Podul de la Cernavoda (jud. Constanta), roiectat si construit de Anghel Salig 4 fost inaugurat in anul 1895 ese eS Objinerea independentei de citre statele din sudestul Europei pang in 1914 #1830: Grecia, V © 1878: Munteriegru © 1878: Roméria © 1878: Serbia ~ 7 © 1908: Bulgaria # 1912/1914: Albania ‘7 —_3. Despre modemitate fh cultura politics romAneascs a veacului al XIXlea | | Modernitatea nu este trait ca 0 culturd a experientei, fondat’ pe din mica economiei si pe previziunea social, cao culturd a discursului tn care pre- zentul este agezat pe valorile istoriel si ‘este supus iradierii modelului democratic ‘european. Daniel Barbu, Sapte teme de politic’ roméneasca pommannanponnteee Te rd tre sfarsitul veacului al XiX-ea, s.a manifestat 1n biologie prin evolutionismu, Charles Darwin sau in stiintele sociale prin sociologia lui Auguste Comte Numai cd increderea in ratiunea atotputernicd a omului a fost aspru amendats de fizicianul Albert Einstein, care dezvaluie lumii teoria relativitati (1905), say de psihologul Sigmund Freud (1916), care sustine cd indivizii nu sunt condusi in actiunile lor de rafiune, ci de instincte. Sin arta secolului al XIKlea sau regasit aceste tensiuni. Dac romantismul a insemnat exteriorizarea sentimentelor, a emofiilor, realismul a cdutat s§ descrie cu atentie si rceala societatea acelor vremuri. Catre sfarsitul veacului, dar mai ales in secolul urmator, cultura si arta modem’ au depasit granitele impuse de realism, cSuténd si dea glas impresilor abstracte ale artistlr, ca reflex al irationalitétiLumane, Astfel, au apSrut, spre exemplu, impresionismul ‘sau cubismattr artele plastice ori simbolismul in literatura. Societatea de masa, nascuta in amurgul veacului al XIX-lea, nu aprecia ins’ cultura modern’, ea find atrasi de spectacole de varietiti, de cinematograf, de reviste ilustrate etc, adica de asa-numita cultura de masa urbana. Modernizarea in Europa central si rasariteana: identitafile nationale In Europa centrala si rasSritean’, alfabetizarea, industrializarea si Uurbanizarea au avut un itm foarte lent. Existent inca din Vechiul Regim, decalajul tehnologic sau de civilzatie fat de Europa occidentala s-a pastrat si adancit in prima parte a secolului al XIXlea. Constientizarea decalajului de Btre elita intelectualé sau politic’ din centrul si sud-estul bitrénului continent 2 pus in circulatie ideea c& Occidentul este modelul ce trebuia urmat (imitat) Pentru ca Europa orientald sd se modemizeze. Astel, isi vor face aparitia in cultura polticé a zonei ideile moderne liberale, care au constituit esenta codului libertatilor civile. Insa tot pe aceasta cale, a prins contur si ideea diferentei, identitii nationale, cu atat mai mult cu ct majoritatea popoarelor din Europa centralé si rasdriteand nu aveau un stat propriu si se gseau in componenta imperior austriac (Austro Ungaria dup 1867), german, otoman sau rus. Imediat ce elitele elene, romanesti, sarbe, bulgare sau poloneze au fondat proprile state, siau construit si promovat, prin ample politici educationale ori de propagands, identitatea lor national8. Cat priveste actiunea de modernizare cultural, economics, poltcd sau socal (aceasta cBdea tot in sarcina statulu {n linii mari, partidele politice din aceste sari, desi apropiate intre ele prin ‘deologia nationala, pe care o adoptasera fara echivoc, se deosebeau cu privire la felul in care vedeau modernizarea. Partidele de orientare liberalé sau de stanga credeau cd imitatia modelului occidental ducea inevitabil la moderni- area rapida a societati i la sincronizarea cu civilizatia Europei vestice. Part dele conservatoare ori de dreapta sustineau un ritm mai lent al modernizarii Pentru a nu bulversa intocmirle functionale, traditionale, precum si pentru o mai ‘mare atentie in adecvarea formelor occidentale imprumutate la fondul autohton. Democratia si totalitarismul Primul R&zboi Mondial a pus capt definitiv increderii europenilor in ratio- nalitatea actiunilor fingei umane. Mai mult, civiizatia batranului continent erapus Tn cauz8 de unii ganditori europeni, care, precum Oswald Spengh beau despre un decin al Occidentulu. In aceastéatmosfer8, marcats # de tame Mati Conflagrati, moderizarea sia continuat totusi drunul in forruls cores, cat In veacul al X0Xea: progres tchnologc si dezvotare industrials