COMENTARlllE

SAl!

EXPLICAREA EPISTOLELOR PASTORALE: I SI II TIMOTHEIU,

EPISTOLA CATRA TIT SI CEA CATRA FILIMON
A celui Intrll sfinti parinteilli nostru

lOAN CHRISOSTOl\l
Aecl1iepiscoplll Constantinopolei

Traducere din limba Elina, editia de Oxonia, din 1861

DE

Archiereul ThEOdosie D. PloctEanu

Vicaeiul st'. Mitropolii a Ungro-Vlalliei 5i
Locotenent de Mitropolit Primal

BUCURE~TI

19telierele grafice SOCEC ~ CO., Societate anonima

i911

COMENTARIILE
SAU

EXPLICt\REA EPISTOLEI I CATRA TIMOTHEIU

a celui intru

sfin~i

Parintele nostru

:lOAN CHRXSOSTOM:
Ar hiepiscopul Cons ta ntinopolei

SUBIECTUL.
,

Timotheiu era unul din Llcenicii Apostolului Pavel.

Luca marturise:=,; te de dansul 1 ), ca er[l un tanar minunat, fli nd marturisit astfeliu de catra fratii cei din Listra'
,:;;i lconia,- :=,; i ca Indata ce a devenit ucenic, a devenit
:;;i dascal; ca atat de intelept era, In cat ca auzind pe
Pa vel propoveduind evanghelia ta ra taerea imprejur, :;;i
afland ca pentru aceasta Pavel a stat:=,;i contra lui Petru,
a ales nu numai de a nu propovedul. contra, ci Inca de
a :;;i sufer!.. L-a taiat pc dansul fmprejur a postolul- zice
Luea 2) - 1ntr-o astfeliu de varsta, :;;i eu ehipul acesta i-a
1l1eredintat lui toata iconomiea, fiindca a fost deajuos
ca dorul lui Pa vel sa arate pe barbatul acesta, ceia-ce
era in realitate. Caci :;;i aiurea marturisind de dansul,
scrie :;;i spune: "C~t nevointa (ineerearea) lui 0 ::;;titi,

ea preeum unui tata fiul lmpreun ~t eu mine a

slujit lntru evanghelie" (Filipp. 2, 22), iara Corintheoilor scriindu'::li zicea: "am trimis la voi pre Ti1) Notii. A se vedea Fapt. Apost. Hi, 2.
2) Nota. A se veclea Fapt. Apost. 16, 3.

SUBIECTUL

motheiu, care este fiu al meu lublt ~j credincios

intru Domnul", ~i iar~i: ,,~l de va veni Timotheiu, soeotiti sa fie fara frlca la voi, ca luceul
Domnului luereaza ca ~i mine", :;;i EbreiJor scriindu-li zieea: "sa ~titi, ca fratele Timothelu este
slobod", :;;i In fine in multe locuri ar putea gasl eineva
marea lui dragoste eatra Timotheiu. Chiar 9i fapte le
minunate savar~ite acum, arata eurajul lui.
lara daea cineva ar eerceta, de ee oare serie numai
lui Tit 9i Timotheiu, de :;;i Sila era dintre eei incereati,
$i Luea deasemenea - eaei tot apostolul seriinc1, zieea:
Luca este singur eu mine. (II Timoth. 4.11); deasemenea 9i Climent era unul dintre cei de pe liinga diinsul, eaci
zice despre e1: ,,~i eu Climent, ~i cu ceilalti Impreuna
lueratori aimei" (Filipp. 4, 3); - a:;;a dara de ce serie
numai lui Tit 9i Timotheiu ~ Fiindca numai aeestora. Ii
ineredint,asebiseriei, pe cand pe eeiJalti Ii purta inca eu
dansul; pe ae8$tiia deci Ii randuise in ni$te loeuri $tiute.
Ca atat de mare era meritul acestui barbat, incat ca
niei tinereta mil~a impedecat.
De aceiaseriindu-i apostolul, ziee: "Nimeni tineretile tale sa nu Ie defaime", $i iara9i: "pre cele
tinere, ca pre ni~te surori" (Cap 4, 12: 5, 2) Cac~
cand este virtutea, to ate celelalte sunt pnsoselmee, $1
nimic nu ar puteafi ca pedidL
.
De aceia vorbind despre episcopi, $i multe insw;;iri
eerandu-li, nieairiel 11U insista asupra varstei lor. lara
daca zice scriinou-i: "fii avand ascultatori" :;;i "al
unei femei barbat" (Cap. 3, 4. 2) nu spune aceasta
ca cum ar fi necesar de a avea copii $i femeie, ci de
cumva s-ar intah1pla a fi ridicat dintre eei din lume,
sa fie de aceia, in cat:;;i case S8 $tie a pre$eda, $i eopii,
9i tuate eelelalte. Ca daca ar fi din lume, $i daca nici
in acele lume$ti nu ar fi fost folositor, cum i s-ar putea
Ineredinta ingrijirea biserieei?
~i de ce oare a trimis epistola llcenicului, randuit
in .urma spre invatatura altora? Nu trebuia oare ca mai
intai el &i fie desavar$it, 9i dupa aceia sa i se trimita "?
Dara avea nevoe de invatatura, nu de aceea pe care 0
au ucenicii, ci de eea cuvenita dascalului. ~i de aceia
deci, priv8$te cum in intreaga epistola apostolul Ii face

m,I1LIA I

invatatura cuvenita dasealului. De aceia inca de la fnceput ~hiar nu-i-a zis: ca sa. nu dai ascultare celor ce
invata in alt chip ci "ca sit pOL>once~ti unora ca

sa nu invete Intr'alt chip':

OMILIA

(1, 3).

"Pavel, Apostol allui Iisus Christos, dupre

poronca lui Dumnezeu mantuitorului nosteu, ~i
a Domnului Iisus Christos, nac1ejdei noastre.
Lui Timotheiu adevaratului fiu Intru crec1in~a".

(Cap. 1, L 2).

Mare era demnitatea apostolului, mare ~i minunata, $i pretutindeni vedern pe Pavel punand clina inte
C<:1uzele demnitatei sale, nu ca cum ar fi riipit Etceasta
cinste, ci ca ineredintata lui $i ca fiind investit cu aceasta
putere. Caci ~i d md S8 nume$te pre sine chemat$i cand
ziee: "Prin VOla lui Dumnezeu" (l Cor. 1, 1) $i aiurea iara~i: "ca nevoia imi zace asupra'mi" (Ibid.
9, 16), $i cand spune ca a fost oranduit spre aceasta,
toale acestea nu sunt decat cloborirea ambitiunei 9i a
mandriei. Ca clupre cum eel ce alearga dupa 0 cinste
care nu-i este data de Dumnezeu, este vred nic de eea
mai de pe urma hula, tot a$a ;;i cel ce a respins acea
cinste $i a fugit, este r espunzator de a lte pacate :de
neascultare $i nesupunere.
Aceasta deci spunan d-o Pavel ehiar ~i aeum, la
inceputul epistolei catra Timotheiu, zice astfeliu: "Pavel

apostol al lui Iisus Christos, dupre poronca lui

Dumnezeu" Aki nu mai spune Pavel chemat, ci
"c1upre poronca lui Dumnezeu". Ca nu cumva deei

sa patirneasca ceV~t omenesc Timotheiu, creziind ca

apostolul vorbe$te cu dftnsul la feliu cu ceilalli ucenici,
deaceia Pavel a inceput epistoia astfeliu. $i unde anume
se vede ea i-a poroncit lui Dumnezeu"? Se gas8$te
aceasta in Fapl. Apost. uncle Duhul graie$te: "Osebiti

._

_______ _____?~IIL_~ __ ~ _

pre Saul" (Cap. 13, 2). ~i

pr ~tu tmdem scmnd pune numele apostolului, invc'ttand
pr~ aceasta pc auchto]', ca s5, nu\;i inchipuie ca cole
grcute ~unt ~orn e~e:)ti, c~ci apostclul l:i mic nu ar grill
de la sme. ;:,pummd decI de a poslol, lmediat 131 riclicD,
cu~etul auditorului ~i-l inclreapt<\ spre eel ce a trimis
ep1stola.
.
D,eacoia il~ !cJ,to epistolele sale 131 pUDe aceasta
de la meeput, faeand cnvantul '.Tednie de cret1irtl, si
zicallct astfeliu: "Payel apostol allui I18US Cllr{st.~s,
clupr'e pOl'onCa lUI Dumnezeu mfll1tuitoriu1ui n ostru" . ~i eu tonte aces tea nicttiri nn S8 vede cD, TatD,l
p oronc~:;;te , ci in tot locnl Cl1ristos Ii vorheste, si-i zice :
;,Mergl, C~t eu la n eamuri clep~trtate fe vaiu trimile" , :;;1 iaru 9i: "lnaintea Chesarului ti se eade S~t
. ., . Apost.
'
s t a1'" . (l<apt.
22, 21. 27. 24). Dara ' eeia ce Fiul
p.?r~nc,e$t~, aceia :,cTiptura spune ca este poronea Tatalm, Ctu pa c.un~v $~ c~m co .po!,once$te Duhul spune cD,
este a ~lUIUJ: Ca mtcL de p.llda a. fost trimis de Duhul,
a fo~t r a ndUlt de DU~1u1 , $1 totm;n sp ~ne ca poronca oste
a 1m vDumnezeu.. Decl ce? Nu cumva poate se imputi~eaza putsre?\ Fiyl~li, daca a p?stolul s'a trimis din pol onca ratall~? ~ NICI de cum, caci prive$te cum poronca
ac~asta 0 a facutco~1una: Ca zic~nd: "clupre poronca
L~l Dumnezeu mantmtorulUl nostru" a adaos imedla.t: "a Domnului Iisus Christos l1adejdei n oastre " .
PI"lve$~e cum el a pus denumirile cu siguranta .
~l cu to:1te acestea Psalmistul vorbe:;;te aceasta
despre Fiul, zicand: "NiideJ'clea t uturor ma rO'inHor
p a man t UI HI'" . (Ps. 64, 6), $i iara9i fericitul Pavel:5seriin a
l[,l alta parte, zice : "C~t spre a ceasta ne si ostenim
:;;1 suntem oC~triti, caci am nadajcluit iritru Dum~
n ezeu1 cel viu :;;i adev~trat" (1. Timoth. 4, 10). Dascalul este necesar de a suferl. primejdji , $i chiar mai
multe ~e ~~a~ ~cel::tic~,i. "Bate -voin pastoriul, zice, :;;i
se VOl IlSlPl mle . .Cl\J <;tth. 26, 31). Deci, fiindea se
petrece acest fapt, apm clmvolul sufla eu mai multa put~re c~m~r<;t .lor, ca. cel ce in vnif!1~ci.rea unora trage eu
sH~e $1 !lSlplrea altora, acleca rlslp1rea turmei. Ca daea
uClcle 01 Ie, imputineaza turma; dara cancl pe pastoriu

mie

v.

pre yar1!aVa

"

~i

___ __ ____ _____ _ __ _

- - -

OMIL1A
- -I- - - --_.

_ _._

- -

11 scoate din mijloc, de sigur ca va vatama turma 1ntr-eaga. Deci, claca diavolul Iucreaz~t lucruri mari prin-

tr'o mica osteneala, $i claca vatama totul printr'un

singur sufiet, de aceia mai eu sama trebuie a ne Ingriji. De aeem
. c11mr
. (1"111 mcepu t U I ep1S
. t0 1e1. mcurap,l1C
,
., 1u-1
:;;i inalt;:'tndu-i suf1etul, (01antuitoriu avem pre Dumneze u, zice, $i nac1ejcle pe Christos. '\luIte ptltimim noi,
clara avem mari sperante. Ne primejcluim, ni se intind
curse, fns(t avem mantllitoriu, nu vr'un om, ei pe insu$i
Dumnezeu. Deci, nici cel ce mLlntuie$te nu slabe;;te- d ici
este Dumnezeu - :;;i ori- cari ar fi primejdiile, nu ne VOl'
impresura, nici nttclejdea noastra nn va ramanea rl1$ina ta, caei insu$i Christcs esle nuc1ejdea noastri1. De
aeeia, zice, suferim primejclii, caci sau yom fi scapati
iute de ele, sau ca IWEll1inclu-ne eu hune spcrante, ne
yo m mantull), Dartt de ee oar e nicD,iri nu spune apos-'
tolul ca este al Tatalui , ci al lui Christos ? Apoi el toate
Ie face comune, :;;1 evanghelia zice ca este a lui Dumnezeu, aratand prin aceasta ca (ori- ce am patiml, zice,
nimica nu sunt cele de fatal).
" Lui Timothei u adeV8J'atului fiu intru crec1in~~t " (Vel's. 2). Chiar $i expresiunea aceasta este
m{mgailoare. Ca dar-a a ar,\tat creclinta, in cat sa devin(~ fiu al lui Pavel, $1 inca nu fiu cum s'ar inti'u;npla,
ci adevarat, apoi era in c1rept de a twea curaj pentru
cele viitoare. C~t credin!a aceasta va s(.t zica, ea cbiar
daeD, fa ptele s'ar pctrece contrar eelor fagiicluite 9i a-;;teptate, sa nu se fmp utineze cineva, $i niei sa se turbure. Dara iata ca ~i fiu ,:;;i inca adevar at fiu , i?i eu toate
acestea catu;;i de putin nu este de aceia~i fiinta. Dara
ee ~ Poate di era animal necuv;'lnti'itoriu ~ (Dart, zici tu,
nu er a din Pavel - ea $i cum fa ptul doveditoriu ar fi
a se trage, sau a se deriva din ci nev~t. Dara ee? Era
poate de 0 alta fiin \[t ~ Niei aceasta? C[~ci spunand
"fiu ", imedieat a $i acli'togat "intru c l~edinta " , adeea
ca era fiu adevarat, f1i dintr'insul era. Nimic nu s'a schimbat, sau mai bine zis, eu nimie nu s'a scbimbat prin
faptul ca era asemanare dupre eredinta. Ceia ee se petreee 9i cu lucrurile omene~ti, cand sunt de ace iaf1 i fiinta.
Fiul este bun;'i-oara 1a fe1iu eu tata,1, 1nsa nu a$a cum
se jntampla eu Dumnezeu, uncle Fiul este cu mult mai

O~JlI.IA

apropiat de Tatal l ). Acolo de $i prin esenla sunt una

aceia.';;i, totw;;i in multo altele se deosebese: fn ("uloare,
in forma sau sehima, in intelepciune, in timp, in voin1a, in cele atingatodfe de sufiet, in cete atingatoare
de trup, '111 cele de afarii ~i in multe aItele se deosebesc
unul de altul, claca se face comparatiune intre clEtn~ji,
pe cand aid - (raportul lntre Fiul$i Dumnezeu Tatttl) nimic din acele deosebiri nu este.
Expresiunea "dupre poronca " este mai energica de cate xpresiunea "chemat", -- dupre cum zice
~i aiurea: "Intru Cbristos Iisus eu v'am nascut
pre voi(( Corinth 4, 15), adedl, intru credinta. lara
expresiunea adevaratn pe care 0 ac1aoge aici, inseammt
exacta. :;;i mai pre sus de toti ceilalti, asemanarea ucenicului cu dascalul; voie.,;;te cu aIte cuvinte a arat~l aiei
marea lui dragoste catra dc\nsul, cum $i marea lui dispozitie fata de e1.
J)ara iata ca ~i aid partiC'llla "intru (( iarii::;i este
zisa pentru credinta. Prive:;;te apoi .~i laud a cat de mare
oste, daca il nume$te nu numai flu. ci inca;d fiu adevarat.
"Obar', mila, pace, zice, de la Dumnezeu Ta-

~i

or

tal nostru,

~i

Cbristos Iisus Domnul nostru((.

Dara de ce oare in celelalte cpisto\e nicairi n'a pus

inainte mila, ci numai aici ~ Apoi $i aceasta este tot
din iubirea lui eea mare parinteasca . caci el se roaga
::;i c1ore~te cele mai multe bunc:ri flului, temandu-se pl.mtru
dansul $i tremurc\nd chiar de grijalui,-fiind ca astfeliu
se temeu. en, :;;i cum paredi nimic n'ar fi facut pentru e1.
1) Nota. In pasajclc de fata e mai mult 0 dispula a Sf. Cln;i-

80stom cu Al'ianil; cal'ii se incercau a ti'age un argume nt in favoml 101' din s itu a~ia lui Timotheiu fata de apostolul Pavel Pavel nume~te pe Timotheiu fiu , ziceau dan7ii, ~i cu toate acestea
nu era nascut dintr'insul. Prin urmal'e nici din aceia ca Christos
so nume~te Fiul Tatiilui, nu se poate cOllchide ca esle nascut dil~
ebl. Chrisostom insa Ii re~punde: Timotheiu se zice fiu al lUi
Pavel nu dupre natuI',\, ci dupl'e cI'edin~a. Deei, precum el era 13:
feliu Cll Pavel [)I'in aceia~i cl'edinta, tot a~a Christos are aceia~1
natura cu Tata!. Disputat cum Arianis, qui hinc dudo argumenta sic poterant agel'e. Paulus Timotheurn filium dicit, et tal,!en non ~est ex .ipso genitus. Erg? neque ~x eo, quod Christl~s
(hcatur filIUS. Patr'ls, ex IPS? esse; gellltum efficltur. Hespondet Chl'lsostornus: Tlmotheum diCit fillUm non secundum naluram, :sed
secundum fidem: Proil1de sicut ipse ejusdem cum Paulo fidei, sic
Christum eandem hahel'e cum Pat.re naturam)). Fronto Dttcaeus.

- - -- - ---

OMILIA ;:
-

- -- -

ba chiar ingrijindu-se de slabaciunile lui trupe9ti, precum atunci de pilda dl.,nd ii scrie zictmdu-i: "De aCUlll

nu mai bea apa, ci putin vin prhne$te pentru stomahul teu ~i pentru cele dese slabiiciu~1ile tal~~.
(Cap. 5,23). Dasealii mai ales au nevoe de 0 mal. mare !TIlla.
.. De la Dumnezeu Tatal nostru, zice, ~l Chnstos
fisus Domnul nostrn". $i aid iara.,)i mangaere f3i 1ncurajaee. ctt daca Dumnezeu este tala, se f3i ingrija~te
ca ~i tatal de copii. Asculta pe Christos zicand: "C<:l,re

om este dinteu voi, de la care de va cere fiul

lui piline, au doart-l peatra. ii va da lui ". (~'!CI;.th. 7,9) ~
~ Peecum te-am rugat ca sa rell1cU 111 Efes,
c{mcl mergeam in Macedonia" eVers. 3). Prive~te
bunatate la el! cum el nu intrebuinteaza voce de dascal,
ci aproape voce de sluga, - caci n'a zis (precum ti-am
poroncit, sau !i-am pus in vedere, ci "Precum te-al1l
rugat". De sigur ca nu faJa ~e tot~ u.cenici.ise g~a
el asa ci numai fata de eel blanzl ~1 vlrtuDf;ll. pe cand
fata 'd~ ceilalti, de eei str~cati, zic, ~i pead:varati .'-;lcenici, se pmta lntr'alt ChIP, precum ll1SU$1 e1 sCrIlnd,
zieea: .jncleamna si mustra cu toata poronca'<
(Tit. 2, 15). $i aici ap~i prive$t~ ce spUl;e: ,rca sapo,-

roncesti unora ca

sa

nu lL1vete llltr alt chIp'.

Deci ce este aceasta? Nu era deajuns oare cpistola lui

Pav~l, pe care li-o tri~isese.~ ,NuJ gac! .fata de scrisorile lui dan~ii erau inca ma.l lI~dara,t~lcI, l?rec~m e~au
si mai 'nainte de acele SerlSOrI. Dara apOJ chIar 91 el
i9i petrecuse mult limp. in . acea~t~ ce~a~e,. aiGi era $i
acel templu al Artemidel, ~l tot alCI a patlmlt acele rale
mari. Ca dupa ce s'a 5mpra~tiat. r:dunaTea, ~ayel ~be
mand prin prejurul sau pe Ueel11CI, dupa ce sa mchlllat
lor a plutit cu corabia pe mare ducandu-se in Macedonia, de u'nde iara~i s'a re'nturnat. (Fapt. Apost. Cap.
19 $i 20 j.
~
. Dara este demn de a cerceta daca acum a ~ezat
acolo Pa vel pre Timotheiu, 5.i~dca-i zise: '; Ca sa .P~
v

roncesti unora ca sa nu mvete mtI' alt chlp .

Nu-i nume$te pe fata, ca nu .?um~a sa-i faca f"0~i fara

ru~ine in mustrarea ceo trebma a.lI fae.e. E~au aIClOarecare psevdodidascali dmtre ludel, carl se mcereau de a

10

OMILIA 1

a t rage ia ra;;i pe c redineio~i la paza legei, - ceia ce de

a ltfeliu mai in toate epistolele 0 sp un e. Data cla m;;ii faceau aceasta nu cloar~l ca erau m i:-;:ea(i de cugetul lor,
ci numai im pi n ~i de sla va de~art{t, ~i din dorul clt: a
(we~t llcenici. de a se certt'!. eu Pavel, ~i de a-$i arAtE.
pizma lor fata de dd_ns ui. Ac(:asta va sa zica : :, s a nu
1m-ete intr'a lt c hip".
"Nici sa 1a aminte la basme, zice, $i 1a (genea logii ) il1:;;i ral'e de nearnul'i fara de sftlr$it".
Prin v()rba de mHhuri sau basme. el nu in1elege legea;
&\ nn fie !- ei va S<'l spu na de Clceie fal;;ifica ri, de acele
misti[idiri ;;i de aceIe erec1inti de;;arte. Era ca obieeiu
ca eei dintre ludei Sil'~i cheltuiasca toa ta vorba in luerllri
de nimic: ea de pilc1ii in numararea pa rintilor, mO$ilor
$i stramo$ilor, ca w ehipul aeesta sa aib,)' a$Et zis 0 s lava
in btorie, ;;i sa se cread a a a vea 0 mai mare experienta.
"ea S~t p oro n Ce$ti uI10 ra, zice, c a sa ou 1nvete intr'alt chip, ni c i sa ill a mi nte la mithuri
(bas me) t;;i la in ~irare de nea muri (gene alogii)
d e sffLrsit". Si ce va
ZiC[l "fa r{t d e smrsit"? ,
Adeea vorbe tara de SmT$it, sau fara nir.i un folos: sau
e u greu de pricep ut nOlle. Ai vazut clim cearta ispitirea
sau euriozitatea unonl de a o;;ti totul '? Uncle est~ ere-clinta, nu este nevoie de cercelare. Uncle nu tl'ebuie nimie
a cerne, de ee sa fie nevoie de cercetare ~ Cercetarea
(~ste resturi1area credintei. ca eel ee caut<1 ~i cerceteaza,
niciodata nu afia. Cel ce cereeteaza, nu poate sa creaclc'L
De aeeia . ~i zice, ca set nu ne batem capul eu ce r-cetiiri
a ma nuntite ;-iara daea eercetam, apoi aeeasta nu este
ered inta, - ' caci ercdinta lini ~te~te cugetul. Dara atunei
cum de ziee Christos: "ca uta\i ::;;i v e \i a fia; bateti
~i se v a deschide VOU{l" ;;i"cercetati s criptudle,
C~t intransele veti afia voi vjat[t ve:;;nica" (Math.
7, 7. loan 5, 39)~ Dara acolo prin expresiunea ,. Cau..:.
tati': el spune de cerere ~i de 0 dorinta arzatoare, pe
ea~d aiei expresiunea ,.cer-cetati scripturile" nll este
a uriuia ee introcluce in cugetul euiva dorul de a eerne
chestiuniJe. in zadar, ei ale uQuia ee tocmai ca seoate
aeea pofta . A zis: "cercetati scripturile" , adeca cit

mea

sa

OMIUA I

- - -- -------------- - -- - ---- - -- -

;1f1<:10(1 i?i eunosc<:'md exaetitatea lo r, noi sa facem accas ta

nu pentru ca pururea sit cercetam, ci ca cereetL1 nd si:L
ineetam eu acp.st ohiceill.
Si \)ine a zis cl: .,Poro n c es te unOra c a Si"t 1111
1m-etc illtl"alt ch ip, 'ni c i sa ii amillte la basme
si gen ea log ii nU'~t de s fclr'::,;it, can: fae Int['eb~l rj
i11ai vi:lrtos de cut iconomia luj DLlmlleze u cea
intru cl'edinta.-' Bine a zi~- inca i?i "iconomia lui
Dumnezeu", fiiodc{l mari lu erllri a \'oit Dumnezeu sa
ni dea, ins~l ra\ionafl)cntelc noastrc p(tmante9li llU primese m~i ['8tii.~ iconomiilor lui. 1'rin urmare acestea t1'< )buie a ven; prjn er ee1jnti\ , eeia ce estc dofloria coa mai
marc a s ufi. C'!t~ I Ol'. Deci. CC'T ccta rca cstc contrarii iconomioi lui Dtlmnezcu. Ca(01 co anlllT]( ~ so iconomisl)~t8 deJa cr edi nl a '? Acuia de a primi bincfhccl'ile lui $1 a ne face
mai buni, :e;i c1c a nu ne fnc10i de nimic, niei de a e1is- .
put:\ ~i a eernt), de ce a:;:c't 9i nll a ltrnintrelca, ei a fi 1inistiti eu cllgetuL U{('i ceia ee CI'cGilJ.ta a reu$it 9i a
cEidlt, ccrceta rea a cla rchnat. Cum a diiramat ? UlsLlncl
eugetlll a se OCUpe\' ell ecn::ctJl'i zada rni ce, eu care oeazie
senate crcdinta.
,, )Jici S{t ia aminte, zice, labas I11e ~ i la g enealogii mr~t Sm['~jt. D ora , ziei tu, cu ce a u \'uttlmat gonealogiile neamuriiol'lJ ~ Apoi Christos ziceLt, ('a
prjr) a(;C\inta trebuie a se m a ntui omul, iaradAn~ii (]isputau 9i ziceau
n u trcbui e er edinta. Dara fiindca t5.gacl uirea lor era, sa u 3VC(\ infiuell tc\ numa i in ti m pul
de fata, pe ei'md urmaril e tagi:'tcluirei in viata vii toare,
era nevoie de credinta. Dan:'7ii Insa preoeuIJati en 011se rvatiunile lc;:;ei , impec1ecau cr ec1i n ta. l\fi sc pari) d'~
aid el face alLl~iune :-;:i la Elini ei'lllcl ziee: b asm e ::,-;i
genealogii", ca eei ce-:;;i nUl11 ar a u pc zeii lor.
I) Deci, iubitilor, sa nl! IwIm aminte la discutiuni
zac1arniec. Caei de acoia am_fost numiti c redineio~i, pen
trn ca fa ra clatinare sa cT'ed em color spuse, pentru CD.
de loe sa nu n 8 'ndoim. Ca dad), (:c\e g raite sunt omone~ti, ar trebul de sig ur de a Ie cern e ell toa ta am a(I

ca

)7

1) Pm;tea morala. Desprc aceia ca trebuic a a vea crec1inta,

si a nu ccrne iuCnlrilE", "j conl.l'a eclor ce zic, ca aSfl esLo nascut,
a!;'a este ~ol'tit>J. (Ve1"on/
'

12

13

OMILTA I

mllLiA 1

' nLriltimea ; iara dadi sunt ale lui Dumnezeu, apoi trebuie
mai mult a Ie pretui ~i a Ie erede ; daca insa _n u credem,
atunci nu yom :;;ti nici ca este Dumnezeu. Fiindca cum
ai sa $tii ca e::te Dumnezeu, daca II faei raspunzatoriu ~
Intaia c1ovac1a pe care tu 0 dai ca $ti1 pe Dumnezeu, .
este de a crede toate cele graite, fara a cere c10vezi $i
ial'a$i c1ovezi. Aceasta 0 $tiu $i Elinii, caci credeau in
zeii lor, de ;;;i 0 spuncau fara dovezi. ~i de ce oare ~
Fiindca sunt stranepoti $i coboritori din z8i.
Ai vazut d'i $i Elinii $tiu aceasta? ~i ee spun ell
de Dumnezeu? cftnd ii faceau a$Et ~,i fiir~d yorba de un
om - voiese a spune de Pitagora, acel fermecatoriu $i
mag, caci puneau inainte acea vestita axioma: "a.bro;
;;7." ac1eca "el a zis. Dara chiar ~i pc templuri era
scTisa c1casupra $i representata tacerea, aeoperindu-$i
. gum cu degetlll, $i strangandu-$i eu puterc buzele, inspiranc1 tacereatuturor celor de fata. Deci c1aca acelea
sunt atat c1e r espectate, apoi ale noast1'e nu trebuie respectate, ci sunt de tis'? Cele ale Elinilor duprc dr-eptate
trc'buie a fi c.t'.rcetatc, fiindea sHnt deastfcliu; e yorba
aeolo de lupte, de disputc$i urmarile acestora, - pc
c{md cele alc noastrc se dcoscbesc, eu totul de acelea.
Ca pc aeclea le-adeseoperit intekpciunea omcneasc~l,
in timp ce pe acestea le~a descoperit $i invatat charul
dllhovnicese. Acelea 'sunt c.redinti pline de prostie $i nehllnie, iara acestoa ,de adevarat<'i. intelcpciune. Acolo nu
mai esto llcenic, nici daseal, ci toti cercoteaza ~i se ~lis~
puta, fie dascal; fie uconie. Pentru a crede, oste nevoie
de a afta, iara nu t'etc a disputa, de a crede fira indoieala, iara nu a puno'inainte rationamcnte omene~ti.
Prin credinta toti cei din vechime a u fost la udati, ~i fara
do acea'3ta toato se .restoarna pc dos.
~i ce spun '''e Ll de cele cerc$ti ~ Chiar cele de pe pami'tnt daca Ie yom examinil, Ie yom afta in str5.nsa legatilf','i Cll credinta. Nici afaeeri bane~ti, nici me$te~u
gllri, ~i in fine nimic din acostea nu poate fi farit cre~
clint~L Deci claca aiei, unde e yorba fie lucruri fal;;e, $1
este nevoe de credinta, apoi cu atat mai mult in cele
dultovnieesli.
Aceasta credinta deci sa 0 avem ~i de aceasta sa
ne tinem stran$i,- caci numai prin aceasta yom putea
seoa te din suftet acele credint,i vitamatoare, ca de pilda
credinta ca a~a s'a nascut, $i a"7Et i~a fost sortib). Daca

noi yom crede <..'.;;l va fi inviere ~i judecata, apoi toate

acele credinti de;;arte yom puteasa I.e scoa~em ~in StlfIet. Crede ea esle Dumnezeu elrept, ~l nu vel mm crede
(iL este na~tere nedreapta; crede ca oste DlImnezeu care
se inO'dja~t e mai dinainte, ~i nu vei mai creele crt este na~
tere ~le acelea care toate Ie rastoarna pc dos. Crede cii
este pedeapsa $i impariitia cerurilor, $i nu vei ma~ cre(~e
ca este noroc din na~tcre, pc deoparte resturnand 111
noi bunul simt iar;'i pe de alta sllpul1tt.ndu-ne pre 110i
unei necesit<lt( $i unei vieti silite. Sa nu sam~ni, sa n l!
rasiidesti sa nu pkci la ar-mattt,;;i in fine sa nll facI
nimic, fii~dCi1. nllmai elecit, \'r,lnd salt nevrclnd, vei in~ . ..
ti1mpina cele sortite deja na~tere.
nara atunci de ce mai avern ne voe de rligaclUmf
Dece mai voesli a te face crc~ lin , claca totul cste sOl'li t
dela Wl$tere "? fiinclca vei fi sub pacat. De uncle stint
mestesuuurile? Sunt oare destinate del a na~tere ?Da 1
. ziti'tu. Dara a fost ursit, cutiiruia ca sa devina inteJcpt
prjn ostenele. Arata-mi fnsa pe unul care sa fiinv atat
mestesug fara ostenele. Astfeliu dar;'i me;;te~ugul se ca,pat<i TIU dela na~tere, ci e u m';1lte osten~le. Dan'l de
unde vine, zici tu, ca cutare fi1l1cl om rau este bogat,
$i un altul fiind viclean, a capatat mO$tenire dela tata~
. .sau? ~ pe ctmd un ?-ltul de;;i mun.~~:;;te'pe capete, totw;;~
este sarac. Acestea 'mtr'una Ie pun 11111amto; toate nurna1
cu privire la bogatie $i siiracie, :;;i nimic de.virlu~e :;;~
ri utate_ Dara iu tlirnic n'ai spus p;l,na aculh, CI arata-ml
. daca cineva sarguindu-se a devenit diu, sau claca c.ineva
trandavindu-se a devenit bun. Co, daca soarta are vre-o
putere, apoi trebue a-:;;i arata puterea in cele mai ~aI'i;
adedi in virtute :;;i rautate, $i nicidecum jn bOgat1e :;;1
saracie. De unde, zici tu, vine ca cutare este totd eauna in boale, jadi celalalt totdeauna I'n sanMate? De
unde vine ca unuia ii merg bine afacerile, jadi altuia
ii merry a~apoda? De IJnde apoi vine ca aceluia ii meI'g
lucrurile dupa dorjnt';'l, pc cancl acestuia i se pun in
cale mii de rnii de pedici? Ei bine ! departeaza-te de
credinta In n(l$terea eu nor-oc, $i atunci vei ~~l to~~1 eu
exactitate. Crede ca oste Dumnezeu care se mgrlJ a~ te
mai dinainte, $i atunei vei :;;ti toluI Jam urit. Dara nu
pot, zici tu; nu rna lasa confuziunea lucrurilor acestara
de a intrevedea aeea pronip, daca toate acestea sunt ale
lui Dumnezeu. Cum pot crede eu, ca Dumnezeu, eel bun

