@ & Principesa Margareta a Romaniei CARTE REGALA DE BUCATE Coke Bucuresti, 2010Credite forografice Focografile care infitigeaza reyetele, dela paginile 17, 19, 22, 27, 28, 31, 32, 36, 41, 42, 45, 46, 51, 53, 54, 59, 60, 63, 64, 69, 73, 77, 79, 85, 88, 93, 94, 97, 98, 101, 102, 106, 111, 112, 116, 118, 120, 125, 127, 128, 131, 135, 136, 141, 142, 145, 149, 151, 155, 159, 162, 164, 169, 171, 173, 175, 179, 180, 185, 189, 191, 193, 194, 197, 198, au fost realizare de Cosmin Popescu si Sorin Stanciu Fotografie de la paginile 8, 33, 48, 122, 123, 147, 177, 183 au fost realizate de Daniel Angelescu Fotografie de la pagina 13 si de pe coperca IV au fost realizate de Robert Lupu (Cminul) Forograflle de la paginile 15, 21, 57, 67, 75, 80, 139, 157, 161, 167, 187 fac parte din Arhiva Families Regale a Rominiei Fovografile de la paginile 25 si 160 au fost realizate de Marius Barigan Fotografia de la pagina 35 a fost realizata de Adrian Sulyok Fotografia de la pagina 38 a fost realizati Antoinette Eugster Fotografie de la paginile 71, 83, 91, 105 au fost realizate de Alain Morvan Fotografie de la paginile 87 si 131 au fost realizate de Gabriel Stamace Fotografia de la pagina 109 face parte din Arhiva Familie! Regale a lugoslaviei si Sexbiei Fotografia de la pagina 115 face parte din arhiva personal’ a lui Moritz, Landgrave de Hesse Fotografia de la pagina 153 face parte din Arhiva Familie Regale a Suediei Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ‘Margareta, Principesi a Romaniei Carte regali de bucate / Principesa Margareta a Rominiei. - Bucuresti : Currea Veche Publishing, 2010 ISBN 978-606-588-054- 641.55 (4) Coperta: GRIFFON AND SWANS wowwgrifon.s0 © Curtea Veche Pl pentru prezenta edie. ISBN 978-606-588-054-2CUVANT INAINTE ul cirfii nu conine nici o metafora si nici o ironie. Sune fericiti ci va pot oferi o carte de bucate, regal la modul propriu. Stim cu tofii cit de importanti a fost si rimine, in ritualul si acgiunile publice ale Casei Regale, ospitalitatea, De-a lungul sutelor de ani, Familiile Regale au adunat atata traditie, frumos, calitate si experienti in compor- tamentul public, incat astizi impyrtisirea lor este 0 binefacere, Desigur, ale oferi musafirilor tor ce este mai bun, mai pregios si mai frumos este reflexul mandru al oricirei gazde, purticoare de coroana regala sau nu, Dar, atunci nd ospitalitatea imbraci vesmintele simbolice ale unei intregi nagiuni, istorii, culturi sau tradigii, ea are un ingeles sio insemnatate in plus. Ideea de a pune impreuni refete culinate alieuri de povesti cu oameni dragi, este plicuti si amuzanei, Am Ficut, acest lucru cu pasiuine, amintindu-mi o mulgime de detalii despre oameni pe care ii iubesc, ii admir sau cirora le port prietenie si recunosting Am fost crescuta intt-o lume in care comunitatea si spiritul asociativ sunt fundamentale pentru individ si societate. Am fost mereu un om de echipa, iar prezenta celor care imi imparcaseau pirerile, preocuparile, profesia inseamna mult pentru mine. Timpul petrecut in jurul mesei de prinz sau cin’ este un act de generozitate, de comuniune spiritual si de ingelegere omeneasca. Fiecare dintre noi se simte bine Am adunat, de-a lungul anilor, atat de multe feluri de mineare preferate, ineit mica fost mereu fried si nu le uit, In aceasta prima carte regali de bucate, e-am pus impreuna pe unele dintre ele, pentru a riméne peste timp un instrument util mie si celor care doresc si le cunoasca si impartigeasci. Arta culinara este unul dintre privilegiile impartasite cu verii nostri, alaturi de comunicarea intelectual sau afectiva, de frumuserea locurilor unde ei triiesc si muncese si de contexcul cultural, politic sau istoric in care momentele s-au petrecut. Intalnirile de familie, in Europa si in lume, au ocupat o buni parte din viaga noastra si i-au dat un anume sens, © anume valoare, mai ales in anii petrecuti in afara Romaniei. Cartea mea doreste si-i onoreze pe acesti oameni si si eflecte ceva din bogitia intalnirilor Bunicile mele, Regina Flena a aceste parti din 2i. si Principesa Margareta a Danemarcei, au avut parte, de-a lungul viel lor, de multe experienge culinare, in tor ceca ce avea mai bun cultura ospitalitagii daneze, grecesti, engleze, franceze, italiene si ruse. Numai ci ele nu au facut travaliul de asternere pe hirtie a amintirilor si au uitat multe incre regetele lor. Nu as vrea ca acest lucru si se intimple si cu mine.Capitolele cargii nu respecta ordinea in care sunt servite felurile la masi, nici ordinea alfabeticd sau cea a importangei personalicigilor. Capitolele poarti numele celor de la care am reyetee si sunt agezate aproximatiy in ordinea in care mi-am cunoscut rudele. Crescand in Anglia, Danemarca si Italia, atat de aproape de bunicile mele, am inceput cu ele, apo am continuat cu piringii mei, Regele si Regina, surorile gi verii pe care i-am stiue de mic copil, Principele de Wales, Regina Sofia a Spaniei si Ducele de Aosta. Fiecare capitol cuprinde amintirile mele, detali despre prietenia si legatura noastra de rudenie, un crdmpei din lumea care ne uneste, concextul culcural si istoric in care Famili si forografii. Pentru fiecare dintre ele, am cerut acordul verilor mei, cirora le-am scris scrisori detaliate, le-am cerut refetcle preferate si fotografi, incercind si le insuflu entuziasmul meu pentru acest volum. Am folosit si multe forogra Cartea este un fel diferit de a cunoaste Familiile Regale ale lumii, Sunt mandra de acest lucru. $i sunt sigura c& socieratea romneasci va avea de castigat din acest cravali Sper ca volumul si le placa, si-i amuze, sic intereseze, sii informeze pe oameni, si fie 0 referingd pentru ei. Am gisic, impreuna cu Radu, de-a lungul ultimilor ani, citeva ciryi bune de bucate sau de decorare a mesei, de etichetd, de arti a primirii musafirilor, in librarii din Paris, Roma sau Londra. De aceea, mirturisesc faptul ci noastre au existat impreund, reyera sau referele jin arhiva mea. am avut cateva modele in minte, atunci cind mi-am alcituit propriul volum, Este vorba de cartea lui Lady Laird of Ballindalloch Castle, intitulaca 1 Love Food", si de cartea de bucate editata de Palacul Buckingham, The Royal Table**. Dar bibliografia studiata de noi, de-a lungul anilor, cuprinde o mulsime de alte cirgi de decoratiuni interioare (mai ales cele ale Hentiettei Spencer-Churchill), cgi belgiene si franceze de decoragiuni ale mesclor, cgi de bucate italiene, franceze, in care se vorbeste despre ospitalitate, arta culinara sau viata de zi cu zi a Caselor Regale. Mult ne-au folosit, now’ sicolaboratorilor de la Palatul Elisabeta si Castelul Sivarsin,episoadele dela BBC dedicate actvitaior si acyiunilor nice la Palatul Buckingham si la Castelul Windsor. O multime de lucruri noi au fost asit ce cu pasiune si interes de angajagi noscri, care si-au luat notite, sau inspirat, au studiat gi aw aplicac in munca lor © firima din extraordinarul savvir-faire al englezilor Am multi admiratie pentru maestrul bucatar Albert Roux, creatorul, alituri de fratele lui, Michel Roux, al ice i ro vanesti, precum si o mulyime de volume de literatura, din diverse secole, conceptului de nouvelle cuisine. Albert este o personalitate generoasi si rafinat’, unanim apreciat’ in lumea inereagi. Este unul dintre patronii fundatiei mele si a stat alaturi de actiunile Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei la Geneva, Londra, Paris si Amsterdam multi ani de zile. A venit in Romania sia apreciat savoarea bucatelor de lanoi. Radu sicu mine, paringii si surorile mele, ca si multi dintre prietenii nostri, am fost oaspetit.dinastiei* Roux 1a faimosul restaurant «Le Gavroche» din Londra sau la legendarul “The Waterside Inn, de pe malul Tami vecinitatea Londiei * F Love Food Jubec mncarea), wolum serssluseat de Clare Maepherson-Grant Russell, Lady Laird of Ballindalloch Caste, publicat de Heritage House Group in anul 2008, ** The Royal Table— Dining atthe Palace (Masa regala — Cina la Pala), volum sri ihustrat ce Kathryn Jones, publica de Royal Collection Publications in anul 2008,Sunt, de asemenea, un fan al stilului culinar al tandrului maestru bucatar Jamie Oliver. I-am citit prima carte si toate cele care au urmat, i-am vazut episoadele televizate si sunt de acord cu multe dintre principiile si criteritle lui dea se hrani, Dup& mutarea, in anul 2001, la Palacul Elisabeta sila Castelul de la Sivarsin, viaga noastra a alternat momentele private, de familie, cu cele formale, publice sau oficiale. Din toate am inviat cate ceva si toate au adus un plus de plicere, de confort, de apropiere atic familiei noastre, cat si musafirilor. Malte dintre refetele din carte imi sunt familiare. Altele au venit de la verii mei si reprezinta propria lor alegere De ajutor mi-a fost Eugenia Ilie, maestrul bucitar de la Palacul Elisabera. Ea a incercat (in unele cazuri de mai multe ori) fiecare reveta, ceea ce mi-a dat posibilitatea de a le ajusta, modifica sau imbunatai. Felurile de mancare au avut parte de expresivele forografii ale autorilor vizuali ai volumului, Cosmin Popescu si Sorin Stanciu. O par a forografiilor de detaliu folosite in carte au fost realizate de Daniel Angelescu. Suzanna Dumitrescu m-a ajuta prey de mai multe luni, cu corespondenta, punerea rejetelor impreuni, traducerea si adaprarea lor, atunci cind a fost cazul. Liana Greavu a selectionat arhiva de fotografi, a contribuit la scrierea corespondentei si la ordonarea refecclor. Sandra Gitejeanu a incheiat munca de corectare si asamblare a textelor sia fotografiilor, lucru mig sicomplex. Anca Mitu, creatoarea si directoarea companiei de catering ,Privileg", mereu alaeuri de noi la viaga Palarului Flisabeta, a ajutae la prepararea retetelor si consilierea de specialitate, pe parcurstlalcaeuirii volumulu Radu si cu mine am incercat, la urma, si dm cartii o forma literari cat mai apropiata de savoarea si adevarul momentelor reflectate in volum, Multe dintre amintirile despre oameni, locuri si intimpliri din acest volum au fost trite de noi impreuna. Editura Curtea Veche a avut curajul si parieze pe aceasta carte. La fel si eu. Sper ca ea si devind preferata multor mii de romaniGLOSAR lasers de reqete acoperind atitea meridiane ale globului si atatea culturi, este normal ca unele dintre ingrediente sile fie mai pusin sau deloc familiare cititorilor romani. O parte di de bucitarie sau ingredientele care sunt incluse in reyete au apirut pe piaya romaneasc’ in ultimii ani, mai ales in marile magazine precum Carrefour, Metro, Real, IKEA etc. Pe de alta parte, multe dintre mirodeniile folosite in Romania interbelici au fost uitate sau ignorate. Unele incre ele meritd si aiba o mica explicayie suplimentard La inceput de carte, voi vorbi pe scurt despre cateva vinuri, brinzeturi, mirodenii si instrumente sau procedee de bucitrie, ca si va fie mai usor cind cititi sau alegeti o anumita reget’. re mirodeniile, instrumentele Aldente — Procedeu specific italian de fierbere a pastelor. Oricare ar i tipul de paste (spaghetti, penne, linguini, tortellini etc.), ele trebuie si rim: Si nu fe sf tuebuie si fie seurse de api si foarte fierbingi la servire, Boabe de ienupir — Numite in englezi juniper berries, boabele de ienupar au calitigi terapeutice, dar sunt folosite mult in bucataria britanica. Se gasesc si pe piaga romaneasci. Bouquet garni — Este o legiura (ca un buchet) din fire de tathon, dafin si salvi. Se leagi cele tre feluri de plante cu agi si se introduc astfel in cratqa sau oala cu mancare, Dupa ferbere, se seor si se aruncd. Cheddar — Branza englezcasci, ascmanitoare cacavalului, relativ tare si cu procentaj destul de mare de grisime. Are o culoare alb-gilbuie sia luae numele sacului din Anglia unde a fost ereati. Este cea mai populara brinzi din Regatal Unit. i pugin tari, cioase, precum macaroanele. De asemenea, Consommé — Am utilizat in carte termenul general de consommé pentru zeama de legume sau de carne Folositi mai ales a prepararea orezului pilaf sau risotto. Procedeul de preparare este, in mare, acelas: se pune apa intt-o ratfi sau intr oald, se adaugi sare dupa gusts se pun la fiert ori o anumiei legumi, ori un ansamblu de legume sau o carne (de vita, de pui., de vanat etc.) Zeama fierbe timp de aproape o ord, in Funcyie de tipul de consommé. In fiecare reget cuprinzind consommé, am precizat din ce anume este preparat. Cuticul special de grapefruit — Se giseste de cumpirat la supermarket-urile mati, este un c pirgi si cu varful uyor indoit. Fructul de grapefruit se taie transversal in dou jumaeayi egale, apoi se detaseazi cu cugitul special fiecare triunghi de fruct de piclsa din jurul lu, Astel,fructul se poate servi usor eu lingurga Emmental — Este un tip de cascaval din Elveyia. Se mai numeste si Swiss Cheese si este un produs usor de gist in supermarket-urile noastre. u zimgi peambele10 Fidea pentru cataif — in yarile Orientului Mijlociu, anumite prijituri se fac dintr-o fidea foarte fina. Printre ele, cea mai cunoscutd este cataiful. Fideaua aceasta nu se giseste usor in supermarket-uri, dar poate fi inlocuité cu fAdeaua cea mai find de pe rafturile de paste fainoase, de la noi. Golden Syrup — O specialitate englezeasc’, siropul auriu este un concentrat de zahir, asemanator sosului de apa sizahar pentru dulceaga. Este compus din zahar, api si coaja de Kamae, se poate pregati in casi, iar in Anglia se giseste de cumpirat in conserve. Golden Syrup este foarte bine legat si se fine cateva luni in dulap, inai de folosire. Dupa ce sa deschis, se pistreazi la frigider. Se face, de reguli, o cantitare mai mare, apoi se foloseste cu mai multe ocazii. Gruyére — Branzi din lapte de vaca, de culoare galbena, densi, cu un procentaj de grisime destul