. eleciricianului| Colectia electriciannlui \ Ciclul ,,Verificarea Pr tomeatalet electric din statii elee- trice si postu rf de transformare“ Vol. 96: Verificarea \aparatajulut primar din stati etectrice si posturi de transformare E Vol. 97: Verificarea releelor de protectie si automatizare din Sail electréce s¢ posturt de transfor mare Yolumul de fa{& asigurd o tratare unitard, cu earacter de indreptar, asupra probelor si yerificdrilor aparatajului secun- dar (relee de protectie si automatizare) din statii electrice si posturi de transformare. In acest scop, sistematizind aparata- jul de verificat, puncteazi principalele caracteristici tehnice gi succint, principiul de functionare, pentru evidenjierea rolului si importanfei fiecdrui aparat in cadrul statiei. In continuare este detaliat continutul probelor, pind Ja nivel de algoritm: procedural, insistindu-se asupra injclegerii funefionalitatii schemelor tipice de protectic, respectarii metodologiei de luctu, interpretarii rezuttatelor. Se dan exemple de calcule practice cu date concrete pentru stabilirea si tixarea regla- jelor aparatajului de protectie. Tipurile de.echipamente exem- plificate stnt fabricate de industria romancascd (sau din cele aflate in exploatarea curenti. Se fac atentionari) si recapitu- Jatil asupra wasurilor de protectia muncii, indispensabile pentru asigurarea bunei desfsurari a Iucrdrilor, 1 ansamblu, volumul contribuic la ridicarea tehnicitajii exploatarii, veri- ficarii si punerii in fonctiune a sistemelor electroenergetice si implicit la eresterea siguranjei in functionare a acestora, Tespectiv la Imbundtatirea continuiti{ii i alimentarea cu energie a consuitiatorilor, \ Se adreseazi muncitorilor, maistrilor si telinicienilor electricieni din statiile si posturilé de tratsformaré ale sis- temului electroenergetic national. \ Control $tiinfific : ing, ION NEDELCU Redactor : ing, MIRCEA GROSU \ Tehnoredactor : ELLY GORUN \ Coperta colecticl : VALENTIN VISAN Coli de tipar: 44,25; Bun de tipar!: 13.01.89 ; CZ, 621.511,4.008.5. Plange : 5 Tiparul executat de I P. ,,Oltenia“ Craiova Str. Mihai Viteazu nr. ¢ 6 1. Aparate si dispozitive utilizate Ja verificarea releelor si a circuitelor secundare Verificarea gi- reglarea releeior comporta simularea si- tuatiilor réale de functionare a acestora. Este deci necesar ca in dotarea laboratoarelor ina carcer sarcina intra exploa- tarea si intretinerea instalatiilor de protectie prin relee si existe o serie de dispozitive care si permita variatia in game largia curentului, tensiunii, defazajelor, frecventei ete., bre- cum gi aparatele necesare pentru misurarea acestor marimi. Intrucit in cadrul probelor si verifiedrilor prezentate in lucrare sint folosite o serie de dispozitive si aparate de masurat de larg’ raspitdire (autotvansformatoare reglabile, reostate, ampermef; oltmetre, wattmetre, ohmmetre etc.), principiul de functionare si modu] de lucru cu acestea nu va mai fi prezentat. In cele ce urmeazd se Na, pune accent pe citeva aparate si dispozitive mai putin intilnite in mod curent, dar specifice verifici&rilor ce se execut& asupra re- leelor. “ 1.1. Cronometrul Krizik Este um cronometru acfionat cu un motor sin- cron cu pornire si oprire comandat& electric (fig. 1.1, fig. 1.2).Ei dispune de: _ > Un motor sincron M, care poate fi alimentat la ten- siunea de [1G ¢au 220 Ve.u., in functie de pozitia unor eclise situate sub eapacul inferior ; cupli eleelromapaeticd €, care are rolul ‘de a cupla sau decupla sistemtl de orologerie cu axul motorului sin- Cron 4 meleul 2, dare ave rolul de a intrerupe circuitul de ali- meatate ab euplel gi implicit de a opri sistemul de orologerie. Maontat om tn tig, 1.1, cronometrul masoari timpul de actionare, lav of ty tig, 1.2, masoard timpul de revenire al unni reiou A. 1.2, Mndicataril de scecesiune a fazelor (DSF): indioatornt (ig, 10) wenveste ta stabilirea succesiunii coreclo m Tagelor sursetoy de alimentare trifazate {2]. M1 setlonoash pe pwinelpiul inductiei $i este format din? (rel olectramignolt ou tifisurarile conectate in stea ; tn dige de (INI ere se poate roti in jurul unui ax} / — batonit de ponvetine Be, 4 / Big. 1.3. Daca in urma apdsirii butonului Bt discul se roteste spre dreapta, succesiunéa este corecta, jar daca se roteste spre stinga, succesiunea ésle i “ sine TCY-2 Trusa de curent-lensiune {2} permite variatia in mod continuu .a curentului allernativ in gamele: O—5 ; 0—10; 0—20 A sau a tensiunii