14

15

Oi\lILIA 1

OMILIA II

da averi unui curvariu, unui spurcat, unui lacom, iara

celui bun nu-i da de loc? Cum sa cred? - caci trebue a
crede din fapte)).
Bine! A~a clara toate cele ce ai spus sunt ele rezultatul unei na~teri clrepte sau nedrepte ~ i\fedrepte zici.
Dara oare cine a facut aceasla na~tere nedreapta? Oa1'e
Dumnezeu? Nu, zici tu, ci este far-a inceput, nenascuta.
$i cum face astfeliu de IucI'uI'i, nefiincl nascuta, sau fa1',1
inceput? - fiindca astfeli u de imprejuriiri sunt contrare ...
Dec:i, toate acestca nu sllnt catu!';li de putin lucruri ale
lui Dumnezeu. A~(\ darii s1 cxamim101, cine a facut ceriul '? cine parnEll1tul, cine marca, c:ine anotimpurile?
Apoi claca 'in cele neslltlete~ti a mcut atata ordine:;;i
atetta a1'monie, in noi. pentru cari totul s'a facut, atiHa
clezordine ~i neranduealcl,? Aceasta ar fi, ea cum cineva
ar l!1grijl de 0 casa, - ce d<:almintrelca ar fi minunntUjara de tei ce locuesc in ea de loco
Cine paze~te in bum'i randueala sehimbarca anotimpurilor? Cine a a~ezat lcgile cele intelepte ale naturei '? Cine a o1'anduit lllcrsul zilei !';li al nop!ji? Toate
acesteasunt superioare acelei ,.na~teri;; sau ursite.
Nu, zid tu, ci s'au fttcut dela sine, sau automat)). Dara,
cum a1' fi putut sa se fad), automat, gasinclu-se intr'u ast.,
feliu de o1'andueala r Deei, de undo si cum sunt uniia bogati, sanato;;i ~i propa$ind in afaccrik lor? Uniia prin
lacomie, altji prin mo;;tenire,iara altii prin 1'apire. $i de
ce a ingaduit Dare Dumnezou? Fiindea nu oste aici res- .
plata, ei in viata viitoare; atunci araUt-mi ca se petrece
. ceva de acest feliu. (Dara, zici tu. deocamdata dii-mi
aiei, ~i acolo nn eer)). De aeeia niei nu iai. Ul daea tu
gasindu-te afara de aeea placero $i eauti acestea, ea ~i
cum Ie preferi aeelora, apoi eu cat rnai rnult cand te vei
~i bueu1'a de atea placore eurala? De aceia iti arata tie,
ca cele de aiei nu sunt nirnie, ci ni sunt indiferente.
Ca.ci spune-mi: a fi eeva adanc. sau intuneeat, departat
sau apropiat, oarc nu esto eeva indiferent? A$a esto $i
bogatia. .
Spune-mi: in eele necesare oare nu doopotriva s'a
dat tuturor, ca depilda destoinieie spre virtute, impartirea deopotri va a darurilor duhovniee$ti? Daca ai cunoa$te binefaeerile lui Dumnezeu, atunci nu te-ai fi indignat de aces tea, ci te-ai bucura deopotriva cu altii,
niei n'ai fi cautat ~i n'ai Ii umblatdupa aceasta laeomie,

$tiincl hine egalitatoa aceasta. Dupre cum 0 sluga a v3.ncl

11rana ~i baine, ~i imbrikaminto din partea stapanului,
$i in fine din to ate celolalte bucuranc1u-se deopotriva en
ceHalti, - :ara daea poate ar avea po cap mai multe tire
de par, sau unghii mai mari, prin aceasta ar erode cit
are ceva mai mult dOctlt ceilalti; - cam in halul accsta
so gase7te $i eel ee cugeta luermi mari in zadar.
De aeeea deci ne-a departat pre noi deasemenoa
lucruri, ea sa stinga din noi 0 asemenea nebunie. }Jentru
ca dorul de aeestoa sa-l transporte la ceriu. Dara noi
nici a$a nu no cumin tim. Dupre cum pe copil j'llipse~te
tatiH suu de cele copiliirc~ti. daca are cova copi!aresc,
~i daea p1'e1'e1'a aeestea in locul celor trelJuitoare,pentru ea astfeliu ~i fi"lra de voea lui s8:-1 indrl'pte spre
desavarE;lire, tot a';ia face E;li Dumnezeu eu omul, ea astfeliu sa-l fndrepte spre ceriu. Darn de ee, ziei tu, lasa
pre cei rai ea Set se j'mbogateaSCa? Pentruca nu se inte1'esaza atat de mulL de danE;lii. Cum apoi lasa ~i pre
eei dropti? Nu el li lasa sa fie saraei, ci numai cat ingadue aceasta.
Acestea ni s'au spus acum int1"un mod superficial,
ca catra uniia ee nu cunoaE;ltem scriptuhle. lara daca
am VOl a crede 8i a fi eu luare aminte la euvintele lui
Dumnezeu, n'am' avea nevoe de vorbele acestea, caei
toate Ie-am ';itL Pentru ca sa a111 ea bog,Itia nu este
nimie, niei sanatatea, niei slava, eu iti voiu ari'lJA pre
multi cari puteau sa se imbogMasca, ~i totu~i, nu s'au
imbogatit, eari puteau sa fie sanato$i, ';ii eu toate acesteEl
$i-au darapLinat t1'upurile lor prin nevointe, eari puteau
sa se bueure de slava, !';li totu~i fae toate cl1ipurile sprc
a fi dispretuiti. Nimeni fiind bun, nu I'avne~te de a f1
rau, Aeestea deci sa Ie 1'(lvnim, cn unele ce sunt Cll aclevarat bune, ea astfeliu sa ne bucuram $i de bunurile
viitoa1'e, intru Ch1'istos Iisus Domnulnostru, earuia Impreuna eu Tata! ~i eu Sf. Duh se cacle slava, stapanirea ';ii cinstea, aeum :;;i pu1'u1'ea !';li in vecii veeilor. Amin.
OMILIA II

,.lara sfar~itul poroncii este dragostea din

inima curata, ~i din cuget bun, :;;i din credinta
nefatal~nica. Dela care unii ratacind s'au lntors

16

OMILIA II

la euvinte de~arte, vrand a fi invatatori de lege,

neintelegand niei eele ee graese, niei pentru cele
eese intarese (pentru eelc ee sustin eu incap[ttinare)" (Cap. 1, 5. 6. 7).
Nimic nu vatama atat de mult neamul omenesc
ca a dispret.u] prietenia ~i dragostea ~i a nu 0 Urr11<1rl c~
multa ravna, spre a 0 sUipani, - precum iara:;;i nimic nu
inalta pe cineva, ca a 0 urmarl eu toam puterea. Aceasta
invederand-o ~i Christos, zice: "Ca daca doi din voi

se VOl' uni pre pamant, pentru tot luerul ce vor

cere, va fi lor dela Tatal meu ~,siiarasi: "Pentru
inmu1tirea faradelegei, va raci ci"ragostea a multora" (Math. 18,19. 24, 12). Aceasta a naseut toate ere~ur~l~

:,;>i tuate dezbin;''trile, diei din a nu illb] pre frati, vine

mVldm . contra eelor ee propa~ese,din invidie apoi vine
pofta de a Stapanl, iara pofta de a sttipanl na:;;te dezbinarile.
De aceia :;;i Pavel zicand: "ca sa poroncesti
unorasa nu invete intr'alt chip", la orma an~t[i,
:;;i modul, qupa care este cu l1utinta aceasta. ~i care este
acel mod~Dragostea . Precum, deci, cand zice: sfarsituI leg(;?t:este Chtistos") adec~\ fnti'C')-plinirea poron~i
lor, caci .:;;i aceasta se cuprinde in el, tot a:;;a ~i poronca
aceasta .cuprinde in sine dragostea. Star:,;>itul tamacluirei este sanatatea, a:;;a ca fiind si1m'itate, nu este nevoe
de muM, diutare; tot a:;;(;\ :;;i dl'agoste cand este, nu trebuie mult<1"'poronca. Si de care dragoste vorbeste ~ De
acea sincera, iara nu 'de acea care semargine:;;te numai
in vorbe; de acea izvorita din vointa ~i din compatimire, din participarea la durere.
nDin inima eurat~t" zice. Aiei spune sau de o
vieata curata ~i corecta, sau de 0 dragoste adevarata,
fiindca 0 vieata neeurata provoaea dezbinari :;;i dihonii,
dupre cum zice: "tot eel ee face rale, uraste lumina" (loan 3, 20). Dealtmintrelea prietenie :;;i d~agoste
s~ vede ~i printre cei rai, caci ~i talharii iubesc pre
talhari, ;;i criminalii simt dragoste catra alti criminali,
insa 0 astfeliu de dragoste nu este din cuget bun, ci
din cuget rau, :;;i nici din inima curata, ci din inima
necurata, :;;i nici din credinta sincera, fiindca credinta

OMILIA II

17

invec1ereaza adevaru1, de oare-ce dintr'o credinta adevarata se na:;;te dragostea. Cel ce creele cu adevArat in
Dumnezeu, nu va suferi nici-odata afi lipsit de elragoste.
De la carii, zice, unij r[lt[teind abatfll1c1u-se,
s-au intors 1a euvinte de~arte;; (vel's. 5). Sine zice
di s-au ab<Uut, fiinel,a spre a merge drept, este nevoie
ele me:;;ts;ug, iara nu afara de scop, sau de te1ul propus; a:;;lt ca este nevoie de a f1 cineva condus de Duhul.
Multe din calea eea dreapk-'i trebuie a Ie incunjuru. si
numai spre 1el e nevoie de a'~i indrepta privitea. ' ,
"Vl'[ll1d a fi invatatori" zice (vel's. 6). Ai vazut
::;i alta cauza, aceia adeea a iubirei de intaetate ~ De
aceia :;;i Christos zieea: voi inS[l pe nimeni sa nu
e~1ema~i l\avi" (Matl~eiu 13, 8);:;;i Pavel iara9i: "Nici
)

sm~url

ea

eel ce se tale impreJur p[lzesc legea, ci

vostru sa se laude" (Ga1ateni 6, 13).

~n trupu~

VOleSC Cll Orl-ce pret, zice, clemnitatea de dascali, si

de aceia ii n-au privirea indreptata spre adevar).
'
"Ne'n~elegand, ziee, nici eele9.~ graiesc, nici

pentru cele ee se intarese, (pentru eelece Ie

sustin eu indtpatinare"). Aiei ii defaima peacei:;.ar~
latani, c~ ne a vand in veelere scopul legei, ~i niei timpul pan a cand trebuia a privi legea ca stapana .." Deci
daca paeatul lor este din nestiinta. cum de zici ea vin~
de acolo, ca elan~ii voiesc a' fi 'clascali ai legei ~ Insa
vine :;;i de aeolo, eli dan:}ii nu au dragoste, iara din lipsa
dFagostei se na~te ne~tiinta. Canc1 sufletul se preda pe
s~ne plaeerilor trupe~ti, de sigur ca i se vatarrl:;l, agerlmea; caz5.nd apoi din dragoste, cade in acelasi limp
in iubirea de cearta, 'in iubirea de inHietate, 811a urma
i S8 vatama ochiul eugetului. Caei eel ee este stapanit
de vre-una din poftele acestea trecatoare fiind imbtttat
a~a zicand ele patima, nn va putea nici-hdata fi judec~t~riu nemitarnic al adevarului. " Neintelegand, zice,

mClcele ee gr[tiesc, niei pentru eele ee se 1ntal'esc". Era natural ca dansii sa graiasca de lege, si

sa spuna multe despre eurateniile trupului, 8i allele de

acest feliu.
'
.. Apo~, ~ontenind a ,mai ce~ta. asemenea fapte, ca
nefimc1 l1lmlC alta de cat umbra 91 fnchipuire a celor
duhovnic8s;ti, la urma ceia ce este cu mult mai p1acut,
{2330

18

19

OMILIA II

ONIILIA IJ

tocmai aceia 0 face; 9i ce este eeia ce el faee? L~u0a

Jegea -- iara prin lege el intelege ~c~ dec~}ogyl:- Sil dm
aeeasta el a scos fji pe eelelalte. Cael claea calcarll~ l~
gei pedepsese pe cel ee se abate de 1a l8ge - de 91 m
mare parte eele ale legei ni sunt fara folos, apoi cu atat
mai mult aeele8.
"Ci :;;tim ca legea este buna, ziee, de 0 tine
eineva eum se cuvine" (vers. 8). Buna,zice,::;;i nu
buna)). Dar ceia ce el spune, aceasta insamna: laucla
legea prin fapte, ciki expresiunea: "de 0 va tinea eineva cum se cuvine", aeeasta va sa ziea. Caci sunt
si de aeeia cari nu 0 tin bine, ea de pilcUl, eand 0 explica, ziee, prin vorbe, iara prin fapte oealca, iara
aeeasta insamna ea 0 tin nu preeum se euvine, 0 tin,
ziee, insa nu spre folosinta lor proprie. :;;i ce alt eeva
insamna expresiunea "cum se cuvine" , de cat ea
claca cineva 0 tine cum se cuvine, il indreapta spre
Christos? Cand scopul legei este cle a indreptati pe om,
insa nu poate, apoi atunci 11 indreapta spre cel ce poate.
Sau $i intr'alt chip: a tinea. legea cum se euvine, ~ste
a pazi legea cu prisosinta. ~i ce va sa zica cu prlsosinta? Dupre cum pdn zi),bala, zice, se tine cum se
cuvine nu calul care zburda, niei aeel care asvarle eu
picioarele, ei aeel care 0 are in gura mai mult de forma,
tot a:;;a fji legea este tinuta bine nu de eel ee are nevoe
a fi cumintit prin litera eill.

Dara atunci cine 0 tine cum se cu vine? Gel ce stie

ca nu are nevoe de ea. eel ee a ajuns la atata. virtute,
in eat ca 0 indepline$te nu de frica, ci ar~ inainlea oehilor sei mai mult osanda :;d pedeapsa deacolo.Sau 9i aJk
mintrelea. Zicand ca: );;tiind aceasta, cli dreptUlui

tute, aeesta mai eu sarna impline:;;te legea. Ca nu deopotriva impline$te legea, eel ce S8 teme de ea, :;;i eel ce
are in vedere cinstea sa personala. Nu deopotriva impline:;;te legea, eel ee este sub lege, 9i eel ee este deasupra legei. A fi deasupra legei, :;;i a trai deasupra legei,
aceasta toemai este de a tinec\ legea preeum se cuyine.
Cad aceta fntrebuintaza :;;i paze$te bine legea, care face
mai multe $i mai mari de cat cere ea; eel ce nu a:;;teapta a fi eertat de ea_ Legea, ca altele multe, este impedeearea relelor. Singura Jegea insa, nu face drept pe
eineva, ci 9i lucrarea faptelor bune. Astfeliu ea cei ce
se departeaza de rele, ca robii ce :)tiu de friea, aee:;;tiia
nu incleplinese seopul legei, fiinclea legea de aceia sta
de fata, ea sa pedepsasea .c;aJcarea poroneilor. A9Et ca
::;;i aceia 0 tin, insa dinprieina ea se tern de pedeapsa.

lege nu este pustt, ei eelor fara de lege:;;i nesupu:;;i" eVers. 9), prin aeeasta spune ea acela este

clrept, care SaVar9a$te virtute~. Acela tine pre6um se

cuvine legea, care nu a9teapta a fi eertat de ea. Pre-.
cum semnele literilOr stau inaintea copiilor, insa numal
eel ce $tie a Ie intrebuinta, Ie pune unde trebuie, iara
niei de cum prin altul; numai .aeela, zie, ar putea fi
considerat ea mai inaintat in :;;tiinta, 9i ca intrebuinland mai bine literile, - tot a:;;a 9i eel ee sta mai presus
de lege, nu se povatue:)te de lege. Cel ee im pline$te legea nu de friea, ci din rnai multa dragoste eatra vir-

"Voe~ti sa nu'ti fie friea de stapanire? Fa bine,

:;;i vei ave a laude de la dansa". (Rom. 13,3),ca:;;i

cum ar ziee cineva: (I)umai pentru faptele cele re1e

Jegea este poroneitoare; clara eelor ce fac fapte Yrednice de lauda, unde anUrl1eeste folositoare leg-ean ~ Precum deei dortorul Yindeca pre eel ee are 0 rana sau
un bete;;ug oare-l~are, iara niei de cum pre eel ee este
sanatos, sau pre eel eese gase.';lte bine, - tot a$8. 9i
Jegea.
.
"Dreptului lege .nu este pusa, ziee, ci eelor

fara de lege ~i nesupu~j, neeucernicilor ~i paca,to:;;ilor". Prin expresiunea j,celor fara de lege" el
llUme$te pe ludei, arat~ml11-i.:;;1 (,.,3, "nesupu:;;i". "Oa
legea, zice, manie lucreaz;a". (Rom. 4, 15). A$a dar a

ee poate avea de eomun legea cu eel vrednie de einste~

"Ca prin lege, zice, este. euno~tinta pacatului"
(Ibid. 3, 20). :;;i ce are aface ell cel drept? Deci, cum
legea nu este pusa pentru eel drept? Fiindca aeesta
este afara de pedeapsa, $i ea el nu a$teapta ca legea
sa-l invete de a face eele ee se euvin, eaei are intr'insul
charul Duhului, care '1 indeamna la bine. Legea s'a dat,
ca prin friea 9i amenintare sa fie linuti ih respect eei
de sub lege. A9a dara calul eel bun nu are nevoe de
frau 9i zabala puterniea, pre cum niei de pedagogie nu are
nevoe cel ce se poate conduce $i fara pedagog.
"Celor fara de lege, ziee, :;;i nesupu~i, necucer-

nicilor:;;i

pacato~ilor,

necuvio:;;ilof

~i

spufcatilOl',

OMIl.lA If

20

21

OMILlA II

u~igiftorilor de taUt ~i ucigatorilor de muma".

$! pu ~a st~t vaicj numai, 9i vnici numili pana la pacate,
Cl mca m91ra pacatele dupa feliul lor, ca astfel sa-i convi~ga. cle a~ se 1'u:;;init ~e ob::-:ervarea legei. $i dupa ce
lem91ra pacatele dupa felul lor, la urma Ie spune si
prin pr.escurtare, de:;;\. chiar 9i cele in:;;irate erau deajmls
spre a-I abate dela ele. Dartt ce? ludcii sunt uciO'atori
de oameni, ucigatori de taUt :o;;i de mama? Aceast~ lasa
a se intelege. "Necucernici, zice, si necuviosi si
spurcatF', astfeliu erau,:;;i de aceia Ii ~'a dat legea: Ca~i
spune-ml: oare nu Intr'una cadeau la Inchinarea de
idoli? Oare nu bateau cu pietre pe Moisi? Oare nu erau
pline manile lor de uciderile rudelor lor? Oare nu pentru
asemenea crime Ii invinov;'ttiau Prorocii 1ntr'una '? Dara
celor ce filosofeaza pent1'u cele cere:;;ti, insirarea acestor fapte este prisoselnica.
'
"Ucigatorilor de taUt, zice, :;;i ucjg~ltorilor
A

de mum~l, ucigatorilor de oameni curvarilor

sodomnenilor, talharilor, mincinosiior celor c~
se jura stramb ~i orice alt, zice, care s~ impotrive~te invataturei celei sanatoase'( (Vers 10). Bine
zice el ),invat~lturei celei sanatoase", fiinddi toate
acele patimi sunt ale unui sufiet stricat.

"Dupre-evanghelia slavei fericitului Dumc.are mi s'a increclintat mie" eVers. 11).

nez;eu,~

1ncat ca :;;1 acum pentru inUirirea evangheliei este nevoe

de lege, pe cand pentru eei convin:;;i 9i credincim;;i nu
este nevoe. 0 nume9te evanghelia sla vei, pentru nimic
alt~ d~cat f~ta de cei ce se ru:;;ineaza in timpul persecutlUmlor, $1 pentru patimile lui Christos. Si din cauza
aceasta, cum :;;i pentru celelalte cauze, 0 numeste evanghe~ia slavei lui ~umnezeu, pentr ,I ca 9i patimile lui
Chrrst?s sunt s~ava, cum 9i celelalte. Sau ca poate prin
aceasta expreslUne face aluziune la cele viitoare. Cii
daca ~~le de !at~ sunt incarcate de rU9ine 9i necinste,
c~~e vuto.ar~ msa nu sunt a9a. Evanghelia este a celor
vutoare, lara nu a celor prezente. Dara atunci cum de a
zis ingerul: "iata eu binevestesc voua (va evanghelirez) ca s'a nascut voua lmlntuitoriu "(Lucc1,2,10.11)?
v S'a nascut mantuitoriu, adeca va [i mantuitoriu,
caci nu in data ce s'a nascut facea minuni 9i semne.

"Dupre evanghelia slavei, zice, a fericitului

Dumnezeu". Sub denumirea de "evanghelia slavei:'
apostolul intelege eyanghelia slujbei sau a cultului lui
Dumnezeu, 9i ca daca toate cele pl'ezente s'au umplut de
slava lui, apoi Cll atit mai mult inca cele viitoare. )jCand
ya pune, zice, pc toti vrajma:;;ii lui a~ternut picioarelor sale". (1. Cor. 15, 25). Cand nu va mai fi
nici 0 piedica, cfmd dreptii yor vedea toate acele 1mpeejurari fericite "pe care ochiul nu le-a vazut,

si urechia n'a auzit, si la inima omului nu s'au

suit" (1. Cor. 2, 9), dupre' cum insu-;;i Christos zke: ;,ca
uncle sunt eu, ~i ace~tia sa fie, ca sa vada slava
PC: care mi-ai dat mie" (loan 17, 24).

1) Cine oare sunt aceia, :;;i sa-i fericim pre dfm:;;ii

de ))unatatile de care se Val' invrednici, de slava de
care se vorimparta91, cum $i de acea lumina? Ca slava
de aici este nestatornica $i de nimic; $ichiar de remane poate, totu:;;i iute se stinge dupre cum :;;i zice: "ca
Jm se va pogori Cli dansul slava lui" CPs. 48,18);
ba inca la coi multi nici aici chiar nu ramfmc slava CLI
dan$ii. Dara pentru slava de acolo nici nu trebue a
hanui ceva din acostea, ci cu totul din contra, ca adeca
va r:'imanea, 9i cD. niciodata nu va aveh sfar$it. Astfeliu
sunt cole ale lui Dumnezeu: stabile, $i mai }Jresus de
orice schimbarc $i sfar:;;it. Caci slava aceea nu este isvor ita din lucrurile de dinafara, ci din celc dinauntr u.
Vrau sa zic adeca, ca nu vine din haine pretioase, nici
din droaea slugiloe; nu din cele dinafarnicevine acea
slava, ci $i far a de acestea chiar insm;i biirbatLll se va
:lmbeaca cu slava. Acum daca aici lipsesc toate cele
dinafara, cineva e ~tc Cll totu1 gol de sta va. In bae de
pi1da vedem goli pe multi oameni cinstiti $i necinstiti,
yedem $i de cei mar:;;avi. Multi dintrc cei din piata s'au
primejduit de multe ori de a fi lipsiti de siava, din
cauza ca slugile lor lipsau pre la alte trebuinti, - pe
cand acolo cineva va avea cu dansul slava pretutindeni.:;ii precum ingerii ori9iunde s'ar arata, au intr' in9ii
slava, tot a$i $i sfintii. S'au mai bine zis, precum soa') Pm'tea morald. Slava ~i placerea adevarata 5e gaseilte
numai in cole dullOvnicellti, iara nu in cele trupe'?ti. (Veron).

22

O~lIL1A

J(

OMILlA II

---,-----::===-~-,-----

rp:l~ nu Stre nevoe de haina, nu <lre ne\'oe de a ltceya

el~ ll~d~lta ce ~e arattl l)c\:eriu, ~i slava lui este necles~
partlta de e1, - intoclllni asZi .ya ti atunci.
, Sa a~un.gam deci deJa 'noi aceasta slaya de.;;al'ta. cle-

cat care mll1le nu este mm de dispretuit, $is<ltlCnbUim dupa

~eeea,v d ~ct\~ care nin~ie Ill! este mai de r espectat. "en
In?bracammtea hamelot', zice, Sl nu te lauzi "
(Sll'a}1, 11, 4); acestca se spuneau celor de delllult
adeca celor 1n stare co pililreasca - fijndca si cel del~
orch.estra ~i eunn, .;;i cel de pe ; cena, se imlJraca mai
g ra ilOs d ~cat t~n e, ~i eu haipe vmai de pret.
. Dara a~ara de a~estea lOca, tu te mandre.;;ti pentru
.~l.;;!e !uerur:I,.De . can d~ca se VOl' pune catevt\ 1l101ii,
lata: Ca le-aJ llPSlt de orlce mu1lamire. Ai vaz lIt edt de
neslgur lucrll ('ste slava vietei prezente? Te ma ndresti
de. nl~te lu~rl:lri, pe care viermii Ie nasc .;;i tot ei Ie niml~eS(, - CA.1,CI se spune ca ar Ii ni~te Yiermi, inseete din
luella, care pregatesc firile de ma tase.
Ca.;;~iga-ii ha in e, dn(;c\ voe.;;ti, de aeelea tesute sus
;n cerur.l: aeea f.mbrful.g:lint~ minunata :;:;i stralucita,
eleele hame care 111 adevar ea sunt impodobite eu a ur.
Aurul. [l eela nu es lc scos dill metale, pe care rm'tl1ile
o~na~;]!.?r I-~uv sapat, ci se produce din virtute numai.
Sa ne ImbTacam dara, eu ni:;;te astfeliu de haine. pc care
Ie lu.crea~~ n~ 9.amO~li! ~araci ~i rob~, ei fnsu.;;i stapanul
a tOelte. $1 ce~ :::i-ara-Iplt eu aeeask,\ ha ina aui'? Da ra
ce ~ste cy acea.sta? Ca d noi eu totii a dmiram nu pc
ee! Ilnbra~'at, CI pre cel ce a lucrat acoa haioc'ifiindea
lUI sc cuvmc. a dmira tiunea. Preeum, fiincl vorb~ de.hai:!-I el.e cele ~ohcate, noi nu aclmiram lemnul pc care se
mtl!1de hall?~ [ e s ta panul pillOi, I) ci pe col co lucreaza
acea materle. - de .;;i pC.lemn sunt fntinse, ~i de lemn
sllnt legate ; precum clecI nl! lemnele au nevoe, si niei
pont~ll tr~buiJ~ta lor so intind, tot a$<1 se petrece ~i ell
fem elle, fillldca nu olo a u nevoe zice. ei pentru ea hai~ele au nevoe do a fi jntinse, ca nu eumva sa fie intlllse de molii.
Da ra ap~i eur~ sa~ nu fie eea mai depeurma prostie,
de a pune atata ra vna pentru eeia ce nll merita a se
face citata vuet, ~i a intrebllinta a tatea ma~in ati llni: ea
1) Note!. Pi ua !Se numeste fab rica u nde se bat pa nze tl1 rile
:;;i pos tavurile do ian >'l.
'

23

a traxla ma ntuirea lor, ca a dispr~tLli a menintar-ile ghC'lloi,

en a batjocorl pc Dumnezeu! ? ~a a trece S~U v e~lel~(~ il
pre Christos eel fiamand f $1 mea ee ar mm p.utea Zlce
ci nevD ekspre luxlIl Cll aromatel~ (pnrf~lI11Urlle) cele
dill India, cele dill Arabia, e~lc \lm Persl,:, c~ le ~1scatc
c:; i cdc lichide, dcspre acelA rmrun, a ecle.afuma to,r12 care
toate la lui loe ('t r 0 eheltue~la !DaJ~e $1 zadarlllea ~ ~e
','e miro$i a peu'fum, o! femeH : o? ! ll t~~l1P ce trupul ta l~
pc dintlUnlru estc plin de neeuratenn! De. ce (~ hcl~ue.;; t,l
pentl'lI un lU(:r~1 imputit ? E ea ~ u::n .a~ t~rn<,!- ~('mev~
mil' in mla9tinLt, sau balsam in <:aramlda ga UI'lt~ . D~(o.:
voic.;;ti, este mir, sunt aromate ell . care. eU, put~<~ sa-tl
llJ1O'i s ufletul. nu din Arabia, IlU dm EtJOPl~l, mCI de la
Pe~sida ci ciliaI' din ccriu cobodte, cnmpar ate nu eu
>tur ci 'CLl intentiune buna, $i cr cdintc"i si nce ra .
, 'Acest mil' cumparLt-I, a l c1:l.r ui[1, rniros poa~e a ,tln~~
plea Iumea intreaga" Accst ll!ir il slo}JOZG~ll (!mtran~~?
apostolii, dupre cum ziee : "lmrOS C~l b~lml llllreaZmct

sun t.ern , unora spre moarte, lara altora spre

vieat[L vesnica" (II Corinth . 2, 15. 16). :;;i cc va sa
zica accasta? Ca ;;i porcul, se 7.ice, ca sc. jnoadu~e de

rnirosul eel plac llt al mirllrilol'. ~i l1U n ll rna~ trLlpul al?OStoIiIor, ci ehiar E;l i hainele lo r sl~ bozau ~11l1 ele. mlros
dllhovnieese. Hainele lui Pavel a~a de pheut nul' sloboza u din ele in c~lt ca si pc demoni ii alunga.MiroslIi
acesta eu cat erc\ mai t~ebuitorill de cat acel al florilor, de cut acel seos din eoaj a scorti~oarei? :-;;1 oa~' en ~
ert\ mai placut acesta de c[H ehiar aeel al Smir!lC~ ~ ea
daea alunaD, pana :;:; i pe demoni, apoi ce n-ar fi faellt.?
Aeest mir sa ni-l ea:;:;tigam ; iara chan :1 dul?ovm~
ccsc il intocmc~te prin milos tcni e. Ace~t
ehlar .-;;1
dupa ce ne vom du ce acolo~ Jl .:o ~ rmrosl. :;;l.I)l'eCll~
aiei pe toti Ji intore sprc dan~ll co] parfllmatl eu .mlrczrne fie la bae fie in biseriea, saLl 1n fine in orJ-ce
alt 10; unde esle' ingra mactire de lume (~ac~ s-?-r .im~
pf'a~tiea un astfCliu de miros, toti s-ar slmt1. a!m~l, $1
toti ~i-ar intoarce fata in acea parte, - tot ?-!7a .m acea
lume a sufietelor intrate::;i parfumate eu mlrllr~ duhovnice.;;ti, toti se VOl' indrepta spre .ac~Cl: p?t~te, ;;1 se ..v~~
sfii asa zicand de vederea lor. :;;1 alCI mCl demol1u: ?l
niei alte re1e nu euteaza ~i nici ea pot a se aprop18a,
fiindea se inadllse de acel miros.
Acea miroc1enie deei sa 0 ci'i:;;tigam. Mirurile cele

r:nr .

