WW. dL ing. Bute Hike NORMATIV PENTRU URMARIREA COMPORTARIL CONSTRUCTULOR HIDROTEHNICE NP 087/03ee et NORMATIY PENTRU URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE REDACTARER @Ii-a (FINALA) | | CUPRINS aecTUL NORMATIVUL ReMONZAREA CU NORMELE DW TARE UE He aa URMARIRI COMPORTARI CONSTRUCTILOR HDROTEHNICE MARIREA CURENTA SIURWARIREA SPECALA UME NSTEAULUL DE URMARIRE A COMPORTARS CONSTRUCTILO froRoTERNCE ’ 6. PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA SISTEMULU! UCC | + OBSeRVATI ORECTE SIINSPECTI VZUALE | 1 AASURAREA PARAMETRILOR URMART ST ae pines rREOVENTE! OBSERVATILOR SIA MASURATORILOR {0.ORITERI OE AVERTIZARE : JH PROIECT DE URMARIRE SPECIALA + peu MeNTATI O¢ ANALIZA A COMPORTARCONSTRUCTILOR ‘OCAREA SI INTERPRETAREA DATELOR 43, ANEXEpeepee e ee eee een ee as (ISRCS A [eoremncrene oR DTS —— NORMATIV PENTRU LURMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE, REDACTAREAa Ila (FINALA) 4. OBIECTUL NORMATIVULUL 44 Obiectul prezentului normativ il constitue stabilirea modului de desfasurare a activitatilor pihind vemavies comportari constructor hidrotehnice in vederea mentineri performantelor de Siguranta sifunctonaltate a acestor. 4.2 Seopul normativului este de a pune la dispozitia personaluiul implcat in activitatea de lrmafire 2 compotari constructor criti, exigente si delimitari necesare desfasurarii ofciente Somogene a acestel activitati la toate unitatile care proiecteaza, executa, administreaza si uliizeaza construct hidrotehnice, 4.3 Domeniul de aplicare al normativull il constitule constructile hidrotehnice aflate in faza de proiectare, execute sau expoatare. Constructite hidrtehnice la care se face referre prin acest normativ sunt cele specificate in Legea 468 privind “Siguranta barajelor’ 2 paral ~ once lucrare hidrotehnica avand 0 structura existenta sau propusa, care esto capabila sa asigure acumularea, permanenta off nepermanenta, de apa, de deseuri industiale chide sau solide depuse subacvatic (din industria chimica, industria energelica si din lazurile de decantare din industia miniera), a carei rupere poate produce pierderea necontrolata a continutului acumulat, cu efecte negative deosebit de Fnportante asupra mediului social, economic sisau natural. Notiunea de baraj ccuprinde: ‘olatatee elementelor ‘constructive realizate, inclsiv constructile si instalatile- tnexa aferente acestuia, precum si cele naturele, ferenul de fundatie si versanti tare asigura acumularea, reprezentand cuveta lacului de acumulere; barajele si digutile care realizeaza retentii permanente sau nepermanente de apa; lusraile hidrotehnice speciale (centrale hidrostectice si ecluze din frontul barat, deriva, cu nivel Hber realizate in rambleu, rezervoare supraterene cu volume de peste 5000 msi conducte fortate); ~ bargjele si diguie care realizeaza depozte de deseur! industrial. -Reglementarile prezentului normatv nu sunt aplcabile umatoarelor pur hidrotehnice: = pencu alimentart cu eps; 2 pentru irgati si desecar, pent transport pe apa, cai navigabilo si port, construct 4.4 Normativul 92 elaboreaza in conformiaie cu prevededie din Legea 10 “Legea caliati in Constarci si HGR nr. 76697 - Regulamont privind umarirea comportarii in expioatare, inervenli in timp si postetizarea consinuctitor. Se tine seama de reglementarie P 130 ‘Normativ pentu umarirea comportari in imp a constructor, avand insa in vedere caracteru! de unicat al constructor hid‘otahnice si paticulartatle urmatit comportari acestora,oe em us ee we cel = BREA Cormmamanis SORTS ——— an 1.5 Normatvl se adreseaza proaciantilor care olaboreazaproiecte si delal de exec, caiato de Sant ae documentalior do Fotato, docimentalt st relerate de analiza compote ecco eypanor Toh, investor, detnatoror de Tucran hidrctehnice,utizatorr, Siyanclot adminiatet publoe certrale si locale cu atbutt in domenty (ministere, consi Jiiatne' ot oeul}autortatior publics si locale abiltale cu avizareafautoricarea luca din {omen de aplcate a normatia 2. ARMONIZAREA CU NORMELE DIN TARILE UE in toate tale europene dezvoltate, cu un numar rotativ mare de baraje in exploatare exista leai,reglementar si norme destinate activtati de urmarie a comportanii constructor. in pofida variatati inte formele in eare se prezinta legislatia din dferte tari in domeniul yurantel constuctlor hidrotehnice, exista 0 sete de principl si caracteristici comune, precum: necesitatea creeti unui sistem de supraveghere; Utlizarea unor concepte modeme probabilstice de interpretare a datelor obtinuto din ‘activitatea de urmarre a comportai; abordatea pe langa aspectele tehnice sia problemelorprivind administratia, a crterilor de analiza ® oporiuntai kari unor deca legate de alarmarea si evacuarea populate’ ‘n cazud deosebite, a modului de contol, reevaluare periodica, expertiza, avizare si ‘ealizare a lucrarior de intretinere si reparat. In ulimit ari, la nivelul Comisiel Europene de Normalizare — CEN - exista o intensa ‘activilato pentru restructurarea, modernizarea sau introducerea reglementarilor tchnice ce © documente de referinta pentru umatoarele aspect: conformarea lucrafior de consttucti cu exigentele Directvei Consiiulai din 21 ecombrie 1988 refertoare la apropierea dispozttilor legislative, regiementare = ‘dminstrative ale Stalelor membre pivind produsele pentru Construct (89/100/CEE): Servirea drept cadru pentru siablirea spécicatilor tehnice amonizate ale produsciot de constuct. In vederea amonizari la normele europene existente, prezentul normativ cuprinde indicatite cu aplicabiltate asupra activitali de urmarire a comportari constructor hidrotehnice speeficate in . SEN 1991, EUROCODE, 1, Bazole proiectatil si actuniSr asupra siructurior (Basis 0 design and actions on structures) EN 1892 EUROCODF 2. Prolectarea structurlor de beton (Design of concrete strictures) EN 1994 EUROCODE 4, Proiectarea stuctulor composite din oel si beton (Design & confposita steel and concrete structures) EN 1997, EUROCODE 7. Proiactarea geotehnica (Geolechnical design) © EN'1e98. EUROCODE 8, Proiectarea strucuslor pentru rezistenta la cutremur (Desigr provisién8 for earthquakd rezistance of structures) Domeniul extrem de speciaizat al actviat de urmarre a compottai construciir si cu ¢ aiie foarte larga de abordare (temologie de execull, nateriale de constuctie, geotehnica hidrclogia, metode de calcul, elemente de automatizare, metrologie, disporiive de masurs Cloctrioe-clectroniae-mecanice, desene si reprezentari grafice, eta.) a implicat studierea si alto! materiale legislative ale tatlor membre UE si studi de specialitate in domeniu (buletinale periods als Comisie! Internationale a Marior Saraje nr. 41, 60, 62, 68, 87), specifice activitatl {de urmarire a Gomportani constructilorhidrotehnice, parte din continutu! acestora regasindu ‘untingul aoestul normatiy (obleetvele si formele urmaritl comportaii constructor hidrotehnice etrlor, modul de echipare cu aparate de masura si contro, efectuarea inspecti#O: defnirea paraTSP SA | Col esa SHRED tehnice si a inspectilor dupa seism, masurarea paramettior si stocarea datelor, metode de prelucrare a datetr, etc). 3, OBIECTIVELE URMARIRII COMPORTARII CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE 34 Urmaritea comportatii constructor hidrotehnice este o activate sistematica de culegere, invegistrare si veloriicare a unor date si informati specifice, rezultate din observati directe si masuratot! asupra nor parameti care definesc starea si evolutia stari de siguranta a Constructor, in raport cu actiunile a care sunt supus 3.2. Urmarirea comportaril constructor hdrotehnice este impusa de: ~ "necesitatea mentineri sigurantel si functionaltati constructor hidrotehnice: = percolul potential pe cate il reprezinta constructile hidrotehnice pentru asezarie din val, unde pot provoca pierderi inestimable de vieli omenesti si pagube materiale imense, in eazul avarierl sau distruged lor = necesiatea conservari patrimonului de construct hidrotehnice si_minimizarea Ccheltueilor de reparati, prin detectarea timpurle a unor eventuale fenomene de degradare; impactl constructor hidrotehnice asupra mediululinconjurator 3.3 Obiectivut principal al urmari comportar constructilorhidrotehnice consta in evaluarea sta {ehnice @ acestora pe intreaga perioada de existenta, 3.4 Unmarirea comportari constructor hidrotehnice furnizeaza informati care sa permit: ri aprecierea saulsi evalvarea rapida si obiectva a sta de siguranta a constructor, _prevenitea accidentelor ei avarilor la constructit sau a consecintelor lor, prin casicart ‘asupra genezo! si proceselor de evoutie a unor fenomene; Confimarea ipotazelor de calcul si imbunatatirea cunostintelor de proiectare; Ssesizarea aparitci necesita executaril lucrarior de interventi, remedies, reperati in vvederea pastrarll une! stari corespunzatoare in exploatare: furnizarea datelor necesare reevaluati periodice a sta de siguranta a construct 3.5 Peni ca actvitatea de urmarire a comportail constructilor sa se desfasoare efcient este nevesara creerea unui sistem de UCC care reprezinta un ansamblu de acini tehnice si organizatorice pentu desfasurarea in bune condita aceste actvtat 3.6 _ Sistemul UCC este un sistem integra, componenta a sistema caltati in construct, care ‘completeaza ansamblu activitatior de concapte, proiecare, execute si exploatare referitoare la siguranta