Cuprins 10 + 1 preciziiri despre 101 carti Epistola etre un tinar cititor, Scrisoare catre un june seriitor... 1845 — O sama de cuvinte (anecdote) pentru domni si pentru tard ce nu se afla in letopisetele Costinestitor de lon Neculce .. 1847 — Povestea vorbei de Anton Pann 1863 — Ciocoti vehi si nai saa Co naste din pisica soareci manincd de Nicolae Filimon .. 1866 — Poezii populare ale roménilor adunate si tntocmite de Vasile Alecsand: os 1874 = Pseucokynegeticos de Alexandru Odobescu.........31 1875, 1877 — iganiada sau Tabara Jiganilor de Ton Budai-Deleanu. 1881 — Moara eu noroc de loan Slav 1882 - Legencle sau basmele roménilor adunate din gura poporului de Petre Ispirescu 1883 — Istoria Feroglifica de Dimitrie Cantemir 7 1884 — Scrisori catre Vasile Alecsandri de lon Ghica... 1884 — Poesii de Mihai Eminescu 1890 & 1892 — Scrierile lui ton Creanga .. 1901 — Amintiri de ta, Junimea” din Jasi de George Panu... 1908 — Poeztile Vacdrestilor.. a1908 ~ Opere complete de ton Luca Caragiale: 1909 — Romante pentru mai tirziu de Ton Minuk 1916 — Plumb de George Bacovia 1919 — Poemele luminii de Lucian BI 1920 — Jon de Liviu Rebreanu. 1920 — Strofe alese, Balade vesele yi triste de George Topireeanu 1921 = Dupa metet de lon Barbu... 1922 — Padurea spinzuratilor de Liviu Rebreant 19. Cuvinie potrivite de Tudor Arghezi 7 — Concert din muzica de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu 1929 = Craif de Curtea-Veche de Mateiu 1. Caragiale. 1930 ~ Pagini bizare de Urmuz....... 1930 — Joc secund de ton Barbu 1930 ~ Ultima noapie de dragoste, initia noapte de rétzboi de Camil Petrescu .. 1930 — Baliagul de Mihail Sadoveam 1931 — Flori de mucigai de Tudor Arghe: 1932 — Fram, ursul polar de Cezar Petrescu 1933 = Poemul invectiva cu ampreniele digitale ale autorului de Geo Bogza .. 1933 — Patil dui Procust de Camil Petrescu 1933 — Creanga de atrde Mihail Sadoveanu 1933 — Rusoaica: berdetul de pe Nistru al locotenentului Ragatac de Gib 1, Mihaesc 1934, 1936, 1937, 1940, 1949 — Pe culmile dispereiri Schimbarea la fata a Romdniei, Lacrtmi si sfintt, Amurgul gindurilor, Tratat de descompunere de Emil Cioran... 1930, 1936, 1937 — Trilogia culturii de Lu .Orizont si stil’, ,Spatiul mioritic” metaforei si sensul culturii” 1938 — Enigma Otilieé de George ¢ cscu.1939, 1942 — Jocul dea vacanta, Steaua fara nume de Mihail Sebastian. 1946 — Elevul Dima dintr-a saptea de Mihail Drumes ..103 105 1954-1981 — Featru de Eugene Ienesco 107 1954 — Toate pinzele sus! de Radu Tudora 109 1955 — Moromefii Ide Marin Preda... 1 1965 — Paeme de Marin Sorescu 113 1966 — 17 elegii de Nichita Stine: 15 1967 — Pasdirea taiata de Tleana Malancioiu 7 1968 — Atbanor de Gellu Naum. ee ll® 1968, 1971 — Ingeniosul bine temperat: ‘Dictionaral, onomastic si Bibliografia generala de Mircea Horia Simionescu .. 121 1969 — Cartea de vise de Leonid Dimo 123 1970 — Dulce ca mierea e glongul patrtel de Petm Popescu 1970 — Poeme de Mircea lv: 1971 - Invocatie niménui de Mirce ss 1973, 1977, 1980, 1983, 1985, 1989 — Supraviefuirile de Radu Cosasu.... 1975 — Cartea cu Apolodor de Gellu Naum 1975 - Cianura pentru un suris de Rodica Ojog-Brasoveanu .. 