STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR Alimentare cu api din subteran localitate Gura Vaii-Drobeta Turnu Severin, juetul Mehedinti Date generale Prezentul studiu a fost realizat in urma solicitirii formulate de S.C. Secom S.A Drobeta Tumu Severin, judetul Mehedinfi si are ca scop stabilirea posibilitatilor de alimentare centralizaté cu apa din subteran a localititii Gura Vai, judetul Mchedinti Prin tema de proiectare contractat se solicit prezentarea corpurilor de ape subterane din perimetrul localitajii Gura Vai, judetul Mehedinti, cu recomandarea sursei de alimentare cu ap, care si rezolve alimentarea centralizati cu apa a localitatii mai sus amintite. Cerinfa de apd solicitaté in acest scop este de 8,00 Us Localitatea Gura Vai aparjine din punct de vedere administrativ de minicipiul Drobeta Turnu Severin, fiind situaté pe malul stang al Dunarii, la 0 distanja de cca 10 Km, vest de Turnu Severin (pLnr.1), ea_rezultatelor intocmirea acestui studiu a implicat in mod necesar folos anterioare. Privind din acest punct de vedere, studiul are un caracter de sinteza, prin preluarea datelor primare $i prelucrarea acestora, S-a incercat ca prezentarea datelor si se faci selectiv, in functie de obiectivele studiului, pentru a se putea obtine o imagine de ansamblu asupra apelor subterane din perimetrul localitatii Gura Vaii, judepul Mehedinti. Unitijile hidrogeologice sau hidrostructurale sunt determinate de conditiile tectonice si geomorfologice, rolul primordial revenind proprietitilor rocilor care le confera caracterul de acvifere. Caracterul de acvifer al rocilor granulare este primar, in timp ce la rocile cimentate, eruptive sau metamorfice, permeabilitatea prin fisuratie sau carst este 0 permeabilitate secundara, cAstigata ulterior. Premisele existenjei apelor subterane sunt determinate, in afar de prezenta rocilor permeabile, conditie primordial, de stilul structural gi de conditiile fa limita.Regimul climatic are un rol important in definirea conditiilor hidrogeologice ale unei regiuni, in special a valorilor si modului de distribuire anuala a precipitatiilor gi a temperaturilor. in ceea ce priveste regimul hidrologic, acesta este un factor de cea mai mare important, date fiind relafiile de stransi dependent ce existii intre apele de suprafara si cele subterane, mai ales in cadrul apelor carstice. 2. Consideratii geomorfologice Din punet de vedere geomorfolgic vona studiati este amplasati in sud-estul Podigului Mehedingi (pl.nr.2). Podisul Mehedinti, una dintre cele mai mici, dar mai bine individualizate regiuni geografice ale (€rli, se inscrie ca treapti intermediar’ intre Munjii Mehedingi si Piemontul Motrului, despartit de acesta prin ulucul depresionar Halanga-Comanesti. intre Podisul Mehedinti si regiunile vecine,limitele sunt clare fiind sustinute de diferentieri cantitative si calitative nete. Fai de Muntii Almajului discontinuitatea este si pn la Motru, limita fai de Mungii creatii de Depresiunea Orsovei. De ai Mchedinji se face pe la vest de localitatile Podeni-Gornenti-Isverna-Obarsia Closani si corespunde unui aliniament cu diferente litologice (calcare in munti, cristalin in podit de altitudine (1000-1200m fat de 500-600r1), de vegetatie (pidurile-munte, pasunile- podis); contactul este marcat si prin versanfi povamiti, prezenta asezirilor doar in podis, pozitia unei generafii de rduri afluente Motrului, Cosutei, Bahnei, care si-au croit aici bazinete depresionare de obarsie. intre Orsova si Gura Vai, podisul se termin& bruse in dreptul culoarului dunirean, dincolo de care se afla Podisul Micoé. De la Gura Vaii spre NE, el vine in contact cu un culoar (0,5-5 km litime) format din depresiuni mici separate intre ele prin sci .Acesta a fost sculptat in structuri diferite: miocenul usor cutat alcdtuit din marne, pietriguri cimentate, caleare in podis si