de mare. Este o brinza elvesiani, care a luat numele localtayii unde a fost creat Gouda si Edam — Brine’ produsi in Olanda, are o formi rotund: si plata i este, de obicei, imbricati intro coajé rosie sau galben. A inceput si se giscasci si in magazinele de la noi. Hasma — Hasma este 0 ceapa mica, numiti uncori si salora (de la franquzescul éehalorte), care creste ctr mai multe capete pe un minunchi Jameed — laure uscat, produs tradigional aribese. Se poate inlocui in reyete cu iaurcul simplu. Lamaie verde gi galben’i — Desi la noi damadie este un termen folosit doar pentru kimtia galbend, am preferat si folosesc, in cartea mea termenul de ,Kimaie galbena® si pe cel de ,lamaie verde, pentru a deosebi clar cele dout tipuri de lamaie din regete. Limdia verde, numita lime, este des folositi in rejetele europene gi se gasesce la orice supermarket. ‘Madeira — Vin tare, creat in Portugalia, originar din insulele Madeira. In romaneste, poarti numele de vin de Madera. Poate fi sec, demi-sec sau dulce. Este posibil de inlocuic cu Lacrima lui Ovidiu sau cu orice ale vin tare. Markook — Este o paine din Orientul Mijlociu, din familia pitei. Este mai mare, rotunda si are strarul de aluat foarte fin. Marsala — Vin produs in localitatea cu acelasi nume din Sicilia. Este un vin tare, precum cel de Porto. Se giseste sub forma dulce, demi-see si sec. La noi, un inlocuiror bun este Lacrima lui Ovidiu. Arat Porto, cat si Marsala sunt acum accesibile in magazine, Mascarpone — Crem albi de brinzi, usor de intins pe blaturi de prijituri. Ate origine italiana si este folosité mult in felurile specifice de mancare din Lombardia. Este ingrediencul principal la tiramisi. Se giseste in magazinele romanesti. Muguri de pin — Sune un fel de miezuri de alune mici, care cresc in conurile unor specii de pin. Sune foarte des utilizayi in bucitaria italiana, francezi, englez’ si spanioli. Acum se gisesc si in magazinele romanesti et de Xeres — Oyer produs in Spania, dintr-un vin alb din vile Andaluziei. Este celebru in bucitiria lumii occidentale, Philadelphia — Brinzi alba, cremoasi, numita cream-chees, foarte popular in Statele Unite. Asemanitoare la gust cu Mascarpone, este preparati pentru a fi serviti proaspati. Se giseste si in supermarker-urile noastre. Platoul si farfuriile de paste — Platoul in care serviti pastele trebuie si aibi doud caracteristici: si fie mare (oval sau rotund), pentru ca pastele si se vada in toata frumusetea lor de culori sisi fic incalzit dinainte, in cuptor.Daci platoul de servire este rece, pastele se vor rici si ele inainte de a ajunge in farfuria musafirului. Farfuriile in care se servesc pastele trebuie si fie si ele fierbing, lucru, de alfel, valabil pentru orice fel principal de méncare Porto — Vin tare portughez, asemanator vinului italian de Marsala. Se poate gisi in magazinele noastre destul de usor. Produs in regiunea Duoro din Portugalia, este un vin bogat, dulce, greu, cut 0 concentragie mai mare de aleool, in jur de 20%. Ramekin — Este numele unui bol mic de faianga pentru servirea sufleului individual, care poate fi pus la cuptor. Diametrul unui ramekin poate fiintre 7 si 11 centimetti. Rom Negrita — Este un rom produs in Caraibe, bazat pe romul negra caraibian, la care se adaug unele mirodenii Salted meat — Este o carne crudi de viti, macr diverse feluri de a prepara salted meat. Acest fel de carne poate apirea in comporitia unor regete. (3 kilograme de came se freaci mai intai cu 300 g de sare groasa, apoi se fin intr-un vas de ceramica sau de plastic la frigider timp de 12 ore. Se scoate apoi carmea, se spal cu apa rece gi se sterge cu un servet de hartie. Se freaci pe urma cu un amestec de 4 linguri de zahar brun, 2 linguri de piper macinat in mojar, 1 lingura de seminge de coriandru micinat in mojar, 10 boabe de ienupar, I lingurigi de salpetru, | foaie de dafin rupti in bucigele, ¥ lingurs de nucsoari micinati, “4 linguri de ghimbir macinat si V5 lingur de cuigoare macinate in mojar. Carnea astfel asezonat se pune intr-un vas acoperit cu folie de plastic, la frigider, timp de 10 zile. In acest timp, carnea trebuie intoarsi in fiecare 21 In cazul in care carnea se prepara direct pentru mancat, nu ca parte a unei regete mai complexe, se Rierbe cu api la foc mic, timp de 3-34 ore.) Shortbread — Biscuigi scofieni cu un delicios gust de unt, preparagi cu mule zahar si cu fain de oviz. Se gasese sila noi, in anumite magazine. Star anise — Este un fruct chinezesc, de forma unei steluge, care seamana la gust cu anasonul, Este folosit mult in bucataria indiana si chinezeasca. In rarile occidentale, de exemplu in Anglia, se gaseste de cumparat in mici borcane, cu fructul uscat. Star anise se poate folosi macinat sau intreg, la diverse prajituri sau feluri de mancare. in anumite cirgi recente de bucate, ingredientul se giseste sub denumirea de ,anason stelat*. Sumae— Condiment pudri obyinut din uscarea fructelor de Rhus coriaria, planta denumit pe romaneste. Se giseste la Carrefour, la secria de produse internasionale. ‘Vin Santo — Fel de vin dulce, italian. Este un vin traditional din Toscana si se foloseste drept acompaniator al desercurilor. Poate fl inlocuit cu vinul franquzesc Sauterne sau cu orice alt vin dulce, alb sau rosé. Wok — Vas chinezesc de forma unei tigii, adanc si cu yolum mare, Este foarte bun pentru a rumeni legume sau carne. Se giseste de cumpirat la magazinele IKEA. Zahir de melasi — Denumirea de melasi vine de la cuvancul portughez melago, care provine din cuvineul el, -miere”. Melasa este o variant bruti de 2ahir, foarte pusin prelucrat, cu un gust si 0 aroma extraordinare, ‘excelent pentru deserturi. Poate fi produs din trestie sau sfecla de zahar. Este popular in bucataria occidentala, mai ales in Anglia si in sarile nordice. Nu este acelasi lucru cu zaharul brun, care e pugin mai deschis la culoare si reprezine’ un produs mult mai prelucras. ica pentru conservare. Se gisesc, mai ales pe Internet, nofetar mirositor* 0PRIEEG oi Spy ce feeuy AMAMA unica mea parern’, Regina Elena a Rominiei, a fost modelul meu spiritual. Nimic din gratia, inteli- genga si bundcatea ei nu se va sterge vieodati din mintea sidin sufletul meu. Ti spuneam ,Amama*. De fapt, cind eram mici, nu puteam rosti ,Amama‘ sio strigam Ama‘. Regina Elena a fost steaua mea cilduzitoare. Ea m-a invagat multe despre via, mi-a deschis ochii citre tor ce este frumos gi bun pe lume; mi-a aritat si ce este urit sau primejdios, dar ma lisat si invig din propriile mele greseli. Mergeam adesea in ciminul ef minunat, Vila Sparta, aproape de Florenga, o clidire din secolul al XVI-lea. ‘Am petrecut vacanta ori de cite oi a fost posibil siam locuic acolo cind paringii mei sau mutat din Anglia in Elvetia si se aflau in cautarea unei case de inchiriat. La Vila Sparta am invagae ce inseamni eleganta, selul, rafinamentul si generozitatea de a primi oaspeti. De la ceaiurile de la ora 16 pana la prinzurile sau cinele cu personaliciti, arta ospitalicatii Reginei Elena a acoperit decenii sia trezit admiratia generals a contemporanilor care i-au trecut pragul. Au fost mulgis membri ai Familillor Regale ale lumii, artisti dramatici, scriicori, sculptori, poeti si muricieni, ca si oameni cu talente speciale, bijutieri, arhitecti de gridini ori specialisti in floti si plante, Adesca, Amama ne lua, pe surorile mele si pe mine, cu ea la intalnirile cu oameni fascinangi, invagindu-ne profunda frumusefe spirituali pe care viaga o ascunde si care uneori nu este lesne de vazut, dar care exist pentru af simgica si eaica, Aavut un gust desivarsit in decorarea case. [i pkicea si mute lucrusile dintr-un loc iner-aleul, dind infiisiei diferite unei camere, Exact acelasi lucru il facem, Radu sicu mine, la Palatul Elisabera sila Savarsin. Amama iubea plantele si ii placea si aiba buchete de floriin toate cameree, iar gridina ei de la Vila Sparca cra legendara. Vila Sparta nu a fost doar 0 casi, a fost 6 intreagit lume. Cu toati grija si rafinamencul eiin a primi musafir, Amama nu a fost niciodata, personal, o priceputi in ale bucatiriei. Cand cram student, veneam la Vila Sparta pentru a o vedea in vacange si astfel am invigar multe despre felul in care Amama pregitea meniurile si cum planifica rocul cu Bruna, bucitareasa ci, in fiecare zi Felurile ei de mancare erau simple si sinitoase, cu legume proaspete, fructe, ulei de masline, paste si deli- cioase ierburi. ‘Tiaind in Italia, era inconjurata de cele mai gustoase si mai aromate bunatigi ale pamantului sise inspira din wadigia culinara italiana, faimoas’ in increaga lume. ‘Am avut incordeauna o slabiciune pencru salate. Acasi la noi, la Versoix, mergeam in bucitirie si pre- param diverse feluri de salate. imi adue aminte cum Amama se ayeza pe scaun, urmarea flecare migcare pe care 0 faiceam si Este arit de amuzant s veri wunea: 5 ‘cum te descurci tuEram, cu cofii, in familie, amatori de ciocolati In special Amama si surorile mele, Odara, Irina si cu mine cram la Florenga, in vacangi. Seara, dupa cina simpli, compusi din supa, salari si citeva feluti de brinza, Regina Elena a deschis o cutie mare cu bom. boane de ciocolaca, primiti cu 0 zi sau douti inainte A gustat o bomboana, apoi ne-a oferit si noua. Irina a incercat una, eu alta, apoi Amama a mai luat o bon nd, boand. Ne-am uitat la televizor, gustind, rind pe toate felurile de ciocolati di cutie. Desi nu eram decit era destul de mare, dupi o vreme am ei golit-o, bomboan’ a disparut, Amama a inchis capacul cutici ‘cere, fir comentarii, La final, cand ultima goale, s-a uitat la noi sia conchis: .N 1 fost cine stie ce, bomboanele acestea"! Toate trei am inceput si ride molipsindu-ne una de la alta. Cred ci a fost una dintte cele mai mari porgii de ris pe care ym avut vreodat de In volumul acesta, am inclus doua simple felu miaincare pe care le-am gustat la Vila Sparta, cind eram copii. A trebuit si le reconstirui, cele doua reyete, din memorie, flindci nu le-am gisit scrse nic Bruna nu mai teiieste, nici Aman trebuit si-mi completer franturile de amintiri cu diverse refete similare gisite in cargi si pe Internet. Am incercat de mai multe ori reqeta final la care am ajuns, iar rezul- bunici tatul a fost foarte bun, Sper ca reyetele pe care vi le ofer sit fie cele m: c variante posibile de originale ropiat Este vorba despre oui coapte in cartofi si o inghefa de cafea. Gustul acestor doua feluri de mancare imi aduce imediat in memorie copiliria mea la Vila Sparta, in Toscana, cu toate minunatele momente de viag petrecute acolo, jina-Mamd Elena a Rominiei16 OUA COAPTE IN CARTOFI (reteta-surpriza, pentru copii) Ingrediente Mod de preparare Incilzigi cuptorul dinainte, la 200° C, Spiilag si uscayicartofi, punesi-i pe o tavi de cope si uungeti-i cu pusin ulei sau unt, Puneti-i apoi la cope in cuptor pentru 1 ori/1 ord si un sfert. Apoi scoateyi-i din cuptor sis ati cartoful daci este moale, folosind o furcul ‘Umplutura: Taiagi o bucata din cartof orizontal, undeva la treimea de sus a cartofului, pe lungime, ca un capicel. Scoateri cu o linguriga miezul, pana cand peretele cartofului rimane mai pusin de un centimerru, astfel incit si nu se rupa. Amestecayi miezul cartofului intr-un castron cu uncul rimas si brinza rasa, apoi ad gati sare si piper dupa gust. Introduceyi amestecul in eartof, lisind in mijloc un gol destul de mare pentru un ou. Spargeti oul si puneti-l in mijlocul cartofului, Condimentagi pugin si adaugay, daca doriti, o lingurigi de santana. Parte din umplutura cu miez de cartof, une si brinz rasi va rimane nefolosita, Puteri s-o utilizagi la un alt fel de mancare sau s-o puneti pe farfurie, alituri de cartofil din reyerd. Puneyicartofiiinapoi in cuptor, adaugind cipicelul taiat la inceput. Astfel, copiii vor avea o surpriza, cind vor deschide cartoful. Coaceti timp de 8-10 minute, pind cind ouale devin coapte, dar moi Servire Presiragi arpagicul tiiat mirune deasupra si servis.18 INGHETATA DE CAFEA Ingrediente Mod de preparare Pregatigi o cafea foarte tare: Punefi inti-un ibrie 4-5 linguri pline de cafea proaspit micinati. Turnayi apa fiarti peste cafeaua proaspat macinata si lisagi sd stea maximum 15 minute. Apoi strecuragi, penteu a indeparta zayul, si Kisati concentratul de cafea sa se Bateti gilbenusurile si zaharul inee-un castron pana cand compozitia devine aproape albi. i Ja bain-marie santana si santana de- gresati, la foc mic, pina cind aproape incep si Fiarba. Indepirtati de pe foc si isayi si se riceasca pain, apoi turnagi incet peste compozitia de gilbenusutri si zahair amestecind incruna, Cand amestecul a devenie perfect omogen, punesi-1 din nou la bain-marie, Amestecati incontinuu timp de 3-4 minute (nu lasagi amestecul si fiarba), pana obyinesi © crema omogena, destul de groasi ineat si rimana pe spatele unei linguri. Turnagi incet cafeaua in crema, amestecind intruna. Lasayi toati compozitia si se riceascl, ‘Transferati apoi intr-o magina de facut ingheyatd si urmafiinstrucgiunile de utilizare. Daci nu avesi masini de facut inghesaci, puneti compozigia in congelator, run vas de plastic cu capac. Amestecagi cu o lingur’, din 2in 2 ore, pe perioada a 12 ore, pentru a evita for- marea micilor sloiuci de gheati in comporitie. Servire Punegi inghesata in cupe, folosind o lingurd pentru ingheyaca. Puceti oma cu Giocolati topic. Este un desert care imi aduce aminte de copilirie gi de nenumaratele momente petrecute la San Domenico di Fiezole sau Florenga. A fost un simp al descoperirli lumii culturale a Teale, al conracrului cu 0 mulyime de personalitigi pline de rafinament si talent din elica culturala curopeani, un timp al afectiunii si gragiei, al bunacaqit si eleganyei primice de la Regina Elena,M 20 GRANNY ranny