alternative in gamele: 0—110; 0—220 ; 0-—440 V. : * Pentru a fi folosita eficient, este recomandat ca trusei TCT-2 s& i se aducd mici completari. Astfel, pentru a putea verifica relee a cdror bobina de actionare funcfioneaz& in curent continuu, se monteaza niste punti redresoare in paralel cu bornele de iesire de cu- rent si tensiune alternativa (desenate cu linie-punct in fig. 1.4). Curentul sau tensiunea redresata se poate culege de la niste borne montate suplimentar pe panoul frontal al trusei. Printr-o alegere judicioasa a diodelor redresoare se pot veri- fica deci cu usurinfa si relee intermediare, de semnalizare, timp, aparate+de masurat de curent continuu etc. Asa cum se va vedea la § 4.1 si apoi in capitolul 6, pentru anumite verificdri este necesar sA se cunoascd cu exactitate 5Decfansare trusd beans. 8 5) 0 24 48 WO 220V z 2RE fa tno Tez0 Ter am oH 0.20806 ce Sursé an ate Reaper 220Ve.a. ee S| 0. H40Vee = { 0..440Vea 100Vc.a. Fig. 1.4. .polarizate“ de curent si tensiune ale dependente de modul de conectare la eare sint bornelé trusei. Acestea sim reteaua de alitien Pentru determinarea bornclor polarizale se va utiliza metoda curentului continun (1 1.5). Se scoate mai tntii capacul trusei. Se conect apai un miliampermetru de curent continu la bornele de cureal sau tensiune. Tinind excitat din exterior releul ¢ RL, conecteaza la bornele stecherului, printr-o ali uri, o baterie de lanterna. Daca aeul deviazi i - dreapta si apoi spre stinga pozitiei de zero care.s-a racordat. ,,pluse lui reprezintaé barnele polarizate ale stecherului, respectiv curentului sau tensiunii debitate de trusa. Trusa TCT-2 Baterie Dac acul miliampermetrului deviazi mai intii spre stinga si mai apoi spre dreapta, se inverseaza polaritatea bateriei sau miliampermetrului. Bornele polarizate se noteazd-atit pe stecher, cit si pe trusa. Ori de cite ori este necesara utilizarea lor in unul din montajele de verificare descrise in cadrul lucrarii, borna polarizata a stecherului va trebui conectata la faza retelei. 1.4. Decalorul monofazat de unghi (DMU) unghi (fig. 1.6) este utilizat sjionale, de control al sincro- Decalorul monofazal de pentru verificarea releclar dir _ nismului, de distanta ate. A BIC |EL furnizeaza o tensiune variabilaé ca matime gsi unghi. Decalorul este realizat din dov’ autotrasformateare re- glabile [2]. Gel notat cu (D este folosif pentru variatia unghiu- lai, iar cel notat cu @, pentru variatia tensivnii. Alimentarca decalorului se face de la un sistem simetric de tensiuno de 3 X 100; 3 x 220 sau 3 x 380 V. Pentru alimentarea decaloarclor de productie mai veche, care nu sinxt prevazute cu fensiune de alimentare de 3 x 380 V, se poate folosi an transformator coboritor 3 x 380/3 x 100 V.. la bornele 0 — AU se obtine o tensiune variabila ca me si unghi. Aceste horne sint utilizate de regula pentru alimentlarea cu fensiune a releului ce se verificd. \ la bornele O — 1/2U ; 0 —1/1,73U $i O— U, se ob- fine o tensiune variabila ca unghi si constanté ca valoare. Ea este egala eu 1/2; 1/1,78 sau 1/1 din tensiunca intre faze a sursei de alimentare a decalorului. In general acesle bome sint utilizate pentru alimentarea aparatelor cate masoara defazajele. 1.5. Trusa pentru ineercarea izolatiei TCS-2 Trusa TCS-2 (fig. 1.7) este destinata incereirii cu ten- siume marita a releelor gi circuitelor secundare. Tensiunea de incercare reglabila se obtine cu ajutorul autotrasformatorului AT, conectat in primarul transforma- torului ridicitor TIT. mata $ Aparatul KV/V cste ulilizat pentru masurarea temginit de jncercare si pentru miasurarea tensiunii de alimentare & trnsei, fiind dotat cu dowd scdri gradate. Daca izolatia este necorespunzitoare, voltmetrul va tn- dica o scAdere a tensiunii de incercare, iar siguran{}a auto- A intrerupe alimentarea, Peutru a localiza prin ardere un defect, minerul C se t pe pozitia ,ardere“. Conform inst ructiunilor de fabrica {2h durata de functionaye pe aceasti pozitie este de maximum un ininat, iar timpol de pauzd intre doud arderi succesive este de cel putin trei niinute. il Ynaintea inceperii mAsardrilor se vor lua toale precautiile hecesate protejarii personalului care executé proba, cit $i a color care pot veni in mod accidental in contact cu par- (Ve aflate sub tensinne.2. Relee. Caracteristici, verificari 2.1. Generalitati 2.1.1, Definifie Releul este wh aparat r i : este rat care, supus aéfiunti unor metri electrici sad neclectrici de intrare : ie