MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | Anul 174 (XVIII) — Nr. 148 bis LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE sce pie Rebraris 2008) SUMAR Pagina Pagina ‘Anexa la Ordinul ministulul transporturlor, construc ‘Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructor si-turismulul nr. 2.228/2008 pentru aprot i turismulul nr. 2.280/2005 pentru aprobarea Re aril tehnice Cod de prole Floglementiri tehnice .Cod de proiectere. Bazele Evaluarea ect zipex’esupra consti, protecariletructrior in construc", inlcativ indicativ CR 1-1-3—2006. 246 GR 02006... 18-92 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE!I PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementaril tehnice ,Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zpezii asupra construcfillor“, indicativ CR 1-1-3—2005*) Ih conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construct, cu modificérile ulterioare, in temeiul art. 2 pet. 45 gi al art. 5 alin. (4) din Hotirdrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerulul Transporturlor, Constructilor gi Turismulul, cu modifcarile si complete uterioare, lavand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 11 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialtate — CTS 5 gi nr. 5 din 28 noiembrie 2005 al Comitetulul tehnic de coordonare generalé, ministrul transporturllor, constructilor gl turismulul emite urm&torul ordin: Art. 1. — Se aprob& Reglementarea tehnicd .Cod de nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementirii tehnice «Cod proiectare. Evaluarea actiunii z&pezii asupra constructilor indicativ CR_1-1-3—2005, elaboraté de Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti — UTCB, prevazuté in anexa care face parte integranta din prezentul ordi. ‘Art. 2. — Prezentul ordin se public& in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, gi intr& in vigoare odat cu Ordinul ministrului ‘transporturilor, constructillor gi turismulul de proiectare seismic’ — Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladir", indicativ P 100-1/2004, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, nr. 462 si 462 bis din 31 mal 2008, ‘Art. 3. — La data intréi in vigoare @ prezentulul ordin orice dispoziti contrare isi Inceteaz& aplicabiltatea. Ministrul transporturilor, constructilor gi turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.228, *) Ordinal ne, 2.226/2005 a fost publieat in Montorul Oficial al Romanil, Partoa |, nr. 148 cin 16 fobrumie 2006 gl este reprodus gl In acest umar bsMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11,2006 COD DE PROIECTARE. EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTIILOR INDICATIV CR 1-1-3—2005 1. Elemente generale 1.1 Introducere Codul cuprinde principiile, elementele gi datele de baz necesare pentru stabilirea incarcarilor din zapada in Roménia, in acord cu dezvoltirile din urmatoarele coduri de proiectare avansate: codul european pentru incarcari din zapada, Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 2003, codul american ASCE 7-95, 2000 si documentul ISO/DIS 4355/1992. ‘Sunt indicafi coeficientii de expunere si coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu forme uzuale, dupa formatul si datele de baz din Eurocodul 1, Partea Prima versiune a prezentului cod a fost intocmitd de c&tre UTCB gi IPCT intre anii 1995- 1996, forma actuala fiind elaborata la UTCB in 2004-2005. Analiza statistica a valorilor extreme maxime anuale ale incarcarii din zapada pe sol observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH) s-a facut pe baza datelor existente la INCERC. Codul se inscrie in procesul de armonizare a legislafiei tehnice romanesti cu cea din Comunitatea Europeand, imbunatijind nivelul de reprezentare a incarcarii din zapada pentru proiectarea constructiilor in Romania. ‘Codul cuprinde recomandari pentru proiectarea cladirilor, structurilor si elementelor lor componente expuse actiunii zapezii. In cazul constructiilor cu acoperisuri cu forme speciale neincluse in prezentul cod se recomanda (i) utilizarea unor date din alte prescriptii internationale si/sau (ii) determinarea experimentala a valorilor coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. Incarcarea din zapada este o incarcare statica pe metru patrat de proiectie orizontala a acoperisului, Actiunea zapezii asupra constructiilor este considerata actiune variabila. 1.2 Definitit (1) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenta JMR=50 ani. Aceasta valoare caracteristica are o probabilitate de realizare mai mare de 50% pe durata existentei unei constructii. (2) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis se determina prin multiplicarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol cu coeficientii de expunere a amplasamentului si de forma pentra incarcarea din zapada pe acoperis. (3) Coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei stabileste reducerea sau resterea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de topografia locala a amplasamentului si de obstacolele de langa constructie. (4) Incarcarea din zapada neaglomerata pe acoperis este incarcarea datorata depunerii naturale a zapezii pe acoperis, distributa cvasiuniform si influentata doar de forma acoperisului. ‘Aceast tip de incarcare nu include redistribuirea zapezii datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii. (5) Incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis este incarcarea datorata redistribuirii zapezii pe acoperis datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii. (©) Coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis stabileste distributia incarcarii din zapada pe acoperisuri de diferite forme, fara a lua in considerare influenta conditiilor de expunere a amplasamentului. (7) Coeficientul termic stabileste reducerea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de fluxul termic ce poate cauza topirea zapezii la nivelul acoperisului, “) Ane este reprodusa in facsimi nex’)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.IL2006 1.3 Simboluri utilizate A altitudinea amplasamentului {m] CC, coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei Cr coeficientul termic IMR intervalul mediu de recurenta al actiunii/incarcarii 1, Iungimea zonei cu zapada aglomerata [m] Sok valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in amplasamentul constructiei [KN/m”] Se valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis [kN/m*] @ — unghiul de panta al acoperisului, masurat fata de orizontala [° ] Y — greutatea specifica a zapezii [kN/m*] 4 coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. 2. Proiectarea pi 2.1 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol metoda coeficientilor partiali de siguranta Datele de baza pentru zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol avand 2% probabilitate de depasire intr-un an, respectiv intervalul mediu de recurenta JMR=S0 ani, sunt prezentate in Anexa A. Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, so, in Romania este recomandata in harta de zonare din Figura 2.1. Harta este valabila pentru altitudini sub 100m. ‘Nota: Daca determinarea valorilor caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, so, se face pe baza unei analize statistice de valori extreme pentru amplasamentul constructii, masuratorle de valori maxime anuale ale inaltimii/greutatii zapezi din ona situata in apropierea amplasamentuluitrebuie sa acopere cel putin 20 de ani de observa. Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol in amplasamente cu altitudinea 4>1000m se face cu urmatoarele relat, Tabelul 2.1: sq{A21000m) = 2.0 + 0.00560 (4-1000) pentru s04(4<1000m) =2.0 KN/m? (2.1) sqA21000m) = 1.5 + 0.00602 (4-1000) pentru 594(4<1000m) =1.5 kNim?, (2.2) unde sq sunt valorile din Harta din Fig. 2.1 pentru zonele situate in imediata vecinatate a muntilor. Tabelul 2.1 Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in zonele de munte (421000m) ‘Sq4Az1000m), KN/m™ Altitudinea A, m_| sqe=1.5 KN/m” | sqe=2.0 KN/m” | 1000 15. 2.0 1100 21 26 1200 2.7 31 1300 33 37 1400 39 42 1500 45 48 1600 3.1 34 1700 57 59 1800 63 65 1900 69 7.0 72000 75 76MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.lI.2006 9 HINA “0s [08 ad wpedez upp prreazwour w aonsusyonIe WloyeA waxBuOZ - UWOY |°z NBL ‘y66) “nuNeWeg *nBUTT | a ; N TUeOS=YWVT PURAT Jos od epedez wip Wreoreour e aonsa}oeIe9 nuoyea wareuoz, “VINVOU ASMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 2.2 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare depunerea de zapada in functie de forma acoperisului si de redistributia zapezii cauzata de vant si de topirea zapezii. La proiectarea acoperisurilor se utilizeaza doua distributii ale incarcarii din zapada: incarcarea din zapada neaglomerata si (ji) incarcarea din zapada aglomerata. Incarcarea din zapada este considerata ca actionand vertical pe proiectia orizontala (m°) a suprafetei acoperisului, Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, sp se determina astfel: 8 = Me Ce Cr Sok (2.3) unde: este coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis; Sok _~ valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m’], in amplasament; C, = coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei, Cr ~ coeficientul termic. Coeficientul de expunere, C, al amplasamentului constructiei este functie de conditiile de expunere ale constructiei (atat la momentul proiectarii cat si ulterior), valorile sale find recomandate in Tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Valorile coeficientului de expunere C, “Tipul expunerit Ce. Completa 0.8 Partiala 1.0 Redusa 12 In cazul expunerii Complete, zapada poate fi spulberata pe zone intinse de teren plat lipsit de adapostire sau cu adapostire limitata. In cazul expunerii Partiale, topografia terenului si prezenta altor constructii sau a copacilor ‘nu permit o spulberare semnificativa a zapezii de catre vant. In cazul expunerii Reduse, constructia este situata mai jos decat terenul inconjurator sau este inconjurata de copaci inalti si/san constructiiinalte. Pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale coeficientul termic C; este considerat 1.0, Coeficientul termic C, poate reduce incarcarea data de zapada pe acoperis in cazuri speciale, cand transmitanta termica a acoperisurilor este ridicata si conduce la topirea zapezii. In aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determina prin studii speciale si este aprobata de autoritatea nationala competenta. 2.3 Valoarea de calcul a efectului structural al incarcarii din zapada Valoarea de calcul a efectului structural al incarcarii din zapada se determina utilizand coeficientii partiali de siguranta din Capitolul 4 ““Verificari prin metoda coeficientilor partiali de siguranta” din “Codul de proiectare; Bazele proiectarii structurilor in constructii”, 2005. Coeficientii partiali de siguranta se aplica efectului structural al incarcarii caracteristice din zapada pe acoperis.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.lI.2006 3 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis 3.1 Acoperisuri cu o singura panta Distributia coeficientului de forma 4, al incarcarii din zapada pe acoperisurile cu o singura panta, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este indicata in Figura 3.1.Valoarea coeficientului 4 este indicata in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, functie de panta acoperisului, a). Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1. hia Figura 3.1 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu © singura panta a 20 16 4 10 Fos ost 30" 45" Ot @ Figura 3.2 Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu o singura panta, cu doua pante si pe acoperisuri cu mai multe deschideri Tabelul 3.1 Valorile coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu o singura panta, cu doua pante si pe acoperisuri cu mai multe deschideri ‘Panta acoperisului, 2] 0°< a<30° 30° < a< 60° az 60” A 08 08@0- a0 | 00 he 08 +0,8 30 16 = 3.2 Acoperisuri cu doa pante Distributile coeficientilor de forma 44 si #2, pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cu doua pante, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.3. Valorile coeficientilor 41 si 2 sunt indicate in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperisului, c[°).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.IL2006 CE 46000) (0) 0512) qm 4) 05140) ee TE 1) ve) creme 0510) no) roe 0.5.60) Figura 3.3 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu doua pante Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.3, cazul (j). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.3, cazul (ii) si cazul (iii). Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie ‘mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1. 3.3 Acoperisuri cu mai multe deschideri (1) Distributiile coeficientilor de forma 4 si 42, pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situatile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.4. Valorile coeficientilor 4; si pa sunt indicate in in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperisului, a[°]. camg Has) Hea) pas) Ha) uz) B= (art a,)/2 ‘Cazul (il) Has) sla) (62 Pho Figura 3.4 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu mai multe deschideri Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazul (j). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazul (i) Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie ‘mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.lI.2006 (2) In cazul acoperisurilor cu mai multe deschideri, la proiectarea doliilor se utilizeaza distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata indicata in Figura 3.5. Figura 3.5 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisurile cu mai multe deschideri (zona doliilor) Valoarea coeficientului de forma j4; pentru incarcarea din zapada din Fig. 3.5 este valoarea minima dintre: w= yh! son Guta) Hi = 2bsI (lertlea); Ion = bi, bea = be @G.1b) w=. Gale) Sox este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [KN/m’], in amplasamentul constructiei. 7 este greutatea specifica a zapezii si se considera egala cu 2 KN/m’. 3.4 Acoperisuri cilindrice Distributia coeficientului de forma 4s pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este prezentata in Figura 3.6, unde coeficientul is este determinat din Figura 3.7 si Ecuatia 3.2. 08 == Cazul (i) ys Cazul (i) Figura 3.6 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindriceMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.lI.2006 Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cilindrice sunt recomandati in Figura 3.7 pentru valori ale unghiului dintre orizontala si tangenta la curba directoare ‘a acoperisului mai mici sau egale cu 60° si pentru diferite rapoarte inaltime/latime (h/b). 20 wo 0 601 «602 «03 04 «(08 h/b Figura 3.7 Coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice Valorile coeficientului de forma #5 pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice sunt: My =0,2 +10 Wb 0,2 Sos 2 pentru #< 60°. G2) Pentru valori ale unghiului dintre orizontala si tangenta la curba directoare a acoperisului mai ‘mari de 60°, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cilindrice este zero. Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.6, cazul (j). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in i). Figura 3.6, cazul 3.5 Acoperisuri cu denivelari bruste Aglomerarile dé zapada de pe acoperisurile cu denivelari bruste se datoreaza spulberarii zapezii de catre vant si alunecarii zapezii de pe acoperisul superior. Distributiile coeficientilor de forma pentru incarcararea din zapada pe acoperisuri cu denivelari bruste sunt recomandate in Figura 3.8. con a oun = ‘Camu! Gi) Comal (A) i " i» _——1 . h ‘ a ay o opine ‘Figura 3.8 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu denivelari bruste10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 ‘Valorile coeficientilor de forma 44 si i se determina astfel: 4=08 (pentru acoperisul orizontal situat mai jos) @3) Pa= tet bw G4) Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata alunecarii zapezii, 14 este: ass? m=0 a>is* ‘Me = 50% din coeficientul de forma maxim corespunzator acoperisului mai inalt adiacent, care se determina conform Cap.3.2. Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata spulberarii zapezii, py este: Hu =(b1 + BaV2hS yh log 08S Mv 54,0 5) unde 7 este greutatea specifica a zapezii care se considera egala cu 2 kN/m? by, ba si h- dimensiuni indicate in Figura 3.8. Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera J, = 2 h si este limitata la Smsi,s 15m. ‘Daca b2 S l,, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada la marginea acoperisului mai putin inalt se calculeaza prin interpolarea valorilor lui 44 si #, in conformitate cu Figura 3.8 (b). Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, cazul (ii), 3.6 Efecte locale 3.6.1 Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole Pe acoperisurile cu obstacole este posibila aglomerarea zapezii in zonele de adapostire aerodinamica la vant. (1) Distributia coeficientilor de forma in cazul aglomerarilor de zapada datorate obstacolelor cu inaltimea mai mare sau egala cu Im este indicata in Figura 3.9 pentru acoperisuri cvasiorizontale. mm] [tom 0.1” ble Figura 3.9 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu obstacoleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.1L2006 " Valorile recomandate ale coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile orizontale sunt: A=08 66) d= yh s. 085 2520. ) Greutatea specifica a zapezii yse considera ca fiind 2 KN/m’, Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera I, = 2 h si este limitata la 5msi,s15m, (2) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada in cazul in care obstacolul de pe acoperis are o inaltime mai mica de 1m sau in care incarcarea din zapada se exercita pe copertine cu lungime mai mica de 5 m care protejeaza intrarea in cladire este indicata in Figura 3.10. Obstacol pe acoperiguri in pant sau cilindrice Figura 3.10 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisuri in zona obstacolelor Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in zona obstacolelor cu inaltimea mai mica de 1 m se determina astfel: ‘4,= minimul dintre urmatoarele doua valori: 7) /sqx s 5; G8) ‘/2= minimul dintre urmatoarele doua valori: 7h /sox 5 5. Sox este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m? constructiei. Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 kN/m?. in amplasamentul Lungimea zonei de aglomerare a zapazii /,, se va lua astfel:12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 44, = minimul dintre Sh si by G9) 44g = minimul dintre Sh si by unde h< 1m. Pentru copertinele avand o lungime b, mai mica de 5m, coeficientul de forma al incarcarii este limitat la 4; < 2b/ls,, unde b este valoarea maxima dintre by si bz. @) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor este prezentata in Figura 3.11. b a Pe it ‘Acmier de ped tn Actuary do ztpadt in ‘patel parapet, Gedale de spate scope trend Drape, pred manerd Acumulare de z&ipad8 In spatele ‘Parapetului de la margines acoperigulul, . acoperiguri In panta sau cilindrice, Figura 3.11 Coeficienti de forma pentru incarcerea din zapada aglomerata pe acoperis, in dreptul parapetilor In Figura 3.11, coeficientul de forma al incarcarii din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor se va lua ca minimul dintre: B= YH So M=2 dil, b= max (by; ba) G.10) A=8.0, unde sox este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m’], in amplasamental constructiei. Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 kN/m’, Lungimea zonei de acumulare de zapada, J, se va lua minimul dintre 5h, by si 15m.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/6.1.2006 3.6.2 Aglomerarea de zapada la marginea unui acoperis La proiectarea zonelor de acoperis iesite in consola, Figura 3.12, trebuie sa se considere pe Janga incarcarea din zapada corespunzatoare acestor zone si incercarea data de zapada atamata de ‘marginea acoperisului. J. Figura 3.12 Zapada atamata de marginea acoperisului Incarcarea din zapada starnata se considera ca actionand la marginea acoperisului si se determina astf vy Gan) 5 este incarcarea din zapada atamata de marginea acoperisului si distrbuita pe lungimea acoperisului (kNim); 4 valoarea caracteristica a incarcari din zapada pe acoperis in cazul cel mai defavorabil de epunere de zapada; 1 greutatea specifica a zapezii care se considera 3 KN’; K.-coeficient care tine cont de forma neregulata a depunetii de zapada, Knar=2.5. 3.63 Incarearea din zapada pe panouri de protecte 1 alte obstacole de pe acoperisuri Incarcarea din zapada pe metru liner, F, (kN/mn), exercitata pe panourile de protectie (para- zapezi) si pe alte obstacole, datorata unei mase de zapada care aluneca pe acoperisurile in panta, se vvacaleula, pe directa alunecari, cu relatia: Fyesbsina @.12) seeste valoarea caracteristc de depunere de zapads; 4 - distanta in plan orizontal intre panourile de protectie succesive sau de Ia coama coperisului la primul panou (m); - panta acoperisului masurata fata de orizontala [°). incarcarii din zapada pe acoperis in cazul cel mai defavorabil Coeficientul de frecare dintre zapada si suprafata invelitorii acoperisului se considera nul. Anexa A - Zonarea incarcarii din zapada Harta de zonare a incarcarii din zapada a fost initial elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), in 1994-1995, pe baza analizei statistice a valorilor extreme maxime anuale ale incarcarii din zapada pe sol observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologie (INMH) s-a facut pa baza datelor existente Ia Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (INCERC). Zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol, definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an, corespunzand unui interval mediu de recurenta JMR=5O ani, s-a facut luand in considerare: (@ Valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, calculate in repartitia lognormala recomandata de prescriptiile de specialitate din SUA in ultimele doua decenii; Gi) Comparatia dintre valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol si valorile maxime observate ale incarcarii din zapada pe sol, in fiecare statie meteorologica; Gii) Analiza distributiei geografice pe teritoriul Romaniei a valorilor coeficientului de variatie sia mediei maximelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol. 13MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 ‘Tabel Al. Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in Municipiile resedinta de judet, Fig.1.1 [Nr “Municipiul Incarcarea din zapada (KN/m’) avand intervalul mediu de recurenta IMR=SOani 1] Alba Tulis 15, 2] Alexandria 25 3|_ Arad 15, 4) Bacau 25 5] Baia Mare 2,0 6 Bisrita 15 7 Botosani 25 8) Brasov 2,0 ‘9|_Braila 25 10] Bucuresti 2,0 HY] Buzau 2,0. 