a. ema 4°12) Kole LUCRARILOR ELECTROTEHNICE ’ 7 rere ee a een eee Berne eee eee eae matematica-fizica, miatematic Rutan Bremen eM ict ieee ater ene Benepe)Ing. TRAIAN CANESCU Ing. ALEXANDRU IULIAN STAN profesor grad. Il TEHNOLOGIA LUCRARILOR ELECTROTEHNICE Manual pentru licee industriale side matematict-fizici, cu profiluri de electrotehni: matematict-fizicd, matematicé-electrotehnicé, aerenauticd, filologie-istorie 3i istorie-geogratie, clasa a X-a Pehseotopt Laver slot hed Astetiialey Ararmok ot 2 @ EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI - 1984caprrowu 1 CONDUCTOARE ELECTRICE A. GENERALITATI Pentru transportul energiei electrice, in constructia de magini si apa- rate electrice si in general in industria clectrotehnica gi electronica se jolaseste o mare varietate de tipuri de conductoare si cabluri. La confectionarea conductoarelor electrice se folosese metale cu re- zisten{a electrica si coeficient de variatie a rezistenfei cu temperatura cit mai mici. Materialul conductor poate fi folosit neizolat, sau izolat cu unul sau mai multe straturi de material izolant. Pentru a mari rezistenta me- canicé a conductorului electric acesta este prevazut cu un invelis metalic de protectie mecanica peste care se agaza un invelis de protectie impotriva coroziunii. B. CLASIFICAREA SI CONSTRUCTIA CONDUCTOARELOR ELECTRICE 1. CLASIFICAREA, Criteriul cel mai important de clasificare este domeniul de uti al conductoarelor electrice, deoarece determina atit gama de tensiuni ¢i freevente de utilizare cit si tipul constructiv. Astfel se deosebesc : conductoare neizolate si izolate pentru transportul energiei elec conductoare pentru instalatii fixe si mobile ; — conductoare pentru ascensoare ; — conductoare pentru bransamente la constructii civile — conductoare navale ; — conductoare pentru exploatari miniere si petroliere ; — conductoare pentru autovehicule — conductoare pentru comanda, m&sura, semnalizare si control ; —- conductoare pentru sudarea electrica si echipamente electroter- mice Conductoarele electrice folosite in insialatii pot fi : — conductoare monofilare, la care sectiumea conductorului este for- mata dintr-un singur fir ; — conductoare multifilare, la care seciunea conductorului este for mata din mai multe fire rasucite sau impletite.Fig. 1.1. Conductoare izolate : 1 — conductor éin cupra monotuar : 2 — iolatie V3 — conductor din cupri litat. 2. CONSTRUCTIA In instalafiile electrice se intilnese urmatoarele tipuri constructive de conductoare : — conductorul neizolat, aledtuit din unul sau mai multe fire neizo- late, rasucite intre ele ; — conductorul izolat, format din unul sau mai multe fire neizolate, r&sucite intre ele peste care se afl o izolatie, cu sau fara invelis de pro- tectie (fig. 1.1 . Dour . Mai multe 2. Pentru izolatia cablurilor se Intrebuinteaza : ¢. materiale plastice ? b, materiale fibroase ? ¢. ambele ? 3. ArStati ce fel de cabluri se simbolizeazi prin: CCPA 1, ACHPAr, CYY, ACYPADY, FY, FCTIA, CSYArY, TUHPY, TICT.carrouu, 2 APARATE ELECTRICE DE COMANDA $1 PROTECTIE IN INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE A. APARATE PENTRU PROTECTIA INSTALATIILOR $1 A MASINILOR ELECTRICE 1, GENERALITATI Instalatiile electrice sint caracterizate, printre altele, prin tensiunea si curentul nominal, in situatii normale. Cele mai periculoase abateri sint cresterile curentului peste valoarea nominala provocate de suprasarcini sau de functionarea anormala a consumatorilor din refea. Supracurentii pot fi de foarte scurté durati, de scurta durati sau de durati, © Supracurenfii de foarte scurti durat& sint cauzati, in general, de aparitia unor defecte trecatoare, de comutari si de alte schimbari bruste din circuit si nu sint periculosi. © Supracurenfii de seurti duratS sint produsi de scurteircuite. Ur- mérile lor sint grave, ei cauzind aparatelor solicitari termice si mecanice foarte mari Supracurentii de hmg& durat’ apar datorité incdredrilor prea mari ale motoarelor electrice, datorita functionarii lor in doua faze ete. Ei sint periculosi prin solicitirile termice pe care le produc; de aceea trebuie asigurata protectia impotriva lor prin intreruperea, dupd un anumit timp, a cireuitului, 2, SIGURANTE FUZIBILE Sigurantele fuzibile sint aparate cu intrerupere automata, care pro- tejeazi circuitele de iluminat si de forti impotriva efectelor termice si dinamice produse de curentit de suprasarcin’ foarte mari si scurteirc Sigurantele fuzibile au un fir sau o lamel conductoare, montat in serie cu obiectul protejat. Pind la o anumita valoare a curentului, elemen- tul fuzibil este astfel calibrat incit nu produce intreruperea continuit&tii eircuitului. In cazul curentilor de seurtcircuit si la suprasarcini mari, ma- terialul din care este confectionat fuzibilul se topeste si intrerupe curen- tul, realizind protectia. Dupa fiecare actionare, elementul furibil topit trebuie inlocuit, conectarea sigurantei (restabilirea curentului) fAcindu-se deci neautomat.6, Tipuri de sigurante fuzibile Dupa mediul in care se realizeaza intre: structiva, diferitele tipuri de sigurante fuz: grupeaza in: — Sigurante cu intrerupere in aer (deschise, cu miner si tubulare); — sigurante cu intrerupere in nisip (sigurante de instalatii cu filet si sigurante cu mare putere de rupere). © Sigurantele cu filet sint cele mai folosite in instalat tectia circuitelor de lumind si fortA de intensitati mijloci Sint formate din patru elemente (fig. 2.1) : — soclul 1 din portelan, prevazut cu borne de legare la circui terior ; — elementul de inlocuire (patronul fuzibil) 2, alcdtuit dintr-un tub de portelan de o anumita forma, umplut cu nisip si inchis la capete cu un capac de contaot, Firele fuzibile sint inchise in masa de nisip (intre capacele de contact) ; — piesa de contact 4, ct diametrul interior calibrat, avind rolul de a permite introducerea numai a patroanelor pind Ja o anumité intensitate corespunzatoare circuitului protejat si de a impiedica introducerea unor patroane de intensitate nominala mai mare (care nu ar putea asigura o protectie corecta — capacul filetat 3, cu rolul de a inchide patronul, realizind totodata presiunea necesara de contact gi circuitul electric de la capacul superior al patronului la una dintre bornele soclului. La montarea sigurantelor cu patron cu fuvibil, trebuie ca firul legat Ja retea s& fie racordat 1a contactul de fund, jar cel de Ja receptor — 1a perea si dupa solutia con- ile de joas& tensiune se pentru pro- (6—100 a). il ex- 10Socunce 50 00 10004) Ein Fig. 29. Caracteristici de protectie ‘pentru diferite tipuri de sigurante. Fig, 22. Siguranta cu mare putere de rupere. teaca filetatd, Aceasta se face in scopul de a se ingreuia atingerea partilor sub tensiune atunci cind siguranta este demontata si receptorul deconectat si de a permite identificarea sigurantelor arse cu indicatorul (creionul) de tensiune sau cu lampa de control. © Sigurantele de joas’ tensiune cu mare putere de rupere au o con- structie special’, putind intrerupe curenfii de scurtcircuit de ordinul zeci- lor de kiloamperi. Ele sint formate cintr-un tub ceramic foarte rezistent, umplut cu nisip si inchis la capete prin capace metalice (fig. 2.2). Firele fuzibile sint trecute prin nisip de la un capac la celalalt si sudate de acestea, Sigurantele cu mare putere de rapere se folosese in majoritatea insta~ latiilor industriale. b. Caracteristici Cureniul de rupere (capacitatea de rupere) al sigurantel indica ve- loarea maximé a curentului de scurteireuit pe care {l poate Intrerupe si- guranta, aceasta réiminind nedeteriorata. Caracteristica timp-curent (de protectie) t=f(J) reprezintaé variatia timpului de functionare al sigurantelor Zuzibile in functie de supracurent. Protectia instalatiilor electrice prin sigurante fuzibile se realizeaza prin cornpararea caracteristicii de protecsie a fuzibilului sigurantel, cv caracteristica termica a obiectului protejat. ‘In figura 2.3 sint reprezentate patru caracteristici de topire, aparti- nind sigurantelor de joasa tensiune : nN— caracteristica de topire inertd (cu intirziere) A, care se recomanda in cazul receptoarelor cu virfuri de curent de durata relativ scurté (mo- toare asincrone, transformatoare de putere, condensatoare de putere ete.) ; — caracteristica de topire rapida B, care se recomanda in protectia cablurilor, conductelor si in general a instalatiiler In care nu se produc virfuri mari de sarcina ; — caracteristica de topire ultrarapidd C, care se foloseste cu succes Ja protectia receptoarelor cu capacitate termica redusi ca, de exemplu, in cazul redresoarelor cu germaniu si siliciu ; — curacteristica de topire mixté (inert-rapid) D, care se recomanda pentru protectia instalatiilor unde se folosesc motoare asincrone cu regim greu de pornire, dar care necesita o deconectare rapidi la seurteireuit. 3, RELEE DE PROTECTIE Relesle de protectie sint aparete electrice care au rolul de a opri functionarea instalagtei electrice pe care o protejeazd in momentul apari- lei unui regim anormal de functionare. a. Clasificare Releele de protectie se clasifict dup mai multe criterii : — dupa marimea electricd de actionare, releele pot fi de curent, de tensiune, de putere ete. ; — dupa principiul constructiv sc deosebesc relee termice, relee elec- tromagnetice, rele de inductie ; — dup’ timpul de functionare, releele pot fi instantanee sau de timp, acestea din urma putind avea caracteristica independenta sau de- pendenta. Relecie cu caracteristict independentd au practic acelasi timp de functionare, indiferent de valoarea curentului. Releele cu caracteristica dependenta au timpul de functionare legat de valoarea curentilor de actionare, b. Tipuri de relee de protectie @ Relee termice. Releele termice contin o lameli bimetalicd care este incdlzita im functie de curentul motorului gi care provoaci deschide- rea unuj contact de indati ce releul a atins temperatura sa de functio- nare, Datorit{ inedlzirii, bimetalul se curbeaz’ si, ca urmare, ‘ zinté o sageatA variabilA cu tem- a peratura sa, precum si o fort ca pabild si execute un lucru. me- canic. Incalzirea bimetalului poate fi obtinuta fie prin trecerea cu- rentului printr-o rezistenti Incdl- zitoare montaté pe bimetal sau Inga el (Incdlzire indirecta), fie trecindu-se direct curentul | prin lamela bimetalicd (incdlzire di- recta). In figura 2.4 se poate urmari principiul de -«-Principiul de functionare al re- functionare. . Jeului,Lamelele bimetalice 1 actioneazi prin intermediul unei tije izolante comune 2 pirghia compensatoare 3 care elibereazd colarul 4, provocind astiel deschiderea contactelor 5 din cireuitul de comand. Reglajul se face prin deplasarea articulatici 6, variindu-se astfel distanta intre capatul U- fei 2 si pirghia J, Se observa ca acest tip de releu are declansare liber’, Bdicd la apisarea pe butonul 0, contactele 5 sint mentinute deschise in tot cursul operatiei de desz&vorire. Daca conditiile de declansare exist inc’, pirghia 3 este inclinata gi colfarul 4 nu poate reveni in pozitia nor- mail, nepermitind inchiderea contactelor 5. Conditiile de functionare ale releelor termicc destinate protectiei mo- toarelor sint normalizate iar caracteristica de protectie a acestor relee este data in tabelul 2.1. users os eu uiera emma APE bee Wat) et nat ee Tabelul 2.3 Caracteristica de protectie a releelor termice Cuurental de tues, fs mud. ab sumpul de starea cartndaits nominal decimnsase pinetaitict ai feteuial Yen 1.05 teh din stare rece 12 (Zan Gin stare oalét 15 t<2 mil din stare cald& 6.0 t>2s" din starerece f>5 oo —— + Motoare cu pornire normala. ** Motoare cu pornire grea. ‘Aceste condifii urmarese fidel condifiile de functionare impuse mo- toarelor eiectrice, care trebuie sA suporte si ele o suprasarcind de 20% timp de 2 h si o suprasarcina de 502/_ timp de 2 min. Deoarece cea mai frecventd defectiune contra céreia trebuie prote- jate motoarele electrice trifazate, este rAminerea in doua faze, constructia teleelor bimetatlice moderne asigura acestora declansarea in cazul intre- Tuperii unei faze chiar dac& celelalte doua faze nu se supraincarca ; aceste rélee sint denumite relee cu protectie diferengiala. Relesle termice moderne se construiesc si cu o lamelit compensatoare, care are rolul de a elimina influenta temperaturii ambiante. Compensato” Tul se executa dintr-o lamela bimetalic identicd cu cea activa si asezata jn acelasi fel. Dac veriatia de temperatura produce indoirea bimetalului actiy intr-un anumit sens, lamela compensatoare se va indoi in acelasi Sens, distanta intre lamele — deci reglajul — pastrindu-se constanta af independent de temperatura ambianté. ‘© Rolee clectromagnetice. Relecle electromagnetice asigura protec- tia la curenti de scurtcircuit sau la scdderea tensiunit. ®@ Relea de curent. Din punct de vedere constructiv, acesie relee au uun electromagnet (fig. 2.5, a). Cind curentul din bobina depaseste o anu- mité valoare, armtura mobilA este atrasd. Domeniul de regiare al releului electromagnetic in cazil protectict la Seurteircuit este de (5—10) I, pentru protectia motoarelor si (3—6) Ie Pentru protectia reteletor. 13Fig. 2.5, Principiul de functionare al releului electromagnetic : 2 — de curent ; 6 — de tenstune, O armitura mobila 2 actioneazi direct, sau prin intermediul unor pir- ghii, asupra unor contacte (C; $i C,,). Forta electromagneticd de atractie a armaturii mobile este proportionala cu patratul curentului care trece prin bobina 1. Datorité acestui fapt, releele electromagnetice pot fi utilizate atit in curent continuy, cit si in curent alternatty, Reglarea curentului la care armatura mobi este atrasé se executd prin modificarea fortei antagoniste F, date de un resort 3 si prin variatia intrefierului. Pentru reglajul la beneficiar, releul este previzut cu un buton de reglare si cu o scara gradaté in amperi sau in multipli ai curentului no- minal. © Relee de tensiune minim’. Releul de tensiune minima actioneazd Pentru o anumita valoare a tensiunii aplicate la bornele bobinei (fig. 2.5, d). In uncle cazuri releul este prevazut cu_posibilitatea de reglare a ten- stunti de declangare, precum gi cu un dispozitiv de temporizare, care face ca deschiderea releului si se produci dup’ un timp prereglat, de obicei cuprins intre 0 si 5 s. Reinchiderea se produce instantaneu. Dispozitivul de temporizare poate fi un mecanism de ceasornic sau, pentru curent con- tinuu, un dispozitiy de temporizare cu condensator. Releele de tensiune minima apartinind intreruptoarelor automate trebuie sa indeplineasca urmtoarele conditii de functionare ; — s& anclangeze la tensiunea de minimum 0,85 U, : — sa retind armdtura mobila la 0,7 Us; — si se deschid’, comandind declanserea intreruptorului automat atunci cind tensiunea bobinei junge la minimum 0,35 U, pentru curent alternativ sila 0,15 U, pentru curent continun. Releul de tensiune minima este conectat intre dou& faze sau intre faz’ si nul. Releul de tensiune minima protejeazi numai la sciderea tensiunii. * Relee de timp. In cazul in care sint necesare temporiziri mari si independente de valoarea curentului, se folosese relee de timp. Tempo- rizarea acestor rele este objimutd cu ajutorul unui mecanism cu balansier. 14B, APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA $I PROTECTIA MASINILOR S| INSTALATIILOR ELECTRICE 1. GENERALITATI Aceste aparate asigura inchiderea contactelor in mod automat prin actionara unui buton de comand sau prin intermediul unor relee. Exist trei categorii de astfel de aparate de joasd tensiune, si anume : contactoare, contactoare cu relee si intreruptoare automate. 2, CONTACTOARE Contactorul este un aparat de conectare cu o singura poritie de re- paus, actionat cu un dispozitiv capabil de a inchide, a suporta si a tntre- yupe curentii in condifii de functionare normale si accidentale ale circui- tle. a. Elemente funcfionale Contactorul este compus dintr-o serie de elemente funefionale (fig, 2.6) care vor fi descrise pe scurt, in continuare. ® Contactele principale sint contacte in cireuitul principal care, prin miscarea lor, stabilesc sau intrerup continuitatea unui cirewit. Unul dintre contacte, care in timpul operatiei de conectare-deconectare rémine imo- bil, se numeste contact fix, Celalalt contact, care este antrenat in miscare de c&tre dispozitivul de actionare, se numeste contact mobil. © Sistemul de stingere a arcului electric (produs la intruperea cu- rentului, intre contactul fix si cel mobil) se monteazi pe fiecare pereche de contacte. El este destinat s& limiteze extinderea arcului electric, astfel inclt durata actiunii arcului s& fie foarte redusa. Dispozitivul de stingere (fig. 2.6, 6) se compune din bobina de suflaj magnetic si camera de stin~ gere. ‘© Sistemul de actionare are rolul de a transmite energia necesar& inchiderij sau deschiderii contactelor principale in cazul in care primeste © comanda din afara. In figura 2.6, a contactele principale ale contacto- rului sint actionate de un electromagnet. © Contactele auxiliare, conectate in circuitele auxiliare ale contac- torului, sint cuplate mecanie eu contactele circuitului principal. Contac- fele auxiliare servesc la inchiderea si intreruperea cireuitelor de comanda de blocare si semnalizare, in functie de pozitiile de functionare ale con- tactorulu’ ® Sistemul de fixare are rolul de a sustine toate pirtile componente ale contactorului. © Bornele. Legarea contactorului cu circuitele principale se face prin intermediul bornelor fixe. Intre borne si contactul mobil, o leg&turd flexibilA asigura continuarea circuitului. Totalitata pieselor conductoare care in functionare normalé pot fi legate intre ele din punct de vedere electric alciiuiesc 0 cale de curent. 