constructor. ‘Sistemul UCC cuprinde utmatoarcle activa = Proiestarea sistemulu, + Implementarea sistemutu Exploatarea sistemului 4, URMARIREA CURENTA SI URMIARIREA SPECIALA Urmarirea comportarl constructor hidotehnice se desfasoara sub doua forme! Urmariea curenta ~urmaritea speciala] 4 i i i 4 4 i i é 1 j i j 1 i q att Sa By AA mie canta ‘Se aplica tuturor constructiir indiferent de forma de proprietate; i Se a ei ee on iter Se ae ee etum peg oberon ewer Se i tear contre sea satel ff Se oe eet neat eel See en eee ate Si Sean rit can oar ia ca ee eas ocean Cee a Ee cee coomnctnt, oll Se en een setae rxpereaa nce Sa 4.1.2 Unmarirea curenta a comport constuctilor hidrotehnice se efectueaza in confaritate sinsinuctiunile de de urmarre curenta” prezentate in proiectele de execute sat in proiectete d lurmarre curenta. - 4.13 Inetucunle de urmarie cuenta cunt indat tne seee,necesare operator il {etcn, pet gbtnrea "pn obeeyare vavla dreca sau ci mifoace leis de masurre Simple nora. pf ere constuction eva onrene epte do eng aoesira presume a zonlor adacente 4.14 Instruct de uma cunt se itogmess in mod obigaor pet eae otectele dog ‘construct hidrotehnice, indfarent de tipul, marimea si importanta for. 4.43 instruction de umare cuenta se itecmesc, nial, de cate prea s se vevisescll periodic, cel putin o data la 10 ai functie de: ‘starea constructor si evoluta fenomenelor obsewate, inclusiv in cadrul inspector si cexpertizelor evolutia cunostntafor sia mioacetor de abservare in domeniu UC! Starea de functionare 2 AMC daca acestea au fost prevazute psn px = speciaia, Continutal cad al instuctunilor de urmarite curenta este prezentat in anexa 1. de uimarire|Soca mae 0 4.4.8 Revizuitea instructiunlor de urmarite curenta se propune de catre detinatorul de lucrare hidrotehnica si se aproba in cadrul comisiei de UCC. 4417 Instructiunite de umarie curenta tebuie detallate pe parti de obiecte, pe fenomene ‘specifice fiecarul oblect, pe aspecte oe trebule observate si sa cuprinda frecventa de realzare a ‘cbservatilor vizuale directe. Principalele aspectele si fenomenele supuse umariti curente sunt prezentate in anexa 4 4.1.8 In cade urmariri curente a constructilor, la apartia unor deteriorari ce se considera ca pot dfecta rezistenta, sabitatea si durabiliatea constructis, proprietarul sau utiizatorul va comanda 6 inspectare extinsa asupra constructici respective urmata, daca este cazul, de o expertiza tehniea. 4.19 La construcile pentru care sa institut umariea speciala,instuctiunile de urmarire curenta Vor fi incluse distinct in proiectul de urmarire special 42. Urmarirea spociala 4.2.4 Urmatirea speciaia este.o actvitate de urmarire a, comportaril constructor hidrotehnice care se efectueaza cu mijoace tehnice de masurare specializate, adaptate obiectivelor specifice pentru fecare cazin parte 4.2.2 Urmarrea speciata se insite la constructilo hidrotehnice noi cat sila constructile alate in ‘exploatare, incadrate la categorie de importanta "A" si“B". 4.2.2 Urmarivea speciala poate avea un caracter permanent (92 perioada nedeterminata) sau ‘temporara (pe perioada determinata), pana la soluionarea tuturor aspectelor particulare care au impus realizarea acestel activitali de supravegheze a comportari construct, 4.2.4 Urmatirea speciala se insttue fe pentru o parte de constructs (ava, le pent intreaga ‘conetrustie care face obiectul umarii commpotai 42.5 Unmarirea special, impune, fe. peniu constructile nou protects, fle pentru cole ta explostare: . (1) realzareasistemului de urmarire special 7 pregaliea s claborarea proieciu; + procuarea AMC sa celotatemiloace necesae activi de UCC = ontasl AMC si executa partlor suport alo acestora (2) actvtatea propri-zisa de urmario speciala Seculegerea datelor do masuratorsiobservati vizuale diecte: 7 regisrares,tranamiterea si stocsea dalelor in banci de ate prelucrarea si inte pretarea primara si socundara (aprotundsia} a date, *Intocmiroa dorumentatitr de analiza a compotani construct | erfcarea, inetinerea si reperatile a AMC: 4.2.6 Urmarivea speciala se realizeaza pe baza unul “proiect de urmarire speciala”infoomit de proiectantul noi construc hidrotehnice, actualzat/ intoomit de specialist si consultant de altate in domeni pentru construct in exploatare.Aa ee tt a) sow on yy 42.7 Unmarirea speciala pentru constructile hidrotehnice se realizesza prin prelucrarea si interpretarea datelor din masuralor fa aparatele de masura si contol, prvind modul de evolutie | Unor parametti semnifcativi sau aspecte de comportare. 42.8 Usmarrea speciala « comportari constructilor hidrotehnice se realizeaza de personal calffcat in astiel de actvilate pentru culegere, inregistrare si prelucrare primara a datelor si {nformatior,certiieat de autoritatea centrala in domentu conform NTLH - 031, 1 4.3 Controlulactvtati de urmarce in timp a comportari construcie! se face prn inspect tehnice,| ‘tat periodice cat si ocazionale, asupra tuturor constructor si partilor de constructi pentru Constatarea star constructel la un moment dat, a modului ei de supraveghere, precum si Concordanta dinire acestea, importanta constuciel, gradul de dotare cu AMC si fenomenele: aparute I 43.4 Percale recomend pert electra inspector sunt sat wae ss papas do ars ee a oe aba eet ae 7 Piet te renealo Neo, peala) de eniea « conporarl See a pmo wer evrionta cee ian re see eine eterna au wht sa pogstocs er eal eee ae coe cnmeadiacon ee a Tee cian sas popu marie erp 1 Coa te ee ee eee al age pron eee ee 4.3.3 inpeati periodic asupra partior de constuctio care se afta sub apa se exocuta de regula Gariiloacesubeovalce sis seafande aluncl cand sunt necesare intrmati pent eluldarea “nor fenomene pos in evident de nterpetareadatlo la urarta crea sisau specala ate avargne s ecomandat em Inspentle perocke se pation swe! sorrento sal coinca eu ura pincipale de ietinere sau repaall ale aceator, ee eee | Const, precum Teens berarfr (en say fia} [wend Ia conrad sau echparenie mod semifcatve de sou in simp ll cut repartee te) ee | ‘etinte ale consumatorior, et); pregatires constructor pentr1 sezonulfiguros; pregatiee pentru perioada de viturisaulsi dupa tecerea acestora I lectuarea unor luora in zona constructor hidrotehnice, care prin natwa for pot tfecta starea si comportarea acestora (deschitri de mine, caree, balastiere, tunelur, travorsari, etc) ‘expertizarea periedica de siguranta a constructe. 4.3.5 Inspectile ocazionale sunt impuse side situa sau evenimente exceptionale precum:Ss = SBS SFB SF FF FES SF ZZ SSE FLEA Gad dose EDT. ——— {Sak drmodiear0 seisme cu intensitatea in amplasament la 2 4 (scara MSK) sau magnitudinea M2Miis (Riche, unde Menge este stabilt prin studi sclsmice de ampiasament, in functie de dlistanta epicentrala, + viturtavand Q >Qeat incidente, accidente sau avari la construct hidrotehnice produse de cauze diverse ca: cole de mai sus, situati de razboi,terorism, sabota), etc. 436 Din punct de vedere al miloacelor de UCC disponibile, inspec tehnice periodioe sau ocazionale pot f ‘notmale, imitandu-se la miloacele de urmarire curenta sau speciala disponibile la ‘momentul efectuarinepectci; textinse, folosind anumite miloace euplimentare de contol, constand in nol dispozitive, fparatura, inctrumente, echipamente sau metode de masurare si incercare (vezi P 1130-1998}, 4.3.7 Inspectie tehnice petiodice sau ocazionale se finalizeaza prnt-un Referat de inspect Referatl de inspect va prezenta programul inspectiet = condiile de efectuare a inspectel(tehnice, organizatorce, meteo, etc); 1 situatia de exploatare a amenajari in perioada inspect, + componenta Comisie! de inspectie; ‘modul cum au fost duse la indeplinire oblecivele stabilte in program; = metodele si procedutile ulizate la inspect dupa caz - descrierea incidentelor, accidentolor sau avarilor care au avut log = concluzi asupra rezultatelor inspectie recomandarle care decurg din cele constatate, In magura in care esto necesar, pentru justiicarea si confimarea concluzior, veferatul trebule completa cu planus, schite, fotografi, grafico, tabele, etc. In cazul barajelor pentru acumulari de apa referatul de inspectie va avea continutul specifat la Art 13 din NTLH — 022. Rezultatele si concuzile inspectilor tehnice de UCC vor ff trecute si in "Jumalul ‘evenimentelor care se pastieaza fa "Cartea Constructe’” 5, ORGANIZAREA SISTEMULU!- DE URMARIRE A COMPORTARII CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE 5. Organizatea sistemului de UCG sub toate formele sale este sarcina detinatorului de lucrare hidrotehnica, care stabifeste prin contract sarcinie si atrbuille factorior imphcat, obliga raspunderile oe le revin in conformitate cu Legea 10 "Legea calla in constuct, pentru modificarea si aprobarea Ordonantei de Urgenta 244 privind "Sigurantz barajelor", HGR. 768 "Regulament privind urmarirea. comportart in exploatare, interventil in timp si postutiizarea Constructilor™Anexa nr.4, 5.2 Obligatite generale si raspunderile ce decurg din provederile leg pentru factor implicatl in ‘activitatea de umarita a componari consbuetilor (investor, detinalor, executanti,utiizator administrator) sunt cuprinse in normativil P130"Nommativ privind urmarirea comportari constructor”ee coh colt ce RR dd ald ES MS halk Beko 53. Dent deb hitence au cigat si aspunierea inp umtoarlon Sibu ope soba de UC 1 5.3.1 Atribul prvind organizarea sistomuiu SEN seated compa cece apn] SI es curated wc ooo 5.3.2 Atibut pvnd proiectareasistemului I ‘stabiliea impreuna cu proiectantul a constrctilor ce se supun urmariri speciale; fire pried de uate spec sw tucinlor eumarre cues; 6.3.3 Atributi privnd reaizarea sistem ‘sijuaea ci uranten procs, ect, vanspotu si depot in pu excel heroor (dred sau pin ‘he pode) © AMC ot sabeneanbioll scoot setae sl mare exits parlor puport sl oni ANC, ncaa protect Dre eta duu do eakere a rao de consmucte explore a acca, A truarzren evident do oroouo snfom proveerornonmatne (proces verbale SSlutal ancune, fo de oop AMC, as cers) 1 8.3.4 Atributlprvnd activitatea curenta de UCC: 5.3.5 Atrbuii generale si intorferente. 