12)” Colaresh 25 13|_ Chi, 15, 14] Constanta 2,0 15|_Craiova 2,0 16|_Deva 15 17|_Drobeta Turnu Severin 2,0 18] Focsani 2.0 19|_ Galati 25 20|_ Giurgiu 25 21] asi 25 22| Miercurea Ciuc 2.0 23| Oradea 15 24| Piatra Neamt 2.0 25|_Pitesti_ 2.0 26] Ploiesti 2.0 27|_Ramnicu Valcea 2.0 28] Resita 2.0 29|_Satu Mare. 15 '30|_Sfantu Gheorghe 2.0 31] Sibiu 15, 32] Slatina_ 2,0 [33|_Slobozia 25 34] Suceava 2,5 35| Timisoara 15 36|_Targoviste 2.0 37|_Targu Jiu 2.0 38] Tau Mues 15 39) Tulcea 25 40] Vasu 20 41] Zalau 15MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.IL2006 15 Anexa B - Intervalul mediu de recurenta al incarcarii din zapada pe sol Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, 50.4 corespunde unui interval mediu de recurenta JMR=50 ani sau, echivalent, unei probabilitati de depasire intr-un an de 2% (probabilitatea de nedepasire intr-un an, 98%). Relatia dintre intervalul mediu de recurenta IMR=N ani si probabilitatea de nedepasire intr- un an, p este: N= Ip). Relatia dintre valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol avand IMR=50 ani, sox si valoarea incarcarii din zapada pe sol avand IMR=N ani, notata sy, este: Sy (e-208) {npr} Bl Sox unde: sox este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m?), avand un interval mediu de recurenta IMR=50 ani; sy -valoarea incarcarii din zapada pe sol avand un interval mediu de recurenta IMR=N ani; C = coeficient in functie de probabilitatea nedepasire intr-un an dat in Tabelul B.1 si valabil pentru repartitia lognormala a extremelor maxima anuale; V coeficientul de variatie al maximelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol. Ec. (B.1) este reprezentata in Figura B.1 pentru diferite valori ale cocficientului de variatie al maximelor anuale ale incarcarii, V. Tabelul B.1 TR P c Intervalul mediu de recurenta, ani | Probabilitatea de nedepasire intr-un an 10 0.9 1.282 25 0.96 1751 50 0.98 2.054] 100 0.99 2.326} 42 4 snleos 10 2 3 «40 «8 «660708100 Interval medlu de recurente IMR, ant Figura B.1 Rapoarte ale incarcarii din zapada pe sol avand diferite intervale medii de recurenta16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 Anexa C - Standarde si Coduri privind actiunea zapazii asupra constructiilor si Bibliografie AISC, 1990, Load and resistance factor design specifications for structural steel buildings. American Institute of Steel Construction, Chicago, Illinois ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. American Society of Civil Engineers, New-York, 2000 CIB Commission W81, 1991. Actions on structures. Snow loads, First edition, Aug. Cod de proiectare pentru incarcari din zapada armonizat cu formatul si datele de baza din Eurocodel si Documentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 cu MTCT Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 2003. Snow loads. Adopted European Standard; CEN, Brussels. European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis of design, CEN/TC250/SC6/N32. European Standard ENV 1991-2-3, EUROCODE 1, 1993. Bases of design and Actions on structures. Part 2-3: Snow loads, CEN/TC250/SC1/N106. ISO DIS 4355, 1992. Bases for design of structures. Determination of snow loads on roofs. ISO/TC98/SC2/WGI/Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of TS 2394. SNIP 2.01.07-85. Nagruzki i vozdeistvia. Izdanie ofitialinoe. Gostroi SSSR, Moskva 1987 STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada ‘SR EN 1991-1-3 2005, Eurocod 1: Actiuni asupra structuril Incarcari date de zapada. Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conference of Building Officials, Whittier, California Partea 1-3: Actiuni Generale — Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul J., Sandvik R., Sanpolesi L., Stiefel U., 1995. New european code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering, University of Pisa, No.264-1995, 76 pag. Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, Tunbridge Wells, Kent, Abacus Press. Joint Committee on Structural Safety CEB-CECM- CIB-FIP-IABSE, 1974. Basic data on loads, Second draft, Lisbor. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887 Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety, Second Draft Sandi H., Floricel L, Balacescu A., s.2, 1990-1992. Studii asupra parametrilor de baza ai actiunilor climatice (vant, zapada) in vederea unei zonari imbunatatite a teritoriului Romaniei. Fazele 1-7. Contract No.132/1990, INCERC Bucuresti Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199. Ravindra KM., Comell C.A., Galambos T.V., 1978. Wind, snow and loads factors for use in LRED, Journal of Structural Division, ASCE, Vol.104, Nr. ST9, pp.1443- 1457.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 7 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementarii tehnice ,,Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii“, indicativ CR 0—2005*) In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi, cu modificérle ulterioare, jn temeiul art. 2 pet. 45 gi al art. 5 alin. (4) din Hot&rérea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea $i functionarea Ministerului Transporturlor, Constructilor si Turismului, cu modificérile gi completéfrile ulterioare, avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 10 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialtate — CTS 5 ¢i nr. 10 din 28 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de coordonare generala, ministrul transporturilor, constructilior gl turismulul emite urm&torul ordin: Ait. 1. — Se aprobé Reglementarea tehnic& .Cod de nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementarli tehnice .Cod proiectare. Bazele proiectirii structurilor in construct, de proiectare seismic& — Partea | — Prevederi de ingicav CR 0~2005, elaboraté de Universitatea TeMnic& projgtare pentu cid, indleatlv P 100-1/2004, publcat tn de ~onstructi Bucuresti — UTCB, previzuté Tn anexa C8 Konitoryl Oficial al Roméniei, Partea |, nt. 462 'si 462 bis face parte integranté din prezentul ordin. : ‘Aft, 2. — Prezentul ordin se public& in Monitorul Oficial din 31 mai 2005. ‘al Roméniei, Partea |, gi intré in vigoare odat& cu Ordinul Art. 3. — La data intririi in vigoare a prezentului ordin inistrulul transporturilor, constructilor si turismului orice dispozifi contrare tsi inceteaz& aplicabiltatea. Ministrul transporturlor, constructilor gi turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.230. *) Ordinal nr. 2:29072006 a fost publicat In Monitorul Ofcial al Romie, Part I, nr. 148 din 16 februare 2008 gi este reprodus gi In acest umd bs18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.lI.2006 COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTARI STRUCTURILOR IN CONSTRUCTIL INDICATIV CR 0-2005 1. Generalitati Codul cuprinde principiile, elementele gi datele de baz& necesare pentru clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor in acord cu dezvoltirile din urmatoarele coduri de proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990: 2002, codurile americane ASCE 7-95, ASCE7- 98: 2000 si documentul ISO 2394/1993. Codul se inscrie in procesul de armonizare a legislafiei tehnice romAnesti pentru proiectarea constructiilor cu cea din Comunitatea Europeand, imbunatatind nivelul de siguranta a structurilor si constructiilor din Romania. 