in salt a parametrului de iegiré. : Tatrucit releele functioneaza pe baza unui ciela inchis- deschis, ele fac parte eategorta apatatelor pentr fe i a te ditt cate, a tel ru 9 dq a per t para- reslizeazd o Variatie tn general un selew aui eleu este alcaduil di i parti: ~ Gementul sensibil ; ey - elementul intermediar (de c aratie) ; ~~ elementul de exccutie. i ge 2.4.2. Clasificarea releelor a) Dupa princi bil releele pot fi: — relee clectromagnetice - — relee magnetoclectrice ; — Yvelee electrodinamice ; piul de fiuctionave al elementului sensi- 10 ih ~— relee de inductie ; ' — relee polarizate; i ee terinice 5 = relee clectronice ; # — relec magnetice. - -b) Dup& tipul parametrului de intrare, selecle pol fre — relee de curents relee de tensiune : relee de subimpedan -— relee de pntere elo. ‘ ¢) Dupa modul de conectare a elementului sensibil, re- Ieele pot fi: “ p _- secundare, daci se conecteaz’ prin intermediul trans- formatoarelor de ctirent si fensiune : — primare, da coneeteaza direct la cireuilul primar ; ‘ — intermediare, daca actiones in urma comenzilor q primite de la alte relec sau drept seop amplificarea acestor comenzi sau multiplicarea lor. d) In functie de principinl de funetionare a elementului de execulie, relecle pol fiz telee eu contacte ; relee fara contacte. Tinind cont de aceasta clasificate si de clasificarca re- leclor dupa principiul de functionare al elenrentului sensibil, releele din primele gase categorii de la punctul a) sint relee eu contaele, in timp ce urmatoarcle doud sint relee fara. i contacte. fe 2.1.3. Caracteristici comune tuturor tipurilor de relee a) Capacitatea de comutare. Reprezinta valoarea maxima a sareinii clectrice pe care contactele releulu: o pot comuta de un nwmar de ori fra a suferi deterioravi. b) Coeficientul de revenire K, irunde X, este valoarea parametrului de intrare 1a care se produce actionarea ; r —— Yaloarea parametrului de intrare Ja tare releul vevine im starea initiala, c) Consumul propria. “Repre releu. a) Precizia releului. Reprezinta diferenta dintre valoarea Parametrulwi de intrare la eare se produce actionarea releu- hv si yaloarea parametrutui de intrare reglatd pe relat. is a evalua precizia unui releu se caiculeaza eroa- rea (2): nta puterea absorbita de = [%) = x 100, unde ; a ste valoarea parainetrului de imtrare la care are loc aefionarea releului ; X, -- valoarea reglata pe releu. Evident, cu cit croarea este mai mich, cu atit valotrea de achionare este mai aproaps de valoarca reglata pe relea $1 precizia acestuia este mai buna. Precizia releelor poate varia in timp datorita conditiilor Ja care sint supuse (variatii de temperatura, durala intre actionéri succesive, frecdri, variafia parametrilor tensiunii sau curentulut de alimentare ete.). Datorité acestui fapt, periodic se execut& revizii in cadrul carora se verilicd exacti- tatea reglajelor initiale si se inlituré detectiunile aparute. ¢) Durata de actionare ¢ releului. Reprezinta timpul scurs din momentul in care releul a receptionat prin intermediul clementului sensibil o variatie a parametrului de intrare capabilé si producd actionarea si momentul in care elementul de exccutic actioneazd, transmifind comanda. In afara cazurilor cind relecle sint couslruite special pen- tru a Tunctiona cu o anumité temporizave, este de dorit ca durata de actionare s& fie cit mai mica, 12 a 2.2. Verificarea releclor 2.2.1. Necesitatea verijicarti releelor Pentru a avea o exploatare sigurd si elicienté a releelor, este necesar ca la punerea in functiune gi apoi periodic, acestea s4 fie supuse unor operatii de verificare: Aceste veri- licdri trebuie si fie complete, si ofere deci gatantia functio- naril sigure gi corecte in eonditiile coucrete ale exploatarii. Nerespectarea conditiilor de verificare precum si execu- {area unor reglaje incomplete, in afara unei functionadri ne- sigure, poate genera avarii si accidente in instalatii- 2.2.2. Verificdri comune executaté asupra releelor Datorita marii varietiti a releelor wlilizate in instalatiile cnergetice, natura si complexitatea probelor si verificarilor la care sint supuse acestea este diferita, depinzind in prin- cipal de tipul si categoria din cate fac parte. Se pot stabili eu toate acestea citeva verificari comune, valabile de regula pentru orice tip de releu. In cele ce urmeaza vor fi prezentate ‘pe scurt aceste vevifieari, care cuprind : 2.2.21. Vorificarea generald ao releului. Aceasta proba, ' arte drept scop obtinérea unor informatii cu caracter general. Ea presupune verificarea concordantei dintre tipul si ca- ractoristicile releului montat, ca datole din project, precum $i constatarea inexistenfei unor deteriorairi ale partii meca- nice sau electrice vizibile cu ochiul liber, fara o alta investi- gatie. Desi in aparenfa neinsemnata, o verificare generalé minutioasd poate pune fn evidenta diverse defecte ale te- leului. 