54 Activtatea de umarire a comportari constructor se realizeaza pe tre nivale sucoesive! 5.4.1 Nivelul [de activitate cuprinde: late instuctnorde uae crena si proiectelr de urate special: ‘eicarea,hiretinere srepararea AMG: I hnlocutea, sau scosterea for din uz hv conformtate cut modfcarle epecifcate in protect do uma speciale 1 Incentenrapoaeor anual de UCC e Ssgurarea four oumenabor de ACC prin foe prop sau prin comenzi a ete frme de constants specaizats come ‘zara in comietle de UCC prop saua care sunt fit a documentatilor do ACC: indepinve recomandaor cn documertate de ACC dune neushea acestorn, ‘comunicarea institu urmariri speciale la Inspectia de Statin Construct informa peredca comisil de UCC prop sau a acl la care sun fat asupra star constructilor, luarea masurilor do urgenta in caz de evenimente deo ebite sau exceptions asigurarea de lucrari de intretinere si reparati la constructihidrotehnice; I ~ inspect vizuale; analiza rezultatolor d din frontul de retente: 2 la manevrele profilactice ale echipamentului hidror= SS 2 BBB BBE RBSBSESSS [SEE [oe So ‘Se deol —— intretinerea si verficarea periodica @ aparatelor de masura si contra gin dotarea constructek ‘masuratot ia aparatura de masura si conrol (AMC); inlerpretarea primara a rezultatelor: ‘completarea raportului tp de Inspect izuala si consemnarea situstiloratipice observate; inrogistrarea in bazele de date, stocate pe suport magnetic, 2 rezultalolor masuratoflor fa sparatele de‘ masura si control si intocmirea graficelor de variatie in limp a valolor masurate ¢@ vor cuprinde atat valorle factoilor ‘exterior -nivele de apa, temperaturi, precipita ~ cat si marimile de raspuns — deplasar,infltrat, etc; ‘compararea rezultateior masuratorior cu limitele sau citerile de atentie, respectiv de alerta; comunicarea situatilor atipice catre factor de decizie, in conformitate cu sistemul informational in care este incadratalucrarea (sistemul), 5.4.2 Nivelu! It cuprinde efectuarea Inspectillor tehnice si intocmirea raportulul de sinteza in care sunt prezeniat: Sinteza periodica (anuala sau bianala) a datelor rezutate din inspectile vicuale, manevrele proflactice la echipamentul hidramecanic si masuratoile la aparatele de agua si control; analiza, actualizarea, imbunatatioa citerilor de avertizare, utiizand de preferinta ‘adele de comportament care leaga marimile de raspuns de factor exterior, propunel privind analiza st actualzarea, dupa caz, a proiectului de urmarire speciale; Interpretarea datelor de-urmarire a comportaril constructor din punctul de vedere’ al sigurenteilucrari formulatea de recomandari privind atat imbunatatirea sistemului de uimarire a Ccomportari constructilor cat si lucrari si interventii constructive pentru cotjarea situatilor atipice evolutive. Inspect ebnice: ‘sunt forme speciale de control referoare fa situatia Constructo hidrotehnice fa un moment dat, privita din punct de vedere al exploalar, iniretneri, reparatol, si comportar pot avea caracter general -prvind toate aspectele mentionate - sau particular, pevind uma anumite aspecte; se desfasoara eub forma de veil - controale directe in teren, precedate de actiuni pregattoare (in brou siteren): se eiectueaza de specialist in domeniul constructilor hidrotehnice, incluzand obligatory pe cei ai detinatoruli de crare hidotehnica; se pregrameaza si se organizesza paviodic de detinatorul de tuerare hidratehnica sau se soleita ocazional, in situati deceetite 5.4.3 Nivelul tt cuprinde: ‘analiza siavizarea rapoartaor de sinteza: + avizarea actualizatilor / maderrizailor proiectulul de wimarire speciala; formularea de norme de continut a documentatiior de ACC specifice unet anumite constuctie hidratehnica Tunctie de compartarea in exploatare; ‘vizarea propunerilor sau propuneri orivind regimul vitor de exploatare al constructiet (cufsau fera restric, cu prognoza, et.) in vederea asigurari condiiior de siguranta;OE A i propunesi privind masurile structurale (nterventile constructive, RK, etc) impuse de incadrarea in nivelul de siguranta cont de exigentele legale. 5.44 Aatvtatoadesfesurata la “nivel” este asigurata de catre detnatoul Near hidrotahnice, brn personal de urmarr esau expoatre, atk erateenie” wale ‘cere fa AMG, de cao chips consttuta in casull Compartment de UCC; maneweleprofiactie la echipamntul hisromocanic din front de retenle, de cat Dotsonal specatzat dn cadrul compartment ce exploatare; 1 Proucrarea’” inerpretarea primera si vaidarea datlor obtnte in urma efectuart Ebeonaiia:vizuale sia masuratororla AMC, de care responsabiul compartment de UCC, centiat de autorate contain domeniu I Sfosored in baza de date spectica acirtath'de UCC si repezentarea_ maimilor esate siseu crate pinay, de cave perona tomo in cout comparinentusK UCC. 5:45 Activites destesurata Ia “ie IT xganizat de detinatru de tare hire, este realzata de: firme-specializate de consultanta /proiectare care au personal angaiat sau colaborator) ca cettcare de la ganar abit! pin lege si experianta in domeni (obiatonig pentru lucrerile din categoria de importanta Asi optional pentru ceelate), Solect specializat al detinatorulu de lucrare hidrotehnica care are personal angajat cu Certicere de la aiortatea conta in dgment (pentru constuctc de categoria cf Importania B si C) : Penivu asigurarea continutati cunoasterli compostaril unei construct hidrotehnice, in cazul in care intcamirea documentaor de ACC. 3° reatzeaza de catte fime de consuitanta def specialtate, contractele inte detinatorul de Iucrare hidrotehnica si intoomitor se incheie pe durata de tminim § ani ct-reinnoire anuala prin acto aditonale vi clauze de reziiere in cazul netespectar temei (nore ée continu) sau a calla nesatistacatoare apreciats ca alace def ‘comisile de UCC abiitate . a cazul in care capoartole de sinteza so intoomesc de” calre colectivul specializat al Getinatorulai de tucrare idrotehnioa, se recomanda ca acestea sa~fe insoite de seferate di speciaitata ale proiectantului construct sau, dupa caz, de intocmitorul rapoartelor de sintezs Tnroroata anroara I 5.8 Acivitatea desfasurata la “nivelul I" se ceaizeaza de 0 comsie-a caret componenta estd avizeta de Comisia.Nationala pentru Siguranta Barajefor si Altor Construct Hicrotehnice, (CONSIB) si aprobata de autoritates -contrala in domenis; in cazul detinatorior de tucrar hhdcotehnice cate nu organizeaza comisi props, analiza si avizarea rapoertelor anuale vor realizate fe: de-comisile apiodale ale allot detiator! de hicrad hideotehnice, fe Je grupurt dey Specialist aprobat de autonitea centsala in domeriu, cu avizl tehnic consultaty al CONSIB. 6, PROIECTAREA SI #MP ENENTAREA SISTEMULUI UCC I 2 Si mora] AMIE. 61 Prolectul de dotare, G:tt ont plc do deta, anger si mri AMC sp sablese poco aoe ac cacaplasecoipr cu AMC ote de excel cestora 1—S SS 2 SEER SSeS Ss 1 [Cos mae SEEDS {Sewamadiiewio 6.12 Intoomirea proiectulul de dotare, amplasare si montal AMC impune in mod necesar o ftapa prepatitoare de documentare si analiza a proiectulul general al construcio, care sa permit: ‘cuncasterea caracterstclor principale ale constructie ‘stabilea exacta a scopulu echipari constructio! cu AMC; ‘cuncasterea inearcarilor care actoneaza asupra constructici si evaluares raspunsulul constructci la aceste incarcar: Stabiirea factollor potential de sc; stabilzea domeniului de masura pent aparatele selectate functie de valorle maxime ale paramettior urmarit, stablicea preciziei aparatelor functio de valodle minime de interes ale parametilor mart, slablirea frecvantei masuralotilor functie de pericada’ de masurare in asa fel incat ‘acestea ¢a surprinda integral fenormenal uma alegerea tipulul de AMC corespunzator parametrului supravegheat (Anexele 7, 7a, 7b, stablirea punctelor sensibile sau de interes deosebit din zona pentru urmarirea parametilor de comportare; fimonizarea cu recomandarle eurepene prvind dotarea constructor hidrotehnice. 