1976-1985 — Istoria credinfelor si idetlor religioase de Mircea Eliade........ si 1977 — Bunavestire de Nicolae Breban 1981 — fn curte la Dionis de Mircea 1981 = Devenirea futru flintd de C 1981 — Aer cu diamante de Mircea CA T. Cosovei, Florin Iaru, Ion Strata 1981 - Tache de catifea de Stefan Agopian... 1983 — furnalul de la Paltinis, Un model paideic in cultura wmanista de Gabriel Liiceanu...1984 — Manualul intimplarilor de Stefan Agopian... 1985 — Caravana cinemalograficd de loan Grogan .....153 1987, 1993, 1998, 2001 — Cait la fereastrd, Angajare de clovn, Frumoasa cailatorie a ursilor panda povestitd de un saxofonist care avea o iubita la Frankfurt, istoria comuntsmului povestita pentru bolnavit mental de Matci Visni 155 1988 — Minima moralia. Elemente pentru o etica @ intervalului de Andrei Plesu.. 1137 1989 — Visul de Mircea Cartireseu (edijia necenzurata: Nostalgia, 1993). 1990 — Levantul de Mircea Canaresc 1990 = Evadaren tacula de Lena Constant 1991 — Jurnaitul forictrit de N. Steinhardt 1991 — Jurnadul unei fine grew de multumit de Jeni Acterian.. . 1991-1996 — fnchisoarea noastré cea ide toate eilete de Ton Toanid....... 1994 — Jeuelul fara iesire de loan Es. Pop. 1994 — Arta Popescu de Cristian Popescu..... 1994 — Jurnal 1935-1944 de Mihail Sebastian 1995 = Zbor in bataia sdgettit de Horia-Roman Pataj oo 1996 — Romdnti dupa 89. Istoria unei nein jelogert 181 1996 = Jurnaiil wnt fernalist find jurned de Ton BD. Sirbu. 2183 1997 — Viaja si faptele lui Ite Cazane de Razvan Radulescu... 185 Plata Universitatit de Irina Nicola & Co... 187 Istorie si mit in constitnfa romdneasca de Lucian Boia... 0 istorte sincend a poporuld romin de Florin Constantiniu. 191 1931998 — Bucate, vinuri si obiceiuri romdnesti de Radu Anton Roman 1999 — Mesi@ de Andrei Codrescu 2000 — Opera somnta de Serban Foarti 2002 — Amintiri din pribegie de Neagn Djuvara 2002 — Cireul nostru vel prezinte de Lucian Dan Teodorovis 2003 — Despre ingeri de Andrei Plegu 2004 = futre inger si flara. Mitul omului diferit din Antichitate pind-n zilele noastre de Lucian Boia.. 2004 — Bagau de Ioana Bradea 2005 — Submerinul erotic de Emil Brumaru. 2005 - Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunisniulut romdnesc de Vladimir ‘Tismaneanu 2005 — Degete miei de Filip Florian... . - 2006 — Ghidul nesimpitului de Radu Parasehivescu.......219 2007 — Sint o baba comunistat de Dan Lungu 2007 — Antropologie. Cinet introducert de Vintiki Mihailescu...... i 2009 — Leageinu! respirativi de Herta Miller ......0.0.-225 2009 — Medgidia, oragul de apoi de Cristian Teodorescu 2010 — Nekrotitaniam de Planeta Moldova 2010 = fntifnire cu wn necunoscul te Gabriel Liiecanu 2011 - Capcanele storie’. Elita intelectuala roméneased inire 1930 si 1950 de Lucian Boia.... 235 Vietile autorilor so... lar asta este deja alta poveste 101. Lista Istodor.