vieiu de neconstitufionalitate in afara celui mentionat. Concluzia poate fi intarita de faptul cd niciuna dintre celelalte norme care reglementeazi ins controlului judiciar nu a fost declarata neconstitutionala, astfel cum s-ar fi procedat, in temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992', daca instanta de contencios constitutional ar fi identificat alte norme a caror aplicare mu ar putea fi disociata de cele mentionate. Din acestea rezulta c& masura preventiva a controlului judiciar si a celui pe caujiune sunt in continuare reglementate de dispozitiile Codului de procedura penala (sunt, asadar, spreviizute de lege”) si ca este gresith orice interpretare in sensul e& decizia Curt Constitufionale ar duce Ia incetarea acestor masuri ori c4 ar trebui, de plano, si duea la revocarea lor. .2. Necesitatea unei interventii legislative Este datoria legiuitorului ca, urmare a deciziei curtii constitutionale, si modifice normele din Codul de procedura penala pentru a le pune in acord eu cea fundamental Este recomandabil ca o atare intervenjie si se realizeze chiar anterior publicarii deciziei, pentru ca, la data la care decizia va deveni obligatorie iar textele de lege inaplicabile in privinfa confinutului lor neconstitujional, organele judiciare sa aibé la dispozitie un instrument unitar de aplicare a normelor. vin caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunfa si asupra constitufionalitatiialtor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare.” Pagina 2 din 6 ROMANIA, Bucuresti. Bd. Libertitii Nr. 12-14, sector 5 Tel: +40-21-319.39.14 Fax: +40-21-311,39.39 Pagina web: www.mpublic.roDe altfel, dupi data de 5 decembrie, reprezentanji ai procurorului general au contribuit, cu propuneri de texte adresate Ministerului Justitiei, 1a elaborarea unui proiect de act normativ in aceast materie 3.3. Caracterul direct aplicabil al normelor constitufionale intervent in lipsa unei legislative, organele judiciare vor fi nevoite si aplice textele mentionate in strict conformitate cu dispozitiile constitufionale gi in limitele pe care acestea le impun. Cerinta constitutionala, identificata de catre Curtea Constitutionala ca fiind aceea a stabilirii unei durate a masurii, respectiv neluarea ei sine die, trebuie de indata respectatai. Astfel, printr-o interpretare sistemicd, norma legala isi va complini confinutul prin cea constitujionala. Caracterul direct aplicabil al normelor constitutionale este necontestat in teoria actuala a dreptului,? aga ineat organul judiciar este indreptatit si recurga la aceasta norma ori de cate ori ea contine o dispozitie care are aptitudinea de a institui neechivoc 0 conduita de urmat. in concluzie, chiar si de lege lata, organele judiciare pot interpreta art. 53 d Constitutie in sensul cd aceasta norma reclama stabilirea unui termen in cazul controlului judiciar, pentru a aplica astfel conditia caracterului proportional al acestei restrangeri, prevzuta de lege, a exercitiului drepturilor prevazute de art. 23, art. 25 si art. 26 din Constitutie 3.4, Caracterul direct aplicabil yi prioritar al normelor internationale in materia drepturilor omului Caracterul proportional al restringerii exercitiului drepturilor fundamentale este de altfel si o exigent rezultand din Conventia EDO. Masura preventiva a controlului judiciar si cea a controlului judiciar pe caujiune, care, aga cum am aritat continua sa fie restrangeri previzute de lege, se vor aplica, potrivit dispozitiilor Conventiei, numai atunci cand ele sunt .masuri necesare”, intre criteriile de apreciere a caracterului necesar aflandu-se, in cazul celor precum masurile preventive penale, si durata lor in coneret. Potrivit art. 20 alin, (2) din Constitutie, daca exist neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale” > Conceptia actual, opus ase-numitei teorit a ecranului legislativ, pomeste de Ia observarea caracterului normativ al actului fundamental (ale carui texte au caracterul unor norme juridice direct aplicabile, si nu doar al tunor principit in baza cirora normele propriu-zise <8 se edicteze): ,Cerinja conformitajit cu dispozifile Constitute nu vizeaza numai continutul eclorlalte acte normative, ci'si acivitatea de aplicare a normelor Constitujei, prin aete individuale si masuri conerete, care, de asemenea, nu poate fi decat conforma cu dispozitile legit