6.1.3 Continutul orientatv al proiactuul de dotare, amplasare si montaj aparate de masura si control este aratat in anoxa 6, 6.1.4. La intocmirea proiectului de dotare, amplasare si montaj AMC se va tine seama si.de urmatoarele: Conditile de execute ale ucrarlor de baza influenteaza caltatea mcantajull si protectia ‘AMC pe perioada de execute in timpul montajulul si_exploalari AMC sa existe posibiltatea verticar, romedieri cat si posibilatea inocu exploatarea. AMC. este infuentata de conditile de mediu (cima, alttudine, et ‘gadul de olare @ constructci care determina tipul AMC si frecventa cio, flegerea numarylu.de aparaie in seciuni caracteristice sa aiba in vedero de defactare a unel part dinre acestes; rhumaral sectiunilor-de monta) sa fe juicios ales, iv Concoidanta cu scopul urmarii ‘este recomandabila 0 soctune cu un grad do dotare superior si 2-3 sectuni cu grad do dotare mai redus; sectunie de montaj sa corespunda sectiuilor in care S-au executat calculate static sa fie montate, in masa posbiluki, AMC iferte care sa urmarensca acelesi parametr; in cazu! automatizari sa nu fle »xclusa posibiltatea urior mastratod mari 5 fe asigurate conditile de_20:9s la AMC, pentru verifcar si efectuarea m manual; [AMC si parte suport ala ceastora s2 fe roprezentate sugestv, ye plansrl sinoptice, prin puncte sau cempuri de masura Simboluie, indici' sau prescurtarie adoptate pentru AMC sa fe astiel alese incst sa -permita o vedere de asambiu asupcatipuli si pozitie lor cat si pent o recunoastere ‘rapid in banca de date ce se va crea cu valoile masuratorior, lunele fipurl de AMC trebuie instalate de timpuria ~ chiar inaintea incepertt execute! lucraniir — in vederes culegerii unos date iniiale, de baza, absolut nevesare valosficari ltatesSo Se ee = oe | I masuratorior ulteioare (foraje hidrogeologice, borne si retele topometrice, borne ‘apate de profile topobatimetie,aporate-pentru supravegherea seismica in cazul in ff cate aveasta a fost decisa); 6.1.8 Elaboratorul proiectului de dotare si monta rebuie sa recomande AMC de ultima genoratio ‘abricate de cele ai prestgioase firme furnizoare, El poate oferi consultant pentru analizarea ofertelor si chiar asstenta tehnica in derularea actiunilor de procurar. Conditle pe care ‘rebuie sa le indeplineasca AMC propuse a dota constructia hidrotehnica sunt prezentate in anexa 8, kar continutul orientatv al caietelor de sarcini pentru procuare manera I 6.1.6 La analizarea sotutilor de echipare cu AMC se va avea in vedere, de asernenea, utlizarea {olotransmieri si aulomatizer iregistrari masuratorlor pentru principaele fenomene urmarite. 6.1.7 Elaboraioml proiectulii de dotare si montaj este obligat sa solutioneze in timp utl toate fepectele tehnice neprevazute aparule pe parcursul execute luctatlor de constructe si care cor implicarea sa. 6.2 Implemontarea sistemului de UCC impune: iP procurarea mijoacelor materiale necesare actvitatii de UCC; ~Executa partir suport si montajul AMC. 6.2.1 Procurarea mijloacelor necesare desfasurarl activitail de UCC 2:14 nijoacl maleate necesare desasua activa de UCC la constuthirolehnice cone AMC. na de umate~ eprezenand radu, dspozt, Install, lbate in (ier ta tga solar cu contact, tuna acesla sau zone! de empasarent {Scanate unmet uno erarrtt craters de compotare consti, et, Sine nat de ce" eprovenand masur stamens aparate~ fateh dtr a oiin ccnp de usu Gostnate eecuai ior AMC: antl o haa i ispoaitve de vera si contol a finconari,co ina dotarea unor re «True, scale siinstumente space montajui Sean tip de AMC: ‘Maton'so consis plese do instal naosare exec partor sport pentru tae tps do AMG Rovurento pent eletuare observatiorviuae dete in ere ‘San"pons route: de hor ao personldul de UCC st pontu depoctarea si postaree ANC lr de nventarprtubioures spall de pastrare a AMG; 1 ibecamte marl de protec pnts Mra in teen {fen tincruerte de bwou pet sre cat, dosnat are oe somunicr.targpat s soca puncte de wersfincte de coat Spectoe amplasameni _ Rermpoac eric s aire necesare efecuatl inspector (se stables funcic do creda Inspect sa apie nanos) cae pol f le arate la captoll ina tic I= oe TSFASA | Col dosamentate 50520 a Seedemoaifeat 0 — I 6.2.1.2 Procurarea AMC se face din timp in vederea coordonari montajului cu stadiul fizic de executie al lueraror de constructe. 6.2.1.3 Procutarea, AMC pent UCC prevazute a dota constructia se realzeaza de catre Gatinaton de lusate hidrotehnica numai de la feme specializate in fabricarea si comercializarea tunor astol de produse. 6.2.1.4 AMC penitu UCC provenite din tara sau import vor fi insotite de “agrementul tehnic pentru produs' si"atestarea conformitati produsulu. 6.2.1.5 AMC — uniati de citre sau unitati de urmarire - care au fost realizate int-un proves de fabricate, inainte de montaj, vor fi supuse contolulul metrologic al statulul daca sunt cuprinse in ‘tista ofeiala ~ anuala" a BRML pentru mijoacele de masurare supuse oblgatoriy acestu control 6.2.1.6 Detinatori care ullizeaza si administeaza construct hidrotchnice si folosese mijoace de UCC vor completa permanent necesarul din dotare astfelincat activitatea sa nu fie Sub nici o forma inerupta din ipsa acestora. 6.22 Executia partilor suport si montajul AMC pentru UCC. 6.2.2.4 Partle suport si montajul AMC pentru UCC se realizeaza de catre executantullucrali de Construct sau de cate o fia specializata, autorizata in executarea acestor tipur de lucrar 6.2.2.2 Detinatonl-de luorare hidetehnica care angajeaza prin contract realizarea lucrarlor, trebuio sa se asigure ca executantul dispune de\capaciatca tehnica (miloace, materiale si personal) necesara puneril in practica a proiectull 6.2.2.3 La angojarea lucrarior de execute si montaj AMC pentru UCC se vor stabil prin contract, in detalu, toate obigatile siraspunderle parlor contractante privigd ipocurarea AMC (recepti, veriicare metrologic, transport, depozitare) Esigurarea materiala- materiale de constructie, plese dei. stalat,piese de scvimb; ‘xocula eletiva a lucrarlor de montaj AMC, eventuale refaceri sau inlocuit, etc. protectia wecrarlor de AMC pe toata durata de realizare a constructor; © jntocmirea relovaelor de monta} AMC; cfectuarea masuratorlor de verficare Inainte, in timpul si Cupa montajul AMC; fefectuarea masuratoriar dupa montal, pe toata durata de execute, pana la recentie: Culegerea, inregisirarea si tansmiterea datelor pe perioada de executie pana la predarea lucrarior catre beneficia, Inerpretarea prmara si secundara (aprofundata) a masuratonior pe pevoada de execute asigurarea mijoacelor materiale pentru efecuarea observatior vizvale cirecte pe perioada de execute, Efectuarea receptic la faze determinante, in special pent lucrari ascunse: fe aspecte, funclie de pariculailatile constructive si de executie a lucrariorn general «side AMC in specialSh SL Ry OS A BR oS a | mee Ca aerate OLDS He demodiea 0 = 6.2.24 In cazul constatari unor incompatibitall tehnice.in ce priveste materialele, tehnologia foosta sau elapele de reazare a protects de AMC, excoutntl Labi sa informe i np ull persoana juriica care La angajat, asupra constatarlor facute 8.2.25 Deinatonl de Meare hitehrica tebuie sa sole consultant prolectantuisl pentru solutionarea obiectlor facute de executant asupra proiectulu de AMC. 6.2.2.6 Executantul trebuie sa incadreze executia pattilor suport ale ANIC si montajul acestora in planul general de tealizare a oblectului de constctie. Este interzisa continuarea lucrarilor del Construct, fara executia partlor suport si montajuu AMC la stadil fizic de realizare a acestora prevazut in projec si, de asemenea, fara protectia lor corespunzatoare, I 6.2.2.7 In vecinatatea AMC montate,tehnologia de execute a lucrarllor de baza ale obiectulul de construct si ciculata utiajlor de transport tebuie adaplata pe toata durata necesara, inf \vederea protejari acestora de eventualele deranjamente. 6.2.28 La executa partlor suport si mont! AMC, rebuie pregatite din timp plosele sil materialele nevesare realizar lucratior, fa elapete si in conditile tehnice prevazute in proiectal del otare cu AMC. Materiaicle auxiiare (cimen,otet-beton, geotextl, adezivi folosite la realizarea paflor suport vor avea obligator marcaju de conformtato a produsului pentru construct, CS" ff sau "CE" 6.228 Peso ce alate pate suport ste AMC, nuit “ual de uma", conta do Sizronis netic, matorale ance sau do eto ce tebue nba somingbbate su Monat a supra sorte ur gto ata ca font andi do Tanto 3 Cc! Geta so urtaenrca Sec vara ano poral crest ces pans pes spor pa "init matutce eal Opis, htadie ole sau wate a element! de Spotl, penta foe iejesagos ti pleroneticn,ponduo aoc vere | puta lane, deporte erica x tzoale de ao, =t: «Eout'debeon (ome pen rapa de helmet, plas pont opor de microtriangulatie, soctur pentru lanturi si vetre clinometrice, ¢.a, I Teporle poprste do Sveent si metranults, apes do cont, bolt Somatic cnt, oe «cone sate Sones make pent area say protcts enor ansanbi SRbantable, ponte sa pare on caoul uor ina complexe (onde ial prcurac pert macau presinor mori, pon mies postrmeteo pot hsrometen, et) «Sto oonens ctte name eerie santa AMC sacle do sarc €.2.2.19 Partle suport ale AMC, functio de camploxtaiea lor si gradul de precizie Impus, pot f realzate in regim de fabrica si procurate de executantul lucraror sau pat f confectionate in ateliorele propri cu respectarca detalilrtehnice prevazule in prclect si caletele de sarc 6.22.41 La montajul AMC cu (elecitce ce se inglobeaza in terenul de fundetie sau corpul Constutsiet tebuis executate veriicanie si masuratrie (isin, in tipul s: dupa monta) in conforitate cu precizane din nstustione maori I= 5] 6.2.2.12 Parte suport ale AMC, locasurile de montal ale acestora, capetele lor de masura,nisole cutlorterminale, camerele si caminole care inciud subansamble ale AMC, precum si traseele de Ccabluri sau conduete, e.a., trobuie semmalzate si protejae pe toata durata executiel lucratlor Pentru a nu fi degradate sau distruse de utlaele de constructc. 