Sisteme de telecomunicafii pentru transporturi Capitolul 1 ROLUL TELECOMUNICATHILOR iN TRANSPORTURI 1.1 INTRODUCERE Transporturile si telecomunicatiile sunt dou industrii importante care conlucreaza si se intrepatrund intr-o oarecare masura. In sensul cel mai larg, transporturile se ocupé cu deplasarea bunurilor si a persoanelor iar telecomunicatiile permit transmisiunea informatiei la distanja. Vedem ca améndoua arunca un pod in spafiu intre doua puncte diferite geogratic. La definitia telecomunicatiilor ar trebui s4 addugam: cu mijloacele electronicii, pe baza electromagnetismului™. intr-adevar, postagul cara zilnic in tolba lui informatie in forma scrisé, ambalata in plicuri sau ca publicatii periodice. Posta clasica, ce include si coletarie, fine indiscutabil de transporturi, in vreme ce posta electronicé 0 imité cu mijloace specifice telecomunicatiilor. lar de principiu, daca ar fi sa ne dam frau liber fanteziei, am putea crede ca teleportarea, atét de natural in filmele SF, ar putea deveni intr-o zi realitate: oameni si bunuri s-ar putea deplasa atunci aproape instantaneu prin spajiu prin magia mecanicii cuantice. Desigur, transporturile nu sunt singurul domeniu ce bene mijloacele telecomunicafiilor: nu avem decat sé ne gandim la ban lanturile de magazine cu plata lor electronica, la politie si la armata, la serviciile de urgenta, la administratia publica, etc. Pentru telecomunicatii, transporturile reprezinta un domeniu de aplicafie. in vreme ce orice aplicatie este cumva specifica, tehnologia respectiva in general se aplica gi in alte domenii. in acest curs intitulat ,,Sisteme de telecomunicagii in transporturi“, vom face cunostinfé cu tchnici generale de telecomunicatii, exemplificdnd de fiecare dat cu aplicajii, actuale sau posibile, din transporturi. Nu vom intra in deserierea detaliaté. a vreunui echipament efectiv utilizat in transporturi din mai multe motive. Pe de o parte, desi pentru cel ce lucreaza. direct cu un asemenea echipament, s& spunem pentru a-l depana la nevoie, buna cunoastere a acestuia nu poate fi inlocuita de nimic, avand in vedere bugetul de timp limitat de care dispunem, aceasta ne-ar impiedica sé ne facem o vedere mai larga, mai cuprinzatoare, asupra telecomunicatiilor. lar noi nu ne pregatim pentru meseria de tehnician, oricat de respectabilé ar fi aceasta, ci pentru profesia de inginer, a cArui menire cum 0 spune si numele este s& inventeze, s& nascoceasc4 lucruri noi. in afard de aceasta, orice echipament produs de o firma particulara si pus in funcjie la un utilizator2 particular, oricdt de bun ar fi el la inceput, cu timpul se uzeazé fizic si moral. Pe de alta parte, nimic din telecomunicafii nu este atat de speci transporturilor incat s4 nu se aplice si in alte domenii. in restul acestui prim capitol, vom face un tur de orizont in domeniul transporturilor, ineercand s& punem in evidenté rolul jucat de telecomunicatii 1.2 TRANSPORTURI RUTIERE Un prim mod de transport este circulatia pe drumurile publice ,cu ‘masina' Oricine se suie la volanul unui autovehicul este constient ca lucrul nu este chiar lipsit de pericole; trebuie s& respecte 0 sum de reguli de circulatie, sa fie prudent pentru a evita accidentele, din vina proprie sau din vina altuia. Un prim ajutor fi vine de la semafoare, a caror culoare este 0 indicayie prefioasa. Aceste semafoare sunt conectate intr-o rejea si astfel corelate pentru optimizarea traficului Automobilele de fabricatie recenta sunt echipate cu diferite mijloace de telecomunicafii. Astfel, un sofer poate cunoaste propria pozitie cu ajutorul unui sistem global de pozifionare realizat cu sateliti de telecomunicafii. Un turist aflat la volanul masinii intr-o zona care nu-i este familiara poate primi o harta electronica impreund cu indicatii precise $i deosebit de utile referitoare la hoteluri, moteluri, spitale, obiective turistice, etc, Dar poate fi si avertizat de condifiile de trafic care il asteapta: congestie, accidente, fenomene meteorologice nedorite. Deosebit de utile pentru sigurana circulatiei sunt sistemele care ill asista efectiv pe conducatorul auto. Se stie c& reactia, chiar gi cea mai promptd, a omului, este limitata fiziologic, astfel