pliocenul monoclinal cu pietriguri, nisipuri, argile din Dealurile Cosustei, ce apartin Podigului Getic; intre Gura Vaii-Jidostifa si Bala de Sus-raul Motru, pliocenul esteraportat la cristalin, Fafi de culoarul depresionar, podisul se termind prin versanti cu pante accentuate, cu o diferent de nivei de 100-250m In NE, Valea Motrului il separa de Subcarpati marcénd diferentieri bruste in special de ordin structural si de fizionorme, intérite gi de existenfa depresiunii de contact Baia de Aram&. Doar in amonte de Camuiesti existé un defileu epigenctic scurt, tiat intr-o prelungire esticd a cristalinalui din podis; peticul (0,5 km*) din acesta, situat la est de rau, acoperit partial de sedimentar, nu influenteaza cu nimic configuratia peisajului subcarpatic in cadrul Podigului Mehedinti, perimetrul localititii Gura Vaii este amplasat in extremitatea sud-esticii a acestuia, in cuprinsul unitatii Neva{-Chiciora. (pl.ne.2) Unitatea Nevaf-Chiciora, limitati de vaile Crivei gi Cogustei la nord si Clitavajului si Topolnijei in sud, ajunge la indltimi de peste 700 m. in varfurite Nevay (715 m.) si Chiciora (723 m.); dar indltimea general a dealurilor dintre vaile amintite trece de 600 m. pe toata latura de vest, de unde scade spre marginea estica la 400 m sau chiar mai pujin. Apele principale sunt orientate de la nord-vest spre sud-est gi toate au vai adanei si strdmte, cu povamisuri repezi, adevarate chei sau defilee. matic 3. Date Arealul studiat beneficiazi de un climat temperat-continental, cu influente meditraneene. Barajul orografic al Carpa(ilor dintre Dunare si Timoc induce temperaturi ceva mai ridicate comparativ cu regiunea vecini din est si atrage precipitatii aduse de cictonii mediteraneeni. in genere cuantumul preeipitatiilor este imprimat de etajarea reliefuului, in perimetrul cercetat acestea avand valori anuale de 600-800 mm. in cursul anului, regimul precipitatiilor atmosferice este caracterizat prin doud minime si doud maxime. Maximul principal are foc la sfirgitul primaverli, in luna mai, cantitatea medie lunar de precipitatii find de 72,6 mm, Maximul secundar se produce in Decembrie cand se inregistreaza 67,0 miMinimul principal se inregistreazi in luna august 38,5 mm, iar minimul secundar se inregistrazii in luna februatie. in zona municipiului Drobeta Tr. Severin cantitatea medie lunar de precipitatii este de 46,0 ml, iar cantitatea medie anusla este de 662,2 ml. Temperatura medie anual atinge valoarea de 11,7 °C. mai mare decéit media pe tari care este de cca 10°C. ‘Temperatura maxima absolut% semrmalata in zon este de 42,6 °C, iar ce minima de -26,6 °C. in regiune vanturile dominante sunt din sectorul vestic, fapt datorat atat in aceasta zona, eat si orientarii vest-nord-vest circulatiei generale, predominant vestic’ pe care o are aici Valea Dunarii. 4. Caracterizare hidrografica Principalul curs de apa din perimetrul studiat il reprezinta fluviul Dunarea. Pe teritoriul judefului Mehedin(i Duniirea are un curs de 182 km lungime, incepdnd de la varsarea praului Pologeva in vest, pani la Drincea in sudul judefului, Pe aceasta distant Dunarea isi schimba directia ca mare a tectonicii gi litologiei variate a regiunii. Datorita schimbirii directiei, pe cu-sul fluviului au aparut marile ostroave ale Dunarii: Ada Kaleh (inecat sub apele lacului de acumulare Portile de Fier 1), Ostrovu Golu, Ostrovu Simian, ete. Viteza apelor Dunarii este de 2-4 ra/s, in defileu intre Drencova si $vinita datorit unei pante accentuate, viteza apelor fluviului atinge 3,6 mV/s, iar viteza cea mai mare (mai mare de 4 m/s) o ating apele fluviului intre km 950 si 940 (Varciorova-Gura Vai). Debitul mediu multianual inregistrat la Orgova este de 5400 me/s, iar la Drobeta Tr, Severin este de $430 me/s, Debitele mar:ime inregistrate se apropie de 15100 me/s iar cele minime de 2000 me/s, in sectorul