CORELATIILE DINTRE RESPIRATIE §IDEZVOLTAREA APARATULUI DENTOMAXILAR Sumar IMPORTANTA PASA. PENTO. )NDITULOR RESPIRATOR PRIN DM. MECANISMELE PRIN CARE TRATAREA $I CORECTAREA An RESPIRATIA ORALA DETERMINA Dim 32 Problema corelatie’ dintre le acr respiratic rea Ap. DM, se refer’ yportanga tecerii curentuA R.O. si An, DM. sunt legate eauzal sau este vorba mumai de ca prin tratarea si coreetarea unor An. DM, le, s€ se im IMPORTANTA PASAJULU! AERIAN NAZAL PENTRU. RESPIRATIE laginoa xi, cu rol activ in reglarea reflex’ a flux lerai ca o veritabila valva de admisie cu reelaj rareurgand cavil i fanngele, serul juve 51 ealitative, eate-1 prepara sspiratia pulmonar’, Aw ioe modified respirator in rapor’ ew elementele ce tin de starea individului (star repaus sau de efort, fonatic, deplu ~athitectonieii speciale; functiilor specifice Rogtaroa aiat ef $i hipofaringele are jente Fespiratotii. Acest= nazal este deficitar (rol de supleere”), Se pare c® modi faringiene fac parte dintr-un intreg com postural, care interescaz3 $1 mandibula, sistermul hioisian (03, mugchi ¢) gi limba, complex dotat cu posibilitayi movori ait in bloc, e&t st zolat Hoffer). 1). Purificarea aerulu, oprirea impurieatiior. Particulele maci sunt oprite de Ja nivelul vesubulului de cate firele de par. Mucoasa pituitard este inte-inapo. In stratulepiteliat ib form de strugure, Fiecare cil este acaperit cu 0 318 & jculd find de mucns, deeare este foarte bogai Trecerea cul Umectares aerul ediulw; inconjuritor. Dev poata avea o stare de wo ©) frcaleirea cer { mucoasei care este foarte bogat reprezental camerele de cald Worms). upa Madurn cl es caracteristice de tesut er este ine de 36°, astfel ca este noeiv pentru caile respiratorii subiacente 2) dctivizatea reflexa s! senzoriala. Cai flor funcfi 1 declangayi de contact , Chassignol, Chateau etc.). Prin reflexe este 1 sului, calbbrul foselor nazale. Se action nn plamai respiraiortt sunt Unitatea netivitatea | reflexogen:(woes ala centri yesomotey ~~ eardie! frebebi) maple Sd cont respirator yew (1. Magne, A. Mayer), ins “ca, dec ‘et taf prin cas. vile. POSIBILITATILE DE SUPLEERE ORALA A UNE! RESPIRATI NAZALE INGREUNATE calea 01 hioidian posed ‘oral mu poate supl respiraia oral (R.O. ac pasajul nazal este ex: imp. Dae! int Fosste grave. Neubers: lath intro mi orale, exist inideauns rea influent © Durata Dezorga-aerian, este py vr) Dupa Heskia ss le celor dovd funet este cues: 3. INFLUENTA RESPIRATIEI ORALE ASUPRA DEZVOLTARIT icerwetibory Retiantara Ap. DM, MECANISMELE PRIN CARE RESPIRATIA ORALA | DETERMINA APARITIA ANOMALIILOR DENTOMAXILARE iS (R.0. > An. D.M.) | studi laom laom. Lang si Kohler RO. $i pal Hoffer pe un jot de 103 ad Argumente azald a apizut in ‘An. DM. de 15-80 cercetstori (War purtitori de eu R.O, se gisese ‘eu respuratie nals upral dezvoleasti Ap. D.M.a fost emis ‘Denmnenge, Del - 253), La acest Se cousider’ cd ae) o deplas: ribuie un rol mare RO. (mecanice) 322 323Actiunoa masticator Tulbur: asociato ale ator functii antl; ace! Anja nazofaringiene $i DL Absenia nazal st stir Dupa natural Ingrosir? osoase $10 si Dupa Bekeri-ol cose gdsesc ia vase si, aces | Grupul incere gio aplicare a arului superior, avind deci pentn a largi Cand obsta tweceres aerului) se produce o us deplasare distalti a rRESPIRATIA ORALA $1 An. D.M. CA MANIFESTARI via INFLUENTA UNOR An. D.M. ASUPRA RESPIRATIE! (R.0.