incdt uneori soferul nu poate evita un accident chiar dacd il vede venind. S& presupunem cA pe un drum public se merge ,,la bard", adic, distanta dintre doud vehicule succesive este mica iar vizibilitatea nu este bund. Daca un vehicul franeazd intempestiv, cel din urma lui nu are timp sé franeze, al treilea la fel si astfel se produce un carambol in care sunt implicate multe vehicule. Daca insa aceste vehicule sunt echipate cu sisteme de transmisiune a informatiei, masina care fréneazé twansmite automat aceasta informatie celei care vine dupa ea iar aceasta fréneaz& automat, trecdnd peste factorul uman cu reacfiile sale limitate. De asemenea, 0 masind care se apropie cu vitezé din spate isi poate semnala apropierea transmigand un mesaj specific spre inainte. ‘Automobilele aflate in trafic pot forma rejele de telecomunicatii ad hoc, pot comunica intre ele diverse informafii utile, Companiile de taximetre au si ele refele proprii de telecomunicatii fara fir, fiecare taxi flind conectatJa un dispecer de unde comen: anumitor reguli. Dar a calatori cu automobilul poate fi si o placere. Calatorii pot beneficia de acces la Internet, pot viziona filme descarcate on line, etc. Nu am menfionat pind acum telefonia mobilé celularé din cauzA cA aceasta a fost creata expres pentru comoditatea mobilitati Vedem deci c& existé numeroase aplicajii de telecomunicatii pentru transporturile rutiere. Dar rolul inginerilor este s& gaseasca noi aplicatii care sd mareasca siguranta si comfortul celor ce céldtorese pe drumurile publice. le se repartizeaz& divesilor goferi conform 1.3 TRANSPORTURI FEROVIARE Pe calea feraté calatorim cu trenul, cu metroul sau cu tramvaiul. $i in cazul acestui mod de transport, semafoarele sunt de mare utilitate pentru siguranta circulajici. Deoarece tramvaiul trebuie s se incadreze in sistemul de transport urban, la fel ca troleibuzul, ca autobuzul gi ca orice autovehicul particular, ne vom referi aici numai la tren gi la metrou. Asa cum se studiaza la alta disciplina, exista sisteme de automatizare feroviara care comanda de la distant diverse obiecte din rejeaua de cale ferat&: macaze, bariere, semafoare, junctoare (prin care se conecteaza si se deconecteaza tensiunea electrica din catenara locomotivelor electrice). Asemenea sisteme presupun telecomenzi si telesemnalizari care sunt exemple de telecomunicajii. Ne vom referi acum insa la telecomunicatii propriu-zise. Un calator cu trenul nu plateste biletul numai pentru a fi transportat dintr-o localitate in alta, Indaté ce igi ocupa locul din compartment, el se poate conecta cu Japtop-ul la refeaua localé Ethernet a vagonului. Toate refelele locale Ethernet ale vagoanelor sunt conectate intre ele formand o refea local mai mare a intregului tren. Nodul central al acestei refele este instalat pe locomotiva gi el face legatura radio cu elemente de infrastructuré amplasate de-a lungul cai ferate sau cu sateliti de telecomunicatii gi astfel célétorul nostra se conecteaz4 confortabil la Internet. 1.4 TRANSPORTURI NAVALE, fn anul 1895, intreprinzatorul italian Guglielmo Marconi a demonstrat prima legaturd fird fir intre Isle of Wight si un vas ce naviga pe Canalul Ménecii. Pentru prima data, exista un mijloc eficient prin care un vvas aflat in stare de necesitate putea cere ajutor. Mai inainte (ne amintim cu placere de romanul lui Jules Verne Capitan la cincisprezece ani) capitanul4 unui vas pe cale sé naufragieze nu-si putea semnala situatia disperata decit inchiz’nd ermetic un mesaj scris pe o hartie intr-o sticl4 incredinjaté apoi valurilor. Dar telegrafia fara fir a lui Marconi era un sistem primitiv prin care celebrul Titanic nu si-a putut semnaliza satisfacator nevoia de ajutor, desi in zona naufragiului se aflau alte nave care ar fi putut interveni. Astazi, vasele mai mari sau mai mici care cutreiera marile i oceanele sunt echipate cu sisteme de radio emisie gi receptie. in anul 1967, s-a infiinjat organizatia internationala INMARSAT al carci scop este de a utiliza o constelatie de sateliti artificiali pentru a asista navele aflate in croaziera. Romania, la acea data posesoarea unei flote importante, a fost membra a acestei organizatii ‘inca de la inceput. Pentru navele militare, echipamentele de telecomunicatii sunt poate chiar gi mai importante decét pentru vasele civile, Se stie c& undele electromagnetice se propaga foarte prost prin apa. Aceasta este 0 problema serioas4 pentru vasele submersibile (submarine, batiscafe). De aceea, in ultimii ani se desfasoard cercetari. pentru transmisiunea informajiei cu ajutorul undelor acustice in mediu marin. Rezultatele sunt promitatoare. 