1.1 Scopul Prezentul cod se refera la clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor. 1.2 Definitit 1.2.1 Definitié referitoare la actiuni in constructii 1.2.1.1 Actiuni ) Actiunile asupra constructiilor se pot exprima prin: a) Forte/incarcari aplicate asupra structurii (actiuni directe); b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte); ) Deformatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate sau provocate de cutremure (actiuni indirecte). 1.2.1.2 Efect al actiunii (E) Efectul actiunii/actiunitor pe structura se poate exprima in termeni de efort sectional si/sau efort unitar in elementele structurale, precum si in termeni de deplasare si/sau rotatie pentru elementele structurale si structura in ansamblu. 1.2.1.3 Aetiune permanenta (G) Actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila. 1.2.1.4 Actiune variabila (Q) ‘Actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza actiunea nu este nici monotona nici neglijabila. 1.2.1.5 Actiune accidentala (4) Actiune de durata scurta dar de intensitate semnificativa, ce se exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate. ‘Nota - De obicei cutremurul si impactul reprezinta actiuni sccidentale, iar zapada si vantal reprezinta actiuni voriabile. 1.2.1.6 Actiune seismica (4) “) Anexa este reprodusi tn facsiml.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.lI.2006 19 Actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de cutremure. 1.2.1.7 Actiune geotehnica Actiune transmisa structurii de catre pamant si /sau apa subterana. 1.2.1.8 Actiune fixa si actiune libera Actiunea fixa are distributia si pozitia fixe pe structura, Actiunea libera poate avea diverse distributi si pozitii pe structura, 1.2.19 Actiune statica Actiune care nu provoaca forte de inertie pe structura si elementele sale structurale. 1.2.1.10 Actiune dinamica Actiune care provoaca forte de inertie semnificative pe structura si elementele sale structurale, 1.21.11 Actiunea cvasistatica Actiune dinamica reprezentata printr-o actiune statica echivalenta. 1.2.1.12 Valoare caracteristica a unei actiuni (Fi) Valoarea caracteristica a unei actiuni corespunde unei probabilitati mici de depasire a actiunii in sensul defavorabil pentru siguranta structurii in timpul unui interval de timp de referinta. ‘Valoarea caracteristica se determina ca fractil al repartitiei statistice a actiunii 1.2.1.13 Valoare cvasipermanenta a unei actiuni variabile (yO) Valoare exprimata ca o fractiune din valoarea caracteristica a actiunii printr-un coeficient msi. 1.2.1.14 Valoare de calcul a unei actiuni (Fs) Valoare obtinuta prin multiplicarea valorii caracteristice Fi, cu un coeficient partial de siguranta, yr ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza actiunea. 1.2.2 Definiti referitoare la rezistentele materialelor structurale 1.2.2.1 Valoare caracteristica a unei rezistente (Ry) Valoarea caracteristica a unei rezistente a materialului structural corespunde unei probabilitati mici de nedepasire a rezistentei. Aceasta valoare se determina ca un fractil inferior al repartitiei statistice a rezistentei materialului. © valoare nominala, stabilita deterministic, poate fi folosita ca valoare caracteristica in lipsa datelor statistice. 1.2.2.2 Valoare de calcul a unei rezistente (Ra) ‘Valoare obtinuta prin impartirea valorii caracteristice, Ry la un coeficient partial de siguranta, Ym ce ia in considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza rezistenta.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 1.2.2.3 Valoare nominala (Room) ‘Valoare din documente specifice de material sau de produs utilizata in lipsa datelor statistice. 1.2.3 Termeni referitori la geometria structurit 1.2.3.1 Valoare caracteristica a unei proprietati geometrice (a) Valoarea caracteristica a unei proprietati geometrice (a,) corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate in proiect. 1.2.3.2 Valoare de calcul a unei proprietati geometrice Valoarea de calcul a unei proprietati geometrice este egala, in general, cu valoarea caracteristica. 1.2.4 Termeni referitori la analiza structurala 1.2.4.1 Analiza structurala Analiza structurala cuprinde (i) metodele de calcul a efectelor structurale ale actiunilor si (ii) metodele de calcul a rezistentelor structurii, elementelor structurale, sectiunii elementelor si punctual in sectiune. 1.2.5Definitii privind proiectarea constructiilor 1.2.5.1 Durata de viata proiectata Intervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a acesteia) poate sa fie utilizata conform destinatiei/functiunii prevazute. 1.2.5.2 Stari limita Stari in afara carora structura nu mai satisface criteriile adoptate de proiectare. 1.2.5.3. Stari limita ultime Stari asociate cu prabusirea sau cu forme similare de cedare structurala, 1.2.5.4 Stari limita de serviciu Stari dincolo de care cerintele necesare pentru utilizarea in conditii normale a constructiei/structurii nu mai sunt indeplinite, 1.2.5.5. Valoare nominala ‘Valoare fixata pe baze nestatstce, de exemplu pe baza experientei acunnlate sau pe alte baze rationale. 1.3 Cerinte de baza structura trebuie proiectata si executata in asa fel incat, pe durata vietii considerate la proiectare, sa satisfaca urmatoarele cerinte de baza: rezistenta structurala, functionalitate si durabilitate. In caz de incendiu, rezistenta structurala trel determinata. mentinuta pentru o perioada de timpMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 2 O structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente precum exploziile si impactul. Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: = climinarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusa; = _alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate; ~ _evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment; = ufilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in preluarea actiunilor. Corintele de baza trebuie indeplinite: ~ prin alegerea materialelor structurale adecvate; ~ prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare; = _ prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru constructii si in executia si exploatarea structurii considerate, La cererea autoritatilor competente trebuie efectuate teste de incarcare asupra constructiilor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de catre utilizatori, 1.4 Ipoteze Proiectarea se considera ca indeplineste cerintele necesare daca sunt indeplinite urmatoarele: = alegerea sistemului structural si proiectarea structurii se efectueaza de personal cu calificarea si experienta adecvata; + executia se efectueaza de un personal cu calificare si experienta adecvata; = calitatea executiei lucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si control; = materialele si produsele de constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN 1990 pana la EN 1999 sau dupa norme nationale relevante pentru materiale si produse pentru constructii, = _ structura beneficiaza de o intretinere adecvata; = structura se utilizeaza in conformitate cu ipotezele admise la proiectare. ‘Nota - Pot exista cazuri cand ipotezele de mai sus trebuie sa fie suplimentate. 1.5 Durata de viata prolectata Durata de viata a structurii/constructiei trebuie specificata. Durata de viata proiectata a structurii/constructiei poate fi simplificat considerata ca in Tabelul 1.1 Tabelul 1.1 - Durata de viata a structurii/constructiei pentru proiectare Durata de viata proiectata, Exemple in ani > 100 [Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru Tucrari ingineresti importante 50-100 [Cladiri si structuri obisnuite 10-30 [Constructii agricole sau similare [Parti de structura ce pot fi inlocuite(de exemplu reazeme) =10 [Structuri tranzitorit ‘Nota - Stracturile sau pari ale structurlor ce pot fi deamembrate pentru a fi refolosite nu tebuie sa fie considerate a tranzitoriMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 1.6 Durabilitate Structura trebuie proiectata astel incat deteriorarea sa pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele constructiei luandu-se in considerare atat conditiile de mediu in care structura este cexpusa cat si un nivel de intretinere corespunzator. Conitiile de mediu trebuie identificate in faza de proiectare. Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor experimentale si cexperientei obtinute de la constructiile similare precedente. 2. Principiile proiectarii la stari 2.1 Generalitat! Pentru o functiune data, proiectarea structurilor trebuie efectuata in functie de destinatia, importanta si valoarea constructiei. Trebuie facuta distincti intre starile limita ultime si starile limita de serviciu (exploatare). Verificarea starilor limita care se refera la efecte dependente de timp trebuie asociata cu durata de viata proiectata a structurii. Se noteaza ca majoritatea efectelor dependente de timp sunt cumulative. 2.2 Stari limita ultime Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime. Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare deosebita trebuie deasemenea clasificate ca stari limita ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de catre client si autoritatea relevanta, Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante pentru siguranta stuctui: Pierderea echilibrului structuri sau a unei parti a acesteia, considerate ca un corp rigid; = cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a acesteia intr-un mecanism; + pierderea stabilitati structurii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazemele si fundatile; = cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp. Nota — Se noteaza ca cedarea datorita deformatiei excesive este o cedare structurala datorata instabilitatii mecaniceMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.1L2006 2.3 Stari limita de serviclu Starile limita ce iau in considerare functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii normale de exploatare, confortul oamenilor/ocupantilor constructiei si limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii sunt clasificate ca stari limita de serviciu. 2.4 Projectarea la stari limita Proiectarea Ia stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul structural si pentru actiuni, relevante pentru starile limita considerate. Verificarile trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative si rationale de combinare de incarcari/efecte ale incarcarilor. La proiectare trebuie sa se tina seama si de posibilele abateri de la directiile si pozitiile presupuse ale actiunilor precum si de eventualele imperfectiuni geometrice ale constructiei. Cerintele de proiectare in raport cu starea limita trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta partali specificati in capitolul 4. Ca alternativa, poate fi efectuata o proiectare bazata direct pe metode probabi 3. Variabile de baza 3.1 Actlunt 3.1.1 Clasificarea actiunilor © actiune este descrisa de un model, marimea acesteia fiind reprezentata in majoritatea cazurilor de un scalar ce poate avea diferite valori reprezentative. Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel: = Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni directe precum greutatea proprie a constructiei, a echipamentelor fixate pe constructii si actiuni indirecte datorate contractiei betonului,tasarilor diferentiate si precomprimarii, = Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperisurile cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului, impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente si alte = Actiuni accidentale (4), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor. Actiunile sunt clasificate, dupa natura raspunsului structural, in actiuni statice si actiuni dinamice. 3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor Valoarea caracteristica, Fy a unei actiuni este o valoare reprezentativa a acesteia si trebuie determinata: ~ Pe baze probabilistice printr-un fractil superior al repartitici statistice a actiunii ~ Pe baze deterministice, printr-o valoare nominala utilizatajA in lipsa datelor statistice. ‘Nota 1 Deterministic, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentata de o singura valoare caracteristica, valoare calculata pe baza dimensiunilor nominale si a maselor unitare medi24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.lI.2006 ‘Daca variabilitatea statistica a actiunii G mu poste fi neglijata (coeficientul de variate al actiunii peste 0.05) si/sau pentru structurile a caror siguranta este sensibila la varisia lui G, in proiectare trebuie utilizate acele valori ale lui G ce au un efect defavorabil asupra sigurantei. Acele valori pot fi dupa caz fie Gyr ~ reprezentat de fractilul 5% al reparttiei statistice a actiunii G, fie Gu ~ reprezentat de fracilul 95% al reparttiei statistice a actiuni G. Nota 2 - Pretensionarea (P) trebuie clasificata oa o ectiune permanenta cauzata de forte controlate sifsau de deformatii controlate impuse pe o structura, Tipul de pretensionare trebuie diferentiat functie de solutie (de cexemplu pretensionare prin toroane, pretensionarea prin deformatiiimpuse reazemelor) Valorilecaracteristice ale pretensionari, la un timp t, pot fio valoare superioara Pinal) si o valoare inferioara Pad). Pentru starile limita ultime, poate fi utiliza o valoare medie Pf!) [Nota 3 — In general, valoarea caracteristica @ ectiunilor din vant si din zapada se defineste prin probabilitatea de rnedepasire de 2% intr-un an ceea ce corespunde unui interval mediu de recurenta a unei valori mai mari de SO ani, JMR=50 ani. In enumite cazuri valoarea caracteristice @ egstor actiun climatice se poate defini si cu alte probabilitati de nedepasire intr-un an, ¥ Nota 4 - Pentru actiuni accidentale, valoarea de proiectare A, trebuie specificata pentru fiecare proiect individual in pare 3.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile Alte valori reprezentative ale unei actiuni variabile sunt: a) Valoarea frecventa, reprezentata de produsul yi; aceasta valoare este apropiata de 0 valoare centrala a reparttiei statistice a valorilor actiunii; 'b) Valoarea cvasipermanenta, reprezentata de produsul y2Qx; aceasta valoare este folosita pentru verificarea la stari limita ultime ce implica actiuni accidentale si pentru verificarea Ia stari limita de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate si pentru calculul efectelor pe termen lung. 3.1.4 Reprezentarea actiunilor dinamice Actiunile dinamice sunt exprimate, in general, ca actiuni statice echivalente aplicand coeficienti dinamici de amplificare unei incarcari statice. Cand actiunile dinamice produc un raspuns dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie sa fie o analiza dinamica. 3.1.5 Influenta mediului In alegerea materialelor, conceptiei structurii si pentru proiectarea de detaliu trebuie considerata influenta factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structuri, 3.2 Rezistentele materialelor structurale Valorile caracteristice ale rezistentei materialelor structurale sunt determinate probabilistic pe baza de incercari standardizate efectuate in conditii specificate. Valorie caracteristice ale rezistentelor materialelor structurale sunt definite uzual prin fractilul 5% al repartitiei statistice a rezistentei. Cand nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valorile caracteristice ale rezistentelor materialului, pot fi luate ca valori caracteristice valorile nominale ale rezistentei.