© 2012 by Edimra POLIROM Aceasté cute este protepti prin copyright. Reproduceret integral sa paryiali, multiplicarea prin orice mijloace si sub orice forma, cum ar A ‘xeroxarea, scanarea, transpunerea fh format electronic sau audio, ptinerea Ja disporitia public, inclusiv prin internet sau prin rejele de calculatcare, stocarea permanent sau temporard pe dispozitive sau sisteme cu posiby Iitatea recuperirii informatillor, eu scop comercial sau gratuit, precum si alte fapre similare sivirsite Fara permisiunea scrist a detinarorului copyrightului reprezinta 0 incileare a legislajiel cu privire la protecfia propriettfii inte- ectuale sise pedlepsesc penal s/sau civil in conformitate cu legile in vigoare. Pe coperti: © istockphoro.conV/Anthia Gumming wetoe poliren.ro- Editura POLIROM lagi, Bul Carol Tn. 4; RO. BOX 266, 700506 Bucuresti, Splainl Unirit nr, 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4, (40031, OP. 53, GP. 15-728 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei: ISTODOR, EUGEN 101. carp romanesit de eisit intro viata f Lugen Istedor. = lasis Polirom, 2012 ISBN print 978-973 46 3230-5 ISBN Pub 978.973-46 5278-2 ISBN PDF 978-973-46-3279.9 $21.133.1.09 Printed inn ROMANIAEugen Istodor 10] carti romanesti de citit intr-o viata POLIROM 20121946 Elevul Dima dintr-a saplea de Mihail Drumes Bestseller. Nu pune bntrebatri Ca $i Cismigfu & co de Grigore Bajenaru (1942). Usoare ca un fulg, Retoricd de-ti ,cacl dintii”, Romanele tine- retilor de liceu. Elevul Dima \ese povesti de dragoste (primul amor-reveric, primul amor lizic gi primul adevairat pini la sinucidere) gi de grup evazionist pe macrameul vietii provinciale de liceu. Cisnrigit este net: contabil, E susur ‘cident, fara vreo surpriz: sulind sub- versiv in perioada comunismului. $i, daca sintem la capitolul ,popularelor’, bine vindutelor, difuzatelor in masa, musai s amintesc Mos Teacd al lui Bacalbasa (1893), Jspravife ut Pacala a \ui Dulfu (1894) si Haplea \ui Batzaria (banda desenara si film in 1928). 105,Cartea ti place Livianei Rotaru, editor: Am citit Eleeu!l Dima dintr-a sapiea cind eram in clasa a saptea gia fost pentru prima data cind m-am gindit cd mi-ar fi plicut sa mé fi néscut intr-un alt timp. Pind alunci nu aveam mintea si mi gindesc la aga ce cartea asta mi. am devenit his usile gindurilor de om mare, ai putin copil cu fiecare pagina si mai mult constienta de fiingarea mea pe péimint; citindu-] pe Mihail Drurnes, notiunile de timp, tubire, ideal, curaj au incoltit in mintea mea cum fncolyeste un bob de griu pus in pamint. Au devenit adevarate, au cal trup. $i sigur cd. m-am indragostit de Grig, ca mi-am dorit sa fiu arpetista, ca am invidiat-o pe Lotte, dorindu-mi cu ardoare 54 fi seman chiar si fizic, sigue ca -am ur pe profesorul Auila gi l-am jelit pe Soimaru Cavilin zile intregi. E la mintea cocosului, care dintre femeile care au citit cartea nu a simfit la fel?! Constientizez banalul acestor reactii si totugi imi ramine Elevul Dima dintr-a saplea 6 cate apropiata sufletului, deoarece odata cu ca am inceput si ma gindesc ca singura sansi pe care o avem pe lumea asta e dragostea” 1061954-1981 eatru de ugene lonesce Nu-i de ris. Dar nict de plins. Ramii perplex, tablou $tiu, Ionesco este clasicul literaturii franeeze. Dar este de-al meu. Ca extractie, spirit si traduceri (Dan C. Mihdilescu, si Vlad Russo, si Vlad Zografi i-au fost fideli maestrului). lonesco nu e intreg la minte. Lucrurile sint ,desurubate", deraiate, fiecare dintwre eroii