1.5 TRANSPORTURILE AERIENE Deloc surprinzator, avioanele si elicopterele sunt echipate cu aparaturé de telecomunicatii. Astfel, pilofii pot fine legatura cu diversele aeroporturi, lucru necesar atat pentru o buna aterizare cat si in caz de nevoie. Ne vom referi mai mult la aviafia civild despre care avem date sigure. Exist © rejea globald de linii aeriene civile care ne permite s4 calatorim intr-un timp relativ scurt in cele mai indepartate localitaji. S-ar putea s4 avem o legaturd directa dar cel mai probabil vom face aceasta célatorie din mai multe zboruri. Cum putem face aceasta aflam de la o agentie de turism, unde ni se vor propune mai multe itinerarii. Dupa ce ne exprimam optiunea, funcionara de la agentia de turism ne face rezervarea, Acest lucru nu este greu fiindca exista 0 rejca globala de telecomunicatii a aviatiei civile. Doar cu titlu de exemplu, s& ne imaginam cd trebuie s4 participam la o conferinta international de sisteme inteligente de transport care se fine nu la capatul lumii ci in Edinburgh (Scotia, Marea Britanie), Putem atunci zbura pana la Viena unde facem tranzit spre un zbor c&tre Londra. Dar din pricina vremii neprielnice, avionul nostru nu ajunge la timp in Londra si pierdem cursa de Edinburgh, Nu este un eveniment plécut dar nici o nenorocire nu este: datorité telecomunicatiilor, vom fi reprogramati prompt la cursa urmatoare iar pind atunci compania aviaticd ne invita la mas in aeroport5 {4 interesanta gi Desi cAlatoria cu avionul este intotdeauna o exper civil sunt de regula agreabila, trebuie spus cA sistemele de transport acria perimate, chiar si in SUA, astfel incat se pregateste o innoire masiva a acestora. Un avion civil modern, sé spunem Bocing 787, este dotat cu refele de senzori, capacitate de calcul, de telecomunicatii, asttel incdt poate participa ca un nod inteligent intr-o rejca globald de sisteme aeriene, Melitare si de sol. Pentru a infelege sistemele actuale si viitoare de telecomunicatii pentru aviatie, avem nevoie de cunostinte temeinice iar Pprimii pasi pentru a le dobiindi le vom face la acest curs intitulat ,,Sisteme de telecomunicajii pentru transporturi™, De dragul completitudinii, si _mentionim gi multimodale. Un bun sau un calator poate fi transportat dintr-un loc in altul cu mai multe moduri de transport. De exemplu, iau tramyaiul dowd stati, schimb cu metroul, apoi iau un autobuz pind la aeroport, unde ma imbare intr-un avion cu destinatia Venetia. De la acroportul de destinafie mere cu taxiul pnd in orag, de unde ma ure intr-un vaporag care ma duce pe Canal Grande pind aproape de hotel. Cite mijloace diferite de transport am folosit? Dar mijloace de telecomunicatie? 1.6 TRANSPORTURI SPECIALE in categoria transporturilor speciale includem transportul petrolului si gazelor naturale prin conducte, transportul energi e de la centralele unde este aceasta produs& pind la centrele de distributic, transportul pneumatic al bunurilor prin conducte. in ce alté categorie am putea incadra benzile transportoare, de exemplu, cele pe care sunt aduse valizele de la un avion care a aterizat recent pana la un loc special de unde clatorii i le pot recupera? Ne-am putea intreba daca o scard rulanta de la este sau nu mijloc de transport. Aceste moduri de transport includ o parte de telemecanica (telesemnalizari, telecomenzi) ce presupune transmisiunea informatici la distanfa, asa incdt nici aceste transporturi speciale nu se pot dispensa de telecomunicatii. metrou 1.7 TOPOLOGH DE RETEA Sistemele de telecomunicafii permit utilizatorilor si transmita gi sd receptioneze informatii la distanfa cu mijloace electronice. Aceasta distanta poate fi de zeci de kilometri sau doar de cdteva zeci de centimetri iar accasta diferenja de distanfa se reflecta