2.2.2.2. Verificarea izolatiei. ‘Verilicarea izolatiei are drept scop oprirca punerii fn funchiune a unui echipament in cazul in care parfile sale izolante nu pot impiedica picr- derile de curent po ci nepermise. 13 iPunerea in functiure a woul echipament la care s-a con- -statat © izolafie necorespunzatoare gc Poate solda, in afara Gistrugerii lui, cu seoaterea din functiune si a altor instalatii. Verificarea izelatiei se face in donk etape ¢ -— masurarea tézistentei de izolatic ; -~ fneerearea izolatiei cu fensiune allernativa marita. a) Mdsurarea rezistenfei de izoiatic, Se xXeCuER ev induc- torul de 1000 V. Relcu! se consideré ca fiind corespunzator dacdé dup& un minut de Ja aplicarea tensiunii, rezistenta de izolatic este mai mare deelt 10 MQ. ' Daca reziste poate trece la meérita. b) Incercarea izolatiei en tensiune alernativg mdritd, Se executa cu ajutorul trusei pentru Ieerearea izolatiei cw te siune altermativa marita sat cu inductorul de 2500 V. inte-n caz si in altul relewl care se verificd trebuie si suporte tensiunea aplicata limp de un minut. Beleul este considerat corvespunzator din ptnet de vedere al acestei probe, daca in fimpul ef nu se constati strépungeri, seintei sau elluvii, Dupa incerca 'zolatiei cu tensiune alternativa marita, se va execufa 0 noua proba de verificare a Yezistentei de izo- latie, pentru a determina eventualele slabiri ale izolafiei ca urmare a incerearii, 2.2.2.3. Veritiearea mecanicd. tr cadrul acestei probe se urmateste ca parfile mecanice ale releului sé aiba ofunc- fionare corespunzatoare, fird frec&ri, sA au existe jocuri nepennise ale picselor aflate in miscare, suruburi slabite, legaturi nesigure etc. O ateutic deosebil& trebuie acordata corectei functiondri 4 mecanismelor de orologeric din componenta releelor de timp. ' Corecta functionare a parti mecanice, si cu atit mai mult _ a intregului releu, este strins legata de modul de functio- nare a contactelor. Acestea trebuie sd luereze fara vibratn, sa asigureso inchidere ferma a circuitelor, sa nu raming aga- fate dup actionari etc. a de izolatie a fost corespunzitoare, se incercarea izolatici cu teusiune alternativa 14 / releul este necesar ca, peripdic, atit releele 2.2.3. Verificdri specifice executate asupra releelor 4 grupa de yerilicari intra probele cu caracter ui relen in parte gi care ¢ relewului respec- Tn aceas Special care se executa asupra fi f fin cont de tipul, destinatia si caracteristi tiv. Aceste probe se impart in: \ aj verificarea generala a modului de functionare a releu- Tui: \ ; : b) fixarea si verificarea valorilor de regtaj vale releului. in cadrul veri generale a inodului de funcfionare a se urmareste’ comporltamentul acestuia In diverse pentru diferite puncte de reglaj astfel alese, ineit Javantia unsi functioudri corespunzatoare a tTeleu- re din siluafiile reale ale exploatarii. De asemenca se execula diverse mAsurari care trebuie s4 verifice respec- tayea prineipalelor baracteristici tehnice din prospecte. Prin fixarea si Verificarea valorilor de reglaj, releul de- situat vine apt de a functiona in cadrul schemei de protectic sau automatizare din care lace parte. Pentru a avea guri 1 unei fnnetionari corespunzatoare cit si reglajele eleetuate sa fic revizuile. Reviziile pot fi planivicate sau neptanificate. Reviziile planificate ale releelor se executhi do regula adata cu restul apuratelor din celula respectiva. Keviziile neplanificate se executa de regula in cazul wnui refuz sau functionadri incorecte. Tu cadrul lucvarii de fata, accentul principal se va pune pe verificarile specifice executate asupra releelor. 