< An. DM.) ASOCIATE ALE ALTOR CAUZE (R.O. = An. D.M.) mente de ortopedie de Ja avestara objective cat Weikhof, int favorizatd deo Fenomene cesta sus (Landsberger, Th = variatiile de Factorul "care pian In baz mochstica ': Muzy si May (295 Glosoptara creat de glosopto 1d dezvoltare se poate ase. Schwa Imoctuzia © Tabiala ©reciprocd RO. si An, Dull patoloy ne, siobisnuinga de a ic al RG. si An. DM. aspectul de VILB. POSIBILITATEA IMBUNATATIRII CONDITHLOR: RESPIRATORI! PRIN TRATAREA $1 CORECTAREA An. D.M. ic efectuate de specialigtii ORL ia mare parte, ele se Obiectivele ‘mai pain Ia ‘ORL ODF. topedie dentofa insugi calibrul caw :pa ec cor anatomice presupune o mise a calibru- lor $81 ososi) 2 2 Iumenului andi ule si reducerea lor ese ,dafragi labial An. DM.) care se bazeaza in prin cipal -a celorlalli in eadrul spafilor rezultate 51 pe mo leplasarca posterioari a dinjilor anten: Torapie ex- erioare (situa tractionista fu rrr saul pi conserva 58 doveri, din care iva? re: afoselor nazale (Schwarz, Milles, Kressmer) p= palatine §) suturi cu osul vomer Hoffer 3 patatulut la pactenst la care deformayia acest et Chidin i Macary verea lardozei cervicale ca wrmare a unei terapii prin metode n schimb de poreri h ste converbir} au sco: wider c& pacerea veche duph care tulbursrile de dez~ Lixgirea naslui pri seounoseutl in ununimitate. Dar s-ad ‘ratamente lente, A, M. Sclnwars fluenta tratamen- tulul osoase de 1a nivelul p ertedontie ‘eso I poaitio Pentru depiastirile antex fost objimule prin terapia & aparatului deatomaxilar Diferitele ale Ap. DM, scot in evidenta ncec Ametionale a buzelor, masticatiei, d Micirca lumenulwi faringian rec deplasarea stabila i soop indreptarea pi rimului respirator (Macar loracicd, Rinesiterapie faringian Goncluzii este Tapor festiri sc gasese impreuna, ele se vicios, iar terapia trebuic si se adr ‘examenul va Webui si precizeze pasajul accentueazi 1 giacelet ‘ate cazuri irmate oblig:ROLUL MASTICATIEI DEZVOLTAREA APARATULU! DENTOMAXILAR dentare S MAIIREA EPICION TE! MASTICA. Id APARATELE FUINCTTA BAS! FUNCTIA MASTICATORIE PTAREA LA SAN Actut sugerii se poate vorbi dk descris ama aeste de dle pres exprimaredotcrmind orientari functionale ate mus. , cérora Hi se ate privind cro. mnctionarea armo- ALIMENTAREA ARTIFICIALA F prezinti unele inconveniente 8 8 face tati de aer; deci acrofagie; i glandelor sali- conditi de problema namele s3 sau citar fi diunitoare. REFLEXELE MASTICATORIPerioai functiol nazar enna ceva de mestec, Cand ju the inet Reeare 38 se post Fons saul i ventions gore jor =3)mobilizatan) ip osune ine arcagete demar frau fost separa avea loc _ ‘comtacte dinamice sub 0 anu Vises intexpuse istieatiei, se produc misear de prop pul 1a (miscdiri specifice la carnivore), (caracteristice rozatoarelor), precunt $i welor). Migcarea compl ipuri amintite anterior, ext le in primel Suspidare, ‘abraziune arod: ctapele de abraziune, bind prece e. Concepl cate considers Tipurite Incizia jentolor Paricula Filate noeiva de efec- tuare ac, Triturarea entelor ara dontica (de accasté dat printr-o gutierd inferioar’ cu planul inclinat), recidiva se produce Cercetiind cauzele scestor ree , Salat eb fetta a mpal incizie: alimentel te maseb te ruerons ese produc atdt de fide partea opusi, spartea de balans" fortele verticale tau astere gi forte orizontale sncatele sunt rea adele de nt roar sufering procesul de insa ye a actiunit reflexelor ¢ ‘eu ména 0 mige “Aparca astiel o foria de vestib up o noua redresare ortodos neselor, pentru a evita acest obicc, iare (pe 0 duraté de tei inc sila varst® adult lateraie contactele Zdrobirea iieorster lor. Ei se caracterizeaza prin cus- lerea in inteviorsl alimentelor, penizu a le i 336 22 Apart demas 307EFICIENTA MASTICATORIE. TESTE Eficienta mastic depinde de: Numarul de mises usA, Suprafaja de cont au difenip factor asv Fi cu aparat dentomaxilar nom. wae de 435 mun! spredeose! are (532. mum). Mai Probole le da subieetuli 0 ictal execu fie ur mun Dahiberg asticatorie, P= presitmea masticatorie, i, d ~ defectu] areudai dertare, R = deowrece flay te, se Cuno: far $i 8 sucului gastric, Se pare et pul de galire a str roasticavorie este sca pmordick a3 masticatoni prin pierderea pe 2 Cu Geosebire la cop ieprinderi shoatia lenegd. Este v0 se miduane’ sub imboldul unor peartisiant sou pov Masticatie ones, masticatie cate, Opusul ef granita erea alimenteior jeseott aveiasi copii, in perioada Virstei sco deoatece nici una nich al ied asupra dezvel streze aspect 2.1. ASAMBLAJ MANDIBULOMAXILAR $I DENTOALVEOLAR, Aparatl dentomailar poate fi curs ln desthpurarea vulibulomarton careFORTELE MASTICATO! iodontale ia for4a ce tractiune, si wansinis3 c= iy. Mugchii mobiliza area max’ inferior 53 sabilicea unor intensitate capabill sh faviod rezistenta funcpionate la pe biwza suprafeiei de sectiune musculas3) Tabetul 53 (TATEA FOREN LA MUSCHI RAFATS DES MOMILZATORI ATMANDIBULEC Infensitaten IPA GYSt, CPTAT DE ACKERMANN) Torelceo diotermina desestione | Fortaim kg | 35 | 2 i 36 16 valori pentau aceiagi mugchi: muse! 1st poate declanga o forts de 80 kg, iscul o suprafali de 1,3 de 4,0 em? gi poate declanga 73 om: (et au fc inregistri le mari (Mas rate de Max Puterea do suport AdINGHOF spor lc lui A. Kucis (7930), dupa eare incis care 6 suport molarii de minte. Cet cv gaatodinamametre mes nivelt! premolarilor si for. Aveasté diferent ar fi ROLUL EXERCITIULUIIN CRESTEREA PUTER DE SUPORT A DINTILOR oF forte in jur de 35 ky (Je 15-20 ke, Gvercipin! are un. efeet fav ), Worner si Andersor Hh Cl se produce a creslere pra 30) rimane prac saplundni de a termunarea expersmet ‘ndelungatd duce ins la modificdri constant. care de partea folosité prezinta o forta de m De asemenea, la eschimosi, care se hrinese cu alimente crucl gnstodknamometrice an pus decd la subi Rolul exercitiulul in cresterea putent 1.2.4. MISCARILE DENTARE SUB INFLUENTA MASTICATIE! .acjiumea fortelor de presiune ver e Migcarile cate seade: © capa mkvi i scmenea, ca fg mnsicatrie 3 ee aca aun fps ¢ dings din paren opast. Duph de z dove as y 2.5. MECANISMELE PRIN GARE MASTICATIA INFLUENTEAZA DEZVOLTAREA Ap. D.M Mocanis- \ prin intermediul dintitx mele prin ;sselnr manilare 51 prin intermediul 33 Rotul consistents alimenteloi Autoregia- roa fune= floral Experionte peanimalomasticatia perturbata ‘determina. producerea ‘An, DM. cbservat ca 3¢ p If de avecast paste nd la eopiti pus Zvoltare facial’ mai bund. Core re prezentau [a inceputul exper ibservat modifietin Lavorabile in ser nal lor este tare dentard mai p! 34s ~ Caritle dentare, in perioada d tumor tulbut in 0 instalarea w laterale care se poate permanentiza ca o deprindere smastieatare. VuL26, MECANISMELE PRIN CARE An. D.M. INFLUENTEAZA MASTIGATIA La rfndul lor, anomaliile dentomaxilare odaldinstalate pot miesora) :masticatorie prin mai multe mecanisme. —Reducerea suprafelei de contact octuzal. AnotMecenisme ‘an DM inmotjonsd wea MARIREA EFICIENTEI MASTICATOR REABILITAREA FUNCTIEI MASTICAT de late:ODONTICE $1 FUNCTIA MASTICATORIE 4. APARATELE ORT! tase poate vorbi de i Ap. DM. tn ansan anterior (ci Brack ‘eseoti copii mu p rcp reale. La voateaparatcle care $8 intruneasct caracieristice ale cdror in acrilat. Planul Tac! (de contact ow atcada ant cuspid antagonist, toate in prelucrarca lor este pe care-i acopera In cazul in care se fotos: vederea compensarii pa jor, unit aulosi reconsane gies gurd (Masseleriiung ~ A.M. Schw Recomandiim pacientilor trei gedinte zilnice a ca ugchilor ridicaton. Pacieat ciectueaz’ ) Fvolufia tae mor madificari favo nm refiae Geet o parte din m imulativ, presori, care au un rol 349ROLUL DEGLUTITIE! IN DEZVOLTAREA APARATULUL DENTOMAXILAR §I IN PRODUCEREA ANOMALHLOR DENTOMAXILARE TIA ANORMALA 358, 17, REEDUCAREA DEGLUTITIEL IN cousistente, Mai mult, caest= 0 f perioadele de veghe, nentatici se face deglutiia de saliva. Lie@ de 200-l 600" (Graber). ‘dupa care urmeai Hi prevet iderea sa refles! pe so Ato ea posible ae an A boluted Epigiota inde ieIstoric Is id, se face waa 1,52 secund cura conginutul dentomax, siun al 1¥. cardiet $i trecerea hol TORIC PRIVIND INFLUENTA DEGLUTITIEL 'ASUPRA DEZVOLTARII Ap. 0.M. 4 asupra dezvoltirii uparatului dent fe deasebit incepand din 1946, cau foarte reped alti cereetatori vind ((ol (ch siea dat bruse seams €& pacienti ch cele ale jeelas! Limp, romivgrafia, miodinamometria, radiocine: of pists de cercetare in vedere wgeniel An. D.M. Nu se poate con’ unde se tern