6.22.43 Protecta partilor suport si AMC trebuie asigurata si impotiva intempertior (zapada, 4 (goara MSK) sau magnitudinea M2Mase (Richter), unde Mage este stabil prin tudii seismic de amplasament, in functie de dlstanta epicentrala dupa vituri cu deversari de debite care au durat mai mult decat durata critica stabilita prin proiectul de urmarire speciala = in toate situatile cand valorle de contro! au fost depasite la mai mult decat doi pparametsi urmari, ~ in cazu constatari prin observati vizuale crecte a unor fenomene deosebite evolutve, chiar daca masuralorle anterioare la AMC nu au aratat modificari semnificative in evoluio; = in situati de exploatare deosebita, (numai la AMC si zona de observare afactata de aceste situa) (dupa incidente, accidente sau avari la ablectul de construct sau in zona imediat Invecinata (daca aceasta poate avea influenta aeupra construct); ‘dupa modifica in sistemul de urmarice care au aectat mai mult de 50 % din AMG; inainte de transterul de folosinta, punerea in conservare sau abandonul construct 8.4.8 Este interzisa inceperea umplerllaculi, canalulu, ete. fara efectuaree proalsbila a unui sir ‘de masuraior la AMC si observati vizuale ditecte asupra zonlor co vor fi submorsate,[SPICS A oar oem OREO, _—————— ‘See de moar —— 8.2. Inregistrarea si stocarea datolor masuratorlor si observati 8.2.4 Modul de culagere, inregisrare si stocare a datelor masuratorior ja AMC si observatiior viguale drectetrebuie precizat in protectul de urmarire speciala. 8.2.2 Culegerea datelor de masurare se efectueaza: w tmanual - in mod obisnult ka majortatea oblectelorhidrotehnice supuse urmarii, cu mijoace de masurare portabie, denumite untati de cre si puse la dispozitia ‘peratorior din teren; = automat - in cazul objector hidrotehnice care dispun de un sistem de achizite ‘automata a datelor, 8.2.3 In cazul sistemulul manual de culegere a datelor rebuie sa se uiizeze obligatoriu: = cametee de teren ale operator, * egistrele pentru inscriorea datelor s arhivares lor; fice pentru transmiterea kinara a datlor = sisteme magnetice de stocare a masuratorior. 8.2.4 In cametole de teren in care se inscru valotleciilor efectuate la aparatole de masura si control trebuie consemnate toate datele de identficare a aparatuul de la care provin masuratorie (Gozti in amplasament, simbo), serie, numar, etc), data si ora efectuarii masuratoci si condiile ambientale ale amplasamentuli obigatorv se inscriu si mayimile fenomenelor care solicit Constructo la data si ora efectuait’ masuratorior (in principal presiunea hidrestatica si temperatura), daca acestea nu se inregistteaza in mod sistermatic in cadrul programului de rmasurator, 8.2.5 La inscrierea masuratorlor in camete,fse,registre, etc. so va tine seama de faptul ca "0" ineeamna valoare nla, in timp co" inseamna lipsa masuratort dint-o cauza ce trebuie ‘menfionata la rubra "observati". In cazuri speciale pot fi adoptate de responsabilul grupei de ‘masuratordferte notati conventional, co trebuieinsusite de infregul personal 82.6 Valovile masuratorilor obtinute in condi fc fegistre, etc) cu asterise, in coloana de ‘observa masuratori de efectuare se noteaza (in camete. fe, ‘mentionandu-se condiile de electuare a 8.2.7 In cazul observari unor nepottivri sau anomali Ia efestuarea masurstorior ola ttanserierea datelor se va atentiona responsabilulgrupel de masuraton si seful compartimentulut dde UCC, care pot decide refacerea partiala sau totala a masurator 82.8 Cametele de teren trebuie pastrate ca atare in arhiva, la “Cartea Constructer, dupa transferul detelor in alle documente, veriicarea corectiLcini: transfervul, conirasemnarea eventualalor mouifcar si arhivarea documenteor in care sunt transferate, 8.2.9 Masuratorle la AMC suspectate de defociuni sau la care, fara sa fie viele dofecte, valorle masurate se abat nejusificat sau inexplicabil de la domeniul normal de vatiatie se vor ‘consemna'in mod deosebit si constient in dacumentele de stocare a datelor,182.10 Pentru consemnarea datelor obtinute in urma efectuari observatilor izuale directe asupra ‘constructilor, in cadrul actunilor de urmarie curenta a acestora, se vor infocmi instuctun! si proceduri specifice fiecarui tip de object precum si ise model. 8.2.11 Datole de masuratoriculese manual de la AMC si consemnate in caietele de teren trebuie transferate in registrole de masurator si pe suport magnetic, dupa flecare transa de masurator. 8.2.12 Functie de numarul obiecelor supuse drmarii speciale si aflate in gfija responsabllulu UCC, gradul de dolare cu AMC, numarul aparateior de un anurnit tip si frecventa masuratorio, invegistrarea manuala a datelor se poate face pe un registru care sa contin toate datele de masurare dint-un an, sau pe mai multe regste. Fiecare regisru trebuie sa aba paginle numerotate, toate datele stable pentru invegistare sa fle usor identicabile, sa coatina numele si semnaturle operatorului care a facut ‘masuratorarea in teren si a coli care a facut inregistrarea. Registrul nu rebuie, in princpiu, sa contina stersaturl si corectur, jar daca acestea s-au produs ~ valoarea masuratori, coloana, randul, pagina - trebuie anulate sub semnatura si ‘contnutul corect trebuie inregistrtimediat, in continuare. 8.2.13 Regisirul de masurator trebuie vizat pe fiecare pagina de responsabilul cu utmarirea ‘comporiari constructor de la obiectul respect si, dupa caz, de seful compartimentuiui UCC at delinatorulu de lucrare hidrotehnica, 8.2.14 Registrl UCC se depune anual in artiva unitati de exploatare, la “Cartea Construct’ Fiecare registru va avea una sau mai multe pagini de continu care trebue senate de col 2 a inrogistrat datele si de seful compartimentului de UCC. 8.2.15 Toate datele rezultate din actvtatea de UCC se vor stoca obligatoru si pe support magnetic, organizate in baze de date, prin intermediul unui program specialzat pentru introducerea, veriicarea si stocoroa datelor (sistem do gestiune a bazolor de date - SCB0). ‘Stocarea dalelor pe calculator nu exclude pastrarea carnetelor de teren sia rogitreor cu masuratori si observatilvizual, indferent daca datole sunt obtinute prin transcriers manuala, \dacilografiere sau prin imprimanta 8.3 Prelucrarea si interpretarea masuratorilor 8.3.1 Prelucrarea si intespretarea masuratotior este o componenta de baza a activitatii de UCC. prin care se pun in evidenta si explicteaza (pe baza datclor de care se dispune) aspectele Cearacteristice privind natura si evolutia fenomenalor aparute in comportarea constructilor, interdependenta inre acestea si acior care le determina, 8.3.2, Prolucrarea masuratorlior consta in ansamblul de operat efectuate asupracitilor (dupa cclagerea datelor din teren) pentru transformarea lor in mati fzioe ale parametrior uimaritl si pregatirea adecvale a rezultatelor pentru interpreter. 8.3.3 Intorprotarea masuratorlor si cbservatilor reprezinta un ansamblu de asocierilogice, sabilte pé baza de cunostnla tehrice, teoretice el practice, inte marimi si fenomene sau ofi0o date avute la dispozitic, redate prin miloace tehnice adecvate (eprezentari grafos, relat matematice, descnere, etc), pentru a stabil senaul si sermnificatia lor, in scopul formularil unor ‘opin (de accepiare sau respingere) asuprasituatilor pe care le pun in evident,Ca eae SOTDTID mm "See de noite Interpretarea masuratotllor si observatilortrebule efectusta de ingineri de specialtae, cu cexperienia in domeniul constructor hidrotehnice, 8.3.4 Funclie de scopul urmarit, disponibiltatile tohnice si de personal califcat, prelucrarea si interpretarea masuratorilor se executa = la nivel de prekiorare i intorpretare primara (operativa), la nivel de preluccare si interpretare secundara (aprofundata); 8.3.5 Prelucrarea si interpretarea primara (operatva), corespunzatoare nivelului | ¢ activa de urmarire a comportarit in timp a construcilor, reaizata de personalul cu sarcini in acest {domenis, utmareste cunoasterea rapida a vali parametrlor masural si tendinte lor de evolato, in vederea stablini unai diagnostic partial si aproximatv asupra comportanit construct 8.3.6.1 Preluerarea st intorpretarea primara trebule sa realizeze: ‘vansformarea prin calcul a ciilor obtnute de la AMC in valor ale marimilor tzice corespunzatoare parametrilor urmarit; validarea citidlor se face (la cel mult 24 - 48 ore de la efectuarea masurator®) prin soloctarea si oliminarea valotior inacceptabile, suspectate de greseli sau oro Grosolane (dupa ce acestoa au fost varifcate inca 0 data in teren in cal mult 24 ore) fordonarea valorior in vederea depistari oricaror schimbari survenite in vitez3 de vatiatie si tendinta de evoltie a parametrlor urmari prezentarea pe tabele contraizatoare si/sau grafce caracteristice a rezultatelor, ‘compararea valoflor parametrulul uma cu valorile sale de control, = compararea valorilor parametrului urmavi, intze puncte si zone invecinate sau asemanatoare; : ~ aprecierea tendintei de evolutie a fenomehului, prin vizualizarea graficului de variatio; = evidentierea si aprecierea aspectelor de comportare rezultate din activitatea de urmarire curenta; ~ compararea rezultalului masuratotioc cu tabelele sau graficele de prognoza stabiite pe baza de prelucratisiatistice sauisi deterministe. : 8.3.6.2 Trensformarea citlorobtinute de la AMC in mari fice ae Harametior de comportare 30 face conform indicator si formullor pe care trebuie sa le dea obligatory furnizarul de AMC seus proiectantul 8.3.5.3 Ordonarea valorlor, in procesul de prelucrare