15Th cazul contactoarelor, o cale de curent este formatd din : borna de trare, bobina de suflaj (cind exista), contactul fix, contactul mobil, legi- tura flexibilé, borna de iesire. Devarece o cale de curent se leagé Ja un conductor de linie sau de fazd al retelei de alimentare, ea alcatuieste un pol al contactorului, Numérul cdilor de curent principale care se pot co- necta la reteaua de alimentare reprezinté numarul de poli ai aparatului. Din punct de vedere functional contactele auxiliare pot fi normal- deschise sau normal-inchise. Contactele normal-deschise (notate pre- scurtat ND) sint deschise cind contactoru! nu este anclansat, iar contactele normal-inchise (notate prescurtat NI) sint inchise cind contactorul nu este anciangat. In momentul in care contactele principale executa manevra de inchidere, contactele auxiliare normal-deschise se inchid, iar cele normal- inchise se deschid. Pe un contactor se pot monta mai multe contacte auxiliare de tipul ND sau NI b. Clasificare Clasificarea contactoarelor se face dup& urmatoarele criterii : ¢ dupa felul curentului care strabate circuitul principal se deose- bese: contactoure de curent continua si contactoare de curent alternativ. Prin circuitul de comanda al contactorului poate trece, de asemenea, curent ¢ontinuu sau alternativ ; © dupa mediul de stingere a arcului existd contactoare in aer si contactoare in ulei. Contactoarele in ulei reprezinta o solutie invechita, rar utilizata ; © dupa modul de deplasare a contactelor mobile existi contactoare cu. rotatie si contactoare cu translazie. In ultimul timp contactoarele cu translatic au capatat o larga dezvoltare datorita performantelor ridicate pe care le au precum si suprafejei de montaj reduse pe care o solicit ; © dupa num&rul de poli, contactoarele pot fi : monopolare, prevazute cu un singur pol, bipolare — cu doi poli, tripolare — cu trei poli sau muultipolare — cu mai multi poli. Constructiile monopolare se uti'izeazé in special in curent contincu, cele bipolare in curent continuu si alter nativ, iar cele tri- si multipolare in curent alternativ ; @ dup’ tipul de protectie, contactoarele in aer se pot utiliza in execufie deschisi sau capsulate in cutii care asigura diferite grade de protectie ; © dupa tipul dispozitivului de acfionare se deosebese contactoare. electromagnetice, electropneumatice, pneumatice etc., dupa cum actionarea contactelor principale se face cu un electromagnet, electroventil, dispo- zitiv cu aer comprimat. Datorité constructiei lor simple si robuste, con~ tactoarele clectromagnetice au cele mai generale utiliz&ri industriale ; © dupa felul sarcinii contactoarele se clasifie’ in funetie de regi- mul de lucru caracteristic unei anumite sarcini. 3, CONTACTOARE CU RELEE Contaetoarele cu relee sint aparate pentri: protectia si comanda mo- toarelor electrice care au asociate, in acelasi ansamblu (in aceeasi carcastt) un contactor si relee termice, fiecare dintre acestea preluind o anumita funetie. 2 — Tennologia ucrasitor electrotehnice ct. a Xa — bd. 227 IrContactorul indeplineste functia de aparat de manevra, inchizind sau deschizind circuitul principal, la comanda voitd a unui operator. Cind in instalatia protejaté se produce o suprasarcina, deschiderea sa poate fi provocata in mod automat de releul termic, Pentru situatii in care apar curenti mari de scurtcircuit, se pre’ sigurante fuzibile in serie cu contactorul, acestea pre‘uind sarejna de in- trerupere a curentilor de scurtcircuit a céror valoare depiseste valoarea de rupere a contactorului. 4, INTRERUPTOARE AUTOMATE Intreruptorul automat este un aparat mecanic de conectare capabil Sa inchida, sa suporte pe o duratt specified si si intrerupa curenti in con- aitit anormale (suprasareind, seurteireuit ett Spre deosebire de contactoare, intreruptourele automate sint menti- mute in pozitia anclansaté cu ajutorul unui mecanism de zivorire (broasca mecanic sau electromecanic, asupra ciruia actioneaza releele. Releele care actioneaz la suprasareing, de obicei sint de tipul, termobimetalice, iar relecie de protectie la scurtcireuit — electromagnetice. Cind releele actio- neazéi direct asupra mecanismului de zAvorire, se numese declansatoare. Intreruptoarele automate pot fi anclansate sau deciansate fie manual Prin intermediul unei manete de actionare de pe aparat, fie de la distanta, comanda fiind realizaté prin electromagnet de anclansare, servomotor sav dispozitiv pneumatic. Electromagnetii de anclansare ramin sub tensiune un timp scurt, dez~ voltind © mare fortA pentru a putea tntinde arcurile antagoniste sia arma mocanismul de declansare, deoscbindu-se esential de electromagnetii con- tactoarelor care rémin concctati la tensiune timp indelungat Intreruptorul automat functioneazA in general eu o frecventé de co- nectare redus’. Intreruptorul automat de joasa tensiune trebuie deci si indeplineascd doua functiuni principale in schemele electrice : si asigure continuitatea circuitului, exercitind un control asupra valorii curentilor nominali din exploutare si st intrerupa continuitatea circuitulul i instalati, in punctul unde este montat intreruptorul, a unor curenti care depisese. valorile nor- male (suprasareini, scurtcircuite), Unele intreruptoare au rolul de a in- trerupe continuitatea cireuitu'ui si in cazul scéderii tensiunii sub o anu- mité valoare. Pentru a realiza functiile de mai sus, intreruptorul trebuie si fie com- Pus din urmétoarele parji : cdi de curent, contacte, dispozitiv de stingere w areului electric, mecanism de actionare, relee de diverse tipuri. a. Clasificare Intreruptoarele automate se pot clasifica dup diferite criterii, © Dupa sursa de energie utiliza’ Ja actionarea aparatului se deose- bese : — intreruptoare eu actionare manual, la care operatia de tnchidere te efectuati exclusiv prin intermediul unei energii manuale aplicate direct, Operatia de deschidere poate fi efectuatA tot manual sau prin in- termediul releelor ; 18 ete Oo. ule ee oe— intreruptoare eu actionare electricd, la care energia necesard pen- tru inchidere este dati de un electromagnet sau motor electri — intreruptoare cu acjionare pnewmaticd, la care energia necesara pentru inchidere este dati de un dispozitiv pneumatic. © Dupa timpii totali de deschidere la curent de seurteireuit, se deo- sebese, in ordinea marimii timpilor de deschidere, urmétoarele tipuri: intreruptoare limitatoare, la care timpul total de deschidere nu depaseste 5 ms si care Jimiteazd astfel valoarea de virf a carentilor de seurtcircuit. Cind intreruptoral limitator este echipat cu un declangator special, se numeste ultrarapid si poate fi utilizat si la intreruperea cu- rentului continuu ; — intreruptoare rapide, la care timpul total de deschidere nu depa- seste 10 ms ; — intreruptoare normale, la cate timpul total de deschidere este pind la 100 ms, © Dupi felul curentului ce strabate caile principale de curent, se deosebese = — intreruptoare pentru curent alternativ ; — intreruptoare pentru curent continu ; — intreruptoare pentru curent alternativ si continu. tipul releelor sat declansatoarelor cu care sint echipate, se utilizeaz’ > intreruptoare echipate cu relee declansateare termice pentru de- Clansarea la suprasarcina : — intreruptoare echipate cu relee sau declansatoare electromagnetice pentru declansarea la scurteircuit ; — intreruptoare eckipate cu diferite tipuri de relee si declansatoare- © Dupé modul de fixare in instalatii se deosebesc : — intreruptoare pentru montare fixd ; — intreruptoare in constructie debrosabila, Clasificarea de mai sus mu epuizeaza posibilit&tile de utilizare, echi- pare ete, ale intreruptoarelor automate, existind inca numeroase alte cri~ terii de clasificare (tipul de protectie, mediul de stingere al arcului, posi- bilitdti de instalare ete.). b. Tipuri de intrerupteare aviomate © Intreruptoare automate mici. Intreruptoarele automate mici sint destinate protecjiei conductoarelor din instalatii casnice si industriale (Greuite de lumina, cireuite de comandé, circuite pentru aparate electro- easnice) precum si protectiei aparatajului din aceste instalatii. Ele sint utilizate si pentru protectia instalafiilor care contin motoare de mich pu- tere. Aceste intreruptoare automate asigura protecta circuitelor atit im- Potriva curentilor de suprasarcind, cit si impotiva curentilor de scurt~ circuit. Indiferent de varianta constructiva, intrerutporul se compune din ur- mifoarele elemente : soclu din material izolant termic si electric, meca~ 1sFig. 2.7. Intreruptor monopolar : — contact Hx; 2 — contact mobil ; 4 — declangator termite; 9 — declangaior electromagnetic nisme de zAvorire, contacte fixe si mobile, borne de racord ale condue- toarelor, camere de stingere, releu termic si electromagnetic, capac $i buton sau maneta de acfionare Deoarece intreruptoarele automate mici se executi de obicei in con- Strucfia monopolara, cle se numesc pe scurt intreruptoare monopolare. In figura 2.7 este reprezentata o secfiune printr-un intreruptor mono- polar de constructie plata. Intreruptoarele monopolare cu filet pot fi montate in socluri de sigu- ranje normale, avind un soclu filetat cu filet E 27, Alte construcfii permit ‘montarea aparenti sau ingropati a aparatului. Caracteristicile de declansare ale releelor automate mici depind de felul circuitului pe care trebuie si-] profejeze infreruptorul automat. Intreruptoare automate de putere. Intreruptoarele automate de putere pentru curent alternativ si continuu se folosesc pentru protectia tmotoarelor electrice, a retelelor de distributie sau a transformatoarelor. 20Aceste intreruptoare asigura protectia in cazul aparit prasarcina si de scurtcircuit si in cazul scdderii tensiunii din circuit sub anumite limite. Caracteristicile de protectic depind de tipurile de relee sau declansatoare cu care sint echipate intreruptoarcle automate. Intreruptoarele automate de putere se compun din urmitoarele ele mente principale : cadrul de sustinere, mecanismul de zAvorire, polii, prin- cipali ca contactele principale, bornele de racord ale conductoarelor si cz merele de stingere, polii auxiliari cu contactele auxiliare, dispovitivele de protectic (relee si declansatoare), organul motor si carcasa Polii sint executati intr-o constructie compacta, ca unitati monopo- lare independente ; ciile de curent sint fixate pe un soclu din material izolant avind o mare rezisten{a mecanicd si o higroscopicitate redusi, Contactele fixe si mobile sint realizate fiecare din dou’ elemente de contact diferite, care au urmatoare'e funetiuni : contactele principale as gura trecerea curentuluj electric in timpul functionarii in regim perma— nent a intreruptorului, jar contactele de rupere suporta actiunea arcului electric care se produce la intreruperea circuitului. Contactele principale Se executa din profile de cupru sau aliaje speciale de argint, iar contac tele de rupere — din aliaje rezistente la actiunea arcului electric. Contac tele de rupere se inchid inaintea contactelor principale si se deschid tn urma lor tocmai in scopul de a le proteja de actiunea arcului. Forma, di mensiunile si materialele contactelor difera in functie de intreprinderea Producatoare, tipul si eapacitatea de rupere. Tinindu-se seama de functiile pe care trebuie s& le indeplineascA in instalatiile electrice si de performantele necesare, se deosebese doud con- Structii distincte de intreruptoare de putere : intreruptoare tn execufie deschist si intrerwptoare capsulate. Intreruptoarele fixe se fixeazi pe traverse din otel profilat, cu suru burl. Acesti suporti trebuie si fie rigizi si perfect coplanari, pentru a nu Se produce deformari in intreruptor care sa impiedice buna lui functio- nare. Bornele se executd in doua variante : pentru legituri in fat si pen- tru legaturi in spate. Intreruptoarele debrosabile sint prevazuie cu un sasiu care poate alu- neca pe doud traverse (fig. 2.8). Bornele au o constructie bazatA pe prin- Cipiul prizi-fisa care le permite realizarea cu usurintA a conexiunilor. Fiecare intreruptor de acest tip trebuie sa fie previzut cu un blocaj me- canic care sa impiedice introducerea sau scoaterea lui din montaj in po- ziia anclangat (cu contactele principale inchise) VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1. Cum se reallzeazi protectia unui circuit Ja curenti de defect foarte mari (scurteireuit) ? a, Cu sigurante fuzibile ? d, Cu relee electromagnetice 7 ¢, Cu ambele ? 2. La o suprasarcin’ de 50v/ releul termobimetalic declanseaz’ in mai putin: a. de 2 ore? ». de 2 minute ? ©. de 2 secunde ?‘a. Pentru comanda si protectia instalatiilor electrice se folosese : «a. sigurante gi separatoare sat fntreruptoare cu came? b. sigurante si contactoare cu relee? ¢. sigurante sf Intreruptoare automate ? 4, Intreruptoarele automate asigu: a. continuitatea circuitulul 2 b. continuitatea circuitului si Intreruperea In car de av ¢. intreruperea in oaz de avarie? 5. Ce aparate au frecventé mai mare de conectare? a. Intreruptoarele automate? ». Contacioarele ? 6. Ce aparate asigura protectia tn instalatiile casniee ? a. Sigurantele fuzibile? b, Intreruptoarele automate monopolare ? ¢. Intreruptoarele cu pirghie?capronu 3 EXECUTAREA LUCRARILOR IN INSTALATIILE ELECTRICE INTERIOARE DE JOASA TENSIUNE A. DEFINIREA $i CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE Prin instalafii electrice se inteleg acele instalotit care sint destinate @ folosi energia electricé pentru fortd, ituminat si alte scopuri industriale sau casnice. © Din punctul de vedere al locului unde se execut’, instalatijle elec- trice se impart in — instalafii intertoare, care cuprind conductoarele cu toate clemen- tele accesoril de montaj, intrerupere, protectie ete. ce se monteazA in inte. riorul cladirilor de orice fel ; — instalatit exterioare, Ja care elemente’e instalatiei sint_montate in atara cladirilor. Instalafiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numese instalafié electrice de iluminat, sau pot servi pentru alimentarea difert telor receptoare e'ectrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc. si se numese instalapii electrice de fortd. © Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile elecirice de joasa tensiune, care iunctioneaza Ja tensiunl pin’ la 1000 V, se impart in: = instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamint pind la 250 V; = Instalafii electrice cu tensiunea intre conductor si pamint peste 250 V. Dupa modul in care se execut’, instalatiile electrice se impart in : — instalatii electrice exeoutate aparent, la care conductoarele elec. trice, prizele, intreruptoarele sint montate in’ mod vizibil. Astfel de insta sc in special in halele industeiale prevazute cu geinzi sau latii se folos cu ferme metalice, in subsoluri, poduri, baraci de lemn, pe santiere etc. ‘ nstalatii electrice executate ingropat, la care conductoarele elec trice nu se vad, fiind ingropate in tencuiala zidariei, iar eorpurile pri- zelor, intreruptoarelor, dozelor etc. sint de asemenea introduse in niste locasuri speciale, astfel incit se vad doar capacele, Instalatiile executate ingropat sint mai estetica $i stint folosite In locuinte, sali de spectacole, cldiri publice, birouri, intreprinderi industriale cte. Structura si execufia instalatiflor clectrice depind si de de cladirilor precum si de mediul in care lucreaza. 26B. MATERIALE NECESARE EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE Principalele materiale folosite pentru executarea instalatiilor elec- trice intericare sint ; conductoarele, tuburile protectoare si diverse ac- cesorii. Conductoarele folosite in instalatiile electrice au fost descrise In ca- pitolul precedent. 1, TUBURI PROTECTOARE Tuburile de pr ice din instalatii, contra deterioré veal sau vapori ‘Tuburile se pot monta ingropate in zidarie, sub tencuiald, in plangee, sub rabit sau sub pardoseala, sau se monteaza aparent. In functie de constructie sau de materialul din care sint exeeutate se intilmese : — tuburi izolante user protejate — simbol IP ; — tuburi de protectie — simbol P ; — tuburi izolante de protectie ctange — simbol (IPE) PEL; — tuburi izolante si de protectie flexibile — simbol IPF, IPFR, PFR + — tuburi izolante usor protejate, din PCV, inlocuitor de tip IP — simbol PCV-IP ; — tuburi PCV-rigid, inlocuitor de tub IPE-simbol PCV (IPE) PEL; — tuburi de protectie etange din teava de otel sudata sau trasé (tevi pentru instalatii) ; — tuburi de beton pentru traversari si canalizri clectrice sub- terane. Pentru a fi ferite de coroziune, tuburile de protectie se plumbuiese sau se Feuiese. Ca sa nu se produca deteriorarea izolatici conductoarelor la introducerea in tuburi, interiorul acestora trebuie sf fie neted si fara asperitafi ‘Tuburile izolante usor protejate IP (fig. 3.1) sint fabricate dintr-un tub de carton rezistent la umiditete, avind un invelis confectionat din banda de otel laminata Ja rece. Se pot monta atit aparent cit s1 ingropat Pentru a ise asigura rezistenja la umiditate, tubul de carton se im- pregneaza cu bitum industrial. tie se utilizeard pentru protejarea conductoarelor leet lor produse de lovituri, praf, ume- Secures 4-A fib ce carton inpregrat Fig: 3.1. Tuburi izolante usor protejate IP. 25Fig. 3.2. Tuburi de protectie P. ‘lonate din banda de lor una peste alta. Se © Tuburile de protectie P (fig. 3.2) sint ofel Jaminata si incheiaté prin petrecerez margi monteazd numai aparent pe pereti * Tuburile izolante de protectie, etanse PEL (fig. 3.3) sint confectio- nate dintr-un tub de carton izolant, protejat de un invelis din Ade ofel laminaté, sudata sau teava de ofel. Tuburile PEL sint prevazuie la ambele capele in exterior eu filet special, care serveste la realizarea imbin&rilor intre dou’ tuburi, Aceste tuburi trebuie s4 reziste la o presiune de 2,5 at. © Tubul izolant usor protejat, flexibil, IPF se executé prin i rea in spiral a doud benzi de hirtie impregnata, pesie care se infasoara in spiral o banda de otel plumbui © Tubul izlonat si de protectie flexibili, eu rezistent’ mecanica, IPFR se executd prin infasurarea in spiralé a uncr benzi de hirtie impregnata, Peste care se infasoara In spiralA doua benzi de otel plumbuite din tabli mai groasi, ceea ce fi da o rezistent4 mecanici superioard. ° Tubul de protectie flexibil, cu rezistent& mecanicd PFR, se executa prin infaésurarea in spirala a unor benzi de otel plumbuite pesie care se infasoara o banda de hirtie impregnata si deasupra o alta banda de ofel plumbuita. El poate fi utilizat in medii umede, dar necorosive. © Tubul de protectie etang din feava de otel folosit la instalatii elec- trice este de fapt teava din ofel ce se intrebuinteaza le instalatii sanitare sau de gaze. El se foloseste montat aparent, sub tencuial& sau ingropat in pardoseala pentru protectia conductoarelor electrice, in locul tuburilor IPE, cind sint necesare tuburi de protectie cu diameirul mai mare de 36 mm. © Tevile pentru instalatii electrice se utilizeaza, in special, in medii umede necorosive, in medii cu pericol de incendiu, sau de explozie, pre- zentind si o mare rezistent& mecanici. © Tuburile cu manta din policloruri de vinil (PCV) giisesc o apli- care din ce in ce mai larga in executarea instalatiilor electrice interioare pind la 500 V. Flacdra atacd tubul PCY si fl carbonizeaza, faré insi a propaga focul. Temperaturile scézute fac ca tubul s& devina rigid, iar temperaturile prea ridicate produe inmuierea tubu De aceea, tuburile PCV nu se monteazi pe pereti din lemn, paianté saul alte materiale combustibile. Etansarea imbinarilor se realizeazd prin lipize cu un adeziv special : solutie de policlorura de vinil dizolvata in acetond. | Fig. 2.8. Toburi de protec- tie etanse PEL. 262, ACCESORII PENTRU CONDUCTOARE © Conductoarele izolate sau neizolate sé monteaz’ aparent pe izola- doare-rola din portelan, de doua tipuri, R si RC (clopot). ® Papueii de cablu sint piese de legiitura care se fixeazti la capatul unut conductor prin stringere sau prin lipire, pentru a putea executa legi- turi la o bornd, la un bolf sau la un surub de contact. Papucii stantati pentru conductoare din cupru multifilar se executa din cupru, prin stantare si apoi se cositoresc. Pe ureche se graveazi doua numere, de exemplu 70/10, reprezentind : sectiunea conductorului (pri- mul numér) si diametrul bornei sau boltului pe care se poate monta (al doilea numar) Fixarea conductorului in papuc se face prin cositorire. Papucii pentru conductoare de aluminiu multifilare se executé din aluminiu si se utilizeazi pentru conductoare de aluminiu cu sectiuni de Ja 25 pina la 500 mm?. Pe urechea papucului se marcheara sectiunea con- ductorului pentru care se poate folosi Fixarea conductorului se face cu ajutorul bridelor care se string cu suruburi din otel zincat, prevazute cu rondele elastice din otel. Papucii presati sau turnafi pentru conductoare din cupru ouultifilar se utilizeazA atunci cind cablul este supus la solicitari mecanice mari. Ei se executa din bronz, prin presare la cald sau prin turnare, si se prote- jeaza prin cositorire. Fixarea conductorului se face prin cositorire. Papucij sint marcati pe ureche cu o cifré care araté sectiunea conduc- forului la care poate fi utiliaat, iar pe cap cu douA cifre, care arata diame- trol gaurii in care se introduce conducterul, si diametrul gdurii pentru ‘borna de legaturd. 