de munte Dunarea primeste numerosi afluenji cu debit redus. urile mai insemnate care igi au obars.a in Muntii Almajului sunt Mraconia si leselnifa. Cel mai important afluent este raul Cerna. Urmatorii afluenti directi aiDunarii isi desfisoaré cursul in intregime in judetul Mehedinti, colectind apele in principal din podigul Mehedinti: Bahna, Jidostita si raul Topotnita. Apele Dunarii au 0 mineralizafie slabi de tip carbonatal- sulfatat —clorurat, avand 0 mineralizatie total de 280-350 mg/l, pH=7,5-8 si dutitatea 8,5-9 grade germana, 5. Geologia_regiunii ‘Teritorjul studiat in vederea intoemirii prezentului studiu cuprinde dou’ unitigi geologice. Astfel el inglobeaza extremitates sudici a autohtonului danubian, aledtuits din sistur cristaline roci eruptive si depozits sedimemtare paleozoice si mezozoive, pe care apar cAteva petice de acoperire ale panzei getice, si extremitatea vestict aplatformei moessice, in care se cunose formatiuni mezozoice si neozoice Deci formatiunile geologice din sectorul studiat apartin panzei getice si autohtonului danubian (pl. nr. 3, 5) Sd. Panza geticd este consiutita numai din roci metamortice, ele fiind repartizate Preacambrianului _nedivizal. Sisturile cristaline care apartin Precambrianului apar sub forma a cfteva petice de acoperire care repauzeaz pe autohton la Cazane si la Drobeta Tr. Severin, Ele sunt metamorfozate in condi(iile faciesuluj amfibolitelor si se caracterizeaz& prin predominanja paragnaisclor si a micagisturilor cu granafi, disten si staurolit. 5.2. Autohtonul danubian cuprinde sisturi cristaline de varsta precambriand Superioara sau paleozoica si depozite sedimentare paleozoice si mezozoice, acoperite in cfteva puncte de depozite neozoice. 5.2.1. Mezozoic Depozitele sedimentare mezozoice apartin la dou cicluri de sedimentare Primul ciclu cuprinde Jurasicul gi Cretacicul inferior iar al doilea Cretacicul superior. Principala zona de sedimentare din aceasta parte de sud a Muntilor Almaj Fimane zona Svinifa, care acum se contureazi mai precis, ea cApatand cu timpul caracterul de fosa.6. Geologia perimetrului Gura Vii in capitolul precedent am facut o descriere general a conditiilor geologice din sudul Popdisului Mehedinji, zona care cuprinde si perimetrul localititii Gura Vi judejul Mehedinti. in continuare ne vom referi strict la conditiile geologice din perimetrul Gura Vitii-Drobeta Turnu Severin. Fundamentul regiunii este constituit din cristalin jurasic si cretacic inferior. 6.1.1. Cristalinul afloreaza la vest de Gura Vai incepand din creasta Prisloapele Mici, formand rame muntoase la schimbarea de panta a reliefului. Cristalinul este reprezentat prin sisturi cristaline cu granafi (pl.nr.5). 6.1.2. Jurasicul superior . Cristalinul suporti pe Valea Jidostitz in dealul Varanic un recif constituit din calcare albe, roseate, compacte, coraligene cu aspect masiv care s-a explaotat pentru fabrica de ciment. 6.1.3. Cretacicul inferior Cretacicul inferior este reprezentat prin faciesul straturilor de Sinaia, constituite din marne calcaroase si gresii fine cuarfoase fitimantate gi diaclazate. Aceste formatiuni au fost intalnite in sonda nr. 1 (.B.F.), incepand de la adancimea 410 m pana la 600 m, unde forajul s-a oprit. Pest: fundamantul cristalin mezozoic urmeazi depozite sedimentare care apartin Miocenului superior si Ponfianului. 