a masuratotior;trebuie sa se face functie de specifiitatea parametuiul in ordine cronologica, pentru depistarea eventualelor greseli sau erori de cite sou invegistrare si mai ales a tendintel de evolute a feromenull ; in ordinea marimit valoslor. individuale, medii absolute sau relative (creseatoare, ddescrescatoare) etc - pentru corelarea cu incareaile salle activi: ‘dupa locul (pozttia) AMC in cadrul obiectului ~ pe orizontala, vertoale, ete. - pantry depistarea zonel cin construc ce poate fafectata alte maduri de ordonare posible pentru fecare paramettu in parte, functie de numarul de valor disponibile, a scopulul umait, et. 83.5.4 In aprecietea valorlor masuraie, tendintei lor de evolutio pracum si in formulares cconcluzilor 22 va tne seama si de urmatoarele:Es 8) orice variatio brusca sau rapida in evolutia marimilor masurate poate semnala aparitia unor fenomene deosabite in comportarea constructei, care trebuie explicate: = prin evoltiasolictarlor exterioare; = prin modu de evoke al altor marimi masurate intre care se pot stabil anumite Corespondente; prin modfcar in structura de rezistenta a materilelor de construct si fundatie,eto. ») in acelasi timp, abateri bruste in masurator pot insemna erori de masura (datorate conditilor ‘de masurare, operatoruui sau defectiuni la aparate), de inregisirare, trenscriere, calcu, raportare pe grafice, et, ©) inierpretarea trebuie sa fie convingatoare atat prin cantitatea informatilor cat si prin calitatea acestora, 8.3.5.5 Prezentarea pe tabele, graice si diagrame trebule astil facuta incat sa fie inteligbta pentru tot utlizatort-din domeniul de activate (UCC), cu timiter precise, direct si usor accesible. Prezentarea datelortrebule sa satisfaca urmatoarole cerinte minime: ~ “graficele si diagramele ea se faca la scarirezonabie, standardizate, pentru ca valorie Actiunior cauza sa poata fi usor comparate cu valoile starr de raspuns; pe cat posibi, reprezentare grafice ale fecarei stare de raspuns (parametru supravegheal) Yor fi insotte de roprezentarile grafice ale incarcarior (actiunile cauza); = valotile stalor de raspuns sa fie inscrige pe aceeasi fsa, tabel, grafic cu cele ale valofiir actiunlor cauza principale; tabele si graficee sa ofere posiiltatea compararilrezultatelor pe intteaga pericada si cu ctitrile (vali) de atentie, aleta,alarma, din tabele si grafioe sa retasa rapid in evigenta valoie reprezentaive masurate si cele de prognoza. Peniru masuratorie care reprezinta deplasari, deformatil untae si eforuri este abligatorie prezentarea acastora prin raportarea tuturor AMC la aceasisitualie de referinta 8.3.5.6 Prelucrarea si interpretarea primara se executa: ~ in regim normal, = in regim de urgenta, detat de-modul de evolutie a unor parametr, de spariia unor Situati deosebite in exploatarea consinuctil(vitur, seisme, incdente, et.) 8.3.8.7 Prolucrarea si interpretarea primara in regim normal se executa in max. zile, dar nu mai tarziu de efectuarea urmatoareiranse de masurator. In cadrul aoeste! prelucrari so vor completa si grafcele de variate ale paramettilor de raspuns functie de incarcari - cota betonului, @ umpluturl pe timpul execute, nivelul lacul, temperatura aeruvi, precipitai - conform precizarlor din instructun! pentru fiscare sitvatie in pare, 8.3.5.8 Prelucrarea si interpretarea in regim de urgenta se executa in max. 24 ore de 2 efectuarea masuratonior pentru ~ actlunie principale asupra constructor (nivelu! apei in lac, temperatura aerull, precipita, seisme); = debitele de inftrate si nivelurile plezometice in undatile si corpul baraelor; = deplasarile amonte — aval la pendulele barsjelorin arc; * doslasari rolative la rosturile barajelorstavilar,ez] [Save gemniirs0———— ISPS A | Cod domanae SZ TS = oricare parametru de raspuns, de orice natura si la orice tip de constructie, care a ‘manifestat anterior vari Bruste sau un ritm accelerat de variatie (de crestere sau descrestere), clus prin observare directa, 8.3.6 Prelucrarea si interpretarea secundara (aprofundata) este caracteristica nivelulut Il a activitat: do urmarire @ comportari in timp a constuctilor si urmareste stabilrea unui diagnostic flobal si salisfacalor asupra comportari constructor, prin luarea in consideratic a tuturor parametilor masurat si a observatilor directe precum si a interdependentet dint acestia, 8.3.6.1 Prelucrarea si intorpretares secundara (aprofundata) se face in documentatile de ACC si rapoartele sintetice anuale, de calre specialsti ai detinatorulul de lucrare hidrotehnica, i proiectantulu inal sa ali specialist din institute de invatamant ori fme specializate, atestale si Fecuneseute in astel de Wuerar 8.3.6.2 Prelucrarea secundara (aprofundata) consta in ~ extinderea gradului de prelucrare primara prin stabiliea corelatilor grafice si ‘matematice inte actuni asupra constructor si parametti de raspuns; = reprezentarea grafic si in masura posibluu, stabilea relatiel analiice intre variabla paramettului de raspuns si variabla parametrului cauza; - Teprezentarea in plan si sectiuni a repartiei parametilor de raspuns pentru anumite valor ale parametlor cauza; ~ evidentierea tuturorifluenteior (sau interterenteor inte dite parametri urmatiti * stabilrea interdependentel inize evolutia paramerilor masurat si ezultatl observatilor vizuale; = Stabirea interdependentel intre natura’ si calitatea mate fundatier, marimea si evolutia paramateiér de raspuns; evidentiorea corespondente dintre comportarea Construcilor si modul de proiectare, txocutic si exploatare a acestora (ine priveste ipotezele foloste,solutile adoptate, ‘ehnologia flosia) - cofelarea datelor rezuitate din masuratori cu rezuitatple studilor efectuate (vibra seismica, colmatare, alte studi de teren si laborato) corelarea rezultatelor cu rapoartele de inspectie si expertiza; stables influonielor date de interventile asupra constuctilor si AMC (reparati, mosificari de solu ‘ofelarea datelor cu rezultatele activator de vericae, intatinere si reparati la AMC; alte aspecte specific fecarui tip de constructie, parameti de comportare sau AMC, oft fazei dn vata constructe. olor de constructie si 8.3.6.3 Este recomandabil ca prelucrarea si interpretares secundara (aprofundata) masuratonlor sa se faca pe baza unor modele stalistice sau doterministe de comportare care sa Permita tabiirea valorior do raspuns in funcie do condiile de sofctare. 8.3.6.4 Prelucrarea si interpretarea masuralotllor, mal ales cea secundara (aprofundata), trebule ‘sa ofere personalului responsabil cu UCC, la toate nivelurle, urmatoarele posbiltat = "intoomirea de diagcame pentru tot parametri masural = vigualzarea rapida a flecarui parametru de interes, in cadrul unor formate si la scati convenabile = verifcari ale unor ipoteze de comportare, ata prin efectuarea unor prelucrari simple cat si cu ajutorul unor modele elaborate;I —_— 2] I = compararea directa a valorilor masurate cu valotle de contr * semnaiarea depasil valor de control si atingerea valotlor liita. pentru parametil rman Tose peru petcrarea nasty praetor dtonnant ern sguraia so vor fs toile motontce Go cotprarart’ Stet ere vara ot mast fais So Funora'n rcune'a conus pora‘n nomena ewete Ace Moke pent mala Sioa vrei marrir maura tpt cu stare eer, 9, STABILIREA FRECVENTE] OBSERVATILOR SI A MASURATORILOR 9.1 Frecventa de efectuare a observatilor vizuale directe si a masuratorilr la aparatele de ‘masura si contol se stabilesc corespunzator fiocarel faze existente din viata constructit ‘oxecutie, punere sub sarcina (prima umplere considerata un moment sensibl din existenta unui bral), exploatare curonta si in anumite stuatii speciale ce pot interven! in oricare dintre aceste faze. 9.2 Frecventa observatilor vizuale directe si a masuratotior oe se efectueaza pentru supravegherea comportaril constructel hidrotehnice este determinata de viteza de variatie a parametrului sau fenomenuiui urmarit, de efectele acestuia asupra construct, de modul de omportare pe inreaga pericada de exploatare si de varsta acestea, 9.3 Stabila freeventel observatilor s1 masuratorlor se face de obicel in functie de timp (orar, zinc, saptamanal, lunar, semestal, anual si in functie de cunoasterea modului de evolutie a valorior parameiniui supravegheat (de exemplu, pent anumite varia ale nivelul apel, a EL tectonae { © Kewoyet memento J PevmetyiE —— eee[ISPS Tc doe SORE BETTER i de moaieafe 0 —— mer Normat pentru uaa compara consti hicrishice Resocare ail a ‘ANEXA 8 CONDITI CE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA APARATELE DE MASURA SI CONTROL PENTRU URMARIREA COMPORTARI CONSTRUCTILOR HIDROTEHNICE Pentru a fi considerate apte sa furnizeze informatii corecte despre starea constructor, AMC pentru UCC trebuie sa indeplineasca urmatoarete condi 1 10, 1. 