Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planet a Sistemului Solar, a crei denumirea provine de

la Marte, zeul roman al rzboiului. Uneori mai este numit i planeta roie datorit nfirii sale
vzut de pe Pmnt. Culoarea roiatic se explic prin prezena pe suprafaa sa a oxidului de fier.
Marte este o planet teluric (de tip terestru) cu o atmosfer subire; printre caracteristicile suprafeei
se numr i craterele de impact ce amintesc de Lun, dar i vulcani, vi, deerturi i calote glaciare
polare ce amintesc de Pmnt. Pe Marte se gsete cel mai nalt munte cunoscut al Sistemului
Solar, Olympus Mons (21.230 m altitudine), precum i cel mai mare canion, numit Valles Marineris.
n anul 2008, n trei articole publicate n revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact
uria, lung de 10.600 km i lat de 8.500 de km, care este de apoximativ patru ori mai mare dect
craterul Bazinul Polul-Sud-Aitken de pe Lun.
Pn la misiunea Mariner 4 din 1965 se bnuia c pe suprafaa planetei exist ap lichid. Aceste
bnuieli se bazau pe variaiile suprafeelor luminate i ale celor ntunecate, n special ale celor din
zonele polare ale planetei, ce preau a fi continente i mri; dungile negre erau interpretate ca fiind
ruri. Odat cu aceast misiune s-a dovedit ns c aceste caracteristici erau doar iluzii optice; cu
toate acestea Marte ar putea avea condiii de via pentru microorganisme i ap n stare solid,
conform misiunii Phoenix Mars Lander la 31 iulie 2008. Pe baza dovezilor adunate
de Curiosity (august 2012iulie 2013) n prezent se tie c exist ap potabil pe Marte.[1][2] n 2015
NASA a anunat c a descoperit ap lichid la polii planetei, sub forma unor ruri srate (srurile
prezente ar fi cloruri, sulfai i perclorai)
Marte are doi satelii mici i diformi, Phobos i Deimos, care ns ar putea fi doar
doi asteroizi capturai cndva de gravitaia planetei. Marte poate fi vzut de pe Pmnt i cu ochiul
liber. Magnitudinea aparent atinge -2,9, luminozitate depit doar de Soare, Venus, Lun i uneori
i de Jupiter.