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.I1.2006 Parametrii de rigiditate structurala (de exemplu modulul de elasticitate), coeficientii de curgere lenta si coeficientii de dilatare termica sunt reprezentati in proiectare prin valori medi. Nota - In unele cazuri, poate fi necesar @ se lua in considerare pentru modulul de elaticitateo valoare superioara sau inferioara mediei (de exemplu in cazulinstabilitati). 3.3 Geometria structuril In proiectarea structurilor si a elementelor structurale trebuie Iuate in considerare imperfectiuni geometrice care au un efect defavorabil asupra sigurantei structurale. 3.4 Modelarea structurala Modelele structurale trebuie alese astfel incat sa permita evaluarea comportarii structurii cu un nivel de exactitate acceptabil. Daca nu sunt disponibile modele de calcul adecvat, si pentru a se confirma prin verificari ipotezele adoptate, proiectarea asistata de rezultate ale incercarilor trebuie sa fie considerata cao optiune. Dupa caz, trebuie Iuate in considerare si incertitudinile statistice datorate numarului limitat de rezultate. 4. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta 4.1 Generalitat Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de proiectare astfel incat nici o stare limita sa nu fie depasita atunci cand sunt utilizate valorile de calcul pentru actiuni sau efectele lor pe structura si valorile de calcul pentru rezistente. Pentru situatile de proiectare selectate si starile limita considerate, actiunile individuale trebuie grupate conform regulilor din acest capitol. Evident actiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare impreuna in grupari de actiunifefecte structurale ale actiunilor. Valorile de calcul sunt obtinute din valorile caracteristice utilizandu-se coeficientii partiali de siguranta sau alti coeficienti dupa cum sunt definiti in acest capitol. Valorile de calcul pot fi alese si direct atunci cand se aleg valori conservative. Metoda se refera la verificarile la starea limita ultima si la starea limita de serviciu a structurilor supuse la incarcari statice, precum si la cazurile in care efectele dinamice pe structura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vant sau induse de trafic). Pentru calculul structurilor in domeniul neliniar de comportare si pentru calculul structurilor la oboseala trebuie aplicate reguli specifice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 4.2 Valori de calcul 4.2.1 Valori de calcul ale actiunilor Valoarea de calcul, Fa unei actiuni F se exprima astfel: Fa= Fe (4.1) unde: Fe este valoarea caracteristica a actiunii 2 coeficient partial de siguranta pentru actiune ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii de la valoarea sa caracteristica, 4.2.2 Valori de calcul ale efectelor actiunilor Valoarea de calcul a efectului pe structura al actiunii, Ey se calculeaza ca fiind efectul pe structura al actiunii, EGF.) inmultit cu coeficientul partial de siguranta 734 E,=%u*E(F,) (42) Coeficient partial de siguranta, ys evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al efectului in sectiune al actiunii Fy Alternativ, efectele actiunilor pe structura, £4 se pot determina si sub forma: E,=Elya-1, Fy). 43) 4.2.3 Valori de calcul ale rezistentelor materialetor structurale ‘Valoarea de calcul a rezistentei unui material structural, Xe exprima astfel: x,=% (ay Tn unde: Xz este valoarea caracteristica a rezistentei materialului; Ym ~ coeficientul partial de siguranta pentru rezistenta materialului ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a rezistentei materialului de la valoarea sa caracteristica, precum si de efectele de conversie (de volum, scara, umiditate, temperatura, timp) asupra rezistentei materialului, 4.2.4 Valori de calcul ale rezistentelor elementelor structurale Valoarea de calcul a rezistentei sectionale, Ry se calculeaza ca find valoarea rezistentei 4) inmultita cu sectionale calculata cu valoarea de calcul a rezistentei materialului, 2 1 coeficientul partial de sigurantaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.IL2006 a7 1 x, ® Yee (%) “ Coeficientul partial de siguranta, —- evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al Yea rezistentei sectionale, inclusiv abaterile geometrice. Alternatiy, rezistenta sectionala, Ry se poate determina si sub forma: R - _ «) Yu Tn 46 4.3 Stari limita ultime 4.3.1 Generalitati Verificarea structurilor se face la urmatoarele stari limita ultime: ) Cedarea structurala si/sau deformarea excesiva a elementelor structurii/infrastructurii/ terenului; ) Pierderea echilibrului static al structurii sau a unei parti a acesteia, considerata corp rigid, Verificarea structurala la starea limita de oboseala se regaseste in norme specifice. 4.3.2 Verificari de rezistenta Verificarea la starea limita de cedare structurala a unei sectiuni/element sau imbinare se face cu relatia: Eas Ra a7 Ey este valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru starea limita ultima considerata. Ra este valoarea de calcul a rezistentei sectionale de aceeasi natura cu efectul actiunii in sectiune. 4.3.3 Verificari de echilibru static Verificarea la starea limita de echilibru static a structurii se face cu relatia: Egan S Ease 48) Eada este valoarea de calcul a efectului actiunilor ce conduc la pierderea echilibrului static. Eaap este valoarea de calcul a efectului actiunilor ce se opun pierderii echilibrului static. 4.3.4 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ultime Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate Ja stari limita ultime, astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, Iuate conform urmatoarelor combinatii factorizate:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 1353. Gy+15Qu+ S15 ye Qe 49) i sa fie mai mici decat rezistentele de calcul in sectiune. Inrelatia 4.9 simbolul ,;+" inseamna “in combinatie cu" sau “efectul combinat al”. Gy este efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa caracteristica. Qci- efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica; Qx1- efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile variabile, Iuata cu valoarea sa caracteristica; Yoreste un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i (i-2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, avand valoarea: vai 0,7 (4.10) cu exceptia incarcarilor din depozite si a actiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor pulverulente si a fluidelor/apei unde: Yor= 10. (11) De exemply, in cazul unei structuri actionata predominant de efectele actiunii vantului, relatia 135.3 Guy +15 Vi+ 1,05(Zesau Ud iar in cazal unui acopetis actionat predominant de efectelezapezii, relat (4.9) se serie: 135 5 Gy+ 1,5 Ze+ 1,05(Vesmu Ud, rt unde G este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor permanente; 2, - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a incarcarii din zapada; Vg ~ valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea caracteristica a actiunilor vantului; Up- valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile utile”) calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor datorate exploatarii. Actiunile permanente ce au un efect favorabil asupra sigurantei structurilor (de exemplu la starea limita de echilibru static) se iau conform urmatoarei combinati 0.93) Gy +15 Qu+ S15 yer Or (a2) De exemplu, in cazul unei structuri actionata simultan de efectele impingerii pamantului sau a unor materiale pulverulente si de efectul vantului, relatia (4.12) se serie:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.IL2006 09.3, Gy+ 15 Het 105% a