2.2.4. Concluzii privind verificarea releelor Verificarea releelor presupune executarea unor operatii complexe care solicita maximum de atentie gi corectitudine din partea cclor care le executa. Cu ocazia punerilor tn functiune, dupa reparafil, sau cind exista incertitudini asupra comportamentului relenlui in exploatare, se executa tn afara probclor de la § 2.2.2.1;Me? 22 $1 § 2.2.2.3 — atit verificarea genevali a modului de unctionare a releului (proba a), cit si fixarea si verificarca ee de reglaj ale acestnia (proba hb). Q ocazia Yeviziilor periodice a ri EX! & general probele de la § 2204 3 § Poa Lee si verificarca cofectel actionairi a releului pentru ‘Valoarea stabilit prin‘plinul de reglaje, simulindu-se toate situatiile concrete ce pot apare in timpul function ari. ‘ | ° j / Li ; | 3. Werificarea releclor a cdror acfionare depinde de variatia unui singur parametru de intrare 8.1. Relee intermediare Releele intermediare sint relec electromagnetice, utili- zate in instalatiile de automatizare comand si control, ca element amplificator sau de executie a unor comenzi. Ele au de regula utai multe contacte, care pot fi normal inchise sau normal deschise. In general acfionarca este instantanee, dar exist% si tipuri la care actionarea se face cu temporizare la inchidere sau deschidere. Bobina poate fi actionata in. curent continuu sau alternatiy. 3.1.1, Caracteristict principale fn tabelul 3.1 sint date principalele tipuri de relee inter~ mediare si caracteristicile lor. d ae Relecle RI3 (lig. 3.1) sint coustruite | 7 e in diverse variante cu 4,6.sau8 contacte, eae unele normal inchise, iar allele normal eZ a6 deschise. Actionarea loreste instantanee. 70——a_»—08 Releele RI-31T sint relee cu tempori- - zare si se coustruiese cu patru contacte vo—f}— or (GND + 2NI). Fig. 3.1. 17 4 = Veriticarea releelor de protectic — od. 240Tipul releului Cavacteristiet Achnice, ‘Tensitmes norinali U, [V] Rezistenta ohmic 2 [OQ] a bobinei. Abateri maximeé ale rezisten-| RIS; RL3Y; RIF 540 2300 125 130 8 200 elie ay heats _ S80 g £200 Fe (al aes [ 2200 Beas SAE = meen Ss Curentul de deconectare [A] Dorata de viata [manevre 10¢] Curentul de conectare [A] electric’) 18 fei RIM) 110% b10% ‘Tensiuntal minimt de activ, uate 0.8 Uy, O80, Tensiunea de reveniro = a Precyenta retelel (T1z} | eee 50 Puterea maxinxi absorbita . PW). [VA] t 8 36 Durata de viafi mecanici (manevre x 104] 1 1 Timpul de actionare/reve- nire [ms] An j40" 40/40: 20 Ia cos 9 = 4 20 la cos 5 Fl coop=os 4 8 la cos =i Ti+; Ri RL, R Tadelul 3.2 19 12 | rol) Vinal | 8 24 278 24 | 250, 24 | 27 Cie 48 ry 080! 42 93 60 1340 6b | 1 680) AB 1a 1s 110 A560 390 3 600 I) 100 350 220. 16 400. 110 | 4800 : 110 750 _ lf = Taso [xz200] 125 | 960 = | ie / EE a 220 : 2.600 7 te! fy $15 % 2 £15% 10% = 0.75U, 0.830, Re 0,68U,, vA Cts |) 0,200, = 3 6 3 Lees 1 1 i Di2bi = = 60/5 | 505 goa) moe - 1 1 0,25 = rey - : 10 10. Ja cos ¢ = 0, 5 5 0.4 et ace i aD 0.2 1Relecle RL3SIR reprezinta varianta cw temporizare la tevenire, iat RI-3TA — varianta cu temporizare la inchidere. j Releele RE4 si RIS (fig. 8.2) pot avea contacie normal inchise, nommal deschise sau NI 4 ND cu pol comun. Releul Se poate conecta prin internediul unui soclu sau direct prin lipirea firelor. Releele RL-7 (fig. 3.3) se construiese cu sapte contacte care pot fi normal inchise sau déschise, in diverse variante constructive. Releul este actionat ciad se aplicA o tensiune corespun- " 23toate'la bornele U — V si rimine blocat mecanic in acea sta pozitie (chiar dac& dispare tensiunea de la aceste borne), feniru deblocare, este necesar si se aplice o ftensiune la bornele U,— V, ale bobinef de deblocare electromag- netic. Releele RI-10 (fig. 3.4) au patru contacte cu pol comun, patru normal deschise si patru normal tnehise. Prinderea Pe panou se face prin intermediul unor prize cu legituri fata sau spate. Exista trei varian(e constructive : — RI-IOA, fra semnalizare ; \ — RI-10B, cu semnalizarea pozitiet; — RELOC, cu semnalizarea funetionanii. cercarea se execula conform schemei de con 3.1.2. Verificarea releelor intermediare Verificarea generald si verificarea metanied ge exccuta conform celor expuse la § 2.2.2.1 si § 2.2.2.3. 8.1.2.1. Vorifiearea izolajiei. a) Mdsurarea rezistenjet de ézolalic. MAsurarea se executa cu ajutorul indictorului, suc- cesiv inkre varcasi si contacte, intre careasi $i bobina si intre bobina gi conlacte, conform fig. 3.5, Valoarea obtinuts trebuie sa fie mai mare decir 10 MQ, pentru toate cele trei masurari. Daca rezistenta de izolatic a fost corespunzitoare, se poate incerea izolatia eu tensiune alternativa mir b) Incercarea izolafiei cu fensiune allernalivé marité. In- uni dint fig. 3.6, utilizind o trusa pentru incercarea izolatici cu tensiune alternativa sau un inductor de 2500 V. Cu montajul din fig. 3.6 se Incearca izolatia dintre contacte si corpul releului. Se repeta fneercarea si pentru celelalte situafii din fig. 3.5. Releul este considerat corespunzAtor dacd timp de un minut cit dureazi incerearea pentru fiecare din cele trei situatti nu se constataé strapungeri ale izolatiel, scintei sau efluvii. 