24

25

OMILIA II

OMILIA III

de aici ni aduc 0 sla va molatica :;;i prosteasca, - pe cand

cele de acolo barbatie :;;i admiratiune, pe langa care apoi
ni procura :;;i un mare curaj. Mirul acesta nu pamantul
11 produce, ci virtutea; nu se ve:;;teje:;;te planta ce'l produce, ci ve:;mic este verde; acest mil' face cinstiti pre
cei ce'l poseda. Cu acest mil' suntem un:;;i c~lnd ne botezam; atunci slobozim din noi miros placut. Ravnei
hoastre apartine ca :;;i in viitoriu tot astfeliu de mil' sa
emane din noi.
De aceia :;;i preolii din lege a veche s~ ungeau cu
mil', invederEmd prin aceasta simbolul vil~tLitej,; ca adeca
preotul tre]miea"'SloDOZl din el mil' placut, fiindca nimic nu estc mai gretos ca pacatul. Prive~te cum fi dcscrie natura Prorocul, zicand: "impu~itu-s-au~i au
putrezit ranele mele" (Ps. 07, 6). In adevar ca pacatul este mail)uturos de cat ori-ce putrezaciune i~11pu
tita. Caci, cc estede pi}da mai puturos de dt curviea?
Daca pi'icatulcste puturos chiar :;;i far a a fi pus in lucrare, dara inca dupa sav;'ir:;;irea lui ~ ~i atunci poti
pricepe ce fel este, curvariul; atullci llumai vei vedei.t
putoarea ce iasadint:riinsul, atunci necurateniea, scarha
:;;i murd~Lrieacejes~L din e1. Astfeliu este mi-ce pacaL
Mai 'nainte de a se face are in sine oare-care placer(),
dara dupa ce,s'a savar:;;it, pliicel"ea contene:;;te :;;i se
stinge cu totul, pe cand tristeta :;;i mahnirea fi ian locul.
Virtutea insa eu totul din contra, caci pc la fnceput
are cu sine ostenele, iara la sfar:;;it placere :;;i repaus.
Precum acolo place rea nu este placere, prin a:;;teptarea
ru:;;inei :;;i a pedepsei, tot a:;;a :;;i aici osteneala nu mai
este osteneala,prln speranta de resplata. Ce este hetiea ~
spune-mi; oare placerea nu estc numai in a bea? sau
mai bine zis, betiea nu se afla nici in a bea. Caci cand
betivul cade in nesimtire, :;;i nu vede pc nimeni din cei de
fata, ci se gase:o;;te mai rau de cat cei nebuni, ee placere
poate fi ? ~i mai drept vorbind, nici chiar in curvie nu este
placere. Caei cand sufletul fiind cuprins de patimEt l:;;i
perde judecata, ee placere poate fi? Apoi daca aceasta
este placere, atunci :;;i rlea este 0 placere. Placere adev:lxata aceea a:;;i numi-o CU, cand sufletul nu este stapanit
:;;i incle:;;tat de patima. ~i atunei cc placere este aceasta,
de a scra:;;nl din dinti, de a holha ochii, de a fi gadilat,
:;;i de a se infierMnta mai mult de cat trehuie~ Astfeliu
deci nu poate fi placere, fiincl ca ne grabim de a scapa

de c1ftllsa, ;;;i sdipand simtim parcre de rau. Daca este

plaeerc, nu tc grabi a scapa dl' ea, ci ramai in ace;}'
placere. Ai vazut ca este numai numele de placere?
Insti, nu de acest feliu slInt plo.cerile cele duhovnicc9ti, ci cu adevarat ea sunt phiceri". nu prin aprinclere aVi;\nd-o, ci lasandu-i sufietul slolJod, vesel :-;;i linistit.
, De acest feliu era placerea lui Payel, zicand: ):;,i
in aceasta ma bucur, ~i ma voiu bucur<l" :;;i
"Bucurati-va pururea intru Donmul" (Filipp. 1,
1S. 4, 4). PI,kcrea aceea are eli dansa necinstea ~i rusinea, are ell sine p:lrerea de rau; aceea se face pc
ascuns, ;;i este j'ncarcata de mii de d~~gusturi :;;i scirbe;
pc cfmd'ac~asti;':, este slo~0(13i. ~l~,., t()a~~ acestea.
.
Aceasta placcre dec] sa 0 caulam, ca, astfehu sa
ne invrednicim $i de bunurile viitoare, prin charu! ~i
filantropia Domnului nosteu lisus Christos, earuia impre una Cll TaUt! ~i cu Duhul Sfant, se cade slava, sto.panirea i'ji cinstea, acum ;;i pururea ;;i in yecii vecilor.
.Amin.
v

OMILIA III

"t:;;i ll1ultumesc celui ce m'a inUtrit pre In1ne

lui Chl~istos Iisus Domnul nostru, ca credincios
in'a socotit puindu-ma intru slujb[l pre mine
eel ce eram mai 'nainte hulitoriu ~i gonitoriu,
~i oc[lrltoriu; ci am fostnliluit, C[1, ne~tiinc1 am
fiicut intru necredinta. t:;;i',prea s'a Inmultit (a
prisositi darul Donmului nostru cu creclinta ~i
dragostea cea intru Cllristos Iisus" (Cap.i, 12-14).
Mare este folosul umilintei - cu toate ca umilinla
adevaraUt nu S8 afl~t a9lt de lesne, ci mai mult umilinta
in cuvinte, pe care 0 vei gasl chiar mai mult decat
trellUie, iara aclevarata umilinta nu 0 vei gi'isl cu atata
uf;)urintii. Dara ferieitul Pavel atat de mult umbla dupit
aceasta umilinta, incat eei invcnta ehiar rnulte pretcxte,
spre a-:;;i umill cugetul sau. Fiincka era natural ca sa se

:!(i

OMILIA 1H

"ilcasdt a ~e lImill eei ce se .inga nfau in cugeteJe lor ca

mari suecese, ' a i:loi natural er,,\ ca $i el \<1 simta un
fel de silu, ingamfanclu-sc in C'ugetul ~au ~i umfHndu-se
'l'-'it zint ncl ca si un riu ce-'si ies(l din mal.ea Sl,
L , ~Prive~te a'cum ce fac e ~i ai<~i. A spus: ca "clupl'~
evangelica slavei a ferieitului Dunlllczeu, l:<lre rm
s'a Incr'eclilltat mie", evanrrhelie de care nu erit slobod a se impu'1'tti~i cei ce incl' erau sub jugul I~gei , ~ind
contrari ei, de oarece atat de mar'e este cleoscblrec.t :ntr'e
una ~i ccalalW" jn e~'tt ca cei ce se gRseSL: inc,a sub Jus ul
Icrrei nu sunt veeelnici de a se impa1't[l~i elm chcl1'urlle
, e\::'1.l1'ghcliei - prC'c um de pilda 0.1' ziee ei~1C'vt~, ~a cei (;~
0.\1 neyoe de legiHuri, nu este slobod a ll1t~a 111 v~ea ta
filosoolo['. Deci. fiindc;\ s'a ing[l,mfat mult, :;;1 a grLlll lucrul'i mari iat':i d \ de indat{l se moclereazii pre sirie,jn
acela:-;i tim'p :;;i pre a1tii ii fa~e de a gundi tot 8.$:'L -Z.icfl.11cl 'ca "mi s'a inceeclinta t mie", iute se oprc~te as~-:
pra vorbei. ca sit nu-ti fnchi[mi ca a SpllS aceasta elm m,lnc11'ie. Prive~te clec;i .<e reliu de c.orija l'e, l:;;~ fa~t'"ad,I~-:
gand ~i zicuml: ;,multt'u nesc celUl e.e m a ll1(<tI~ltpf'e
mine, lui Christos lisus DonmulUl nostl'u; l:(\. eredineios m :a socotit pu:ndu-m[l, intru slujb{(. :M
Wtzut cum pretutineleni aseunde ~uecese~c s~,le, *1 tojl~l
atl'ibue lui Dumn czcu, inlr'a tata 10tru cat hberuJnrbltru sa nu 5e vata rne C{lei ar putea zice poate ni'CI"I~~
dinciosul: claca totul este a lui Dumnezcu, iara .delL\,
noi nu se l'cre nirnic, caci ne mi~ca dela l'a u spreJlIo~ '
sofie eLL pre niste lemne, de ce atunei pe Pa vel 1-,a facut
a:;;8., iara pc iuc1a de loc'? . ,"\ eea~ta an,tiheza. re~tur:- '
n5.nd-o priveste CLlm mtrebuJl1teaza cuvlI1tcle eu mte ~
Jepciul;e, ,. Care 1~1 i s'a ,incredintavt I~li~", z!ce.
Aceasta este demllltatca St succesul sau, msa nu 10 totul
al seu, GElci- priveste ce ~pune: ,. mult[unesc celui ce
m'a int[1.rit pl'e ' mine. lui Cllristos Iisus" -Glceasta
este a lui Dumnezeu, a poi i (tJ'('i~i ccia ce vine dela sine :
Ctl, credincios m'a soeotit", desigur fiindca urma a
fi" folositoriu in raspandirea cuvantll I11l. 1Ul. Dumnezeu.
"Pllnfmc!u-m{t intI'll Sllljb[t, pre mine eel ee
eram mai 'nainte llulitoriu ~i gonitoriu, $i oCttrltoriu; ci am fost miluit, e{t ne::;tiind am mcut lntru

;u

- - --- -- ---

OMILlA HI
, ~~-

necrec1intCl". Prive::; te cum aici lJune :;;i ceiLt ce en\'

propriu al sa u, ~i ceia ce ertl a lui Dumnezcu, atrihuind
partea ceo. mai ma rc proniei lui Dumnezcu, ia ra partea
sa de aetiune moderi.l,lld-o, llllrnai intr'at<ita insa, Intrudt
liberul arbitru sa nu se vatame, clupre cum am fost zis.
Dura ce va sa zica : " c elui ce m'a int[ll'it pre
mine" ? Adeca: (mare s[lreina a dizut asupra mea, ,-:;i
deei aveam nevoie de un mare ajutoriu de SUS)), Caei
tugancle~te-te cat de greu era, co. sa se lupte pe fi ecare zi eu batjocurile, eu c1evetirile, cu primejdijJe. cu
piec1ecele, Cll insullele, ell naeazurile de tot feliul, ::;i sa
nu se obosasd cAtu$i de rutin, ei fiind atacat pe flecare zi eu stigeti elin toat e partile, el sa S8 lupte yoinice:;;te, avand priYirilC indreptate spre ceriu, ~i sc1 stelL
pe l o~ neatins. Aecasta nu a fost nU1l1ai a puterei 0111Cne$ti. daya nici numai a njutoriului lui Dumnezeu, c.i pc
langa aJutoriul de sus a rost neyoie $i de Yointa lui Pavel. Cum ca prevazand $i $tiind mai c1inainte Dumn8zeu cine va fi Pavel, I-a ales pre el, asculta ce splin e
mai 'nainte chiar de a in e~pe propov ed uirea evangheliei: "ea vas al alegerei 1mi este rnie acesta,
ziee, ea sa poarte numele m eu in a intea ncamurilor ~i a impttl'ati1or" (Fapt. 9,15). Ca precllm eei
ce pnarta semnul impiiratese in razboiu (cel ce obii;nuit se nume:;;te steag I), au nevoe de multi virtute 9i
experienta, C'a sa nu-l piard,\ 9i s(t intre in mitncle du-:;manilor, - tot a9a I';i cei co poart<l numele llli (;hri5tos,
nu numai In timp de riizboiu, ci chia1' $i in timp de
pace, au nevoe de mlllta plltere, ca S(L nll prcdea 1111mole lui fn gura dW'7 manilor, ci sa-l poarte bine $i 8<\
duca crucea voiniee$te. Pontruea in adevar ca are cinen\
nevoie de mulla putere, ca sa poarte humele lui Ch1'istos.
Caci eel ce griiie$te ceva nedem, sau face, sau chiar
nllmai cugeta ceva nedemn, nu poarta bine numcle lui,
nu are pc Christos intru eJ. Cel ce poarta intrll el pe
Christos, se mandre$te pOl1tru aceasta, 9i-i veste~te numele nll prin piete :;;i pentru piete, ci In ccriuri:;;i pentru
ceriuri, 9i toti ingerii cei ce stau impreju1'lll tronllllli lui,
jJ admira $i se sfiese de el.
' ) Nota . E vorba aici de labal'um san steagul
cruce pc dansul, dela Constantin eel Mare incoae~e,

osta~ese

ell

28
---.~-~.-~---.--.-

... -

O,IILlA IJl

OMILIA 1II

------

"Multamcsc, zice, lui Christos Iisus celui ce

pre mine". Prive;;le cum ;;i cele ale sale

~.H4'a,-lntarit

el Ie considera a fi ca char din partea lui Dumnezeu,dcsi aceasta a fdSt a ta, fericite Pavele, dici Dumnezeu
nu' estr partinitor, - adeea ea ((m'a invrednicit slujbei
3ce;;til'a; iara aeeasta este scmn ca m~a erezut a fi creclineios)). lntoemai ea ;;i intr'o casa, uncle iconomul, nu
l1umai rU mul~ame;;te stapCtnului pentru inerederea ce~i
. arata, dara chiar ;;i are aceasta ca semn, ca pe dansul
il erE'de eel mai cl'edincios dintre toti, - in a;;a feliu s'au
~i)etrecut lucrurile ~i in eazul de fat~.
Apoi gclnde~te-te cum ('1 inalt~i mila lui Dumnezeu
si filantropia lui, dand pe fata vieata sa dinainte. "Pre
inine, zice, cel ce eram mai 'nainte hulitoriu, ~i
gonitOl'iu, ~i ocaritoriu". Cftnd e1 vorbe.-;;te de ludeii
cei necrec1incio;;i, intl'ebuintaza eu vinte mai rnodemte:
ziee, C[t au ,.r,lvn[t,
ins8
" m[lrturisesc de dilnsii,
~
,.~-..."","",,- ...
nu dupre cuno~tinta" (Rom. :1O, 2), iara despr:e ~ine
zice ea a fost hulitoriu ~i gOllitoriu. Ai vazut Il1Jos1rea
lui si cum el nu este iubitol'iu de sine, ci are eugetul
un;ilit? Nu a fost deajuns ea a spus ea a fost hu1itoriu~
ci a mai adaos ca ~i prigonitoriu, cu eal'e oeazie arata
tensiunea persecutiunei lui. Rautatea mea, zi~e, nu ~a~
maoea numai pana la mine, d inea ;;i pre CCl ee VOiau
a fi evsevio;;i ii pel'secutarm.' Mare el'a maniea hulirei lui!
"Ci am fost miluit, zice, ca ne~tiind am frtCut
intrunecredinta". Dara de ee oare n'au fost miluiti
~i altiludei ~ CA faeeau a~a preeum fa~use ~I, n~ dii~
ne'$'tiinta, ei ~tiind ~i eunoscand foarte bll1e. ~l c:a ~a afh
exact, asculta pe Evanghelist, spunand: "MultI dmtre
...

;,

Farisei si ludei au crezut inte'insul, dal'[t nu-l

marturi.3eau ... ca iubeau slava oamenllor mai
llTuI'f'decat slava lui Dumnezeu" - ~i iara~i Christos ziee: "cum putcti S8 credeti, slava unul de la
altul luai1d"? ~i iar~;;i' "acestea au zis pal'inti!
lui, ca. se temeau de ludei ... ca sa nu tie SCO~l
din sinagog[t". ~i ehiar insu;;i ludeii zieeau! "vedeti
ca nu folosim nimic? ca toata lumea merge
dup[t clfmsul" (loan 12, 42. 43. 5, 44. 9, 22. 11, 19).

29

Pretulindeni dara pe dan~ii ii suparit patima iubirei de

intaetate. Dan~ii ziceau ca "Nimeni nu poate iert~t

p[lCatele, de

c~lt numc~i I!Ul~m~zeu ".' \LU~L\ 5, 21) ~i

a f\eut aceasta imediat, lara clam;;n au $1 ZlS en este semn

~le let Dumnezeu. Toatc acestca deci nu crau din ne$tiin1i'l.
Dal'a uncle oare era pe atunei Pa vel"? poate ca
ar zice Cinevit. Era la pieioarele lui Gamaliil ne~va.nd
nimic de com un eu multimea ee sc resculase. ~l cme
era Gamaliil'? Era un barbat oare-care, care ceea ce
facca, nu purcede\ din iubirea de jnUl~late:. p.a,r~ cun::c!upa aeeasta s~ gas~:;;~e Pavel la ?lalta .eu :n~lt~mea'~
Penll'u cii vedea intarmdu-se cl'edmta ~l stapanmd, $1
pre toti mel'gand d~lpa, Chl'istos. Pe timpul1l!i Christos
rnultimea c<.Ue-(;data era de partea sa, alta-data de partea
clas~alilor, -- iJ.ra atunci Cll clesavar~il'e se clespartise de
(1<:\nsii. A tunci deci, Pavel ceea ee face~t, din zel 0 facea,
3i nlci de eat din iubirea de intaetate, dupre cum f[ieeau alti:. C'ici de ce oare se c1ueea ella DaITIase? Pentru cii crec1cil vatamatoare nOLla religiune,::;;i pentru d
se temea ca nu cumva propoveduil'ea ci sa. se i:mpru9tie pretutindeni , Nu tot a:=;;a insa ~i ludeii, e~ei c~ea ee
faceau nu doarh pent-I'll apararea celor multI 0 faeeau,
ei pentru iubil'ca 101' de fntaetate. C<lei priveijteee ziceal1 :
"VOl'

veni Romanii, ::;i

VOl'

lua ":C~etatea ::;i nea-

11, 4~). A~a dara ce frica Ii zguc1ui<'l pre

clansii ~ OmeMhscii.
.
, Dara este demn de a ecrceta urmatoriul.fapt: cum,
claw era invatat eu amanuntul legea $i-o$tiea eu exactitato ...nu stiett nimie despre Christos? - eaei dOMa el
era ;are ;icea: "care mai 'nainte a fagiiduit prin
Proroeii s[li intru stintele scripturi" . (Rom. 1, 2).
Deei eum de nu ::;;tieai, pe eata vreme erai ravI1itQril).
al le'gei parinte~ti, in vatat la pieioarele .lui Gamalii-l?
Vamesii si eei ce '~i petreeeau timpul po rharginea lacurilo; :;;i' a. riurilor alel'gau ~i primiau invhtiHura lui,
si tu cunoscatoriu de lege il perseeutai? De aeeea se
invil~ovata pc sine, zicand: "Nu sunt vrednic a ma
numi apostol" (1. Cor. 15, l:J). De ?-eeia martu!'isei}to
ne$tiinta, pc carc 0 nhseuse nceredll1ta. Dc aeCla Zlee
ea a fost milllit.
Ce va sit ziea oare "credincios m'a socotit"?

inul" (loan

30
- ---- -- - - -

O~IILlA

III

O~IlI.lA

Ad.eca ea nimic din. ale stapanului Wa;trMat, toate spunea ea sunt a le lUI Dumnezeq, chiar $i cele ale sale
proprii, ~i n'a sfeterisit nimic 'din sla va lui DtJ1r\"i\J;.Wzeu.
Cilc! aSe\lIta' l pre d~nsul ee spur~,C:'~. nJp.a\raWi oeazie:
"Barbatl! Ce facet} aceasta? ~l nm oameni suntem, asemenea p[ttima~i C1 voj" (Fapt. 14, 14).
Aeeasta fn sco.mna ea -;, crcclincios m-a socotit". Fiindca $i aiurca zice: "mai mult de cat toti a ceia m-mn
ostenit, ins{\, nu eu, ci darullui Du'mnezeu, caTe
este c u mine': (1. Cor. 15, 10), $1 iat~ii$i : . "Dumncze u
este care Iucreaza lntru mine, si ca sa. voesc
si ca Skt Iu c r ez" .
'
'. Se arata pre sine l,>ednic de pedeapsa, ea mila
lUI Dumnezeu pentru aserncnea lucruri se aeordcl. ~u
a:;;a 1nsa eu Iudeii, dupre cum ::;i zice: "c[t orbire din
partea lui ]srai l s'a f[wut" (Rom . 11, 25).
"Dara c11arul lui Dumneze u,zice;'-rn'ea s'a
inmultit (a prisosit) . cu credinta si dl'aO'ostea
' tru Cl"
. zica aeeasta
:::>
cea 111
lrlstos IlSUS " . ~ i co va.si
~
Ca nu cumva a uzincl ea _J).S!m fost m iluit " sit erezi
c~ a rcmas pa na a ici, iata ca dupa ce el a fost spus,
ca (am fost hulitoriu,. $i gonitoriu, $i ocaratoriu. $i prin
urmare am fost vredl1le de pedeapsa, JI1sa n'am fost pedepsit, a adaos imediat "ci am fost miluit " . Dara
oarc pana aici a stat, sau mai l'JiJ:ll,?f,.~.,z is mila lui Dumnezeu !liei ~'a mih~gir~it, ea .sa nu fi e pede psit~ Catu$i
de putm, el a mal faeut ~;n aItele m ultes;imari. Caei
Dum~ez~u !1~-a ~ izbavi~ nu numai de pedcapsa ,(";.e ne
am~mll~ta, CI ll1~a n:-a.facut drepti, ~i fii, ~i frati, ~i prictel1l, ~l mo"tcl11tOfl, $1 fmprcuna mo~tenitori . Dc aeeia
~i zicc apostolul: " Pl~ea s'a 111ll1ultit c11a1'1:.11" adedi
a dC'pii~it chiar ~i hotarele milei. Apoi toate ace~tei'ri.iu
sunt ale unuia. sare mil~e$ te numai, ci $i iube$te, $i inca
foar~e mu)t. ZlCand, clecl, multe ~i mari de$pre filantroplea IUl Dumnezeu, ea adica fiind hulitoriu si ocaritoriu. a fost miluit, $i ca nu a stat pana aici n'umai ci
inca s'a mai invrednieit si de altele mai mari la ur{ua
l~ra$l ~e ~sIgura cOfoltra necredincio$ilor, cari ar fi putut
zice ea hberul arbltru a fost desfiintat caei adao0'e:
"Cu credinta ~i dragostea cea 1l1t1'u Cl~1'istosIisu~",
v

v.

....

'

III

31

adeca eil noi intru atata numai a m contribuit. C:l am

erezut c,\ rl po ate a ne mantul pre noi)).
'
1) Su iubim deci pc Dumn ezeu prin CI1l'istos. Dara
ee va sa ziea "prill Christos" '? Ca ac1eci"l EI este pricinuitorul acestora, iaru nu Jegea. Ai vazut deci, anume
eurora a cleven it Christos pricina bunurilor, $i c{ll'Ora
legea ? $i n'a spus simplu cu s'a inmultit)) ci, ea "peea
s-a llllllUltit". $i in adevi"u' cu charul s'a prca Inmultit, pcntru ca pre noi coi (~e cram vrednici de mii
de pedopse, deorJa ta ne-a elus la Infiere. Dad iata ea : ; i
aici particula intrL! (~~) insamna "prill " . $:r:pl'he$tc
ea nu numai ercdinta este trehuitoare, ei $i elragostea.
Fiindc;"t :;;i acurn SL!nt mulli eari c l'ed e<.1 Christos este
Dumnezeu, fnsii nu-l iubese pre cl,lnsul, :-;i niei nu fae
cele ale color ee iubcse. Cad cum il iubese, in timp e(~
toate celelalte Ie prefer;'Unaintea lui Christos, ea de pilcla,:
averi. na$tere. noroe, observatiunilo semnelor, preziG8re, gacire din sborul. paserilor 1 C~\nd noi vietuim sprc:
oeara lui, apoi spune-mi: ee felill de dragnste ave m dUn:
clc'tnsuI? Daea eirwvc\ ,are un prieten sinceI' :=; i fierbinte,
macar a:;;a sa iubeasCtl peChl"istos; macar a:=;;~t 5<1 iubeasca pre Fiul lui Dumnezeu, eel dat pentru mantllirea noastdi a du~manilol" cari niei un bice n'am
t~'i.cut. $i ee spun eu, ' ea nici un bine l1-am f,lCL!t 7 Cttncl
inC<ct din contra ca amf::teut mari rele, arn cutezat lucruri nepeemise, dupainiile de binefaceri :;;i ingrijiri din
partea lui. Dar iata Ga niei atunci nu no-a respins, ci
inca tocmai calld l'aTti nedrcpti"tt.it a1tH de mult, el a
predat pre Fiul s;\u p(mtru noi, iara noi chiaro ::;;i dupre ce ne-am invrec1nicit de atatea, dupa ce am clevenit prietinii sai, dupa ee in fine ne-am invrodnkit
printr'insul cle atateabUI1uri, nu I-am iuhit niei ma,car
ca po un prieten.
$i cu,re va fi speranta noastru ~ Poate ca tremurati Ia a uzul acestorvorbe ~ 1115<1 fie ea sii tremurati
eand facoti a$c"t. Dar,\' ziei tll, cum ntl iubim noi pre
numnezeu niei macar abita pre Ct\t iubim pre prietihii"
no:;;tri)) ~ Eu ma voiu ineereL{ do a va ar iita aeeasta, ~ i
fle ea sit se para, ca nu spun nimic, ci mai mult ni$te

' ) Partea moraUt- Trebuie a iubi pe Chl'is tos ca pe un prioton adeval'at, ln8a noi acum 11 urim ']i dispretuim ; f)i ca lloi
trehuie a iLlbi pe vrajma'7i :;;i a Ii fac o bine_ (Vol'on ).

32

OMILlA III

O;\IILIA III

prostii; teamu. 'mi este insa, eel. yorbelc spuse sa nu fic

dupre fa pte.
"'~"Pcntru prietcni, insa aclevu.rati prie teni, multi au
preferat de multe ori de a sufed chinI' pagube, iara
pentrll Christos - nu zic de a suferl c in ey~t paguM, dara
chiar din ceia ce are de prisos, nu ela ' 'Jillni(-. Pcntru
prieten de multe ori am suferit ~i ocara , ;;;imi-am atms
aSllpI',l-mi du:;;m anii, pe cand pcntru. Christos nirneni
nu'~i ia as upra-$i c1u:;;maniii, ci c um s'a 1' brad! il iube~le, ~i tot cum s'ar brotH nu-l ura~ te 1). Pc prieten
cand II vedem ftam a nd. nici-odata. nu-I trecem eu vederea; pe Chris tos 1n5a care pe fieca r e zi se apropie de noi-; nu pelltI'll vr'un lucru mare, ci pentru 0
bucata de pa ne, nici macar nu-I baga m in sama, - In
timp ce noi suntem inbuibati de m a ncari f;ii bauturi
scoR1nd din noi miros puturos din cauza vinului baut
in ajun, sa u ne desfiHam dand din beL;ilIg uniia Gurvelor, altii pa r a zitilor, aJtii lingu::;itorilor, a llii pe altele de
accst feliu.
Pe prietenii adeVtlrati nici-odata nu-i pizmuim ~i
niei nu ne m a hnirn pentru ca Ii mer g bine afacerile,
pe cand fiiind yorba de Christos ~i aceasta pcl.tirnim,f;ii eu un e ll va nt a r putea vedea cinevc\ a wlnd mai l1lulta,
puter e prieteniea, de edt frica de Dumne zcu. Ciici f;ii cel
viclean ca $i eel pizmu.taret se sfic~ te m a i multclc oameni de cat de DurnnezcLi:' e CiJli1 Eu V i), voiu spune.
Dc f;ii Dllmnew u este acel ee se uita In inima omului,
totll$i omul viclean nu se sfio 9te de a un elti viele~uguI'i
contra aproapellli, in timp ce de un om se rll::;ineazD.
daea este va zut. Co zici? Catra un prie ten primejduit
alergam fndatu. in ajutoriullui, ~i daea poal e am amana
cat de putin, ne temem ea nu cumva sa ne in vinovatim singuri, -- in tirnp ce pe Christos de multe-ori patimind in legaturi, noi nici macar nu'l cer cetam. :;;i la
prietenii cei cl'edineio$i noi ne ducern nu penlru ca sunt
credincio~i, ci penlru ca ni s unt prieteni.
Ai vazlJ.t ca nirnic nu facem pentru tca ma de Dumnezeu, ~i nici pentru dragpstea eatra da nsul, ci pccunele
pentru prietcni c, iara pe altele pentru obi ~nuinta ~ Cand
noi vedern un pricten pleeand in cala torie, plangem,
suspinam, iara de cumva vedem pc vI'eunul murind,
1) Nota. E"to a ici un foliu do pl'over]), pl'in ca ro so lnfiereaza
indeforenta ca tre 0 persoanel oaro-caro.

ne YaJca rm1 ~i-l lJocirn, de 9i ;;tim ea nu pentru totdeauna ne despartim, ci ca ~i noi peste putin timp ducandu-ne acolo, 11 vorn vedc(:\ ; - pe calld Christos despiirtindu-se de noi pe fic-.ca;r,e, ;t,i, sau mai bine zis, pe
fie-car'e zi alungandu-l dc la noi, nedl'eplatindu-l;mah.,
nindu-I, inta rftandu-l f;ii f"tcand toate cele ce.1ui nu-i
plac eredem totuf;ii ca nirnic rau n'a m fiieut.
, Dara aeeasta inca nu esle ata t de grozav, daca
nu-l avern nici macar ea pc un pl'iet Eln, pe eand eu vii
voiu ar a ta ca, noi ne purttll11 1'a ta. de el ca d'tt['a un
du~man. ~i cum aceasta '? ".~.~_ntru ca cugetul tl'Upului vrttjma!? este 1a Dl1lm~eze.~ " (Ror:!l' 8,7) zice.
Ei bine ! Pe a cest cuget al trupulLll nOl II purtam pur'urea
cu noi , pe c{tnd pe Lhristos care ni vin e in ajutoriu it
alungam, - c~ci ~aptel.~ cele rale ace~stav 0 .f~c, cclnd pc
fie-care zi p1'm Jaconmlc noash'e, prm mpJrlle nO<lstre,
Doi Int1"un a n batjoco1'irn. Poate co. cinevD. este sla vit
de lume, bucurandu-se de 0 bUn tL repllto.lie, f;ii grae~tc
in totdeauna cele ale lui Dumnezeu, ia ra pe hberici 0
folose;;te ; ei bine, noi pre accsta il pi zmuim, pentni ca.,
face cele a le lui Dumnezl'u. ~;j s'a r par ea ca noi pizmuim pe aecla, pc eand pi zma a ceea se indreapla la
Dumnezeu. ~i nu voim ca folosinto.. hi se1'icei si vina
prin altii, ci prin Doi; nu pentrti Christos, ci pcntru noi.
fiindea daca a r fi pentru Christos, ar fi incleferent
. penteu noi daca acestea Yin prin a ltii sau prin noi.La,ei
spune'mi, daca un doftor 0..1' ave~t . un eopil ce ar fi pri:mejduit a orb\., iara clcln:;ul a e fi r emas in urrnii, ell
stiinta medicala, $i pentru vindecar ea copillllili sau 0..1'
gas\.' pre un alt do!to~ care ar put~~ face ace~sta, ---:
apeW-oa r e l-ar indeparta pre acela ~ NH.'.l-d ecum, CI numal
cat nu i-ar zice pare-cEt: fie prin tine, fie pein mine,
destul este ca copilul S{L se foloseasca. Da r'a de ce 0
tace a ceasta ~ Fiincldi el se uita nu la int eresul sau, ci
la interesul eopilului.
.
Tot a~a ~i noi, daca am a yea in vede1'e cele ale
Illi Chris tos, a m zice: fie prin noi, fie prin allii, dt'stlll este co.. cele bune f;ii folositoare sa se fa ca . "Ori pr'in
adeva r, ori prin pricin[1. (caUZL1.), zice, Christos se
propoveduie~te" (Filipp. 1, 18). Asculta :;;i pre tvloisi
zicand c~Hr[i cei ce voiau a-I inta rita, pe cand cei (Ie
pre langa Eldad :;;i Modad proroceau in tabara noro12330

34

35

OMILIA IV

OMILIA IV

d'tiIui: "CaCLl1U unnezi tu,-jJ1-i82.,.~i cine va da sa

fie tot poporul Domnului Proroci " (Num. 11,29)?

toata inddunga ra~dare, spre pil~a celot' ce .V?~~

sa creada intru dansul, spre vleata ve~mca'

Toate aeestea deei vin clin iubirea de slava. A$Et dara

nu sunt ae8stea oare fapte de ale du;;manilor? Poate cil.
te vorbe;;te eineva de rau? Tu iube;;te-l pre e1. Daril.
cum este ell putinta? zici tLl. Este prea ell pLltinta, numai
daca tu ai vol. Daca tu il iube,;;ti vorbindu-te de bine,
nici un folos nu-ti este, fiindctl ai facut aceasta nu pentru
Domnul. ci pentru lauda. -
Poate ca te-a vaJamat cineva ~ Fa-i bine, ea dad
ii faci bine in schimbul binelui e.e ;;i tu I-ai a vut dela
el nu ai facut vr'un lucru mare. A.i fost poate nedrepta'tit ;;i pagubit ~nult! Tl~ ~auta c~ sa ,respEite:'7ti, cu cel~
contrare. Da ! va rog; cacI numal a;;a yom fi m buna
randueala cu eele ale noastre. Sa incetam de a mai nedreDt;lti ;;i uri pe clu:'7mani. Dumnezeu ne poronce:;;te de
a iubi pre vra;;ma;;i, dara noi chiar ;;i pe chlnsul, ca:r~
ne iube$te, il alungam. ((Sa nu fie una ca ac:asta ! Zlel
tu. Toti ne marginim de a ~pun~ a~a numa! eu vo~oba,
in timp ee cu faptele nu totI. Ata~ de mare este. o~'blr~a
pacatului, in cat eele ce in vorba nu sunt sufente, 111
. fapte suntv s u!eri~e . S~l ne depar~am odatii ~eeiv de e~le
eG ne vatama mantlllrea noastra, ea astfehu sa ne 111vrednieim de cele de care eu clreptate se invrednicesc
prietenii ;;i cei iubiti ai s<'i.i. "Parinte! zice, voiesc ca

unde sunt eu, ;;i ace;itia sa fie, ca sa vada slava

mea" (loan 17, 24). Ci'iriea fie ea eu totii sa nve 11?-vr,ednicim, prin Cllristos lis us Domnul nostrLl, carma Impreuna en Tatal ;;i cu Sf. Duh, se eade slava in vecii
veeilor. Amin.