3. ACCESORII PENTRTU TUBURILE DE PROTECTIE Legiturile dintre tuburile de protectie se executé cu accesorii spe- ciale cum sint: scoabele de fixare, diblurile, dozele, mangoanele (mufele de legatura), coturile si curbele. © Scoabele (fig. 3.4, a, 5, ¢, d) sint piese metalice, fabricate din banda de otel laminata la rece si sint utilizate la fixarea tuburilor in cazul insta- Fig. 34. Seoabe.lor aparente. Pentru a fi protejate contra coroziunii, aceste scoabe sint lacuite sau plumbuite. Pentru fixarea mai multor tuburi sub tavan sau pe ziduri se folo: console © Diblurile. Diblurile de ofel av o gaurd cu filet interior, in care se insurubeaza un surub de 10 mm lungime, pentru fixarea scoabelor, sau de 25 mm lungime, pentru fixarea rolclor de portelan. Diblurile de lemn se fabricd din lemn useat de brad sau de tei, Diblul de lemn trebuie sa aiba forma trapezoidal, pentru ca sa nu iasa din zid. © Dozele sint cutii rotunde sau patrate, confectionate din tabla de otel phumbuitaé sau turnate, avind la periferie un numéar variabil de gauri, Aceste gauri servesc pentru introducerea capetelor tuburilor care se im bind, Piecare doza este prevazuta eu cite un capac de inchidere, Dozele se utilizeaza la locurile de ramificatie a conductei sau ca lo- cas pentru aparate de manevra (intreruptoare, comutatoare etc.) si de ali- mentare (prize). Dozele pentru aparate AIP se fabrick intr-un singur tip si se intre- buinteazi in instalatiile ingropate executate cu tuburi IP. Ele au o sin- gura gaurd prin care se introduce tubul. Dozele de ramificatie difera dupa tipul tubului la care urmeazii s4 fie folosite Dozele pentru tuburi de protectie sint executate turnate sau din tabli de ofel presata ; ele sint prevazute cu capace fixate cu suruburi. Dozele au géuri laterale say in fund ; gaurile sint prelungite cu mansoane, in care se preseazi tuburile P sau sint filetate pentru fixarea tuburilor PEL. © Mansoaneie de legituri leagé tuburile intre ele si sint confectio- nate din acelasi material ca si tubul. © Coturile servesc pentru montarea tuburilor la colturile camerelor pentru coborirea tuburilor din instalatii spre aparate etc. Ele schimbi directia tubului cu 90°. © Tot pentru schimbarea directiei tubului de protectie cu 90° se uti- lizeaza gi curbele, Coturile si curbele se executd fie din teava tras’, fie din teava for- mata prin sudura pe generatoare. Protejarea contra’ coroziunii se face prin lacuire, atit la interior cit si la exterior. Pentru a se feri izolatia conductoarelor de marginea tAjoas’ a man- talei de tabla, cind se efectueaza tragerea lor prin tub se utilizeaza inele (tile) de portelan si pipe de portelan. C. EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE 1, GENERALITATI Orice instalatie electricd se executé dup un proiect de executie in- tocmit de proiectantii de specialitate. Acest project este insotit de planuri (desene) de executie si de schemele instalofiilor electrice in care sint re- prezentate — prin semne conventionale.— toate elemeniele componente ale instalatiei proiectate $i lacul lor de amplasare. In planurile de constructie ale cldirii, etajului sau apartamentului in care urmeaz4 sd se execute instalatia electrich pentru iluminat sau 28pentru forta se indica : locurile unde vor fi montate corpurile de iluminat, jntreruptoarele, prizele, dozele, motoarele e'ectrice, tablourile de distri- Dutie si traseul pe care il vor urma conductoarele care compun circuitele respective (fig. 3.5). Tot in planuri se indica si traseul coloanelor de ali- mentare cu energie electrica a tablourilor de distributie, schema instala- tici electrice, precum si diferite detalii de montaj ale instalatici. Instalatiile electrice de iluminat sint alimentate de la tablouri de dis tributie separate de cele care alimenteaza instalatiile electrice de fore. Corpurile de iluminat, aparatele electrocasnice ete. functioneaza cu cu- rent alternativ monofazat. Circuitul de curent monofazat este compus dintr-an conductor la un anumit potential (faza) si un conductor la poten~ ial zero (nulul), Dac& s-ar monta toate lampile si prizele existente intr-o clidize pe un singur circait monofazat, acesta ar trebui si aiba o sectiune prea mare. In phis, daca s-ar defecta faza de alimentare cu tensiune, in- CAMERA DE Zi 2BALV +4-6FY TOY) 2¢2, Sat 12Y UB/ te lees Ui tama Boxe h | vz 4 a \ 4 <2,50E¥ a TY 25/24,8 Fig. 35, Planul unei instalatii electrice. 29treaga cladire ar ramine in intuneric. De aceea, acolo unde numérul consu- matorilor de energie electric& este mare, sau in cazul instalatiilor de fortd, alimentarea tabloului general de distibutie se execut in sistemul cu patra conductoare (trei conductoare de faz si un conductor neutru), jar cir cuitele care alimenteazA lampile din incaperi, sili etc, se leagh la efte 9 faza si un nul al tabloului de distributie, astfel incit sA se realizexe o incdreare cit mai uniformé a acestor trei faze. Succesiinea tuturor operatiilor necesare pentru executarea wnel ine stalatit electrice formeazii procesul tehnologic de execufie al instalatie’ respective. Principalele operafii care trebwie exectuate sint : — _trasarea pe tavanul si pe peretii incperilor a instalatiei electrice indicate prin planul de execufie, sdparea santurilor in pereti, a locasu- tilor pentru doze, dibluri, prize, intreruptoare etc. si fixarea acestora in montaj aparent sau ingropat ; — tragerea conductoarelor in tuburile de protectie, executarea le- gaturilor intre conductoare $i izolarea lor ; — montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electric si a tablourilor de distributie ; — verificarea instalatiei Procesul tehnologic difera de la o lucrare la alta si uneori de Ja un Sentier Ja altul, im functie de materialele si utilajele folosite, de specifi- cul cladirilor in care se executa ete. @ TRANSPUNEREA SCHEME! ELECTRICE DUPA PROIECT Aceasta este o operatie importanta, care consti in identificarea tanspunerea cu precizie pe teren, a confinutului planurilor, Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteazi : corpurile de luminat, in- trerutpoarele, prizele, dozele, masinile electrice ele, precum $i tablou- rile de distributie, tuburile de protectie, ca si locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee. Trasarea cireuitelor se efectueazA cu ajutorul sforii de trasat, iane- grite de negru de fum. Doi hueriitori intind bine sfoara, trégind de cape- tele ei. Ciupind sfoara, ea se loveste de peretele (sau tavanul) pe care fost intinsa si las’ o dungi neagra, marcind astfel traseul circuitulul, La instalatiile ingropate, cireuitele se traseazi pe constructia neten- cui Trasarea se face cu creté sau cu carbune, folosindu-se semnele con- ventionale pentru aparatele respective: Orientarea orizontala a sforii inainte de trasare se verifici cu nivela cu buld de aer, cu metrul sau cu compasul de Jemn, masurindu-se distanta de la tavan pina la sfoara de trasaj. De obicei, aceast& distant este de circa 30—50 em de la tavan. Directia verticala a traseelor se verificd in prealabil cu firul de plumb sau cu nivela cu bul de aer 803, SAPAREA SANTURILOR $I EXECUTAREA STRAPUNGERILOR SAparea santurilor in pereti, pentru introducerea tuburilor de protec jie, precum si siparea locegurilor pentru dibluri, doze, intreruptoare si prize se executA cu dalta lata, dalta ou virf si.cu ciccanul, eu elocane pneu- Thatice sau magini electrice de gaurit si frezat santuri. Drumul cir- cuitelor pe pereti se Va stabili, pe cit posibil, de-a lungul rosturilor cA ramizilor zidiriei Santurlle nu trebuie fdcute prea adinci, doarece se slabeste rezis- tents zidurilor, dar nici prea putin adinci, pentru cé in acest caz exista perieolul turtinii tuburilor de protectie cu ecazia tencuirHl zidulai. Di- mensiunile samturilor vor fi corespunzatoare numdrului si dimensiunilor tuburilor care se vor monta In tavane mu se daltuiese santuri. Tubul de protectie peste plansew (deasupra tavanului), de wide intya apoi in inefipere, prix tr-o gaurd ficuta in miflocul suprafetel tavenulul, pentru lecul de lamps si altele lingai perete, pentru derivatiile la doze. Gaurile pentru dozele montete ingropat se executii cu o adincime corespunzatoare, in asa fe] incit marginea dozei gata montate s@ tind seama ca stratul de tencuiald are de obicei grosimea de 1—1,5 cm. In cazul in care dozele se instaleazi aparent, trebuie sapate in perete locagurile pentru diblurile de lemn. ‘Strapungerea plangeelor din beton monolit se execut& numai de jos in sus pe 2/3 din grosimea planseukti gi apoi se completeazi de sus in Jos, aceasta pentru a nu slabi rezistenja plageulul. La plangeele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de mon- tarea clementolor pe plansee Ja locul lor. Grinzile prefabricate nu se stré- pung. 4, MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE © Lucrdri pregititoare. Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sint precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul cérora se confectioneaz’ unele piese care asigurad innddirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de t8iere si indoire ete. Tuburile IP se innadesc intre ele cu mangoane (maufe) din tabla plum- buita. ‘Desi Hecare tip IP se livreaz cu cite un manson de legatura, in cele maj multe cazuri aceste mansoane na sint suficiente. Va fi deci necesar ca electricianul si-si confectioneze pe gantier numérul de mangoane de care are nevoie. Trebuie sd sé dea o atentie deosebitd asezarii cap la cap a tuburilor care se innadesc, in aga fel incit distanta dintre capetele tuburilor si fie cit mai micd Imbinarea (innadirea) tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare : curbe (90°), semicurbe (45°) si mangoane, Aceste plese au- Siliare sint previizute la ambele capete cu portiuni langite (mufe), ast- fol ineit sA fe posibilé imbinarea cu tubul de acelasi diametru (fig. 3.6). Se pot insd executa si direct pe santier mansoane de Jegaturé din PCY, folosindu-se in acest scop prelucrarea prin deformare la cald a tu- buluj PCV-IP. Se procedeazd astfel: se taie o bucati de tub de lungime, 31zitoare unui manson prefabricat. Se incdlzese pe rind capetele mansonului pind la o temperaturg de 130—140°C gi se mufeaza cu ajutorul unui dorn calibrat Fig. 36. Imbinarea cu muta Inecaizirea capetelor tubului se face in @ tuburilor PCV-IP_ baie de nisip, de ulei, cu lampi cu benzina etc. Se va urmiri ca incdlzirea si fie uniformé la suprafata si in adincime, jar deformarea (mufarea) si racirea sa se facd ott mai repede. Téierea, indoirea si filetarea tuburilor de protectie. Inainte de a fi ‘alate, tuburile de protectie se masoard, potrivit traseului stabilit prin Profectul de executie, Se fine scama de curbéle ce urmeazi a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferdstréul pentru taiat me~ tale sau clestele cu role, © Montarea si fixarea tuburilor de protectie. Tuburile de protec- He IP montate aparent se fiweazt cu ajutorul unor brafiri sau gcoabe, care sint prinse la rindul lor in dibluri Brafarile se vor monta la 10 em distant do fiecare capat al tubulul, cotului sau dozei de pe traseu. Cind sint montate ingropat, tuburile IP se fixeazd in sanjuri prin sgraje. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sirma de ofel Ge circa 1 mm grosime, legata de capitul unui cui. Culul se bate in fundul sanjului daltuit, in dreptul unui rost dintre dowd cdrdmizi. Dupa cc se introduce tubul in sant, capetele sirmei se impletesc, asa cum se aratd in figura 3.7 cat TEE corespu: ras iP ip Abie: D028 IP epee tn ses iH aces Fig. 3.7. Fixarea tuburilor ee | r IP in ganjucile de zidarie. Doze gnatote Detalial A-a*La instalatiile sub tencuiala, in cazul cind se sueced mai mult decit trei curbe, se interca- Jeaza doze intermediare. Pe traseele in linic dreapta, mai mari decit 10 m, trebuie interca- late doze de trecere. Montarea tuburilor P comporta operatii aseminitoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburiior IP. Daca tuburile P trebuie montate pe grinz ferme ete. sau dacd se monteaz mai multe tu- buri pe acelasi trascu, se folosese diferite scoabe fivate direct pe dibluri in 2id sau pe console. " aga cum se arata in figura 3.8. : In montajul ingropat, tuburile PEL se fi- ~ AS 4 eazdi in mod aseminator tuburilor IP montate | ingropat, iar montajul aparent este asemindtor ————} celui folosit in cazul tuburilor P: Instalatiile electrice in tevi de ofel se exre- Vig. 38. Montarea tuburi- cuté in mod asemidnéitor instalatiilor in tuburi tor pe console PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala. 5 console 12 =, mortar ge fevile de ofel se pot monta pe console $i in 3 yocub cu piulite, canale vizitabile din beton, executate i seala. In aceste canale tevile se as: canalului © Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente pre- fabricate. In constructiile cu pereti si plansee prefabricate, mai ales in céle pentru locuinte executate din panouri mari, montarea tuburilor IP sau PCV se face uncori chiar in interioral masei de beton a panoului. Ewecuturea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare tn panourile de beton a dozelor si tuburilor de protectie din PCV prezinté avantajul ci o parte din manopera executata pe santier este transferata in fabricd si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se as urd o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o erestere a produetivitatii. Turnarea betonului se face in fapare agezate atit in pozi- tie orizontala cit si verticala. Racordarea tuburilor din pereti ew cele din plansee este 0 operatie care se executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie. Dupe montared panourilor, inainte de monolitizare este necesard exe- cutarea lucrrilor de racordare a instalafiel intre pere}i si planyee. Aceasta operatie se face cu ajutorul tubului flexibil din PCV care permite execu- tarea curbelor. Dupa montare trebuie avut in vedere introducerea unei sirme din otel cu ajutorul careia sf se tragé conductoarele. In acest fel se face o verificare a tuburilor, montate in panouri, care se mai intimpla s& ving din fabrica infundate cu lapte de ciment. Dupa operafia de racordare a intregii instalafii urmeazti tragerea con- ductoarelor st executarea legiturilor care se face ca la instalagifle sub tencuiala. Conductoarele pot fi introduse in tuburi chiar la fabrica de prefabri- cate, transportindu-se astfel pe santier cu instalatia in tub gata exccutata, urmind ca dupA montarea panourilor prefabricate si se facd legiturile in in pardo- A la circa 10 em dea upra fundului 1 — Tehnologia Iuerirlior cleetrotebnice cl. a Xow — ed. 227 83doze si legaturile intre conductoarele de pe pereti pective. Se foloseste si sistemul cu slituri si canale, Wsate la turnare in pa- nowtile prejabricate, in care se introduc la montaj conductoarele electric diferiti ai camerei res- 5, MONTAREA CONDUCTOARELOR ® Montarea aparenti a conductoarelor. Conductoarele electrice ca compun cireuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga durati (n- stalajii permanente) trebuie protejate prin tuburi protectoare. Cind insta- lafiile electrice att un caracier de scurtt duratit (nepermanent), find des- tinate diferitelor constructii de pe santiere, ilumindrii incdperilor in timpu! tencuirii sau zugravirii lor etc., conductoarele se monteazd aparent (Lari si mai fie trase in tuburi protectoare}, firindu-se direct pe pereti sau pe tavan, eu ajutorul rolelor. Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sint cele cu izolatie de cauciue precum si conductoarele izolate rezistente la intem peri. Conductoarele de cupri montate pe role trebuie s& abi sectiuriea de minimum 1 m®, iar cele de aluminiu de minimum 4 mm? Procedeul cel mai simplu de fixare a rolelor este acela al fixarii lor pe dibluri de lemn. Fixarea conductoarelor pe role se face prin legare cu sirma de o¢el zincat. in locul unde se face aceastA operatic este bine sd se infasoare intl conductoaro’e cu banda izolanti si apoi si se execute legarea cu srma de oje!. Innddirea conductoarelor precum si executarca ramificatiflor realizea{ prin risucirea capetelor con- ductoarelor respective. Conductoarele care coboar motoare electrice, intreraptoare, tatoare, prize ete. se introduc in tu buri de protectie, mncepind de la o inal- time cle circa 2,5 m deasupra podelei (fig. 3.9) Trecerea condus rete, prin planseele dintre ctaje et face introdueindu-se conductoarele tuburi de protectie © Tragerea conductoareior in tu- buri de protectie si executarea legatu- tilor intre conductoare. Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce : tenchiala. in care sint ingropate tubu- carelor prin. pe- rile s-a useat. Conductoarele aceluiasi circuit tri- 7 TTT 7 fazat, inclusiv conductorul neutru, se Fig. 29. Pratejarea conductoarator introduc in acelasi tub. In_ instalatiile Ja locurie de coborire = pentru curent continut s¢ poate intro- Jomutt?, oF Protec; 2 = inet 8° dace cite un conductor in tub separat. 34Tragerea conductoarclor de cupru. Inainte de introducerea conducto- vului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de jzolatia interioara a tubului sau de asperitatile oxistente in interiorul tu- bului Se introduce apoi conductorul printr-un capat (de exemplu printr-o doza) si se impinge cu atentie in tul) pind cind conductorul apare ia ce- Jalalt capat al tubu“ui (doza urmatoare). Dacd intr-un tub se introduc mai multe conductoare, procedeul este urmatorul ; se dezizoleazA capotele conductoarelor, pe o lungime de 4—5 om, se leagé impreund (se rasueese) si se prind de ochial unc pan- glici de ofel foarte ceasti panglic’ de ofel are lungimea de 10-15 m si latimea de 3—5 mm si este previzut& la un eapat cu un ochi de care se prind con- ductoarele, jar Ia celdlalt cu bilé de otel. Panglica de otel se introduce pe tub cu capatul prevazut cu bila si se impinge in tub pind cind iese in doza prin celdlalt capat al sau. In lipsa panglicii de ofel se poate folosi o sirma de ofel zincat (@ 11,5 mm), impletita la un capt pentru a forma un ochi, de care se jeaga conductoarele, Aceast& sirmA se monteazé in fiecare portiune de tub, odata cu instalarea tubului respectiv. Operatia de tragere a con- ductoarelor se executa de catre doi muncitori: unul trage panglica (de care sint legate conductoarele), iar al doilea impinge conductoarele in tub prin doza de Ja celélalt capat, Dacti instalatiiie se executd in tuburi pozote aparent, conductoarele pot fi trase in tuburt odata cu montarea acestora. In acest scop, inainte de 2 fj introduse in tub, conductearole se taic la hingimea necesara. Trebuie precizat ins ci introdueerea conductoarclor odata cu montarea tuburilor aparent este permis& numai in clidiri perfect uscate. Legiturile conductoarelor de cuz (uneori prin s burl, Legiturile prin lipire se exec ru in doze se eaecuti prin lipire 1 ajutoral clem: ‘or speciale, pre uate cu suru- astfel : se dezizoleaz& capetele con- uctoarelor pe o lungime de 2—3 em gi se curatd bine cu briceagul. Se inese apoi capetele curatite si se rasucese on ajutorul elestelui plat. Por yiunea résiucitA se unge cu pasta decapanta si se introduce intr-o lingura in care se gaseste aliajul de lipit in stare topita (cositor+plumb). Deps Hpive, fiecare legitura se izoleazA separat cu bandi de cauciue si apoi cu banda izolatoare. Folosirea ca decapant a apei tari este interzisa Tragerea conductoarelor de aluminiu. Introducerea conductoarelor de aiuminiu in tuburi se executed numai prin impingere, si nu prin tragere. Aceasta din cauzA c& aluminiul este putin rezistent si conductoarele se pot alungi, miegorindu-si astfel sectiumea, sau se pot rupe. Din acelasi motiv trebuie evitate si ochiurile, nodurile sau indoiturile bruste in unghi drept. Seclele care au servit la instalarea conductoarclor de cupru nu mai Pot fi folosite si pentru instalarea conductoarelor de aluminiu. Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si cu- ratite in interior. Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unci sirme de otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sirma sau, la nevoie, nu- mai un somoiog de cilti. < a5Legaturite dintre conductoarele de aluminit se fae cu ajutoril cle- melor de legdturd prevdcute cu saiba areuitt sau cu ajutorul altor dispo- zitive de stringere, care sq asigure o presiune permanentd intre conduc toare sé clemele de legaturd, Imbinarile intre conductoarele de cupru si cele de aluminiu se fac numai in eazuri extreme si anume, prin folosirea clemelor speciate de cupal. © Montarea conductoarelor INTENC. Conductoarele INTENC se monteazi aparent, sau ingropat, {ard a se mai introduce in tuburi de pro- ». Prinderea acestor conductoare pe pereti se face cu ajutorul cuielor cu floare micé, Aceste cule se bat in banda (puntea) de mijloc care uneste cele doud sau trei conductoare ale conductei INTENO. in locul cuielor se pot folosi si copci de ipsos, asezate la o distanyaé de 25—30 em una de alta, Daca tencuiala este executata, conductele pot fi introduse intr-un sant tdiat, in acest scop, in tencuiala, La traversarile peretilor saw plangeelor mai groase de 7 cm, conduc tele INTENC se protejeaza in taburi IP sau PCV-IP. Aparent, conductoarele se monteazi in baraci provizorii, pe supra- fetele tencuite, pe ferme din materiale necombustibile sau pe ferme me- talice, a cdror suprafaja se acopera cu lac. Conduetele INTENC se asaza intr-un singur strat sia o distanté de eel putin 2 cm una de alta, Pentru realizarea curburilor se taie puntea de cauciue sau de material plastic dintre conduetoare. Conductele se imbina si se ramificd in doze in care se lasa 0 rezervi de circa 7 cm (in doze de aparat) si 15 cm la corpurile de iluminat. Conductele INTENC montate peste plansee se protejeazi cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector. Montarea aparenti a eablurilor, In anumite ramuri industriale, unde se intinesc incaperi in care este de obicei umezeali, sau in care se degajeazi vapori gi gaze, care pot ataca izolatia conductoarelor, se folo- sese cabluri cu izolatia de cauciue si cu manta de plumb montate aparent, Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie eu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice, in mod asem&nitor fixirii tuburilor de protectie (fig. 9.10, a, 0). In incaperile permanent umede, unde distanta din- tre cablu gi perete treluie s fie de minimum 1 em, fixarea cablurilor se face prin bratiri speciale, montate in perete, asa cum se arat{ in fi- gura 3.10, ¢. Distantele dintre brafarile de fixare se aleg in functie de grosimea cablului, astfel inctt acestea si nu se curbeze datoritii propriei Ini greu- ath Pentru a se feri mantaua de plumb a cablurilor de deteriorari meca- nice, in cazul montirii lor pe peretii inciperilor, cablurile se introduc in {evi de ofel pind la 0 indltime de 2,5 m de la podea. Innadirea cablurilor, precum si ramificatiile acestora in diferite di- rectii se executa in doze sau in cutii de ramificatie. 36LE YY Z| Fig, 310. Fixarea cablurilor : a — cu scoabe ; D — eu console ¢ — eu brajari. ai 6. INSTALATII ELECTRICE DE FORTA IN HALE INDUSTRIALE Pentru alimentarea maginilor-unelte sau a altor receptoare de fort’, instalafiile electrice de joas tensiune se pot executa subteran in cansle de cabluri sau aerian cu cabluri suspendate, pe poduri de cabluri sau prin bare de alimentare. Montarea cablurilor in canale. Cablurile pot fi montate in canale de zidarie sau de beton special executate, agezindu-se fie libere, pe fun- dul canalului, fie pe suporti metalici fixati pe’ peretii canalului. Lati- 87@. UAL Poduri de cabluri: a — vertices! ; = orvzontal mea si adincimea canalelor trebuie fie minimum 300 mm. Canalele J cu placi (dale) de beton sau de tabla stri: In intveprinderile importante, unde numérul de cabluri pe un anu- mit ‘traseu este mare, acestea se monteaz in tunele pentru cabluri, fixin- du-se:pe console metalice. se acopel @ Montarea cablurilor suspendate pe tendoane. Trasarea instalatiei tabile itia de montare a elementelor de intindere si de sustinere ale cablului, Aceste elemente se vor monta pe elementele de constructie, care au fost prevavute pentru preluarea eforturilor de sustinere ale ca- blurilor elcetriee, Cablul de.otel pentru sustinere.se fixeazd la un cap. Dupa intinde- rea sa, se rigidizeaza si la celdlalt cap. Cablal electric se deruleazé de pe tambur si prin intermediul unej role este dirijat de-a lingul traseului de montaj, Cablul este tras prin intermediul unui troliu. Inelele sau bridele de suspensie care din eauza deplasirii cablulaj sau distantat intre ele, vor fi readuse is distante egale cu ajutorul unei cangi, © Montarea podurilor de cabluri. Pocurile de eabluri (fig. 3.11) sisteme de sustinere a cablurilor formate din elemente metalice longi dinale, denumite longeroane, si elemente de sustinere ale cablurilor trans- 38versale pe traseu. Transversalele pentru sustinerea cablurilor se monteazé cite trei bucati pe metru liniar de pod. Punctele de prindere ale podurilor de cabluri se pot aplica pe ferme, pe pereti, pe grinzi si placi de beton etc. Pentru distante mai mari de 5 000—6 000 mm intre reazeme se folosese tiranti pentru prinderea mij- Jocului profilului. Cablurile de comanda si control se monteazi pe paliere diferite de cele ale cablurilor de energie, care si ele, la rindul lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni diferite. Intre etajele podului de cabluri se monteazi plici de separatie din azbociment, bazalt, beton etc, in urmatoarele situat! — Intre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ; — intre rasicle de cabluri de energie si cele cu cabluri de comand’ i control ; — intre rastele de cabluri cu diferite destinatii ; ~— intre rastele de cabluri avind invelisuri extericare diferite. Pentru pozarea cablurilor tamburele se instaleaza pe cricuri intr-un Joe usor accesibil din apropierea traseului. Cablul este derulat si purtat de muneitori pe umeri sau in miini in lungul traseului. Dupa ce cablul a fost intins, se ridied manual pe patul de cabluri. Dupa pozarea tuturor cablurilor pe pat wrmeazi fixarea acestora. © Executarea instalafiilor de forti cu bare protejate in canale de tabla. Acest sistem de distributie (fig. 3.12) este folosit pentru alimenta- rea cu energie electricd in atcliere, laboratoare, institute de cercetare ete. deoarece prezint& avantaje foarte mari la schimbarea traseelor, la adau-~ garea sau scoaterea unor consumatori, Ja extinderi ete. Canalele au sectiune dreptunghiularé avind imbracdmintea din tabla de ofel. In interiorul lor sint asezate patru bare din aluminiu montate in suporti din lemn de fag fiert in ulei, material plastic sau bachelith. Ra- cordarea consumatorilor in orice punct din traseu se face prin bransarea la sistemul de bare a unor cutii speciale de sigurante, care asigura lega- tura dintre sistemul de bare si consumatori. Cutia eu sigurante pentru derivatii (fig. 3.13) este executata din tabla @e ote] avind patru furci duble de brosare si sigurantele respective. Furcile servesc la fixarea cutiei de sigurante pe sistemul de bare gi la realizarea racordului electric cu acestea a siguranyelur de protectie si respectiv a consumatorului alimentat Cutia de siguranta se rigidizeaz’ de canalul de distributie prin inter- mediul unor suruburi de fixare. Carcasele metalice ale canalelor magistrale si de ale cutiilor de sigurante se leagai clectric la bara de nul. Canalele de cablu se sprijin pe console fixate pe ziduri sau stilpi, pe stilpi independenti de cladire sau pe fermele halclor. stributie si cele 40Montarea segmentelor de canale de bare si a barelor se face tinin- du-se seama de faptul c& traseele au lungimi mari. Asamblarea se face la sol realizindu-se un tronson de o anumita lungime. Scripetii care ser- vese la ridicare trebuie si aiba puncte fixe de reazeme, si nu scape in timpul ridiearii, cave la rindul ei trebuie si decurga in mod uniform, continuu fara opriri sau porniri bruste. Fig. 313, Cutie cu sigurante : 2 — cu sigurante LF; b — cu siguranje MPR.D. MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, * COMANDA SI PROTECTIE a paratele electrice de coneetare si protectie pentru instalatii inte au o consiructie simpla care asigurd 0 manevrare usoard. intre cele maj utilizate aparate de conectare se mentionea: — intreruptoarele, care inchid sau deschid unul sau mai multe cir- cuits electrice sub sarcin’ ; comutatoarele, care servesc la modificarea, in mod succesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor cireuite electrice ; — prizele de curent ex fis, care leaga un receptor de energie elec- (lampa de birou, aparat de radio, fier de ealcat etc.) Aparatele de conectare se monteazA in locurile care au fost ins nate in timpul operatiei de trasare a instalatiei electrice interioare si in re s-au fixat doze (pentru instalatiile executate sub tencuiala) sau cibluri (pentru instalatiile executate aparent). trica m~ j, MONTAREA INTRERUPTOARELOR — Se demonteazi iitii placa sau capacul aparatului, desfacin- du-se in acest scop suruburile. Prin aceasta, clemele de legatura ale in- treruptorului devin aecesibile. — Se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lun- gime de circa 1 om, atit cit este necesar pentru execatarea legaturii la borne, Capetele dezizolate se cura{a bine eu briceagul (in cazul conduc- toarelor de cupru, sau cu o perie de sirma moale in cazul conductoarelor de alominiv). — Se introduc capetele conductoarelor astfel pregitite in locasurile hornelor gi se string bine suruburile de contact, fara a fi ins fortate, de- oarece se poate distrage filetu! surubului, fapt ce duce la obtinerea unui contact mai slab. — Se slabesc suruburile care fin desfacute ghearcle de fixare, se in~ troduce aparatul in doz’ si se string suruburile pind cind ghearele, des- facindu-se, fixeazd intreruptorul de peretele dozei. — Sc’ monteazi placa sau capacul intreruptorului, sureburi. La introducerea in doz a aparatului trebuie ca asezarea conductoa- relor sa fie cit mai liber, iar Ja fixarea aparatu‘ui rama lui sé fie Hipita de suprafata peretelui. Daca tntreruptorul es logia de montare este acecas: suruburilor. Intreruptoarcle se momteazd dupa necesitati, pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de iluminat deodata. Ele se conecteaza la conduc- torul de fazii, nu la eel de nul, pentru ea atunci cind aparatul este des- s, lampa s& nu se mai afle sub tensiune. indu-se prin construit pentru a fi moitat aparent, tehno- jar fixarea se face in dibluri, cu ajutorul 2, MONTAREA COMUTATOARELOR Comutatoarele se folosese cind se urméareste sA se aprind sau toate mpile unej lustre, unul sau mai multe corpuri de 42Montarea aparenta sau ing patti a comutatoarelor, precumt Ficarea conductoarelor circuitului rile clemelor respective, se face tr mod asemandter ca la intrerupeoure. Tn cazul comutatoaretor, sin nevesare insd, pe linga conducto- rul de faci si cel de pul, ined unul sau deud conduetoare supli- mentare de nul, dup tipul co- mutatorului folosit (de exemplu : comutator serie, de scara sau co~ mutator-eruce) In figura 3.14 sint reprezen- tate schemele de conexiuni ale intreruptoarelor si comutatoa- " relor U Astfel, [a comutatorul serie, conductorul de fai se leagi Ja clema 2, iar conductoarele de nul ale limpilor A si B se leaga la clemele 1 si 3. In pozitia In care comutatorul serie stabileste con- tactul intre clemele 1, 2 $i 3 vor arde amindouA lampile. Rotind eomutatorul ca 90° spre drea se stabileste contactul nurmaj intre clemele 3 si 2, astfel incit lampa A se stinge, iar lampa B continua si a S44. Schemeie’ de conexiuni a! reruptoarelor si convulatoarelor pe’ tru instalalii de fluminat. La instalatia cu comutator de scar (comutator de capat), sint posili ea gi deconectarea m1 it din dovd locuri diferits, leg ndu-se ca in figura . In positin 1—4 a comutatorului cy seara i, comutatorul If Hind tia 6—8, se vor Spat amindou i #) In figura se vede cA Hmpile A si B se pot aprinde’ sa ge dela orjeare Gintre cele doud comutatoare, indiferent de ia pe care © au contactele unuia fai de cela Comutatoril-cruce permite conectarea unul cine Jocuri. Intre dowd -cruce sint neserare. comutatoarele prezentate mai sus inedperi cu mediu normal, lipsite de praf si umnez In camerele de baie si in bucdttrit nu se instaleazt intrerupioare. Ac i mninat cin aceste inckperi se face de la intrerur tourele montate in exterior (lingd usa de.inteare). Dacd nu este posib aceastA solutie, atunel se va utiliza aparataj de tip special protejat con tai Intreruptoareie si comutatoarele se monteazd, de regula, la o fn: fime de 1,50 m de la pardosealé.3, MONTAREA PRIZELOR Prizele bipolare folosite pentru alimeniarea receptoarelor mobile (lampi de masa, aparate electrocasnice ete.) se consiruiese fara contact de protectic sau cu contact de protectie. Prizele cu contact de protectie se folosesc in incaperile cu pardoseald neizolata (mozaic, beton etc.) din constructiile civile si industriale, precum i pentru racordarea masinilor de spdlat rufe, a rdcitoarelor electrice ete. Prizele bipolare se monteazti aparent sau ingropate sub tencuiald, in mod aseméniitor intreruptoarelor $i comutatoarelor. La prizele previizute cu. contact de protectie, acestea se leag’ printr-un conductor de cupru F-500, de minimum 2,5 mm? (montat in tub), de cea mai apropialA conduct metalicd pentra apa calda, sau la nulul firidei de bransament (cofvet), Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara me- Ca si in cazul intreruptoarelor, prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot monta in ca- moreie de baie Iingd chiuvetd, numai dack sint alimentate printr-un trans~ formator special de separare cu o putere de cel mult 15 W. Acest transfor- mator are bobinajul secundar separat de cel primar si se monteaz4 in- gropat intr-un loc neaccesibil, avind careasa legata la pamint. In camerele de locuit si in birouri prizele se fixeazd la o indltime de 0,15—0,30 m de la pardoseala. In inc&perile cu pardoseli neizolate (cu mozaic, beton), de exemplu bucatarii, atelicre ete., indljimea de montarea prizelor va fi de 1,20—1,40 m. In crese, gradinite de copii, camere pentru copii ete, prizcle se monteazi la 1,30 m inaltime de la podea. 