DETERMINAREA PROPRIETATILOR IPSOSULUI DE CONSTRUCTI $I MODELAJ Notiuni generale Pentru a obfine o piatra de ipsos corespunzitoare este necesar ca ipsosul utilizat s& nang urmatoarele i tehnice: ‘abelut 1 Caracteristici Tip A | TipBl Conn aut dean semihiint (CaS0ARO)Pemin—[ — 78 Finejea de méicinare: rst pe ihc festurd de ira 071 2 STAS 1077-67 % max = rest pe sita cu [estiturt de sirma 02 7a STAS 1077-67 % max, Timpul de priza in minute: i =inceput min. * ~~ ‘sagt . iG nx. wow | a0 Revistenja la intindere prin incovoiere, .Nimimr™, min. 5 = dup’ 2h = dup 7 le 3 Ferm OnE NA Ors: = dup 2h = up 7 le Ne © Nota: Prezentele conditii de calitate sunt in conformit TAS sian urméatorul interval de timp ele vor fi adaptate prevederilor standardelor din ‘alitatea ipsosului se verifica tea euro, pentru fiecare lot de cel mult 250t Recoltarea-luarea cantitatii de ipsos necesara determigfartinge face: ~ in timpul fluxului tehnologic se iau la intery: imp stabilite Santitati de ipsos calculate in aga fel incdt si obinem aproximativ 40kg ipsos recoltaty saci situal ~ pe santier sau in depozite, se recolte: tuafhinJecuri diferite cate 2kg de ipsos, Cantitatea astfel objinut’ se sa Din ea se cantirese 5kg si se inchid in rezervoare (butelii) ermetice — aceasta va constitui proba maftoreRestul se intr-o grimada (fig. 1.1.) si prin metoda sferturilor se imparte aceasta in 4, dupa doud diametre pt lare; din fiecare sfert se ia cite o scaf& pe rand; se iau din grimada circa Skg. Pe acest vor efect rminatile. Condifiile in care se ve det edune = temperatyrein perea lap age, a apei de incercare gia probei de ipsos: (2025)'C; 7 omiigs ey via seeps in care se fac determina: (65:5)%; = presiunea Bmosferic&i&@60\4050mm col. He; = apa, va fi sai demineralizata cu ajutorul schimbatorilor de ioni (eliminarea durititi temigorate); - a utilizata vai din sticl&, alama, porfelan, ofel inoxidabil sau dur. NU SE VOR FOLOSI fente - vase din mase plastice. NeFé&pectarea acestor prevederi influenfeazi toate determinarile care se fac pe ipsos. Sulfatul de calci preexistent in recipientele utilizate duce la abateri mari in general la timpul de priz& si apa pentru pasta de consisten{a normala — el constituind un puternic germen de cristalizare. Din punct de vedere al starii in care se afld ipsosul determinarile asupra lui sunt = determinari asupra ipsosului pulbere; = determinari asupra ipsosului past= determinati asupra pietrei de ipsos (a ipsosului intirit): 7.1. DETERMINARI ASUPRA IPSOSULUI PULBERE Determinarile se fac pe 0 pulbere uscata — sciiderea zilnicd in masi va fi mai mica de oot 100g ochiurilor de 2mm. Cocoloasele care se pot sparge cu mina se sparg, pe siti vor rm mai cocoloase de ipsos care nu se sparg; acestea se cintaresc si se raporteazi la masa initial, ipsosul alterat gi obligatoriu se specifica procentual in raportul de tncercare: < % later =". 100, relatie in care: oN pulbere (0.5%) Se ceme pulberea de ipsos necesari determinarilor (cca 2kg in stare natural’) % A cu marimea tH ° ° ‘m,—masa cocoloagelor ramase pe siti [g]; SS cp Pe aceste pulberi se vor face urmatoarele determinar m ~ masa de ipsos cernuta [g]; x Pulberea de ipsos objinuté se va usca in etuva la (40:4)"C pand la 3 tant Sy 7.1.1, DETERMINAREA FINETEI DE MACINARE xy X 7A.L.1. Efectuarea determinarit XS Dp Din pulberea uscata se cantarese m=(100+1)g, infor se cer (25 We oscilatii pe minut, la fiecare 25 de oscilatii se roteste cu 90°) pe sita cu ochiuri patr um. Cj se considera terminata cand intre dou’ céntiriri consecutive efectuate la interval de tg siggpuigzea)nai mult de 0,4 ipsos Se cantareste reziduul de pe sit. moo” \du-se procentual (se imparte la masa probei initiale) m, PF ge —2™ . 