HIGROTERMICA CLADI g. Determinarea cantit de vapori care se acumuleaza in structura elementului de constructie cu relatille (6.10) sau (6.11). hh. Stabilirea cantitatii de apa care se elimina in perioada calda a anului, pe baza unui caloul similar efectuat pentru condi de vard, cu relatille (6.12), (6.13). 6.4. Exercit 4. Intr-o incdpere temperatura aerului scade de la 22 Ia 16° C. In ipoteza unei concentrafii constante in vapori de apa in aer de 10 gikg, s& se determine valorile corespunzatoare ale umiditati relative $1 ale temperaturii punctului de roud,pentru cele dous valori de temperatura. Rezolvare Pentru concentratie constanta de vapori de apa in aer, temperatura punctului de roua este aceeasi,indiferent de temperatura aerulul Interior. Conform diagramel aerului umed, pentru concentratia de ~10 g/kg temperatura de punctului de roua este de 14°C Pentru T= 20° siC,=10gikg > = 70% 16° siCy=10ghkg > = 88% 2. intro incapere temperatura aerului scade cu 5°C. Sa se analizeze jin ce masurd se reduce capacitatea aerului de a absorbi vapori de apa, daca scaderea se produce de la 22°C la 17 °C sau de la 18°C la 13°C Rezolvare Conform anexei 7, concentratja de saturatie pentru valorile de temperatura date sunt: 180Irina Bliuc Ti=+22°C > Ca= 16,69 /kg Ti= + 18°C + 6,= 12,9g /kg T= H17°C + o,= 12,19 /kg 413°C = G,5= 9,35 /kg AGs= 4,5 /kg AG= 3,55 9 /kg Scdderea capacitatii de absorbtie este mai accentuata fn zona temperaturilor mai ridicate, datorité capacitétii aerului de absorbtie a vaporiior care este cu atat de mare cu cat temperatura este mai ridicata. 3. Pentru ce umiditate relativa a aerului interior apare condens pe suprafata unei punti termice cu temperatura de + 12°C stiind ca temperatura aerului interior este de + 20°C. Rezolvare Conform anexei 7 valorile concentratiei de saturatie pentru temperaturile date sunt: Ti=+20°C— cy 14,7 gikg T= +12°C>cs= 8,75 g/kg Pe suprafata puntii termice apare condens atunci cand concentratia de vapori din aerul interior este de 8,75 g /kg. Prin urmare, umiditatea relativa la care apare condens pe suprafata puntii termice este 75 879 400 - 59% a Fy 100 = 59 4, Intr-o sal de dans cu suprafata de 80 m? si indlfimea de 3,5 m danseaza 50 de persoane, fiecare degajand o cantitate de vapori de 330 gih. Cunoscand umiditatea initial de 6g/kg (egala cu cea exterioara) si temperatura interioara de 25°C, sa se determine rata de ventilare necesaré pentru ca umiditatea relativa s8 nu depageasca 80%, dupa o duraté de utilizare in care s-a stabilit un regim cvasistationar. 181HIGROTERMICA CLADIRILOR de Rezolvare Conform tabelului 6.1 pentru temperatura T = 25 °C concentratia saturatie este c,,= 20 g/kg, iar cea corespunzatoare unei umiditati relative de 80 % este : cu = 0,8 x 20 = 16 g/kg Din relatia 6.4 rata necesara de ventilare rezulta : N= 0.825 DJ(Cni- Gre). V Cunoscand c& aportul de vapori este D, = numarul de persoane x degajarea de vapori fora si persoana, respectiv 50 x 330 = 16500 g /h si volumul sali V = 80x 3,5 = 