economic, Utbanizare accentuaté, instructie scolara tot mai accesibili, emancipare intelectu- all si americanizare in plan socal, respectiv democrat liberala tn spatiu potic Numai c& au existat reactii violente la adresa acestui model, favorizate fie de modernizarea incomplet’ a unor componente ale societiilor respective or de imaturtatea civicd a societitii de masi, fie de dezam&girea provocati de Intocmirie politice interfe sau internationale care au urmat Primului R&zboi Mondial, Aceste react, materiaizate prin institurea regimurlortotalitare inter. belce (comunist, fascist, nazist etc.) sau a celor autortare (Polonia, Portugala, Romania etc), vizau Tn fapt sistemul democratic’ lberale, céruia i se reprosa fragmentarea puteri si discontinuitatea tn urméritea unui proect politic. (790 - FA Selutuam e jin anii 1920, Richard Coudenhove-kalergi punea tn circulatie idea PanEuropei, un organism care ar fi reunit trie bStrénului continent, initial intro ! Uuniune vamal8, apoi intr-un sistem politic confederal parlamentar. Asemenea | lui Kalergi, raspunzand asertiunilor pesimiste ale celor care vorbeau_ despre decinul cviizatiei continentale, Carlo Sforza stiruia asupra unor State Unite ale-) Europei (precum altidats Victor Hugo), iar Aristide Briand iniia pactul ce Fa purtat numele in diplomatia vremii. Toate acestea aminteau de mai vechile proiecte europene datorate ducelui de Sully (secolul al XVILea) ori lui Saint: Simon (1814). Deabia dup’ cel de-al Doilea Razboi Mondial, planurile de tuniune continental prind contur prin infiingarea, in 1957, a Comunitatii Econo | mice Europene, transformata, 35 de ani mai tarzi, in Uniunea European ! ! Identitatea europeana inital, acest proiect a fost unul economic, ulterior, sha gasit vocatia culturalé, fentitafilor nationale, dar incd ‘si mai cautd di- ni Europene, impértésind 1s dat identitate, valori roman si cresting, asumandusi diversitatea id ; mensiunea politic3. Din 2007 Romania este parte a Uniu valorle ce au marcat cvlizatia batranului continent sf care au traversat timpurile pornind din Antichitatea elin: care se constituie curentele ideologice 1 mic $i socal in Prezentati contextul economic si formatile din conservatorism si liberalism. Completati réspunsul vostru cu in Sursa 2. a r ZAkétuiti doud grupe si discutati despre modul in care conservatorismul si liberalismul se raporteazd la ideea de progres. Realizafi o diagrama a concluzilor. 3. valuati rolul de reper pe care 1 are votul universal pentru organizaree democra- tic, Pentru rspuns folositi si sursa 1 4.Precigai respmie n care se consttuie gi se afr nol curente sinc # Culturale ale secolului al XD%lea, Utilzati si informatile objinute din alte surse 3 edia etc precum orele de educatie artisticd, mass-mé c : 5. Creeti ca idele li Victor Hugo despre Statele Unite ‘ale Europei se regasesc in formulirile Tratatului de la Ro ma? Argumentafva rSspunsul (UY #7Q9@?'?0K—E. _—————— Capitolul 2 Parlamentul European (Strasbourg, Frarta) 4, Statele Unite ale Europel Cea ce se intémplé in Serbia de- monstreazé necesitatea inféptuiri Statelor Unite ale Europe...) Republica Europel, Federatia continental8, alta realitate politics in afara ei nu exist. Rationamen- tele o impun, ca si evenimentele. Asupra acesteirealtii, care este onecesitate, tof filosofii sunt de acord (..). Ceea ce atro- citatile din Serbia saz in afara oricarei ‘ndoiel e faptul c5 Europa are nevoie de o nationalitate europeand, un guvern unic, un imens arbitraj fratern, democratia in pace cu ea insisi, toate natiunile surori avandusi cetate si capital’ Pari, adic libertatea avandusi capitala toa. — Victor Hugo, Pour la Serbie, 29 august 1876 5. Actiunea Comunit&tii presupune, in condiile si conform ritmuritor stabilte de prezentul Tratat: desfiintarea intre statele membre a taxelor vamale (...); fixarea unui tarif vamal comun sia unei poltci comer- ciale comune fatS de tere piete; abolirea, ‘ntre statele membre, a obstacolelor in calea liberei concurente; stabiirea unei paltic| comune in domeniul_ agricultui stabilrea unei poltici comune in domeniul transporturlor(..); integrarea legisiatilor nationale, in masura necesar8 function&ri Piefei Comune; crearea unui fond social european (.,); nstiturea nei Bandi Euro- pene de Investitil. Tratatul de la Roma, 25 martie 1957 47 eee