unde Hy este valoarea efectului actiunii datorita impingerii, calculata cu valoarea caracteristica a impingeri. In cazul actiunii seismice, relatia de verificare 1a stari limita ultime (4.9) se scrie dupa cum urmeaza: DX Gt Amt DY yarns (4.13) unde: Aux este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR= 100 ani in P100-2005); 21 - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Q,, avand valorile recomandate in Tabelul 4.1; 717 coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din Tabelul 4.2 in functie de clasa de importanta a constructiei, Anexa 1. Tabelul 4.1 Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile ca fractiune din valoarea caracteristica a actiunii Tipul actiunii vas ‘Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura | 0 Actiuni din zapada si Actiuni datorate exploatarii 04 Incarcari in depozit 08 Daca actiunea permanenta are un efect favorabil asupra sigurantei seismice a structurii, coeficientul partial de siguranta aplicat actiunilor permanente avand valoarea 1,0 in relatia (4.13) se modifica si va avea valoarea 0,9. Tabelul 4.2 Coeficient de importanta a constructiei Clasa de importanta a ‘Tipul functiunii constructiei/structurii u constructiei/structurii T Cladiri si structuri esentiale pentru societate 14 2 Cladiri si structuri ce pot provoca in caz de avariere un | 1,2 pericol major pentru viata oamenilor 3 ‘Toate celelalte constructii si structuri cu exceptia celor | 1,0 din clasele 1, 2si 4 4 Cladiri si structuri temporare Og 4.4 Stari limita de serviciu 44.1 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita de serviciu Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita de serviciu astfel incat efectele actiunilor de calcul pe structura/element/sectiune, uate conform urmatoarelor combinatii factorizate:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 2) Gruparea caracteristica de efecte structurale ale actiunilor: DY Guy + Qt DY yor Qe (4.14) a a b) _Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor: DX Gay + y1 ert DY v2 Qe (4.15) ©) _ Gruparea cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor: D Gu + Dyas Qe (4.168) a fe ¥ Gy +06 7Am+ S ya Ou (4.16) ra a sa fie mai mici decat valorile limita ale criteriilor de serviciu considerate. 11 este coeficientul pentru determinarea valorii freovente a actiunii variabile Q), avand valorile recomandate in Tabelul 4.3. Tabelul 4.3 Coeficient pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Qi, ca fractiune din valoarea sa caracteristica Tipul actiunii Vi ‘Actiuni din vant 0.2 Actiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura | 0,5 Actiuni datorate exploatarii cu valoarea < 3kN/m? Actiuni datorate exploatarii cu valoarea > 3kN/m? 0,7 Incarcari in depozite og Relatia (4.16a) este folosita pentru considerarea in proiectare a efectelor de lunga durata ale actiunilor asupra structuri. Relatia (4.16b) este folosita pentru verificarea la starea limita de serviciu structurale, nestructurale, echipamentelor, etc., atunci cand actiunea considerata in gruparea de actiuni. Pentru stari limita de serviciu, coeficientii partiali ym pentru rezistentele materialelor sunt cegali cu 1,0 cu exceptia altor specificatii din normele de material. Criteriile pentru starile limita de serviciu pentru deformatii si vibratii trebuie definite in fuunctie de destinatia cladirii, independent de materiatele utilizate pentru elementele structurale. Criteriul de rigiditate poate fi exprimat in termeni de limite pentru deplasari orizontale, deplasari verticale si vibratii. In toate cazurile trebuie sa se lucreze cu valori medii ale caracteristicilor de rigiditate ale structurii/elementelor structurale.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.IL2006 Anexa 1. Clasificarea constructiilor si structurilor in clase de importanta Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere, in functie de consecintele umane si economice ale unui cutremur major precum si de importanta lor in actiunile de raspuns post-cutremur. Clasele de importanta-expunere la cutremur pentru cladiri si structuri sunt urmatoarele: Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate 1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie 1.2 Statii de pompieri, politie si garajele cu vehicule pentru servicii de urgenta 1.3 Centre de comunicatii 1.4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, etc) 1.5 Rezervoare de apa si statii de pompare 1.6 Turnuri de control pentru aviatie 1.7 Cladiri si structuri cu functiuni esentiale pentru guvem si apararea nationala 18 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase (radioactive, etc). Clasa 2. Cladiri si alte structuri ce pot provoca in caz de avariere un pericol major pentru viata oamenilor 2.1 Spitale si institutii medicale cu 0 capacitate de peste 50 persoane in aria totala e 2.2 Scoli,licee, universitati, institutii pentru educatie ete. cu o capacitate de pesté 150 persoane in aria totala expusa 2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a. 2.4 Cladiri avand peste 300 persoane in aria totala expusa Clasa 3. Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele J, 2 si 4. Clasa 4. Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere la cutremur32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 Anexa 2. Standarde si coduri privind bazele proiectarii structurilor in constructi si bibliografie ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Revision of ANSV/ASCE 7-95 American Society of Civil Engineers, New-York, 2000. ASCE 7-95, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Public Ballot. 2005. ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004. Conference "Eurocodes, Building codes for Europe”, June 2002, Brussels, Documents of reference, EN 1990-2002. Eurocode ~ Basis of Structural Design. Adopted European Standard, CEN, Brussels. ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions on structures. Part 1: Basis of Design. ‘August 1994, Eurocode No. 1, Basis of design and actions. Background documentation: Part 1 of ECI, Basis of Design. January 1995. ISO DIS 4355, 1992. Bases for design of structures. Determination of snow loads on roofs. ISO/TC98/SC2/WGI/Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of IS 2394, ISO/TC98/SC3/WG2. Draft for DP 4354 Wind actions on structures. SREN 1990 2004, Eurocod: Bazele proiectarii structurilor. Gulvanessian, H., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part 1:Basis of design Introduction, Development and Research Needs. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.15- 25. Langu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti ‘Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp. 25-33. EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIE] — CAMERA DEPUTATILOR Regia Autonoma -Montorl Ofa", Si. Parculul nr. 65, sectoral 1, Bucuregt C.U.L 427282; Abibut fiscal R, #1 IBAN: RO12TREZ7005060%0X000531 Direcia de Trezorerie si Contabitate Publick a Municpluil Bucuregt BAN: RO7ERNCBS101000000126001 Banca Comercial RomAnd — S.A. — Sucursala .Urirea" (alocat rumal persoanelorjurcice bugetae) Tol, 318.51.20750, fox 318.51.15, E-mall: marketing@ramo.s, inlornat: wwrw.monitondotca.1o ‘Adrosa pentru publctate: Cantu pentru rela cu publcul, BucuresH, 90s. Pandurl nr. 1, bloc P83, parter, sectorul 6, tel. 411.58.93 gi 410.47.20, tol/iax 410.77.98 gi 410.47.23 ‘Tiparul: Regia Autonoma .Moniordl Oficial” ‘Monitorul Oficial al Roménil, Parte |, nr. 148 bia/16.1.2006 confine 32 de paginl. Proj: 6,40 lei noV84.000 lei vechi ‘Acest numar al Monitorulul Oficial al Romaniel a fost tipdrit in afara abonamentulul.