280m? Rezult rata de ventilare necesara : n= 0.825x16500 / (16 - 6 ) 280 = 4.85 h” In conditile date, pentru a mentine o umiditate relativa de maximum 80 % trebuie asigurata o rata a ventilarii de aproximativ § schimburi pe ord. 5. Sa se determine care este rata ventilarii, n, minima necesara la un dormitor cu volumul V = 40 m®, ocupat de doud persoane, pentru a evita aparitia condensului pe cerceveaua tamplariei din PVC, cunoscan 182 temperatura aerului interior T; 10 °C; temperatura si umiditatea aerului exterior T. productia orara de vapori pentru o persoana D. - temperatura pe suprafata tamplariei T.,= 14°C Rezolvare Concentratia de vapori cy in aerul interior poate fi stabilité cu relatia:Jrina Bliuc ee 0,825 -D, ey ee Gye + Pentru Te = 0°C concentratia maxima de vapori de apa vse = 3,78 vapor kGoer. Pentru T.| = 14°C, concentratia de saturatie Cys =10 Ovapce/kKGaer- Rezulta: 0,825 x 2x60 10 = 082x3,78+ nx40 2475 747 = 0,33 h* Rata minima necesara este 0,33 h’'. 6. Pentru incperea mentionata anterior se considera o rata de ventilare 2 h"' (mai mic& decat cea necesara) si o duraté de ocupare de 8 ore. | S& se determine dupa cate ore este posibili aparitia condensului pe suprafata tamplériei Rezolvare in cazul in care intr-o incépere apar surse de vapori cvasipermanente (din ocupare temporara sau dintr-un proces de scurta durata caracterizat prin degajari de vapori) concentrafia vaporilor de apa din aer poate fi stabilité cu relatia oy =e + 2255-24.) Considerand un pas de timp At = 1h se poate stabili momentul cand concentrafia vaporilor de apa din aer devine egal cu cea de saturatie corespunzatoare temperaturii T., = 14°C, care este Cys = 10 Qvapor/KGaer. 183HIGROTERMICA CLADIRILOR t T (n) | C (Qvs0 /K Geer) 3,332 | 7,528 | 9,08 | 10,362 | 11,406 | 12,262 | 12,95 | 13,70 | _I Condensul apare pe suprafafa tamplériei dupa 4 ore de ocupare a dormitorului. Dupa 8 ore poate s& apard si pe suprafefe cu Ty = 18°C (Cry =10 DrapordkGe) 7. Considerand situatia din problema precedent, sa se analizeze daca rata ventilérii rezultaté din conditia de evitare a condensului este suficienta si pentru mentinerea concentratiei de bioxid de carbon din aer in limitele admisibile, cunoscand c& - in timpul somnului, 0 persoand degaja cantitatea de 0,192:10° m?/minut adica 11,5:10° m*/h CO, - de regula, concentratia de CO, din aerul exterior este de 0,3-107 m* CO,/m* aer ~ valoarea admisibilé a concentratiei de CO, recomandaté in camere de locuit, este de max. 1...3 litri/m® Rezolvare La o rata a ventilarii de 0,35 h”, rezultata din conditia evitarii Condensului, aplicand relafia utilizata pentru stabilirea concentratiei de vapori, se obtine valoarea concentratiei de CO,: 4 -3, 2:115-10* . Cooy = Cooye + = 03-10% aa 161-10"? m* CO, /m*aer 184Irina Bliue Pentru mentinerea concentratiei de CO, , la valoarea minima recomandatd, rata ventilarii ar trebui sé aiba valoarea: DXDPco, 23-107 VIC cos ~Ecoje) 50(1,00 - 0,3)-10* = 0,857 h* Rezulta ca, pentru a indeplini atét conditia de