31.2.2. Vevifiearea generali a modului de funcfiouare. a) Mdsurarea rezisterfei olentce a bobinei de acfionare. Se execulii conform fig. 3.7, cu o punte pentru masurarea rezistentei, In functie de tipul si tensiunea pentru care este cons- truif releul, valoarea masurata trebrie si fie egala sau si eve foarte putin (citeva procente in plus sau in minus), de valoarea dati in tabelul 3.1, pentru releul respectiy. Pot apare urmatoarele situatii : — Punfea nu se echilibreazk, In acest caz, bobina poate fi intrerupta, arsA sau nu face contact la borne. — Puntea se echilibreazi, dar rezistenta m&surata este mai mare, depasind cu mult folerantele admistbile. In acest ¢az releul poate fi pentru alta tensitime mai mare decit cea inscrisd pe el sau prezinta o greseald de fabricatie. Raspunsul corect sé poate da comparind valoarea obtinuta cu valorile din tabelul 3.1. 21ooh Fig. 27, 4 — Puntea se echilibreaza, dar rezistenta masurata este: mai mica, depasind tolerantele admiisibile. In acest caz releul poate fi construjt pentru alta tensiune mai mich decit cea inscrisi pe releu, poate avea spire jn -scurtcircuil sau pre- zinta o defectiune de fabricatic. 22 ~—- Puntea se echilibreaza si valoarea miasurata cores- punde valorilor din tabelul 3.1. Releul este deci corespun- zator din punct de vedere al acestei probe. b) Misurarea tensiunii minime de actionare si a tenstunii de revenire a releelor intermediare. Se exeout& cu un montaj ca in fig. 3.8 utilizind o fru: ent-tensiune modificata (vezi capifolul 1) si in functie de bobina releului, un volt- metru de curent continuu sau alternativ cu scala corespun- zatoare tensiunilor c vor masura. Cuplind trusa, se creste incet tensiunea pind cind releul anclanseazi, moment marcat de zumarul k. Se citeste tensiunea la voltmetrul V. Aceast& valoare reprezinta Unis actionace $1 €a Lrebuie sa corespunda valorilor din ta- Lelul 3.1. Scfzind apoi tensianea, se determina valoarea Uscvenir, 1a care aré loc deschiderca releului. Valori de actionare mai mici deci€ Uyjin acptonare HU pot fi admise, deoarcce releul ar putea si functioneze in cazul cind ar primi o tensiune redusa prin inserierca cu bobinele altor relee sau aparate, Valori de actionare prea mari pot face ca teleul si nu Jucreze dacd bobina sa este inseriatd cu bobina unui releu de semnalizare de curent, situatic Intilnita frecvent in sche- mele de protectie si automatizari. Cind nu cunoastem tensiunea minima de actionare a unui releu, sé adopta pentru Uynin acpionerar Valoarea de 0,7—0,80 Un. 4Pabelul 3.2 Nr. 10% 2 oO Tipul reteutui Caracteristicl tel crt, Abate! admisibile ale rezisten{el_obiniee | Tensisnea minima de actionare — Tensiunea nominala a bobinel, U, [V] — Rezisten}a chmic& a bobinei, R’[Q] SUntst9] Op a0194y| Ty [Al ici a bobinei, 2 {Q] -— Curental nominal al bobinei, — Rezistenja oh juoans ap aajoyy no GiB stenfel ohiniee Curentul minim de acjionare Corentul de conectare [A] Curentul de deconectare [A] || _“Abatert admisibile ale rezi 3 4 Dacia in urma verifichrii tensiunii minime de actionare se determina valori diferite de cele date in tabelul 3.1, se actioneaza (daca este posibil) asnpra resoartelor antagoniste- Aceasta operative se face relativ sim plu la releele tip RL3; ; RIA; RI-5; si mai dificil la releele RI-10. 3.2. Relee de semnalizare Releelo de semnalizare sint relee electromagnetice utili- gate in instalatiile de automatizare, comanda st control, pentru a pune fn evidenta aparitia unor fenoméne nedorite sau pentru a indica ce releu sau ansamblu de relée a lucrat. In general, ele se construiesc ca relee de curent continuu sau tensiune continua, i principale 3.2.1, Caracteris fn tabelul 3.2 sint date principalele tipuri de relee de semnatizare si earacteristicile lor. Releul RdS-2 lucreazi la aparitia marimii controlate, jar releul RaS-3 lucreazi la disparitia marimii controlate. ih fig. 3.10 este prezentata schema electricé a unui releu tip RdS-2 sau RdS-3, iar in tabclul 3.3 sint indicate pozitiile clapetei de somnalizare in furictie de starea electromagnetu- Yui de actionare. Pabelul 3.3 Pozitia claperter “excitata — neercitata excitatd excitara deschise necxcitate deschise neexcitata inchise 253 Astfel, in