6.1.4. Tortonian inferior si mediu. Este dispus discordant si transgresiv peste fundamentul cristalin mezozoic, fiind constituit in baza de un tuf dacitic intalnit pe Valea Prisloape, apoi mame cenusii si marne gilbui micacee cu concrefiuni grezoase, puternic cimentate. Grosimea totala a Tortonianului este de 50-60 m. 6.1. in continuarea formatiunilor descrise urmeazi o serie foarte groasi de Tortonianul superior-Sarmafianul formatiuni psefitice reprezentate prin conglomerate brecioase, poligene, slab sau puternic cimentate si pietrisuri cu intervalafii de gresii micacee. Aceasta serie alc&tuieste un monoclin care se intinde intre Gura Vaii gi Schela Cladovei. Ea a fostintdlnita in forajul nr. 1 (LB.F.) intre addncimile 30-400 m, iar in forajul nr. 2 1,B.F. de la 10-327 m. (pl.nr.6,7) Din punct de vedere hidrogeologic aceasta serie reprezinté cea mai mare importanta, deoarece formatiunile find permeabile permit cantonarea in cantitéti remarcabile a apelor subterane din aceasta zona 6.1.6. Pontianul Fste reprezentat prin mare cenugii sub forma unor straturi de 0,30-0,50m. cu resturi_ de Lamelibranhiate si Gasteropode (Didagna, Paradagna, Stylodagna si Valencienius), La Schela Cladovei Pontiacul apare in excavatiile pentru exploatarea pietrisurilor si in sonda nr, | (.B.P) intre adncimile 15-30 m. 6.1.7. Cuaternarul Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluvionare ale terasei superioure, situate la 25 m deasupra Duniiii, avand 4-5 m grosime gi aluviunile terasei inferiore situate la 6 m deasupra Dunirii. 7. Tectonica perimetrul Conform cereetirilor efectuate in zona. fundamentul cristalino-mezozoic care reprezinti fruntea panzei getice plonjazi monoton spre $-F si este acoperit transeresiv de cuvertura sedimentara dispusa sub forma unui monoclin nederanjat situat intre Gura Vaii yi Valea Topolnita. Cercetarile ulterioare de teren au pus in evidentii existenta unor accidente tectonice disjunctive care afecteazé atit fundamentul cristalinul mezozoie cat si cuvertura sedimentara. Falia Verburului taie perpendicular soseaua dintre dealul Verburaiui si dealul Fata Mic, A fost urmarité din marginea Dunarii pana in Valea Prisloapele Mici. in lungul ei compartimentul sud-estic reprezentat prin Tortonian superior-Sarmatian este seufiundat, iar fundamentul cristalin se dispune deasupra, sub forma unei falii inverse. Falia Fafa Viilor a fost urmariti de la Fabrica de ciment din Gura Vaii peste dealul Fata Viilor pana la Poiana Fata Mavginii. Ea are de asemenea caracterul uneifalii inverse, cristalinul luénd contact anormal cu calcarul recifal jurasic gi ou Sarmafianul. Falia Prispoapele Mici este situata p2 versantul drept al vaii cu acelagi nume si dealul Fata Mica. Directia sa NV-SE se afl perpendiculara pe cele dou falii. Este 0 falie vertical cu compartimentul dinspre Dumire coborat. Tinand seama de considerentele cA faliile afecteazi depozitele sarmatiene, de lipsa Meotianului si de relieful post sarmatian ingropat in marnele pontiene, varsta faliilor se atribuie cu mult exactitate fazei attice. Relieful post Sarmatian observat in cariera de la Schela Cladovei permite in acelagi timp si se considere ca aceasta regiue a fost ridicaté in lungul unei fai, inca este probabil ca faliile detectate cartografic si descrise mai sus sf facd parte dintr-un sistem de dislocatii ale fundamentului dintre Gura Vaii si Tr. Severin. O asemenea ea inlesnind falie ar putea s& existe si in dreptul izvoarelor din marginea Dunirii, ascensiune apei minerale. 8. Consideratiuni hidrogeologice Forajele hidrogeologice executate in perimetrul studiat au famizat informatii importante privind condifiile de zcimént ale apelor subterane cantonate in diferite formatiuni geologice. Astfel in conformitate cu datele hidrogeologice obtinute de Ja aceste foraje s-a constatat c& depozitele psamitice ale Miocenului si Cuaternarului pot acumula rezerve importante de ape subterane. 