evitare @ condensului cét i pe cea de mentinere a concentratie de CO; in limitele prescrise, rata ventilérii pentru un dormitor cu dimensiunile date trebuie sa aibé valoarea de cca 0,7", 8. S& se analizeze posibilitatea condensarii vaporilor de ap in structura unui element de perete exterior alcdituit dintr-un strat de beton de armat de 15 cm grosime gi un strat de vaté mineralé de 10 cm, in 2 variante de dispunere a stratului termoizolant gi in urmatoarele conditii climatice: T, = 20 °C; gi = 60 %; Te B°C; che = 85%. In varianta dispunerii stratului termoizolant la interior acesta este protejat cu 0 placa de ipsos carton de 1,4 mm, iar in cea a dispunerii spre exterior cu un parament cu strat de aer puternic ventilat. Caracteristicile termofizice ale materialelor componente sunt prezentate in tabelul de mai jos: Material Densitate Conductivitate Permeabilitate Nr. aparenta la vapori ort =P, = 1MK - kgm 4 Beton armat 2500 2 Vata minerala G100 100 3 Ghips carton 1100 4 Tencuiala ciment var 1700 185JGROTERMIC, LADI | beton armat aparent 4} termoizolatie int 11 —panou gips carton Tc placa ceramic strat de aer puternic ventiiat ext int. termoizolatie vata mineral beton armat tencuial’ 15),4)10) 15 8.5 Rezolvare Se parcurg etapele prezentate la 6.4. a. Varianta |, stratul termoizolant la interior > Rezistenta termica unidirectional, R, a elementului este: R=0,125+ 2015 O10 | O15 | ho43 = 141 004” 174 0,125 + 0,036 + 2,5 + 0,086 + 0,043 = 2,79 m*K/ W > Variatia temperaturii in structura peretelui 186Jrina i i Tu= 20 - 0,125 20-18) =18,74 °C 279 20-(-8) 20 - (0,125 + 0,036 ) =) = 18,38 « (0,126 + 0,036) Te 8,38 °C T= 20 — (0,125 + 0,036 + 2,5) 22= C8) = 6.70°¢ 279 20-(-8) _ Teo = 20 ~ (0,125 + 0,036 + 2,5 +0,086) = -7,56°C > Presiunea de saturatie la limitele straturilor, Din anexa 6 se extrag valorile presiunilor de saturatie pe suprafele, Ts, Tue, Sila limitele straturilor, funcfie de temperaturi Pa= 2340 Pa Paui= 2165 Pa Pa= 2119 Pa Pas 347 Pa Pose = 310 Pa > Rezistenta la permeabilitate la vapori Ry=d Ko M,; M=54. 10%s* Ris = 0,015. 6,1. 54. 10 *= 49,41 .10-*mis Riz = 0,10. 2,1. 54.10 = 11,34.10 mis Ryo = 0,15. 21,13 . 54. 10 = 171,53.10 m/s Ry = 2 Ry= 232,28. 10-*m/s > Presiunea partiala a vaporilor - pe suprafata interioara P= 0,6 .2165 = 1299 Pa - pe suprafata exterioara Pro= 0,85. 324= 2754 Pa 187RA LAIR - la limitele straturilor 1299 - 275.4 v1 = 1299 - 49,41 SS —ETO" = 1082, pars 1299 — 49,41 = 1082,19 Pa pio= 1299 (49,41411,34) 1299-2754 - 1932 pa 232,28 pai=2119 Pa > p= 1082,19 Panu apare condens px=347 Pa < p= 1032 Pa apare condens Riscul de condens este posibil in sectiuinea 2, pe suprafata rece a termoizolatiei. b .Varianta a ll-a stratul termoizolant la exterior Intrucat stratul de aer ce separa termoizolatia de placajul de protectie este puternic ventilat se considera cA acesta are temperatura egal cu cea a aerului exterior. In aceasta situatie, suprafata exterioard a elementului se considera suprafata rece a termoizolatiei > Rezistenfa termica