fundamentale. De altfl, in numerowse imprejurari, emiterea unor acte normative ori promovarea unor misuri concrete poate fi fieut8 pe baza si in legaturi nemijlocta eu o anume dispoziie a Constitute, fara a mai fi nevoie de intervenjia unei alte morme ~ ce ar putea fi considerava tot ca masura de aplicare ~ interpusa intre dispozitia constitutionalé $i actul individual” (1. Deleana, Init yi procedii constitusionale in drepiul roméin si in drepral comparar, Fd. CH. Beck, Bucuresti 2006, p. 18-19, .n.). Tot eu privire la caracerul de izvor de drept al Consttutiei pentru domenile pe care le reglementeaza nemijlocit lin categoria normelor cu apicaie directa, nemijlocta, urmeaza afi cuprinse normele care reglementenzi direct, nemijlocit, relatile sociale si nu mai au nevoie de a fi previzate prntro lege ordinard. Ca exemplu este dat norma cuprinsi. in constitutie privind egalitatea in drepturi a cetafenilor” (1. Muraru, S. Tandsescu, Drept constitutional s institut police, ediia 14, vol 1, Ed. CH. Beck, Bucuresti 2011, p. 23, sm.) Pagina ROMANIA, Bucuresti, Bd. Libertifii Nr. 12-14, sector 5 Tel: +40-21-319.39.14 Fax: +40-21-311.39.39 Pagina web: www.mpublic.roPrin urmare, independent de textul constitufional, subzisti in sarcina organelor judiciare obligatia de a aplica dispozitiile Codului de procedura penal cu art. 8 paragr. 2 al Conventiei sau ale art. 2 paragr.2 din Protocolul nr. 4 la Convenfi Stabilirea unui termen pentru controlul judiciar si pentru controlul judi caufiune reprezinti si din acest punct de vedere o practic’ recomandabila. De altfel, pe parcursul evolutiei legislatiei procesual penale, procurorii si judecatorii au procedat in repetate randuri la o atare aplicare direct, in contra dispozitiilor najionale sau in completarea confinutului lor: ¥ In anul 2003 s-a constatat de c&tre instanta europeani cA legislatia procesual penal in materia masurilor preventive contravenea art. 5 paragr. 3 din Conventie, inirucdt nu prevedea obligatia ca persoana privati de libertate de citre procuror si fie prezentat intr-un termen scurt judecatorului, pentru ca acesta si examineze condifiile in care s-a luat masura detentiei preventive (la acea dati, potrivit codului de procedurd penal, competenja de a dispune arestarea preventiva in cursul urmatirii penale revenea procurorului, impotriva acestei misuri cel arestat putand face plangere la instant), Hotdrdrea prin care curtea de la Strasbourg a constatat c& aceste dispozitii_nu sunt compatibile cu art. 5 paragr. 3 din conventie a fost pronunfaté la inceputul lunii iunie 2003 Imediat dupa aceast& hotirdre, Ministerul Public a procedat la aplicarea in mod direct a dispozitiilor Conventiei, instituind 0 procedura care, desi nu era previzuta de legea interna, respecta cerinjele rezultate din decizia Curfiis dupa luarea masurii arestarii preventive de editre procuror, acesta sesiza instanja, intr un termen foarte scurt, pentru ca judecatorul s& confirme masura provizorie a procurorului; termenul a fost stabilit observandu-se jurisprudenta in aceasta materie a Curfii; temeiul de drept invocat de catre procuror in aceste sesiziri era, desigur, art. 5 alin. 3 din Conventie, Recomandati de la nivelul PICCJ, aceasta procedura a fost urmata de tofi procurorii, iar instantele au validat acest demers, solufiondnd sesizarile in acelasi temei conventional. Situafia a durat pand in cursul lunii iulie a aceluiagi an, cdnd Codul de procedura penalai a fost modificat, prin Legea nr. 281/2003; modificarea legislativé a consacrat, de altfel, regulile deja instituite in practiced de cAtre parchete si instante. ¥ Oreactie similara a avut-o practica judiciara in privinfa aplicarii articolului 8 din Conventie, dupa ce aceeasi instant european a constatat neconcordanja cu acest articol a dispozitiilor Codului penal care obligau la interzicerea drepturilor parintesti, ca pedeapsi accesorie oricarei condamnari la pedeapsa inchisorii, Astfel, incepand din anul 2004, cand Curtea a constatat incdlearea articolului 8, stantele au operat individualizarea pedepselor accesorii privind drepturile pirintesti direct in baza Conventiei, contrar dispozitiilor exprese ale legi situafie care a durat pana la modificarea Codului penal in anul 2006. v in 2007, procurorul general a initiat un recurs in interesul legii pentru interpretarea in acelasi sens si