OMILIA

IV

"Credineios este cuvantul, ~i de toata priIl1irea vrednic, ca Christos Iisus a venit in lume
stt ll1untuiasca pre eei p{lcatosi, dintru eari cel
dintai sunt eu. Ci pentru aceasta am fost miluit, ca intru mine int<1i SJ, amte Iisus Christos

(Cap. 1, 15. 16).

Atat de mari sunt binefacerile lui Dumnezell, ,5
covar;;ese orice a;;teptare :;;i e~edinta orri~n~a~c~, i~cat
ca de muIte ori nu vine omulm a crede. CaCl mCl macar
ce1e ce n'am O'andit, nici n'am a:;;teptat, pe acestea Ie-a
harazit noua , in cat ca:;;i apostolii au avut mult nacaz,
pana sa se ineredinteze vd.e ~har~ll}le aeord~te de Dum~
nezeu. ()C~ dupre cum patlmlm :;;1 111 IUerUl'11e eele marl
ee se desfa:;;ura. inaintea Iloastra, zicand eu oare car~
necredillts.: (oar e IlU este ':,is f - tot a- se petre~e ~~
eu darurile lui Dumnezeu. Ce anume era , pe care dLi,n~ll
nu 0 eredeau? Aeeia ca, de ~i cra u dU:'7mani lui Dumnezeu, :;;i paeato;;i, :;;i nici rr~n ~eg~ nu se P21tuse in?reptilti, nici prin taptele. l~gel, lat~ e~. deoda~ numm prm
credinta s'au invredmclt celor dmtm bumIn Multe spune
Pavel asupra aeestei ehestiuni ;;i in epistola catre Homani, clara multe ~i aiei.
.
v
nCredincios este cuvantul, zice, ~l de toata

primirea vrednic, ca Christos Iisus a venit in

lume, sam:?mtuiasca pre cei p[lcato;;i dintre care
eel dintfli sunt eu". Fiindea Iucl eii se puteau atrage

mai eu sam a prin lege, apoi Ii indeamna de a fi Cll bao'arc de seama la lege, ea nu este ell putinta de a se
~1antui cinev~L prin ea, fara de Cl'edint3,. Se p~re.a i~
adevar de neerezut, ca de i;li omul lntreaga 1m vleata
de dinainte :;;i-a petreeut-o in zadar ;;i . fara scop, cheltllind-o in fapte ra1e, totu:;;i la urma s'ar poate m;"mtul
numai prin eredintii.
De aceia ziee Pavel: "credincios este cuvantul".
Uniia fnsa nu numai ca nu eredeau, dara ehiar;;i luau
in ba tae de joe ceia ee 3i astazi fae, zicand: nsa facem
cele r[tle ca'sa vina'cele bune" (Hom. 3, 8). Fiind- ..
eu, apostol'ul zicea ea: "unde s'a inmultit pacatul,
8colo a prisosit darnl" (Ibid. 5,20), ce respundeau ii ~
,.sa facem cele rale, ca sa vina cele bune". Acestea
Ie spuneau mai eu sama Elinii, batjocurind cele ale
v
noastre.
Cand noi discutam ell dan~ii despre gheana, (:;;i

36

37

OMILIA IV

cum sunt aeestea (Iemne de Dumnezeu, zie cl(\ n$ii, ca

daea omul iarta pe sluga sa .. .Ge a ;"~~'m ult e, apoi
Dumnezeu pedepse~te pe vecie ~ Cc1nd dupa Heeia
vorbim de baea rena;;terei i;i de ierta1'ea paca':elor prin
botez, dan~ii 1'espund : '\'<Q4Pt1T:,~unt aeestea vrec1nke de
'B-l:.HflfieZeU, ca sa ierte pre"eel ee a facut mii de 1'ele)) ~
Ai vazut contrazicerea in pareri, :;,i cum pretutindeni.
I$i dau pe fata iubi1'ea de eea1'ta ? Apoi atunci claca ie1'. Ji\n~~f:fI~t~telor este ceva rall, buna este pedeapsa ; iara
daca pedeapsa nu este buna, atunci iertarea estp. buna .
Vorbese acestea dupre cum spun dan$ii, dici dup1'e
cum spunemnoi, amandoua sunt bune. ~i cum aceasta ?-.
o yom a1'(ll<'t inalt timp, fiindca pent1'u prezent DU a1'
fi potrivit, de ' oarece chestiunea fiind aclfmca, $i a vc'tnc1
. ne",~je de .ointinsa examina1'e, trebuie In timpul potrivit
a 0 pune iria:intea dragostei voastre.
.
.
Deci,cum$i de unde este cuvantul credincios ? Dela
cele infato$3-t!3m.ai 'nainte, $i del a cele de. dupa aceasta.
Pri:v.8$teeurri ;;i p1'egates;;te lucrul acesta, . ~i dupa ce
p1'egate:;,te cUIJl starue:;,te in v~rba. Caci cand spune ca
Hind huljtoriu$i gonitoriu a fast miluit, acest fa pt este
al unuia carepregate:;,te. ~i nu numai ca l'a miJuit, ci
$i credincios l'a facut. Deci nu trebuie a se lndol cineva
ca a fosfm.iluit, caei nimeni vazandpecel legat umbland iricoa.ce $i in colo prin pala tul imp:'"iratesc, nu se
mai indQfe$t~ca acela a fost miluit, - ceiace se poate
vedea eli Paver-~i iara$i cum ~ Apoi iata ca inceputul
fl f<lce Gu.dansul chiar, sau mai bine zis,seda pe dansul
. de exerriplu; 'cayi nu se rU$ineaza numindu-se pre dansul
paditos; ci inca se :;,i fale:;,te, ca s'a invrednicit de 0 atat
de mare filarHropie, - fiindcii Cll chipuI acesta poate
mai cusearila. sa invederezc mareiia ingrijirei parinte;;ti a luLDumnezeu.
Dara oare cum de spune el aiurea despre dansul .

"Dupre dreptatea cea din lege facandu-ma fara

de prihaha.::., (Filipp. 3, 6)? - in timp ce aiciel ZiCE
ca este pacatos, ba inca cel intiU intre pacato:;,i? Adeca.
ca fata de dreptatea ce Dumnezeu a facut-o, :;;i care Cl
adevarat se cerea, pad ito:;;i erau :;,i cei din lege. "Ca
toti au gre~it, zice, ~i sunt lipsiti de siava Iu:
Dumnezeu" (Rom. 3, 23). Aceasta dreptate insa e
n'a spus-o cum s'ar intampla, ei "cea din lege. ct

dupre cum cel co a ca$tigat mult argint, prin sine so

pare bogat, insa in ra port eu vistierile imparatc$ti esto
foarte sarac, ~i lnca cel dintfd dintre saraci, tot a:;;a $i
<lici: in raport cu Ingerii $i dreptii, ca $i toti oamenii
sunt pacato$i. Deci, J aca Pavel, care a ti.'l.cut dreptatea
in lege, $i este cel inta i fntre pacato;;i, a poi cine oare
dintre ceilal\i s'ar putca nUl1li drept ? El nu zice aceasta
defaimandu-se pre sine ca c1esfran at, curvariu $i Iacom sa nu fie una ca aceasta - , ci numai cii punand in par alel dreptatca aceea eu dreptatea eca dupa char, 0
gase~te a fi nimica, ba fn ca pre cei ce 0 au Ii infiereaztl
ca pacato:;;i.
"Ci pentru aceasta am fost miluit, zice,Ca

intru mine sa arate Iisus Christos toat8.inclelung a rabdare, spre pilcla celof' ce VOl' sa creada
intru dansul, spre vieata cea ve~nica " . Ai vazut

cum iara9i se umile$te :;;i se injose:;,te pre sin~, . punand

de fata $i '-o alta pricina mai importanta'? Caci a fj
miluit pentru ne$tiinta, nu arata atat de mult p;kiitos
pre eel miluit, $i niei atat de mult de osandit;- in timp
ce a fi miluit, pentru ca nimeni dintrc pacato:;;i sanu
se dcsnadttjduiasca mai mult, caci ;;i el se va Snvrednici de acelea$i bunuri, apoi aceasta este mar0 .$i ,1I1Ca
foarte mare. A:;,a cii spunand ca "eu suntcelinUti

dintre pacato~i ... fiind hujitoriu ~i prigonitodu,

ca nu sunt vrec1nic a ma numi apostol" :;;i in

~i

fine cate a mai spus, nimic n'a spus atat de umilit la ra

aceasta mai lamurita 0 voiu face printr'un exemp1u.
Fie, de pilda , 0 cetate cu multi oameni intr'ansa.
!7i toti cetatenii fiind stricati, unii mai mult, altiimai
putin, dar a cu totii desn;1dajduiii - :;,i intre toti cetat~nii
aceia s'ar gaS! unul care ar fi mai cu sarna vrednic
de pedeapsa , ca unul care a trecut prin toate fe1urile
de pacate; dacii deci Ii-ar spune cineva ca (<imparatul
voie:;;te a ierm gre$alele tuturor, desigur ca da n$ii n'ar
crede a;;a de degraba vo1'belor, pana cemaiintain.ar
vedea ier tat pe cel mai stricat dintre toti; - iara de
aceastu nu mai cste nici 0 lndoeala.
Tocmai aeeasta 0 spune $i Pavel aici: cit voind
Dumnczeu a in:;;tiinta pre oameni, ca Ii va ierta lor
toate pacatele, la inccput a ales pre cel mai paeatos
C\intrc toti. ({Daca eu, zice, :;,i m'am invrednicit de ier-

38

39

OMILIA IV

OMILJA IV

tare, c1espre ceilalti nu trebue a se'indol 'cHlCVa)), - precum ar zice cineva clttpre obiceiu: dad pc acesta ~i-l
va ierta Dumnezeu, apoi"i1TCi ' pe unul nll va 'ffi,ai pec1epsl)). Prin aceasta nU..,?-f'ata pre sine ea vrednic
de iertare, ei ca s'a buetft'at de asemenea cha r, pentru
mftntuirea aHora. Nimeni, . clecj, .94 nu se lndoiasdi,
zice, pe eata vreme m'am n'laiYtE{it 'ellll.
Dara tll prive~te ~i umilinta acestui ferieit., caci
n'a spus ca intru mine sa arata indelunga rabdare)) ,
ci "toata inclelunga eabclaee" ca ~i cum pare ca ar
fi zis: mai cu sama pentru mine nu ar fi trebuit a';;i
arata toata indeJungn lui rabdare mai mult cleeat pentru
altul- care nici ca se gaset\ atat de padHos ;, pentru
mine care aveam nevoie de intreaga lui mila, cletoata
incleJunga rabc1are, iara nu numai de 0 parte, Clupre
Cllm aveau nevoie cei ce pacatuise in parte. " ,
"Spre pilcla, zice, celor ce VOl' sacreaza
intru clansul spre via~a cea ve~;niGa" " adeca spre
mangaere, spre indemnul acelora. Apoi fiindca a grait
ceva mare pentruFiul, caci i-a aratat al<Ua ' dragoste,
ea sa nu cread{t cine va ca Tatal a fost lipsit deaceasUi
dragoste, la urma raporteaza faptLd ~i la Talal,inaltandu-i slava ~i zicand: "lara imparatul'liveacu-

, .\(Darii ee'? ziei tu; noi $i cu Dumnezeu suntem la

felim)? Sa nu fie una ea aceasla! Cittu$i de putin nu
este a$c1. ~i de ce? Pentrll ca Dumnezeu ace aceasta deIa
natura, in timp ee noi 0 avem intf'O'dusa de Mara. Apoi
oar e $i cu Fiul se petrece Cl$fl'? Catu$i de putin, ei $i el
o are dela natura. Si unde este atunci dcosebirea? Aeolo,
c{t Tatal 0 are dela sine, ~i prin sine este ceiaec este,
$iprin nimeni altuI, iara Fiul are dela Tam!. Apoi
aceasta 0 m{lrturisim ~i noi; ca niei noi nu tagMuim,
di Fiul estc nestridicios din Tat;11. Pentru toate acestea,
zice fericitul Pavel, sl{lVim pre Tatal, cuci a nascut a.c;,a
feliu pre Fiul.
.
Ai vazut ca atunei mai eu sam{t se sJave$te TaWI,
c~tnd Fiul a savar$it lucrurimari $i paradoxe~ Cael la
clansul se rapoarta eele Clle Fiului. A$L't dar;:)' slav a FivJui
cste mai mare deeat a Tatalui, claca s'a n;'\scut atat de
puternic, $i astfeliu precllm este? Cand este intru tot
lndestulat, dll1d estc destoinic prin sine, cand nueste
slab? Cand apostolul zice: "iara imparatului veacurilor", prin aceste cLlvinte se spune $i de Fiul, "pdn
care ~i veacurile a, facut" (Ebr. 1, 2), Aeeia$i este
$i aiei. Printre noi oamenii, creat-iunea :;;i creatura se
impart in doua; unul este eare face ~i se ost~I.l;~,\e ~i
intimpina greutati,$i altul care stapane~te. Pent~'u ~e
oare? Pentru ea cel ce faceaeel lueru este mal mlC
decat cel ce stapane$te lueru facut. Cu Dumnezeu insa
lucrurile nu se petree a$it, caei nu a altuia este stapanirea, $i a altuia creatjunea, ~i nici fiindea aud "prin
care ~i veacurile afacut", voiu putea r ap] dela Tatal
creatiunea ; precum nicieancl aud spunandu-se eEi, Iat~J
este imparat al veaeurilQr, voiu P!At~$. , rapl dEmr Fiul
stapanirea, eaei amandoua acesteasunt eomune, fiindea
pe amandoua Ie-a facut TaW,I, cad a naseut pe creator,
A9;1 dara, fiul fmparatc~t8 ca stapan al ereaturilor. Cae]
el nu Iucreaza eu plata, precLlm fac eei de pre langa
noi, $i nici ascultfmd san supunandu-se altuia, c<,'1, aceia
ei pentru fil antropia $i bunatatea lui, Caei ee ~ Fiul 3
fost vazut vreodata? Nu 0 ponte spunecineva, Ce in
samna prin utmare expresiunea : "celuj nestricacios

rilor, celui nestricacios, celui ney[tZ;llt, ' lmuia

prea in~eleptului Dumnezeu, cinste ~isla~v~\. in
vecii vecilor. Amin {(. (Pentru toate acestea,. ,iiCe; nu

numai pre Fiul il slavim, ci ~i pre Tata l. '

Dara acum noi am zice ereticilor: iat{l .caapostolula spusaici" unuia preainteleptului DU111n'ezeu " ;
a~a dara Fiul nu este Dumnezeu? --""~i",;'unl1ja nestricaciosului" , a~a dara Fiul nu este nestricacios?~i ceia
ce Tabll ni da dupa aceasta, Fiul nu are? (Da! zic ii;
Fiul este ;;i Dumnezeu $i nestricacios, insa nu In a~i~ feUu
ca Tat~il. Dara ce spui ~ Nu este a~a feliu? Este de 0
fiinta mai mica, inferioara)), zic dan~ii. A~a dara ;;i de
o nestrieaciune inferioara. Dara ce este nestrieaciu'J1e
mare sau mica? - fiind ca nestrieaciune nimic alt nu eslc,
decatde a nu se strica, de a nu se eonrupe. Slava mare
$i mica este cu adevarat, dara nestricaciune mare $i
mica nu este, precum nu este nici sanatate mare ~i miei'l,
- caei sau trebuie a se striea, a se conrupe, sau de loco

celui nevazut, un uia pre a in~eleptului Dumn~z~u" ~

:;;i ce insamna cftnd zice Petru: "pentru Cs, mCl m:
este intru altul mmtuirea " (Fapt 4, 12).?

40

----~-------------

OMIUA IV

Ci nste ~i sla V~t, zic8, in veci i veci 10 l'. A min"

Slav a $i cinstea nu S8 aduee numai prin vorbe, de vremc
ee $i el nu ne-a'tr" faeut numai prin vorbe, ci $i prin
fapte, Tot a7a $i noi sa-l cinstim prin fapte, de$i cinstca aceasta pe I10i ' ne atinge, iara pe cli.'tnsul deloe,
fiindca el n'are nevoio de nimic din parten. noastra, ci
noi avem nevoe de d;:lnsul. Inc,'tt ca daca-l cinstim pre
oc\nsul, pe noi ,ll1$i-ne ne-am cinstit. Ca dupre cum cel
ce c1eschic1e oehii spro a vedea lumina soare1tfii" 'pe el
singur s'a folo,sit, aclmirc1nd fl'Llmllseta acestui corp eerose, iara aceluia nu i-a adus niGi 0 multAmire, fiindctL
doar2\, nu I-a facut mai striilueitoriu 'Clecu\11'-e!"'c't: - tot
a$tl, ba inca eu atc'tt mai mult eu Dumnezeu, ci.lci eel
ce admin'i, ::;ii cinste$te pre I lumnezeu, pe d,lnsul singur
se cinste:'7tc, $i S8 folose$te foarte multo Cum"? Fiindca
sav,'tr$jI1!l,virtutea, se slavc$te de d,'tn'>ul. r, Ga pre cei
ce masltlVesc pre mine, zice, ii voiu Sl~tvi" (IImpitrat. 2, 30). Dara, zici tu, cum poate a fi sEtyit cineva,
cand EI nLl se folose$te eu nimic din slava cc noi i-a acordam '? Apoi aceasta se petrece intoemai dupre cum se
zice de dansul ca est~JiarnaOO",.~.Lip.setat. Caci pre cele
ale noastl'e d $i Ie insu$este, ca macar a$a sa ne at raga
spl'e el; l$i insuse$te, zic, $i onorurilc :;;i ba tjo(; Ul'ile, ea
Inclca:.r a;;a,sa ne infrico$am -' :;:oi noi nici chiar a:;:oa nu
sLlntem atrasi.
J)

1)"Sa slavim cl(:'!ci pre Dllmnezeu ~i sa PUI'tam pre Dllmneze""u' '!i1 trqpul ~i in duhul nos-

tru"~) (LCor. 6, 20). ~i cum II slave$te cineva pre Dumnezeu In tl' upul sau ~ Cum In sufletul stiu tIn trup i'I
sltwe$te cel ce nu curve:;;te, cel ce nu se imbata, cel ce
nu 58' in1buibeaza eu manc<lrile, eel ''tE(TfCf se impodobeste, cel ce are atata grije numai de trup, catit este
trebuitoare pentru sanatatea lui, cel ce nu prea curvc~te, ceea ce \femeia) nu miroasa a mirodenii, ceea ee
nu-:;:oi zugravc$te fetta Cll vopsele, ceea ce se murtanre~e
cu ati ta cat a facut Durnnezeu, $i numai introduce nirnic
I) Partea moralii. Cancl noi viej.uim pl'ecurn so'cade, aceasta
acluce s lavii lui Dumnezeu; ~i contt'<1 femeilol' ce se lmpodohesc,
(Veron).
2) Nota. A so. veclea Nota 1 din Omilioa XVIII, I Corinteni,
pagin<1 23~ asupra deosebirei dintl'e toxtul Sf. Clll'iso"tom si textul
!lostru obi~nllit.

O>Ill.JA IV

41

m e~tc~llgit pe fata sa. Caci, spune-mi: de ec introdllci

dela tine in faptura lui Dumnezeu eea deslvJl':,;ita '? :\lI-\i
este deajuns eeia ee a fitcut DlImnezeu; ei eel un mai bun
arhitcet te incerei sa Indl'epti :;;i sa clregi lucrlll situ, k
impopotinezi $i lKltjocore:;;ti pe creatoriu, ca astfeliu Sct
atragi la sine-ti mai multi ihovlm'i:" Dara ee sa fclC?
ziei tu, caci niei eu nu voiesc, ci sllnt silita a face acestea pcntru barbatul meu. Nu se poato ca sa fii iubita
de altii, daea lu J1U yoic$ti. Dumnezeu t.e-a fa cut frumoasa , ca ~ i prin accasta el sa se admire, iara nll S(l
se batjocoreasca. Deci J1u-l resplatl Cll astfeliu de claruri, ci eu intelepciune:;;i cumpatarc. Dumnezeu te-a facut
frumoasa, ea astfeliu s<1-ti inmul\<l,,;,ti $i spore~ti luptele
curnpatarci. Caci nu ('stc tot una: de a fiir11elcilpta caoel
te gase:-;:ti dragastoasa $i vrednidi de iubit, $isa nu fii
dorita de nimeni. Auzi ce spune sel'iptura: d e ]osif, ca
era frumos ~i pJacut la fata I) ~ ~i ce ne folose::;;te pre
noi sa auzim eLL losif el'a frumos ~ Pentruea astfeliu inca
mai mult sa-i admiram frumtrseta lui $icumpiilarea.
Dumnezeu te-a n'icut frllmoasa? Apoi de ce at.unei
te slute~ti pre sine-ti? Dupre cum 0 statuie (lc a ur 0 ar
manji cincva cu noroiu din mocirla, tot ' a:;;a fac $i fe
~eile care intrebuinteaza sulimanuri pe fetel e lor. Presari singura pe tine lnsu-ti pa mclnt, femeie, ilcum pamant ro:-}, alUi datLL a lb. Dara, zieitu,cele slute, cu
drept cuvallt ca fac a~a. ~i de ce ?spdne-mf. Oare
pent1'u ea sa-$i astupe sluteniea ~ - a poi atunci fac eeva
prost esc ; caci eand ceia ee este natm'3:1afo.s t biruit de
ceia ce esteartifieial ~ eu ce poate sluteniea sa intristeze pe cineva, canc1 acela nu are hid 0 hula alta "?

"S~t nu te scarbe~ti de om pentru chipul (fata)

lui, nici sa-l lauzi penti'u frumuseta 'lui" (Sir'ah

11,2). Pe Dumnezeu sa-l admiri $i :::a,-l lauzi ca pre eel

mai eminent me$te~ug[lrju, iara pc aeela 'deloc, caci frumuseta ce 0 are, nu csle propiet.atea lui.
Dealtmintrelca co c{l~tjg ni de la ' frurruseta ~ Nici
unul, ci lupte mai multe, ha rfele mai multe, primejdii
mai multc, banueli mai multe. Pe aeeea care nu cstc
frumoasa,nici n 'a1' h'inui-o cineva, pe cand pentru aceea
care inca mai intrebuintaza .;;i sulimanuri ::;;i podoabe
multe pe dansn, imediat lumea I$i face 0 ideie rea de
I) NoUi. A se vedea Cap. 39. 6, din Cartea facel'ei,

42

OMILIA IV

dfmsa, 9i barbatul ei convietuie9te cu hanuealil, - decat

care ce ar pu tea fi mai groza v ~ E1 I1J1 $fl bucura.-cle
atata pl~cere din privirea frmr~~~\!l\!ii ei pe catil intristare are'din pricina banuclelor, Aceca fn curand se
ofiJc9te din pr~cina sulimanurilor, cilpatandu-9i 0 infato:)arc de mole91re, de desantare, de desfranare si chiar
sufletul ei devenind grosolan, si plin de cea mai mare
:)i mai totala Jipsa el8 rU9ine,' fiindc<l fru:nuscta sprc
acestea atrag indeob9tl' pc 0 femcie, Pe cand pe ccaJalta nu 0 yom gasi niciodata in halul acesta, :;;i nici
r:u.s~,,yor,g~si,cl~ aceia ,care ~a se !,apada asupra ei,
~a, l1l:;;te cam,v ql mtoc~l~l ca :;;1 0 mwlu9a ea pa:;;te fn
lIm:;;te.. n~s,!p~raJ~d-~ mCI un lUQ, saL~ rapezir1'd~/!;e asupra el, cacl Janga dansa :;;ade pastorm!. Nu este nici un
avantaj mai mult, daca una este frumoasa iara alta nu '
a vantajul este ca aceea cIliaI' , framoas& fiind sa m;
curyeasca, iaril cealaWl, s;\ nu fie rea.
Cad, spune-mi te rog; care este insu:;;irea ochilor ~
Oare de a fi umezi, de a se 1ntoarc8 rapede in toate
partile, de a fi bulbucati 9i alba9tri, sau de fi aaeri si
cu vederea fina ~ Eu zic,ca cei din urma suntt: iartl
aceasta se j'nvedereaza de acolo. Care este ins~sir8a
un~i can~elev~ De a lum~na frumos intreaga casa; sau
a ti fabncata cu gust, 91 rotunda, sau in forma cilindrica ~ Desigur ca fara yorba mult<l, am zice ca cea din.
tai este insu9irea candelei, in timp ce forma ei ni este
indiferenta. 9i ceia ce se cauta, accasta este. De aceia
9i zicem catra sluga: ((rau mi-ai faeut eandelml, caei
doara treaba eandeJei este sa lumineze. Prin urmare
acela9 i lueru se poate zice f;li pentru oehiu: daca estc
n:gr~ ~~UA albas~ru, putin ne}ntereseazii, pe cata vreme
clam;mIti mdeplmese eu toata prisosinta nevoea ta' c1upre cum apoi 9i raiochi sunt aceia ' cari-ti intun~ea
vederea, 9i nu au bine regulata intocmirea lor, pentru
care pre cei ce nu vad - cIliaI' eu oehii deschisi - noi
zicem ca au rai ochi. Caci tot ceia ee nU-9i indep1ineste
rolu1 sau propriu, noi zicem ca este rau. Si aceasta este
rautatea ocIlilor.
'
Dara spune-mi inca: care este fnsu9irea nasului ~
Oare de a fi drept, de a fi bine format de amaodoua
laturile, :;;i de a avec1 analogia potrivita eu fata, sau de
a fi destoinie spre mirosit, 9i a putea iute distinO'e mirosul $i a-I trirnite enchefalului ~ Aceasta este de~tul de

43
lamurit. Dara sa 0 inveelerez $i printr'un alt exempltL
be care UIl,elte sau vase zic.:em noi ca sunt fabricate
bine: de cele r,are se pet rapt eu u:;;urinta, sau de acelea care sunt faurite bine ~ Desigurca de aCBstea din
urma~J;~,~re c1inti spunem noi ca sunt buni ~ Acei cari
suntH;'1:'i-Sbutiti si macina bine mancarea, sau acei rari
'sttm9f:t~eiatL frumos in gura '? Desigur ca cei dintiU.
:;,i in general vorbind. daea am face cercetare ' asu~
pm oricarui madulariu al trupului, Ie-am gaSl ,PJO<\te,
ca fntr~atata sunt sanatoase 9i bune. intrucaf'flecare cUn
ele 19i indepline9te cu exaetitate rolul sau propriu. Tot
a~tfeliu zir:crn '$l'dlun vas, saup'l1:D copac este bun, nu
dupre forme sau cuJoarca lui. ci dupre slujba ce 0 Inc1epline9te. Tot af;la ;dcem $i de 0 sluga ca este buna 9i
c1istoinica la treaba, nu c1upre frumusela sau slu1enia
ei, ci clupre slujba ee ni-o face.
Ai vazut cum trebuie a fi ceva 'JJUn si'frHmos ~
Canel ooi deopotriva ne bucuram de cele mqJ'.i'l,~j frurnoa~e, eu nimic nu ne covar9im unii pre altii. De piJcla
eu zic ca noi vedem cu totii denpotriva lunJea aceasta.
veclen~ la feliu soarele, luna, ste1ele, umbJam 'cu't otii la
feliu prin aer, ne imparta:;;im cu totii din mftncari~i (lin
apa, fie ca am fi frumo$i la fata, fie ca n'am fl.:;';i claca
a1' trebui sa spun ceva miounat, apoi desigur eafemcilc
care nu sunt a9a de frumoasc, sunt mult mai sanatoasc
ca cele frumoase. Caci acele' frumoase n'H se dedau la
Dici 0 osteneala, pentru a-9i pastra frumuseta 8'$11 z]cand, ci stan in 11elucrare $i la umbra, din care cauza
:;;i energiea naturala a m8,duli'j,r.~Jor trupulUl devine mai
molesita, maineactiva, -:- in timp ce celelalte, ca unele
ce n'iw nici 0 grija' deasemcIY~a nimicuri, l:;;i chell uesc
toata vieata inaetivitate.

"Sa s1avim, deci, pre Dumnezeu, ~i sa-1 purtam in trupul nostru". Sa nu ne impopotinan1 :;;i impoclobim trupul. fiindca aeeasta grija este prisoselnica :;;i
prosteasca.Sa nu invatamprebiirbati de a iubi nurnai fata;
c8, daca tu e:;;ti fmpopotinati1. a$a feliu, uitandu-se la 1'ata
ta, iute va fi atras spre curvii; iara claca tu i1 vei 1n-,
vata de a iubi purtarea femeii :)i podoaba sufletului ei,
el nu va curvi eu u9urinta, caei niei nu va gasl unele C11
acestea la 0 curva,ei eu totu1 din contra. Sa nu-l cleprinzi de a se lasa sa fie stapanit ele ris sau de shirn;e
9i momitarii, ca nu cum vit ntrava sa se fndreptezc;l!!;un -

OMILIA Y

tra""ta-:-Invata-I de a se bueurc\ totdeauna, de cumpalare,

$i vei putea face aeeasta, claca $i infu(oarea ta va fi
a:;;,,\ foliu, fiindca ductt tll e$ti inganfilt<l $i destramati:i,
cum vei putea seoate din gura vorba demna $i cuviincioasa "? ~i cine oare nu va rfde de tine, $i nu te yet lua
in b;'itae de joc? Cum poate cinev(l de a purta in sufletu] sau pe Dumnezeu ~ Practicand Yirt utea, i01poJobinclll-$i sutietul, mai ales cit nimi c nu-l poate impedeca
de Ia aceasta. Astfeliu slavim noi pre Dumnezeu. cand
suntem In toate privintile buni, $i in ziua aceea "om fi
slaviti $i noi de dansui mai mult chiar de cat il slavirn
acurn pre eJ. "Socotesc, zice, ca nu sunt vrcclnice
patii;llir'ile 'Tc mei de acum, fata de s la v a viitoare,
care 'v asa se deseopere cat ra n oi". (Rom. S, 18).
Ca;rieafio ca noi ell totii sa ne imparta$im intru Cllristos
IiSllS Domnul nostru, cil1'uia impreun u. ,G,u.3atal $i Cll
Sf~l1uh se cade slava, stapanirea $i cinstea, acum"i
pururea $i in veeii "eeilor. Amin.
OMILIA V

"Aceasta POl'Ol1C.a it.i increclintez tie, fiule

Tj1l1otli~i1.J.~upre prol'Ociilecare s-au faeut maitm.iiltepentru tine, eel S~t te razboie;;ti tntransele
CUbU~1[t lupta, av'md credinta ~i buna ~tiint~t,

pc>care' unii lepadand-o, dil1 "c reclinta au cazut".

19).

(Cap.i,1~.

DGmnitatea invi:itiiturei :;;iaPreotie.i...(3_~te mare $i

niili.O,I\i'1ta, $i avand eu adevarat nevoie de votul lui
Dumnezeu, in eat pre eel vrednic sa-I puna la- mijioe.
A$<'1.. 50 facea in vechime, a:;;3. se fa ce $i acum, eand
fara >vre-o patima omeneasea facem alegerea, cancl Dl!
avem in vedere nimie pamantesc, nimic eare ar avea
vr-o leg;Hura cu prieteniea sau cu c1u::; maniea. Ca $i
dacit 'nu sunt!')J)1 povaiuitj de un asemenea duh, -lbtu$i
este deajuns 0 buna c1ispozitie spre a at rage asupra
eandidatului chirotoniea lui Dumnezeu. Fiindea nici
apostolii nu se imp:'irta:;;ise de Duhul cand au ales pe

OMILIA V
- -- - - - - - - - -- - - - _ .

..