funcyiite 1) De asemenea, au tos Ap DM. tor in rospina}ia oral st in d in ps ‘zului, In sepaus, crestele maxi! dle limbii paisund Tntre cele doua maxilare mei x repaus, cat si in deglutie, intre cele dovii maxifare ran Cal, ee rimds\nd distantate, iar elemental caracter virsti, este dat de aceasti departare a Jos. Contac or sant putemice (Gugmi). Aces deglutifie eu arcadcle depanate s peniru aceasta varsti Jo jurul varstei de 6 Juni, odata c ive noi, care modilicd ead Nparatl dentomasitar 353 Corotat tunevionale Deglutitia Etapa tran- zitionaleste jumatate, contactulul Interareadic ca. 30% dintre subiects sta ups studiile lut Cleall pe subiec slabilese contacte i eu arcadele depariate in E STADIULUI BUCAL LA TIPUL “ADULT DE DEGLUTITIE = de revenire de repaus a mandibul ceca ce priveste pozif Jor inferions. Sagi a edie ua | Dostisura- rea stacila ge Sau este se inncluzie fiz de repaus contact eu bot pal S-au emis tpoteze alin fringe. Unt di privind “oi separarea co transportul Rican are ar determina o pres Dotulut Miscarea inandibuleiFormele 1X52. DEGLUTITIA CU IMPINGEREA LiMBII~ ARCADELE IN CONTACT CEL PUTIN IN REGIUNILE POSTERIOARE fa vertical a Particular tain destagur degtutitic! 1A CU ARCADELE DEPARTATE, FARA PRESIUNEA LIMBI/comportament muscu ‘Aveste diferente interesea speriori, si rmuchilor posterior al tempor: al8, In schimb, activitatea 1 maijlociti al tempo- rar, tneare, pede 0 fpoaitio pe Be als se orgaaelor ce-1 acupt ot deosebit den uiici DM. Punctul de vedere se dentar de a-si adapta gi se daturcyte uae a prineipala ar apary nouromus- clara cl pentru 2 uziere in dezvaltarea we neuropsihic’ faapo: sin acelasi limba, ar putea pleda ‘oa neuropsihi ba de o intirziere tn a jmaturitSh acuromusculare se permanentizeaz’ staiul tran intimpul deat jon nagtere forje cate in!luenteazi negativ dezvoltat nor An. DM. ‘Rix, Moyers au sugetat cli permanentiza putea datora gi tulburdrilor rinojaringiene, De asernen: (locale, generale), care ar fi 10.0 1 Fevenirea ia el din sta facut precizliri pentru an cele trei clase Angle Dupa Cauhépe (1953) morfologice. Unit) di superioare simetrive, asupra arcadelor dent jugali a cdror activ jeata si din aceast pe care copily o compenseazt mare 0 ochuzie inverst unilaterals eolare produse prin propu sa, de exemplu, produce ea muscular are probabil o iota ‘minim’, Ardran si Kemp aral enttu Cleall, pe baza anormata gi D.M., an.D.M. 361Conduita terapeutie’ in An. DAM. si dogtutitio ants obies Picut studi sistomatice ler slungeste. Portiunil jos gi reeducarea expunerea I vzale Inre et. buzele seurte (B: stabs ea de focluzie di lemtogre,Deg An, OM 364fe de comportament ale dey chnieo-terap Terapia deg Fos aN anormale e aparatelor ortodoi n mucoasa pal ura, aplicand vari erul gurii pentnt ca, ‘Clifford si Hagen 366FUNGTIA FONATORIE STAPARATUL DENTOMAXILAR Sumar 21 Np. DM. Cé PARTE A TUBULUL FONA' 262, CORZILE VOCALE 371 ‘3. CORELATIA DINTRE FONATIE $t RESPIRATEE 373, 204, PAVILION 203. VOCALELE 513 RINGOBUCAL 374 4:10. CONSIDERA PRIVIND ACTIV! ‘expuse unele date pr anumae daca fonatia, in anumaite c unor An, DM. sid dew sidezvoltarea apa pe Tap su pot agrava unele tu KA Ap. D.M. CA PARTE 4 TUBULUI FONATOR DM, vor fi prezentate cateva date terizesca Fiziotegi cic ‘onatio! 1957, Teor privind roducerea jeter omrizenoidian inter, cups Fusson. | freew. 933) 9 demonstrat ca nervi ceurent sting este mai lun. ve 42.4 cm §1 cespectiv 3 sori voeale datorita faptul mm pe cei din dees cor vocalelaringascapice ale reer O @ e 6 My sens vertical), Deplasarea maxim orizontal’ este de 4 mm ( nla $0 ugoara migeare verticals (0,2-0,5 mm). Se poate al soidala cu axul mare orizontal (Kirikoe) 14 @ corzilor vocale pout denumirea de jarcle patra faze: le departare a corzilor vocale (deschiderea Vocale se indepiteaza variabil iu functic de ©: tirowacali si de eventuala supraadaugare fan posterior Bste de obieet o fara sourta care corzile vocale riman deptirtate