101 m Cu ipsosul trecut prin sita de 800 rocedea: .od similar si pe sita cu ochiuri de 400 um, cernerea va fi terminata cédnd prin sité nu trece mai mul tre 2 cntarri suecesive %F ms00 f .0) 100 Daca au trecut mai mult dé jpsos prigGitq cu ochiuri de 400 jim, acesta se omogenizeaza si se cAntareste din el 50g. Acestea se cer printr-sita(cu ochiuri de 200 jum in mod analog cu cernerea de pe celelalte site, Cernerea se consiff@ra,erminata cAndprin siti trec mai put Se cantareste rezidu siti i BF raporteaz la masa i O vategoy 50100 relatie in care: le 0,1g intre doua cantariri succesive. fiald cu relatia: > x " m ioe Mogi ecut prin sitele de 800m si 400um, exprimat in 2” Cu ipsosul fe a trecut tin Sitd de 200 1m se procedeaza in mod identic pe sita cu ochiuri de 100 um. Se cantarese dataygisrestyrife de pe sit& ,mzigo” si trecerea prin sit mao si se raporteaza la masa initial’ (100g) cu Se fac cel putin dou’ determiniri, rezultatul se considera a fi media aritmetica a celor ,.n” determindri. Rezultatele objinute se vor compara cu cele din tabelele cu caracteristicile impuse ipsosului, Dacd nu avem site cu ochiuri de dimensiuni standardizate, rezultatele se vor interpola7.1.1.2. inregistrarea rezultatelor Se face in tabelul urmator 300 ym | 800m | 400m | 400 um | 200 am | 200m | 100 mao le] | %Faso | Meals] | %Faan | eal | %Fmn [Mn Determinare 7 2. Media 7.1.1.3. Interpretarea rezultatelor in conformitate cu prevederile din tabelul 1.1, reactualizate prin interpretarea 24 inform SR-IOS 3049 ave: = pentru sita cu ochiuri de 800 jum —> IPSOS CAT. = pentru sita cu ochiuri de 400 yum —> IPSOS CAT. = pentru sita cu ochiuri de 200 jum —> IPSOS CAT. = pentru sita cu ochiuri de 100 um —> IPSOS CAT: = _peniu sita cu ochiuri de 100 jum —> IPSOS CAT Dei ; IPSOSUL INCERCAT ESTE DE CATEGORIA : Nota: in cazul in care nu s-au intocmit inca tabele in conformitate ct lardul SI 149 se va lucra cu site de 071 in locul sitei cu ochiuri de 400,um si cu sit de 02 in locul sitei,de rultatele se vor compara cu 200 cele din tabelul 1.1 pe, 7.1.2. DETERMINAREA DENSITATII APARENTE A DEL TASATE 7.1.2.1, Efectuarea incercirii Determinarea se efectueaz cu pulberea rimasa de inarea je macinare - aproximati Aparatura necesard este prezentatd in figura 12 1,9kg. Figl2 1. Recipies olum cui ‘in cazul general “V", in 1 (standard 1); 2. sistem de sustinere a palniei cu capatul r la nivelul baze? superioare a recipientului 1; 3. palnie din ofel ~inox care are montaté la 250mm. debuza suptrioara o sita cu ochiuri patrate de 2mm (4), 5. inalyatorul recipientului (1) pentru a putea umple cu entul (1); ire partea inferioara a palniei (3) si partea superioara a recipientului (1) va fio distant egal cu 90mm. Se procedeaza in felul urmator: = se cdntdreste recipientul (1) gol si se objine “m ~ se introduce recipientul (1) cu inalgatorul (5) montat sub palnia (3); = _ se toarna ipsosul din palnie si se amestec cu o paleti, ipsosul scurgandu-se in re ent;= cfd recipientul este umplut “cu varf” (pe toata circumferinfa lui nivelul pulberii de ipsos este superior buzei superioare a recipientului) acesta se scoate de sub palnie sii se indeparteaz& inal,atorul;, ~ _ se indeparteaza printr-o miscare de ferdstrau, cu o lamela, surplusul de ipsos din recipient, - se cnt&reste recipientul plin i se objine “m2”; - densitatea pulberii de ipsos in stare netasata va fi N\ <7, fkem”] sau [2] Oo 7.1.2.2. inregistrare rezultatelor Dm Se fac trei determingri, media lor find rezultatul final ‘Volumul recipientulut 1 2 Masa recipicntului gol. |g] ‘Masa recipientului plin, |g} Densitatea ipsosului, [gem] 2 Densitatea medie, [giem] g 7.1.2.3. Interpretarea rezultatelor _ Densitatea medie obtinuti SE / NU SE INSCRIE IN PREVEDERILE'S, ARD IN E Nota: in prezent standardele roménesti nu impun conitfnayei je pentru ceast caracteristica a ipsosului O Sy 7.2. DETERMINARI ASUPRA PASTEI DE IPSOS < mare mast Sintitatea de pasté de ipsos Aceste determinari sunt importante deoarece de ele di ce se prepara si timpul de punere in opera (prelucrare) o 150 in i CO placa aaa ite aici laton Sr cartonplastic Fig. 3 Se cantirese 2 ce Roos si Ae in timp de 30sec intr-o capsula de cauciuc continand circa 1300m* de apa. Se las amestecul in r c, dupa care se amestecd timp de 60sec. Se introduce pasta obfinuté in hi 150 inelul apai at peyplaca\éabsorbanti, unde se las in repaus maxim 30sec. Se ridicd inelul gi se mAsoara diametrul tyrtei)formate de sticl& prin potrivirea etalonului sub ea (toat& determinare nu va dura mai mult d inde). Daci @ametrul turtei objinute este de 78 — 80 mm, se