45

__ . _------

Mathia, ci incredintand faptul akgcrei rugaeiunei fueute,

I-au prenumerat pre dfmsul in numtlrul apostolilor, di
danf;iii doara nu aveau privirea Indreptatc't spre prietenie omeneasca. Astfeliu ar trobui sa se faea :;;i de noi,
cad cand noi treeem eu vederea pre cele vazule, cum
pre cele nevazule ni Ie va deseoperl Dumnezeu? "nac~\'
intru cel nedrept mamona n-ati fost credincio~i,
pre cel aclevarat cine n va lncI"ccljnFt VOUrt". 1)
(Luca Hi, 11)? Pe atunci insa fiin ckL'l nimic omenesc nu
so avea in Yodere, preotii se f<\ceau $i dup~t prorocii.
Dara oare ce va sa zica " clup~l. proroeii? " Adecli
elupre Duhul St~tnt. Caci proroc.iea esto'nu DUlYlai cele
viitoare a Ie gral, ci :;;i cele prezente; fiil1lk;;\ :;;i Saul
c1upre prorocie s-a aratat ascuns ietre ~estminte!e snIp, 2)
dici Dumnezeu c1escopere celor drcr>tL Prof'Ocw era ~I
cand a zis: "osebiti mie pre Savin ~i Varnava"
(Fapt. 13, 2). Tot a$a a fost ale::: $.i. TirnotheUI. Aici ~P()s
tolul spune de mai multe prorocn~ 'poat13ca de acom eu
care Timotbeiu a fost luat, cand apostolul l~a taiat, : ; i
cand I-a hirotonisit., dupre cum ii zi ~ea scriindu-i: "Nu
fii neNtg~ttoriu de sam~t de dar~ilce es te intru
tine, carc ti s-a clat prin prorocie, cu punerca
mfmiloY '. preotilor" (Cap. 4, 14). : '~'. "
Desteptftndu-I deci pre dansul, . ~i inclemnandu-l de
a priveghea, ii aminte:;;te de alegerea ~i hirolonioa lui,
ea $i cun1 pare ca i-ar fi zis: Duqlnezeu te-a ales pre
tine, 01 ti~a incredintat aeest ehar, inu ai fost ales eu
vot omen~se. Ded sa nu batjocorc$ti'is,t necinste$li
votul lui Dumnezeml. Apoi dupa cei-a clat poronea euvenita, care so paroi.t a fi eam grcoCle,~"aceasUiporOnCa iti incredintez tie""",-.eo SPl,lrlC mai doparto "?
"Fiule Timotheiu" zice. A$~\ darael ii poroneC$te
ca lInlii fiu alievarat, dici nu-i spune, In mod despotic,
nici cu uutoritate, ci "Fiule Timotheiu ((. Canc1 apoi
') lVota. Versetul acest.a in eclitia Sf. Chrisos tom este precum
urmeaza : El Z'I 'tID p.!.Y..pfu aox (,c(f v::oth 1ttOtfJ !, 't rj P.ZlCl xat o.).."fj~'t') (;Y 't~t;
OfL'Y ~n'~p,';",,; adcca: ,:claca intry cel .mic, (tnt!'!! puti~) l?-ati f?~,~
credincio~i, pre cel mare ;;;1 a~leva ra t Cll}e I! va lllc:~dll1ta voua ~
Senzul este acela:;;i, cu deoseblrea numa), ca in edIt-lea Sf. Chrl.
sostom este mai clar exprimat.
2) Nota. A se vedea cap. 19 elm I-a carte a Imparatllol'.
0

'

46

OMILIA V

apostolul pune inaintc ~i exactitatea privigherei, prin

aceasta IIi arata ca fapt.ul nu este al nostl'u, caci nu noi
I-a m ca~ ti ga t, ci Dumnezeu ni la harazit., si tot el ni-a
harazit ~i crcdinta, si buna c::tiinta.
Ceia-ce ni-a dat,
'l'
l
acela sa pastram. Daccl. clclnsul nu ar fi venit, nici chiar
credinta nu S-<1r afl ~l, ~i nici 0 vieata cura La, pe care
noi (? cc\piitam prin invatatura . Este ca ~i cum pare ca
ar ZIce : e u sunt ca re pOl'OIlCeSC, e u care a leg - fiind ca
expresiunea "dupre prorociile care s-au facut mai
lllainte" aceasta insamna - ~i deci tu asculta ~i te SLlpun~ lor. Dara ce i-a poroncit ~ "Ca sa te razbol~:;;tl intranseJ.e.. cu buna. lupta", zice. ccAcelea (credmta ::;;i bumt ~tjiata) te-a u ales pre tine, ~i deci irr-ceia
ee ai fost ales, lupta-te, razboie~te-te cu "buna lupta'( .
A$i~ dara este $i lupta rea, ca atunci cand zice : " Pre~

'-'

cum v-ati facut madularile voastre roabe necura-

~eniei (arme necurateniei ) ::;;i pacatului( (Rom. 6,

19). ~cAc~ia, zice, se lupta sub tiran, pe cand tu te lup{i
s ub Imparatul a toate. :;;i de ce oare numeste faptul
h~pta ~ Prin aceasta arabi ca ri'izboiu ii1frico~at s-a 1'icheat asupra tuturor, iara mai cu sama asupra clascah:lui, ~i ca prin urmare avein nevoie de arme puter:mce, de pl'ivighere, de trezire, de 0 ne(;ontenita bagare de
s0-m~, cc'i suntem datori a ric pregati spre lupte cl'unte
$lnlrSare de sange, ca trcbuie a ne pune in ordine de
b;'ltae, :;;i a nu aveit nimic slab in noi.
)lCa Stt te razboie:;;ti intransele" zice. D upre
cum in tabara nu toti se rL~zboiesc la fe1iu, ci in difer:ite felul'i, ~i impa['! ili in diferite regimente, tot asa si
in bisericil : unul se r,lzboic$te in randul dascalilor, aituI ill r~nd ul ucenicilol" altul in rand ul particularilor,
tu In eCla ce te a fii . Apoi ca sa nu-ti lnchipui ca-ti
este deajuns aceasta, ce spune el ~ "A vtmd. cl'edinta
:;;i buna ~tiinta (, zice, Hindea adevaratul dascal m~i
intaiu trebuic a fi lui-$i clascal. Dupre cum gcneralul
daca mai fnainte na lost osta$ bun, nici general bu n
nu va fi vre-odata, tot a8<1 8i dascalul. Dealtfeliu aceasta
o mai spune, zicand: "II'ni' chinuesc trupul meu ...

ca nu curnva altora pmpovecluind, insu- rni sa

rna fae netrehnic" (1. Cor. 0, 27).

OMILIA "

47

"A vand, zice, credin t[l $i buna $tjj n~a((, ca

astfelill sit stea inaintea celol'-Ia l\i. Acestea a uzindu-Ie
sa nu luam ca nedemne sfiHuirile celor mai mari de
cat noi, chiar de am fi :;:i dascali, ca daca Til11o theiLl~
de care noi toti nu sunterI1 vreclnici de asamanare - ~l
prime~te poronci, $i invatitturi, fiin? :;;i el i n r6nc1ul
dascalilor, apoi eu atc'lt mai mu lt no1.
"Pe cal'e unii lepadand-o, zice, din eredj n~ iJ .
au eazut" $i cu clrept cuvant, caci cand este 0 vieatii
de$antata $i departata de buna $tiinta, atunci $i credinta se strica si de vine la feliu CLI vieaia, pentru care
'Se$i pot vedea 'multi c[izand la fm1dul rautaiilor, $i 1ntorcandu-se la Elinism. Deci, ca nu cllmva sii fie tort urati de frica celor viitoare, apoi sa se incerce a COIlvinO'e sufietul, ca eele prezente s unt mineinoase. !;'i cad
din credinta aceia, cari totul u$teapta de Ia cugetullo r .
Caci in adevar ca cugetul omului naufl'agieaza. de~e-orJ,
in timp ee credir~Ja lui)i serve~te vca.o cora~)re sl~ura.
Deci cei cn se cleparteaza de credmta, d~ necesltate en VOl'
na ufraaie~~. lara aceasta 0 Invedereaza cu un exemplu.
Alexandru.
,-.flintru care este Imeneu si
"
.

eVers. :20), iara prin ace~tiia ne cuminte~te pre noi. Atl

vazu t ca din acele tirnpuri chiar au fost de acei ce Invata i)e alt.1i fa l$, de cei ce cerceteaza cu 3:manuntim ~,
de eei ce 5e departeaza de eredinta, de cel ~e e~aml
neaza totul eu cuO'etul lor ? Cel ce na ufragleaza este
Jipsit $i pustiu de toate, caei cel ce cade din crcdinta
nu mai are nimie pe langa sine, nu are unde sa stea,
nu are de ce sa se agate. El nu are 0 vieata corecta,
prin care sa .c~~&ti ge ceva de acolo, did d~e~ ear:,ul est~
stricat, ee folos mai este de restul trupulUl ? Ca daca
credinta nu este nimic fara vieata, apoi cu a tat mai
mult vieata fara credinta. Daca Dumnezeu dispretue$te
cele a le saJe pentru noi', apoi eu atat mai mult ~i noi
trebuie a dispretul. eele ale noastre pentru clanslll. Cand
cineva eade din credinta, nicairi I1U sta, ci se scalda in
toaLe partile pana ee se scufund a deabinelea.
"Pe earii i-am dat satanei, zice, ca sa se
invete a nu hull". Ai vazut deei, ca a ispit~ ce l ~
sfinte prin rationamente omene$ti este 0 blasferme ~ .!;'I
cu drept cuvant, fiin dca ee poate avea de eomun ratlOnamentul omenese eu cele sfin te? Dara cum satana Ii

48

OMILIA V

~nvat~ p~

clan:;;ii sa r:u hule~sca? $i daea pe altH ii

sa n';1 hulea.sca, cuatatmal mult trebuia a se
~n.vat~. De vdansu,l sll1gur ,ea ~a, nu hul.iasca; $i daea pana
clOlID meB:. n~ ~ a putyt m vata, de slgur ea nici pe altii
nu poate mvata. Dara apostolul n-a spus ea sa invete
el pe aceia de a nu mai huli)) ei ca (aceia) sa se
invete. de a nu mai huH".' Nu "Satana face aeest
lucru, CI faptul se desfa~ura a~a, precum :;;i in alta ocazie
ziee despre aeel eu,rvariu: "sa dati pre unul ca acela
Satanel, spre pClrea trupului" (Cor. 5, 4), nu doara
ea "Sata~1a sa-i mantuie sufietlll, ei "ca sufietuJ Stt se
mantUlasCa", - iara aeeasta este ceva impersonal. Si
curl,: S3 race ac.~st lue~u? Dllpr.e cum calaii de :;;i sunt
:nc(l1'eat~ de, mn de raIe, .tOt.U~l pre altii ii eumintesc,
ll1toemaI a~a se petrece ~I aIel cu dem0I1111 eel viclean.
. Dar~ de ce nu ,i-ai pedepsit tu singur, dupre cum
21pedepslt pe Bar-lIs us, 1) dupre cum Chif~\a pedepsit
pre !\:1al~iea, c~ i-ai predat Sat<tnei~ -- Nuea sa fie pedepsltl, el ca sa se invete. De :;;i Pavel.avec\ .pulere a
peelepsl, preeum attlD.ci cand ziee: "Ce voiti? Intru
toeag Stl viu 1a voi"? (Ibid. 4, 21) ~iiaJasi: Nu
ll1V~t,;,

CEl,. s~ ne aratam noi lamuriti, 'ci ca sit fa'~eti

V.01. bmele", ::;;i iara:;;i: "nu spec surpare, .ci spre
zlchre" (II. Cor..13, 7, 10). Deei, de ee chomi .pre Sa-

~~na ~pre ped~p~lrea I.or '? Pentru ea o.~latctcupedeapsa,

';il bJtJ?eo~a .sa fi.e mal maTe .. AI?Ostoln e,ertaupre cei
l:ecredl!1cl,?:;;:. mal eu sama,. la~a pre eel ce fugeau de
l~ e:ecl.l;1ta
pr~da~ SataI~el. ~l de ce pre. eei necreAnama era necreclincios inca, isd :fl:eIO~I? Fnnd ea
~~tmd pre Duhul Sfant. Pent~u ca sa afie necredincio:;;ii
~a nu P?~ a eSc ascUl:de, aP?,1 er~u pe~epsiti chiar prin
.:tpost~lI, lara pre eel.ce edeja :;;tJeau, :;;1 eu toate aces tea
se abateau de la c1'edmta, ii predau Satanei aratand eu
ae~ast.a. c~, de~onii,nu prin propria lor pu'tere, ci pre
~Cl e:;;ltl dm.mmt,e iIvave.~u ~n paza lor, - dupre cum
:::;e .p~t,r~~e :;;! eu Imr:a~atn, cand pre uniia dintre razb0111lel 11 uCld eu mamle lor, iara pre altii ii predau ea-

.:1

$:

.
1) Nota. In ellitiunea noastra, tpxtu~ receptus, acest fermeeator esle .treeut e,u l~umele. arabic Elima, care semnifieci ill/elept.
A se vedoa Cap. 1;), 5, dill faptele Apostolilor.

OMILIA V

--------------------------------------------

49

Viilor ca sa-i omoare. Prin aceasta se mai arata inca,

ea faptul acesta se petrecea pentru paza apostolilor.
Dealtmintrelea nici nu era putin lucru c1e a porond c1iavolului; aceasta invedera ca diavolul sluja apustolilor :;;i fa1'a de voea sa. A:;;a ea faptul acesta nu era
de mica insemnatate. $i cum anume se predau diavolului uniia ea ace:;;tia, asculta-l pe apostol ce spune:

"adunanclu-va voi :;;i duhul meu, cu puterea

Domnului nostru Iisus Christos, sa dati pre unul
ca acela Satanei". Eru scos deci din soborul ob:;;tesc, era ttiiat din ceata sfintilor, deveniu pustiu :;;i gol
de charul sf. Duh, eru predat lupului. Cadupre cum
,novul acela apara tabara Ebreilor, tot a:;;;'t :;;i Duhul SfEmt
apar[\ biserica. Deci, daea cinevu devenia afara din ('0munitatea credincio:;;ilor, er[1 pedepsit prin acest fapt
eu cea mai mare asprime; iara scoaterea lui din eomunit ate se facei'L c1upre judecata apostolilor. A~a :;;i Domnul nostru a prerlat Sat;1nei pe luda, did inc1ata dupa
ce a mfmcat, a intrat.1n el Satana. Se mai poate zice
:;;i aceasta, ca pe ceLce voiau a-i indrepta, nu-i pedepsau apostolii, iara pre cei ce nu se inc1reptau, pre acc:;;tia ii pedepsau; iaradadi poate nu erit a:;;a, cel putin
apostolii erau inca mai mult temuti, predandu-i preaceia
demonilor. Astfeliua fost predat :;;i lob Satanei, lnsa el
nu pentru paeate a fbstpredat, ci pentru mai mare lauda.
1) Multe de aeestea se fae :;;i astazi. Fiindca Preo!ii
nu ::;;tiu pre eei paeatoE;ii:;;i nevrednici a se imparta:;;l de
sfiintele taine, Dumnezeu face aeeasta de multe od, cad ii
preda pc aceia Satanei. Cand se intampla boale, sau curse,
sau jalanij, sau :;;1 altenenoroeiri de feliul aeestora, pentru
aceasta S8 'ntnmpla. Aceasta 0 :;;1 spune Pavel, zicand:
"Pentru aceia intru voi sunt multi neputincio~i,
~i bolnavi, ~i multi au adormit" (1. Cor. 11, 36).
$i cum se intampla aeeasta, zici tu, daea noi ne apropiem de sfintele taine 0 singura data in eursul anuluil)?
Apoi acesta este raul eel mare, ca tu hotar:'1::;;ti vrednicia
apropierei de sfintele taine, nu dupa curatenia cugetului,
ci dupre intervalul de timp, --:;;i erezi ca aceasta este
evlavie, de a nu te apropiea de multe ori in cursu} anului de sfanta imparta::;;ire, ne:;;tiind se vede di daca tc
') P!l1'tea morala. Contra celor co so apropie foarte rar (](

sfintelo taine. (Veron)

42330

50

OMILIA Y

OM ILIA VI

~~qpii . C!;l l!-~ vrec1nicio, fio chiar nurnai oclata, ' acoasta
Itl

pateaz~ 91 infierea,za sufietul; iara c1aca te-ai apropieat

eu Vredl1lCle, fie chlar si numai odata 'ti I-a mantuit

,
InddtzITeal~1. n,u este de a to aprol)iea de multe-ori
II1 ,eurs~l ar~uIUl, v
Cl de a te apropiec\ eu nevrednicie, fie
ehlal~ ~I 0 ,smg~ra data In tot timpul anului, Noi In&1.
n,e,gaslm II1 a:;;a stal'@...de tic.alo:;;ie :;;i Indobitoeire ea de
$1 l~ eursul anului facem mii de rale, totu~i pel{tru Indepart~~ de acele, rale nu avem nici-o grija, ci cred~m ca I1l este deaJuns de. a nu indraznl ea sa ne aprople~11 de~. c1e trupul lui Christos, sau sa ne apropiem cu
batJocora, neintelegand pare-ca, ca cei ce au rastiO'nit
p~ Ch!istos; 0 si~gur~ data I-au distignit, Dara o~re,
fim~ca, 0 smg~ra, data I-au rastignit, pacatul lor este
mar, mlc ~ In~a $1 Iuda 0 singura (:tata a vandut pe
Chnstos, Dam ce ~ Oare faptul acesta I-a scapat de resp,undere ~ De c~ fa l?tul acesta sa-l inc10plinim numai odata,
~>l, l~ u'2. anu,n~lt tlI1~P in veur~ul anului ~ Timp de aprop~el e sec l1e -fie noua curatema cuO'etului. Nici-o c1eosebu'e nu--este intre pasch a $i taing ce aeum se savar~a'7te ; ':I nul ~~avcela$i Jucru este, fUnd aeela$i char al
DuhulUl, ~$~ .c~l, :~s,el~<~ ~e:ea$i. este .. Ce!a-ee graiesc
~~u~n f! ;;tItl :- ~l ye!. Il1ltratl 111 tame. ~l Vmeri, ;;i Sam~)!"ta,v $1 D':.m!l1lca, $1 in ~iua mucAenieilo~ una ~i aeeea$i
Jartfa se savar$a$te. "Ga de cate-ofl veti manca
pfmea aceasta, ~j ve~i bea paharul acesta moartea Doml~ul~i v~stiti" (I. Cor. 11, 26). Nu 'preserie
tu: s~y)nal b2ne Zl~, nu .m~r;(Sinl in anumit timp jartfa
eea f~ra de ~ange, ((ApOl, ZICl tu, cum de se nume;;te
atunel Pa~cha~ Pentru ea atunei a patimit Christos
pentru no]. I)
Deei,. nip1tmi sa nu se apropie de acea jertfa in
alt. mod: lara de aceasta in altul, fii?dea 0 putere este,
o ,aloal ~ e~te, un char este, unul ~l aeelasl trup este'
n~ doara eet aeeea est e mai sUmta de cat aeeasta. sa~
ca aee~a e.s!e. m a~ inferioan"t de cat aceasta. Luerul
acesta 11 :;;tItl ~l VOl, nimic mai nou vazand aiei, afara
, ,,"

') ,Nota. Cuvantul

Pasqh,! e~ to Ebreesc, ~i inseamna

tl'e ce l'e,

Ja~.a llICI de, cum nu se del'!v::l: dpl verbl;lIElin [la oxw- a pdtimi.

~fantul ChI'ISo8t?!11, cuno~tea l~mlJa .Eb~alca, !!i deci Jl-a putut face
o~~:;;~la ,dc;. a. dellvoa acest cuvant elm l!mba Elina, dupre cum s-ar

palea a lcl, Cl dupa parel'ea mea, face mai muH un joc de cuvinte
dupl'e cum dese-ori obi9Iluie;;;te.
'

51

doara de valurile (pel'delele) aeeste impodobite, ';Oi de

stralucirea multimei. ZiJele ace lea au poate eeva mai
mult de cat aeestea; aceia adeca ea de at unci '$i-a luat
inceputul ziua mantuirei noastre, caei In acea zi s-a
jartfii Christ os ; dara in privinta tainelor nici-o ali a preferinta nu are una asupra celeilalte.
~i apoi eanc1 tu te apropii de hrana aceasta simtitoare, lti speli gura; ::;;i cand voie;:;;ti a te apl'opia de
hrana eea duhovniceascCl, nu'ti speli sufietul, ci te apropii plin de no eurati e ~ Nu sunt deajuns, ziei tu, cele
patru-zeci de zile de post, de a cur~W de pacate chiar
$i pe cel mai incttrcat cu ele ?) Ce folos este? spune'mi;
Cand cineva voind a eurati un loe arunea aeolo mirodenii, iara dupa trecere c1e catva timp de la arun carea
mirodeniilor el pune baligaiu; - apoi atunei oare n-a
c1isparut mirosul eel plaeut ~ Aeeasta se petrece :;;i eu
noi. Ne-am faeut vrednici de a ne apropiea de eele
sfinte dupre puterea noastra, apoi iara<;;i ne rnurdarim
pre noi in:;;i-ne. Aeeasta 0 spunem ;;ipentru eei ee pot
ell, sa se eurete in timpul celor patrli~ze ei de zile.
Deei, iubitilor, sa nu ne lenevim spre mantuirea
nnastr~i . "Omul J ziee, care iara::;;i;se intoaree- ~i

face acelea'::;;i pacate, este ca eanele care se -intoarce la boratura sa" (Sirah ~4" 2(). Proverbele lui

Solomon, 26, 11). Va rog cleci, a vesih, ea sa nu remc'lna zadarnica osteneala noastra. C8o<::i numai astfeliu
ne yom pute:':t invrednid de bunurile.ce.le' fagaduite noua .
C,\l'Ora fie ea eu totii Stl ne invred~icim , intru Christos
Iisus Domnul nostru, earuia impreuna . eu Tatal $i eu
Sf. Duh se eade s]ava, stapanirea $i cinstea, acum :;;i
pururea :;;i in veeii veeilor. Amin.

OMILIA VI

"Deci, rogu-te mai 'nainte de to ate sa faceti rugaciuni, cered, fagaduinti, multamiri pentru toti oamenii, pentru imparati ~i pentru toti
eari sunt in dregMorii, ca sa petrecem vieata
lini~tita ~i cu odihna, intru toata buna credinta

52

OMIU~

VI

si curatiea, Ca acesta esteTt,eru bun ~i pe,imit

inaintea lui Dumnezeu Mantuitoriului nostru,
carele voieste ca toti oamenij sa se mantuiasca,
~i la cuno~'tinta adevaruiuis~t vina". (Cap. 2, 1-4).
Preotul este ca un parinte ob;;tesc al intregei lumi.
Se cuvine deci ca el sa se ingrijasca de toti farn exceptiune, ca ;;i Dumnezeu, caruia el ii sluja$te cele sfinte.
De aceia zice,: "Rogu-te, deci, mai 'nainte de toate
sa faceti rugaciuni, cereri, fagaduinti", - caci de
aici doua bunuri izvorasc : si ura ce 0 avem catra cei
deafara cade - fifndca nimeni nu va putea a se mai
gasl-'cu dU$manie catra cel pent;rlhj~q.rc se roaga, - in
acela'7i timp $i aceia vcr devenl mai buni fac<:1ndu-se
rugaciuni pentru dan:;;ii, :;;i nici nu se VOl' mai salbatad
fata de noi. Ca nimic nu este mai atragator iu spre invat<.U ura, ca a iubl $i a fi iubit. Cugeta singuf, cat de
muret lucru este a auzi pre cei ce me:;;te:;iUgesc rule,
pre cei ce alunga $i persecuta, pre cei ce .chinuesc, ca
cei ce sufar astfeliu de cazoe, inalta catra Dumnezeu
rugaciuni Illngi pentru persecutorii lor.
,-.., Ai vazllt cat de sus $i superior tutur()r se voie$te
a fi cre$tinul? Dupre cum se petrece e~prlln~ilJ.,sari .
chiar purta ti in- brate lovesc cu palma tata tatalm Jor,
iara acestuia cu nimic nu-i scade dragostea de tata, tot
a$a $i nQi, chiar de am ~ bat~ti "(Ie,,,:c~ic1 ~ afara, totu$i
cn nimic riu trebuie a I1l se Imputma dragostea cea
catra dan$ii. Dara ce va sa zica: "mai 'nainte de
toate"? Adeca in slujbele r eligioase zilniee, iara aceasta 0 $tiu cei initiatL in tainele bisericei, cum se fa e
rugaeiuni in fiecare zi, $i seara, $i dimineata. Cum pentru 'ntreaga lume, $i imparati, $i pentru toti cei din
dregatorii facem rugaeiuni. Dara poate ca ar ziee eineva"
ea prin expresiunea "pentru toti """ apostolul n'a 1nteles ca pentru toti din lume 1'ara exceptiune, ei pentru
toti cei eredineio:;;i. Dara cand zice : "pentru imparati"?
,fiffidca imparatii nu toti pe atunei au fost drept slavitori, ci pana aeum nu de mult se gaseuu imparati necucernici, $i mO$tenitorii lor iara$i necucemici. Nlai
departe a poi, pentru ca sa nu se ia aceasta ca 0
ling u~ire din parte-I, prefntimpinand zice: "pentru

mllLlA

VI

53

toti oamenii" ~i imediat adaoge : "pentru imparali". Daca ar fi spus numai pentru Imparati, poate

ca 'ar

ft. , putut cineva banul, ea la mijloc e 0 ~ingu~ir~.

Apoi fiinc1ea era natural ca sufletul cre:;;tmulm sa
amortasca a:;;a zicand de groaza, auzind eu vintele apostolului, $i sa nu primeasca cu multa~ire aceasta. sfatuire ca adeca in timpul sfintelor tame el trebme a
JnaJt~
ruO'aciuni
si
I)entru imparatul Elin I) prive,;;te ce
,
b
,
-spune el, ee anume ca:;;tig pune la mijloc, ca macar
a::;;a sa primiasca sfa tul.
.
v . . . v
.
"Ca sa petrecem vJeata hl1l~tIta, zice, ~l cu
oclihna , adeca mantuirea acelora, zice, este siguranta noastra -- precum $i in epistola catra Romani
ind~mnandu~i'(je:' a se supune stapanitorilor, zice: "nu
numai de sila, ci si pentru con$tiinta . (Rom. 13,
5) - fiindta DumnezEm au ranc1uit stapaniile spre folost;l ob~tesc. Caci cum sa nu fie absurd ca dan$i.i (impar atii) sa se rasboiasca pentru s!gu!anla ~upu,$Ilor .lor,
si sa se ridice eu .armele, ca nOl sa vletmm m h11l9te,
~ iara noi sa nu t~cem nici macar rugaeiuni pentru
dttn$ii care se primejdupsc $i se pun in fruntea o$\'irilor~
A$a ca faptul n~ es~e lin3 u$~re, .. ci duprev d~ept,a:e $1
'drtmpta juc1ecata. Ca daca d~n$ll ~u :,capa $1 mCl nu
reu$esc in raz~oiu, ~e .neceslt~t~ ca $1 va l~ n~astl~e se
o'asesc in sbuclUmUrI$l tulburan; sau ca $1 nOl chlar :'Bind sdrobiti dansli - ar trebul. sau sa ne inrolam in
oaste, sau sa fugirn yretutindeni $i;,:a ~ataei.m. Ca $~ ,
ni$te tumuri de apara:re. s~ nt dan)l,u, ~lce, fil!l~ ataeat1
de dU$mani, $! p~ecel dmaunt,ru l~ p~str~aza In pac~
"RugaClUl1l, zice, Cererl, fagadumte, multamiri". Caei trebuie a multaml. lui Dumnezeu pentfu
))Unurile acordate $i altora, fiindca r~sarc ?oa~ele d~
pilda $i pr~ste cei rai, ca $i preste ce~ b~m, v $1 pl9ua
peeste c:.ei dI'epti $vi preste ce~ ne~reptl. v ~l vaz~t ,ca )~l
ne leaaa Impreuna nu numal prm rugaelUne, el $1 pI m
multa~ ire ~ Ca"oei~'Ce e silit a mu1taml. lui Dumnezeu
pentru bUl1urile aproapelui, este silit a'l $i iubl pre ace la,
A

I) NoW, Prin euvantul Elin Sfin~ii PiJ.l'inti r;;i in ~peei ~I Sf:

Chrisostom, au Inte1es necredincios, clfl d~ alta leg~, paga~, fi.~ decl
in fraza a ceasta sa a u se confu nde 111l paratul Elm eu Imparatul
Bizantin.

54
9i a

O\lILI,A.

S8

O~IILiA

vr

gas! in pl'ietenie fata de dE'tnsul. Dara daea noi

tre~uie a myl(am.i lui Dumnezeu pentru aproapele nostru,

apOl eu atat r:1al mul.t pentru eele intamplate nOlle pe

sub aSeUl!S, fie de VOle, fie de nevoie, cum ~i pentru
cele ee m se par a fi suparatoare, fiindca Dumnezeu
pe toate Ie iconomise9te spre bineJe nostru.
I) Orice rugaciune a noa~tra deei, sa aiba in sine
9i multamir~ dill'e puml~ezeu. Ca daca ni s'a poroncit
de a ne ruga eu calc1ura pentru aproape, nu numai
pel~tru .cre clin~i07i, ci 9i pentru cei necredinci09i, ap oi
pOJl prI~epe cat ~le marc rau este de a dor! raul ~i a
blastaf!1a pe vtratl. vCe spui ~ Aeela ti-a poroncit tie de a
te ruga eu ealdur~ pven~ru du~mani,. ~i tu blask'1.mi pe
fratele teu .~,Nl! J~a~t ?-ml yre acela, C1 p're tine; pe DUl11nezeu apm Ii mtamt1 gramd acele euvmtc neeucernice:
.da-i lui Doamne, fa-i lui a~c't precurn mi-a facut elnlie
lov~9te-l ~i rasplate$te-i Doamne! Departe asemenec{
c;uvmte de ueenieii lui Cristos, cari trebuie a fi blanzi
$i Ingaduitori; departe degura celui ee s'a fnvyedniCit
.cle ni~te. astfeli~ de t~ine. N'imic aspru sa nu seoatadiri
. ea, mmlC neplaeut sa nu pronunte limba care sc alingij
c1~ trupul c1um~l ezcesc; sao pazii1'r'pre clansa eurata,~~i
sa nu pronuntam printr'insa blastamurL Ca daea cej
ee graiesc mascarele. sau cei ee suduie nu VOl' most~ni Jmparatl<l eerurilor, cu atat mai m~lt cei eebl~s~
tama. vCel ee blastc:ma ,d~ neeesitate va 9i batjocOfl.pre
cel blastamat, clara bat.locora 9i eu rugaciunea stau
departe una de alta. Blastamul 9i rugaciunea nuse
cun~se, 1ntre rugaciune ;;i acuzatiune este 0 marepra~
pastle.
..
.
T~ .rogi lui Dumnezeu spre a'l imblanzi rata .de
t~ne, .'~1 P: a~tul. II b~astami? Daea nu ierti pe aJtul, l1U
t1 5e va Jerta t,le; $1 nu numai ea tu nu iorti, dara ~i
pe Dumnezeu 11 fntctrfti de a nu ie1'ta. Ai-'vazut exaO'eratiea raului ~ Dad eelui ce nu iarta pc altul nici lui
nu i se i~rta: clara i.nca cftnd 9i intarita po Dumnezeu
~e a ?u .1er.ta, cu~ 1 s~ va putea ierta lui? Nu pe acela
Il vataml, Cl pre tme,$l de ee oare? Pentruca dad tu
a$teptai a fi ascultat pentru pacatele tale, din aeeasta
I) .Partea moralti. Noi nu trebuie a blestema si a dori ra ul
d~l~m::ml?r. no~t["i, ei mai eu seam a a ne ruga cu caJdura pentru
clan~ll, eacI prm aceasta noue insi-ne ni faeem bine, si lmiHim
pre Dllmnezell. ( V e l ' a n ) . '
,

VI

55

cauza nici-oclata nu vei fi ascultat, fiincka 1'ugaciunile

tale sunt faeute cu 0 gura spurcata, care in adevar ca
este necurata ;,.i spureata, ~i plina de toata. duhoarea,
de toata necnratenia. T1'ebuia ca sa t1'emuri pentru
prop1'iile tale pacate, ~i intreaga lupta st~ 0 intreprinif"
pentru aceasta, iara tu te apropii intaratand pe Dut11nezeu contra fratelui '? Nu te temi oare, ~i nu te ingrija~ti de ale tale '? N u vezi ce faci ~
Imiteaza cel pulin pe copiii cari urmeaza la ~eoala,
~i cari, cand vad inauntrul clasei pe eonclasanii lor ca Ii
se cere compt de lectiuni, ba JnCa 9i lovili pentru leneviea lor, iar dupa ce sunt cate nnul cercetati ell amanuntul, sunt la urma ~i batuti,-cari dupa ee vael toate
aces tea , zie, ra man ca morti de lrica, iara daea t'on~co
larii Jor i-ar zac1ari atunei cat de mult, ii totu~i nu se
VOl' maniea eatu~i de putin, fiind sufietul lor cuprins
de frica, ~i niei ea S9 VOl' jiUul dascalului, ci spre un
singur lucru au privirea lndreptata: aeela adeca de a
ie~i din claSc1, ~i a scapa fara batae, iara dupa ee all
scapat, de bucurie nici nu-;;i mai adu c aminte daca au
fost batuti sau nu. Tu lns,1 stand irtaintea lui Dumnezeu
9i cercetandu-ti pacatele ta le, nu ' te cutremuri adueandu-ti aminte de pacate straine~. Dara cum atunci de
rogi pe Dumnezeu ~ Caci prin clivintele prin care tu 11
rogi contra fratelui, prin acelea tu insuti lucrezi contra
ta, nelasand pre Dumnezeu de a-ti ierta pacatele tale.
Caci, zice, daca tu voie~ti a fiun examinatoriu exact
al celor ce te-au vatamat pre tine, cum de eeri dela
mine iertarea pacatelor ce ai facut ?
Deci, sa cunoa~tem odata, ce feliu sunt cre9tinii.
Daca nu 9tim a ne ruga, - ceiaee dealtfeliu este lueru}
eel mai Iesne 9i mai u90r, - apoi atunci ce vom mai
9tl din celelalte? Sa ne deprindem a ne ruga ca cre~tini.
Aeele rugaciuni suntaJe Elinilor, acele cereri sunt ale
ludeilor, pe eand ale cre9tinilor sunt cu totul din contra;
sa cerem dela dansul iertarea 9i uitarea 'eelor ce ni-au
gre9it noue. "Ocarati fiind, ziee, gdtim de bine;

goniti fiind

r~l,bdam,

huliti fiind mangtlem" .