4. MONTAREA INTRERUPTOARELOR $1 COMUTATOARELOR PACHET $1 A INTRERUPTOARELOR CU PIRGHIE Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forts, se utilizeaza intreruptoare i comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare Atunci cind sint utilizate pentru conectarea sau deconectarea circu- itelor care pleact de la tablourile de distribugie saw pentru actionarea di- Jeritelor utilaje, intreruptoarele pachet se monteazi pe tablourile de dis- tribufie, pe schelete metalice fixate in pardoseala linga utilajele pe eare le deservesc, sau direct pe corpul utilajului respectiv. Dact sint folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat ce tota- lizeazé puteri mari (caz frecvent in intreprinderi’e industriale) s¢ deci intensitati mari de curent, infreruptoarele si comutatoarele pachet se monteaza aparent pe pereti, pe dibliwi de lemn. Fixarea lor se face prin guruburi introduse in urechile de fixare aflate pe talpa (baza) aparatelor. Intreruptoarele si comutatoarele pachet pot fi utilizate numai in in- ciperi uscate, cu atmosfera lipsité de pulberi, sau gaze inflamabile © Intreruptoarele cu pirghie servesc si ele la intreruperea si separa- rea circuitelor de fort si lumina, strabiitute de intensitdti de curent mai mari. Intreruptoarele cu pirghie monopolare sau tripolare se fiteazi pe placa tabloului de distribufie prin suruburi cu piulita. 44Conductoarele cireuitelor comandate se leagi la fiecare fureti prin papuci. Intreruptoarele cu pirghie se monteczil tr pozitia vertical, astfel ineit deschiderea cireuitului sA se faca prin actionarea in jos a minerului. ‘Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecarile cireuitului spre receptoare se ieagii la bornele inferioare. ‘Actionarea so face manual, pris intermediui unui miner din material izolant. 5, MONTAREA INTRERUPTOARELOR $1 PRIZELOR ETANSE In inciiperile cu praf (necombustibil), in cele umede sau in care se de- gajeazd vapori de ap&, in incdperile cu medi: corosiv, se instaleaza intre- Tuptoare, comutatoare si prize etanse\ inchise fn carcase metalice’ pro- tectoare © Intreruptoarele se monteuzi aparent, fixindu-se pe diblurt cu su- ruburi introduse in locagurile anume destinate pe talpa carcase] apara~ tulut Cind instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn, se intro. duce'intre intreruptor si percte o placi din material necombustibil (azbest etc). © Prizele etanse monofazate si trifazate sint utilizate pentru alimen- tarea receptozrelor mobile industriale (masini de gaurit manuale, trans- formatoare de sudura etc.) in locurile unde exist& atmosfer umeda, pericol de atingere a picselor sub tensiune, precum si unde exist pericol de lovire, Prizele sint prevazute cui cite o bornd pentru legarea la priza de pamint. Prizele etanse se monteazit, de regula, in plan vertical si se fireaz’ la locul de montaj prin suruburi introduse in urechile de fixare ale prizel. Conductoarele de alimentare trase in iuburi IPE se introduc prin orificiul de racordare al tubului Ja priza. Capetele conductearelor de ali- mentare, dezizolate, se leagi la borne. Acestea devin accesibile prin des- facerea celor doud suruburi care fixeazi capacul prizei de corpul ei si prin indepartarea capacului. Etangarea dintre carcasd si capac se asigura prin garnituri de etan- sare. E, MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT Corpurile de iluminat sint dispozitive care fixeazt limpile (becurile) eleetrice si permit alimentarea lor cu energie electrict. 1. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMP! CU INCANDESCENTA Corpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tija lor metallica fie prin fixarea directa pe pereti sau de tavan. © La montajul suspendat, corpul de iluminat se agaté ce un cirlig fixat mai dinainte de tavanul inciperii. Acest cirlig, numit cirlig de pla- fon, se prinde de tavan cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal. Cirligul de plafon se fixeazi apoi cu mortar de ciment. 45Trasarea locurilor unde se fixeaz& corpurile de iluminat se face functie de felul in care este construit tavanul (neted sau cu grinzi vizi bile) si de numrul corpurilor de iluminat prevazute sa se instaleze ineaperi Legiturile intre instalatia interioard $i corpul de ituminat se exe- cura fie cu ajutorul clemelor, fie prin risucirea conductoarelor eu clestele plat. Legaturile treirsie bine izolate cu banda izolantd, pentru a nu se Produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de cirligul de plafon sau de corpul de iluminat. Legarea conductoarelor la dulia corpului de iluminat se face tn modul urmitor (fig. 3.15, 4): se desurubeazd inelul de portelan 1 si mantaua duliei 2, ajunginda-se in acest fel ia miezul de portelan 4, pe care sint fixate clemele de legatura 6 si 7. Se leagé apoi conductoarele corespunvé- toare, indoindu-se in forma de ochi capetele dezizolate ale conductoarelor (pozifiile A si B din fig, 3.15, 6), dupa care se string suruburile clemelor 8. Se izoleazé portiunea 5 a conductoarelor, care iese din dulie, se verificd daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se monteaza dulia Conductoarele 3 se trag in interiorul tijei de sustinere a corpului de iluminat. Nici corpurile de Uuminat, nici macar duliile simple, nu tre- buie sa fie atirnate de conductoare, deoarece, acestea se pot deforma sau se pot rupe. In figura 8.15, c se araté modul in care se fixeaza un corp Ge iluminat de cirligul de plafon, precum si legaturile electrice fkcute intre conductoarele corpulut si conductoarele instalatici fixe. La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leagét tot- deauna de flletul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauzé se recomanda a folosi drept fir de nul un conductor care are a cu Joare deosebitd a imbrdcamintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza. Montarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incdperi uscate sau umede cu intermi i, se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuialé. 4In incdperi umede, cu gaze corosive et se folosese corpuri de ilu- sminat impormeabile sau etanse. Ele se racordeaza Ja circuitul de alimen- tare fie direct, fie prin intermediul unei doze de tavan, prevazuta cu un stut filetat la care se ingurubeaza un niplu dublu. De acest niplu se fi- xeavAi corpud de Huminat. 2, MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINESCENTA (FLUORESCENTE, CU DESCARCARI IN GAZE St VAPOR! DE MERCUR) Corpurite de iluminat fluorescente sint livrate asamblate pe o car- casi metalick in forma de cutie sau de jgheab, in care se afla starterul, hobina de soe si clemele pentru racordare la reteaua de alimentare cu starterului are o constructie speciala, iar starterul se fixeaz& pe ea prin doua prelungiri metalice in forma de picioruse. Lampa fluorescenta se fixeazd dou dulii de 1a capetele-corpu- rilor de iluminat, rasueindu-se ugor pina cind contactele mpi au intrat in locagurile duliilor. Corpurile de iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul (montaj individual), fie asezate cap la cap (montaj in banda). ‘Montarea lor la tavanal inctiperit respective se poate face prin sus- pendarea cu tije sau cu lanturi metalice sau prinse direct pe tavan’ Montajul corpurilor de iluminat fara distant fata de tavan se face prin -fivarea cu gurubiri a fundilut careasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. ‘Dupa aceasta se fixeaz4 cu suruburi corpul ampli pe earcasa. Tijele de suspensie se agatd cu un capat de plafon printr-un cirlig montat in placa de beton, Celilalt capat se ingurubeazd in corpul lampil. energie e’ectricd. Dull F. MONTAREA MASINILOR ELECTRICE In privinta montarii masinilor electrice terea masini 2 deosebese trei cazuri, dupa 1, MONTAREA MASINILOR ELECTRICE DE PUTERE MICA Montarea este usoara, datorit’ gabaritului redus, greutétii relativ scizute si usurintel in manipulare. Dupi modul de instalare se pot deo- scbi ; masini instalate normal, pe perete sau pe tavan, orizontal sau ver- tical. Fizarea masinilor se face pe {uncafii de beton in care sint incastrate baloane sau sine metalice. Lagérele cer ca axul sa fie perfect orizontal Inaintea montdrii caplajuluj seu rotii de curea, vopseaua de pe ax tre- buie indepirtata prin stergere cu o cirpi muiatd in petrol Jampant saw acetona. ‘Montarea rofii de curea saa cuplajului se face cu ajutoral unui dis- pozitiy special cu surub. Este interzisd fixarea roti prin lovituri de clocan, Geoarece loviturile pe capatul arborelui se transmit Ja Jagarul motorulul si il pot deteriora. aIn cazul in care motorul electric lucreaz& prin transmisie cu curea este necesar sa se controleze pozitia rotilor motorului electric si a trans~ misiel, pentru a se evita sdrirea curelei in timpul mersului. Verificarea paratelismului arborilor, daca latimea rotilor de curea este aceeasi, poate fi fécuté in modul urmétor ; cap&tul unei sfori se fixeazi in asa fel la roata de curea a transmisiei (fig. 3.16) incit ea s& atingd marginea coroanei roii transmisiei si marginea rotii motorului. Dacd ar- borii sint paraleli, sfoara intinsa trebuie si ating& in acelasi timp patru Puncte A, B, C, D. Daca litimile rotilor de curea sint diferite, determi- nind centru] fiecdrei roti de transmisie prin masurare, se traseazi pe am- bele roti, cu virful unei crete bine ascufite sau cu un ac de trasat, liniile medii. Dupi aceea, sfoara se aplicd pe aceste linii ale celor doua roti de transmisie. 2. MONTAREA MASINILOR ELECTRICE DE PUTERE MULOCIE Aceasta se face aseminitor cu cea a masinilor de micA putere. Par- ticularitatea montajului consta in folosirea instalatiilor de ridicare gi ma- nevrare, Precura $i intr-un control mai riguros, avind in vedere greuta- tea lor mare si puterea pe care o transmit, Masinile de putere mijlocie au Pozitia de functionare orizontal’. Controlul orizontaiitatii trebuie s& fie facut cu mult& atentie. Pen- tru aceasta motorul se fixeaz’ pe dona glisiere, aproximativ in pozitia in care el trebuie s4 functioneze in mod normal. Pe suprafata prelucrata a flecdrei glisiere se agaz, pe rind, nivela, pentru a se verifica pozitia ori- zontal a glisierclor in directia longitudinala. Asezarea corectA se obtine prin baterea unor pene de otel intre suprafejele inferioare ale glisierelor si fundatie. Dupa verificarea_pozitiel ortzontale a glisierelor, in directia Iongi- tudinala se procedeaza la verificatea pozitiei lor orizontale si in directie transversala. Pentru aceasta, pe glisiere se asazi o rigla de otel (dig. 3.17) : Fig, 3.17. Verificares pozitiei glisierelor. 3.16. Verificarea pozi- jiei motorului electric cazul transmisiel cu curea, 48Pig, 3.18, Incovoierea arborilor masinilor cu Fig. 3.19. Verificarea_ cu- transmisii prin cuplaje. plarii motorului electric cu o magind de lucru dupa pozitia semicuplajetor. in cealalt& directie (longitudinala), verificarea se repetd, pe rind, de teva ori, pind cind nivela arata ca motorul se afla in pozitie perfect ori- zontala. Trebuie acordata o mare atenfie la montarea masinilor clectrice prin cuplaje fixe, deoarece se pot produce Vibratii puternice si uzura rapida a lagarelor. Arborele masinii electrice prezinta totdeauna 0 sdgeata in pla- nul vertical, din cauza greutatii rotorului. Daca axele masinilor sint in- stalate perfect orizontal, suprafetele frontale de contact ale semicupla- jelor nu vor fi paralele (fig. 3.18, a), de aceea in timpul functionarii ma- Sinii cuplajele si lagarele vor fi supuse unor solicitari considerabile Arborii trebuie astfel instalati (fig. 3.18,b) incit suprafefele frontale ale celor dowd semicuplaje st fie paralele. Pozifia motorului electric cuplat cu masina de Iueru, cu ajutorul unui cuplaj, poate fi verificatt cu o rigld de ofel si cu un calibru pentru in- terstifii (spion) (fig. 3.19). Pentru aceasta, pe suprafetele exterioare ale ambelor semicuplaje se marcheaza, prin rizuri, pozitia lor reviproca si se determina dimensiunile radiale si axiale a si b, in cazul in care buloanele de imbinare sint scoase. Misurdtorile se efectueaza in dou& puncte dupii rticala siin dowd puncte dupa orizontala ; dup aceasta, cei doi arbori (impreund) sint rotiti cu 180°, iar cele opt masuratori se repetd. Daca se- micuplajele au fost corect calate si strunjite si dac& toate dimensiunile « si b au ramas aceleasi, aceasta dovedeste si ci centrarea lor este corelata. Metoda de centrare a arborilor dupa semicuplaje, cu ajutorul unei rigle, este foarte simplé, insi nu di tot- KF) dcauna rezuliate precise. De aceea, in ow) cazurile importante, se recomanda folo- sirea metodei de centrare cu douti ace de trasat. Fiecare ac se fixeazi la capa- | tul arborelui ling& semicuplaj sau chiar pe semicuplaj In figura 3.20 este reprezentat unul ay dintre modurile de montare a acelor de trasat, Precizia centrarii depinde de lungimea acelor de trasat. Cu ajutorul acelor se masoara simultan atit jocurile radiale a, cit si cele axiale b, in orice Fig. 3.20. Verificarea cup pozitie initialé reciproc’ a acelor de ajutorul acelor de trasat. 4 —Tehnologia tuerirllor electeotenice cl. a Xa — ed. 827 49Se efectueazé patru masuréri ale jocurilor axiale si tot atitea ma ri ale jocurilor radiale. Toate masuririle se efectueas4 cu rotirea si Htan@ a ambilor arbori cu 00°, adied masurdrile se fac dup% diametrele al si orizontal, entry ca jocul axial al rotorului si nu influenteze valoarea ra si b, in cazul rotirii rotorul arbori imen= este necesar ca in partile fron ‘or sau capetele opuse cuplajulué si se puna opritoare spe- Neuniformitaten jocurllor radiate indie lipsa de axialitate a celor doi arbor’, ier neuniformitatea jocurilor axiale indica faptul co suprafejele frontale ale semicuplajelor nu sint paralele intre ele, existind deci o de- nivelcre a axei arborilor Se considera éi verificarea pozitiei arborilor este terminatd atunci cind Ja verificarea jocurilor cu ajutorel acelor de trasat se obtine intre ri sul a 0,02—0,05 mm (valoarca mai micd se re- Jocuri o diferenta de ord fera la masinile de turatie mare) vindu-se in vedere dilatarea arborilor datoriifi Mmedlzirii masinilor in timpul functionarii, intre capetele lor se las& o distanté de 35 mm. 3. MONTAREA MASINILOR MARI Sceasta montare este cea mai dificila, decarecé manipularea, trans- ‘ul si montarea se fac foarte greu, datorité greutatii sii gabaritulul mare ; cle aceea cle se Jivreazi de fabricile constructoare demontate. Aceste masini au lagarele separate si fixate pe placa de fundatie, iar a este demontabila, Placile de fundatic se execut& turnate din fonta, ofe! sau suciate din profile si plathande. IM&cile de fundatie sudate sint cele mai folosite, flind executate in Sonera! cu profite L sau U, solidarizate intre ele prin platbande in care se fixeazé buloane’e télpilor carcasei statorului, lagarelor etc. Usinele produc&toare dau, de ohicei, odaté cu livrarea m unile necesare pentru monta). 4. CONECTAREA LA RETEA $I VERIFICAREA FUNCTIONARIL instalarea motoarelor clectrice si verificarea functionarii di de vedere mecanic, se poate trece la executarea legiturilor elec- Mai intii trebuie vorificat dec& tipul de conexine (stea sau triunghi) corespunde tensiunli de alimentare. Legaturile la borne se fac cu papuct far la motoarele mich direct cu conductorul. Se efectueaza inti legdturi provirorii, pentru a se vedea daca sensul de rotatie este corespunziitor. Inainte de aplicarea tensinnti de lucru trebuie sd se examineze inte- vlorul masini pentru a constata dacti nu confine obiecte striine si si se verifice starea lagdrelor si existenja uleiulut tn acestea. Prima conectare a motorului electrie se efectueazA cut un soc care du reani 1—2 s, Cu aceasta ocazie se verificd : sensul de rotatie, starea pir in miscaro, valoarea curentului de pornire si siguranta actionarii in- itor de deconectare, actiunea protectiei si a altor elemente ale sche- mei de comanda. Este indicat ca pornirea prin soe a motorului si se efectueze de 2-3 mrarindu-se treptat durata conectarii.Stabilindu-se astfel. siguranta instalatiiior de pornire si confirmin- du-se starea bund a partii mecanice, se poate cfectua conecterea motorului pe o duraté mai indelungaté. Motoral se aecelercazi pin atinge vitexa stabilizata, apoi se deconecteaza. in cazul unor rezultate satisektoare, obtinute la pornirile de proba, motorul se conecteazi timp de 20—25 de min. Se verificd incdlzirea legi— refor $i a fieruluj. In acest timp, chiar la maginile mici, piesele nu reu- sese SA se incdlzeasca pind la temperatura stabilizata, ins dupa caracterul cresterii acestcia se poate aprecia daca existé o parte a masinil in care se degajeaza un surplus de caldura. Dupa conectarea de proba se efectueazd conectaren de durat torulué eu mecanismul, Rodajul efectuat in decurs de 8 ore sat mai are drept scop slefuirea articulatiilor mobile ale mecanismelor, ver! rea echipamentulul Motoarele care nu admit un regim permanent de funetionare se re- pe baza unui grafic aledtuit in condifiile exploatarii & a mo- wit ica~ a G. MASURI SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII i clectricien? tre- , pentru 2 evita In timpul execut&rii instalatiilor electrice, muncitor buie si respecte anumite reguli de protectie a munc diferite accidente cu urmari grave. Astfel : © La executarea giurilor in ziduri (cAramidé sau beton) se foloses ochelari de protectie, pentru a feri ochii de praf, agchii de caramida @ In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentri: & cutarea lucrarilor sale, cl trebuie si aib& grijd si prevadi la capetele de jos ale sedirilor rezemat uri ascutite sau talpi de cauciuc, pears & impiedica eventuala lor alunccare. Treptele scdrilor de lemn trebuie si fie totdeauna incastrate in cadru si nu batute in cuie. Searile reze trebuie si fie asezate sub un unghi de 60° fafa de orizontalt, Nu este pormis sa se aseze sciivile pe suporturi instabile, © Cind se lucreaza pe scari rezemate la o tnliltime mai mare de 4m, trebuie folositd si centura de protectie, care se Jeagi de stilpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul in care sc fulosese scfrile duble, este bine ca ele si ule cu un lant sau cui un alt dispozitiv, care sd impiedice desfacerca se&rii in timpol Jucrului © Instalatorii electricieni vor avea grija sé nu aseze niciodatit se in apropierea locurilor sau instalatiilor care se guises sub tensitine si care nu-sint protejate impotriva atingerilor accidentale. De asemenea, sca- rile nu se agazé Lingt masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in funefiune ® Polosirea uneltelor electrice portabile, ca: masini electrice de dal- tuit 6 frezat ziduri, de gaurit etc. alimentate-la o tensiune de 220 V, este permisa numai in loewri uscate si mumai cu condifia de a se lega la pe mint (sau la firul de nul) parfile metalice ale acestor utélaje. © In inciiperile umede se folosesc unelte electrice care functioneasi ta tensiuinea de 36, 24 sau chiar 12 V (tensiuni nepericuloase). tn timpal manipulrii sculeler electrice nu este permist apucarea uneltelor de par tea lor activi sau de conductourele de legiturd eu sursa de alimentare. eoarece sa pot produce aceidente prin electrocutare. ile 5T® Instalatorul electrician care iwereazt cu unelte electrice de gaurit sau de spat sunguri in zid, precum si cu daft pneumatice, nu va sta pe © scard rezemati sau pe o scaré dubla, deoarece exist pericolil de a se rasturna, De aceea, in cazurile in care urmeaza si Iucreve la iniltimi mai mari, electricianul care minuiesto unealta electric sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil. VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1. Instalajlile electrice de iluminat sint alimentate de la tablourile de disteibutie sepsrat de cele care alimenteazi instalatiile de fortd. Consumatorii casnici se monteazi in acest caz ®, pe un singur circuit monofazat? b. tifezat ? ¢, in funetie de puterea si numarst consumatorilor 7 Care dintre urmAtoarele tipuri de tuburl de protectie se monteazd ingropate in tencuiala @ IP, PEL? bP? ©. tevile de ojet? 3, Cum se executdi introducerea conductoarelor de aluminiu in tubusi ? a, Prin tragere ? b, Prin impingere ? Dar a celor din cupru? 