un , bogajin deosebita (a anaerob (Hesson) ar explica semifanigabiticatea muse! jagrafice ale lui G Portmanm (1957) au ardtat timp v "3) Faza de aprovi toned de bazdl peste care se suprapune 0 se ponte face fie pusnai inap fie numai antenor, cand se cont Gonus-ul ‘ere ale corzilor vocale (prin intermediu! edrora ele vin in con. fie pe to: elastic ie (cornus-ul elastic). Ele sunt acoperite vocale vin in contact prin (eonus-ul elastic). in timpul au falsele corzi ecesitati fonatorii, si modifiean de forma (ee exomy vocale adevirate. Ele special in vocea edatats 4) Faza de acolare, declangarea salvei reeurent este fixata de indljimea verticald a aeolar: hate, gi de intensitatea acoléicsi. Cand Ia con’ Falsele voeale “orale Wo pirat Rima glotidis 2 avand 0 aciune sfincteriand. C: ehuea7a eu o mare freevent. In vor (cps. la un blrbat cu voce prof In cantul de opera frecventa vaniaza 51300 cps tre 65 cps. 500 ps (Husson) x3 CORELATIA DINTRE FONATIE $I RESPIRATIE 31 373Sunetut 374ale faringobucal stau sila baza unor use cdteya clasificari extrase din t mpaiite dup a Velare: ©, U (care sunt 5 Tabializate) palat in re & vocalelor din limba francez’, dup isezatd posterior (1, U 2 agerain posterior (A, O, OW), poritia diferitelor pasti ale gucit este este admisi teoria dublei 1220- ‘9 vocalA se disting limpul e: actinnea efector yparatt cu o panglic mp ih timp 31 wm este in general ieapare a seevent, uima cercetirilor in, Husson i colad, ei admit ch intra based a buzelor, iondentate (E, oni gi ge cefotomre= inapoia acestora: °c); limba stabilegie eontacte ‘a palatului dur. irenupere si forma devi sau clar poste up’ gradul de arte explocive (p, b, & 4, c) 5a rola o itrerupere complet a cure ~fricative (, ¥); se produce nurs wr ~ajtleative (s,}); desi cer un stopaj part coloanei de act, comsunnete pot ne (lenkins); producerea lor nacale (m,n); producetes lor reclam obstru deschiderea cavtaitabzale; ~aterale (1), coloats de acr este abatula de pe partile laterale; Me alate sen vibrate (0); 80 produce vibr Injgenmatica mbit ramane, consoaneles astil a) Dupa modul de articulare, in: ocluzive sau explozive (PB. devchiderea brascé a tubni fenator, —Nonstrictive sau fricative (F, i fonsion G) peoduse prin smiocluzive (Ci, tveptat, pactial +b) Dupa locul unde se realizeaz’ ocluzia san cant le (P. B. M), tale (F, eolare; Ia ooluzivele T, D gi la Tso promunt ca T dar mat moale si frfului limbii, care poate sta prosenz pe fejele orale ale dint a anterioati a b 37nsogeste for 1,C,8, ¥), presen x7 PARTICULARITATILE COORDONARIL PRIVIND GRUPAREA FONEMELOR fe prezinia 0 sé voecate in sitabe $i supuine, lc réinul ei, 9 mare varierate de irecer care Jenkins adauga ip in imp, ceoarece s lui sf pronunte uncle de aceeasi vocs Complexic tatea ~ existenta coordonsri coms tate fe ie normale se teierd Ia tpt reel pufin, 5 secunde cu o Vitezl Fel forma si jeans de form: Lingvo- dento- palato- rama Rol fortelor musculare seiutede s).Paeieat s varie Rol imulator coloanei de aer tombon de peste cep si se depirteze (e centralit superior gi . Bon fe prin atiaudin m eel Dupi Cawhepe (196° ic, dar poate eee 3)Speculum. Asocierea ‘twlburaeilor se Foratie infantita siAn. DM. ) Acest dispozitiy, Foatte bine compoctamentul lingua. H conaiatren Bo ee i sulives si al promuniiril consoanelor dm. S-A SUL: se de Mi ave de eaducie econ aeameere vadult ai Ia articularea fonetic’, it de vedere al Jeghuti conduita (seeducares ambi dons Funct 591i TULBURARILE DE FONATIE $1 ANOMALILE DENTOMAXILARE n. DM. si tulburdzite functi Coretarea raporturilar ce enisté inte, rele con sciele de vorbire pot sii existe chiar daca dezvoltarea Ap. D.M. esie reste ca7un, tulburante de fo de alte caure $i eves make nv au fost sutici . compensate de pumct de dacorit un 382 CONSIDERATI PRIVIND ACTIVITATEA CLINICO-TERAPEUTICA Considerat clinico- terapeuticefe participaren rezons ringiene), Vorbirea este je $1 font) in) — vorbirea nu tic) Se manifest prin intrerupen. labe ele suacte, Posie interesa, in momente diferite, cand normal, cand ele) sau a fonemelor V, F (ce increet, spot to. noma gesp posit difente Tu registeare pe ba i, reusea 53 fac acc tare aprospe nocmals Rolul reeduearit functionale Fonato nant daci se examincara 0 colectivitate foarte reprezontativa gi se face com. ‘cu un lot martor. in acest ser un studiu deosebit de valoros, de copi cin 42,6% asa, obfinerea um folosirea ambelor metode. 