este numele pe care surorile mele si cu mine Tram dat bunii ipesa Margareta a Danemarcei. Este fiinga care a marcat copiliria si tinerefea mamei mele, Regina Ana. Dar ea a stat mult alituri de noi, de surorile mele si de mine, findci Dumnezeu i-a dat si triiasci nowizeci si sapte de a Granny a avut un pronungat simy al umorului si a fost o persoana originala si neconvenionala. Desi docaci cu un ascusie spirit de observagi, ea a rimas toati viaga un om generos, care nu a vorbit, niciodati, nimic rau despre nimeni. Bunica mea materna.a fost o femeie rebeli, dar cu virsta a devenit pugin mai conservatoare A fost curajoasi, iar timpurile pe care le-a trai, rizboiul, pierderile suferite de familia ei, dificultiyile materiale i-au solicitat mult aceste calitagi Granny a fost o fire puternica si robust’, nu foarte sentimental, Nu-i plicea si-si arate emorile. Asemenea tatilui ei, Principele Valdemar, era un om strict, dar ew 6 inimi de aur. Mama bunicii mele, Principesa Marie Orléans, i-a transmis ralentul ei artistic si dragostea pentru naturi. Mama lui Granny a murit devreme, cand bunica era copil, iar aceasta pierdere ireparabili explici mult din felul de a fi al bunicii mele materne. Granny iubea societatea, oamenii, fi plicea mult si iasd in oras, dar in toati simplitatea, inconjuract doar de familie sau de prieteni. A dus, in general, o existent modest Casa ei din Danematea si regedinga din sudul Frangei rintea si inima noastr, a celor care Lam trecut pragul. Casa din Danemarca, in care copil fiind, se numea Brodrejoj (.Dealul fragilor*, in limba daneza) si se gisea in ori- sclul Gentofte, lings Copenhaga. iernile in Franga, la Villefranche-sur-Mer, in Vila Iris, 6 proprietate mai mare decit Brodrejoj. Bunica numea casa de la Brodrejoj ,cutia mea de chibricuri Granny avea o relate extraordinara cu cealalet bunicat amea, Regina Elena. Erau verigoare si aveau in comun simul umorului, Uneori, Granny ii declanga hohore de ris de nepotolit verisoarci ci, iar felul in care 0 Ficea si rida pe Regina Elena era irezistibil. ‘Am primit numele de Margareta dup’ numele lui Granny, asa cum sora mea Elena a primit numele buni- ii noastre paterne. In special Elena si cu mine, fiind mai mari, ne amintim cu duioyie si plicere de clipele petrecute la masa cu Granny si musafirii ei. h complet diferit de celal Reginei Elena, atat artistic, cit si temperamental, ospitalitatea ei era simplat si ferme- Granny 7 plin de tradigiile am stat de multe oF iny isi petrecea lncr-un sel citoare. Felurile de mancare ale h ospicalitagii ei aveau caracter dane, locului, Imi amintesc si astézi de bunatigile gustate acolo: crevesi, fipari afumagi sau muragi, heringi si alte feluri de peste. Aperitivul era mereu Smargisbord, un fel dea servi tipic scandinay, stl bufet, cu multe feluri de man care pe masi. Plinea neagra si biscuigii croca nelipsigi, ca si uncul strat si galben, Un alt fel sp.orei de ceai de dupi-amiaza era Tyk maelk (lapte gros), un jaure de casi, servi cu melasa. Amama aducea cu ea toati frumusegea si deliciul ospitalitigii mediteraneene, grecesti si italiene. Com- binayia celor dous stiluri atac de complementare a fost copii In anul 2002, dupi o vizitd oficiala in Danemarca, in care tatal meu a susfinut, ca siin anul 1997, intrarea Rominiei in NATO, mama si tara, impreuna cu Radu sicu mine, am adus de la Copenhaga la Bucuresti o serie de mici obiecte pe care Granny prin testament, si care rimiseseri acolo, la familia noastra daneza. Sunt acum toate la Palatul Elisabeta si citeva dintre ele impodobese masa din Sufrageria Mare, ca i pe cea din Sufrageria Micd. Ascfel, ceva din ospi- talitatea si gustul de a primi musafiri ale Principesei Margareta a Danemarcei rimane, peste timp, cu noi. Ca si in cazul felurilor de mancare de la Amama, nu am gisit aproape nici o refer consemnati de o experiensa unici pentru noi, Fisase mamei, Granny. A teebuie si le cer ajutorul verilor mei daneri si si caut pe Internet sau in ciryile internayionale de specialicate, A fost greu de ales o reteti anume si atunci am deci sipun in carte cea mai tipici dincre toate pentru perso- nalitatea bunicii mele, Se numeste Rod grod med flode (imposibil de pronungat pentru cei care nu cunose daneza). Guseul acestui desert imi aduce in minte coat frumusesea si farmecul copiliriei mele Am citit de curind, in cartea The Royal Table, a Rod grod a fost una dintre cele mai dragi retete ale Reginei Alexandra a Marii Britanii (niscuti principest a Danemarcei, matusi a lui Granny) si cd se servea adesea la Palacul Buckingham, la dineele de dupa spec tacolele de teatru. Principesa Margareta a DanemarceiROD GROD MED FLODE (desert cu rubarba, coacaze rosii si smantana dulce) Ingrediente Putet folosi alturi de rubarb orice fructe de pidure (coacize negre, coacize rosii, zmeuri, cirese, cApsuni), dar eu prefer combinasia de rubarba si coacize rosii, fiinded este gustul copiliriei mele Mod de preparare Curagagi coacizele si indeparcagi crengusele si codigele. Spilayitijele de eubanbi, eiagicaperele si orice resturi de frunze (sunt nocive pentru organism). Taiagi rubarba in bucigi de 1 cm marime. Punegi rubarba intr-o cratigii mare si presiragi deasupra zahirul, apoi adiugati apa, care trebuie si acopere complet rubarba, Fierbeg la foc mic. Adauga, in continuare, coacizele rosii. Fierbegi la Foe mie timp de 10 minute, pana cind coacizcle sunt inmuiate bine, iar semingele ies din fruct. Rubarba trebuie si fe moale. Indepartati-o de pe foc. Strecuraji coacizele si rubarba. Masurati cantitatea de zeama rezultati si puneyi-o inapoi in crai adiugati zahar dupa gust, daci dori. Iner-un bol mic, punefi fecula de cartofi sau ami- donul de porumb cu apa rece, amestecayi repede pind cand obyinegi o comporitie omogen’, apoi adaugari-o peste zeama de rubarba si coacize, Punegi la foc pocrivic si amestecari incontinuy. Fierbeti 2-3 minute, pina cand comporiia devine un sirop gros si translucid. Reduceti focul la mie si conti- nnuagi fierberea, amestecind tot timpul, inci 5 minute, pind cind siropul devine mai gros, aun jeleu neintiit Indepartati-| de pe foc. ‘Turnagi siropul intr-un bol de sticla, presiragi puyin zahir deasupra, pentru a evita si se intirease se Ficease’, inainte de a-l introduce la frigider, pentru cfteva ore sau chiar pani a doua zi. 3, pe urma Liisayi sit Servire Servisi rece, in boluri mici. Se adaugi deasupra, dupa preferinga fieciruia, frigcd, smantand grasi sau simpla 232 M 24 TATA Rs Mihai nu este ceea ce s-ar putea numi un gurmand. Apreciaza discret felurile bune de man- care, dar prinzurile cu piringii mei sunt intordeauna scurte si simple. lar cina, cand este luata in familie, incepe la ora 18.30 si nu dureaza niciodata prea mule. Cele mai timpurii amintiri despre tatil meu sune din Anglia, acolo unde mi-am petrecut primi ani din viaya. Prezenta tatei ma face si ma simt ocrotita, a fost mereu fomul care s-a aflat intordeauna lang mine. In fiecare seari, inainte dea adormi, el venea si spuni, cu surorile mele si cu mine, ,Tatal Nostru* Regele nu are preferinte culinare prea multe, iar atunci cind ia masa, rareori il vei auzi facand aprecieri legate de bucate. Este insi un fin cunoscitor al artei caulinare si, atunci cind ceva ii atrage atengia, o spune in mod discret. nu au pistrat, de-a lungul vie} felul in care au facut-o buni i, tradiyia ospicalitigit , Regina Elena sau Principesa Margareta. Viaga petrecutitin exil, din loc in loc si din casa in casa, nu le-a permis asa ceva. Dupa 2001, alaturi de noi, Regele si Regina au inceput si primeasc’ musafiri la Palatul Elisabera si, uneori, la Sivarsin. De atunci, ei gusta, dupa de asteprare, bucuria de a fi garde, in casa si in fara lor. Amandoi paringii mei sunt indiferengi la salate si prefera legumele, carnea simplu preparata sau supele. Regina se lipseste bucuroasi de desert, in timp ce tatill meu prefer’ inghefata, mai ales cea cu caramel. Regele obisnuia si bea un pahar de Sangria la prinz, in anii petrecuti la Versoix. Atunci cind merge in vizita undeva, tata prefer un pahar de vin rosé dulee, ‘mama alege pusin vin rosu demisec: in timp ce ‘Taral meu a avut, de-a lungul anilor, citeva feluri de mincare pe care le-a pistrat printre favoritele lui. Una dintre reetele lui preferate este New York Cheesecake. Regeta are o poveste a ei in primul an la Universitatea din Edinburgh, ciiva studengi am fost invicagi la prinz de profesorul nostru principal, numit turer. Profesorul era un american si a considerat firesc si ne familiarizeze cu retetele tari ui La dese Cheesecake. La prima vedere, nu mi s-a parut mare am gustat pentru prima oari New York Jucru, Am prive prajitura cu suspiciune, dar, gustind-o, mi-am dat seama ca era unul dintre cele mai bune feluri mancate vreodati, Cand m-am intors la Versoix, in prima vacangi de studenci, am incercat si prepar priji- tura acasi, folosind sfaturile celor de la restaurantul din Edinburgh. I-am oferic tatei o felie, rugandu-I si-mi spuni daci e bund sau nu, Regele a ficut o mare des- coperire culinari: i-a placut atat de mult prijirura, incat a trebuit si i-o gitesc mereu si mereu, in acea vacanfi. ‘New York Cheesecake seamen cu pasca roméneasci cu brinzd, dar diferenta este i, la prijicura americana, brinza nu ¢ coapti odati cu aluatul, ci asezati deasupra, proaspiti. Acest lucra ii di 0 nota de prosperime si de lejeritate. Existd si o varianta de Cheesecake cu brinza coapta, dar aceasta imi place mai O alei prijicuri pe care tataa preferat-o mereu este spuma de ciocolaci. Mai onctuoasi ori mai spumoasi mai dulce ori mai concentrati in cacao, spuma de cioco- lata este un desert pe care il gisesti pe toate meridianele lumii, Varianta noastra de spuma de ciocolata este cea propusi de Eugenia, maestrul bucitar de la Palatul Elisabera26 PASTA CON PESTO Ingrediente Mod de preparare Pastele se fierb conform instructiunilor de pe pachet. Nu le fierberi decit atunci cdnd pesto este gata. Pastele trebuie servite imediat dup’ fierber regete. In Italia, exist obiceiul ca bucitarul si strige din bucatarie: la pasta e butata’. Asta inseamna ci pastele au fost puse in apa fierbinte si este semnul ca tofi mesenii si se ayeze repede pe scaunele lor de la masi si oricare dinere Si agtepte servirea felului. Pesto. intr-un mixer, puneri uleiul de masline, mugurii de pin, uscuroiul (dack dorigi si folosig) si mixayi-le. Adiugayi frunzele de busuioe in mixer, in manunchi -le cu mugurii de pin, usturoiul si uleiul. Va trebui si oprigi mixerul din cind in cand, pentru a impinge frurzele mai bine in amestec. Cand obyineti o pasta groasi si omogeni, scoateti din mixer, punesi incr-un vas si adugagi parmezanul! ras, amestecind cu o lingurd de lemn. Scurgeyi pastele, care trebuie si rimana destul de consistente, nu sfirimicioase, si adaugagi sosul pesto. Amestecati bine, Firi si sfirimagi pastel. Servire Pastele se servese din platouri mari, rorunde, pentru a etala ct mai bine frumusetea culorilor ingredientelor. Este bine ca atit platoul, cit si farfurille si fie bine ncalzite dinainte. Servigi cu parmezan alicur, finda unii vor prefera si presare parmezan pe paste. Pentru ‘ornare, se pot folosi citeva frunze proaspete de busuioc. Fiecare musalirtrebuie si se serveasci din plaroul cu paste. Este un fel de mancare ce nu poate veni de la bucatarie, direct servit in farfuri * Daca dorigi i pregatigisosul pesto dinainte si sil pastray la congelator, nu adignyi parmeranu, inde acesta na se ingheags bine. Adiugayi parmezanul dupa ce afi docongelat sosSPUMA DE CIOCOLATA Ingrediente Pentru 4 persoane 250 g de smantina dulce lichid 150 g de ciocolati amaruie 2oua 2 linguri de zahir Mod de preparare Separatialbusurile de gilbenusuti si puneti-le deoparte Amestecayi la bair-marie santana dulce cu cioco: lata. Cand ingredientele se topesc si devin om adugati gilbenusurile. Noua compozitie se fierbe timp de 1 minut (astfel in ju fie cruda) ‘olosigi mixerul Jul pentru ab impreuna cu zaharul renus doar cand Ficit usor i afi risturnaind permanene conginutul eu de lernn, Lsati la frigider timp Servire Turnagi in cupe si servigi de la frigider. Preferabil este nsi, ca servirea la masi a fiecarui oaspete si se faci din bolul mare de spumi de ciocolati. Se poate servi si cuNEw YORK CHEESECAKE Ingrediente Pentru 8-10 persoane Blatul: 300 g de biscuiti digestivi, sfirimari mirunt 50 g de zahir tos 80-95 g de unt topic 1 linguriga de scortigoara (optional) Umplutura: 1 plic de gelatina fir aroma 60 ml de apa rece 450 g de brinzi cremoasi, marca Philadelphia 100-150 g de zahar Mod de preparare Blatul: Far: igagi biseuigi iner-un robot de buciearie (alternativ, fi putegi pune intr-o pungit cu inchidere etansi si-i putesi sfirima cu 0 conservi de supa sau cu un suitor) Puneti intr-un castron mijlociu biscuitii sfiramati si ind zaharul, adaugind untul topit, si amestecati pin’ 1 praf de sare 200 g de smantina grasi 200 g de smantina dulce, pentru frigci Sosul care se toarna deasupra (afine insiropate), numit in englezi topping: 200 g de afine (daci nu avegi afine, puteyi pune zmeuri, piersici, capsuni sau alte fructe) 2 linguri de apa 100 g de zahar tos Pure dubla cantitatea de ingrediente pentru topping. ingredientele se omogenizeaz’ siformeazi o pastd. Dac dorigi, se poate adiuga pugin scortigoari, dupa gust. Ungeti cu unt o tava rotunda de tarté de 20-23 cm in diametru si puneti o folie de aluminiy, pentru ca aluatul si nu se lipeasca (se poate pune o hartie de copt, pentru a usura tlierea si scoacerea blatului din tava).Presafi bine pasta de biscuiti pe fundul si pe laturile avi (aproximativ 2,5 cm) folosind spatele unet linguri sau fundul unui pahar. Cat timp pregitiji umplucura, acoperitialuatul cu o folie de