8.1 Apele subterane din _formatiunile de varsti_miocend (sarmatian si tortonian) Dezyoltarea cea mai mare a acestor formatiuni puse in eviden{a de forajele hidrogeologice se gisese in zona orasului Drobeta Tr.Severin. in aceasti zon’, sub depozitele cuatemare se gisese depovite de varsta sarma|4). Stratul acvifer sarmafian a fost intalnit intre 13,0-60,0 m in zonele din lunca Dunitii si intre 9,50-85,0 m in zonele mai inalte, fiind constituit din depozite cu pietriguri si conglomerate slab cimentate. fn zonele de lunc& apa din stratele acvifere de varstl sarmatiand, este sub presiune, uneori arteziand, iar in zonele inalte are caracter ascensional, Debitele objinute la pompirile experimentale au avut valori cuprinse intre 2,3 V/s-11,0 Vs, pentru denivelari de 3,5-10,0 m. Din punct de vedere chimic, apa se incadreazi in general in limitele de Potabilitate admise de Legea Apei Potabile nr.458/2002. Rediim in tabelul de mai jos Principalele caracteristici hidrogeologice ale forajelor inventariate de noi, care au captat apa cantonati in depozite sarmatiene. Localitatea | Adancime | Interval | Nie | Debit! Nhd | Litologie ] foraj (m) filtre (m) | QWs)| (my | 1 Fl Gura Vali | 85,00 | 5,00 | 7,20) 980° Gresii, | conglomerate | 2 F2Gura Vali | 82,00 | 4,00 7,00 9,00 1 Gresii, conglomerate 3 | FI Schela 80,00 66,0-74,0 2,00 | 4,20 4,00 Gresii, w Cladovei | conglomerate } 4 | 2 Schela 100,00 73,0-87,0 | 5,50 8,40 24,00 Gresii, Cladovei | conglomerate 4). Stratul acyifer tortonian. Cercetarea hidrogeologica, efectuata prin foraje executate in lunca Dunitii la Schela Clodova (5 km vest de Drobeta Turnu Severin), a pus in evidenfa existenta in aceasti zonii a unei ape subterane mineralizate sulfuroase-clorosodice provenita din formatiunea tortoniand. Apa este sub presiune si este cantonati tn nisipurile si infisurile si crlpaturile pachetului gros de conglomerate bine cimentate ale acestei formagiuni Afirmafiile de mai sus au fost confirmate de cele dow foraje hidrogeologice executate de Institutul de Balneologie si Fizioterapie Bucuresti (IBF), in vederea prospectirii straturilor hidrominerale din subsolul perimetrului localititii Schela Cladovei. Amplasamentele forajelor respective sunt ilustrate de plansa nr.5 atasate Studiului. Sonda Nr.J a fost forati pani lz addncimea de 600 m., oprindu-se in formatiunile Cretacicului inferior. In partea superioara a sondei pana la ad@ncimea de 60 m, formajiunile Tortoian- Sarmatiene cantoneaz& un strat de ap potabili care a fost izolat prin cimentare cu o coloand de 10°/; inci (pl.nr. 6). In baza datelor obtinute se constatd cd debitul specific caleulat pentru o denivelare de 2 m creste cu adancimea, atingand un maxim la orizontul 233-255 m. Sub aceasta adancime debitul specific scade continuu. Acest lucru dovedeste ca zona cea mai permeabila este siutatd in acest interval, in formayiunile Cretacicului inferior, circulatia apelor ficdndu-se mai ales prin fisuri si falii. Debitul maxim realizat la pompari experimentale a fost de 31,35 vag/ 24 ore, care s-a obtinut la orizontul acvifer de la 140-168 m adancime Sonda Nr.2 a fost executata pana la adancimea 327,60 m, dar din cauza unui accident tehnic a fost studiata numai pan’ la 225 m, (pl.ne.7). in partea superioara, in pietrigul de terasa si in formatiunile psefitice tortonian-sarmatiene pani la adancime ade 60 m s-a intalnit apa potabila. Prezenia apet potabile a fost pusi in evidenti in urma pomparilor experimentale executate la diverse addncimi. Intervalul cu apa potabila a fost izolat prin tubarea unei coloane de 10°/, inci la 66 m adancime si cimentaté in spate pani la zi, De mentiomt cdi intre stralul de apd potabila gi cele inferioare hidrominerale mu existd un strat impermeabil care sé le separe.Debitele objinute la pomparile experimentale sunt cuprinse intre 33 vag. /24 ore $i 52,44 vag, /24 ore. Debitul maxim s-a reclizat la orizontul acvifer cuprins intre 140- 150m. La ambele foraje principalii compusi chimici HyS si NaCl prezinti variafii pe vertical in sensul cresterii acestora cu. adancimea (vezi pl.nr.6,7), astfel c& la H,S=40 mg/l si orizontul acvifer de la 200-255 m s-au intalnit urmatoarele valori: NaCl=42 gril Apele minerale intlnite in sondele executate sunt clorosodice, sulfuroase si iodurate. Cu privire Ja originea lor, se considera cé apele minerale intalnite m formagiunile psefitice tortoniene, se gasese in ziictimant secunder, originea lor flind in formatiuni inferiore Cretacicului, probabil in Triasic, Accesul pe vertical a apelor se face pe faliile din fandamentul mezozoic sau pe contactul dintre cristalin si sedimentar. Z&cdmantul hidromineral din depozitele tortoniene prezinti variatii de concentratii pe verticali datoriti permeabilitajii verticale, ceea ce permite mineralizarea prin difuziune a orizonturilor superioare. 