(I,

Corinth. 4, 12.13). Asculta pe ~V;)fan ee spune: "Doamne,

nu le pune lor pacatul acesta". (Fapt. 6, 60). EI
nu numai ea nu bJa stama, ci inca se ruga lui Dumnezeu;
pe eand tu nu numai ea nu te rogi lui Dumnezeu, ci
inca 9i blastami. Dupre cum aceJa este de admirat pentru

56
bunatatea -luI, tot . asa si tu e$ti de dispretuit pentru
raut~- ta. Cact pre cine admiram noi ? Spune-mi; -pre
acei pentru cari s'a rugat, sau pre cel ce s'a rugat '?
Pe acesta, de sigur. Apoi daca noi facem a$a. cu atilt
mai mult Dumnezeu. Voie$ti a loyi pe dU$man ~ Roagate
..}lentru dansul, insa nu cu gand ul de a-ti razbuna, nu
ea .cw:u.J-ai lovl. Aceasta se va intampla, de sigu:r , dara
tu nu face rugaciunea cu scopul acesta. De$i fericitul
acela cu nedreptate toate Ie patime~\, el totu$i se ruga
inca pentru dd.n$ii cu caJdura, in timp ce noi multe
poate ca suferiOl dupre dreptate din partea dU$manilor
nO$tri. Dara claea cel co patimi:a..SbI.~edreptul , nu a 1nclraznit a blastOma, $i mai bine zis, n'a Indraznit de a
nu se ruga lui Dumnezeu, apoi cei ce patime~c dllpre
dreptate, $i nu numai dl. nu se roaga pentru prigcinitorii lor, ci inca ii $i blastar:pa, :"(l~ ce osanda oare nll
VOl' fi vrednici,? Ti se pare ca pe acela il love$ti, PO
cand adevarul este ca impingi sabiea In tine 1nsuti, ne,lasand pe judecatoriu de a fi bland catra pacatele tale,
jwin cele ce'l intariti pre dansul contra altom. "Cuee
,l11aSUra veti masura, se va masura VOUa" . (Mat.
' 7, 2). Sa fim , deci, iertatori, ca $i noi sa ne invreelnicim
de iertare din partea lui DlImnezell.
Acestea voiesc nll numai a fi auzite de voi, ci $i
facute. Acum insa amintirea celor vorbite se margine$te
nllmai la vorbe, $i poate ca nici la VOl' be, fiindcall11 J>ra$tiindll-ne noi de aid, daca ar intreba cineva. pe
'unul dintrei cei co au fost de fata, ce am VOl' bit noi
aici'? lInii nici n'ar $ti sa spuna, iara altii ar spline
poate numai subiectul despre ce am vorlJrt, ca aded!.
am spus ca nu trebuie de a rasplati cu ra u, ci inca a
ne $i ruga lui Dumnezeu pentru prigonitorii nO$tri, iara
celelalte toate ~lastmd a Ie mai spune, - caci nu'$i mai
aduc aminte de a$a ceva - iara altii 1$i mai adllc aminte
de lucruri mici. si inca numai de unele clintr'insele.
De aceia va' rog, cii daca nu va folositi cu nimic
clin cele vorbim~"'atun ci nu mai ascultati degeaba. Pentru
ca ce folos aveti? Mai mare este osanda, mai grozava
pedeapsa, de vreme ce dup5. atatea sfaturi , mai r e
manem in acelea~i apueaturi. Dumnezeu pentru aceia
ni-a oranduit rugaciunea, ea sa nu cerem dela dansul
nimk pamantesc, nimie omenesc. Voi cei credincim;;i
stiti cum trebue a va ruga, 5i cum orice rugaciune este

OMILIA VI

57

ob$teasca. Dura, ZJe! tu, nu se spune acolu de a ne

ruO'a pentru necredinci09i. Apoi fii ndca nu ~ titi putcrea
rugaciunei, de aceia nu 9titi nici aclancime<:r; $c-nici vistieriea ei, dld daca v'ar ex pliea cineva, ar gasi 9i
aceasta cuprinsa in ea. Canel eel cc sta, de fatc'l ::;i se
roage'l, zicanc1: "factt-se voea ta, precum in ceriu,
:;;i pre pttmtmt", nimic alta nu lasii n se intelege, deccU
aceusta. Cum? In ceriu nu este nieiun necrec1incios.
Thea erit yorba numai de cei credindo$i, de sigur ca
eele spuse nu ayeau ratiune. Ca dac:l numai crec1incio$ii
urmau a face voea lui, iar;} cei necredincio$i de loc,
at unci Yoea lui nu ar mai fi ea in ceriu. Insa ce '?
Precum in cerill, ziee, nu este nici. un rau, nici pe pamant sa nu fie; ci pre toti ii atrage spre frica ta, pre
toti oamenii fa-i ingeri, fie c;'i ni-ar fi c1u$mani, fie ca
ar fi persecutorii nm;;tri.
Nu vezi cum Dumnezeu este hulit pe fiecare zi '?
"Nu vezi decateori este batjocorit $i de necreclincio$i, $i
de cr edincio$i, $i prin vorbe, 7i prin fapte '1 .. ,Dara ce ?
Oare a stlns pentru aceasta soarele ~ Oare a oprit 1'asarirea lunei '? Oare tulburat-au el ceriul din aceasta
cauza~ Zguduit-au pamantul '? Oare seeat-au marile '?
Disparut-au oare izvoarele apelor'? Tulburat-au sau
pus-au in neorindueala vazduhul ~ Catu,?i de "pulin, ci
inca cu totul din contra: rasare soarele, ploua, c1a roach?,
da hrana zilnica eelor batjocoritori, celor lipsiti de minte,
relor spurcati, celor prigonitori, $i nu pe 0 zi, sau doua,
sau trei, ci pentru intreaga vieata:
Pe acesta imiteaza-I, pe c1ansul ra vne$te-l dupre
putinta omeneasca_ Nu este in putinta ta de a r esari
soarele'? eel putin nu invi novatl pe fratele tau. Nu poti
ploua'? Cel putin nu barf1. Nu poti hrani pe altii'? Cel
putin nu-i necinst1. 'Ti sunt deajuns daruri le aces tea.
Din partea lui Dumnezeu bincfacerea catra dU$mani se
arala prin fapte, tu insa macar prill vorbe ar at-o. Roaga-te lui Dumnezeu pentru dU$mani, cacl nLi'tiiai a$a vei
ti deopotriva Tatalui hlu celui ceresco De nenumarate
ori am vorbit despre acestea, ::;;i nici nu yom conteni
clea yorbi, numai de-ar ie$i de aici ceva mai mult.
Noi nu ne lenevim, nu ne obosim, ~i nici yom inceta dp.
a va vorbi, numai cat voi ascultandu-ne sa nu crcdeti
ca va nacajim. ~i se pare ca se necaja::;;te cineva, canel
nu face cele vorbite, caci cel ce face, voie$tc intI"una a

58

OMILL~

YI

auzl accle~t~l yo~l'l~e, 9~ considcra pre cel ce vorbe$te nu

ea pre Ul~ s~parat0.rlU oare-care, ci ca pre un laudatOf'lU .. A';iil en de l1ldieri nu vine faptul acesta decat
nur~laI .de acolo, ca nu se fac ceJe vorbite, $i 'pentru
acem::;;l eel ce vorbe:;;te este O'reoiu.
. ~a ca de pilda cineva fac~ eleimosina, iara un a1tul
chscuta despr-e eleimcsina, acela nu numai ca nu se fngp:uiaza de a asc~.Hi:l, ci inca ~e $i bucura, ca ascultane1 des pre 'p1'?prn}e s~lle ~ueees(', spuse $i laudate de
altul. Tot a:;;a ::;1 n01; fimdea nu avem nimie de eamun
eu ~oleran ta, $i .niei 6i se potri ve~te eu noi aeeasta, de
aeeJa se pare en suntem greoiu chiar $i in vorbe Deci
dadt I.ll! voi(i a Ii noi greoi :;;i supa1'atori, faceti a$<1, :;;i
cloved]!l accasta prll1 fapte, fiindca clealmintrelea nu vom
inceLt ni\joclat~ ~l e a v:~ vorbl de acelea$i lueruri, pana
c~ s~ vo~ .1l1depl.1l11 de VOl. :Mai ctlsama noi faeem aeeasta
cllJ1.mgrIJl.re~t ':;'1 marea clragoste eeavem cat1'a voi, clupa
a~el.a apol $1 pentru primejcliea co ni sta noua de fata.
Cael t.n'tm])it~$u l, chiar daca nimehi n'ar ie$l la rasboiu,
trebUl e tOtU:,?l a tn'tmbita, ca.si1:-$ifaca datoriea sa. Noi
facem acea:=:ta nu cu scopul de a\;a marl osanda ci ca voi
SingLl~-~ ~a va aparat i. Pc: Ja~l.gaaFestea apoi,. ne ~ai stapftne::;;lc ~1 dragostea de VOl , fillndca nedoare 81l1e ustura inima cand~ se lntamplJ. cu voi ceya 'din eele 'spuse mai sus.
Insa ::;~ nu tie una c:~a a2easta ~ Cele ce va 'spun,
nu au neVOle de cheltueala bailcasca, nu este ceva departe de, voi, nu este d~rintaJXi.ni.lor; este nevoie numai
d~ <;t vOI",,,e;$.te 0 vorba, este o, buna intentiune. Sa no
pazml, decI, gura 110astra, sa pUOem pe dansa use si
laci'it, c~ aSlfe!iu . nimic din ccleee nu plac lui Dumnezel! s0- 0u vorblm. Aceasta estcchiar pentru noi in:;;ine, ;;1 me1decum pentru eei ce ne fuO'am. Aeeasta pururca sa 0 jucleeam in mintca noastrii ca eel ce bineeuvinteaza pre., clu~an, pre clansul se' binecuvinteaza
ca eel ce ])Iast~ma, pre dall.3ul singur se blastama, iard
eel c~ s~ r?a.ga pentru du~man, pentru sine singur se
roaga, $1 !11C10ee um pentru aecla. ~i eu ehipul acesta
vom I?l1tea a.Junge. del~ vorba la fapta, $i ne yom invrcdmci de bunurIlc fau:aduite noue. Car ora fie ea eu
totii S,1. ne fnvrec1ni:im 'n nc impc'irl<i$J, prin haru! $i filarI..trop; ea qom.nullll nostru Iisus Cl1ristos, caruia impreU!1a eu Tatal $l. cu Sf. Duh. se cade slava, stapanirea;;i
cll1stea, acum :;;1 pururea $1 111 vecii veeilor: Amin.

O:'IIL1A '" II

59

OMILIA VII

"Ca vieata lini9tit~t ~i en oc1ihn~t S{l petrecem intru toata buna r[ll1dueala si curatiea. Gt
aceasta este lucru bun ~i primit inairltea lui
Dumnezen Mantuitorului nostru, care YQieste
ca toti oameniisa vina la cunostinta ac1evfh~ului " (Cap. 2, 2-4).
'
,
Daca se voie$te a se eurma rasboaele ob$te$ti, san
luptele $i tulbnriirile ivite, $i pentru aceasta se face rugaminte preotului de a face rugaciuni catra Dumnezeu
pentru imparati $i stapanitori, apoi eu alat mai mult se
cere a 0 face ac(-asta laicul, sau omul din lume. Trei
sunt feliurile de rasboae in lume, $i anume: cel intaiu
este rasboiul ob$tes.~... cand osta$ii nO$tri se rasboiesc
contra barbarilor; al doilea cand fiind pace de clinafara,
noi totu;;i ne rasboim unii contra a[tora, $i al treilea
eand fie care 5e rasboie$te contra sa. Rasboiul acesta de
al treilea este eel mai grozav. Rasboiul eel purtat de
barbaric.ontra noastra nu va putea cu nimie a ne vatama. ~i d~ ce? Au taiat, au pustiit, au ucis, insa eu
nimic n'au vatamat sutletul.Si ehiar nici eel clealdoileadaea yom . vol - nu va puteEt vatama, caei chiar daca
altii ne atadi pre noi, ni este eu putinta nOLla de a fi
pa::;nici. Findca asculta pe Proroeul care ziee: "In loc

ca sa ma 'iubiasca ma clevetia, iar[t eu m~t rugam" ~i iara$i: "eu cei ce urau pacea am fost
ca un facatoriu de pace" $i iara$i: "m'au urit in
zac1ar" (Ps. 108, 4. 119, 6. 7). Rasboiul cel de a1 treilea
insa, nu este eu putinla de a scapa de uansul fara de
primejdii. Caei cand se rescoala trupul asupr-a sufietului $i il impinge la pofte urlcioase, cand Ii inarmeaza
placerile senzuale, ji intarita maniea, invidiea $i eelelalte, atunci nu este cu putinta de a n e invrednici de
bunurile fagaduite noue, daca acest rashoiu nu inceteaza. Pe langa acestea apoi, eel ee nu fnfraneaza la
timp ar-est rasboiu,de necesitate ca va cadea ::;;i va dpala ran e mortale, care-i vor pricinul moa1'te<1 eea din
gheena.

60

61

OMILIA VII

OMILIA. VII

Deei, no.i....t.r:ebuie pe fi~te' zf'de a a yea 0 mare grija.

ea acest rasboiu ~tt nu,se..a.tLte.,jn 'noi, 9i niei daea este
atitat fa nu raman a, ei sa se lini9teasCa cu desavar9ire.
Pentruea la urma ee foJos ai tu, daca lumea intreaga
se bueura de 0 pace profunda, iara tu te lupti cu sine
insu-ti?
Aeeasta pace, deci, trebuie a 0 a yea noi; $i cand
o ayem, nimie din eele dinafarniee nu va putea sa ne
vata01e, ..pesigur ca nu cu putin eontribuc Ja aeeasta 9i
paeea ob~teasca, drept care $i zice apostolul: "ea sa, petreeem vieata lina ~i en odihna". Dara daea eineva
fiind lini 9te :;;i inca se tulburii, apoi este foade neooroeit.
Ai vazut ca el vorbe9te de aeeasta paee"desprecare
eu spun, adeca de cea de a treia ~ Peotruca zicancl:"ca
sa petreeem vieata lina ~i eu adihna" el IH1. stat
aici, ei a adaos: ,,lntru toata buna eredinta(evsevia) ::;;i euratiea" . Dara intru toata buna eredinta ~i
evsevie nu se poate aflti eioeva, daca nu arc eu ,sine
pacea Jauntrica. Cacieand rationamente si feliu defeliu
de cereet~ri ni tul?uraeredil1t~,.!}oa:s.trJ~l. ~~ teliu cle:'pace
avem ~ Cand ne vanzolese duhurile (Jesfraului,ce ,feliu
de pace avem ~ ~i pei'itrueasa-,a-fli ca e1 prin ' exprec,
siunea "ea S{t petrec;em vieat[t lina ~i eu odlhtia"
n-a Inteles ea sa ni .ehcltuim vieata Elinilor,c~c.rla
dreptul vorbind vei gasi vieata lor plina de toatedezfflerdarile $i desfran'iirjle, de aeeia a ada os, eavieata
noaslra eea lini;;tita sa . 0 petreeem intru toata eUCBrn.ieiea :;;i euratiea. Fiindea vieata aeeea este inearGata de
intr..ig~i de lupt~1>.~indu-se suftetul pe fieeare zir'anit,
a:;;a zieand, de tulburarile eele izvorite din rationamente, - de aeeia el nu spune de 0 asemenea vieata.
ei de aeea petreeuta in toam evseviea. Prin cU'lantul
"toata" apostolu) nu spune numai de ev:::e,;j'e a'$[cllratiea eea din dogmele erediniei, ci 9i de acea din vieaia,
caci el cere evseviea ~i in vieaia noastra zilnica. Fiihrlca
c;e !olos V~:ml avea ~ac;a cu credi~t3: suntem evsevio:;;i,
lara eu vleata ne gaslln neevsevlO:;;l?
. Cum cu este cu putinta de a fi cine va ncevsevios
prm vieata sa, aseuita tot pe aeest. ferieit ce spune in
aM parte, zicand: "Marturisese ii ea pre Dumnezeu il ~tiu, iara eu faptele il tagaduiese" (Tit.

1, 16), $i iara:;;i: "daca vr'unul numindu-se frate,

va fi eurvariu, sau laeom, sau slujitoriu iclolilor, sau oe~lritoriu, sau betiv, sau ' T[tpitoriu,
unul ea aeesta nu einste~te pre Dumnezeu'~ (I
Cor. 5,11), $i iarn;;i: "cel ce ura~te pre fratele sau
pre Dumnezeu nu eunoa~te" (1 lean 11, 9). Ai yuzut
cate feluri de neevsevii sunt? De aceia deci el ziee:
"intru toat[l evsevia ~i curatiea". Caei neeurat nu
este doara numai curvariu), ei ;;i la@.@Fflul este necurat
~i ncsatios dupa averi, hindea ~i aceasta porta nu este
mai prejos de pofta trupurilor. Cel ce nu se infraneaza
pre sine, se nume:;;te nefnfhlnat $i nesatios, fiindca nu
nU-'91 infraneaza poftek; sale. Astfeliu ca pulem numi
neinfranat ;;i pre eel ce se )ute:;;te, ;;i pre eel ee zavistue;;te, ~i pre iubitorilll deargint, :;;i pre eel viclean, ;;i
in fine pre tot cel ce se ga~~$te in pacat noi il numim
neinfranat, :;;i necurat ~i Sr)1.lrcat. "ea aeeasta este 1ueru bun ~i bine primjt, inaintea Mantuitorului
nostru Dumnezeu" zice; Gceste bun $i bine primit ~
De a se ruga pentru totj; .a!eeasta 0 cere Dumnezeu,
a.ceasta 0 voie;;te. "Oare v{)ie~t(:;, ziee, ca toti oamenii sa se mantuiasea sisa vin[{ 1a eunostinta acle~
varului".
.' ; ,
"
1miteaza deei pe Dumnezeu. Ca daca voie$te ca
toti oamenii sa se mantui8:se~,apoi ell drept cuvarn eEl.
trebuia a ne ruga pentr'u totL Daca e1 voie$te ca toti
sa se mantuiasca, voie:;;te$itu, iar~t daea voie:;;ti, roaga-te, fiindca pentru uniiilGa ace:;;tia trebuie a te ruga.
Ai V3zut cum el din toatepattile a eonvins sufietul ea
trebuie a se ruga :;;i penttV :~lini? ~i apoi arata chiar
:;;i c3.;;tigul ce 11 are cineva, de aiei :"ea sapetreeem,
zice, vieatalin~t ~i eu odihna". Dara apoi faptul este
eu alat mai inaH, eu cat aeeasta este $i vointa lui Dumnezeu, ~i ca prin acea::<ta noi devenim deopotriva cu dan suI
de oare-ce voim acelea:;;i <pe eare Ie voie:;;te:;;i el. Sunt
deajuns asemenea sfatuiri de a imblanzl. pana :;;i pe 0
fiara. Deci, nu te teme de a te ruga pentI'Ll Elini, fiindca
aceasta :;;i el0 voie;;te; ci teme-te de a blastama, fiindca
aeeusta n'o vOie9te. lara daca trebuie a ne ruga pentru
Elini, $i deci 9i pentru eretici, apoi trebuie a ne ruga

62

OMILIA VII

OMILIA VII

63

~-,~----,-------------------

flentnl~,toti oamenu, lara nici decum a-i prigonL Acest

bun dealtfeliu vine 9i de acolo, ca noi CLl totii ne impartl9im de aceea9i natura, 9i Dumnezeu Jauda 9i aproM
buna vointa, :o;;i dragostea cea catrii altii. Dara daca el
voie:o;;te aC3asta, zici tu, daea Domnul dore9te, de ce mai
este nevoie de r-ugaciuni din partea~r Apoi aceasta
contribuiefearte mult in a-i atrage pe d~ln9il..mt];.e~dra
gostea catra tine, :;;i apoi :o;;i pe tine nu t~Jasa de a te
fnsaJbatacl, :o;;i eu un cuv{mt toate aC8stea sunt deajuns
spre a-i at rage 13 credinta. Caci multi oamcni din cauza
certelor catrii alti oameni s'au depal'tat de Dumnezeu.
Prin eu vclntul de mantuire el intclege tocmai aeest
lucru. "Care voie~te, zice, ea toti oamenii sa se
mantuiase{t". fiindea si aeeastaeste mtllltuire cu adevarat, iara farii de dansa nici un lucru mare nu poate
fi, ci mai mult 0 numiresimpla. ,,~i sa vina la euno~tinta adevaru1ui.'.'.Oiirui adevar? A adevarului
din nedin!a. Fiindca anticilXlnd el a zis lui Timotheiu
ca sa poronceasca unOra .de a, nu" invata in alt chip,
apoi ea nu eumva sa-i,'considere pe aeeia de du~mani,
:o;;i din ac.easta LaUZa sa ,so incurce in lupte cu dan:;;ii,
ce spune el? "Care voie~te, zice, ea toti oamenii
sa se l11tll1tuiasea si ,sa vin~t la eunostinta adev3rului". ~i de eea:~a,() spune mai dep~rte' zictmd:
"ea ul1u1 este Dunmezeu, unul ~i l11ijloeitOl'ul
lntre DUl11nezeu~ioalneni". (Vel's 5). A fost zis
ea sa vina la enn09tintaadevarului, arat<lnd prin aceasta
ca lumea nu este:o;;i nusegasec;;te in adevar, - 9i iara9i
ca "unu1 este DUl111iez;eu" :;:i nu mai multi, precum
eredeau aceia, :;;i eii ol'voie:;;te ea toli sa se mantuiasea.
A zis apoi ea pre Fiull-a trimis Dumnezeu ea mijloeitoriu intre dansul si oameni. Dara ce '? oare Fiul nu este
Dumnezeu? Ba este cu adevarat. Apoi atunci cum de
zice di "unul este Dumnezeu"? Aeeasta 0 zice spre
deosebire de idoli, :;;i nici decat fata de Fiul, fiindca
vorba lui aici estedespre adevar ~ratacire. Dara apoi
mijloeitoriul tn")I!lJ~ de a se gasl in comunieare direeta
eu ambele parti earora este l11i.ilocitoriu - caei treaba
mijloeitoriului este de a eomunica eu amandoua partile
al earora l11ijIoeitoriu se gase9te, 9i daca eu una din
parti nu comuniea, atunci nu mai este mijlocitoriu. Deei,

daca Fiul ilU se irrpartil~e;;te de natura Tatalui, atunei

el nu mai este mijIocitoriu, ci s'a despartit :;;i s'a departat de 01. Ca precul11 el s'a il1'parta:;;it de natma oamenil or, fiindca ia oameni a venit, tot a9a se imparta:o;;p'";'te
si de natura TataIui, fiindea dela Tatal a venit.-Deci,
flindca el a fost mijIoeitoriu a doua naturi, apoi de
neeesitate ca trebuie a se gaS] alature de aeeste doua
naturi. Ca precum el a fost om, astfeliu a fost :;;i Dumnezeu. Numai om sil11plu n'ar fi putut fi l11ijlocitoriu, fiindea trebuia a sta de vor))i'"t ;;i cu Dumnezeu, iara Dumnezeu n'ar fi putut fi mijlocitoriu, fiindca nu I-ar fiprimit
pre dansul cei pent] u care mijloeia. Preeum acolo zice:
~,unul este Dumnezeu, unul ~i mijloeitoriulintre
Dumnezeu si oameni", tot w;;a :;;i aici, unul :;;i unul.
Nu pune dOi,' fiindea discuta despre politheism, 9i deci
ea nu cumva agat~lndu-se de numarul doi sa cad a in
110lithoism, de aceia a pus "unu1" i;ii "unul".
Ai vazut de eata exactitate in vorbe face uz sfinta
scriptura? Caei "unul 9i "unul" fac doi, insa noi nu ziccmaceasta, de~i rationamentul impune w:;;'t eeva, pre cum
nici l.).U zici- de :;;i rational11ehtul impune ~ ca daea a
. niisellt, a suferit eeva. "ea unu1 este Dumnezeu,
zice,unu1 ~i mijloeitoriu intre Dumnezeu ~i intre
o~rneni, omu1 Iisus Christos, eel ee s'a dat pre
sine singur pret de reseumparare pentru toW'.
eVers 6). Dara ee? Oare ;;;i pentru Elini s'a dat pret de
Y'9SeUmparare? spune-mi. t;;i daea Christos a murit :-;;i
pentru Elini, apoi tu nu prime."ti niei a te ruga pentru
dansii? Dara. ziei tu, cum de n'au erezut 1 Fiindea
IHtU voit, el insa a faeut ceiace trebuia sa faea. Martnrisirea vorbe:;;te aici de patima sa. Ca a venit,
zice, sa marturiseasca adevarul Tatalui,:;;i a fost jartfit. A;;;a ca nu numai Tatal marturise:;;te de el, ci :;:i
di.lnsul marturise~te de Tatc'll. "Eu am venit) ziee,
intru numele Tatalui meu" (loan 5, 43) :;;i iara:;:i:
"Pe Dumnezeu nimeni nu I-a vazut vre-odata" ,
~i iara;;i: "ea sa te eunoasea pre tine adevaratul
Dumnezeu", :;;i iara9i: "Dull este Dumnezeu" (Ibid.
1,18.17,3.4,24). A9lt clara el a marturisit pana la moarte.
"In timpurile sale, adeca in timpurile euvenite.

64

o~m. lA

VI!

65

mIIl.lA VI!

----------------- -------~----- -------------

"Intru care sunt pus eu pmpoveduitoriu si

Apostol (adev~l t'Ul zic intru Christos, nu mint),
inv~ttatoriu n eamurilor intru credint~t ~i intru
adev~tr''''~ers. 7). Deci, daca cl a patimit zice, pentru
neamuri, :;;i eu am fost rancluit daseal al neamLlrHor,
pentru ee tu sa nu te rogi pentru ele? Bine face e1
aici, ca intrebuinteaza dovacla celui vrednic de eredinta
ea am fost randuit, zice, dascal a1 neamurilor, fiindca
---eei-lalti apostoli foarte mult hezita u, sau mai bine zis
stall la indoiala asupra acpstui fa pt. Apoi a adabs :
,,1nvat~ttoriu al n eamurilor intru credinta ~i intru
adev~tr". Ca nel tLl auzi aici zicand "intru credinta"
sa nu crezi dt fapiDl este 0 in$elaciune, fiind-e;'iadaogand "intru adev[tr " , dansul ne con vinge ea nu este
minciunii.. Ai vazut tensiunea eea mare a ha rului'~ Pentru
ca rugaeiunele Ebreilor nu se face au $i pentru neamuri,
pe cancl acum harul s'a intins $i peste ncamuri. ,,1nv~ttatoriu al . neamurilor, zice, intru credint[t si
int11u adev[u~". "Gel ce s 'a clat pre , sine, zice, 'pret
de rescumpamre pentru toti " . :Q.~~i... cum a fost
predat de Tata1 ~ Pr in urmare rescurnpararea este fap t
al bunatatei sale. ~i ce este pretulde r escumparare ~
Urma ca neamurile sa fie pedepsite, urma ca sa fie
pierdute; dara in loc de aces tea el adat pre Fiul SEW,
ea sa propoveduiasca erucea.
1) Sunt deajuns acestea spre a atrage pre toti. Si
spre a arata dragostea lui Christos, eaci in adevai> t:u
sunt mari $i nepovestite. S'a jartfitpre' sine pentru
dU$mani, pentru rei ce'l urau, pcntrucei ce'l dispretuiau. Ceia. ce n'ar face cine va nici pentru prieteni, sau
pentru fii, sau pentru frati, a fa cut stapanu1 pentru
slugi, :;;i inca stc"ipan nu w;;a precum sunt slugile, ci
Dumnezeu pentru oameni, cari nici macar n'au avut
niscareva merite. Ceia ce nu s-ar fi petrecut printre
noi oamenjj, aceasta s'a petrecut cu Dumnczeu, ;;i in
timp ce ne-am bucurat d e abi ta c1ragoste din parte-i,
noi inca stam la inc10iala $i nu iubim pe Christos. El
s'a jartfitpre sine pentru noi, iara noi II trecem, cu
I) Partea !noralii. Contra femeilor ca.re se impoclobesc, fii
contra celor ce se imbogatesc. ( Ver on).

v.ccl~rea .-;;i 'I J.jp:::im }Jc\na ~i ~l e hrana trebuitoare,

~l fimd boillav sau gol nOl nu-l cercetam.

precum

$i de ce urgie sa nu fie vreclniee acestea ? de ce

ostll1dii, ;;i de ee gheena ~ Ca claea n'ar fi facut nimic
a~ta, deC<iJ, nur~Jai ca a luat ~supra':;;i pat imile omene:;ti,
cand spune ((ml-es le foame $1 sete)), oare aeestea nu sunt
c1eajuns de a ne indemllu pre lloi ~ Dara vai! c<U de
marc este tiranica ba nilor, sau mai bine zb, vai de ti
c{tlo;;iea celor robiti lXUiilor de buna voea lor! Nu au
banii acea putere mare de a ne rob1, einoi suntem
fOEl: rte .demoral!zat i .:;;i ~ol~:;;iti,.r:oi. intositi:;:i pam;:tnte~ti,.
DOl eel trupe$tJ, nOl eel tnmplp, lara nici de cum ca
ar a yeit banii acea putcrc mare. (Jilci ee poatc face
banul ? spune'mi. Este surd $i nesimtitoriu. Daca diavoluI nueste nimic, clcmonuLccl spureat, el cel atat de
viclcan ~i car e pe tontc Ie incurca, - apoi banii ce
puter e au '? Dadi. veziargint, inchipui-ti ca este cositoriu.
Dara nu potH Apoi atunci ceia- ce este adevarat aceia
sa crezi: ca adeea. el este pamant - fiincl ca in ~devar
oste pamant.
~au poatc. nuprime:;; ti nici aeest argument ~ Apoi
atuncl gancle$t~-t~ dt,.ne perdem $i noi' ea multi din
cei ce au averi e,u nimic nu s'au folosit; ca multi din
~ei vee s'au f~ lit cU ' a verile a u ~l evenit terina $i praf,
mraacuma lau OSi.'tnda cea mal de pe urma, gasindu-se
eu mult mai saraCi ' dec~U cei ce'$i pun banii in vase
de Jut $i de sticI6,. $1 cei ce se eulr:au pe paturi de os
de elefant, ..s.unt acurri mai silraeidecat cei ee se eulca
de multe ori pe baligal~ilC1Jara poate ea incanta privirile ~ Apoi sunt$ialtele care pot inca mai mult a
il?Cant.a pr~virile Utl~. C:aciv $i fior~le, ~i aeru1 cel curat,
::;;1 eerlUI, $1 soar~lell1canta eu atat mai . multo Argintul
are ~i multa rugina, a$<i cil. multi '$i-au clat parcrea ca
este negru , iara aceasta se in veclereaza del a sigilele cdc
inegrite, - pe cand in soare, in eeriu $i in astre nu
este nimic negrLl . Mai multa multamire gaSe$te cineva
in coloarea fiori10r, deca t in coloar ea argintului. Deci.
nu [r.umuseta ~rgintului este care incanta privirile, cj
nesatlOasa pofta, nedreptatea; aeeasta fermeca sutletele.
Scoate-o pe aceasta din sufiet, $i atunci vei vedea ar
gintul, cel atat de pretuit, ca este mai fara pre! deca1
noroiul. Seoate patima din suflet, fiindca $i cei bolnav
de fri guri cand viid b:1ltoage puturoase, Ie c10rese ca
>

66

.9~ULlA

VII

pre ni5?~zvoare de apa cUl'ata, in timp ce toti cei sanato5?i de multe ori nmr 'nu Ie considera ea a pe. Seoate
boala, ~i vei vedea,' Iucrul'ile w~a precum sunt ele.
:;;i pentru ca sa te incredintezi ca nu mint, ili voiu
arata pe multi eari fac a9a. Stinge foeul, ~i vei vedeo.
acestea cu mult mai pre jos decat iar ba campului. Bun
esLe aurul si frumos la vedere, Insa in facerea de milostenii este bun, in a.iutorarea ce10r saraci, iara nici
decum in i'ntrebuintar ea eea zadarnlGa ~ lui, ca de pilda
sa se ascunda in pam ant sau in lada, sau sa se puna
pe mani, pe pieioare sau pe cap. De aeeia s'a descoperit e1. nu ea sa infasam cu el eliipul lui lJumnezeu, Cl
ea sa deslegam pre cei lega(,i. La aceasta mtreDu1l11aza
au rul tau : desleaga pre eel legat, iara nu lega ceeace
tl'ebuie a fi deslegat. Caci, de ee, spune'mi, preferi
jnaintea tuturor eeeaee e mai dispretuit ~ Nu eu mva,
fiindca este a ur, nu face 9i pe Ian! (nu serve:;;tc 5?i pentru a se face lant din el)? Oare nu materia face lantul ~
De va fi aur sau fier, acel3,$ Iucru estc - de ::;;i poate
ca acesta este eu mull mai greu decat acela. Dara ee
face oare de a fi u:;;or un luel'u ~ Slava c1 e~arta $i dorinta prosteasca de a te vedea toata lumea legata la
mani, de care ar tl'ebul mai ales sa te rU$inezi. Cum
ea ceeaee spun este adevarat, leaga'ti manele cu aeele
lanturi, stai apoi lini~tita in singuratate, uncle sa nu
fi e nimeni ca sa te vada, :;;i at unci te vei ingreuia de
acele legaturi, ba Ie vei crede de nesuferit.
Sa ne temem, iubitilor, ca nu eumva sa auzim
a cele (;uvinte fnfrico5?ate: "Lega\i-i manile :;;i picioarele sale" (Mati1eiu 22, 13). ~i de ce i~i faci tu singura
aceasta ~ Nimeni fiind legat cu pacatul, nu'5?i mai Ieaga
manilc ~i picioarelc. De cc ili-FHa,i legi inca ~i capul ?
Oar e nu ajung a fi legate ma nile ~i pieioarele~ De ee
apoi ~i grumazul ti-I legi 9i infu$ori eu mii de legaturi ?
Tree eu vederea lngr ijirea de asemenea nimicuri , frica
de a Ie perde, lupta ee 0 au femeile ell barbatii lor,
spre a Ie stiipani, naeazul ee'l sufa r ea nu eumva sa
se vada lipsite de ceiaee dorese. Dara oare plaeere este
aeeasta ~ Spune'mi. Pentru ca sa fie incantate priviril e
altuia, tu e.;;ti in star e sa te supui pre sine'tj $i lant urilor, $i grijilor, ~i primejdii!or, ~i nepIaeerilor, ~i Iup
telor zilnice ~ Oare faptul accsta nu este vrednie dE
toata invinovatirea ~i osanda ~

OMllIA VIII

61-

Nu, iubitilor, sa IlU faeem aeestea, ci sa deslegam

oriee legatura a nedreptatei, sa rupem . un codru de
pane pentru eel fiamand, ii'i toate eelelalte care pot a
ne face eu euraj fata de Dumnezeu sa Ie facem, ea
astfeliu sa ne bueuram de bunurile fagaduite noue, intru
Christos Ii SLlS Domnul nostru, caruia impreuna eu Tatal
~i ell Sf. Duh, sa cade slava, stapanirea ~i cinstea, acum
$i pururea ~i in vecii vecilor. Amin.