unidirectionala, R, a elementului este: 0015 O10 015 R= 0,125 +2048 , O40 | O15 | 0.043 = 0,125 + 0,036 + 2,5 + 0,086 441 "004 174 * + 0,043 = 2,79 m*K/ W > Variatia temperaturii in structura peretelui Te= 20 -0,125 20) W48.74 06 T, = 20 (0,125 + 0,036 ) = 18,38 °C Te= 20- (0,125 + 0,036 + 0,086) 2°=(8) = 45,04 °c 188Tai Tye Tos Irina Blivc 20-(-8) = 20 — (0,125 + 0,036 +0,086 + 2,5) 20=(-8) ee ) 379 7,56 °C Presiunea de saturatie Ia limitele straturilor. Din anexa 6 se extrag valorile presiunilor de saturatie pe suprafete, Sila limitele straturilor, functie de temperaturile calculate anterior P= 2340 Pa P= 2165 Pa Py= 2119 Pa Pyo= 1717 Pa P.o= 324 Pa Rezistenta la permeabilitate la vapori Ry=d.1/KoM,; M=54. 10s Rv = 0,015. 6,1.54.10%= 49.41.10 mis Ry2 = 0,15. 21,13 . 54. 10 *= 172,53.10 *mis Rys = 0,10. 2,1.54. 10° = 11,34.10 *mis Rv = E Ry= 233,28 . 10 mis Presiunea partiala a vaporilor = pe suprafata interioara Py = 0,6 2165 = 1299 Pa - pe suprafata exterioaré Pre= 0,85. 324 = 275,4 Pa - la limitele straturilor py = 1299 - 49,411299= 275-4 - 1999 19 pa 233,28 1299 - 275.4 _ = — (49,414172,5: = 325.1 Pye = 1299 - (49, 53) aaa 7 928-18 Pa Pst=2119 Pa > p= 1082,19 Panu apare condens 189ROTERMICA CLADIRILOR 717 Pa > pye= 325 Pa nu apare condens Dispunerea termoizolatiei spre exterior elimina in totalitate riscul de condens in structurd. c. Verificarea pe cale grafica a riscului de aparitie a condensului pentru cele doua variante de alcatuire Se reprezinta grafic elementul in cele dou variante si se traseaza diagramele presiunilor efective si de saturatie. 2400 Varianta | a Presiunea vanotior Pa et 2400 By 2000 Bt 1800 $+ 1200 5 37 2 Rue Ry Ry Rezistenta la trecerea vaporilor( Rv) 190er Irina Bliue In varianta de dispunere a termoizolatiei la interior, asa cum era de asteptat, diagrama de variatie @ presiunilor efective se intersecteazé cu cea a presiunilor de saturafie. Aceasta semnifica existenfa riscului de aparitie a condensului in structura elementulul, respectiv pe suprafata de contact intre stratul de materialu! termoizolant si stratul de beton armat. Dispunerea termoizolatiel la exterior (varianta b) elimina in totalitate acest rise, cele 2 diagrame neavénd nici un punct comun. 9. Pentru peretele cu alcatuirea si caracteristicile din tabelul de mai jos, s& se verifice riscul aparitiei condensului in luna ianuarie, si in cazul in care acesta exista, sa se calculeze cantitatea de apa condensata pe m?de perete. Conditille climatice de calcul sunt: T = +20 °C; @ = 60 %: Te = - °C; 12%. Caracteristicile materialelor sunt cele din tabelul de mai jos Densitate | Conductivit. | Permea- | en aperenta | Termicd | bilitate la Material =p- -A- vapori kg im* Wink = MK - 7 | Tencuiala interioara din mortar var-ciment_d =0.015 m 4700 0.87 73 2 Zidarre din c&rémida GVP 7700 0.75 53 1.25 m. 3 Polistiren celular 20 0.044 30,0 d= 0,06 m 4 | Tencuiala subtire din mortar polimeric 1800 a7 120 d= 0,007 m Rezolvare > Rezistenta termic unidirectional, R, a elementului