8.2. Stratul acvifer din lunca Dunén {n porimetrul studiat lunca Dunatii a-e kafimi mai mici de 0,5 km. Examinand profilul hidrogeologic longitudinal al luncii Dundirii rezulta ca stratul aevifer este constituit din nisipuri cu pietrig si bolovanij, avand grosimi variabile, de cca $,0 m in perimetrul studiat. Deasupra stratului de nisip cu pietrig si bolovanig forajele au interceptat un strat de nisipuri. Tavanul stratului acvifer este constituit dintr-un complex de nisipuri, nisipuri prifoase sau prafuri argiloase. Patul stratului acvifer este constituit d.n mame gi argile mamoase. Apa din acest strat este in general cu nivel liber, nivelul apei stabilindu-se la adncimi variabile.Forajul hidrogeologic executat la Cladova, in lunca Duntirii, a interceptat depozitele de lunca in intervalul 11,60-16,0 m (pl.nr.4). Nivelul piezometric a fost masurat la sdancimea de 13,50 m. in urma pompatilor experimentale s-a objinut un debit de 1,0 V/s pentru o denivelare $ de 0,50 m. Din punet de vedere chimic apa se incadreazi in limitele admise de lege. ncluzii si propun in capitolele anterioare anterioare s-a facut o caracterizare general din punct de vedere morfologic, geologic si hidrogeologic a unci zone mai extinse, care include si perimetrul localitatii Gura Vaii, judeful Mehedinti S-au pus in evidenta: ~ succesiunea litologic si stratigrafici din zona respectiva incepand cu Cuarternarul, pana la nivelul Tortonianului, inclusiv. - rispandirea gi structura depozitelor tortoniene si sarmafiene cu precizari asupra permeabilitatii acestora, a condijiilor hidrogeologice si a hidrochimismului apelor subterane cantonate in aceste structuri geologice. Forajele hidrogeologice executate in perimetrul localititii Schela Cladovei au interceptat in intervalul cuprins intre 60-380 m. raportat Tortonianului, un important z&camant de ap§ minerala clorosodica, sulfuroasa gi iodurata. Apele hidrominerale prospectate se gisese in z&cimant secundar, originea lor fiind considerat in formatiuni mezozoice inferioare, probabil triasice. Litologic, complexul acviter tortonian este constituit din nisipuri diferite, piettisuri si conglomerate. Accesul pe verticala al apelor se facepe faliile din fundamentul mesozoic, sau pe contactul dintre cristalin i sedimentar Forajele hidrogeologice de exploatare, executate in perimetrul localititilor Gura Vali - Schela Cladovei, au interceptat si captat complexul acvifer sarmatian in intervale cuprinse intre 10,00-100,00 m.Debitele obfinute in urma pompirilo~ experimentale variaz4 in limite cuprinse intre 4,20-8,40 Vs. in cazul forajelor F1 si F2 Gura Vaii, debitele obtinute au fost de 7,20 V's (F1) si 7,00 V/s (F2). Apa cantonat’ in complexul acvifer sarmafian se incadreazi in general, in limitele de potabilitate admise de Legea Apelor Potabile nr.458/2002 (vezi buletinul izate au fost prelevate de analiza atasat studiului). Mentionam ci probele de 2 de la forajul F2 Gura Vi Avand in vedere considerentele expuse mai sus, apreciem ci pentru asigurarea din subteran a unui debit de 8,00 V/s solicitat de beneficiar in vederea alimentarii centralizate cu apa a localititii Gura Vaii, jadejul Mehedinti, este necesara executia a dou’ foraje hidrogeologice de exploatare (FI si F2), care vor capta complexul acvifer sarmafian, Forajele vor fi amplasate in incinta S.C. Secom