desigur in modul coneret de realizare a6 comunicajiei. Dar principiul este acelasi. Cel mai simplu sistem de telecomunicatie este punci-la-punct, adica, el uneste doud puncte printr-un canal de transmisiune: eB A in punctele A gi B existé echipamente de telecomunicatii compatibile intre ele, adica, fiecare infelege semnalele transmise de celdlalt. Spunem ca un sistem de telecomunicafii punct-la-punct functioneazd in modul simplex daca transmisiunea se poate face doar intr-un sens: A o——_______—" B Existd aplicatii pentru astfel de sisteme dar este clar c& in general se doreste © comunicatic in ambele sensuri. intr-un sistem de telecomunicatii punct-la-~ punct care lucreaza in modul semiduplex, la un moment dat de timp, unul din puncte transmite iar celalalt recepioneaza utilizand intregul canal, dar A si B schimba rolurile intre ele dupa cum este nevoie: 4 ¢—____——** B a Cel mai util si de aceea cel mai utilizat in practica este modul duplex: ie sae eeneeete nee meeeeneeeee eeceeeeeeceeee tem @sB ‘Aceasta inseamna c& echipamentele din A si B transmit si receptioneaza simultan. Atunci céind vorbim la telefon, modul de transmisie este duplex. Dar un utilizator obignuit, asa cum suntem si noi, situat sa spunem in punctul A, doreste s8 fie in legatura nu numai cu B, ci si cu C, ou D si age mai departe. Daca ar avea echipamente de telecomunicafii separate cu tofi acestia, in mod sigur nu ar mai avea loc de ele. Solutia acestei probleme este simpla si a fost gasité de multa vreme: comunicatia in refea. Un ‘exemplu. foarte simplu de refea este urmatorul: icFiecare din nodurile A, B si C poate schimba informatie cu oricare din celelalte, dupa necesitafi, S& presupunem un eveniment nedorit dar care se poate intampla: canalul AB se defecteaza si nu poate fi utilizat pana cand tehnicienii de intrejinere nu remediaza defectul. Legatura dintre A si B inca se poate face pe traseul alternativ AC - CB. O refea de telecomunicafii este alcatuité din multe noduri legate intre cle prin canale de transmisiune a informafiei. Topologia retelei este data de pozitiile relative ale nodurilor, dar nu si de distanfele dintre ele. Exista in prezent numeroase refele de telecomunicafii, mai mari si mai mici. Ele se pot interconecta pentru a forma refele mai mari. Acest lucru este foarte util atat pentru membrii refelelor respective (abonati sau utilizatori) care se bucura de posibilitafi mai multe de comunicatie cat si pentru operatorii de refele, care castigd mai mult din cauza traficului mai mare. O retea in care fiecare nod este conectat, direct sau indirect, cu oricare alt nod, are 0 topologie tip plasé. Un exemplu de topologie relativ simpla este refeaua in stea: ° nod central Putem da doud exemple de refele in stea cu care suntem familiarizayi. Primul exemplu este cel al rejelei locale de abonat dintr-o rejea de telefonie fix. Nodul central este in acest caz centrala telefonicd locala iar nodurile periferice sunt telefoanele abonarilor. Un al doitea exemplu este cel al unei rejele locale de calculatoare de tip Ethernet. Oricare doud calculatoare din re{ea comunic8 intre ele prin intermediul nodului central (numit hub in acest caz).8 Daca ne gindim putin, vedem cd intr-o refea, la un moment dat, dowd nodiiri sunt conectate punct-la-punct. Prin urmare, trebuie s4 ne facem 0 idec mai precisé despre felul cum se transmite informatia intre doud puncte, 1.8 LEGATURA PUNCT-LA-PUNCT Orice legaturé punet-la-punct duplex poate fi vazutd ca o pereche de simplex. O legdtura punct-la-punct simplex redusa la esenja este ardtaté mai jos sursa de emijator canal receptor |_| destinatar informatie Ee fee informatie Emigatorul pune informajia produs4 de sursé in forma unui semnal care se poate propaga pe un mediu fizic numit canal. Trec&nd prin canal, semnalul este distorsionat si afectat de zgomot (este vorba de zgomot electric!) aga fncft sarcina receptorului este de a extrage din acest semnal informatia in potida imperfectiunilor canalului. Detaliile acestui proces ne vor preocupa in lectiile urmatoare. Daca la ambele capete ale lantului de transmisiune existd att emifétor cét si receptor, sistemul poate lucra in mod semiduplex sau chiar duplex.