pozifia intermediar& (col. 1, Z tabelul 3.3), releul este pregatit pentru a functiona. Cu clapeta cizuth (col. 2, tabe- lul 3.3), Inseamna 4 releul a functionat. Daca se incearcd si se anuleze~ semnali- ne) ey zatea prin ridicarea clapelei si aceasta revine Ia pozilia intermediari, inseamna ca tof —o2 semnalizarca a disparul. Dacd clapeta ra- Fig. 3.9. mince in pozitia ridicati (col. 3, tabelul 3.8), inseamna 4 semmalizarea nu a dispiirut. Ca si releele RdS, varianta imbunatatita de relee de sem- nalizare tip RSE (fig. 3.9) cuprinde dona Gpuri: RSE-B, lucreazi la aparitia marimii controlate ; RSE-B, Iucreaza Ja disparifia marimii controlate. Th tabelul 3.4 sint indicate pozittile clapetei de semna- Hizare in functie de starea electromagnetului de actionare. Tabebul 2.4 totermediara | L E storea |RSE-6) | neexoitaid Bi excitata’ excitata bobines |RSE=B,| _ excitatt neexcitald | _neexcitara 7 Caza eidicata Pozitia clapeter ? 3.2.2. Verificavea releclor de semnalizare 3.2.2.1 21. Generalitifi. Verificarea general’, verificarea izo- lafici 5i verificarea mecanicd se executa conform celor pre- zenlate la releele intermediare si in cadru) § 2.2. O atenfie deosebita va fi acordata totusi verifj canice. Astfel la releele tip RdS-2; 3 se roteste fara freedri, dac& nu ramine agatata, dac& nu este sdrit resortul antagonist si dacd la caderea clapetei, se inchid contactele in mod corespunzator. ik me- Se verifica daca clapeta \ 26 in mod asemanitor se va proceda gi Su) eae RSEB,. La ambele tipuri de relee trebuic PP ut in yea nee existe 0 concordanfa perfect’ fn timpul tonsa ig ozitia clapetei, contacte si starea electromagnetului, Be ae reiese din tabelul 3.3 si tabelul 3.4. annette 3.2.2.2. Veriliearea general a Se e fur ae iS a) Médsurarea rezistentei ohmice « bobinelor fous n ‘ a : executh Ja fel ca la relecle intermediare (§ 3.1.2.2.a), conclu ile raminind valabile. Pate i s Verificarea lensiunti sau curentului PTA cee Ju fig. 3.10, a este precenina Nene ence sane ete ee ai At eleclor > : Ba "ok in UE. See ee a curentului minim de actio- mare ‘a reluele de semnalizare de curent. Wied aon, in primo) caz trusa de curent-tensiune Pa Se reglata pentru a debila tensiune continua, iar caz, pentru a debita curent contmuu. een in situatia ch se verific& relee ce Mier ae aaa We marimii controlate (tip RdS-2 saw RSE-B;), Scurge astlel: cu truga decuplata se verificd daci miner pentra eresterca continua a tensiunii este in pozitia ten- sfune sau curent zero. Se eupleaza trusa si apoi se ereste incet tensiunea sau curentul pind cind clapeta va indica faptul ci releul a luerat. Valoarea citité in acel moment reprezinti Upm sau Inte de actionare, Accas(a valoare este considerala corespunza- toare, daca este egala cu valorile indicate in tabelul 3.2. In situatia ¢4 se verific’ relee care luereaza Ja disparitia marimii controlate (tip RdS-3 sau RSE-B,), proba decurge astfel: se regleaza trusa astfel incit releului si i se aplice tensiunea aaminali. In acest moment bobina este excitata si clapeta nu trebuie s& fie cazuta. Scazind incet tensiunea releu] va Ivera, moment mareat de caderca clapetei, electro- magnetul fiind dezexcitat. Valoarea eifiti in accel moment reprezinté U win naree Ha este corespunzdtoare dack {n- deplin conditiile din tabelul 8.2. Ver ile trebuie execulate atind capacul pus la releu, pentru a avea certitudinea cf acesta nu impiedicé coreeta functionare a clapetei. in caz c4 se obtin valori diferite pentru Upm san Dea de actionare, se actioneazii asupra resoartelor antaganiste. 13.3, Relee de curent si tensiune 3.3.1, Caracteristici principale Releele de curent 5i fensiune sint relee de tip electro- Magnetic. « Releele de curent (fig. 3.11) sint construite cx relee maxi- male, actionind la eresterea curentului peste valoarea re- glati. De reguli au un contact normal deschis. In prezent, fa noi se fabvicd releul de curent RC-2, care poate fi reglat in mod continou intre’ 0,251, si 1J,. Releele de tensiune sint construite fic ca telee maximale, fie ca relee minimale. 28 Fig. 3.11 Relecle maximale de tensiune (fig. 3.12, a), lucreazi la _ cresterea tensiunii peste 0 anumita valoare reglaté au de regula un contact normal deschis. La noi se fabrica releul maximal de tensiune RI-3 si releul maximal RT-3S. Relecle minimale de tensiune (fig. 3.12, &) lucreaza la sciderea tepsiunii sub o anumitaé valoare reglata si au de yegulé un contact normal inchis. In prezent, la noi se fa- brica releul minimal de tensiune RL-4 si RT-4S. Relelee RT-38S si RY-4S au bobina stabila termic. 