a dispozitillor din Codul penal privind celelalte pedepse accesorii, interpretare intemeiatd tot pe dispozitiile articolului 8 din Conventie; decizia in interesul legit pronungata de instanja suprema in urma acestei sesizari a constituit ea insisi o aplicare directa a conventiei. interne, Pagi ROMANIA, Bucuresti. B Tel: +40-21-319.39.14 Fax: +40-21-311.39,39 Pagina web: www.mpublic.roII. Recomandari de bune practi in masura in care pana la publicarea deciziei nu se va fi intervenit legislativ, norma constitufionald si cea conventionala pot fi transpuse masurilor preventive dup’ cum urmeazi 1. Luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune Organul care dispune, in viitor, luarea unei atare masuri va putea institui, prin ordonanta sau, dupa caz, incheiere, si termenul pentru care impune misura. Acest termen poate fi stabilit prin raportare la cele instituite expres pentru alte masuri preventive si findnd cont de specificul fiecarei cauze, astfel incdt el sa reflecte caracterul necesar al masurii si, totodata, caracterul proportional, justificat al restrictilor. Credem ea un termen maxim de 30 de zile in cursul urmatririi penale este de natura si respecte aceste criterii, prin raportare la cel instituit legal pentru celelalte misuri preventive. Chiar daca, intr-o eventuala si, de altfel, previzibila interventie legislativa se va consacra un termen mai mare, de exemplu de 60 de zile (aga cum, de altfel, caracterul mai permisiv al acestei masuri in raport cu cele a arestarii ori a arestului la domiciliu ar justifica), criteriile de lege lata ale organului judiciar trebuie sf fie cele mai stricte, pentru a se asigura cd interpretarea sa concorda cu standardul de protectie in prezent enunjat de legiuitorul ordinar. La expirarea acestui termen, masura poate fi prelungita/mentinut constitutional si conventional direct aplicabil in acelasi temei Masurile dispuse anterior Privitor la acestea, organul judiciar ar trebui ca, in fiecare caz in parte, si intervin, printr-o ordonanta sau, dupa caz, incheiere, instituind pentru viitor un termen (dupa aceleasi criterii de la pet. 1). De altfel, organului judiciar ii revine obligatia de a considera permanent temeiurile avute in vedere la luarea masurii si de a verifica continuu subzistenta lor (pentru a dispune revocarea sau inlocuirea masurii cdnd temeiurile se schimba), in cazul oricdrei.masuri preventive si chiar si atunci cfnd ea este instituita pentru un termen, Cu atat mai mult, aceasta obligatie se actualizeaza in cazul acelora aplicate sine die. Este, de aceea, recomandabil ca, in cazurile in care controlul judiciar ori controlul judiciar pe causiune sunt in curs de executare, aceasta obligatie a organului judiciar s& se transpund intr-un act prin care, dacd constata c& temeiurile subzista si ci masura este in continuare necesara, ori ci au aparut alte temeiuri care o impun, si dispund ca prelungirea/menjinerea masurii sa aib& loc pentru un termen determina. ROMANIA, Bucuresti. Bd. Libertifii Nr. 12-14, sector 5 Tel: +40-21-319.39.14 Fax: +40-21-311.39.39 Pagina web: www.mpublic.roIIL. Coneluzii 1. Viciul de neconstitutionalitate constatat vizeaz4 numai lipsa unt celelalte elemente de confinut ale masurii, termen, nu si 2. Controlul judiciar si controlul judi masuri legal Iuate. pe caufiune dispuse anterior deciziei sunt 3. Dispozitia procurorului, a judecdtorului sau a instanjei de luare a masurii ori de inlocuire a unei masuri preventive mai grave cu cea a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune au produs efecte in conformitate cu legea si continua si produck efecte in ceea ce priveste impunerea restrictiilor specifice continutului acestor masuri. Prin urmare, masurile in curs de executare continua si se mentin. 4. Chiar in lipsa unei interventii legislative si chiar anterior publicarii deciziei Curt constitujionale, organele judiciare pot institui termene pentru. misura_controlului judiciar ori pentru cea a controlului judiciar pe caufiune, in baza dispozitiilor corespunziitoare din Codul de procedura penali si ficdnd aplicarea directa a art. $3 din Constitutie si ale celor corespunzatoare din Conventia EDO, in cond din Constitutie. PROCUROR GENERAL, TIBERTOMHFAN, NITU ROMANIA, Bucuresti. Bd, Libertitii Nr. 12-14, sector 5 Tel: +40-21-319.39.14 Fax: +40-21-311.39.39 Pagina web: www.mpublic.ro