4. Legaturile conductoarelor de cupra In doze se executd : in lipire 2 sudare ? bp ¢. cu cleme speciale ? Dar ale conductoarelor din aluminin ? 5. Cum se executa instalaliile electrice de forta de joasd tensiupe in haiele industriale ? 9, Subterarr In canale de cabluri ? . Aerian pe poduri de cabjuri? c. Aparent ? 6, Ip bai st bucatarii inireruptoarele de lumind se monteard @. In interior ling’ usa? b. in exterior ling’ us? ¢. in interior, la inaltimi de 1,5 m? 7 La montarea corpuritor de iluminat conductor) de nul se leag’ a. la filetul duties 7 b. Ia contactui de fund al dulie!? 8. Tehnologia de montare a maginilor electriee depinde : a. do puterea maginii ? >. de valoarea tensiunii si curentului ? ¢. de folut cuptajniuiCAPITOLUL 4 LINI] AERIENE DE JOASA TENSIUNE A. GENERALITATI Energia electricd produsa in centralele elecirice (termocentrale, bi- drocentrale etc.) trebuie si fie furnizali diferitilor consumeteri (ns! latitle clectrice din locuinte, cladiri publice, intreprinderi indus ale etc), care se afld la distante apreciabile de centralele electrice. Legitura electricd intre sursa proditcitoare de energie electrica si consumatori se face prin conducte electrice, care formeazé — in ansam- blul lor — adevdrate refele si de aceea sint numite retele electrice. © Dupi voloarea tensiunii de Iucru, retelele electrice se impart in: — refele electrice de tnalté tensiune, la care tensiunea de lucru de- piseste 1000 V; — refele electrice de joast tensiune, la care tensiunea de lucru este mai mica de 1000 V, in general 500, 380 sau 220 V. © Dupi felul curentului se deosebesc : — refele de curent continu, utilizate in special pentru alimen- tarea tramvaielor sia troleibuzelor ; — refele de curent alternativ (monofazat sau trifazat). Refelele electrice aeriene de joasi tensiune servese la distribuirea energiei electrice spre bransamentele (cacordurile) care deservesc insta- latiile electrice interioare ale diferitelor constructit civile si industriale, precum si la iluminatul public, la iluminatal curtilor intreprinderilor in- dustriale ete. B, ELEMENTE COMPONENTE S$! MATERIALE UTILIZATE O retea electric’ acriand de joast tensiune cuprinde urméitoarele ele- mente : conductoare, stilpi, izolatoare si echipamentul stilpilor. © Conducioarele transport energia electric’ de la postul de trens- formara la consumatori. Conductoarele care_se folosesc pentru liniile aeriene de joas4 tensiune sint cele de cupfu, aluminia sau ofel-aluminiu. @ Stilpif servese la sustinerea conductoarelor electrice la o anw distanta fata de pamint sau fati de diferite constructti. Stilpii pot fi de Jemn, de beton armat sau metali Stilpit de lemn se confectionead din lemn de rasinoase sau de fo- foase. 53Stilpii de beton pot fi de doua feluri: stilpi de beton vibrat care ¢ Sectiunea in forma de H si stilpi de beton centrifugat care au sectiunes rotunda si sint goi in interior. Stilpii metalict so folosese in prezent numai pentru liniile de malts tensiune, find mlocuiti cu stilpi de beton armat. © Irolatoarele servesc la izolarea electric’ a conductoarelor unul de altul sau fata de pamint, adicd fata de pariile stilptlor care pot fi legatura cu pimintul (traverse metalice, suportur? metalice ete). In re~ ielele acriene de joasd tensiune se utilizeazA dou’ tipuri de izolatoure anume : izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere. Atit Wzolatoarele de sustinere eft si cele de intindere se fixeazi pe stilpi, de suporturl metalice. De aceea ele se mai numese gi iselutocrs suport. ° Echipamentul stilpilor este alestuit din; suporte console si virfuri pentru firul de pamint. i de izolatoare, C. EXECUTIA RETELELOR AERIENE 1. TRASAREA $1 PIC ETAREA LINILOR AERIENE © Traseul liniei aeriene trebuie sa fie astiel ales sncit'si abi o hus- gime cit mai mick intre cele dou capete ale liniei si sd intiineasea cit mai putine treceri peste drumuri, cai ferate, cladiri ete. De acvea, Ja alegerea traseulaj (stabilit, de regula, prin project), tre- bule s& se alba in vedere atit sursa de alimontare si consumatorii denen, Viti, cit $i relieful si natura terenului, pentra a se stabili astfel treeeal optim al re{ciei aerione respective. Cind traseul trece printr-o localitate, el se fixeari in Langu drumn= rilor, pe trotuare, la circa 30 cm de la bordur: ¢ Indinte de inceperea Iuerdrilor, instalatorii clectricient rece deavé mai intii Ia identificarea.gi insemnarea pe teren a traseului, dupa project. In acest scop, ei misoara la fata locului, cu ajgtorul ruletel, di. rectia traseului si iris locul unde vor fi plantati stilpii de susti nere a liniej (la distanta indicata de proiect), prin infigerca unor taresi de jalonace.-Accasta operatie se numeste pichctare. Parusit de pichetare se infig, de obicei, m centr Pului care va j plantat in acel punct. Pe tarusi se notea: huméral stllpului si tipul s&u. Insemnarea locului unde vor fi stilpii de sustinere se face de cétre un topometrn. 2. SAPARER GROPILOR inte de inceperca sapAturilor, se verificd dacd tarusul do piche- tare se gaseste in linie dreapt& cu tarusii de pichetare invecineti, $1 zul in care. traseul urmeazi o portiune dreapté, Daod farustil de piche tare se afli pe un unghi al trascului, atunci el trobuie si fie i dreaptd cu tdrusit vecini. Se traseazi apoi forma gropilor pe sup= dimensiunile fundului gropilor mentionate in p! dincimea gropii depinde de destinatDac solul este suficient de rezistent (roca stinc sistent), ca si nu ‘se surpe atunci cind perefil sépatut gropile se fac dé forma cilindric’. Gropile se sap& manual, cv ajutorul carmalelor, al lopetilor-lingura, afilor cu cozi lungi ete, sal mecanizet cu ajutorul masiniler pen- pat geopi, echipate cu sape-burghiu de diferite diametre. sau argilé con- i sint verticali, 3, CLASIFICAREA, FASONAREA $I ALCATUIREA STILPILOR a. Clasificere Dupa destinatia lor, stilpii se impart in stilpi de intindere gi stilpi sustinere. ® Stilpii de intindere sint solicitati la o mare parte. din tra ch exercitati de conduetoarele liniei zeriene. Ei se subdivi — stilpi de colt (de unghi), care sint dispusi la locurile de cotice ale alui; — stilpi de intindere propriu-zisi, care sint amplasa(i pe portiunea dreapté a_traseului ; T stiipi de caplt (terminal), care sintinstalali la capetele Liniel. Stilpii de sustinere sustin conductoarele inte stilpli ce Intindere ginu sint solicitati la eforturi de tractiune mari. b, Fasonarea si alcituirea stilpilor Stilpii de intindere, in special cei de lemn, se aledtuiese — de obl- ei — din doi stilpi simpli, formind asa-numitii stilpi combinafi sau com- pusi (fig. 4.1). Stilpii de intindere din be- ton sau metalici se dimensic— neazi in mod corespunzitor prin constructia lor. Stilpii de lemn trebuie s& fie fasonati si aledtuiti pe gantier. Stilpii simpli de lemn se fasoneazd numaila virf (fig. 4.2). Dacii este nevoie s& se ob- {ind stilpi mai inalti, se folosesc adaosuri Ja stilpli de lemn. In acest scop s¢ adauga un stilp de jungime mai mica, care se leaga Fig. 41. Stilpi compusl : Fig, 42. Forma virfuri a — dublu; b — compus. tor la stiIpit din lemn,cu bandaje de sirma de stilpul care trebuie prelungit (fig. 4.3, a). Bandajele de stringere intre stilp si adaos se fac din 16 spire de sirmi galvanizata de © 4 mm, résucite si fixate printr-un bulon placute de presiune. La fiecare stilp se aplic doua bandaje. La rejele mai importante, pe stilpi de lemn Se intrebuinteazé pentru adaos clesti de beton armat (sistem Ritter), care se fixeazé la stilp prin niste falci strinse cu suruburi groase (ig. 4.3, b). Baza stilpului de lemn ramine la © oarecare departare de sol, pentru a permite scurgerea apelor de ploaie si aerisirea lemnului. Deoarece Jemnul este supus cu timpul des- os Ee compunerii (putrezirii), stilpii de lemn se im- Mig 40. Adaosuri 1a stil- pregneazi prin introducerea unor solutii anti- pil de Jemn: a ie oe gia ote te cheat septice (sulfat de cupru, sulfiti alcalini, fluorura 5 — cu cleste de beton. de sodiu, creozot etc.) in canalele lemnoase ale trunchiului proaspat t8iat $i necurdtat de coaia. Stipii de stejar si de saleim se pot folosi si neimpregnati dar in acest caz ej trebuie sa fie cdtraniti sau carhonizati la baza. Dupa fasonarea stilpilor de lemn si inainte de asamblarea (elestui- Fea) lor, prtile prelucrate se vopsese de dowd ori cu. materiale protec- toare — carbolineum sau bitum topit. Stilpit de lemn aw o viata relativ scurta, lungimea relativ mic& zistenfa mecaniod mai redusd, de aceea sint tot mai rar folosifi in re- fele electrice acriene, flind inlocuifi cu stilpii de beton. In refelele electrice aeriene se utilizeaza stilpi de beton simpli, atst ca stilpi de susjinere cit si ca sti!pi de intindere, dimensionati in _mod corespunzator.UP 4 oO StUpii Metaliel}se utilizeazd in locurile cu sarcini mari de intindere (a tncrucisari, la traversari ete). In orase sint folositi stilpi metaici tubulari. Pentru a fi feriti de actiunea agentilor atmosferici, stilpii se vop- sesc cu miniu de plumb si ulei de in, sau se acoperd cu un strat de me- tal inoxidabil (de obicei zine), 4, TRANSPORTUL SI MANIPULAREA STILPILOR Transportul stilpilor utilizati pentru retolele electrice acriene se face cu vagoane C.ER., autovehicule, carute si de c&tre echipa de oameni, Inclrcarea si descirearea stilpilor se fac manual sau mecanic cu ajutoru! mecanismelor de ridicat. 56Uneltele ajutatoare folosite pentru manipularea_ stilpilor (pirghii, odgoane, cirlige, lanturi) vor avea dimensiuni potrivite pentru a rezista sarcinilor la care sint supuse; la fel constructiile si dispozitivele ajuti toare pentru manevrarea materialelor (rampe, planuri inclinate, sca schele etc). Inearcarea si desctcarea manuala a stilpilor in si din vehicule se efectueaza lateral sau pe spatele vehiculului, folosindu-se un plan incli- nat bine fixat. Ridicarea stilpilor de-a Jungul planului inclinat se face cu ajutorul fringhiilor actionate din partea opus& rampei. ‘Transportul stilpilor de catre echipe de oameni se realizeazA cu aju- torul unor clesti speciali, pe umar sau prin tirine. Trebuie ales un nu- mir suficient de oameni, pentru a nu reveni fiecaruia mai mult de 30 kg. Cind se transporta un stilp pe umér, ridicarea lui sau lasarea in jos so execut numai la comanda sefului de echipa si numai dupa ce acesta s-a convins cA toti oamenii stint ayezati de aceeasi parte a stilpului, si anume, pe cea opusa locului de inc&reare sau descireare. In cazul transportului prin tirire, stilpul trebuie legat cu o fringhie, la cirea 60 em de virf si ditijat printr-o alta fringhie legata la baza. Personalul care lucreazt la manipularea stilpilor proaspit impreg- naji va trebui si poarte echipamentul de protectie respectiv, deoarece antisepticele folosite sint toxice pentru om si ataca pielea. 5, PLANTAREA STILPILOR Stilpii simpli de sustinere si de intindere se transport& pe teren gata echipati pentru montare, iar stilpii combinati se transporta partial 1 total demontati. ‘© Plantarea stilpilor de lemn. Inivoducerea stilpilor simpli de Jemn in gropile in care se planteaz{ poate fi facuté cu ajutorul fapinelor si al furcilor de lemn, asa cum se aratd in figura 4.4, ‘Dupa ce stilpul a fost asezat in pozitia corespunzitoare plantarii, cu baza la cirea 30 cm de groapa, se asaz& pe partea din spate a gropii o st A pentru a inlesni alunecarea si a se cvita surparea pimintului la introducerea stilpului in groap&. Un hicrAtor tine scindura astfel in- eit acesta si nu se deplaseze, iar ceilalti lucritori ridieA capétul de sus a] stilpului, mai inti cu bratele, apoi cu ajutorul furcilor de lemn. Pe tru ridieare sint necesari 48 oameni, in functie de dimensiunile stilpilor. Ridicarea se face treptat: o grup de lucratori sustine stilpul cu una dintre furci, jar cealalti grupa il ridied in sus folosind cea de-a doua furcd; apoi prima grup muta furcile spre baza stilpului si repeté operatia Dupa ce stilpul a fost introdus in groapii se verified pozitia lui verti- cal cu ajutorul firului cu plumb, dupa doud direetii perpendiculare. Dact mi este perfect vertical, se rasuceste stilpul cu niste cfrlige pind cind sti in pozitie verticala, Se mentine stilpul in aceasta pozitie cu ajutorul a troj sulite (apine) asezate la 120° una fatA de alta si apoi se incepe astu- parea gropii. 57Daca stilpul prezinti' o oarecare curbur3, atunci ol trebuie eu planul curburii in longul traseului. Stilpii care prezint& dou’ curbu: nu se vor instala. In locurile usor accesibile (de exemplu pe marginea soselelor) ridi- carea stilpilor se face cu automacaraua. Astuparea gropii se face imediat cu plmint, bine b&tdtorit, in « turi de 10—15 cm, care se bat eu maiul, Daca terenul este nisipes saw argilos, atunci in gropile stilpilor se executa un buraj, de piatr’. Dup& astuparea gropii se face in jurul stilpului un musuroi de pamint de aproximatiy 50 em pentru a se inlesni scurgerea apei provenite din precipitatii. In cazul stilpilor cu proptele, virful proptelei de iemn se a5 circa 20 cm sub nivelul consolei sau izolatorului celui mai de jos, 58versa ananopata figura 4.6 sint reprezentanti doi stilpi compusi, unul cu chituci spat si altul cu traversa ingropata. Ancorele de stirmt de ofel impletita cu sectiunea de 50—70 mm? se mopteaz pe directia: prelungirii Jiniei, in cazul stilpilor de la capatul Iinie} jar la colluri se fixeaz’ in partea opus’ liniei, pe bisectoarca un- ghiului format de ccle doud directii ale liniei aerienc. Groapa pentru ancoré se executa la 4—6 m distanfa de stilp. In se fixeaz’ butuewl de fixare eu grosimea de 20—30 em si eu lun- a Ge 1,5 m, de care se leagd capatul ancorei, prin intermediul unei Vergele cu piuliti care strabate butucul (fig. 4.6) Tntinderea ancorei de sirmA se face prin intermediul unui gurub ntindere interealat intre cele dowd capete de legere a ancorei. La ea suiperioard a ancorei si la o distanté de cel putin 2,5.m de la pa- ‘se monteaya izolatorul de ancor’, care are rolul sa izoleze partea crioard a ancorei in cazul in care un conductor sub tensiune s-ar rupe ar vacea pe ancora © Plantarea stilpilor de beton armat se face in, fundatii_burate cu uri de nisip si pictris. In terenurile slabe, fundatiile se fac din be- ton sau din plAci prefabricate. Ridicarea stilpilor. pentru plantarea in gropile de funda 6 face cu autormacaraua, Scripetele de ridicare al_macaralci este t de capiitul unei bare telescopice format din trei tuburi, care se nd jos pe o tabla articulat{. Macaraua este prevazuta cu dispozi- ive care permit ca ridicarea si coborirea stilpului in groapa sa se fact in si sk mu pericliteze viata muncitorilor. Ridicarea unui stilp simplu cu automacaraua se face in aproximativ un minut. Ridicarca stilpilor se mai poate face si cu ajutorul unui trolu si ui stilp (catarg) ajutitor (fg. 4.7). Siilpul ajutator este bine an- ie respec- alu 59Fig. 4.7. Schema ridicarii unui stilp cu ajutorul unui stilp ajutitor fix. corat cu cabluri de ofel in patrn directii. De el se fixeaza un palan un capat in virful stilpulul auxiliar, far cu celalalt capat (cirligul), ceva mai sus de centrul de greutate al stilpului care urmeazA a {i ridicat. Cablul de otel al palanului se coboard de-a Iungul stilpului ajut&tor si se fixeaz§ de tamburul unui troliu care serveste la ridicare. Dirijarea stilpului in timpul ridicarii se face prin intermediul unor funii care se leagé de stilp. Inainte de ridicare, mecanismele de ridicat (troliurile, scripetii, ma- earalele, cricurile etc.) trebuie si fie bine controlate, pentru a se vedea starea dispozitivelor de frinare si de blocare. Cablurile (funiile) de sirm& sau de cinepa trebuie si aibA o rezis- tent care si corespunda celei mai mari sarcini 6. ECHIPAREA STILPLOR Echipamentul stilpilor este alcdtuit din izolatoare cu suponturile lor, din console si din virfuri pentru firul de pamint, Avian earee a. Izelatoare © Izolatoarele de sustinere normale au rolul de a prelua numai greu- tatea proprie a conductorului respectiv si se monteazi pe stflpii de sustinere, La legitturile (brangamentele) aeriene spre abonati. se intrebuin- feaz& un izolator special de sustinere, numit izolator cu brat. © Izolatoarele de tracfiune se monteaza pe stilpii de intindere, de colt sau de capat de Linie si au rolul de a prelua sarcinile produse de intinderea conductoarelor. Tvolatoarele normale de sustinere sau de tractiune se monteay stilpi_prin intermediul suporturilor metalice curbe si drepte Fixarea izolatoarelor pe suporturt se face cu mortar de ipsos si cilti imbibati cu miniu de plumb, rasucindu-se izolatorul. cu ajutorul unei pe 60Fig. 48. Montarea izolatoarelor pe stiipi de len’ a — fxarea izolatoarelor pe suportust ; © E> xarea. supotturilor cu ieclateare. pe seule speciale, in partea filetati a suportului, Dupa fixare, axul izola~ toruluj trebuic sa coincida cu axul partii din suport care patrunde in gaura izolatorului. ay b. Supertunt © Suporturile curbe se insurubeuzd direct in stilpul de lemn inainte de a fi plantat, procedindu-se in felul urmator : se asazA stflpul pe dowd capre de lemn’ si se dau gauri ca ajutorul unui suport (fig. 4.8). Distanta minim& de la virful stilpului la primul suport sau intre dowd suporturi succesive, Montate de o parte si de alta a stilpului trebuie sa fie de 250 mm. Se insurubeazd apoi suporturile cu o chele specialé in gaurile care au fost date in stilpi. Suporturile curbe pot fi montate si pe zidurile clitdirilor; in acest caz ele nui mai au tija prevazuta cu filet pentru lemn, ci despicata, pen- tru a fi fixata cu mortar de ciment in gaura data in zid. Pentru stilpii de beton armat se folosesc suporturi curbe de o con- strucfie adecvatd. Ele sint fixate pe niste brafari ou ajutorul carora se monteaza apoi pe stilpi. © Suporturile drepte se monteazi pe console metalice orizontale, care se fixeaz& pe stilpi dupa plantarea acestora. Di tre doua console snecesive este de circa 400 mm. rticale sau anta din- c¢. Console © Pe stilpii de Jemn, consolele verticale se fixeazi prin buloane care strabat stilpul (fig. 4.9, a). Pe suportul consolelor. verticale se monteazé izolatoarele de tractiune. 