385Terapia ortodontiea ral, oparaleleovtodonlieeerecaai cond 101 pent aclivitatea artic seopul reeducaris fmetion: FACTORUL MUSCULAR SIRELATILE SALE CU SISTEMUL DENTOMAXILOFACIAL ‘aparatele ev seut yun timp foarte seu , ceea ce denoti o mare abititate de adaptare jasc speranle pentru reusita stabil 4. Vorbirea cu ¥ NFRALITATL ASUPRA STRUC: TURI MUSCHILOR STRAT! desi fae apel dest care 5 necesite muscular si esutul osos a LA ) acechiar Bet special {ar aporul prteie serveste tite so vor depune sirunle minerate Scéderea iat seldesea aporalvi proteie perturb a fostco ie cercettsiulterioare een ae Vase Se acta Cautape), Schule utes at ene a ea sistem 0905. Ele at puteastn ——_tland. Howell, Exehler, Seiler, Cat snihipotofie’ facials observat folosind mijloace de investigafic foarte moder seria sau denervarea UO 08 acer eet mugehiului temporal la Kp, DM fn decursul anilorau f nu se graveaza in sistem ada libertagii de muiscare de la nt jormale Complexe elinico-terapeutice (Aubin 605 Kantorowicz, Korkhaus, Petrick, Schwarz, Mi ‘maseulsrs Hoffer, Chateau, Fré _Membrsos* *) ‘cestora a contural o ri ilo: dentomasilare: tcrapia func Colpant de titre X\2, GENERALITATI ASUPRA. E ce for a 'STRUCTURI MUSCHILOR STRIATI Sua. $1 A MEGANISMULUI CONTRAC ‘un loc importa are contine peste este 1/4 bilivane — Mfoilament fibre (Ruichfer G,). Intruedk fleeare libra poate iza tensiuni fntre 100 si 300 me, rezulta forta f pe care o poate dozvolia musculatura. —jagyry #, Blfimon (1930) a caleulat e4, daca toate eacnire tregului organism ar icelagi punet de ai dezvalta in aceeag: direetic, aleatuite pune la sandul ‘ecare fibra mus ‘multe mii de miofibr Structura in lanurt de ogregate htal si Kaiser 1551)de latenta syos, Ba tneepe Gu fimba conforrnal lor primiside Vudenocintrifosfart dup formula otizat 4.D.P. +P Gionic) + caldura iurmeaz’ fax 390 wa de relaxare marcats de ipa descomy are a rol important Ca’? 51 fa. Dupa petioada de Ps unerca ATP. rei lari de placa texmninal& 285), fn protop! ata de proteina transpartoai mult (devine de ° de actiune 3h potent de repaus Placa motorio Potentialul Ge placa terminala* sch arte crescute si este nece- ivimarit. Are loc a circulatie: locale, care s-ar aselor pe cate le deservesc acest ‘coresppunioate a capil Sin relaxare, vine sige lepede, se sped ‘ipl paral, Sa dovedit experime igi piorde foamte Capacitatea de -evallarea sa, de aportl 5 cousumul de cere | APARATULUI DENTOMAXILAR ALCATUIRE i. Pentru asi tar regiuni (de 392X35. INFLUENTA TRIDIMENSIONALA AMUSCULATURIL ASUPRA SISTEMULUI DENTOMAXILAR Se obisnuieste sa se arate cit legaturi are gt modificirile morfologice ale Ap. D.M. or gi la partea alveolari a may ere tea tradimenstonala n parte, iafluenja de ansamblu asapra Ap. Ida Ap D.M.,ofera puncte de spr a unei matt idersen) completa trebua pe de o parte, iar pe de a lobia, ca $i dezvoltarea nort Pe Acfiunes auise Giziologia musculara general. Acea fa (care reprezints seul um Ia maxilarul (pe care se prind mugebi ct usa). Importanja aeestor aefiuni rezult& din observa ‘robuste a mandibules Iz subieci e de cei cu o mastica1 cu acfiumnile musculare ee s: ssculare 1a wiandibula ies? 3 patologice), ede rien! de i de ambele buce fac co iVAbliearee: INFLUENTA PRESIUNILOR MUSCULARE APLICATE directa > PE SUPRAFETELE OSOASE presiunilor musculare pe suprafetele osvase €v) pe suprafetele esoase fat cel wai mult in consideral ‘muscular la progucerea An. D.Ni 12 comportamentulu: muse) ceapar. Din acest prmet de ve supra Problemete legate de acest aspect (Forfele anor ©) Influer APLICAREA INDIRECTA A FORTELOR MUSCULARE oat PRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI DENTAR Intermediut Aceastt compon ie este negPring gtslinente nif deeat 3 imp (o dtc Since dows sensu forma de uacune, ange Stuctarece fot ora Superior este sfrac Ta. ins musculare, din punct de putea explica intreage dentare, asupra TONUSUL DE REPAUS $1 INFLUENTA SA dinamica. ip ultime se gisese sph Monier, Miller sub forma de {de inoclurie este mai mare decat cel obi “Ssferitelor misean). “Tonusul de rep afara de musch :brului de repaus dintre chinga DAM. Dupa Cauhépé aceasti echilibrare se con lodentare, deoatece, dacd suprafata osoasa ar ft Ng musculare si, in mod reflex, acestea sat wre. Coutand gi Sasaki arati ci, masurand fortele ee se excre sige alla a ascadelor dentare in reps D.M., se pot intlni trei eventualitat a) Exisia aceeas! a forjelor declangate de catie 2 ching! musculare antagoniste (intern $i extern) ait in repas, ct si fe I prezinta 0 An. DM, trebuie consider di din pun: Gepiasare a dingilor spre’ ves echilibru gi se va produce 1 2) ist dot lini de cl care va fi totdeauina deplasa Sing primese soliitaci pen functie, Se considera ea pozi sdsura pe cca din repaus. ¢) Eetsid el tnt de echilibr pan erescuta de partea vestthulerdia dintetui yi ost jar a ereia, tn timpul altor funcit, predomi fe care se exercits perpendicular pe axul dintel predis Nuenarut 1 deplasare int tia de echilibru dinamnice X137. ACTIVITATEA SIMETRICA $I ASIMETRICA & MUSCHILOR geupele mus mod asimesrie ¢ amugchilor in mad predominant, cand uli, cu studiul citeiasilibrae imobil abs © sdaptare cont de de tranzitie in tea, respirutia orald, o neste complex cauzal bin iielege o snumita onsiderd cl cirea nanomalti se Dar, dacd se consider (cum este § jewtd a Ap. D.M, iat An, DM. ca \ aU Se onale Sunt pe Cercene fr intexlependh ae forma Tolosind datele de obser Bice, se pot reconstitui comportamente func exanten minh zulu) si la o interpretare prud mugehiiului, din bogatia ‘contract’ pentrw a da te agi entitati hosalogice tulburani ae ‘comport; ttf sadiferitelor grupemusculare | le. El depinde de se, act X14, INFLUENTA SISTEMULU! DENTOMAXILAR ASUPRA. MUSCULATURIIle de timp dup’ aceea, penta de vedere functional si dack apres neeste re XS PROCEDEE DE EXAMINARE CU AJUTORUL UNOR APARATE SPECIALE xLS14 ELECTHOMIOGRAFIA E M.G)) este 0 metodi care apreciazt funetia musculara fe sonor, prin 2gomtate, $i optic — jografvores Jor automat. E.M.G. fe. Derivarea potentiainlui de aciculari (pentru cereetarca (4.6.8), care permit integistraren a‘ verintd interes din punet de vedere az prin apar imi se pot aprecia mai multe aspect: (cae depinde de numairal fibselor ce 2 dintre ele gi electrozii de re a clectrozilor - raportur lor nervoase coreajung la musch nus depagese 2-10% (Grosfeldova). galiaion IS 12 RADIOCINEMATOGAAFIA ‘grafia (REG) \paratura pentru Rec. pid, ew vitor, pe = wn eparat de proiecfie, ce poate proic nagine eu imagine, care arc schife ale imaginilor radiogratice Folosirea acestor apa axulu tubal Roentgen © Schema de funciionae este uemtoaree: fase regimnes de cerestal, ajunge la ceranul radioscopic. De folvcalod, unde este convertit is el Viteza de amplificata de 10 ort cu ajutorul unar lentile electron np gi 0 reducere a imaginii iniialc, Energia cin sine in encrpie faminoasd suficient de mens pentru a impr canematografica (fig. 269). XI5.1.8. APARATE PENTRU MASURAREA FORTELOR Dé LA NIVELUL ARCADELOR DENTARE a) In 1956, A. Seiler com cu ajutor mograf fotoelectric. Apac femme: un sistem care receplioneazi fortele ce se ex: ide e&tre buze, pe de alti parte! Fo ial pe fata vestibulara, cel Miodinograt Laduce gi pe acc ta diferitia buzclor bi pe de pe dealld parte, Cercetarile sale egistreaz’ gi obicetivenz fo jae (or dus $1 ile: mofunctionale ind de praciica: influenta. pei 5, protrucia