plastic si puneyi-lin Figi der, ca si se Hiceased Umplutura: Diluagi gelatina in apa rece, amestecagi se dizolva, Bategi brinza Philadelphia cu mixerul sau cu telul pani devine crema moale. Ja foc mic pin’ Adauga incet gelatina, amestecind pina ce compozitia devine omogena. Adaugayi zaharul si sarea si continuasi si amestecagi pana comporitia devine usoara si pufoast Tncr-un cascron curat, bateti smantana dulce pentru firigcd pind se incireste. Turnagi smancina grasi peste firigca obsinuti, apoi adiugayi incet amestecul de sman tana in compozigia cremoasi de Philadephia. Turnati totul peste blatul de biscuiti si uniformizayi suprafaga cremei, Puneti la frigider pana se intireste (minimum 4 ore sau, mai bine, peste noapte). Afinele cu sirop: Puneti intr-o tigaic la foc mediu si 100 gde zahir, pana cind zahirul se topeste i afinele se sf 6 treime din afine, cu dous linguri de cd amestecul fierbe, invartigitigaia, pentru a discribui uniform lichidul. Continu: si fierbegi la foc mediu, pind cind compozigia se ingeoagi si se trans- inee-un sitop mai inchegat. Strecurati siropul ati siropul sit se rceasca la temperatura camerei. Adaugasi, in ‘on, aruncayi afinele fierte si sirop, afinele crude rmase. Amestecati si punefi la frigider Servire Treceti cu sit indepa Mutagi usor prajicura pe platoul de servire (acesta trebuie si fe plar, fird borduri). Dae de copt, taierea si ridicarea se vor face mai usor. Turnati afinele reci si siropul peste Cheesecake si serviti rece. fnaint eta de jur-imprejurul prajiturit inainte agi marginea tiv ai folosic hartie diag prijieura, introduceyi cusicul in apa fierbinte Pe pagina aliturata: Principesa Margareta yi Regele Mihai34 MAMA ama mea s-a nascut in Franga,fic8 a unui pi francez sia unei principese daneze. Printre strimo- sii ei se numara multi care au purtat destinele Europei pe umerii lor, uni dintre ei eroi, iar cagiva consideragi sfing. Mama ne-a spus mereu ca iubeste orasul ei natal, Parisul, un loc in care ,trotuarele canta. Tor ea ne-a spus, noua, copiilor, ci viaga a tras-o de mineci i fara ei nu este cea in care sa niscut, ci alta, aflaci uundeva la estul Europei, un pamant numit Romania, sic intreaga ei viayi a gravitat in jurul acest g Mama a avut o viagi ca 0 pagina de roman: refugiaca la varsta de 16 ani, ia parte la razboi la 19 ani, invari si fie infirmiera militara, mecanic si gofer de ambu- Langa, conduce jeep-uri peste cimpuri minate, continua Viaga militari pana la sfirsicul rizboiului in Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg, Germania, pentru ca in 1945 sa primeasci decorayia francez’ «La Croix de Guerre» sisi fe avansati la gradul de locotenent. Apoi asteapti timp de patruzeci si patru de ani pentru a pune piciorul in gara al carei ume il poarta. Mama ne ducea sau ne aducea de la scoala, zi de pe fiecare dintre noi. Imi inchipui astaai, dupa trecerea anilor, de cit de mult’ ribdare trebuie si fl avut nevoie ipa ardtat intesc anii copiliriei mele din Anglia, cind piringii au inceput si lucreze la gridina lor de legume, precum si la mica lor gospodarie cu pisiti si animale domestice. Si-au castigar astfel existenga, pentru o vreme, Am spus mereu ci sora mea Elena si cu mine am crescut ints-o fermi de pisiti. Irina a venit mai tirziu, iar Sofia si Maria degraba in Elvetia. ‘Cand eram miei, pentru Elena si pentru mine, viaya de zi cu zi, mesele in familie erau simple si autentice. Aveam o parte din legume si fructe, casi ouale, in mica nnoastri ferma, Elena si cu mine ne duceam si culegem ouale din cuibar, iar senzasia aceea a oul caldus, cind il luam in man’, pentru a-l pune in cos, ‘nu 0 voi uita niciodaca. La fel, primavara, mama ne lua cu ea in padure, unde tiiam cu un cugie mic si ascugit ghioceii. Florile albe cu eulpinele mici, pline de sev, retezate de noi cu cugivul, imi rman si ascizi in minte, nesters. Mama nu a fost niciodata o pasionati a bucitit Cand eram copii, ea isi petrecea, insi, o bun’ parte d zilin jurul aragazului, gatind. Imi aduc aminte cu pli- cere despre iesrile in nacura, Ja picnic. Regina a fost 0 amatoare a meselor in aer liber. Cosurile ei pentru pic- nic erau alcatuite cu arti. Copii fiind, cram indrigostgi de aceste escapade in Danemarca, Italia sau Elvetia sidesigus, in Anglia Dupa ce ne-am mutat in Elveyia, viaga noase schimbat clipele libere, ‘mama ne invaa si pescuim in lacul Leman, Ne-a aritat cate secrecele pregitirii undigei, a cirligelor si momeli, dar si arta curigiii pestelui si pregitiri lui pe gratar. Regina a fost mereu o personalitate aurentici, in ciu- tare de spontan, de nou, de simplu, un om care a fugit mereu de convenienge. Mesele noastre, fie prinzuri tu petrecut copilitia mai proaspat, ructtva. In vacanye sausau cine simple, fie mese formale, cu multi invitagi se bucurau mereu de prezenga ei scanteietoare, plina de umor si spirit de observayic Regina a avut rar feluri de mancare preferate. A deve nit, cu anii, dimpotriva, foarte refinuri cu alimentele iar astizi putine sunt felurile de mancare pe care si le intr-adevacr. Ca si tatal meu, mama ocolit mereu phi salatele, care nu i-au spus mate lucru. A preferat min cAruri cu savoare, iar in vizitele lor in lume, din Africa pind in America, au descoperic gusturi si reete pe care le-au mancat apoi cu plicere. Unul dintre felurile pe care pirinyii mei Je-au pastrat ani de zile in meniul lor u descoperit in Corsica Mamei i-au plicut fructele de mare, mai ales atunci cand era in Danemarea. Nu i-au plicut prea mult man: carurile cu peste Regina nu a citit in viaga ei nici o reget de buciti- tie. A fost mereu un bucatar din instinct, iar rezulratele u fost, asadar, ,diferite*: uncori excelente, alteori nu preal De aceea, mi-a fost greu si pun in cartea mea de bucate vreo rereti a mamei. A trebuit si incercim rorul apoi si notim pe hartie ingredientele si modul de Pl ire a lor. Am decis, in final, si includ o singuri jguril Este vorba una de a cirei exactitare sunt despre zabaglione. Regina a fost intotdeauna un maestru in prepararea acestui delicios desert iar si astizi, in yederile de la Sivarsin, mai ales de rciun, mama este cea care pre teste zabaglio de Criciun, plum pudding. Plum pudding este un fel de cozonac cu multe fructe confiate, ficut cu zahir 2 garnituri la cradisionala pedjiturs nerafinat (melasi) si care se fierbe la bain-marie. Este navut-o intordeauna la Criciun, prijitura pe care noi Norocul nostra este ca nu se mananca decat o data pe an, fiinded este o bomba cu calorii. Traditional, in fami- lia noastra, plum pudding se serveste cu dou’ sosuri dulei. Unul mai cremos, numit brandy butter, pe care il rh. 4 mn . ZA af 4 gina Ana @ Roman prepar eu de obicei; si altul mai lichid, zabaglione, pe care il prepara mereu Regina. Mai de curand, Viorica, maestrul nostru bucitar de la Savarsin, a invaat si fact un zabaglione foarte bun 5ZABAGLIONE Ingrediente Mod de preparare Frecati cu mixerul gilbenusurile de ou impreuni cu zaharul pudrd, pind cind compozitia devine o crema alba si omogena. Punegi crema la bain-marie, amestecati usor circa 15 minute (apa nu trebuie si arbi). Comporitia devine sgroasd si cremoasd. Adaugati treprat vinul, amestecind intruna, pana cand compozifia devine omogeni si consistenti. Servire ‘Crema zabaglione se serveste cilduga. Dac vasul in care s-a pregitit este unul de cupru (de preferat), atunci se poate servi la masi in cupe, direct din vasul de cupru. Zabaglione se poate wutna peste panie ayezate iner-o cupa de ingheyat tort de fructe, biscuigi, o prijitura simpli etc. iycouuri de sam- au impreuni cu eat ee ca Taf OW Deng 7ELENA E si.cu mine suntem primele nascute in Famili, jar diferenta de 18 luni dintre noi ne-a ficut si fim ‘mere apropiate. Am crescut impreuni si am rimas legate una de alta, la toate varstele. Elena are o cleganti sun stl innascute. Este gene- roasi, amuzanti si sensibila. Amandoui avem amintiri dragi din copilérie, despre cei dintai ani petrecugi Anglia, Danemarca, Italia si Elvesia, cind paringii nostri incercau si giseasci un cimin adevarat in exilul inde- lungat pe care destinul il ezervase pentru ei. Sora mea a avut mereu simy matern, cu instinecul de a-i proteja pe ceilalgi. Ea sti si le ofere veselie celor din jurul ci, are o inima mare cit lumea, uneori prea mare pentru ca insigi Elena a calatorit mult, mai ales cand era adolescent silin tinerege. A petrecut luni de zile in India, a mers mult in Africa, Atatea cilatorii ficute in adolescent’ si la maturitate, ca si copiliria petrecuti in giri cu o viagit cultural puternici, precum Anglia, Elveria, Franga, Danemarca, Grecia, au format un simg pentru frumos, dublat de talencul siu natural pentru estetic. La inceputul vierii de familie, Elena, sotul ei Robi si Nicolae, singurul copil nascur la vemea aceea, au petrecut casiva ani in Sudan. Elena a cunoscut bine traditiile, cultura si, mai ales, arta culinari a locului. Experienga a fost unica: sora mea a tebuit si invege si fie inventiva si si combine in mod judicios ceea ce alimen- tele locale ii ofereau. Piata de acolo era plina de culoare si de diversitate exotica: fructe, legume, mirodenii si peste. Piringii nostri, Sofia, Maria si cu mine am mers in Sudan si am petrecut cu cofii Criciunul anului 1985. Elena a fost o gaz priceputa. Mic-dejunul era plin de fructe de sezon, precum curmale, banane mici, mango si papaya. Pentru pring, Elena evita carnea de capri si prefera pestele, aaturi de legume. Seara, inventivitatea Elenei depagea cadrul bucitariei africane si combina felurile italiene si spaniole cu ingredientele sudaneze. A fost un timp fericit petrecut impreun’, cu Criciunul Ia peste 30 de grade Celsius. Astizi, copiii Elenei, Nicolae si Elisabeta-K: au ajuns la maturitate, Ei au profesiile lor 5 igi poarch singuri de geija. Alituri de al doilea ei soy, Alexander, Elena calitoreste in timpul liber sisi imbogaeste ori- zontul cultural, din care diversitatea tradigilor si arca ospitalitapii fe parte. Elena si Alexander isi petrec destul de mult timp in Romania, la Bucuresti, Savarsin si Sinaia, dar si in res- tul piri. Elena apare in public sau in faga eamerelor de luat vederi cu grasie, cu elegangi gi farmec. Alexander x participat la realizarea diferitelor proiecte din cadrul .Viziunil pe 30 de ani pentru Romania® a Casei Regal. Alexander si Elena au un interes aparte fas de ospi- talitate si arta culinara. Ei sunt amandoi cunoscitori ai diverselor arome, gusturi si mirodenii specifice tuturor colturilor lumii, Bucataria italiana fi atrage in mod spe- cial prin simplitatea si prospeyimea gusturilor ci. Intre aticea feluri de maneare preferate a fost destul de greu de ales. M-am consultat cu Alexander si Elena, jar ei mi-au trimis «rei reyete pe care le-au considerat potrivite pentru carte: 0 delicioasa reyeti de paste cu sos de usturoi si anchois, o reper originala de miel la cuptor sin desert rar, jeleu de rubarba cu sampanie. 3940 PASTE CU SOS DE USTUROI Ingrediente $I ANCHOIS Mod de preparare Pastele se fierb al dente (adica si rimand putin tari, si nu fie sfirdmicioase, precum macaroanele) conform, instructiunilor de pe pachet. Intr-o tigaie, incalzigi uleiul de masline. Taiagi ustu- roiul in felii foarte fine §i prajigi-l in ulei pana cind devine usor maroniu si crocant. Scoateti usturoiul si punetil pe un prosop de hatte, de ulei. Pastrati uleiul din tigai ups ce ati ras coaja de la una dintre kimai, stoar- ceticle pe amindoua. Tncalzigi bine uleiul pastrat de la usturoi si adaugati bucatile de filé de anchois, Lasati si se prajeasc’ aproxi- mativ un minut. Apoi adiugayi ardeiul iute. Cac com- pozisia este inci fierbinte, addugasi zeama de lim dupa gust, si coaja de Limi, Pestele se va topi in ulei siva rezulta un sos bogat si consistent. Pe un platou mare special pentru paste, rotund sau oval, adiugagi sosul peste paste si amestecagi. Servire Serviti fiecare musafir din plaroul de paste. Farfuriile invitatilor trebuie si fie incilzite dinainte la cuptor. La fiecare porgie, adugasi pugin usturoi si pugin par- mezan ras, dup gust.TOCANA DE Ingrediente Pentru 6-8 persoane 900 g de carne de miel taiaca in buciqi mici 12 cepe mici de hasma 6 morcovi mici 2 tije de felina 2 fire de praz 5 citei de usturoi 1 ceapa mare 100 g de fin’ alba ulei de floarea-soarelui 2 litri de consommé preparat in casa (este de preferat sa folositi consommé ficut din oasele si resturile de carne de miel, avand grija si indepartagi, la fiert, spuma de deasupra) 2 pahare pline de vin Madeira (se poate inlocui cu Sherry, Porto sec sau vin Marsala) 1 lingurd de rozmarin 2 frunze de dafin sare si piper (dupa gust) IEL Mod de preparare Amestecagi fiina cu sarea si piperul. Treceri carnea prin fain condimentati si rumenifico céteva minute in ulei in tigaic, pana cand devine maronie pe toate partile. Rumenigi bucigile de carne in mai multe seri. La srs punei bucagile de carne intr-un ceaun cu pereti grosi. Tiiagi morcovii, tijele de felin, prazul si hasma in buciti de 3 cm, prijiti-le in ulei in tigaie pani devin moi si aurii, apoi adaugari-le peste carnca din ceaun, ‘Taiagi ceapa, prajit ulei pind se rumeneste, apoi acéiugai usturoiul sirozmarinul. Prijgi ined pugin, apoi turnati vinul Madeira si ,curiigati* tigaia, folosind o lingura de lemn pentru a strnge toate resturile cara- melizate. Turnafi conginutul tigiii in ceaunul cu carne. Adaugayi consommé-ul de miel si frunzele de dafin in ceaun. Flerberi pe aragaz, la foc foarte mic, timp de 3 ore. Cu cit focul este mai mic si timpul de Fierbere ‘mai mare, cu atit tocana va fi mai gustoasi Se poate pune sila cuptor, la 180° C, acoperit bine cu capacul, timp de 134-2 ore, Servire Pucegi servi tocana cu mamaliga sau galuste aromace cu salve, Mielul