61Fig. 4.9. Console pentee stilpi : 4 —eonsela verticals ; D — consol orizontala, Consolele orizontale pentru cous si patra izolatoare se prind de printr-o bratara si sint sprijinite prin efte Goud contratise de fier al. Pe aceste console se monteaza izolatoarele de sustinere fixate pe sux porturi drepte (fig. 4.9, 0). 7 Consolele orizontale se intrebuinteazé la liniile mai importante de pe strazile craselor. Conductoarele pentru iluminatul strazilor se mon- feazd pe partea dinspre strad& a consolei, far cele pentru alimentarea rae cordurilor spre ahonati se asaza pe partea opusd. Pentru stilpii de beton se folosese console tip brajara d. Virfuri pentru firul de pémint Pentru proiectia conductouretor active (prin care tree Curent) im- Hotriva descti‘ctirilor electice din atmosfera (trasnet), se foloseste un conductor prin care nu trece curent, numit conduetor sau fir de pamint. Acest conductor se monteazt pe un izolator asezat in virful stityului, deci deasupra tuturor eelorlalte izolatoare fzolatorul pentru conductorul de ptimint se monteazti pe wn virfar metalic din ofel lat, fixat pe stilp prin doua buloane filetate la ambele capete la care se ingurubeaza piulitele hexagonale: 7. MONTAREA CONDUCTOARELOR $1 EXECUTAREA LEGATURILOR a. Montarea conductoarelor © Conductoarele se aduepe traseu infasurate pe un tambur sau sttinse in colaci. Desfisurarea conduetorului de pe colact nu trebuie :a_ cuté cu mina, Se asaz4 mai inti colacul de sfrmA pe o virteinita, de pe care apoi se desfasoara prin tractiune (fig. 4.10), 62Fig. 4.10. Dispozitive pentru desfdsararea conductoarelor og — oaprd pentru desfasurarea de pe tambury © — virtelnia pene fa ceslagunarea de De colaci. © Conductorul desfisurat se ridicd pe stilpi si se asazd pe niste soripefi speciali de intindere, agatati de suporturile ivolatoarelor (fig, 411, 0). Rolele scripetilor de intindere se confectioneard din lemn, cupru sau aluminiu (fig. 4.11, a), in functie de materialul conducteare- lor ce se monteaza. © Dupa intinderea provizorie « conductoarclar se executdi intinde- rea definitiva ; conductoarele legaie de izolatoarele suportulul_texminel sau de intindere se prind in cleme si se intind eu ajutors] unei fringhi si.al unui scripete demultiplicator (fig. 4.12). Conductoarele se intind pind cind stigeata pe care 0 foc intre doi stilpi succesivi atinge valoorea stabiliti. Dacd pe acelasi stilpi se intind conductoare cu seetiuni diferite, sa- geata lor trebuie 38 fle acceasi cu cea a conduictorulai care are sectiunes cea maj mate tn caaul in care pe stilpi sé monteaza si conductoare de aluminiu si conductoare de cupru, atunci acestea din urma se asa sub cele de aluminiu, deoarece ele au sageatd mai mare. @ Big. LAL. Setipeti pentru intinderea conductoarelor ag — serlpete eu Told Ge lenin ; D — agtjacea scripettlor de suportusile izolatosre. 63a, Fig. 4.12, Intinderea conductoarelor + — slp 52 — conductor ; 2 — clema de fixare; 4 — soripete demuttiplicator. inal{imea conductoarelor fata de pamint trebuie s4 fie tul de sigeaté maxima — de cel pufin 5,50 m. Fath de cladi linel aeriene pe vertical si lateral va fi de maximum 2 m. in pune- , distanta b. Executarea legéturilor Dupi_terminarea intinderti conductoarelor, ele se Teagi de izola- toare. Conductoarele de cupru cu sectitinea pind la 35 mm? se leagh cu sirma moale de cupru de 4 mm?, iar cele cu sectiuni mai mari se Teagd ca sirma de cupru de 6 mm?. Conductoarele de aluminiu se leaga de izo- latoare cu sirma din acclasi material, cu sectiunea de cel putin 10 mm? Inainte de legare, conductoarcle de aluminiu se infésoaré cu o band de aluminiu moale de 101 mm, pe o lungime de circa 250 mm, capatul benzii trebuind s& ias& cu circa 100 mm de sub legiturd, Rolul acestei benzi este de a proteja infigurarea conductorului de deterioréri me- canice. Legiturile conductoarelor la izolatoare pot fi simple pentru conduc- toarele de cupra si la sectiuni mai mici, sau duble — Ia conductoarele de aluminiu si la liniile mai importante. © Legiturile simple (in cruce simpla) se efectueazi infagurindu-se sirma de legaturi de maj multe ori peste gitul izolatorului; apoi cape- tele sirmei se leaga strins (peste conductor) in 10—12 spire de o parte side alta a izolatorului. Legiturile duble (in cruce dubla) se realizeazi executindu-se coud bucle in jurul izolatorului, operatiile de legare succedindu-se in ordi- nea indicata in figura 4.13. 64Panghcd is AL eran : Fapelole frat, Saari eet ciig Fig. 4.15. Legarea vonductoarelor de aluminiv Ja izolatoare. © Legaturile conductoarelor Ja izolatoarele montate pe stilpi de ca- pat gi de intindere se fac prin aga-numitele Jegaturi in ochi (fig. 4.14) fo- losindu-se cleme de capat, care asigura rezistenta mecanicA necesard si siguranta in exploatare. ® Innddirea conductoarelor in spatiul dintre doi stilpi poate fi f3- cutd cu ajutorul Jegiturilor infasurate, care apoi se cositorese sau, in mod obisnuit, cu ajutorul elemelor de Jegituri (de innédire) alese in raport cu sectiunile conductoarelor ce urmeazi s& fie innddite. Fig. £14. Legdtura in ochi cu clema de caput. 5 — Tennotosta 1ucrae eleztrotehnice ol. a Xa — ed. 7 658. EXECUTAREA BRANSAMENTELOR LINILOR ASRIENE Bransamentul sau legitura 1a retea este miflocul prin care se face 4.5, Montarea siguranfel aetiene. _ alimentarea cu energie electricd a in- stalatiei la consumator. Racordul de la 0 linie aeriand de joust tensiune cuprinde : clemele de ramificatie de la stilpi, conductoa- rele de legaturd si consolele de intrare in cladi Sectiunea conductoarelor brangamentului se alege in raport cu puterea instalaté la consumator. La o Iingime a bransamentului de peste 25 m, ling& cladirea la care se face bransamentul trebuie sd fie asezat un stilp pe care se monteazd conductoarele la indlfimea la care se poate efectua racordarea Ia cladire. Bransamentele se executt cit conductoare izolate. Coboririle pe stilp se fac in tuburi PEL in cablu sau cu conductoare izolate montate pe role. Pentru fixarea pe clidiri a conductoarelor bransamentului se folo- sesc izolatoare montate pe zidul clédirii, suporturi cu trecere prin aco- perig sau suporturi de acoperis. Tzolatoarele fixate pe zid pot fi utilizate numai in cazurile in care cladirea are peste 4 m tndltime. La folosirea suporturilor de acoperis, distanta de la conductoare la acoperis trebuie si fie de minimum 2 m. Pe fiecare conductor de faza al unui bransament Ia o distanta de circa 0,5 m de stflpul de la care se face legitura, se monteazé ctie 0 si- gurangé aeriand ca in figura 4.15. D. MASURI SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII © Inainte de a se urca pe stilpi, montorul trebuie s& se convingd ca stilpul este bine plantat si consolidat la baza si cA uneltele cu care va lucra sus pe stilp (citlige de urcat, centura de siguranta ete.) sint in bund stare. © La urcarea pe stilp, montorul irebuie si se lege de acesta cu centura de sigurantd incepind de la 2 m de la nivelul solului. Este interzist aruncarea de jos a obiectelor, pentru a le transmite celor care lucreaza sus, sau aruncarea de pe stilp a acestora, Transmite- tea lor trebuie facuta cu o fringhie de care se leag& obiectele necesaré petrecuté pe dup’ o parte a stilpului sau mina montorului de sus. Al doilea capat al fringhiei trebuie s& se gaseased in mina muncitorului ce sti jos gi care trebuje sé impiedice balansarca obiectelor ridicate. Mt- nile muncitorilor care Wuereazit la intinderea conductoarelor vor fi pro~ tejate de manusi, confectionate din pinza de cort. © In cazul trecerii si intinderii conductoarelor peste drumuri, se vor ageza placaje avertizoare cu steaguri rosii, de o parte si de alta a dru- mului respectiy, la 100 m de Ja punetul de traversare. 66VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1. Sillpil de sustinere sint solicitati 1a eforturi de tractiune mari? @. Da. >, Nu. 2. Stilpii de beton so planteazé folosindu-se : a, tapine si furci de lemn? b, automacara ? c. troliu? 3. Prin conductorul sau firul de p&mint trece cureat: cind reteaua alimenteaz4 un consumator ? . cind se produc trisnete ? 4, La inlindere, intre stilpi, ce conductoare au sigeatd mai mare? a. Din cupra, b. Din aluminiu, 5. Sectiumea conductoarelor brangamentului se alege in functie de: a, Jungimea traseului ? ®, puterea instalata la consumator ? ¢. felul consumatorulul : casnic sau indus . Logitura conductoarelor la izolatoare se executé cu sirma : a. din ofel? ®, din acelas! material cu conductorul ?CARITOLUL 5 RETELE ELECTRICE SUBTERANE DE JOASA TENSIUNE A. GENERALITAT) Refelele clectrice subterane sint folosite pentru distributia ener- gici clectrice in orase, in marile complexe industrial, la alimentarea diferitelor secjii de productie, unde cablurile 1m pot fi asezate in exte- rior din, motive estetice. In unele cazuri retelele aeriene devin pericu- loase sau greu de exploatat B. MATERIALE UTILIZATE * Cablurile utilizate in instalatiile electrice sub 1000 V pot fi con- fectionate cu conductoare din cupra sau din aluminiu, eu izolatie din hirtie, cauciuc sau material plastic, cu manta de plumb, de aluminiu sau de material plastic. Conductoarele izolate ale cablurilor sint colorate diferit, pentru a se putea indentifica usor fazele respective atunci cind se procedeaza la innadirea (imbinarea) cablurilor. Culorile conductoarelor sint urmi- toarele ; — cabluri cu doua conductoare : galben, verde ; — eabluri cu trei conductoare : galben, verde, albastru ; — cablurj cu patru conductoare : galben, verde, albastru si rosu. Conductorul neuira este marcat totdeauna cu culoarea rosie. © Alte clemente care intra in compunerea retelei electrice subterane sint mangoanele. Se deosebesc: mansoane de legdturd, care servesc la innadirea a doud cabluri subterane ; mansoane de derivatie, care se uti- lizeazi in locuri unde se fac derivatii direct din cablu: mansoane sau cutii terminale, care se monteazd la capatul unui cablu cu izolatie de hirtie. C. EXECUTAREA RETELELOR SUBTERANE Procesul tehnologic al executa cuprinde urméatoarele operati — insemnarea traseului liniei subterane ; — siparea santulut ; — pozarea, asezarea cablurilor in sanfuri; 6B— innddirea cablurilor ; — montarea mansoanelor de legatura, de derivatie si a cutiilor ter- minale. . TRASAREA LINIE! Insemnarea traseulai liniei subterane se face tinindu-se seama de proicettil intecmit, astfel incit trascul sa fie cit mai scurt posibil. Sanful se sapa in trotuaral unde se presupune ca sint mai multi abonati, sau unde sint stilpi de iluminat public, Ja circa 1 m distanti de limita cladirilor sau gardurilor. Traversarile de. strazi se fac perpendi- cular pe acestea, si anume la capetele trotuarelor. Dupa ce traseul a fost stabilit dupa proiect, se picheteaz’, adicd se inseamnd cu farusi (sau cu creta pe asfalt). 2, SAPAREA SANTURILOR Sdparea santurilor se executé manual sau cu masina de sapat santuri. La sapaturile executate in orase sau in incinta fabricilor trebuie juate mdsuri pentru a mu se deteriora celelalte instalasii subterane tn- tilnite (conducte de apa, de gaze, cabluri electrice ete.) Pavajele de piatra de pe partea carosabild a strizilor sau de pe tro- tuare se desfac cu grija, pentru a putea fi puse 1a loc nedeteriorate, Pavajele de asfalt sc taie cu ciocanul pneumatic, ou dati lat& si cu tir niicopul. Betonul se sparge pe o portiune cu 20 cm mai lata decit 1atimea santului, pentru ca betonul ce se va turna dupa astuparea santului s& Se sprijine pe pamint nesdpat. Dimensiunile sanfulue care urmeazi si se sape sint indicate de obicei in proiect. Adincimea santului pentru cablurile de joas& tensiune este de 800 mm, iar latimea superioard trebuie si fie cu circa 100 mm mai mare decit ltimea infericaré (de fund), care va fi de cel putin 350 mm. Pentru traversiri se folosese tuburi de ciment sau tuburi de beton cu gfuri, pentru ca si nu se mai sape in partea carosabilé a stravii 3. POZAREA CABLURILOR Asezarea cablurilor in sanfuri se executa astfel : — se asa pe fundul santului un strat de 100 mm nisip curat si uscat — tamburul de cablu se agazi pe cricuri sau capre. Cablul poate fi derulat din partea de sus a tamburului prin rotirea acestuia, desfigu- rarea nefiind permisi. Cablul desfasurat este purtat in miini de munci- torii din echip& (0 persoana pentru 2—2,5 m de cablu). Dac& portiunea de traseu este dreaptd, cablul poate fi desfagurat cu ajutorul rolelor, care se asazi pe fundul sau pe marginea santului, la fiecare 1,5—3 m. Tn acest caz, capatul cablului se fixeazé intr-un dispozitiv special numit ciorap de cdblu care, la rindul sau, este legat de o sirmi rezisteoti de 69Fig. 5.1. Asezarea cablariior in santuri, ofel de care se trage. Deoarece cablul alunecd pe role, se micsoreaz’ mult efortul de intindere la care acesta este supus si se reduce numé- rul munceitorilor folositi pentru derulare ; — cablul se asaz4pe-fundul sentului, serpuit, pentru ca atunci cind santul va fi astupat si pamintul va fi batatorit, sa nu fie supus la eforturi de tractiune. In curbele traseului, cablul trebuie si aiba o raz’ de curburé de cel putin 15 ori mai mare decit diametrul sau ; — se ayaza peste cablu un al doilea strat de nisip uscat, cu grosi- mea tot de 100 mm; apoi se asazi un strat de c&ramizi, dispuse pe lat: — se umple apoi santul cu pimint in straturi de cite 20 om, batato- rindu-se bine cu maiul fiecare strat. In acelasi gant pot fi montate si cabluri de inalt& si de joas& ten- siune. In acest caz, cablurile se separd intre cle prin cdrimizi puse in lungul sanfului. In figura 5.1, a este reprezentat un sant in care Sa in- stalat un cablu de joas tensiune, in figura 5.1, b un cablu de malta ten- siune si unul de joastl tensiune, iar in figura 5.1, ¢ trei cabluri. La intersectia cablurilor de joasa tensiune cu cele de Inalt& tensiune, primele se asaz& deasupra cablurilor de inaltA tensiune, pe un pat de céramizi si pe un strat de pamint. Atunci cind cablurile electrice subterane se incrucigeazA cu cablu- rile de telecomunicatii, acestea din urma se asazi deasupra, iar cablurile de joas& tensiune se protejeaz’, introductndu-se pe o lungime de circa 2m intr-un tub de beton. Daca rejeaua electric’ subterand trebuie si traverseze 0 sosea, cablul se monteazi la o adincime de cel putin 1,20 m, iar la traversarea unei cai ferate, adincimea de pozare a cablului va fi de minimum 1,50 m. In ambele cazuri, cablurile se introduc in tuburi de beton sau de ofel, avind diametrul de 100 mm. Trebuie avut in vedere ca la iesirea din tub cablul sa fie sprijinit pe un prag de pamint batut pentru a nu se deteriora armitura cabluhui. Pozarea (asezarea) cablurilor se face, de reguld, atunci cind tempe- ratura aerului este mai mare de +4°C. 4. INNADIREA CABLURILOR SUBTERANE Innadirea cablurilor subterane cu izolatie din hirtie sau din mate- riale plastice se executa cu ajutorul mangoanelor de legaturd. 70Cleme de legtiturd = @ — clems ou gurmburt ; ) — elem pentru mb: o, Materiale necesare Pentru innddirea cablurilor sint necesare; cleme' de legitura, masi izolanta si materiale anexe. © Clemele de legitura sint nigte piese cilindrice, prevazute cu mai multe suruburi (fig. 5.2, a). Capetele conductoarelor care se leagé se in- troduc in clema respectiva si se fixeazi prin stringerea suruburilor clemei. © Masa izolantd este un produs bituminos sau de gudron. Prin in- c&ldire se topeste si se toarna in mansonul de legaturd, prin orificiul de pe capacul mansonulul. ® Materialele anexe fclosite 1a executarea legaturilor sint : panglica Janta licuita, cositorul, cartonul asfaltat ete. b. Lucréiri pregititoare © La locul instaldrit mangonului se sapii o groapa care are sub locul de montare a mansonului o adincitura cu sectiunea p&traté, cu latura de 25—30 em si adincimea tot de 25—30 cm. © Indiferent de locul unde sint asezate cablurile, 1a locul de inn&- dire, capetele de cablu trebuie sé fie petrecute, inci de la pozarea lor, unul peste altul, pe o lungime de i—1,5.m. © Inainte de inceperea operafiet de inniidire se verifict dact cape- tele de cablu sint inchise ermetic. Dac& se observa o degradare a izo- latiel de capat, se indeparteaz’ cablul pe o lungime de circa 40—50 cm. © Se asazii apoi cele dou capete de cablu pe dowd stiporturi meta- ice saui de lemn, pentru a putea fi mai usor prelucrate. © Se taie capetele cablurilor cu ferastraul, in asa fel incit ele sf poata fi asezate cap la cap. Apoi se asazi pe fundul santului jumatatea inferioara a mansonului i se introduc provizoriu capetele cablului, in- semnindu-se locul pind unde urmeaza sa se indeparteze invelisurile izo- latoare. © Se scot capetele cablurilor din manson si se leagi bine cu sirma inveligul exterior al cablurilor, imediat sub locul insemnat. Se dez lead apoi cablul, eliberindu-se astfel conductoarele (vinele) cablului. © Se indeparteaz’ eapetele conductoarelor unul de altul prin curbare lentd $i se introduc in niste distantiere (sabloane) confectionate din portelan sau din lemn fiert in ulei de in, pentru a mentine o dis- 7tan{A egala intre capetele vinelor conductoare (fig. 5.3,a). _ Fasona- rea capetelor conductoarelor poate fi facata manual (fig. 5.3, 6) c. Metoda de imbinare « cablurilor © imbinarea cablurilor cu conductoare de cupru se face de obicei, prin metoda lipirii cu aliaje moi, care previnid avantajul ci necesité o temperatura de lucra relativ joasé. Se curata capetele conductoa- relor cu o cirpa muiata in benzina si apoi se cositorese. Capetele ast- fel pregatite se introduc in clema de leg&tura. Prin orificiul central al clemei se introduce apoj pasta Bigs Bs Rinwvatien envelope se tea decapanté si se toarna aliaj topit #_Baonareptias ds eerssdhsc