2 In anumite situatii releele RC sau RT pot fi prevazute cu. un contact cu pol comun (NI + ND). Releele de tensiune RI-3 sau RT-4, se pot regla intre 0,25U, sil Uy. oes Pentru a putea realiza un reglaj intre 1/4 -5i 1/1 din va- loarea de ser'viciu, relecle RC-2; RT-3 gi RY-4 au prevazute © priza la mijlocul bobinei de actionare (fig, 3.11 si fig. 3.12). RI-3{S/ RI-GS) a} b}Alegerca domeniului 1/4—-1/2 séu 1/2—1/1 din valoarea de 3 3 | servicin sé face cu ajutoru} uniet eclise aflate in partea de y x 2 1 \" Jes a sealei de regla). 2 2 | jetted a els ee wee In tabelul 3.5, sint date principalele caracteristici tehnice = as is Sun ale releelor de curent si tensiune fabricate in fara. a eee 7 ie | iff € Saii: 2 cs i Bo | AS 3.3.2. Verificarea releelor de curent 2 se g jlo | os] sa 2 4 , * g a t 5 Verificarea generala, incerearea izolatiei si verificarea i | Mmecanicd, se uL& conform celor prezentate la § 2.2.2.1, is ne +] § 2.2.2.2, § 2.2.2.3. : =| 8 Biehl a £)32 Sees ' 7 ee : . & ah Ve ' o 3.3.2.1, Verifiearea generali a modului de funefionare. mae i teat ation i Verificarea se executa ca montajul din fig. 3.13, utilizind o trusd curent-tensiune (reglata pentru a furniza curent allernativ) si un ampermetru. eI & { 3 ci rae Y = = asin Inaintea incepevii verificirilor se urmireste dacd mt- SSM siete a iol 7} ac] as . ; rn : y a aS Ss ti} «| oa | oA uerul C al trusei este pe pozitia zero si se fixeaz’ eclisa de % | % Z alegere a domeniului de misurare al releului in gama caze = cuprinde valoarea ce urmeszi a fi reglata. a In cadrul probei se verifick corecta etalonare a scalei Py 3 se |. eae | de reglaj. Pentru aceasta se tixeaz’ butonul de reglaj al scalei onuesanes | e| | ea] oa in dreptul primei divizitumi gi se ereste incet eurentul pind ce ; TT é releul va actiona, inchizindu-si contactu]. Valoarea citita | in acel moment reprezinta curentul de actionare I, al releu- 3 | a efi ee oageaeel lui. Crestem in continuare eurentul cu 15 = 20°, peste va- 3 ig zg ad] os | Joarea veglata 51 vemficdm daci contactul ramine ferm in- 2 3 \ a ] chis, fari vibrafii sau infreruperi. Scidem apoi curentul si é g fe aS = & 5 = Zl z eel e a g riled oleae a6 s | ee she vtiell iees T 2) a7] eis 2 3 é Bea 3 3 3 # fee ee eee 3 g edlorst lias. trusd TCT-2 3 a 5 |e eee tts 3 BS] 32 £ a) e|s 3 a ee} 2a 2/62/38) 2 |2 © ge] Gs ei) a Ge ls 5 Oe pPl a8 Bleae |g sa| e818 3 cS a |< Sic 6 Fig. 3.13. a pane i 30Rejew RC-2-404 | Elisa po pozilia 0,5 Seala 0.5 0,6 0,7 08 Curentul [A] 2.5 4,0 moos | a. 7, (A) es | ales ra - Koay | masuram valoarea J, pentru care contactul se aeleres re: yenind la pozitia initiala. Operatia se repeta identic penteu ficcare punct al scalei de reglaj, calculindu-se totodata si coeficientul de revenire K, =/*. Rezultatele se tree tnlr-un tabeli (tabelul 3.6). 6 Releul se considera corespuitzitor dacd coeficientul de revenire $i abaterile etalont: t scale de reglaj nu depasese valorile indicate in tabelul 3.5, 3.3.2.2. Fixarea si vevificaren valorii de reylaj. Se exe- cuté in modul prezentat mai sus, pentru valoarea dat in planul de reglaje. 3.3.3, Verificarea releelor de tensiune 3.3.3.1. Verificarea generali a modului de funefionare. Releele macimale se verifick ca si cele de curent, utilizind un montaj ca in fig. 3.14. Trusa curent-tensiune este reglata pentru a debita tensiune. Releele de minima tensiune se verifica folosind acclasi montaj. Buzerul sé va conecta insé la bornele 12—13 ale releului. Releele de minima tensiune isi fochid coutactul cind tensiunea controlati scade sub valoarea reglata pe scala. 32 | a He , ‘+ {| Tabelul 3.6 r s pee — = | | Eelisa pe pozitia 1 09 : os | 06 0,7 os | 09 a a es 2 De aici rezult& cA lotdeauna cind tensiunea aplicala releulur este mai mare decit valoarea reglata, contactul sau este deschis. Verificarea corectei etalonari a sealei se execuld astfel : — se fixeazi butonul de reglaj al scalei in dreptul primed diviziuni ; — se verified daci mincrul C al trusej este in pozitic minima ; j — se cupleazA trusa si se cregte temsinea pind cind contactul relevlui se deschide. In acest moment, tensiunea aplicati este mai mare decit valoarea reglata pe releu; — se scade apoi incet tensiunea pina cind- cont:tetul se inchide. Valoarea masurata in acel moment teprezinla tensiunea de lucrw U;, ; Fig. 3.4. 33 3 — Verificarea releeior de protectic ~ cd. 20