poate fi inlocuit cu caprioara, care este gi ea delicioasa gatitd astfel, dar cu vin de Porto $i salvie, in loc de Madeira si rozmarin.44 LEMON DRIZZLE CAKE Ingrediente (0 delicioasa prajitura cu lamaie) Mod de preparare incilviti dinainte cupcorul la 180° C. fncr-un bol, mixagi sau bategi cu telul uncul sizaharul pina devin o comporitic cremoasi si aproape alba. Incorporagi owile unul cite unul si amestecayi pana cand compozigia devine omogena. Adiugati coaja rast de la 0 Limaie galben’ si amestecati in continuare. Amestecayi fiina cu praful de cops si semingele de mac. Adaugati-le apoi peste compozitia de mai sus. Amestecati totul ca pe un alnat. ‘Taperayi cu hartie de copt o tavii de cozonac drepe- unghiulari, de 12 em lungime, si coaceyi compozia la 180° C, timp de 40 de minute. Incercagi in mijlocul aluatului cu o scobitoare si, daci scobitoarea iese curati, inseam ci prajitura este gata. Scoateyi-o din cuptor. In timp ce prijitura se coace, pregitit siropul. Intr-o cratigi mic, la foc mic, amestecagi apa, zaharul si zeama de la 2 Limi si flerbeyi timp de 5-10 minute. Imediat ce scoateyi prajitura din cuptor, ingepari-o cu o furculigi pe toati suprafaya si curnagi deasupra siropul. Acesta va fi absorbie de prajiturd. Este impor- tant ca prajitura si siropul si fie fierbingi. Lasati la rici. Cand s-aricit, scoateti prajieura din tava. Servire Acest desert este ideal pentru a fi servic la ceai. Puteri servi alicuri purind smantand dulce (batuta usor) sau orice fel de fructe de pidure ro:RUBARBA CU JELEU DE $AMPANIE Ingrediente Mod de preparare Rubarba: Curigagi tijele de rubarba si ajele, daci este mai putin frageda. Aruncati la rubarba (nu sunt bune de mancat). Intr-o oal puneti la fiert apa si 8-9 linguri de zahir. Cand da in clocot, adaugati rubarba, feliile de Limaie si lisagi 2 minute, cit si nu se sfirime rubarba, Strecuragi rubarba si puneyi-o deoparte. Daca siropul rezultat nu este de culoare ror, adaugati 100 g de zmeura, fierbeti-I 5 minute si strecurati- din Jeleul: Dizolvati gelatina in pugina apa rece (urmi- tigi instrucziunile de pe pachet). Incilziqi 1/3 din sampanie cu 3-5 linguri de zahar (in functie de tipul de sampanie — sec sau dulce) pana devine fierbinte, apoi adiugasi gelatina dizolvata in apa si amestecagi pind se dizolva complet. Indepirtayi de pe foc. Adiugati restul sampanici si isagi amestecul si se riceasca, dar nu si se intireasc’, Servire Puneti o jumatate din cantitatea de rubarba in 6 pahare de vin, Acoperiti cu o jumatate din gelatina, pana cind paharul este plin pe jumitate. Puneti paharele in frigider pana se intareste gelatina. P§scrafi cealalta jumatate din jelew intr-un loc cald si nul Lisagi si se intaeasci. Cand jeleul din frigider s-a incarit, adiugagi restul de rubarba cu cateva fisii fine de coaja de lamaie si acoperiti cu compozitia de jeleu rimasd. Lisati si se in- tireasca bine. Servigi cu fiigca gi cu biscuigi shortbread. Aceasta a fost una dintre reqetele favorite ale bunicti lui Alexander. Cel mai bine se prepari primivara, cind rubarba are culoarea ro7. 7#z8 rina a fost, de mic copil, 0 Este 0 mare roare de animale gia fiecare clipa din viaga ei acolo unde eau plante, viet, Jumina, caldura si viaga naturala. Inurovertita si visitoare, fragilé, dar puternici in acelasi timp, Irina este un om cx simul dreptigi ‘bil, punind capit astel oricirei ,drame” sau neingelegeri care ar fi putut si ne dea tircoale. Cand eram mici, mergeam adesea la Atena sau la Tatoi, mai ales cu ocazia sirbicorilor de Paste. Sora mea era in mod special fericiti si fie in gridina de la revervati gi timid, ea putea si rid ied Tatoi. Pe Irina a fascinat-o, in copilirie, Regele Pavlos, fratele bunicii noastre, Regina Elena. Irina, mici, deli cata si blond’, se plimba in spacele unchiului ,Palo* (asa cum fi spuneam cu tofii), cu mainile la spate, incercand si-i imite mersul. Era incredibil contrascul dincre birbacul foarte inale i puternic si feriga pli- pinda din spatele lui, imbricata cu o rochie albi, ca 0 xind, potrivindu-si pasii dupa ai lui Modestia si discresia completeazi aura de bunitate a Trinei. De mici a ingrjic pisiile nite pe care le gisea in gridina, pisicile abandonate la marginea dramului, Pe pagina alitratae Pincipesele Margareta, Irina fi Bena siavea griji de cdinii piringilor, atunci cand ei plecau de acasi pentru citeva zile. De-a lungul anilor, copil apoi adolescent’, Irina a adunat in jurul ei cobai, ham- steri, pasiri exorice, festoase sau pesti. A ales si tri aproape toati viata ei, la 0 ferma. Sora mea le-a trans- iis copiilor ei, Mihai si Angelica, pasiunea ei pentru animale, pasiune pe care o impirtaseste cu sogul ci, John Wesley Walker. Dar, dintre toate animalele piman- uh i, pasiunea ei cea mai mare este pentru cai Impreund cu John, Irina are astizi o fermi in care reste animale. Are cai, de care este foarte mandra, dar toate celelalte animale pe care le gisesti, in mod it, iner-o ferma. Irina a iubit intotdeauna cainii, la fel ca fiecare dintre noi. Irina este diferiti de Elena si de mine, prin aceea ca nu este un om prea gurmand, Irina si John au rispuns imediat cererii mele pri rejetele din carte. Mi-a trimis trei regete inci din prima 2i, Fireste, dupa ataia ani petrecugi in America, pre- feringele Trine’ si ale lui John sunt puternic influengate de cultura de dincolo de Atlantic. Ei mi-au trimis o salatd originals cu piine de porumb, o varianti de maneare mexicana chilli con carne si un fel delicios cu pui, orez si ciuperci. 49CHILLI CON CARNE (fasole cu carne tocata si ardei iute) Ingrediente Mod de preparare Daca nu folositi conserve, spilai intr-un castron si acoperit: se inmoaie peste noapte. Puneti fasolea i in api proaspita, astfel incit boabele solea, apoi puneyi-o cu apa rece, fie complet acoperite. Punefi capacul si Lisayi la flert la foc mic timp de | ori, pani cind se inmoaie. Apoi scurgeti apa. Se adaugi sare dupa gust. Daca folositi fasole rosie din conserva, scoatey faso- Ica, spilai-o intr-o strecuricoare mare, apoi scurgeti-o de apa si puneyi-o deoparte. Intr-o tigaie mare cu ulei, cali ceapa si carnca tocati pina cind devin maronii, Adaugatifasolea,rosile, ardeti sia la foc mic aproximativ 1 ori, adaugind pusing api, din cind in cind, ca si nu se prinda, Amestecati frecvent, pani cind compoziria capati consistenta unui sos gros, Servire Se serveste ferbinte ise poate orna cu frunze de ore- gino proaspit.SALATA CU PAIN DE PORUMB SI ARDEI IUTE Ingrediente Pentru 6 persoane Sosul: P4inea de porumb: 180 g de maionezd 80 g de find alba de gra eee nee 60 g de mila amestec de mirodenii (ce o linguri de 40 g de zahir tos patrunjel uscat, pesmet de biscuigi siray, inte tlle praf de ceapa uscata, de usturoi, de Loutdente mérar uscat si un varf de cugic de piper) 25 ml de ulei de floarea-soarelui Salata: lou 225 g de fasole rosie, clita si scursi 40 ml de lapre 225 g de porumb din conserva, scurs 10 g de unc 1 rosie mijlocie taiata 125 g de ardei iuti verzi din borcan ¥ de ardei gras verde, ciiat 1 linguri de chimen mécinat 2 fire de ceap’ verde taiate mirunt 1 lingura de oregano uscat 5 felii de sunca (bacon) prijite | lingura de salvie macinara 120 g de branzi Cheddar rasi Mod de preparare Painea de porumb: incalziti dinainte cuptorul la Apoi adaugagi oul si laptele si famantagi aluatul 200° C. Amestecati bine fiina, malaiul, zahirul, praful pana devine omogen. Puneti in aluatul de paine de de copr si sarea, apoi adaugayi uleiul siamestecati pind porumb ardeii iugi, chimenul, oregano si salvia. obyinesi o compozifie consistenta, dar care si nu abi Intindegi aluatul obginut intr-un vas pirat de Jena, cocoloase. cu laura de 20 em, uns cu unt.PUI CONTINENTAL Ingrediente Pentru 6 persoane 6 pulpe de pu 450 ml de supi-cremé de ciuperci, pregatitd in casi 200 g de ciuperci de Paris proaspete sau la cutie, taiate felii (sunt ciupercile “obisnuite, albe, rotunde, care se gisesc la supermarket) 500 g de orez integral (maroniu) sare, dupi gust Mod de preparare Fierbeyi orezul, urmirind instrucgiunile de pe pachet, astfal incit si rimana pugin tare. Turnagi orezul fier si scurs de apa intr-un vas mare de Jena. Incalzigi dinainte cuprorul la 175° C. Punegi pulpele de pui crude si presirate cu sare deasupra orezului. Tarnayi supa-crema de ciuperci peste adaugati ciupercile taiate felii si puneyi la cuptor la C, timp de 1 or’ si jumatate. Servire Se serveste in farfurii incalzite in cuptor, cu pugin praf de ardei iute (chilli) deasupra, Regeta aparsine lui John Wesley Walker, soul Irinei Este unul dincre felurile favorite de mancare ale lor. 3SOFIA 1 patrulea copil in familie, Sofia a avut parte de o fectiune speciala a mame sitatalui meu, precum si de grija si iubirea surorilor ei mai mari, Elena si cu mine. Princesse Soleil" si Sophie sourire* de citre prietenii pirinylor nostri, Rebeti,ralen- {ati si creativa, eaa fost, cind era copil, pusin baieyoasi. Cu paral cdiar scurt, foarte vesela, mergea cu bicicleta ‘cu o vitezi ameritoare. Colectiona scoiei, brelocuri de cchei, pietricele de pe plajele vacangelor noastre sia dec Ja virsta de sase ani, ci va deveni arheolog. ‘Adolescenta, Sofia a ,tranzactionae” bicicleta pentru Sofia a fost supranumi o motoreta Suzuki. Creativitatea ei s-a relevat in cele mai diferite domeniis a inceput si scrie povesti pentru copii si si le ilustreze uimitor de bine, La maturitate, Sofia a dezvoltat o dexteritate aparte pentru toate treburile casei, peneru viaga de familie, penteu decoragiuni incerioare. Colectile sale de pe etajere au inclus obiecte de art, cy, frumoase stile rare de parfum, Sofia a devenit infirmicr’ pentru ciiva ani, apoi a stucia arta grafic a sers cir sia expus propriile tablouri in diferite piri, Caracterizatat printr-o adevarata sete de viagd, ea a trait mereu intens. A incercat mereu si-i depaseasc’ limite, si fe adevirata cu ea insisi, cu orice pret Sofia a fost mereu o finga inceligenta si intr-o per- manenti ciutare. Energia creatoare si inteligenga i-au caracterizat comportamentul si felul in care s-a legat de oameni. A exersat cu pasiune arta, iar din tinereyea ei au rimas, precum au ramas de la Regina, o serie de tablouri foarte Frumoase Sora mea este un om bine organizat. Acum doudzeci de ani, firi ea nu as fi putut pune bazele Secretariatului Regal de la Verso tatea Familiei Regale atunci, in primi ani dupa 1989. Tor ea a fost de un mare ajutor la inceputurile Fundagi Sofia a fost de neinlocuit in activi- Principesa Margareta a Romniei. In fine, Sofia a fost cea care ne-a ajutat, pe Radu si pe mine, in lunile pregatitoare ale nuntii noastre, in 1996. De fapt, Sofia 2 fost, incr-adevar, cea care ne-a organizat ceremonia cisicoriei religioase in mod exemplar Sofia a stat mult in Statele Unite, apoi s-a stabil in Franga. Aici, in ultimii zece ani, s-a dedicat cu toata fora si energia edu: Dela Sofia si Elisabeta am primit reetele cele mai dragi Jor. Sune bucuroasi si adaug in carte feluri origi i gi ereste savuroase, precum salata de andive, linguini cu cochilii Saint-Jacques si ghimbir, iar ca desert o prajiturs cu jaurt, pentru copii, special de la Elisabera. in fine, din Junga ei sedere in SUA, Sofia a ales si-mi trimitd o carci de dovleac, pumpkin flan, despre care imi spune ci este ireristibili38 SALATA DE ANDIVE Ingrediente Aceasti refeti este doar pentru 4 persoane Salata: 8 andive proaspete, mici 2 mere verzi curigate de coaja si tiiate marunt 16 miezuri de nucd 160 g de cascaval Edam (sau Mild Cheddar) sau alt cascaval 1 lingura de zeama de limaie galbeni Sosul de miere si mugtar: 2 linguri de ulei de masline presat la rece (extravirgin) 1 lingura de quark sau brinzi alba de vaci (moale). Se poate folosi si smantin’, daci nu avegi o brinzi foarte moale. 