OMILIA VIII

"Voiesc dara ca sa se roage barbatii in tot

locul, ridicandu:;;i manile curate, fara manie $i
fara indoi re. A:;;ijderea :;;i femeile intru podoaba
de cinste cu sfieala $i cu intreaga intelepci(me
sa se impodobeasca pre sine, nu cu impletiturile p~trului, sau eu auI', sau cu margaritare,
sau cu haine scumpe." (Cap. 2, 8-10)
,; (jand va rugati, zice, nu fJti ca fatarnicii,
ca. ) ubese prin adunari ~i prin unghi ll rile. 1]Jitilor sa se roage, ca sa se arate oarnenilor. Ahlin
zic voua, ca':;;i iau plata lor. lara tu cand te
rogi, intra in ca mara ta, ~ i inchizmd u~a .ta,
roaga-te Tatalui tau celui intru aseuns, :;;i T at;)'!
t~tU cel ce vede intru ascuns, va rasplati tie la
aratare". (Math. 6, 5. 6). Deci, ce spune Pavel ~ "Voiese,
zice, ca sa se roage barbatii in tot locul, ri dictmclu-:;;i manile curate, fa r~t de manie :;;i ntra
de indoi re." Dara aceasta nu e~ te catu~i de putin
contra eelor de dinainte, ei inca foarte mult eonglasuese.
Cum 9i in ee feliu ~ Trebuie mai intai a spune ce 1nsamna expresiunea "intra in canmra ta", ~i pentru
ee poronceii'te a$a, daca trebuie a ne ruga in tot locu!,
~i daca nu trebuie a ne ruga in biserica ~i nici in alta

6.~,

OMILIA Vlll

parte a casei, ci numai in camara ~

6!1

OMILIA VIII

A~it

dara ce va

sa

.zic.a cele spuse de Mantuitorul ~ Ne aratl pf'in aeeste

euvmte, ea noi sa faeem l'ugitciunile noastr .e .. nu pe ascuns cum s'ar intamplb, ei in adevll.I'atul intelcs al cuYantului, adeca a fi cu totul nestapaniti de s ta va cle~arta. Ca dupre cum ~i atunci cand zice : "si't nu
~tie stanga ee face dreapta':' (Math. 6, 3) nu vorbe~te despre mani la intamplare, (;i ni pune in fatii g radul de eea mai inalta neiubire de sla va de~a I'ta, sau
famfaronada, - tot a~a lasa a se intelege ~i prin expI'csiunea " lntr~t 111 camara ta". Deci, Ma ntuitorul n'a
marginit rugaciunea la un anumit loc, ci numai un
singur lucru ni-a poroncit: neiubirea de slav~t de~arta,
sau famfar onada. Pa vel insa ili vorbe~te ai.cLa~it, spre
. deosebire de rugaciunea Iudaica. Caci priv('~tc ce s pune :
. '',,In tot locul, zice, ridjcandu-~j manile curate"
ceea ce Iudeilor nu Ii en'\, slobod, - fiindc;:1. ni ci nu Ii
en\ ingaduit de a S8 apropia de Dumn ezcu in altii fltll-te"
.' sau de a-i jartti, sau de a,-i aduce cevi\ din ale cultului;
decat numai intr'UJ1 singur loc, la Templu, unde Illd'.~ii .
, de pretutindeni S8 adunau, 9i unde tl'ebuii ast1v;lr'i;il :
to ate ceremoniile r eligioase. Deci, Pavel prin vorj)cle
sale introduce 0 indemnare cu totul contrara, ~i sciipandu-i de acea necesitate, Ii spune par eca : cde ale '
noastra nu sunt ca ce1c ale Iudeilof). Dupre cumdilt1sill
poronce~te de a face rugaciunile pentru toti, fii ndca$i
Christos pentru toti apatimit, 9i Ie propo vedniese
acestea pentru toti, zice, tot a~a 9i a se ruga In'ctutiIi-:doni este bine)). Deci observa tiunea aceasta fie zj S[tpCl.l ~
tru modu1 rugaciunei, iara nici decum pentru Jo('. "P'"e-
tntindeni roaga-te, zicc, .ins a pretutiooeni ina ltt't rm'tni
curate, fiindca aceasta esteeare se caula.))
"Mani curate" ce va sa zica ~ Adeca m tmi,~
vioase, mani cucernice,_ffi1c:mi nei'ntinate, mani nu cu
apa "palate, ci curaiite de vatamari pricin.uite aproapelui
de fiJarghirie, d~ rapiri, de ucideri. "Fara de manie
si fara de indoire". Dara aceasta ce insamna? Adeca
fara aducer e aminte de r a ul suferit, fiindca cine rugandu-se se manie ~ Curat fiecugetul celui ce se roaga,
slobod de orice patima. Nimehi sa nu se apropie de
Dumnezeu cu du.;;manie, nimeni cu fngreuere ~i indoire.
~i ce este "indoire"? Vom auzi lndata: "Toate orieate

ef'ezand, veti 1ua".

"Cand stati de va rugati,
Iertat l once avetl asupra euiva ea si Tatal
vostru eel din eeriuri S~l, ierte VoU~l, gresalele
voastre". CI'Iarc. 11, 25). k;;L\ cla ra nu trebuie catusi de
rug~tCi une

veti cere In tru

(Math .. 21, ?2), ~i iar~.;;i:

putin de a ne indol ca yom fi a uziti. Aceasta este 'deci

t~ra J!lanie ,;;i fa r-a indoire. ~i cuni voiu putea crede

ca m1 se va fndeplini cer erea ?)), zici tu . Daca tu nu cei

dela dansu1 nimic contra celor cu care este o-ata a te
satisface; da~a ~lU. vei. cere ni~i~ nedemn de I~parat ul
a toate ; daca l1lm1C dm cele pamante~ti dad toate cele
c1uhovnice.;;ti; dadi te a propii rara ma~ie' daca ai manile
curate .;;i ne'ntinate. l\'l;'tni curate ~i ne'~tinate sunt celu
ce fa: milost~n!e. ,Dac0 ~n !el!ul acesta te a propii, 1111
mm ll1cape I1lC1-O IndOlala ca tl se va indeplini cererea:
"Daca voi rai fiind, zice, sistitj sa dati darurj

bune tiilor o~trj.,eu cat m'aj vartos Tat~U vostru

eel din eeriuri va da eele bune eelor ee eel' de
la dansul " (Math. 7, 11). Prin expresiunea "fara d~
indo.eala" e1 fntelege de a nu cerceta cineva cu ama-

l1unl1me, sau a nu avea, deplinii iner edere.

. "A$ijclerea ~i femeile ", zice, voiese sa fie farit
man ie, J ara in~oeala,. sa aiba manile curate .;;i ne'ntin~te, sa n~ ma~ co!;tll1ue cu poftele lor, sa nu rapiasca,
s~nu se lacom1asca la a vutul a ltuia. Caci ce este dadi
ea nu ~ape~te, insa prin barbatul sau fac~ aceast~ ~ Dc
la f~mel Pa vel cere 111C<.1, ceva maimult, 9i anume ce cere 11
"Sa tie, zic;e, Intru podoaba de einste, eu sfieant
:;:;1 cu. intreaga intelepciune sa se lmpodobjase~t

pre sme nu e~ Impl~titurile parului, sau eu auf'

eu margarltarUf'l, sau cu haine seumpe.
el- preeUIYl se euvine femeilor eelor ee se fagaduese de a fi in temere de Dumnezeu, - prin
fapte bune". (Vers. 9 .;;i 10), Si ce va sa zica: S~l
se l!npo.dobja~ca p~e sine' eu Intelepejun~((?

s~m

."

. .

. v

,-,

'

Age~a hamel: sa fi~ J~m~ potrivite pe trup din toate

partJic, cu. r~ndueala l~,ra flU cu me9te.;;ugiri, spre a
atrage CUrIOsltatea. Acera este podoaba adevarata pe
cand aceasta este podoaba fal9<l.
'

70

OMILIA VIII

OMILl1l: VIII

1) Ce spui ~ Te apropii sa te rogi lui Dlimnezeu, ~i

te infa~ori eu aurarii ~i eu impletituri ~i o'trlionti in
par '? Nu eumva ai venit poate sa joei? Nu eumva poate
sa iai parte la vre-o nunta '? Nu eumva so, iai parte la
vre-o pompa? Aeolo i~i au locul aurariile, impletit~rile
si carliontii, aeolo luxul, iara aiei nu este nevoe de mmle
din aC"e'S'tea. Ai venit ea sa te rogi lui Dumnezeu pentru
paeate, sa-l rogi pentru ae.elea ell care l-ai manieat,
sa-i eei lui iertare, sa-l fael eu indurare pentru tm8.
Apoi atunei de ee te lmpopot~n~zi l~re sine'ti? lV!oI~ita
riile aeestea nu sLlnt ale unCI feme] ee se roaga. Cum
vei putea ofta, cum vei puteit . pIa.n ge;'c:um vei pu~ea a
te ruga eu sta ruinta, fhnd impopotinata eu astfellu de
momita rii ~ De vei plange, .1aeran;lile tale vor pl'Ovocit
risul eelor ee te vad, iiinc1ea ceeace laeramiaza nu trebuie
a fi Impopotinata in aurarii~J1:.ste 0 adevarata seena
teatrala ~i ipoerizie, ca clinacela~i euget, de unde ambitiunea ta a zamislit aeelluxde pe tine, sa ver~i lacrimi. Arunea la 0 parteaeeiaipoerizie, fiindca Dumnezeu nu se amage~te! Asenienea papu~arii sunt ale mimieilor, ~i ale celor din orhestra, ale eelor de pe ~eena
teatrului; -unei femei eu l'andueaJa insa, n u se pot'rlVesc-,

"eu sfieam,

ziee,~iintre9-g~ .

intelepeiune" .

Deci, nu imita pe eele eeurpj.)la ~clupa amorur i, ca-fe

prin asemenea momitiirii atrag:ln partea lor pe mu~ti
ihovnici, din care cauza '$i-au ea;;;tigat 0 rea reputatlC,
si eu nimie nu s'au folo's it .in lumea aeeastCt, ba ind i
pre multi i-au vatamat pr.~n ' Q astfeliu de purtare: Ca
pi'eeum ~err:eia eurv~a chiaro dea1';a,:ea vreo reputatl~ne
de femele mteleapta, tOtU$lCq .nlllllC nu se va folosl de
ac:ea reputatie atunci, eand.celceeunoa:;;te cele ascunse
ale omului, va aduee de fata 'tot ce dansa a faeut, - tot
a~,-\ $i fel11eia int,eJeapta, daea prin I~brad.mintea ~a i'~i
va atracre 0 reputatie de curvie, a plerdut reputatlUnea
de inteIepeiune, ,- fiindca multi au fost vatal11ati p1'in
aceasta reputatiune.
Dara ce sa fac, zici tu, daca altul banuie~te)} '?
Apoi tu, singura dai pricina prin shimele ce Ie faci, yrin
ochiadefe "ec Ie arunei, prin l11i~ca rile ee Ie faCI. De
accia ~i yorba lui Pavel pentru imbn\caminte este lunga,
1) Pm'tea morala. Contra femeilol' ce se impodobesc, f;\i a fccioar-clor bisericef;\ti. ( Veron).

71

de aeeia :;;1 de sfieal<'i graie~te. Dan\ claca acesteCt toate

ell care se fmpopotineaza femeile: aurarii, ma rgaritare,
haine seul11pe, sunt oprite cle Pavel de a se purta, ca
fiinrl cloY8:chi mai mult de bogatie, apoi Cll atat mai mult
sunt opnte acele ce atrag curiozitatea privitorilor,
precum: sulimanllrile de pe fatft, vapsirea pe sub gene,
calcatura :;;i pa~irea alene, vocea clezmiel'da ta, ochiul
l1med $i plin de toata curviea, ridiearea voal111ui cu
cochetirie, sau a hainei de 1.\8 cleasupra, cingiitoare eurioasa foarte, ghete strc'i.mle. Pe toate aeestea el Ie 1ntelege prin expresiunea "eu lntreaga intelepeiune
S[t se impodobeasea pre sine ", ~i "eusfieala". caci
toate eele de mai sus sunt izvol'ite din nesfieala ~i slutenie ..1
Ingacluiti-mi, va rog, de a mai ac1aoga inca eeva,---=c:a<:Lvorba aduce cu timpul eertal'ea pc fata, nu eu
scol'ml .de a biciul, ~i nici de a supara pe eineYa, ci ca
sa scot.din eeata eelor ercdincio:;;i tot ee este strain.
Daca,clec~, fericitul Pavel opre$te dela asemenea fapte
pe femeilecari au b2.rbati, pc cele ee se d8Zmearc1a in
boga,t.ii,apoi cu atat mai mult pe eele cc s'au destinat
feciorici ' (!l1onahismuluiT. Dara, ziei ttl, care feeioara
pllne PElc1ansa aurEtrii ?Sau care '~i fa ce earlionti sau
[mpletiluri in pan) ~ - fiinc1cQ atat de . marc este curiozitateaunei 1mbradiminti simple, lnea t eele de aici se
par nir:qic' fata de ace1e. In adevar, 'ca('chiar ~i prin
~i$tellai~1e simple. se poa~e eineva a se a:'<\t~'I, impopo(mat .malD1ult ehlar deeat cele cc sunt lI1fasurate cu
a urarjiJ ' Caci efmd de pilcla haina de clcasupra este de
unalbastru foarte pronuntaV), ~i stran~i"l cu mlllta exactitate 'prinyrejurul pieptului eu eingatoarea, ca ~i fem eile
care Joac;a pe scena, inccH s.:t nu se para umfla ta nici
in lungimea ei, ~i niei in latime so. nu sc sbarcease;}" ('i
sa ste~ n~ mjjlocu~ acestor doua, iara pe picpt arc multe
incretlturl; - apOl 0 ascmenea haina pe cate haine de
mata:~e nu Ie intrece in ispitire ~ Dara fnca cand ciubota (gheata) straluce~te foade tare in negru, prin resfrangerea albastrull1i dela hain e1,;;i cand s8 sfar~e~te ell
v~t~ful aseut~t, im5ta9d isc~sinta cea di~ picturi, fncavt
mel talpa sa nu Iasa afarn mult ~ Dara ee este claca
fata nu ti-o sulimine$ti CLl dresuri, In sehimb 0 speli eu
1) Nota. Prin timpul Sf. Chri!Sostom se vede cs. imbracamintea monahiilor el'a de culoal'e albastl'a,
.

72

VTII

O~IILIA

muWi ingrlJlre $i bagnre de sama, -~j ~Hliiizipe frunte

camela ca 1'oa1'te alba 'lavedere, iara pe deasupra pui
valul acela, ea astfeliu sa'ii stea bine negrul cu albulla
un loc'? Ce ar putea spun e cineva despre ocbi, $i desprc
miile acele de ochiade '( Ce ar putea spune ciDeva desprc
acea broboada ad ascunsa, ad pe 1'<-'l-1a in legarea St\nului? Fiinddt-ae multeori s unt ageza'te aScl -ferm, incftt
sa S8 vada exactitatea-' hninei, in timp ce' valul intreg
este pus primprejurul capului. Dara manile d _nd sunt
impopotirrate, av<.~,nd manicile hainei atcU de cochete,
inc..1t - intoemai ca in tragcdii - Ie cr"ezi"c-aeEy'!'a str{dn,
li'1'Jit. de trup? ~i in fine
a r putea ziceeifreva despre
pa:;;irea acea cocheta, 9i celelalte a pucaturi femeie~ti,
cnl'e toate la un loc pot atrage pe privilori; mai mult
clcc8,t orice aurarii de mult pre1 I).
__
\ Sa ne infrico~am, iubi(.ilor , ca nu cumvcl saauzili".r
9i noi ceia co Prorocul zicea e'ttr;1 fem~ile Ebreilol"
caro -~e oc upau eu impodobirea trupului .de ' clll]afara :

ce

"In loc de brau te vei ineinge eu fUllie; ' $i in

locul poc1oabeicei de aur de pe cari,vei, 'avea
ple~uvire" (Isaia'''3, .2.~) .Astfe!iu cazd~uprecum a~n zis,
toate acestea s unt cu mul t mal atrLlga tom::e qe cat a ururiile, cu ca1'e 'tnulte dintre femeile cele u$c ar~ se indeletnicese, sprea fi vazute $i spre a su J';ljug~'; pre eei
ce Ie prives,~,\Pacatul savAr$it de 0 asem'enea: fedoa1'a
(monahie) nu 'esle de loc mic, ci inca foa1'te mare, Indeajuns de a n1c1nieLt pre Dumnezeu, indeajuns de a vatama intreaga osteneala a feciorieL Ai pre; Christos de
mire; de ce atunci ('a uti a atrage spre tinepe oameni
ca ibovnici ~ Te va judeca atunci pent1'u preacui'vie. Pentru ce nu te jmpoclobe~ti cu podoaba ce-iplaee: Jui, acea
iubita de danslil: sfieala, intreaga lntelepCiune,cumpiItarea, Im bracamintea ace a modesta ~ Cea .de ,acum este
curveasca 9i spurcaUi. Nici nu mai putem deosebl acum
PQ curv:e, ~i nici pe fecioa1'e, de unde poti v~dea In ea ta
slu\enie s-au arun('a t singu1'e pre sine! Ofecio3T[t trebuie a fi neprefacuta, adeca sincera, iara nu Cllm s-a1'
fnta mpla, ~i niei sa se gasasca in Monastire cum soa r
intampla, fiincl ca lumea de dinafara nu Iasa po cel dina1) N ota. Este foade

~reu

de a spune eu exaetitate cele ee

voie~te sa spuna a ici Sf, Cllrisostom, lara greuta tea l)J'ovine de

acolo, di suntem in

neeuno~tin ta

de obieeiurile timpului de atunei.

____________ ~-O-~I-I1-,'A,~-~V-,II-I------------------~
__
'3

unt1'u de a fi bun. Cel ee se oeupa eu lumea de dinafl'trtl:;"clispretuie9te pre eel de dinauntru, precum $i eel
ce dispretuie9te lumea, pUDe toata rivna peotru a da
la iveala pre cel dinauntru.,
,
Sa nu-mi spui: Vai! eu port 0 haina rupta, o Incaltaminte p1'oasta, camelafca de nimic; apoi atun ci cc
pocloaba este aceasta '? Nu te a magi pre sine-ti, fiindca
clupre cum am spus, este cu pu tinla de a se [mpodobi~,
cinevcl cu acestea mai mult de cat cu aceiea, 9i mai
a les prin ha inile cele rupte, sau prin 'cele lipite de trup,
stranse primprejurul lui 9i str~Uucind frumos. Aceasta
mi-o spui mie; clara lui Dumnezeu care 9tie cugetul fiecaruia ce vei spune,pentru ce faci acestea ~ Poate ca
nu Ie faci spre a curvl ~ Josa de ce atunci Ie faci,? Spre
a fi aclmira ta ? ~i ' nuro~e9ti, nu te rU9inezi voind a fi
aclmi1'ata pentru asell1enea lu ~r uri '? Dara, ziei tu, eu
ma imbrac cu asenNIle,a haine la IDtamplare, 9i nu cu
acel seop)). ~tie Dumnezeu cele ce ne spui nou;}. Nu
cum va poate imi elai llliesocoteala ? Lui Ii vei da acea
so cote ala pentru cele prezente, lui care va cerceta a tun ci,
lui caruia toate lista0cle fata in toata golaciunea lor.
De aceia ~inoL1e',' spuhem acestea acum, ca nu
cumva atunci sa vaJ~a,siti yinovati cle osanda. "Acestea

zice Domnul: pentri,I ea s-au inaltat feteleSionului, ~i a u UlIlblatciu grumazii ridicati, ~i elipind eu ochii, ~icU;pa~itul pieioarelor impreuna
tarasc hainele, ~! irlJpreuna joaca eu pieioal~ele(
(Isaia 2, 16). J\..t,i pj>igiitasupra-va un 1'asboiu mare, uncle
este nevoie de lupta"ja,ra nu de impodobi1'e, de apa1'a1'e
cu pumnul, ia1'a nu~e ;;edere In trandavie. Nu vezi'p1'c
cei cei ce se lupta cl,lpumnul In stadiu, pre ce se a pa1'a
de a taeul a ltuia ? Oare?-ce$tiea au nevoie de 0 pa9ire
cocheta $i de shime? , De Joe, ci toate acestea lasa lfdu-le
Ia oparte, $i punanqu-9i Imina cea muiata In unt-delemn, spre un singur lucru au privirea indreptata : de
a lovl, $i a nu fi 10vH. Diavolul sm de fata scri~nind
din clin~i , $i din toa te par tile voind a te dobori, - iara
tu stai ocupandu-te cu asemenea podoabe satanice9ti 1
Nu mai vorbesc nimic de glas, cum multe 11 fal9ifica:
nu mai vorbesc nici de mirodenii ~i de a lte nill1icu1'i.
Pentru toate acest a va rid femeile din lume. Demnitatea fecioriei a pierit; nimeni nu mai cinste9te 0 fe-

74

O~IJLlA

IX

eiQi;1r~ (monahie) precum "trebuie a 0 cinsti,fii.ndea ele

singure s-au necinstit pre sine. Nll-.ar fi trebUILoareea si cum-ar fi venit din ceriu - de a fi vredniee de
privit in biserica lui Dumnezeu? lara ac um ele sunt
clispretuite prin sine inse$i, nu pentru fapte intf'Je pte.
Ca ei cand te vec1e femeia din lume care are barna t, eopii $i casa, umbla nd cu gura eascata ~lupa astfeliu c! ~
podoabe, mai mult de cat da nsa, pe tme care trebUJa
de a fi r{tstignita, cum de nu te va ride ? Cum nu te
va dispretul?
Ai v.lzut Ja ce te cluee ocupatia ~i rivna pusa In
asemenea nimicuri ? Prin simplitate biruie$ti pre eea
Impodobita eu haine luxoase, $i e$ti ~aj imp.oc1obit~ de
ectt aceia care e ~nti:'1$ata in haine a unte. CeJa ce tl se
cllvine, tu nu eauti, <:i eeia ce nu-ti tr~bui e " aceia ~
alungi; insa ti sq CLlvine de a te indeletmc1 cu lucrurl
bune. De aceia fecioareJe (monahiiJe) sunt mai necin, stite de cat femeile <lin lume, fiinde{t nu ni ar ata lucrllri vreclnice cl8 ,feCiorie, Acestea Ie-am spus nu p entru toate, sau maibinezis, pentru to ate cele vinovate,
ca sa se--Bumirit3.sca, lara cele nevinovate sa dojaneasca
preeum trebuie'preoele cu purtari necuviincidase. Baga ti de s~ma 10sa, ca: nu cum va ce!'ta~e?, s~~ilJng~ la
fapte, NOl nuarhsptJs.acestea ca sa va mtrlstam, Cl ca
's-2, Ya" lndreptam, Ci:l, sa ne ma ndrim eu voL Fi~,' d eci,
ea noi toti sa facGmcel'e phlc ute lui Dumnezeq, ;;;ispre
slava lui sa vietY1In, . ca sa He in vrednieim $i debunurile fagaduite DOlla" prin hi1r"Lil .~ifilantro pi ea DO)TInului
nos tru Iisus Cbdstos, ca ruia impreuna eu Tatai$i cu
SfAntul Duh, se ,cade 'slava, stipanirea $i einska, acum
$i pururea :;,i .. 'iti ,v~ciivecilor. Amin.
.

OMILIA IX

"Femeia intl~u lini$te sa se inve~e, cu toata

ascultarea, iara ferneii sa invete nu dau voie,
nici a f$l'~stapani barbatul, ci~;;~Cne intru lini;;te,
ca Adam intaj s' a zidit. apoi Eva .. ~i Adam nu
s'a amagit, iara femeia amagindu-se a fost pricina de calcarea poroncii. Dara se va mantui

OWLIA IX

75

pl'in na$ter ea de fii, de vor petrece intl'u credinta, $i intru dragoste, ~i intnl sfintire, cn 1ntreaga intelepciune. (Cap. 2, 11-15).
f.,'Iult~t s11eala cere de la femei fericitul Pavel. l11ulta
demnitate, nu numai pi?ma in l11i~carile lor, nu 'numai
pEll1a in imbraca mintea lor, ci ehiar pAna $i in vocea
lor, Femeia, ziee, niei chiar sa vorbeasca ceva in biserica)\ eeia ce $i in epistola eatra Corintheni zieea
scriindu-li: ,.nu Ii s'a dat voie femeilorsa vorbjasc~t in biserica~ .$i iara$i in alta parte "Ca ru$ine este femeilor sa gr~ti asca in biserica" (1. Cor. 14,
34. 35), $i mai sus ceva: ,,iar~t de voiesc sa se in':' ,'

vete ceva, acasa

S~t-$i

intrebe pre barbatii lot"' . .