43, Sa fle concepute pentru scopul in care sunt utlizate, astfl incat sa fie apte peniru a urmari anumiti parametsi si in conditile impuse de exploatarea ‘onstructilor hidrotehnice, ‘Sa aiba o conlucrare intima si sigura cu construct astfel incat sa permita sesizarea oricarei modificari a parametrului urmarit. Sa nu schimbe prin prezenta sa caracteristicile variabilei masurate, ‘Sa nu fe influentate de factoil climatic si perturbator Sa permita corectarea influentelor unor factori perturbatori in determinarea marimii masurate. Sa alba domeniul de masura apropiat de cet a valorilor pe care fe masoara, precum si precizia corespunzatoare, Sa alba o constructie robusta astfel incat sa reziste in conditile vitrege de exploatare a acestor construct Sa fie simple si usor de montat, ‘Sa alba durabiltate maxima in mediul instal, Sa fie usor manevrabile atat la montaj cat sii timpul exploatart. ‘Sa permita efectuarea rapida si lesnicioasa a sitiior. ‘Sa permita o prelucrare primara simpla si cat mai directa Sa fle protejate impotriva agresivtatil mediului tn care lucreaza cat si a uitor potential factori perturbatori (cinoscuti sau accidental, Sa permita o eventuala racordare la o siatie automata de achizitie 51 prelucrare a datelor, Sa permita lucreri de veriieare, calirare posibid masuri de remadiore dupa aparitia ul cular duct rormanta, la nivelul actual al tehnicil in domeni 1 defetivn Sa perm amc. si unitatea de citre[Ca aR SORT DEST [Saiedemoatewe Norma pent umariea compara constuctiorhisreteh Redacores ia Gna ‘ANEXA 8 CONTINUTUL ORIENTATIV AL CAIETELOR DE SARCINI PENTRU PROCURAREA APARATELOR DE MASURA SI CONTROL 4, Denumirea AMC (termenul cel mai general utilizat) 2. Domeniul de utiizare, scopul AMC 3. Parametti tehnici si functional: ~ tipul constructiv; domeniu de masura; principiu de functionare; Condit de utiizare; parti componente; ddimensiuni maxime de gabart impuse; sgreutatea maxima, daca e cazul, precizie (acuratete, rezolutle, sensibiltate); ‘modul de efectuaré a clirilr si natura serinalulul de iesire; sistemul de alimentare; Condit de mediu: temperatur, umiditato, radia, altitudine, vant, etc.; {grad de protectie pentru: conditile de mediu, alimentare, socuri, coroziune, descarcari electice, etc. alte caracteristci functie de tipul AMC si parametii cerut. 4, Cantitali necesare (ansamblu, componente) 5. Condit de fvrare: = ambalaje; materiale si piese de schimb; insiructiuni de folosre, cite, instructiuni de mont, verificare si intretinere; materiale si scule de montaj - *constantele aparatului si curbe de etalonare; formule de calcul, * timpui de livrare de la semnatea'contractulul; alte condi 8, Conati de receptie (oc, mod de veer necesare, continu documentser de insotire) 7. Condit de transport si depozitare 8. Condit de calitate (cerinte conform 180, 9002, certiticat de calitate) 9, Garanti si alte corint: = avizul tehnic in vederea imporulul (unde este cazul) agrementul tehnic eimenul de garantie asistenta tehnza la PIF, calibrare, etalonare si masuratori intial, instruirea personalulul, asigurarea documentatiel tehnice complete; asigurarea service post garantie, la cerere: = recomandare si asigurare plese de schimb pe o durata suficienta dupa livrare si PIF: lista cu lucrarile fa care au mai fost montate diverse tipuri de AMC soliitateeT) ISPIESA [Ca aSsSNATESORET [seaman Normaty pensu umarres comporal constuctitorhigtehnice FRecaciare a l- (iai) ‘ANEXA 10. INSPECTIA BARAJELOR DUPA SEISM 4. Deciansarea accelerografelor retelei de supraveghere seismica va impune urmatoarele masuri speciale: ‘a) Se verifica marimea accelerate’ sistemului; b) Se desfasoara un program special de masuratori la AMC instalate, pentru ‘evidentierea unor eventual factori de risc ce pot sa apara ca efect al actunii seismice asupra fundatiei si structurior constructei = cresterea debitelor inflate prin sistemul de etansare al construct, © cresteri semnifcative ale deplasarilor orizoniale ale constructiei masurate la ppendul, valori mari citte la clemele dilatometice, rocmetre; = Gresterea presiunilorinterstitiale in nucleele de etansare, a subpresiunilor, cresterea nivelult in piezometrele de pe digur; ~ micsorarea vitezelor de propagare a undelor seismice in cadrul fundatiei, versantior, etc. Programul de masuratori se va executa corespunzator exploatarii exceptionale. ¢) Se vor compara graficale masuratoflor pentru fiecare AMC, pe o perioada de 1 ~ 3 luni inainte de seism. Daca se constata ca au intervenit modificari in ceea ce priveste tendinta de evolutie a unui parametru masurat (aparitia de sallur,frangeri ale Graficelor ce apar imediat dupa seism), proiectantul va declansa o analiza urgenta ‘asupra masuratorior obtinute si asupra efectelor aparute. 'd) Se vor examina detaliat deteriorarile ce privesc (conform aspectelor concrete de UCC pentru fiecare baral) urmatoarele elemente: = parament amonte si aval isu, tasari, scurgeri. = * Versanti: deplasar,fisuri, degradari noi, distocari ale unor blocuri de roca, drenari, zone de infiltratie: cresterea sau descresterea debitui 2 evacuatori de creasta si vane; modificari de aliniament, deteriorarea structuritor, - lucrari de golire (camere de vane, galeri, vane): fisuri, desprinderi de beton, deplasari, modificari de aliniament. tuzine hidroslectrice: fisur, desprinderi de beton, deplasarea grupurilor, deteriorarea vanelor, rupturi de galert sau conducte. = alimentarea cu energie electrica, grupuri electrogene, echipamente de urgenta. = versanti, amonte si aval de baraj: alunecari,initati = prize, camere de incarcare: fisun, deteriorari de structura, = galerit si conducte: aparitia de noroi, nisip, pietris, fragmente stdnca sau beton in apa. ~ alte ucrari anexe. e) Daca debitul afluent este redus intr-un mod anormal, este necesar sa se Inspecteze curl raul pent ase vedes daca in atone nu exist abso datrate surpatilor, coltu deSPR Cases SOOT sera oa 2. In cazul unor deteriorar vizibile: a) Observarea rapida a deteriorarior (natura, localizarea, gravitatea). In cazul alunecarior de teren, al apatitiei terenurilor mlastinoase, tasarlor de sol, se noteaza localizarea si gravitatea acestora, viteza de tasare si repercursiunile supra lucrarilor anexe. Observarea altor elemente este consemnata: zone de eroziune, zone de infitratie, nivelele apei in amonte si aval, condi ‘meteorologice. Se evalueaza riscul rupert b) Se contacteaza imediat serviciul central UCC al detinatorulul de lucrare hidrotehnice. Daca personalul din cadrul seviciului nu poate fi pus la curent din motive obiective, se apeleaza la serviciul coordonator central. In cazul legatutlor telefonice sau prin radio, persoana care fumizeaza informatile frebuie sa se asigure ca numele barajului si gravitatea cistrugerilor sunt lransmise corect. In caz de distrugeri, este important ca interlocutorul sa inteleaga exact evaluarea si desctierea riscurlor barajului. Cei responsabili data informati trebule sa decida foarte rapid ce actiuni se vor intreprinde, ©) Se va face 0 a doua inspectie a partilor deteriorate si se vor mentine contacte cu cel responsabil 4d) Se pregatesc inspectii suplimentare in caz de replici al seismului principal e) In absent riscului umplesi se procedeaza ca la litera o. 3. In cazul deteriorari barajului ce determina cresterea debitulul in aval: se actioneaza Imediat dupa un plan prestabilt~“rupere sau rupere iminenta’. 4. In cazul lipsei milloacelor de comunicare si a riscului rupert barajului procedura tip este a) Inspectarea rapida a barajului si a zonelor de spriin pentru observarea incidentelor: zone umede, alunecari, prabusiti semne de'detoriorare ale zonel b). Evaluarea riscului ruperi ©} In caz de rupere iminenta se avertizeaza urgent organele abiitate ale administratei locale si centrale in vederea dectansari planurilor de avertizare- alarmare al flecarui obiectv. 4d) Trebuie luate toate masuile pentru a reduce nivelul retentiiSTS ear eases ORE DTTOA a 2. 13, 14, 16, 16 7 10. 19. 20. Rew] Normaty pantu ures compara constuettrhicotenice BIBLIOGRAFIE Legea 10/95. Legea calitati in construct Legea 107/1996. Legea apelor. Legea 12411995. Legea privind apararea impotriva dezastrelor natural. Legea 466/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului ‘nr-244/28.11.2000 privind siguranta barajelor Legea 106/1996. Legea protectiei civil. HGR 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construct ‘Anexele t +7. HGR 638/199. Regulament de aparare impotriva inundatilor, fenomenelor smeteorologice periculoase si accidentelor la constructilehidrotehnice. 'STAS — 7883 — 90, Construct hidrotehnice. Suprevegherea comportari in timp, 'STAS — 4273 — 83. Construct hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta (M ‘SR 6/83,2 /87). 