1 lingura de miere de albine (pentru savoare, puteti folosi miere de salcim) 1 lingura de mustar Mod de preparare si mirunt andivele. Spilayi, curiqagi apoi stropigi-l cu zeama de Limai ccascavalul cubuleye. Rupefi miezul de nuci in bucigi mici. Punesi cocul intr-un bol mare, care este -vasul din care vei servi. Puneti iner-un alt bol uleiul de misline, quaskeul, mustarul si mierea de albine. Amestecati. Adauugati sosul peste salata. Serviti imediat. Servire Puteti presira putin curry deasupra si citeva frunze de coriandru sau pitrunjel proaspit. Daci este necesar, putetisubsia sosul cu doua linguri de apa.LINGUINI CU GHIMBIR $I SCOICI SAINT-JACQUES Ingrediente Mod de preparare Incr-o oali, fierbeti pastele in apa cu sare, pina devin al dente (un pic tat) Cat timp se fetb pastele, luayi o cratita, de preferings un wok sau o tigaie adanca, in care puneyi 400 ml de api io Tingurigi de sos de soia, apoi aduceti la tem- peratura de flerbere, Adaugati scocile Saint-Jacques Fira cochilii in apa arta si acoperiti cu un capac, reducind la foc mic. Dupa 2 minute, adaugagi o lingurixa de boabe de coriandru micinat si amestecati bine. Dupa alte 2 minute, adaugasi 4 lingurige de ghimbir macinat siamestecati bine, Acoperigisilisagi inca 1-2 minute la foc mic, pina cind scoicile sunt gata (nu trebuie fierte prea mult). Indepirtati wok-ul de pe foc si Hisagicapacul pe wok, astfel incat lichidul si nu se evapore. Tiiag usturoiul si, inr-o alta tigaie, prijgi-l in ulei de masline pani cind devine rumenit, apoi puneyi-l deoparte. Adiugayi linguini in wok, peste scoici. Amestecati bine si puneq intr-un vas rorund sau oval pentru paste. Servire Incalzigi dinainte farfuriile in cuptor si servigi pastele in ele. Ornayi pastele cu usturoiul crocane si frunze proaspere de coriandru, apot serviti. Nu uitati: pastele lise servese musafirilor la masa, direct din platoul mare. oro PRAJITURA DE IAURT (desert bun pentru copii) Ingrediente Simplitatea acestei rerete const in faprul ci nu aveti nevoie de nici o misura sau cantar. Folosigi pentru in- grediente doar paharul de plastic de la iaurtul din reteti. Mod de preparare incalziyi dinainte cupcorul la 180° C. Prajitura: Punefi iaurtul intr-un castron. Adaugati, perind, uleiul sizahirul, apo’ amestecayi cu un tel. Adiu- gati oul si amestecagi. Adaugati fiina si continuati si amestecati cu telul pind devine omogeni compozitia. Adaugati la urma praful de cope si amestecagi bine. Imbracagio ravi de cuptor rotund, cu fundul dera- sabil, si ungesi-o cu ulei. Punegi comporitia in tava si coaceti imp de 40-45 de minute, la 180° C. indca pot fi diferente de la un cuptor Ia altul, verificagi prijitura dupa 35 de minute. Incercai cen- trul prijiturii cu 0 scobitoare. Dack 0 scoateti curata, fnseamna ci prajitura este gata, Acesta rejetd poate fi transforma de ciocolata*. Pur si simplu, adugayi o jumatate de pahar de plastic de la iaurt cu pudri de cacao, dupa ce afi pus uleiul, apoi continuagi exact accleasi etape. Regeta si timpii de coacere raman aceiasi. Glazura de ciocolata: Intr-o oala mica, dizolvagi praful de cacao in 80 ml de api, la foc mic. Indepartai de pe foc. ‘Amestecayi bine sosul de cacao si area, continuay si amestecati si adauugayi vanlia si lapeele 11-0 pr “Ta loc de cocoa, prjieura msi poate ficuiadugind orice fel se fruct(piuré de banane, mere fine cipsuni et) vale limi,PUMPKIN FLAN (prajitura de dovleac) Ingrediente Mod de preparare Incalzigi dinainte cuptorul la 180° C. Punegi 500 g de miex de dovleac proaspar ints-o cratiga. Adaugati apa cit sit acoperiti cuburile de miez de dovleac si pusind sare, Fierbeyi timp de 15 minute. Dupa ce dovleacul a fiert, indepartati oala de pe foc, scurgeti apa si sfirimayi cu o furculigi miezul de dov- leac, ficindu-l ca un piuré Tntr-un castron, bateti bine ouile, zahirul, scorgi- soara, nucyoara si laptele sau smantina, Adaugagi piureul de dovleac si amestecagi Ungeti cu unt 0 forma rotunda de copt cu pereti detasahili, cu diametrul de 26 em, Introduceri compo- zitia si puneti la cuptor timp de aproximativ 40 de minute la 180°C. Patefi verifica daca prajirura este gata introducand ‘un cuyitas in mijloc. Daci acesta iese curat, inseamna i prajicara este coapt’. Scoateti-o din cuptor si lisay-o si se raceasca la temperatura camerei. Servire Prajicura poate i servi caldi sau rece. Este un desert foarte bun penteu iarnd. Putegi adauga la ea frige’ PRM ce MARIA Mit nena fal dar a tne cine noi. Venita pe lume la cincisprezece ani distanga de mine, ea a fost mereu mai mule decat o sori pentru mine. Piringi si noi, surorile,o strigim Mia. Am avut intordeauna un fel de instinct de a 0 apira pe Mia, de 0 ocroti, Mai ales c& este primul copil pe care am botezat. Plecati de acasi foarte tani, inainte de a implini 20 de ani, Mia a locuit aproape toata viaga ei in Statele Unite ale Americii, cistigindu-si existenta de una sin- uri. A locuit mulfi ani la New York, apoi s in statul New Mexico. stal Mia a fost generoasi inci din copilirie, cand isi impiryea mereu ciocolata sau juciriile cu ceilati copii. Frumoasa si voluncara, originala in felul de a vedea lucrusile, ea poate aduce vescia in orice fel de adunare, {in mijlocul famil sau al prietenilor. Sora mea este curajoasi si are o permanenti do: dea deveni mai bun’, de a nu se mulgumi cu ceea ce este sau cu ceea ce are. Cand s-a nascur, -na si cu mine eram fascinate de acest bebelus adorabil si minuscul. Elena a ficut atunci un fel de ucenicie pentru viaga ei de mama de mai tirziu, Amindow’ ne disputam privilegiul si datoria de a0 hrini pe Mia, de a-i face baia de sear’, de a o legina, iar mai tirziu de a citi, impreund cu ea, rugiciunile de sear’, povestile eu feri-frumosi si zine. Sora mea cea mai mici are o mare tandrege pentru copii si s-a dedicat cresterii si educarii copiilor multi ani, la inceputul vieyi ei la New York. Mai tirziu, Mia a capatac un viu interes pentru salvarea si ocrotirea ani- malelor, mai ales a cdinilor si pisicilor. In Statele Unite, aceasta activitate are o mare rispandire si face parte din cultura civicd a garii, Mia a adoprat in mai multe induri animale abandonate sau bolnave gi le-a ajutat Si-gi giseasci stapin si cimin. Mia are o aseminare fizici, mai ales in trasiturile chipului, cu Regina Maria, De asemenea, tot ca Regina Maria, are o anume maretie nacucala in yinura ei. Viaga ei in SUA nu a fost de natura si-iaccentueze legaturile naturale cu. regalitatea, Ea a trait, cea mai mare parte 2 Viti, in mijlocul unor colegi i prieteni care nu cunoy- teau prea bine sensul istoric sau cultural al institugiei regale europene. De curind, Maria a reusit 0 performangi grozavi, de care suntem cu togii mandri. Ca mul dintre cei care locuiesc in SUA, Mia a avut probleme de greutate. Se stie c& mancarea in America suferi din cauza conti- nutului ei nesinatos de calorii yi substange artificiale, Ei bine, dupa un efort de voing’ iesic din comun, Mia a astiai o silueta de invidiat. Merina familiei mi-a trimis o rejetd simpli, mai ddegraba potriviti cu prinzurile de duminica din comu- nitagile americane, cu gritar si legume proaspete. Este tun sos de mango si rodii cu somon la cuptor. reusit si dobandeasSOS DE MANGO $I RODII CU SOMON LA CUPTOR Ingrediente Pentru 4 persoane Sosul: 1 fruct de mango, curagat si taiat ‘in cubulege de 1 cm 25 g de seminte proaspere de rodie coada de la 1 fir de ceapa verde, tiiata mirunt 1 lingura de coacize uscate 2 linguri de coriandru proaspit, micinat 1 linguri de zeama de la 1 liméie verde (lime), proaspat stoarsa 1 Hingurigé de ardei iugi tocagi (sau mai mult, dupa gust) Mod de preparare Indepartati coaja si simburele fructului de mango (este Li) si incercagi si cdiagi miczul in cubulefe cat mai aproapiace ca dimensiuni Amestecati cuburile de mango, semingele de rodie, ceapa verde si coacizele intr-un castron mijlociu. ine coriandrul, zeama de limaie verde, relul de usturoi pisat, sarea si piperul © operariune 1 cael de usturoi pisat sare si piper proaspat macinat, dupa gust Somonul: 4 bucagi de filé de somon, de grosime egal (aproximativ 200 g fiecare) 1 Kimaie verde tiiatd in 8 bucigi, pentru ornare 4 lingurige de ulei 2 lingurige de coriandru macinat 2 linguri de zeama proaspata de Limaie verde 2 clei de usturoi pisagi 4 foi de salata verde sare si piper, dupa gust incr-un bol mic. Adiugayi peste compozitia cu mango Sosul va fi ginut 0 zi frigider. Semingele dau o savoare dulce-acrisoara cremei de mango si culoarea este fantastic’. Daci nu se gisesc seminge de rodic, pentru culoare adiugayi 2 linguri de ceapa rosie tiara marunt.Pentru somon, incilzigi dinainte cuprorul la 260° C. Intr-un bol mic, amestecati bine coriandeul, zeama de lamaie verde, cigeii de usturoi pisay, sarea si piperul. Din amescecul obyinuc, luayi cite o linguriga cu varf si ungeti fiecare dintre cele 4 felii de somon. Scoateyi tava din cuptor si aseragi pe ea o foaie de ha 6 folie de aluminiu, Asezati somonul pe foaie, cu partea cu piele in jos. Coaceti la 260° C. In funetie de preferinye, lasagi somonul timp de 11 minute pentru a fi usor patruns, iar daca dorigi si fie bine patruns, lisagi 13 minute, Cope la 11 minute, somonul ar tebui si fie ca un bureteatunci cand este apfisar cu degetul pe partea cea mai groasi, iar la 13 minute carnea trebuie si fie Ferma atunci cand este apisati la fel ie de gitit sau Scoateti sosul de mango din frigider si lisagi-l si ajungi la temperatura camerei. Pune cite 0 frunza mare de orice fel de salata verde pe fiecare dintre cele 4 fafuri, Adugayisosul de mango peste frunza de saat, impirgi in mod egal intre cele 4 farfurii. Servire Cand somonul este copt, lasagi-] si se riceasc’ putin, pentru ci trebuie servic caldus, si nu fierbinte, Punegi cate 0 bucata de somon pe fiecare farfurie, apoi ornati fiecare farfurie cu cite 2 felii de lamaie verde. Puceq servi sosul de mango si cu tortilla chips70 PRINCIPELE AMEDEO DE SAVOIA, DUCE DE AOSTA cunoastem de mici copii. Bunica mea a fost sora mamei lui, Principesa Irina a Greciei, Ducesi de Aosta. In Famili, il numims eu togii Deo. El este aproape ca un frate pentru mine. La Vila Sparta, Ducesa de Aosta, mama lui, si el erau mereu prezengi. De altfel, ci locuiau foarte aproape de Amama si noi mergeam adesea in casa lor, Vila San Domenico. Am ficut © mulgime de nazbatii impreuni, iar tata ne filma uncori cu aparatul lui cu film de 8 mm. Unele dintre imagini sunt astizi transferate de noi pe DVD, asa c absenjei sunetului, ne amuzim copios si le revedem. Am fost prezenti la nunta lui Deo cu Silvia in Sicilia, in martie 1987. A fost o experienga si ma aflu la Palermo, in mijlocul unei culcuri atit de originale si de bogate, intr-un loc de o unica frumusere nacurali. Cisitoria lor a fost un eveniment intim, deci cu atic mai special pentru mine si ma numar printre invitagi Acest lucru arati ci legitura noastra a dainuit in timp. Deo a fost intotdeauna un spirit liber, inteligent, _generos si cu simy al umorului. De asemenea, el este 0 gizda ospitaliera. La proprietatea sa din Il Borro, cand eram adolescenta si mai tarziu, la maturitate, am petrecut multe siptimani. Il Borro a fost ca un fel de a doua casi pentru mine; aveam chiar o cisuga a mea, inchiriacd in satul regal, impreuni cu alyi buni pricteni in ciuda ai mei si rude. II Borro a fost 0 vestita proprietate a familiei de Aosta, de un mare pitoresc, un adevirat paradis pe pmant. Pe proprietare erau culturi de tutun, vigi-de-vie, cereale, erau cai, o mica gradina zoologica, © crescitorie si dresaj de caini, un patrimoniu arhi- tectural medieval exceptional si un mate porential turistic, Din picate, locul nu mai aparyine familiei de Aosta, dar a fost bine restaurat si dezvolcat de familia Ferragamo. Cand Amama a murit, la Lausanne, in anul 1982, Amedeo a venic sia stat tor timpul alituri de noi, aju- tinducne si trecem cu bine peste acele momente atit de dificile. La nunta noastri, din septembrie 1996, de la Lausanne, Deo, alituri de Regele Constantin si de Principele Alexandru al Serbiei, a fost unul dintre »purtitorii de coroana", o tradigie ortodoxi la nungile regale. ‘Acum, la macuritate, ne bucurim mereu si ne re- vedem, alituri de Silvia, Ducesa de Aosta, sofia lui. Ei vin la diferitele ocazii care ne reunesc, in familie, in Europa, iar la Nunta de Diamant a paringilor mei au venit chiar la Bucuresti. Au admirat Castelul Peles i Castelul Peligor si au fost fericiti sine ereac’ pragul, Ia Palacul Elisabera De fiecare dari cind ne vedem, ne amuzim cu tot felul de aminciti din copitaria si tinerejea noastra. Ca si verii nostri din Grecia, Deo si Silvia sunt oameni cu 0 mare plicere de a tri si cu un dezvolta sim al Famili Mi-am adus aminte de 0 multime de bunacigi gustate, de-a lungul anilor, la Il Borzo. A fost greu si aleg printre acatea incercari culinare, mai ales ci multe7 CENCI CU CREMA DE MASCARPONE (desert asemanator cu minciunelele romanesti) Ingrediente Pentru 4-6 persoane Cenciz 300 g de fain 50 g de zahar 40 g de unt topic 2oua 50 ml de Vinsanto, rom sau brandy coaja rasi de la 1 portocali sau 1 Limaie galbeni 1 praf de sate 500 ml de ulei pentru prijire 100 g de zahar pudra Mod de preparare Cenei: Amestecati bine faina, ouile, zahirul, uncul de portocala sau de limaie si un praf de sare. Frémantati aluatul timp de 10 minute, pana obsinegi un amestec omogen, apoi lisaq-I si stea intr-un bol pe care-I acoperigi cu folie de plastic si-l puneti la congelator timp deo juma- tate de ora. topit, lichiorul, o linguriga de coaja ‘Crema de Mascarpone: 45 g de zahar tos (3 linguri) lou 1 gilbenus 250 g de Mascarpone la temperatura camerei 120 ml de smancana dulce (rece), ficura frisca in casi 2 linguri de vin Marsala sau Lacrima lui Ovidiu 30-40 g de ciocolati neagra (Linde sau alti marci buna) Peo suprafayi de lucru, presirayi un strat fin de fain indeyi aluatul intr-un strat foarte, foarte subyire. de 10 cm lungime si 1-2 em layime. in igaie mare, incalziti ulei pentru prajit, folo- sind suficient ulei pentru a acoperi bucigile de aluat, cit timp se prijesc. Cenci se fac imediat, se umfla,se risucesc si devin maroniu-aurii la culoare. Menginegi temperatura uleiului constanca la 180° C, ea si prajgi de. Incepei cu 0 bucati de cenci, asigu cenci fara rindu-vi ci nu se prijeste prea repede, altfel interiorul we neficut si moale, Nu puneyi prea multi cenci deodati in tigaie, deoarece se vor lipi unii de alsi Cand sunt gata, Lisagi-i si se riceasca pe o farfurie, pe servetele de hartie care si absoarba excesul de ulei (Crema de Mascarpone: Puneyi 3 linguri de zahir, 1 ou si gilbenusul intr-un bol si batesi cu un mixer electric, pind ce compozitia devine cremoasa si moale. Adaugati 250 g de Mascarpone peste compozitie si bateti usor, pina obrineyi o pastt omogend. Adiugati bine. vin Marsala sau Lacrima lui Ovidiu si amestec i Incr-un bol separat, bateyi 120 g de smancina pentru frised pani cand devine 0 spuma tare, apoi adiugasi-o peste comporitia de Mascarpone Paneti apoi rotul intr-un bol mai mare sau in boluri separate de servire gi Lisati-le la frigider timp de 1 or Servire Presirayi zaharul pudra peste cenci. Presirayi ciocolara neagra rasii deasupra cremei de Mascarpone. Serviti impreuna cenci cu crema de Mascarpone.