S.A. Gura Vai, judeful Mehedingi, conform planului de situatie anzxat (pl.nr.90). Distanja dintre cele dowd Sforaje va fide cel putin 100 m. La executia acestor foraje se vor avea in vedere urmatoarele recomandatri: ~ forajele hidrogeologice executate in cadrul captirii Gura Vai, judetul Mchedinji, vor avea caracter de explorare-exploatare. - adancimea de forare si definitivare va fi de maxim 85,00- 90,00 m. - definitivarea forajelor se va efectua cu o coloan’ unicd cu diametrul de 180- 200 mm. ~ stabilirea pozitiei filtrelor se va face in urma efectudrii carotajului geofizic. Diagrafia electricd obfinut va fi corelatS cu coloana litologica stabilita in urma preleviitii probelor de teren in timpul executiei forajului. - dupa definitivarea puturilor se vor efectua pompari pentru curifirea acestora $i pompari experimentale in 4 trepte de piesiune pentru determinarea principalilor parametrii hidrogeologici ai orizontului aev fer captat: denivelare S (m), debit Q (V/s), raza de influen{a R (m), coeficient de filtrare K (n/zi), transmisivitate T (mp/zi) si debit optim de exploatare Q ex.(V/s).~ se va face si un test de performanta al puurilor, adica se va determina debitul maxim si denivelarea maxima pentru care pompa nu mai antreneazi particule de nisip din strat si apa este limpede. Dupa efectuarea pomparilor experimentale se vor preleva probe de api pentru analize chimice si bacteriologice. Apa objinuta de ta cele doud foraje va putea fi folositd ca ap’ potabil’ numai in urma aducerii tuturor indicatorilor de cali:ate in limitele admise de Legea Apelor Potabile Nr. 458/2002. La terminarea pomparilor experimentale se va incheia un proces verbal intre constructor gi beneficiar, care va confine obligatoriu: . ~ datele tehnice ale forajelor (adéncime H, diametru coloana definitiva D, pozitie filtre, nivel hidrostatic Nhs, nivel hidrodinamic Nhd, debit de exploatare Qex.). - tipul pompei recomandate ~ adancimea de montare a pompei Deele tehnice estimate ale forajelor ce vor fi executate sunt urmitoarele: - Adéincime forata si definitivata H = 85,00 m. - Diametru coloanit definitiva D = 180 - 200 mm. - Debit captat Qex = 4,50 - 5,00 Vs Este important ca atat executia si definitivarea forajelor, ed! si efectuarca pompirilor experimentale s& fie monitorizar2 de un hidrogeolog cu experienfa pentru a se evita eventuale crori de constructie a forajului sau de interpretare a pomparilor experimentale si nu in ultimul rind pentru calcularea corecti a valorilor paramettilor hidrogeologici gi a debitului optim de exploctare. La sfiirgitul execufiei forajelor propuse, si dupa efectuarea testelor de pompare adeevate, se va intocmi un studiu hidrogeologic definitiv al captirii de ape subterane din perimetrul Gura Vaii, judetul Mehedinti, pe baza cdruia Administratia Bazinala Ape Jiu Craiova, va emite Autorizatia de Gospodarire a Apelor. Deasemenea, pe baza studiului definitiv intocmit in urma pomparilor experimentale gi a testelor de performanti «efectuate la cele douad puturi, expertizat deLNH.G.A, Bucuresti, in conformitate cu Normele Speciale privind caracterul si | mirimea zonelor de protectie sanitara gi hicrogeologic’, in jurul lucrarilor de captare, construcjiilor si instalafiilor destinate alimentarii cu apa potabili, in conformitate cu art, 5 alin (1) din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificdrile si completitile ulterioare, a HG. 930/2005 i al Ordinal M.M.P. Nr.1278/2011, in jurul captirii Gura Vai se vor institui si dimensiona zone de protectie sanitari gi perimetrul de protectie hidrogeolgica in scopul prevenirii pericolului de alterare a calitiii surselor de api. iNTOCMIT, Inginer a MeilescuBIBLIOGRAFIE: - Badea L. - Relief, geneza si tasaturile generale ale Piemontului Getic, Geografia Romaniei IV, Ed, Academiei,1992. - Badea Lucian si Colaboratorii - Podisul