fntim- plitor urcati pe scend este, ca noi loli, .victima datoriei”. Daca tot acest esafodaj se numeste absurd, oh, cit de normal este totul! Pretextul banal. Rezultatul? Oamenii de pe scena sint ,imdicekiriti" de proprile cuvinte. Carnagiu nobil. Cine supravietuieste isi exercita ,ultima dorin alienarea. Ce sa via povestesc? N-am ce! Asta-i bucuria reprezentarii. Piesele de teatru ale lui lonesco nu-s ermetice, nu-s nuci tari pe care sd nu le deschida nici dracu’, nu-s focuri de artificii sa nu lase urme, nu punerile in scena te rinocerizeaza. ,Comediile” lui Ionesco metg pe principiul vaselor comunicante: repre- zentare pe scend si empatie in sala. Citeste oricare dintre piese gi asta vei trai: injeleg, vei spune, dar 107ce-am inteles? Ce-i cu mine? Cum ies? Vreau sd fuuuug! De ce mi se intimpl doar mie? A, stai, dom'le, dar am intrat la o piesa absurda ca viata! Al naibii lonesco! $i, cum ai spus asta, cum faci o greseala de neiertat Fiindea 0 iei de la capat; de data asta insa nu mai poti fi inger. Cartea ti place Danei Drégoiu, manager al unei firme IT: .Poate ¢ important ca cram in 1979. Poate e important “A prictenii mei coboriserd din Feigiras, unde au ureat cu chitara, cu Blockfléte si cu un casetofon ca sa poatit asculla sus, pe munte, Simfoniile lui Mahler, Eram la Cepari. Scaunefe de Eugen lonescu am jucat-o intr-o poianad in satul Cepari, Arges. Neelectrificat atunci. Lampi cu gaz. Aveam 19 ani. intreaba-ma ce cauta lonesco in casa cu dowa camere clin Cepari. Habar nuam. Am avut un regizor (care a pus in scena Asteplindu-l pe Godot |a Brasov, un ingin Prieteni buni, jucam teatru absurd. Cind nu jucam, cintam. Am si o poz de atunci, pe prispa casei. Sau ficeam baie in Topolog. Acolo, in acel timp, in acea viata, mi s-a parut, am respirat natural ABSURDUL. Pur si simplu era clar ce va urma in scenariu si replicile curgeau logic, stiam ce va veni, intre pricteni, in livada de ciresi, pe iarba, citind si jucind Scaunete”. 108oale pinzele stis! de Radu Tudoran Aventurt Un vis de tinerete si o pierdere de pricten ct cautare, az vikitorie in jurul lumii, Suflet la gurit, caractere bine conturate, suspans, .fierbere”, umor, exotism, “rtilor universale de acest fel. Anton linii ferme ale Lupan ii pierde prietenul cu care visase sa capatul lumii. Un triunghi al enigmei prin care Lupan igi realizeaza visul. Scris in perioada comunista si corect ecranizat, Toate pinzele sis! devenise 0 semnificativa evadare dintr-un contingent inchis iesirilor in lumea larga. Cartea tt place lui Deru Busciu, jurnalist: Toate pinzele sus! cel mai frumos roman de aventuri scris in limba romana. Ca sa nu-i strice vraja, Radu Tudoran ar fi trebuit impiedicat si mai scrie altceva. 109)Victor Hugo, Alexandre Dumas —tatal sau Jules Verne si-ar fi vindut sufletul doar ca sd cumpere povestea, caci povestea ¢ perfect, are acea stiinfa precisa pe care doar scenaristii evrei de la Hollywood o arata cind si cind, la un film de Oscar. La bordul goeletei Speranta calatoresc, in compania celor mai vioaic personaje din literatura romana, toate fantasmele copi- Lirici. Inclusiv speranta ca aceast carte fermecitoare nu se va sfirgi niciodata”. 110