@ M “ 74 CHARLES, PRINCIPE DE WALES hares este, in mod sigur, unul dintre oamenii pentru seam cea mai mare afecyiune si intalnit adesea in copilirie si apoi toata viaga noastra am fost apropiagi, la fiecare varsta, chiar si atunci cand programul de zi igiduia si ne vedem prea des. Principele de Wales este genul de personalitate cu con- stangi si profunzime, pe care il regisesti mereu asa cum. Iai lasat, egal cu sine si atasat valorilor in care crede. Imi aduc aminte despre vizitele la castelu! Balmoral, unde ne jucam de-a cowboy impreund cu sora lui, Anne, icu sora mea, Elena. Suntem toi patru apropiati ca virsti. Desi anii aceia au trecut de mult, jocurile mi-au rimas in minte eu prospeyime. Regina Elisabeta si Principele Charles au un puternic simg al familiei si intordeauna, oricit de ocupagi ar fi, gisesc un moment pentru intilnirile noastre. Niciodatat usa lor nu a fost inchisi pentru piringii mei, pentru Radu si pentru mine sau penru Fle unul dintre motivele pentru care admirayia si afectiunea mea pentru ei va rimane vesnici. Charles este o personalitate plina de farmee. Este, fn viaya de coate zilele, un om eu mult glamour, lucru jin picate, nu tree inteligenti si o erudite rare. Totodacd, are un um si o caldura sufleteasca, o timiditate si, in acclasi timp, © robustere dificil de descris. Este un om care crede cu atasament in valorile lui si care a dovedit, in peste patruzeci de ani de viaxa public’, dragostea si simgul datoriei fara de familia si imiragie. Neam sora mea. Este care, rordeauna ecranul. Ate 0 2 lui, ca si pentru intregul ‘ommonwealth, pe care pusina lume il cunoaste asa cum il cunoaste el Principele de Wales este un vizionar, dupa parerea mea, Cand privesti cit de actuale si de valoroase sunt ascizi inigiativele lui privind medicina alternativa, ecologia, arhitectura si viata comunitard, iti dai seama de viziunea pe care el a avut-o atunci cand, cu treizeci de ani in urma, nimeni nu vorbea despre aceste lucruti. Charles a avur mereu o afecfiune pentru Romania, El este cel care a atras atengia Europei si lumii intregi privitor la distrugerea satelor roménest sia patrimoniu- lui cultural, in anii 80. A fost mereu alituri de Regele Mihai si La susyinue public, chiar si atunci cind poli ticienii eran ostili sau indiferengi De-a lungul anilor, mai intai singura, apoi impreund cu Radu, i-am apreciat din ce in ce mai mult calitigile siactiunile. Fla dezvoltar, in beneficiul fundatiilor lui caritabile, \treagi, vasta intreprindere economica si ecologic, «ind pe piaga britanic’ si, acum, europeana produse dintre cele mai diverse si mai gustoase. Charles, din now Virionar, a fost unul dintre fondatorii migcirii mondiale de promovare a alimentatiei ecologice. Charles are felurile lui de mancare, pe care le pis- «reazi, le iubeste si cirora le este devorat feluri care nu lipsese niciodari de la masa h preparace cu legume si ingrediente ecologice. Tn ocaziile in care lum cina cu el in Romania, nici- oodaci nu lipseste orceul eremos, cu ciuperei si mirod pe care il savurim, alicuri de el. De asemenea, mereu int anumitegustd un fel de ciulama cu oui fierte intregi, delicioasi, intr-o hori. Charles, Radu si cu mine am dorit si ne dar consistent. Radu si cu mine ne mirim intordeauna _prindem sinoi in ho: P ea ce am ficut cu plicere, sub cum poate si rman Charles ati de subsite si de privirile uimite ale celor prezen n forma, cu o astfel de dicta. Presupunem amandoi ile in care il vizitim pe Charles la Clarence a secretul sti in viaga sportiva, in timpul petrecut in House, redinga sa din Londra, sau la Highgrove, casa natu si in calc ancatil, din Gloucestershire, felurile servite acolo sunt de o De la Charles am invaar gustul inegalabil al p varietate care acoperi cultural intreaga Europ: de cas muiata in ulei crud de masline iH a ‘Gren Mifoch La al dela Pate verve ik Fructe conflate numiti fruit cake, obisnuita in bucicir bil astizi pe piaya romane inea lui este A. Principele este intregi de or ratea si autenticul din fiecare parte a lumi incr-una dintre vizitele in Transilvania, am luat cina la cafea, a venit © mica orchestra popular, impreuna foarte gustoase, insi ¢ ca preparare cu doi dansarori. S-au cintat cintece populare romi- Este vorba despre un sufleu de brinza copt de dot negti si maghiare, iar la final cei doi dansatori s-au prins _ iio budined de Fazan.76 SUFLEU DE BRANZA COPT DE DOUA ORI Mod de preparare Incalzigi dinainte cuprorul la 180° C. Ungeri cu une4 forme individuale de sufleu (ramekin). Sufleurile se vor pregat la bain-marie, Inte-o oali mici incilzigi laptele si adugagi nucsoara si lisagi si se for- meze o infuzie, timp de 10 minute. Incr-o alti cratisi, copii uncul si adugagi fina. Tineyi la foc mic timp de 2 minute si amestecagi intruna, astel Incit compozigia si nu prind’ culoare. Adaugayi laprele cu nucyoa cratiga, cite o treime o dati, amestecind intruna. Du ce laptele a fost adiugar, continuati si amestecati inci un minut, Dati la o parce cratiga de pe foc. Adugari in cratiqa cele 250 g de brinzd Gruyére, amestecind pana se to- peste complet. Adiugagi gilbenusurile (batute usor) si muscarul, Transferafi comporigia intr-un castron mare sicurat. Batetialbusurile intr-un alt castron, pind devin puma, si apoi adiugayi-le peste compozigie. Amestecati ujor prin rasturnare (migcagilingura de sus in jos, ris- turnind compozitia, nu amestecind orizontal). Um- pleti formele de sufleu cu doua treimi din compozitie, lisind destul loc ca sufleul si creasca. Puneyi formele cu suflew intr-o tava de cuptor cu apa pin’ la jumatace siintroduceyi in cuprorul incilzit dinainte la 180° C, timp de 25 de minute, Scoateti formele din tava de cuptor si Hisayile si se riceasca timp de 0 ori. incr-o oali mic, la foc mic, timp de 3-4 minute, pre- stig sosul incalzind incet smantina dulce, cele 150 g debrane Gruyére, mustarul si nucsoara. Amestecagi incet pind se topeste brinza topit si sosul este omogen si onctuos. Chiar inainte de a servi sufleul, incalzigi cuptorul la 200° C. Trecegi cu cuyitul pe marginea ficcirui sufleu pentru a-| dezlipi de form’. Scoateti sufleurile din forme si puneyi-e risturnate, cate unul in cate o farfurie care poate fi pusi la cuptor. Turnayi deasupra sufleurilor cate 2 linguri de sos de branzi Gruyére si puneti apoi fiecare cal farfurie cite 7 minute la cuptor. Sufleurile trebuie si devin aurii. Servigi sufleul imediat dupi ce Lagi scos din cuptos, in aceleasi farfuri,78 BUDI Ingrediente Pentru 4 persoane Carnea: 1 fazan sau un pui (se poate folosi si carne de raga sau de potirniche) 1 morcov curigat si taiat cubuleye 1 tulpina de felina curiati si ediatd cubuleye 1 fir de praz (numai partea alba, caiatd cubulere) 1 hasma tdiard in jumarate 3 boabe de ienibahar 1 frunzi de dafin 1 crenguta de cimbru 1 crenguté de rozmarin 100 ml de vin rosu 300 ml de consommeé de pui Risotto: 250 g de orez pentru risotto 100 ml de vin rogu >A DE FAZAN SAU PUI 100 ml de Porto sau Marsala 50 g de parmezan ras 1 linguriga de brinzd Mascarpone 50 g de mazire proaspati sau congelati 1 linguriga de unt fir sare 1 litru de consommeé de pui fierbinte (preparat dinainte in casi) hartie de copt si staniol pentru a acoperi budinca 1 lingura de ulei Sosul de vin rogu: Ya sticla de vin rosu 44 sticla de Porto sau Marsala 6 boabe de ienibahar strivite 600 ml de consommeé de vanat 300 mi de consommé din carne de vigel 1 lingurigé de unt moaleCCurigagi si spalati bine un fazan sau un pui (de dimen- siunea unui fazan). Incalziti dinainte cuptorul |a 150°C. Pune fazanul sau puiul intreg impreund cu legumele in-o tava de cuptor de mirime medie, cu peretii mai fnalgi. Puneti ulei de floarea-soarclui atat cat si acopere bine fundul civii. Puneyi tava la foe mijlociu pe aragea si rumenigi fazanul cate 5 minute pe fiecare parte, pani ind initeaga pasire capct o culoare auriu-maronie. Adugati o frunzi de dafin, cimbru, rozmarin si boabele deienibahas, apoi turnagi vinul rosu. Cnd vinul incepe si flarbi, desprindeyi cu o paleti de lema cot ceea ce s-a prins pe fundal tivii. Lisag la fert pe foc, rind ce virul incepe si se evapote (sosul din tigaie se micyoreara si se ingroasa pujin). Adaugati consomméul de pui. Acoperigi cu o foaie de staniol si introducegi cava la cuptor la 150° C. Coacegi timp de 1 ori si 45 de minute (in timp ce fazanal se inabus3, pregititi risotto). Lasagi fazanul sau puiul si se ricease’, indeparcagi mpar mari, Strecurati sosul si indepartayi legumele, Adiugari pelea, scoateyi carnea si fisii lungi si apoi 2 linguri de sos deasupra bucitilor de carne de fazan, acoperiti si pastragi la temperatura camerei Risotto: Incilziti o lingura de ulei iner-o cratita de marime medic, adiugati orerul si prajgi la foc mediu, ameste- cind timp de 4 minute, pana ce boabele crude de orez devin rumenite. Adaugas timp ce orezul absoarbe vinul. Adiugasi apoi Porto sau Marsala. Amestecati si lasaji lichidul si scada, Adaugati peste orez consommeé de pui fierbinte, cite un polonic ‘0 dat, Lasayi orezul si absoarbi zeam: pune un polonic. Continuayi ac coreaul absoarbe tot coasomn nul rosu si amestecagi, in inaince dea mai st proces pani cind Cand orezul devine usor uscat, indepartati de pe foc si adaugati parmezanul, brinza Mascarpone si untul Lasagi si se iamoaie bine, apoi adiugasi mativea Incindeti orezul in mod egal intr-o tavi si lisagl si se riceasci. Ungefi cu unt un castron de Jena rotund si inalt, cu volum de 2 lia, si puneyi-l deoparte. Sosul de vin rogu: Incr-o cratigi, varsagi vinul rogu, adiugagi Porto sau Marsala si ienibaharul sfirdmac, punegi a fiert la foc mic si Hisagi i scada la jumacate. Adaugari consommé-ul de vanat si consommé-ul din carne de vigel. Fierbeqi pana cand sosul se lipeste pe spatele unci Jinguri, apoi strecuragicl Asamblare: incepeti prin a pune un strat de risotto rece la baza castronului de Jena, apoi adiugayi un strat de care de fazan sau de pui, peste care incindey o lingurigi de unt ‘moale in mod egal. Condimentayi pe mis stracurile de risotzo si carne. Continuayi cu acest proces pana cand agi folosic oace ingredientele. Puneti harcie dle copt deasupra si acoperifi cu folie de aluminiu Punesi vasul de Jena intr-o cratigi mare cu apa asezati la foc mediu pe aragaz, timp de 35 de minute. Puteti aseza intre castronul de Jena si cratipi un server de in, in apa, pentru ca fundul vasului de Jena si. mu ating’ focul in mod direct. Scoateyi vasul de Jena din cuptor, apoi curnagi sosul de vin deasupra, aviind griji si acoperigi toara suprafiya, Dupa 35 de minute, rastur- nayi castronul de Jena pe un placou de servit, incilzit dinainte, Stropiti cu sosul de vin rosu. Servire Budinca se serveste imediat, din platoul de porselan, Oferii-le musafirilor alituri un pahar de vin rosu. a8 REGINA SOFIA A SPANIEI egina Sofia este unul dintre verii nostri pe care iam R jut dintotdeauna, de cand m-am niscut. Fiicé a Regelul Pavlos si a Reginei Frederica ai elenilos, Sofia afost mereu alaturi de noi, in toate imprejuritile. Familia noastea a fost invitaci in Grecia an de an, Tata, ‘mama, surorile mele si eu, ca sf.nu mai vorbesc despre Amama, eram acolo mereu de Paste, de Ci vacangele de vari. Probabil ci nimeni, in familie, nu ne-a aritat mai multd caldura si afectiune decit Regele Pavlos si familia greceasca. Sofia a fost domnisoari de onoate la nunta pirin- tilor mei, cand avea doar opt ani. La fel sora ei, Irini. Constantin, pe atunci Principe Mostenitor, a fost si el prezent, in rol de paj. Amedeo de Aosta, foarte mic pe atunci, nu a putut duce la capi rolul de paj, findca 4 plans tot timpul ceremoniei sia trebuir dus acasi Vacangele noastre la Tatoi, resedinga de vari a Fami- liei Regale grecesti, erau un prilej de mare bucurie. Sofia avea intowdeauna griji de surorile mele side mine, ne lua cu ea la plimbare cu masina, asistam impreund cu ea la slujbele de la biserici, ne ducea la geajdul cu ponei sine urmarea cum invagam sa calirim. Ne invaa colinde si cintece de Criciun, pe care le cintam apoi in faa piringilor. Sofia a fost mereu atasata de copii si s-a purtat minunat cu noi, in primi ani ai vieqi, ca i mai tirziu, La cisitoria dintre Regele Constantin si Regina Anne-Marie, mi-a venit mie rindul si flu domnisoara de onoare, la Atena, in anul 1964. Ev desfisurar cu repericiune, de arun triste, Moartea Regelui Pavlos, exilul, nasterea copiilor, moartea Reginei Frederica, sirbacorile religioase i cele de familie. Copiti Sofici, Elena, Felipe si Cristina, s-au cisitoric la rindul lor si au astazi copii. Regina Sofia si Regele Juan Carlos sunt bunicii a opt nepo. Ceea ce a caracterizat-o dintordeauna pe Sofia 2 fost simul familici, exact precum pe tatil ci, Regele Pavlos, sau precum, in Marea Britanie, pe Regina Elisab Acenta cu toti veri si nepotii, Regina Sofia giseste intotdeauna o jumatate de 2i pentru a fi prezenti peste tor, mereu. Ea a luat parte la nunta Elenei, in 1983, la Versoix, si la nunta noastra, la Lausanne, in 1996. A venit la Highgrove, in 2001, la aniversarea de 80 de ani a tatilui meu, la resedinga Principelui de Wales. Arevenit la Geneva, doi ani mai tarziu, pentru cei 80 de ani ai mamei mele, A venit la Bucuresti pentru Nunta lor de Diamant, in 2008. in vizitele noastre in Spania, fie cd au fost consacrate chestiunilor NATO, fie UE, fie pentru a vizita comu- nitagile de romani, Regele Juan Carlos si Regina Sofia sunt mereu prezenti akicuri de noi. Palacul Zarzuela este un loc unde ne face mare plicere si mergem si admirim. modernitatea, simplitatea, ospitalitatea cuplului regal spaniol. Palacul Zarcuela nu este doar un simplu cin ci siun loc public, de importanta starali. Este un model pentru noi, din punct de vedere atat architectural, cit si istoric si insticugional Radu si cu mine am considerat mereu cl regele Juan Carlos I este un model european de lider unic. Am fost de la inceput inspi yi de el i suntem si astzisia lui. De multe oti petrecem simp impreuns, a p ing Ospitalitatea lor ¢ desavarsita. Doua dintre locurile noastre preferate in casa Majestigilor-Lor este salonul de familie, minunac decorat, simplu si plin de amincir frumoase, $i sufrageria de familie, elegant, simpli side Jimensiuni reduse. Merew