Mehedinti, Geografia Romaniei IV, Ed. Academiei 1992, . Cineti Adrian - Resursele de ape subterane ale Romaniei, Ed, Tehnicé, nv Bucuresti, 1990 4. Constantinescu P. Gheorghe Al. ~ Captitile de ape subterane din Romanja, Ed, Tehnic&, bucuresti, 1980 . Cotet P, - Geomorfologia Romanizi, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1973. aw . Dragos V. Dumitrescu I. - Studiul si explorarea hidrogeologic’ a apelor minerale de la Schela Cladova, Tr. Severin, Stud. Cere. Balneologice si Fizioteraputice, Bucuresti 1969. x Dragos V. - Geologia si apele mirerale din judejul Mchedin{i, Ed. Medicala, Bucuresti 1970. 8. Mutihac V. - Geologia RomAniei, Ed. Tehnicai, Bucuresti, 1974. 9. Pascu M, - Apele subterane din Roménia, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1983 10.**-Arhiva tehnici LM.H., Studii gi cercetari hidrogeologice, 1970-1980, Bucuresti 11.***-Arhiva tehnica I.S.L.G.C, Bucuresti, Studii hidrogeologice, 1970-1980. 12.Harta geologic’, foaia Baia de Arama, Nr. 32, Se 1:200 000, C.S.G., Bucuresti, 1968S.C, SECOMS.A. ‘Laberatandl de incercitt fzico-chinaice at S.C SECOM S.A Laberster acreditat RENAR ~ Certfoet de cereditare 11935 dix 21.11.2011 de control Nr1BS/25.10.2010 Buletin de incereare ar. $384 din 19.01.2012 Dentticharatad : Panet de fucre Gara Vath ticle ‘R80 Sea7-11 2008 + Stefi Teodora + 19.01.2012 o 18 77 a Page | of 2~ Aves document este proprietatea SC SFCOM SA si nu poate fi reprodus atu difazat tres sorta onal proprterel + Reza caneneae rat vl aa para epatlnnlencerate 7 Asceditares vizeart nama incercirile in semnate cu asterix * * Proweal Bote de nereass tooo ee Sef laborator , Responsabil de incercare, Ing.Alis Pivvilaye Ing. | tea ao a J? —frempior 26eee [1a]1. CORNETU CERSOANI 2 corneTu BABELOR 05 3 CORNETY BALTH! Sy ) tS d | ft 5 Onm Diviziunile morfologice ale Podisului Mehedinfi: a, dealuri; b, podis: c, depresiuni; d, corncte. Pl nrHarta geologica Drobeta Tr. Severin Se.1:200 000 Dupa Institutul Geologic Bucuresti PL nor. 3Levenda harta geologica pena a é wet {2 3 Menstoce a a aK er hone Zfnersonian J) cessreasian a 3 {vow a eee a . g * 8] otc > 3 co » s 5 FALEQZOIC-PROTEROZOIC SiR ANTEPROTEROZOIC SUPERIOR 36 Plawigert 1 mtetpert Flames 91 ntsipurs ficeteart hhbeort ot argtie rest Plewinert “elation £ Decosim piactore Sevcaite toessolae Preetvrtalspert Nistpur orttaoss cemesit ce crbent Nisbett eratie + cdeent Araila +1 morne nlsiveose,risiours $1 oattnaet Nislrtotewineeh, ratte NisinertsetSeteuri hatectnipert 12 Phertserh nsiour);mavne 19 Maree, phetensr! Ye Peertet 16 Mov, momen, coteors erpomegens Constomeran, aesivin tte Gresiteraite.mernocolcore sf cBrbamt 18.19 Great congtomrore E 5 orale sores! Siem de Nedonowot a 2 ~— 5 Colcore epotice, murnecotcareygresi! ercastene Ceonslommom presitevr orpitonse.ctrben! SRR Tee oe ro Coleone suntien tCatenres Sette ae ante Gronadiaviters (Pon! 0c) vitabosice © Oolerne Bs Snitre Bry ‘ormatiune wwizonogen sadvaitors (3) oie seretorine Feit Ba 2 Grontioide F: b-Gronite Fj. Gremedtorte ¥6, Storie B50. Sienive netolinice BiPene Fociet prolate A Gobierouri Uo; Peridotine i Ovnine Bhat folie regmonta © METAMORFISM REGIONAL Roci MAOMAIITE PALEOGENE ” MAGIATITE MESOZOICE $1 PERMENE » MAGMATITE PALEOZOKCE PREC CMERIENE _ TIPURI DE ROC! acres sistumoe Clon Green! Gimanainy Someta Micosister: Porconaiee Pl nr 4)Sonda Nr. 1 Cladova Caracteristici hidrogeologice si hidrochimice Scara 1:1000 HC 820 ofasecundi BH ses mgjlity 8 Nellie Pe teas fered meer Jae EP Marna: caleare Dupi V. Dragos PL nr. 6Sonda Nr. 2 Cladova Caracteristici hidrogeologice si hidrochimice Scara 1:1000 Dupa V. Dragos Pi. nr. 7Harta geologica Schela Cladovei —Gura Vaii @ -forajo care au captat copmplexul acvifer tortonlan Dupa V. Dragos PL or. 5yore aw UeNeULeS JoftAoe [nxo[dur09 yeydeo ne ose9 oyuoIsIxa afesoy juoutese[dure ‘oneniis op ue,—S_