spune cA pasta are consistent nogmal® ifrApa de amestecare se calculeazA cu relatia: [cm/g], relatie in care: ‘V-—volumul de apa utilizat [em*]; ‘m ~masa de ipsos (m=200), in cazul in care nu s-a obfinut diametrul de 78 — 80mm pentru turté, se repet& determinarea pani se obfine acest diametru de turta7.2.1.2. inregistrarea rezultatelor Se considera rezultatul final, determinarea care a dat turta cu diametrul 78 ~ 80mm Determine Cp?ys Masa de ipsos, [3] Volumul de apa [ea] “\ Diametrul ture, [mm] ‘Apa de amestec necesara objinerit pastei de consiston{i normal la 100g de pulbere de ipsos, [em] 7.2.1.3. Interpretarea rezultatelor QD In cazul acestei determiniri nu sunt preserise cantititi de apa, importanta find gBtineréa pastei de consistent normala, pasta pe care se efectueaza apoi in aceleasi condifii toate determin: 8. Apa in cantitate mai mare duce la: e = porozitati mai mari —izolare mai bund; SS = compactitai mai mici — rezistente mecanice mai slabe: aN XS = timp de prizé mai lung. {i mai mici reduce mult timpul de priza si implicit can fe past dag poate fi pusi in 7.2.2. TIMPUL DE PRIZA sy. < Reprezint& timpul scurs de la introducerea ipsosului in aj = & in cand pi nsistenta normala opune rezistenti la patrunderea acului aparatului Vicat. Priza est izata de id = inceputul prizei: timpul scurs de la introducerea in apa acul Vicat patrunde in past numai 30mm; - sfarsitul prizei: timpul scurs de la introducer Ssului in fH cand acul Vicat lasi pe proba o urma usor perceptibila, fara s& patrunda in © 7.2.2.1, Efectuarea determinarii ee Re Dm, CMC WD 3S Oo « et Fig. 4 Aparatul Vica qa it din 2 dae formar as iL 2- dispozitinl We fixare a cat; 3- acul Mi 4- st ratul) de fang a tijei mobile; vul de masurare a adancimii de patrundere a acului Vicat in past, in care se fixeaz acul Vicat; contragreutatea; aca de sticlas 9- surubul de eliberare a ti Se prepara pasta de consistent’ normal din 200g ipsos. ATENTIE : Cronometrul se porneste la inceputul introducerii ipsosului in apa si nu se mai opreste pana la finalul determinarii Se introduce pasta in inelul (1) al aparatului Vicat si se netezeste suprafata foarte fin.Se fixeazA inelul pe stativul (4) Se aduce acul Vicat (desfacand surubul 9) la nivelul pastei din inelul (1) Din 30 in 30 secunde se las apoi acul si pitrunda in pasta Se noteazA de fiecare dati adancimea de patrundere Determinarea se incheie odata cu sfarsitul prizei. —N 7.2.2.2. invegistrarea rezultatelor Timpat 120° | 130° | 180" | 210° | 240° | 270" | 300° | 330° | 360" | 390% 43)" | 450° | 480" “Rdiinei-mea de pitran ere Se subliniazé inceputul si sfarsitul prizei gy 7.2.2.3. Interpretarea rezultatelor < . Ipsosul incercat are inceputul prizei la si sfargitul prizei D + In conformitate cu tabelul 1.1. avem IPSOS DE TIP . <8, 7.3. DETERMINARI PE PIATRA DE IPSOS (IPSOS. TTR ) 73.1, ABSORBTIA DE APA 7.3.1.1, Efectuarea determiniirii Se determina pe probe de ipsos uscate la mas constant ,.m” sigashare apoi i }0 ore, dupa care se cAntiresc: ,,m,”, Cantitatea de apa absorbita se calculeaza cu rea %A, = x 7.3.1.2. inregistrarea rezultatelor Proba Masa iniiala, mn” [g} Masa final, 1m” [2 KAn Kan 7.3.2. REZISTENTA LA. iNCOVOIERE ice de 4x: din pasta de consistent’ normal obfinuta din for fi unse abil cu ulei mineral Se confectioneazA 3 epruvete 1200g ipsos. Tiparele in care se t Tiparele descoperite se lasiy@hncu pasta in ele, dupa care epruvetele se decofreaza. Primele 6 zile se pistreazi in atmosfera din laboraton(20°C, 65% yfnidifate relativa), ultimele 24h se pastreazd intr-o etuva la 40°C Sw inainte de incercare ele se Orne i 7.3.2.3. Interpretar Ipsosul are R ARE “GA tip XS 7.33. REZISTENTALA C E © ne (QFrrearesreastactr fenfa la compresiune a ipsosului este Ea este MAI MARE /EGALA /MAIMICA decat R. prescris (in tabelul 1.1.), deci ipsosul este de tip in cazuri speciale asupra ipsosului de constructii se mai fac urmatoarele determindri: ~ determinarea duritatii gi a coeficientului de difuzie, - determinarea rezistentei la tractiune; Aceste determina fie vor fi descrise in amanuntime la alte materiale (ciment, beton), fie au fost tratate anterior, in cap. 4.