gatnisiti cu buchete de flor uumoase, masa lor este intotdeauna perfect in simpli In ultima vizied la Palacul Zarzuela, la P ast pe care fi creste, Ea a fost mereu i sti de € De cand o stiu, are mereu cu ea un caine, de obicei de lie mici. Am descoperit aproape de casi, intr-un loc foarte bine construit, o intreagi familie de cdtei, ador Radu ate o pasiune pentru biroul fui Juan Carlos de la Zarzuela, De fie cafea, el il roagi pe R revedea si admira. Uneori, li se alituri Regele Mihai, care priveste tacut, si cu un surds pe buze, locul care a insemnat atat de mult in istoria contemporana a Spaniel Pe unul dintre peretii biroului, chiar in fafa usit de incrare, se afk o fresca, realizara de Salvator Dali, Biroul e plin de lumina, de liniste i inspira putere si echilibru De fiecare dati, pe masa de lucru a Regelui, nemigcati de la locul ei, sti Consticuria Spanici Sofia, pe care am intilnit-o la Stockholm chiar inainte de a depune cartea de bucate la edieuri, mica 8%GAZPACHO ANDALUZ Ingrediente Pentru 8-10 persoane 3 kg de rosii bine coapre 200 g de ardei verde 50 g de ceapa alba 175 g de castraveti Va de cigel de usturoi 50 ml de oxet de vin circa 40 g de sare 75 ml de ulei de misline extra virgin 60 g de paine alba uscata 200 mil de apa rece 2-3 oui fierte tari pentru decorare Mod de preparare Vaiagi mirunt rosiile, ardeii, ceapa, usturoiul si castra- vetii. Pistragi o parte din legumele ciate pentru decor (aproximativ 8-10 linguri) Tnmuiagi p: 1ea in apa rece, apoi amestecagi-o cu legumele, i Lisagi Treceti acest amestec printr-un mixer electtc § nestecul si stea la rece timp de cel puin poi dagi-l priner-o strecuritoare. Verificayi dac& mai are nevoie de sare si pastrayi-l a rece pan la serve. Taiayi mirunt ouile fierte si amestecati-le cu pine alba uscati si legumele pastrave pentru ornare. Servire Serviti gazpacho andaluz rece si presirari deasupra lui amestecul de legume, paine si oua. 84& eZ MAXIMILIAN II, MARKGRAF DE BADEN Me lian IT este seful Familiei Regale de Baden. npreund cu Valerie si familia, el locuieste in istoricul domeniu de la Salem, un monument athi- tectural de reputatie europeana. Scoala de la Salem a fost, pentru generatii intregi, un model de educatie si a ingpirat celebra scoalt de la Gordonscoun, din Marea Britanie. L-am cunoscut pe Max cind aveam unsprezece ani Pacingii mei si cu mine am fost invitati, in anul 1960, de catre Regele Pavlos si Regina Frederica si participam 1a o croaziera pe yahtul regal. Am mers pe citeva dintre insulele grecesti, impreun cu Maximilian de Baden Erau acolo si Principele Mostenitor Constantin (wiitorul Rege al elenilor), Principesa Sofia, Principesa Irini si piringii mei, Mai tirziu, Max sa cisitorit cu Arhiducesa Valerie a Austriei si au devenit foarte apropiati prieteni ai piringilor mei Max si Valerie au gizduit, in anul 1973, sirhatorirea Nuntii de Argint a paringilor mei, a castelul Salem. Tot acolo a avut loc logodna surorii mele, Elena, eu dr. Robin Medford Mills, racal lui Nicolae si al Elisabetei-Kat In anul 1998, tata si mama, impreuna cu Radu si ex mine, am vizitat din nou Salem si am admirat extraordinarul patrimoniu culcural, storie si architectural, atit de bine vastrat, al castelului. f ‘Max gi Valerie aut venit la Nunta de Diamant a parin- tilor mei, la Bucuresti, in anul 2008. A fost prima oart and familia noastea a fost gazda lor, in Romania. Max si Valerie sunt ospitalieri iar mesele oferite de ei ne-au rimas in memoric. Fie ca sarbatoarea este una formala, in extraordinarele saloane istorice de la Salem, fie ci masa are loc in familie, in frumoasa si gratioasa sufragerie de familie, torul este alcituit cu simplitate si stil, cu 0 atmosfera in acelasi timp eleganc’ si intima. Toata proprietatea regal de la Salem este organizati in ideea de deevoleare durabili si incurajare a tradigilor locului, Pe domeniu sunt gizduite multe ateliere de mesteyuguri, precum si multe alte proiecte culrurale, educarionale si sociale, atragitoare atat pentru oamenii At si pentru turigti, Salem este un model de dezvoltare pentru domeniul de la Sivirsin. Max si Valerie mi-au trimis o refeta englezeasca, numiti kedgerce sau, in limba germana, cadgeree von _fisch, Este un pilaf cu peste afumar, un fel de mincare tipic pentru mic-dejun in timpul Reginei Victoria. Este 6 reyeta care face parte din bucatiria anglo-indiana. locului, Pe pagina alauratd:Regele Mihai si Maximilian I, Markgraf de BadenKEDGEREE (pilaf englezesc cu peste afumat) Ingrediente Mod de preparare Scoateti picliga si oasele de la pestele aftumat. Rupeyi pestele in fis ‘Cursgati si ciiagiceapa fin. Topigi 50 g de unt intr-o cratiqi si adaugayi ceapa, apoi ciligi-o pana devine aurie. Adingati o jumacate de lingurisa de praf de curry si orezul. Apoi turnagi consomme-ul. Puneti capac, lisati la foe mic si yineyi pe foc timp de 15-20 de minute, pina ce lichidul este absorbit. ‘Tiiati oudle in sferturi, apoi inci o data in doua, fntr-un castron, amestecati oudle si orezul cu uncul Fimas, apoi adaugasi pestele Servire porte trcbuie si de ore7, peste si oui. Ornagi fiecare portie cu patrunjel verde -onging cantitayi aproximativ egaleN PRINCIPESA TATIANA RADZIWILL ww Tatan, asa cum o strigim in familie, are egituri de familie cu Gi affost Principele George al Greciei, numic unchiul Goggi. Mama ei, Principesa Eugenia, a fost prietena a bunicii mele materne. De asemenea, am cunoscut-o pe bunica lui Tatan, Principesa Marie Bonaparte, O cunose pe’Tatan de mic copil. Am petrecut multe ‘momente alituti, fiind invitay la splendida lor proprie- tate de la Saint-Thopez aproape in fiecare vara, impreund cu piringii si surorile mele. Proprieratea este denumiti Le Lys-de-Mer». Intimplarea face ca Nanny MacMillan, tinara guver- nanta scofiana a mamei mele si a fratilor ei, Jacques, Michel si André, si continue si lucreze apoi ca guver- nanca la copiii Tatianei, Fabiola si Alexi. Nanny a fost, Bunicul ei asadar, ani si ani de zie, mereu in familie, Mama mea era tare bucuroasi s-o revad pe Nanny, la Saint-Tropez, fn vacange, amintindu-si anii ei de copilitie. Tatiana impreuna cu sogul ei, doctorul cardiolog John Fruchaud, au fost si sunt constanti si fideli prie- teni ai piringilor mei, ai surorilor si ai noyeri. Ne-am. bucurat de multe ori de ospitalitatea lor la Pars, in apar- ‘amentul situat intr-uuna dinere cele mai frumoase parti ale Oragului-Lumina Gu afectiune si cu di zecl de ani din viaga exila refie, ei au stat alituri de noi a tatilui si a mamei mele. Principesa Margareta a 995-2008, au participat la nunta noastr’ sila cea a Elenei si au venit la Bucuresti, la Nunta de Diamant din 2008, in prima lor vizita in Romania. Taran mi-a trimis sase regete, toate originale. Le-a insotit de o scrisoare, in care m-a avertizat, cu umor, 4 toate sunt feluri de mancare ,pentru oameni ocupati sau lenesi*. Am primit o refeti-aperitiy, numiea iere de Lumpfish, trei feluri principale, zéphyre de veane, andive gratinate, salade composte du eLys-de-Mer» (0 salaci multicolora doar pencru zilele de vara), precum si doua desereuti, grapefruit cu rom Negra si jeleu de sampa- Toate graviteaza, dupi cum se vede, in jurul vacanjelor din pitorescul oras Saint~Trope7, de la giemul Marii Mediterane. 9ICRE DE LUMPFISH CU OU Ingrediente Pentru 4 persoane 8 linguri pline varf de icre de Lumpfish (mici icre negre, care seamina mult la gust cu caviarul) 4 oua (gitite ca ovale romanesti) 1 linguriga de ofet 4 linguri de smantana uring sare pusina boia de ardei dulce Mod de preparare In patru boluri de sticla mici si rotunde, punegi cite 2 lingurige de Ouile ntr-o eratiga mica, punesila flere 500 ml de api impreuna cu ogecul gi sarea. Cind a inceput si flarba, introduceti un polonic in apa, apoi spargeti oul si punegi-l in polonic. Fierbeti oul la foc mic timp de 2-3 minute, aga incae albusul si ia forma rorundi si si inconjoare galbenusul egal. Cu o paletd cu giuri scoategi oul din polonic si scurgeti-1 complet de apa. Galbenusul crebuie si fle lichid, iar albusul trebuie si fie perfect rotund, in jurul gilbenusului Procedai la fel cu fiecare dintre cele 4 oud Adiugati ouale, fiecare in cate un mic bol, peste icre, poi puneyi smintina deasupra, astfel incit si acoperii ouile, Puneyi torul in frigides, pina la ora mesei. Servire Daci dorsi, pucei presira prafde boia deasupra, pentnu culoare si gust.Ingrediente ANDIVE GRATINATE Mod de preparare finte-o oali sub presiune, fierberi andivele timp de 10 minute. Dupi ce au fiert, scurgeti-le bine si pune- sile deoparte. Sosul Béchamel: fntr-o cratiga mica, topigi untul la foc mediu. Incorporati fina si amestecayi fara s-0 la si se arda. Punesi laptele, amestecind in continuu. In- corporagi trei sfercuri din briinza rasi. Fierberi imp de 2-3 minute, pana cand sosul isi pierde gustul de fina. Rulagi andivele in feliile de jambon, Intr-un vas de Jena, puneyi andivele rulace si acoperi Béchamel, iar restul de un sfert de being ragi-o pe deasupra Puneti la frigider si, cu 15 mimuce inainte de momen- cul servirii, introduceti in cuptorul inealzit in prealabil Ja 180" C. Tineri la cuptor pana cand andivele eapact o culoare brun-autie. Je cu sosul fas presi- Servire Cand andivele capaci o culoare usor brung, scoateti-le dela cuptor si duceti-le direct la masa, pentru a le servi in faefurii,SALADE COMPOSEE DU « LYS-DE-MER» (salata multicolora de vara) Ingrediente Pentru 6 persoane Salata: 150 g de orez Basmati (cu bob lung), fiert 4 oui fierte, tari A rosii 1 jumatate de castravete mare cate o jumatate dintr-un ardei rosu, alcul verde si aleul galben 1 cutie (circa 250 g) de boabe de porumb 150 g de masline negre, firi simburi 1 cutie mare (circa 250 g) de ton in api (Fira ulei) 1 jumitace de mar Vinegreta: 1 linguri de mustar Dijon 3 linguti de oyet de vin sau Xeres 3 linguri de ulei de masline 8 frunze de busuioc, taiate marunt 1-2 linguri de apa (oprional) Mod de preparare ‘Taiagi toate legumele si ouile in cubulete si sfirimati tonul cu furculiga, Amestecasi imediat cocul (altfel ‘merele se vor inchide la culoare), apoi puneyi la frigider. Inte-un bol, preparayi vinegreta, amestecind bine toate ingredientele recomandate. Servire ‘Scoatet salata de la frigider, puneti-o in bolul de salacd dln cate veyi servi si tuenayi vinegreta peste sala imediat inainte de servire.ZEPHYRE DE VEAU (fel principal cu carne de vitel) Ingrediente Pentru 6 persoane 25 g de pesmet A buciti de gnitel de vi si tdiace in bucai mici 2 felli de jambon thiat buciti (nu jambon crud) 100 g de brinzi Gruyére sau Emmental rasi (poate fi folosie si svaier) pitrunjel tocar 3 oud 10 g de unc (pentru uns forma) Sos Béchamel: 20 g de une 20 g de fain 250 ml de lapte rece ¥6 linguriga de sare gitite dinainte Mod de preparate Prijiti snigelele de vigel intr-o tigaie, apoi taiayi-le in ccuburi mici. Sosul Béchamel: fnte-o oabi mica, topisi untul, apoi adiugati faina. Turnagi laptele, puyin cite pusin, apoi asezonai cu sare si piper, dupa gust. Continuagi siames- tecay la foc mic, pind cind compozitia devine eremoasi. Indeparcay Incalzigi dinainte cuprorul la 180° C. Puneti laolaled cuburile de snigel, jambonul, brinza, patrunjelul, sosul Béchamel si pesmetul. Apoi, cand amestecul este rece, adiugayi 3 gilbenusuti si amestecati bine. (Rejeta poate fi preparati si fir’ cele 3 gilbenu- in acest fel va fl mai puyin grea.) jar inainte de a pune compozigia la cuptor, bateyi spuma cele 3 albusuti (la cemperatura camerei) si incor- poragi-le pugin cite puyin in compozitie. ntr-un vas de sufleu uns ct: unt, puunegi toati com- poritia de zephyre de veau. Coacesi timp de 15-20 de minute, la 180° C. de pe foc si lisai-o si se riceasci. Servire Servigi imediae. Este esenyial ca zéphyre de veau si Be ferbinte cind este servt,fiindci are o structuri asemi- niitoare cu un sufleu.GRAPEFRUIT CU ROM NEGRITA Ingrediente Pentru 2 persoane 1 jumatate de grapefruit de persoana 4 lingurite de zahar brun 4 linguri de rom Negrita (sau alt rom bes) \ ie Mod de preparare incalzigi dinainte cuptorul la 180° C. “Taiagi un grapefruit in jumatate. Cu cusitul special dle grapefruit, se desprinde fiecare segment de fruct de pe piclita din jur, fir5 a scoace fructul din coaji. Paneti jumiciile de grapefruit astel pregitite intr-o tavi de cupror, cu coaja in jos. Peste fiecare jumatate puneyi2 lingurige de zahar brun, apoi 2 linguri de rom. Punegi-le la cuptor si lisayi-le si se coaca timp de 20 de minute, Aveti grija ca zaharul de deasupra si nu se innegreasca, ci doar si devin maroniu. Siropul care se formeazi este delicios. Servire Servigi pe cite o farfurie fiecare jumiate. Se serveste cu lingusira. 100JELEU DE SAMPANIE ROSE Ingrediente Pentru 4 persoane 1 jumitate de linguri de zahar 150 ml de api 1 plic de gelatina (10 g) 350 ml de sampanie rosé Mod de preparate {ncr-o cratigé mic, punegi 100 ml de apa si zahirul si amestecayi la foc moderat timp de 5 minute. indepartati de pe foc. Lari gelatina si dizalvayi-o in cele 50 mil de api rece Fimasé, Lisafi si se inmoaie timp de 10 minute, apoi adiug. tecati timp de 5 minute, pind ce toate granulele de -0 peste compozitia de ap cu zahar si ames- gelatina s-au dizolvat. Adaugati sampania rosé la compozigia de mai sus si amestecati, apoi strecuragi princr-o sita find Luayi 4 boluri (sau cupe) in care imparyisi cu un polonic compozisia in pargi egale. Apoi introducegi bolurile la frigider. Servire Inainte de a aduce la masa, presirati deasupra cate 0 picdvurd de sampanie. 103Mousse d terovisses, ceuf el avocat * Poulet au citron et au mil Courgetie farcie aus legumes * arte a cition Rei Sinton * , Manfallar 1988 Chardonnay, Prince" R', Rhein Lluga 2008 Lacrima lui Ovidiu, 12 ans, Murfatlan Diner da 26 maé 2010