dingilor front. culara déformantd are ug atitudine fun 2) Cauhepé foloseste un aparal perso: iges.l'extensiométrie” fori de extenss ‘al lui Seiler, se compune din dow’ par} ynometre minuscule (2,5 ercita de 0 p in sirme foarte subjini gi foarte bi aSasia 43se gaveste de repaus muse EXAMENUL CLINIC aparatelor de tipul eslor a ntru elucidarea toa muscular Se va ubsen buzele evioaeste seu (Ball) Examenul § musculaturit In ropat ya fost arstata la capitolel ice, asupra objeeiusiler senlare. Aprecierea tonusulai prin exawien fi params: ora ex ‘ogerson}czea ce face ioce=tr i, hspertomie gi a metodel de <: losirea unor eifte presupune un ci se fntalnese pacien} cu tulburti aidt de ‘date ea cea propusi In plus, ea nu pres starlor de hspestonie, In Tohnics do oxamenXi6.1. STABILIREA UNUI ECHILIBRU ADEGVAT DE TONUS INTRE GRUPELE MUSCULARE ANTAGONISTE jea unei grape ‘cum, mu ex: tonusulai gruper muse\ -andu-se apel la priscipiul bine-cunos~ ‘efectuaren ritmic3, eeducarea unefionala aor modific ru desfisutarea normala a fonetiilor rat ;onal cer foarte mult per Xi8.3. FOLOSIREA CONTRACTIE! MUSCULARE CA SURSA DE ENERGIE PENTRU APARATELE ORTODONTICE muri 4 texapiei cu aparate ortodontice: te izat an syumeroase tipuri de aparate, museulara Taparatele ftodantico declanseazs, in mod reflex, acest: Deci. ele au ile de nutritie ameliorate ca ur de muschii ridicatori, care in mod obigauit se trans~ acum sunt transmise prin tier ‘p Rezultatele obtimae cu aparatele sai siabile, mai pufin expuse la recidive. Protot parat is iderate a fi activator! lui Robin (1902] si monoblocul Andresen (1920). Lat ‘Andresen. In practic permite rezolvatea, actionand numat cu aparatele de tip Rparalzlor eu “actinne mecanicd” estc foarte larga. Activator de tp 1 ford suru se dovedeste a fi util, in special ia fazele finate de iratomentA140. ROLUL OBICEIURILOR VICIOASE IN PERTURBAREA E.0-F. © analizi a factorilar ce pot interveni cevolt&rii Ap, D.M. nu poate face abstractie de le — foarte mult disentate Ta cadrul etio cadvate sub deauinives generic’, cea mat Sunt acle, gesturi insugite spontan de subie ‘unaori pe’o durat indelungata a ‘ 51 inteusitate gi care, in perioada deavottérns Ap. DM 7a say agrava An. D.M. Chiai speci si dup t 433Clasificare(care se faciale coliozs toraco ‘propagare sunvoasa a undel Janivelul Ap. D.M. OBICEIUR VICIOASE PRIN INTERPUNEREA xIl402 LANIVELUL ARCADELOR DENTARE & UNOR ELEMENTE "ARTIN. Ap. O.M HETEROTROPE) ler neaparti- and mit Ap. DM Interpa! de-ee se observa Din acest punct de vedere sc pot di a) Interpozijia simpla. Face ofc nivel intre arcadele dentare. Actionca 1 obstacol mecanic sinea lor (mai rar, daed seyrercitarea tunor forge s de presitunTotdenuna igerea ns dogetuluiXUL10.3, URI_DE INTERPUNER A-UNOR PARTI MO! ALE Ap. D.M. INTRE ARCADELE DENTARE (INTERPOLITH AUTOTROPE) side medi © arcadele deutare, ava clinic se poate observa o fag sara a acesteia in dreptul p 442 |num prin interpo i onal a arcadelor deat fe fotdeauns in context XI10.4, OBIGEIURI VICIOASE PRIN CONTACTE ANORMALE: ISAU DECLANSARE DE FORTE POTENTIAL NOCIVE IN TIMPUL SFASURARI PARANORMALE & UNOR FUNCT I werala sau inaficient’, nfele lor au fost expuse pe jn dezvoltarea aparatulsi RELATIA DINTRE OBICEIURILE VICIDASE SI An, .M, XI10.8 practieat obiceiust vieioase fac An. au in antecedente obi: ‘Ap. DM. a altor factor joase te pn obiceiurt ‘obicet vicios! DM. inei .godinte", oft si la apii de mai mari, cu at gansele de producere a cate trebiie st agate in momentelg psactidari obi jastcitate ouselor thoxilare. Terevsl stopat de exemplu), sau dobauht ‘etabolice. Exist unit autor nd copilul prezinti o tendiatl apt” peatrs cum se interealeaz’ forsele Jor orofaciale si rezultanta gene An, DM crese atunei efind, ja indelun Fe pemsilae Formarca gi desvoltarea acest procese, unele rai bine eunosee “Fate de admis c8 Teva (Cucat se patra cresout. ‘ailividuale. D ne se bazesezd pe obse geactic, In aceste €or