130 — Normativ privind urmarirea comportari in timp a constructilor NTLH-021 ~ Metodologie privind stabiirea categorilor de importanta a barajelor a barajelor NTLH-022 - Metodologie privind evaluarea starli de siguranta in exploatare a baarajelor si lacurlor de acumulare NTLH-023 - Metodologie privind evaluarea starli de siguranta in exploatare a digurilor care realizeaza depozite de deseur industiale NTLH-031 — Regulament privind certificarea personalului de conducere si ‘coordonare a actvitati de urmarire a comportari in timp a barajelor NTLH-033 — procedura de trecere in conservare, postutlizare si abandonare a barajelor (GR) STAS — 2745 — 90, Teren de fundare. Urmariea tasaril constructiior prin metode topografice. (SP) C 167 ~ 77. Norme privind cuprinsul si modul de inretinere, completare si pastrare a cart tehnice a constructifor (IGSIC st ICCPDC). STAS 7122/ 86. Interpretarea stalstica a datelor. STAS 11278 - 79. identiicarea rezultatelor aberante ale masuratorior Directva Consitiului European din 21 decembrie 1988 referitoare la apropierea disporitilos legislative, reglementare si administrative ale Stateior membre privind produsele pentru construct (89.106/CEE) EN 1891 EUROCODE 1. Basis of design and actions on structures (Bazele proiectari si actiunilor asupra structuilor) EN 1992 EUROSODE 2. Design of concrete structures (Proiectarea structurilor ue beta} EN 1994 EUROCODE 4, Design of composite stes! and concrete structures (Proiectarea structurilor composite din otel si beton) EN 1997 EUROCODE 7. Geotechnical design (Proiectarea geotehnica) EN 1998 EUROCODE 8. Design provisions for earthquake rezistance of structures (Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur)Normal penta urmartea comport constuctie hiotehice Reactor 3 (na) ANEXA 12 GLOSAR SI ABREVIERI 1. ACC — Anaiiza comportari constructor. Documentalie tehnica in care este efectuata aceasta activate 2 AMC — Aparate de masura si control (indentic sila plural) ~ termen generic dat tuturor categorilor de mijoace de masurare la care se refera prezentul notmat 3. ADAPTOR (de masurare) — Dispozitiv cu functh de adaptare si prelucare a semnalulul purtator al informatici de masurare (semnal provenit de la elementul sensibil) pe care i ‘modifi sau il converteste in alt semnal AFNOR ~ association frangaise de normalisation 5. AGREMENT TEHNIC ~ aprecierea tehnica favorabila, concrelizata int-un document seri, ‘supra apitudni la uiizare, in conformitate cu covntele legit calitati in construct, a unot oi produse, procedee sau echipamente, 6. APARAT ANALOGIC —Aparat de masurat al carul semnal de esire este o functie continua ‘a masurandului sau a semnalului de intrare. 7. APARAT (DE MASURAT) DIGITAL — Aparat de masurat care furnizeaza un semnat de iesire sau afisare sub forma numerica 8. APARAT DE CONTROL - Aparat de masurat utlzat pentru a evidentia incadrarea sau reincadrarea marimil de masurat (masurandului int-un camp de tolerate speciicat. 9, APARAT (OE MASURAT) ~ Aparat de masurat la care pafameltul informational al ‘Semnalului de lesire este furnizat sub o forma discreta (sub forma numeric). {0.APARAT DE MASURAT ~ mijjoc de masurare constitu, in general, pe baza asociesii unui ‘element sensibl, al unui adaplaor si al unui instrument de masurat, in scopul obtinerit informatie de masurare, {.APROBARE DE MODEL ~ decizia organulul cential de stat pentru metodologie (BRML) ‘adoplata in urma analzar rezultatelorincercari metologice de stat a modelui unui mijoe ‘de masurare, prin care se recunoaste conformitatea acestuia uu prevedetile decumentelor ‘ehnice normative refertoare la milocul de masurare respectv. 42, AUTORIZATIE DE FUNCTIONARE — document eliberat de BRML prin care se apraba functionarea pe o anumita pericada de timp, a unui labolator de motrologie sau atelier de ‘eparat miloace de masurare. a 15, BRML. — Boul Roman de Metrologie Legala ~ Autoviiate suprema in stat in domeniut metrologiet, 14.CALIBRARE — Operatic de fixare a pozitlor reperelor scart unui moc de masurare in Tunctie de velorie corespuntzatoare ale masurandal 15.CERTIFICAT DE ETALONARE - Document (elbera! de un organism autorzat) ann care se ‘testa ca a fost efectuata etalonarea unui myjor de masurare si care prezinta r szultatele ‘btinut. 1B.CONDITI| NORMALE DE UTILIZARE - Conditite stabite prin specifieati, care trebuie respectate pentru utiizarea corecta a mijoacelor de masurare. {T.CONSTANTA - Cooficient cu care trebuie mutiplicata 0 indicatie directa pentru a se obtine indieatia unui mifoc de masurere 1B. CORECTIE - Valoare adaugata algebric rezutatului brut al uneimasurari pentru comaensarea erat sistematice),“CTs emotes aie 7 49. DEFECTARE - Incolarea aptitudini unui dispazitiv de asi indeplini corect functia specifica. 20,DETINATOR DE BARAJ — persoana jurcica cu orice ttu, care are in pastrare, propritate si/sau administare un bal 21,DOMENIU DE MASURA - Intervalul de masurere al valorior masurandului in care un miloc ‘de masurare poate furniza informatii de masurare, in initele erorior prestailte. 22, DISPONIBILITATE - Aptiudinea unui AMC sub aspectele combinate de fabiltate si ‘entenanta de a-si todeplinifunctia specificta la un moment dat sau int-un interval de timp dat 23.ELEMENT SENSIBIL - Dispezitv pus in’ contact direct cu marimea de masurat, care ‘walizeaza conversia primara a semnalull purtator al informatiel de masurare. 24,EN—Europaische Norm 25.EROARE DE MASURA - Diferenta intre valoarea indicata de un mijoc de masurare si valoarea (conventional )adevarata a marimi de masurat 26. ETALON - Miloc de masurare care serveste la definirea, realizarea, reproducerea sau cconservarea unitati de masura a unei marimi, in scopul transmiteri uritati catre alte milloace de masurar. 27. ETALON DE LUGRU - Etalon uliizat in mod curent pentru etalonarea sau verificarea miloacelor de masurare de lucru 28. ETALON DE REFERINTA - Etaion de la care a fost preluata diect urititea de masura, in cadrul une! operati de transmitere a untatli de masura 29. ETALONARE - Ansamblul operatilor prin care se stablleste in condi spacice, relatia ‘inte indiatile unui mijjoc de masurare (aupus otalonari) si valotle corespunzatoare ale unui masurand, deterimate cu un etalon de refemita 30. FIABILITATE - Apitudinea unui mic de masurare de a fumiza infomati de masurare cu o eroare ce nu depaseste miele speciicate, peo durata determinata, daca functionarea are loc in conditile specificate de utlizare si mentenania 31. FIDELITATE - Proprietatea unui miloc de masurare de a fumiza indicat foarte apropiate inte ele la masurarea repetata a aceluiasi masurand, in conti identice de masurare. 32. ICOLD - Intemational Commission on Large Dams (Comisia Intemationala a Marilor Barge) 33. INFORMATIE DE MASURARE - Informatia asupra unor marimi sau fenomene obtinuta cu ajutorul unor mijoace de masurare (adecvaie) si exprimata cantitatv in untatl de masura specific acestora. 34,150 — Internationale Organisation Norme 38.JUSTETE - Proprielatea unui miloc de masurare de a furiza indicat fara erorisistematic. 38, MARCARE (metrologica) - Apicarea marci metrologice (de model sau veriicare) pe un rniljoc do masurare pentru care s-a acordat aprobarea de model sau a fost admis Ia \erifear). 37. MARIME - Atrbutul unui fenomen, a unui corp sau al unel substante care este succeptiila sa fie diferentatcaltatiy si determinat cantitat, 38, MARIME DE INFLUENTA - Marime, aa decat masurandul, care inflenteaza sezultatul unei masurator 38. MASURAND - Marime particulara supusa masurai 40. MASURARE - Ansamblu de operaii avand ca scop datemimarea unei valor a une! marin 41. MASURATOARE DE ZERO - Masuratoare inal, de baza, de referiata, care se face, in ‘mad normal in condi de incarcare nula sau nesernnifcativa din punct de vedere al variate unui anu parametru 42. MENTENANTA - Ansamblul actunior tehnice si oxganizatorice ascciato unui mioc de ‘masurare in scopul mentineri sau restabilini performataloc.43, METODA DE MASURARE - Ansambll de relat teoretice si operatl practice, privite in ‘general, folosite in executarea masuratorlor dupa un principiu dat 144, MIJLOG DE MASURARE - Miloc tehnic uiizt pentru oblinerea, prelucrared, transmiterea {istocarea unor informa. 148, PARAMETRU - Marime proprie unui obiect, substanta, fenomen, ete. care sorveste la caracterizarea proprietailor sale. Marimea sau Tenomenul in cauza, 48. PRINCIPIU DE MASURARE - Baza stinifica a unei metode de masurare, 47, PROCEDEE DE MASURARE - Ansamblu de operatii practice (orvile in detalu), foloste pentru executarea masuratorior dupa o metoda data 48. REGLAREA (unui miloc de ma8urare) - Operata prin care un miljoc de masurare in stare de functionare se aduce la 0 justete convenablla pentru ullizarea sa, actionand numai ‘supra dispazivelor accesiblle prevazute in acest soop. 49. RELEVEU - Masurarea, desenarea si reprezentarea la scara a unor elemente sau, deta ‘consiructive. Schita in care sunt reprezentate aceste element 50. REZOLUTIE - Cea mai mica diferenta inte incicatile unui dispozitv de alsare care poate fi perceputa in mod semnificati. 51. SEMNAL --Marime care reprezinta masurandul si care este legata functional de acesta 52. SENSIBILITATE - Caracterstica metrologica a unui mijoc de masurare care exprima, pentru o valoare data raportul dintre varatia paramettulut informational al semnalulul de tesire si valoarea corespuncatoare a masurandlu 53, STABILITATE - Aptitudinea unui miloc de masurare de a-si mentine constante in tim caracteristico, JPRAVEGHEREA AMC - Ansamblulactivtatilor efecuate (de catre personal desernat) in scopul asigurari functionari si utlizat corecte si legale a mijoacelor de masurare. 55. UCCH - Urmarirea comportari construcilorhidrotehmce. Ansamblul de actiuni legate de aceasta activate ‘56. URMARIRE CURENTA - Componenta a urmatii comportarit constructor care se executa prin observare vizuala directa sau cu mijloace de masurare simple 57. URMARIRE SPECIALA - Componenta a urmartl camportarii constructor care se face cu mijjoace tehnice si personal speciaizat. 58. UNITATE DE MASURA - Matimea specicata adoptata prin convent, utiizata pentru ‘exprimarea cantitativa a marimilr in aceeasi dimensiune, 59. VALOAREA (unei marim) - Expresia unei mari sub forma unui numar real sia unitati'de ‘masura corespunzatoare, 60. VERIFICARE (enetrologica) - Ansamblul operator care se efectueaza (de catre un matrolog \erifcaior) in scopul constatariica un mijjoc de masurare safisface sau nu conditile tehnice prevazulte in documentatile tehnice normative refertcare la verifcarea metrologica,