este (relatia 4.4): 191JIGROTERMICA CLADIRILOR 0015 025 008 0,007 . sats 006, 2007 0,043 = 0,125 + 0,017 + R=0,125 + Oe +975 * 0.048 * 07 °° + 0,333 +1,363 + 0.01+0,043 = 1,891 m?K/ W. > Variatia temperaturi in structura peretelui (relatia 4.6") 20 -(-10) 2 = 20-0,1 T. 20-0,125 7391 =18,61°C T, = 20 (0,125 + 0,017 ) 20-10) = 18,42°C 1891 Tz = 20 (0,125 + 0,017+ 0,333) 22=19) ~ 44,72 °C 20-(-10) _ 1891 20-(~10) _ Teo = 20 (0,125 + 0,017 + 0,033 + 1,363 + 0,01) °C") = 0,88 °c 20 - (0,125 + 0,017 + 0,0: Tat Ts =20 - (0,125 + 0,017 + 0,333 + 1,363) = 0,409 °C » Presiunea de saturatie la limitele straturilor. Din anexa 6 se extrag valorile presiunilor de saturatie pe suprafefe, Ts, Tue sila limitele straturilor, funcfie de temperaturile calculate anterior Py = 2340 P Pay = 2145 Pa Py =2119P Py = 1674 Pa Pxs = 630 Pa Pose = 517,04 Pa Poo = 587 Pa > Rezistenta la permeabilitate la vapori R, + 1/Ko Mj; M=54- 108s? Ry = 0,015 -7,1-54- 10° = 5,75 -10 “mis Ry = 0,25-5,3-54-10° = 7155-10 *mis Ry = 0,06 - 30 - 54 - 10-*= 97,2: 10 mis 192Irina Bliue Rya = 0,007 - 120 - 54 - 10° = 45,32 - 10 m/s R= ER, = 219,84: 10° mis > Presiunea partial a vaporilor (relatia 6.3) 8 - 2340 = 1404 Pa - pe suprafata exterioara py. = 0,92 - 562 = 517,04 Pa ~ pe suprafata interioara py = > Verificarea pe cale grafica a riscului de condens Rezistonta la trecorea vaporior Ry Din analiza pe cale grafica apare posibilé o suprafata de condens in secfiunea 3, la contactul intre polistiren si tencuiala subfire. Presiunea partiala in aceasta sectiune, care devine egala cu presiunea de saturatie, va avea valoarea: 1404 - 517,4 Pys= 1404 — (6,75 + 71,55 + 97,2 aan F186 = 993,75 Pa > Debitul specific de condensare este: 2145-630 _ 630-517,04 “86 im? y= 5 SE = 6,19. 10g ims 1744810 "4536.10 is > Cantitatea de apa condensata in luna ianuarie este: M,,= 6,19. 10 ~® x 3600 x 24 x 31 =16579296. 10° g /m? =0,165 g /m* 193,HIGROTERMICA CLADIRILOR 10. Considerand structura de perete din aplicatia precedenta, sA se determine cantitatea de apa posibil a fi eliminata prin uscare in luna iulie Conditile climatice de calcul sunt: T; = +20 °C; = 56 %: T, = + 19°C; Go= 73%; Rezolvare > Valoarea temperaturii in planul de condensare Ts= 20 - (0,125 + 0,017 + 0,333 +1,363) a = 19,00°C; > Presiunea de saturatie P= 2340 Pa P,,= 2197 Pa > Presiunea partiala - pe suprafata interioaré P,qi=0,56 . 2340 = 1310,40 Pa - pe suprafata de condens Pyc = 2260 Pa - pe suprafata exterioara ,73 2197 = 1603,81 Pa 2280 2340 — 2400. Presiunea vaporilor (Pa Rezistenta la trecerea vaporilor Rv 194Irina Bliue > Debitul specific posibil a se elimina prin uscare 2260 -1310,4 , 2260 - 1603 174,48.10° * 45,36.10° > Cantitatea de apa posibil a se elimina prin uscare My= 19,92 x 3600 x 24 x 31 =53353728 .10 *g /m? = 0,53 gim? = 19.92 g/m’s Cantitatea de apa posibil a fi eliminaté prin uscare in luna tulle este mai mare decat cea condensata in luna ianuarie. Rezulta cd nu exist riscul de acumulare de apa de la an la an in structura elementului