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Instalatii Si Echipamente Electrice Ghid Teoretic Si Practic PDF

  

  Document258 pages

  Instalatii Si Echipamente Electrice Ghid Teoretic Si Practic PDF

  Ovidiu Tatomir

  No ratings yet
• A History of Electricity and Magnetism PDF

  

  Document343 pages

  A History of Electricity and Magnetism PDF

  Ovidiu Tatomir

  100% (1)
• Manual Pentru Autorizarea Electricienilor PDF

  

  Document149 pages

  Manual Pentru Autorizarea Electricienilor PDF

  Ovidiu Tatomir

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Aparate Electrice de Joasa Tensiune

  

  Document672 pages

  Aparate Electrice de Joasa Tensiune

  Ovidiu Tatomir

  100% (1)
• Eliberarea de Materialismul Spiritual 2

  

  Document113 pages

  Eliberarea de Materialismul Spiritual 2

  Mitus Oprea

  100% (5)
• Mate Indrumar

  

  Document88 pages

  Mate Indrumar

  Ovidiu Tatomir

  No ratings yet
• Geografie IV 89

  

  Document70 pages

  Geografie IV 89

  Dan Tarara

  No ratings yet
• Fizica Semiconductorilor in Probleme Si Exercitii PDF

  

  Document148 pages

  Fizica Semiconductorilor in Probleme Si Exercitii PDF

  Ovidiu Tatomir

  No ratings yet