.Dar a acum ma re este yuetul, mare e tulburarea- ~i '

multa yorba se face in biserica de femei, ceia ce l1idiir"i
:nu S8 petrece. ,-\1' putec\ cineva vedea aici pe toate fe-m eile vorbincl, cum nu S8 petrecc niei in piat~J nicj la .
hai; Cil $i cum pareCi.\ a1" fi venit aiei, ca sa aibii .mq,i
fl1uitJ lini:;,te in vorbe, a~,\ se indeletnicesc $i se intrec '
tOate cu vorba despre lucruri de nimic. De aeeia toat~
au ajuns anapoda. $i nu VOl' sa inteleaga ca nuestc:,
'ali mijloc de a afl a ceva ,din cele folositoare, de cat .nu- ,
mai de a fi in lini$te. C'tl'i cand ma grabesc de a inpepe '
pr opovedllirea, $i l1imeni. l1u este cu luare aminte O1a
'cele graite, care Ii este f olosul ? Atat de taeutl\ trebllj(',
sa fie femeia in biserica, iice, in cat nu numai cle' G~le
lume$ti nu trebuie a gral, ci chiar nici de cele duboy,-nice$ti. Aceasta este adevarata podoaba, aceasta sfieal~
. a ei, aceasta va putea sa 0 impodobeasca mai multc1e
: c{tt hainele, $i dac{t clansa. se va modera pre sine .iil
acest ('. hip, va putea sa'~i faca rugaciunea cu multaI'ap~
dueali'i.
.
"Femeii nu dau voie, zice, ca sa ]nve~e " .:;:;i
ear e este aici continuitatea vorbei? Inca chiar mare
este acea continuitate. In a devar, ca apostolulli vorbea
despre lini$te, despre demnitate, despre sfia la, Ii zicea
ca ele nu trebuie a gral in biserica. Din tna te part-ile,
deci, voind a Ii taia pricina de yorba <mici sa invete;
zice, ci sa stea in ra ndul ucenicilor, iar a prin tacerE
VOl' clovedi supunerea lor, - fiind ca sexul femeiesc est(

7G

OMILTA IX

oarecum vorJ:aret, :;;kdeaeeia apostolul din toate partile

margine:;;te pe femeie.
"Ca Adam, . zice, int~ti S:.a ~idit, apoi Eva, ~i
Adam nu s'a amagit, iara fe,neia amagindu-se
a fost pricina de calcarea poroncei". :;,i ce au
a face aceste vorbe fata de cele c1inainte? Da! zice;
sexul barbatesc s'a bucurat de mai multa cinste, fiinc1c,'t
int<.1i a lost zieHt)). Aiurea a aratat :;;1 eemce este maj
prinCIpal, zicancl astfeliu: "Ca nu s'a zidit barbatul
pentru femeie, ei femeia pentru barbat(' (I, Cor.
1l: m. Deci pentru ce spune aceasta ~ lVlai j'ntai~ zice,
dela acestea sa aiba int{wtatea, iar al doilea mDa-o dphl
cele netrecute. A invatat femma odinioara pe barbat.
8i totu}a stricat. SI cu Ilca:5cu1tarea la racut VUlovat de
osanc1a. De acma Oumnezeu a supus-o barbatului, fiindcCt
Ja ince])ut mai mult a abuzat de egaJit3.te)). "Cat1'a I)~ll'
batul tau, zice, Intoarcerea ta" (Facer. 3, 16), i;:ml
mai 'nainte de aceasta nu i-a fos1. spus asemenea cuvinte. Dara cum Adam nu s'a amagit ~ A:;;a dara nici
n'a dUcat poronca, daca nu s'aal11agit. 1a aminte bine.
Femeia a zis: ,,~arpele m'a amagit", pe cand Adam
n'a zis ({femeia m'a amagit)), ci ctl"~;~'ea mi-a dat mie .
si am mancat". Nu este aeelas lucru: de a lua amagirea de la cel de aeela:;;i feliu eu tine, sau dela 0 hiara, de
1a 0 vletate supusa ;;1 roaba tie; a:;;a caaceasta este amagire. Deci in raport cu femeia, care a fost amagita, de cel
sup us :;;i rob, Adam n'a fost amClgit fiindcii el a fust
inclemnat de cea liberii :;;i deopotl'i Vi.\ cu e1.
~i iara:;;i expresiunea: "a vazut rodul ca bun
este la mancare" QU. pentru Adam s'a zis, vi. pentru
femeie, ca "a mfmcat, :;;i a dat ~i barbatului ei",
a:;;a ca Adam nu supunandu-se poftei a ciilcat poronca,
ci numai ca a fost convins simplu de femeie. A invMat
oclata femeia "i totul a stricat, :;;i deaceia apostoJul zice:
"nu dau voie femeii sa invete" .:;'i ce are aface
CLI celelalte femei. daca Eva a 1:1'8.;;;it? Foarte mult. fiindca
sexul lor este sIal) si usur8l. Aici cleci, apostolul vorbe:;;te .de natura lemeiasca, did n'a zis iara Eva flind
amiigita)), ei l' fen1eia ((, nume ce este comun intregului
sex, iara nu numai al aceleia. Deci ce ~ Oare intreaga

OMILIA IX

77

natura a cazLlt in caJcarea poroncii prin Eva"? Dupre

cum pentru Adam a spus: "intru asemanarea gre~alei lui Adam, care era chip al celui viitor'iu"
(H.on'l. 5, 14), a:;;~'t:;;i aici, adeca, nearnul fameiese a caJcat
pornnca, iara flU cel barbatesc. Dal'a ce? Nil mai are
femeia nici 0 mantuire"? eeDa,) zice Apostolu1. Si care e
acea mantuite? Acea prm na:;;terea de copii, fi{ndea n'a
zis numai de Eva: "claea \01' rermlneaintru creclin~a, ~i intl'udragoste, :;;i int1'u sfin~ire, cu 1ntreaga intelepci Llne". In cccre credinta? In care c1rag.oste? In care .sfintire ~ In caee intelepciune? Estc ca
!:?1 cum ar fi ZIS: eeNu fiti triste, femeilor, ca neamul
yostru este c1efaimat; v'a c1at voue Dumnezeu :;;i 0 alta,
[lril~iml de m{tntuire: face rca :;;i cre:;;terea copiilor, astfeliu
ca IlU numai prin voi, ci :;;i prin a1!ii sa va mi'm tuiti)l.
Prive:;;te cilte chestiunise nasc de aici. "lara femeicl amaginc1u-se, zice, a fost pricina de c~ll
carea poroncii". Care femeie? Eva. Asc't dara Eva se
v?- !pi'mtul prinna:;;terea de fii ~ Nu aceasta 0 spune,
c~ (~a nattl!a' fel11eiasca se va manluL Femeia a fost priCll1l:.l de cc\karea .poroncii. Eva de sigur ca a calcat poronca, msa neamul femeiesc se va mantul. prin nastere
de. iii. Pen.trl.lceoare ea nu se va mantU! :;;i prin "proprm sa vIrtute"( 1\ U cum va bva a lJ1chis calea mantuir8i cplndalte~ Deci ce se va face cu fecioarelp? C(~
S8 va face cuceIe sterpe?' Ce se va face cu 1'emeile vacluve, care au plerclut j)re h'!,rhati mai 'nainte de a naste?
Ac,este0 sunt. P18tclute'? Nu mai au nici 0 niidejde' de
nmlltUlre ~ :;'1 ,Cll toate acestea fecioarele sunt mai cu
saIni'\, cele mai laudate :;;i mai bine vazute.
Deci ce .voe:;;te el oare sa spuna aici? (cDupreoeum
pc intregul gen femeiesc I-a supus dela zidirea ceJor
d)ntai, prin c~l? yetrecute cu c~a intai femeie, $i fiindca
l"va a fost zIdlta a doua dupa Adam, de aceia zice
~i ceUUalt gen femeiesc sa se supuna barbatilor;).As~
dar:,a, fiinc1ca cea intai femeie a c<1katporonca, apoi '~i
cela~alt gen ferneiesc se gase:;;te in calcarea poronCfi?
~ara aceasta nu':;;i are ratiune; atunci deci totu1 s'a
fncut din charul lui Dumnezeu, iara cele de acum din
ciik~rea. poroncii femeii, :;,i totu~i pentru aceia toti au
munt, zIce, fiindca unul dintr'insii - adeca femeia - a
pacatuit)). Prin urmare de nimic' sa nu se scarbeasca,

78

O~HLIA

o:vnUA IX

fiinc1ca i-[l dat Dut11nez'c'lf~~muii .omanga~re nu mica,

aceea ca va na:;;te 111. ( 'fB,l"'lt, aceasta zlei tu, este a naturei)). .\p6i :;;i aceia este a: -naturei; caci el n'a dat numai
ceiace esle a naturei, ci a harazit :;;i cre;;lerea de eOj)ii.
si
inti'u
"De VOl' petrece, zief' Intru credinta,
'
.~- ..

dragoste, ~l Intl'U snni)re, cu intreag~l

eiune". adeca, dad dupa ce i-a,. nasc ut ii va

In~elep-

cre~te

in
astfeliu J-e ' prlnclpn, nu putma J)lata ya avea de a ici,
caci a c rescut luptalol'i in Chdstos. "ue VOl' petreCc
zice, intru credin~a $i intru dragoste", prin care
cuvinte intelege vieata corecta, iara a poi spune de 1ntelepciune :;;i demnitate in purtare.
.,Credincios este cuvantul" (Ca p. 3,1). Expresiune~ aeeasta este zisa cu prlvlre la toate cele spuse
mai 'nainte, ia ra nici de cum nu a re relaliune cu zicereaurmatoare: ,. de pofte:;;te cinev~t Episcopie.
bun lucru pofte:;;te. Fiinc1ca cde spuse. ma:i 'nainte
erau J'n doelnice, pentru accia zice: "CredmclOs este
cu\',1ntuP' , 'adeca ca pal'intii si mam ele VOl' J)utch ::t
S8 hucu!';}, de virtutca copiilor, dacii, ii VOl' crcst.(~ bim~ .
Dara ceY Dica mama este rea $i incareaUi de mii de
pacaterQare se va fo~o:,l ea dela c re$ter~!1 copi~lor ~
Oare nu este natural ca-l va cre~te pc copn ]a fellu ell
ea '? Data apostolul vorbe:;;te aiei de femeia virtuo~sa, ca
acleca multa pla ta ya luil 0 asemenea femeie $ 1 dela
cre:;;terea copiilor.
1) Auziti acestea :;;i voi parin1-ilor, $i voi mamelOl',
oil. c re~terea copiilor nu v,1 va fi far~ Dlata. Aee3.s~a 0
spune:;;i mai de parte, zil'and: "lntru fapte bune fimd
mtu'turisita, de ..2 c.r:.escut fii". (Cap. 5, 10), ~i clupa
c~lalte multe pune ~i aceasta. Caci nu este putin Jucr ll, ca
L:opiiicei dati de Dumnezeu sa fie afierositi lui Durnnezeu.
Daca })aza ~i temeliile inceputului lot' VOl' fi hune, mare
Ii va fi :;;i plata; ia r a daca vor neglija 3:ceasta, ll1ar~ Ii va ~
osanda. Fiinc1ca $i Eli s'a pierdut dm eauza fillor sal,
caci trebuia a-i povatuL Ii povatuia el~ dara nu JH'c:cum
trebuia , ci nevoind a~i j'ntrista, iata co, :;;1 pre dan~;:,}], $1 pre
dansul s'a pierdut.
v

1) POl'tea. marotti. Poviituil'i date pal' intilor penlru c re~te rea

copiilol'. (Veron).

IX

79

Auziti acestea, voi pa rintilor. Cre~teti pre eopm

v07tri, fntru invatatura ~i certar ca Domnului, eu multa
bagare de sarna. Tinereta este suliJateca, avand nevoie
de multi privighetori , dascali, pedagogi, ingrijitori, de
multi Im'initori. Este de dvrit, deci, ea dupa atatca necazuri, sa poata a fi slapanW\,. Tinereta este ca ~i un
cal selbatec, ea $i 0 hiara selbateca , :;;i dadt dela inceput ~i din eea mai frageda varsta a copiliriei ji vom
pune ni:;;tc hotare bune, dupa aceasta nu vorn uvea
nevoe de multe ostenele, ci obi~nuinta va fi ea lege
la urma . Sa nu-i lasam de a face ceva din cele phlcute 9i vatamatoare, .;;i nici ca la ni$te copii sa Ii facern totdeauna pe placul lor, ci mai c u sarna sa-i tinem
in intreaga intelepciune $i c umpatare, fiindca abuzul de
aceste, pierde tinerimea mai mult dedit orice.
Pe langa aceasta ni trebuie noue multe lupte $i
mare bagare de sama. luTe apoi sa Ii darn femei ,.a$a ca
trupurile lor sa fie curate $i neatinse eand vor pritni
pre niireasa. Aceste amoruri sunt cele mai fierbinti. Cel
ce a fost lntelept $i eumpatat $i mai 'nainte de . I1unta,
eu .atat lOai mult va fi 7i dupa nunta, pe eandcelce
s'a de prins a cur vi mai 'n:dnte de nunta, va faee aeeasta
9i dupa nunt:i "Cil barbatului curvariu~ zice, toata
panea se pare dulce" (Si1'ah 23, 23). De aceiase
pun cununi pc caplll mirilor, ca adeca este simbQ1 a1
biruintei, ~i ca dan$ii fUnd nein Vifi$i, se apropieinacest
feliu de patul de nunta, $i ca n'au fost biruitide pl;:'i,ceri. Dara dacLt este robit de placere dandu-sB. p re sine
curvelor, de ce la urtl1a mai a r e pc cap cununa, ~and
el este lnvins ~
.
Acestea vi Ie punem lnainte, iubitilor, aeum sfatuindu-ve, infrico$andu-ve, amenint.andu-ve intr'unfelitl,
alta data in a lt-feliu. Mare depozit a ve rn noi in copiii
no:;;tri. Sa ne ingrijim deci de (Ian:;;ii, iara ac.easta sa 0
facem, ca nu cumva vicleanul diavol sa ne piarda chiar
pre noi. Acum insa toate SUllt contra printre noi. PeJ'l:'"
tru ca sa putem avea tearina buna ~i rodoasa, toate Ie
facem: $i c.a sa 0 fncredintam unui barbal. eredincios,
~i sa cauk"im a avea un fngrijitoriu de magari, un altul
pentr~ ca~ari, un iconom, : ; i un logofat de~tept; - iara
tncma! ema cc este mai de pret pentru noi, adedi sa
no ingrijim de a incredinta pe copillll nostru unuia
eare ar putea sa-i pastreze neatinsa intreaga lui lnte-

OMILlA

80

81

OMILlA IX

lepciun e, la aeeasta nu ne gandim, - cle ~7i accnsta este

proprietatea noastra eea mai de pret, iara celelaIte printr'insul yin, Ne ingrijim de proprietiitile e (~ I(~ vom da
lor, $i nu ne fngrijim de dao$ii. Ai vazut cata lipsii de
juc1ecata?
Exereita sufietul copilului, $i la urmii VOl' venl :;:i
acelea; iara daca acest b,nn nu este, nid un folos nll
va avea el de aveI'i, - pc cind dad va ca~ti ga acest
bun, nici-o viitarnare nu va aveo. de la saraei'e>:...~;oie~ti
3A Jasa pre el bogat '? lnvatii-I ca sa fie om bun $i cinstit, ptndca astfeliu va putea $i a verile sa $i Ie st:'ipanea'sea, :;:,i daca nu va putc<\ ca~tiga altele din nou, eel
putin nu va fi mai pre jos de cele deja cU$tigate. lara
dq,ca copilul este .1J!:!J chiar dei-ai -Jasa lui milioane,
daca nu i-ai lasat pailmritl';"'l-ai fac ut mai rau de c<it
elJiceajung la cea mai de pe urmii san'icie. Copiilor
eclor cari nu sunt bine crescllti, Ii este mai buna S1:1.raciea 'de cttt bogatiea. Saraeiea tine pc cineva In virtute 'chiar $i fara voea 111i, pe C<.t nd bog,'i.\ia nici pre eei
, e~" voi~sc nu-i lasa a fi in(elcp\i, 6il stoate pre cineva,
'.' ilzdrobe~ie $i-I baga in mii ete ra le,
'. . .' Mamelor! lngrijiti-va mai ales de fotelc voastre,Cad .8$te u$oara pentru voi 0 astJcliu. de fngri.iire; luati
sarna b ine, ca sa sc deprindt~ sa"stei\ in casa, ian'\. mai
cusarria fnvatati-le a fi evlavioase, demne, a dispret ul
, uve,rile,a fi simple $i fara pretel11ii 'in 1mbradiminle"
~i)h feliul acesta dati-Ie in casalOrie, eu chipul acesta
nunumai pe dansele, ci ;;i preburbatul ce 11 VOl' aveit
H:~.tCmantuit $i l-ati scapat din neajum:iuri; ~i nu numai
preh5,rbat, ci $i pre copii, $i nu .11U1l1ai pre copii, ci $i
' p~enepot.i. Ca daca radacina osle buna, ramurile se
vorhiti nde tot mai bine, iara pentru tnate aeestea Yeti
iuaplata, Noi facem toate astfeliu, in ('at S;"t folosim nu
'numai un suflet, ('i printr'un sufi.e!. sa folosi lll pre multe.
Fata ta, astfeliu trebuie a ie;;\ din casa parinteasea lac
casatorie, precum iesa un luptatoriu din locul de exer
citiu, avand toata $tiinta eu cea mai mare exaetitale,
ca;;i un aluat care trebuie de a dospllntreaga framan,
tatura $i a 0 preface in pane buna. $i biietii iara:-;;i sa
fie a$f1 de sfiicio$i prin demnitatea $i intreaga'iOWlepciune, in cat ca ~a aiba lauda $i de la oameni $i de In
Dumnczeu, Invete-se de a-;;i stapanl pantecele, de a fllg'
de lux, de a fi iconomi, iubitori, invete-se de a fi sta,

paI?iti. ,C~ei, a$it f~}iu n~ma~ vor p,utea $i parintilor lor

a 11 pnemm m~lta plata, ~l eu dnpul aeesta toate vor
~ spre sl~va lll~ Dumnezell, ~i spre a noastra mantuire,
~ntru qWlst?S hsus Domnul nostru, earuia se eade slaya
In veell veellor. Amin.

OMILIA X

1) ;,De p?fte~te eineva .Episeopie, bun lueru

pofte~.te. Insa se eade Eplseopului sa tie far{t
cle_ p~'lhana, al u~1ei ,fel~1ei ,barb at) treaz, intreg
la ~111l1te, eu~erl1le, lUbltofm de ,str~tini, invatatonu, ne-betlv, negrabnie a bate11ea cr onisitOl:iu

d,e dobmda ,urita; ei bl{md, ne-sf~dnje~ne-iubito

rlU de argmt, easa sa binechiveri1isindu-si tii
avand aseultatori, eu toataeueernieiea", (Cap', 3,1),
Urmvand ,a

t~ece

cu ,yorba la insemnatatea episcoce fehu trebue sa fie. EpiscoDul, fac~nd a~easta nn m ordinea sfatuirilor catra Tirrt'otheiu
Cl C~ $1 c,UIIl vor be$te catra toti, iara prin aeela pe toti
p unandu~l ' in ,buna .oranc~uiala, $i ee, zice? "Daea pof~~~~e eIilt:v.a E;pIseople" , ({nu..l invlhovatese, zice ;
~Cl ~st~ aJClvm~l mylt un fapt de ingrijire, de protectlUne , $1 ,daca cmeva are aceasta pofta de a se bucura
I~U numa! de lntaetate ~i de stapanie, . Qi$i de protec~l.une, ~~ nu-! In,vinoy~tese, ca,d "bun lueru pofte:;;te" ,
ZlC~, Fl~~dca $1 ~OI SI a ,POftlt acest luau, insa nu numa~ Inta!et8:tea, ~l astfehu a poftit, in Ct.9,t a auzit de'n-

p~Cl, arata(leodat~

d~ta : /~l

cme te:~ pus pre tine stapm :;;i judeeatOI lU peste DOl (Exod, 2, 14)? Deci, daca cineva do, , I) jl/OW ,, In editia sf, qhr!sostom versul 15 din Cap, 2, se termlll<t cu expl eSlUnea ~(C1'eqmCt~s est,e cuva.ntul, iara cap it, 3 se tn~epe ~~l De pofte$te cweva EPlSCOpte>l , Este de mirare cleci cum
In ~(lIt!uI~e:; Textus receptus, nu s'a tinut sarna de cantinuitatea
ldellar, lasandu-se a se slrecura asemenea eroare ce nu 5e n-asefi'te la sf, Chrisostom,
'
'"

OMILlA X

R2

rec::.te in feliul acesta, doriasca, caci ~piscopie se nume~te

de" la a episcopisi, a pandl. pre totll ).
.. Sa cade Episcopului, zice, sa fie fara de
prihana, a~ Ul]-ei fen:ei barb.at". Nu c~ cum ~':7~
leO'iui ca asGt sa fie, Zlce, ca 91 cum nu s <:r cuv em
R. fi fadi 'aceasta
ci impedecand necumpatareafiindca la Iudei er~~ slobod de a se insura 9i de a doua
oara, ;;i de a avea acela;;i doua femei. "Ca n~mta este
cinstita", zice. Uniia spun Insa, ea expreSlUnea "al
unei femei barbat" este zisa in intelesul ca sa fi fost
barbat al unei femei. "S[t fie fara de ,Prll!ana" pri?
care."e*presiune el a spus de~ toat.e ~v~rtujlle deodata.
Asa ea daea cinevacunoa:;;te ca poarta m sme oa1'e-ca~e
pa:eate, nufaee bine poftind acest lu~ru" de ~ar~ prm
fapte el s'a departat, s.'a seosv l~re, sll~e l~SU~I" c<l:e~ un
asemenea om nu trebUle a stapam, Cl a ti stapa~~ Cel
ce stapane,;,t~ trebui,e a. fi Ellai s~ral~ci~ d~ ,cat .ofl-C.~ l~:
minatoriu, ~l a avea vlCJ,ta nep3;tata, m cat eeL top ~a
se uite la dansul, ;;i la vieata IUl. Aceasta 0 face apostolul nu cum s'ar inta mpla, intrebuintand atM de .ma~e
sfatui1'e ci fiindca u1'm3. ca :;;i el sa puna episcOPl, cela
ce ;;i lu'i Tit scriindu-i i~ poyat-ui~, :;;i fiind~a e ra natu:
ral ca multi sapofteasca epISCop18a, de aC81a r ecomanda
toate cele spuse.
"Treaz", tire, aded pr.evazato1'i~, :::v~nd mii de
oehi din toate partile, cu privlrea agera. C~el ~unt ~l~lt~
impreju1'ari car e intuneca ?ehiul .c~getulUl : ~l supa~ar:.l ,
;;i griji, ;;i multimea afac~rI!or, :;;1 ~n fine ml}lte na v~
lese asupra-i din toat~ p3:~jlle. 1)e~l, el tre~ulC a. fi. ilfJadOl'mit, de a nu se ll1grlJl nUn]al de a~e ,sal~, .CI 91 de
ale cclorlalti. Tl'cbuiA de a se gasl. ve:;;mc m plCloare, de
a tral. cu ci'uhul, 9i de a fi plin de inima (:r 6p 7t'ISEtV =
de a sui1a foe pc nari, iara figurat de a ~ mlmos) curp
s'ar zi.c\~, :;;i atat ziua cat ~i noaptea ~al mult de ca~
un O'c neral trebuie de a inspceta tabara, de a munCl
:;;i at:> slujl, $i de a a vea grija pe~tru. toti. $i p.entru toa~e.

"Intreg la minte, cucermc, mbltofm de stra-

') Nota. Ex[>resiunea 'E1tlalW1tO~ =jJllndaciu, ~nsperto T, pTivjghitm'iu se deriva din vel'bul .1t~Glt01t.(U ") = a pan.elt ele p~ un Loc 1.naU!
f'i este in legatul'ii eu verbul emoy.s",op.a., = a tnspecta) a pTlvtghw
int1"ww.

O ~IlLlA

83

in~". Acestea Ie .au ;;i rnu~ti (!intre ('ei stal~aniti, ~i fiindca

eplscopul trebUle a ayea 91 cele ale stapanitorilor de
aceia ~ ad?t0s: "inyatatoriu". Aceasta insu9ire n~ se
cere ~atu91 de pu t~n celui stapanit, - ci mai eu sam a
trebUle a fi propr18tatea celui caruia i s'a increciintat
stapaniea .. "N~betiv ". Apostolul nu spune aici de cel
betlY de Ym: C1 de cel ce batjocore9te, de eelobraznic.
,)~e-g['abnJc a bate". Nu Splll1C aici dc cel cc bate
cu .. mc'mile. ~Deci, c~ ~s~e "neb~ttam;;)? Fiinclca sunt
unna ca~~ ran.esc a~a zICand cuget ul frati1or, fara vreme.
'
pe aCe$tlla ml se pare cii-i are in yidere aici

"Ci bland) ne-sfadnic, ne-iubitoriu de aro'int

casa .sa bine chivemisindu-si, fii avand a~cul~
tat~:)l'l ~u toata cucerniciea "CDara daca eel fnsurat

se mgrlJa9te de cele ale lumii, iara epis,opul nu trebuie

a se. ingriji. de a le lumei, cum de zice: "barbat al
~neI feme] ? Uniia }ic, ea aid apostolul a facut aluzl~ne la .c~l remas. vaduv de fem eie; - iara de nu este
U9iJ., apOl face aluzlUne la eel ee arc ferneie ca 9i eum '
n'0-1' ,avea-o. Pe a!unei ?e sigur ca era bin~ de se permltea ac~asta, fata de .fil:ea lucruri!OI' ce se petreceau
pe ~cel. tImp. Se perm1tea de a avea femeie, de voia ei~
neva, ~l de, ~ 0 intrebuinta bine. Ca p1'ecum boO'atiea
eu ~~'eu baga pre . cin~va int~u l~paratiea cerurilor, 9i ..
totU ~l de r:1':!lte-orl Cel ~)ogatl au 111t1'at, tot a;;a 9i nuntaJj
D~ara ce .ZlCl ~ spune~11. \:0.rbi:1d .el de episcop zice1,
ca trebUle a fi nu ~~etl v, CI lUblto1'lU de st1'aini; ~i cu
toate acestea t1'ebUla de a spune de cele mai mario
,
D~ ee 0!1re n-~ zis: Se cuvine episcopului de a fi
mge1' dm eerlU, nefimd supus nici unei patimi omene7ti ~
De ce n-!1 ~p us. de ~ a~e l.e. mari virtut.i, pe care trebuie
a Je ave!1 ~l ~e~ stapamtl: de a se 1'astigni 9i a-~i avea
sufl~tul 1~ mam pur urea ~-ceia ce;;i Christos a spus:

), Pastorml cel bun sufletul sau i~i pune pentru oi" ,

(loan 10, 11), 9i iara:;;i "daca nu 'si ia cineva crucea

sa ~i sa vina dupa mine, nu' este mie vrednic"

(Math. 10, 38)--::-ci spune: sa fie ne-betiv~ De ce? Bune

~perante, dac!1 eplscopul. trebl!ia a fi sfatuit pentru
aces~ea numa!. pe ce,v decl, n-al spus: se cade episcopulu~ de a fi. deja stram utat de pe pamanb), - ci ceia
-ce m poronc1t celor lume;;ti, nu Ie poronce7ti episco-

84

pului ~ Caci ee spui aeelora 1 ,,@rt:lOrit i madulari.le

voastre cele de pre pamant", ;;i "Cel cea .munt:
s-a Indreptat de p a cat" , ~i iara~i: "cart suntsl
lui Christos trupul '~i-au omorlt" , precum ~i Christos
iara:;;i spune: "care nu se leapada de toate a vutiile sale, nu poate fi ucenic al meu" (Col. 3, 5.
Rom. 6, 7. Gal. 5, :!4. Luca 14,33). AE;ia dara de ce oare
acestea nu Ie-a spus episcopului ~ Fiill(~ l':U astfe!iu d~
insu:;;iri putini s-ar ,fl ",.gasit-poate', tJl:: canvel ~PISC?~I
trebuiali multi, carl sa stea in fruntea fie-carel eelat].
De ce ~ Pentru ca trebuiau a observa cu mare bagare '
de sama, a pfmdl. a:;;a zieand cele ale bisericelor.l)e
aceia apostolul a spus de ni:;;t(~ jnsu~iri mai cumpatate,
nu ca cele de sus, ca eele inalte, - caci a fi treaz, <;u~
cernic. intreg la minte, sunt iDSll!;;iri pe care Ie au multi.'
"Fii avand ascultatorj, zice, cu toata cucer"l1iciea", aratand prin aceasta ca el de la casa sa trebuie
a da exemple. Caci cine ar crede ea, cel ce n-a sliPUS
pre fiul sau, ar putea supune pre cel strain ~ "CasaS3:,
zice, bine chivernisindu-;:;i". Aeeasta 0 spun ,$i cei
deafara (profanii-);' ea cel<;:e ieonomise:;;te sau celce .~ f7i
conduce bine cele ale casei sale, iute-va ' potea eleven!
$i conducatofiu al celor 1ilIne~ti. Astfeliu este ~i biseric(i,
,ca 0 easa mica. :;;i p~ecUlll intr'o easa copiii, ferne~~,
slugile, ~i in fine totul qta~na de stapfmirea biirbatu\Ul,
tot aseminea si in biserie~ 'riimic alta nu este, de cat
copjj, femei. slugi.:;;i, data Proestosul are tovar~i >j)l
stapal1irea biserieei, apoi ~i barbatul are tovara~, pe
femeie. Dara episeopul este daloriu de a ingrijl. de hrana
viiduvelor ~i a .feeioarelor din biseriea ~ Apoi $iacolO
biirbatul are slugile, at'e fet ele sale, de care trebiiiea
S8 IngrijL Este mai uE;ior de a ~tapanl.. $i a ehivernis,i.q
casa, ~i deci eel ee nu iconomise~te bine pe aeestea, um
va putea icol1omisi cele ale bisericei ~ )l Iara de.'rlp.
'Stie cineva a'si chivernisi casa sa, cum de bJ7
.serica l"lir DUl11nezeu va purta' grija"?
"Nu de cura nd butezat (neofit)" (vers. 6). AiGi
nu spune de cei tineri, ei de cei de curfmd catihizati,
de eurfmel introdu$i prin botez in biseriea. "Ca eu am
sadit, ziee, Apollo a udat, iara Dumnezeu a facut

85

Ol'vIlLlA X

OMILIA X

cre:;;t~re~" (1. Corinth, 3,l-, C~-l il)1r;Jedeca pre dansul

de a ~vZ1ce . (mu pre eel mm tanar))? SI pentru ee insu ':~;> i
B I a ~ac~t pe Timo~heiu ~piscop. tanar, ~i seriea: "nil~~~l1J>;Jsa n~ d.ef~lll1e. ~ll1ereWe .tale" (Cap. 4, 12) ~
lunelca multI dll;tI e ~lm~ se ~proI?leau pe atunei ~j se
botez~u, (mu de . ndata, z:lce, sa pm in stapanie pre eel
?e3:bea botezat (neo~t), ~l ~eabea catihizat. Ca daea mai
J1am~~ de av fi u ~emc,. c1evme dascal, iute va ajunge la
p~oStll; daca mm 'namte de a lnvata sa O'uverneze el
UJunge in randul stapanitorilor, de sigur caoseva trufi)).
P~ntru acei.a avadaos: .:.ca nuumflandu-se in osanda
(llayolul':ll sa c~za~, adeca.ll1acea osanda, in care
a cazut .dlavolul elm hpsa de .1iiirite.
r.~l .se cade lui ;:;ima.rtlJrie buna sa aiba de
1(3, eel d~nafara, ca nu :lnocara sa caza, si in
cursa dJavolului" (Vers.)), ca:ci va fi luat in ris de
dan;;ii.
De aceia
a zis:. "alunetfemei ba rbat" ' de
: ,' .
.,
. :7lalUrea zleea: "vOleSc' ca', ; toti oamenii sa fie
cum sl!nt e~" (1 .. Cor.;t7):jntru infranare. Deci,
va ~u eumva ~a margmlasoa}ucrul}a un cere restrans
daca 3:r pretl.nde 0 viea1a hi: .t.ottil : exaeta, de aeeia ei
.3:.:,p retms 0 vleata eumpatata,'Trcbuia ca sa aseze prin
fte~car~ cetate cate un proestqs, caci asculta-lpre dan sui
'ce, ser!e I~i Tit, zi:and: hca . s~ a~ezi prin cetati
p!eot~, pIec~m tl~am poronClt:" (Tit, 1,5). Deci ce~
' ?\da~ are m,:rlurl~ buna~i.tepl.;itatie buna, 1nS:1 nu este
.J~Cl.fehu? D~ slgur ~a acest .ll.le,ru este greu de eunoseut
este de dorlt e,: eel dr~pti ,sa .ail?a9i 0 buna reputati~
Ie- fala dw;;mamlor eredmteL Dayaaeum niei aeeasta n-a
lasat-o Pavel nelamurita, q~in"a zis: se cade lui de
a avea marturie buna)) ei:"se. cade lui si marturie
?u~a a ave~", adeca imp[CnnEi'eu eelelalte 9i aeeasta,
Jar~Cl; nu nymal. pe aceasta sa ()aiba. Caei ee ~ Daca l-ar
gral de rau eel ce-I za v~s~uiesc, '$i mai ales fEnd ~i Elini ~
Nu se poate aeea~ ta. ea.Cl pre eel neprihanit si eu vieatEi
curat~ ehiar ~i aeeia 11 einstese. Cum ~ zid tu. A~oi
a~culta-l v ~re dansul, ee spune: "Prin graire de rau
~~ laud3: (II. Cor. 6, 8); -:- caei aeeia nu se agatau de
v.18~ta lUl, ~I de p~<?povedUlrea evangheliei, pentru eare
91 Zlee "prm gralre de rau". Erau defaimati ca 1n'

pre

. ,

86

O?l[JUA _X:.::-_ _ ___

_ __ _ _ __

sehUori $i fermecatori pentru prec1ica lor, iara nid de

cum nu se agatau de vieata lor.
. v
De ce oare ni01el1i J1-a spus de apostoh, ca sunt
cur.v:ari, $i c1esfranati, :,;i lacomi, ci in:;;eIato~i, cveia ~e
venia numai de la predicaf Cel ce are 0 vleata straludta, este respectat $i de aceia, fiindca adevarul chii;r
~i dU$manilor Ii jnehid~,...gUl'a. Dar~ cU?1 d~ cade ll~
curse ~ Fiinc1ca de m ulte-ori poate ca a cazut m. acelea~~
pacate ca $i aeeia. ca daca va fi ~le ae~~t feh~ ca l
Elinii, atunci elia volul iute ii va intmde :;;1 0 alta cursa,
iara prin aceia,iute il vor c1?borJ..
_.
Deci daca trebuie a avea marturle buna elm partea
du:;;manil~r; ai)oi ell atM. mai mult dinyar~ea prietenilor.
Cum ca 11(1 este CLl putmta de a aUZl gralt de r a u. pre
eel ee are ..o: vieata neprihanita, asculta pre Clms~.q
ee spune : :;:A~a sa lumineze lumina voastra 1n-
naintea ;oamenilor. ca v[tzf'mc1 faptele voastr~. ,
cele bune . s~t . prosla viasca pre Tatal vostru cel
cereSC " (NliLth.5, 16). Dara daca el este hulit, pe n8dreptul, zkiJq, ..ii printr'!? imprejurare oare-care .sufere
defaimarea)lSe poate $1 aceasta;~e;>s~de 3;tunc} ca UI1
asemeneQ.- nici sa nu fie ac1us la mlJloc J .QUlctca .m_ar~
este fric~1i deca('ere. ((Deci, zice, se cad~ ca ~a alb3; :;;1
o bun a marturie L1nu! ea acesta, fiindea Clmstos ZlC~,
ca ((Sa li..lminez~ faptele voastre. Duprecl.\tl1 n-ar putea
spune cinev~ca~oarel!3 este intunecat; $inici, chiar un .orb
_ fiindca :'se Tu~meaw de a se pune mlupJa eu cI'edmta
tutuI'or, i.:,tQt ~:'i>a :;;i pe ~n om !o!1rte". virtuos nu !-ar
hLlIl ('ineva. PerrtI'Ll credmta relJglOasa de multe-or1 ar
defai~;};Eliriii pre cineva; pentru 0 vieatii c1! ra 0 insa,
nu s-aragata de el, ei inca lmpreunacu cellaltLll.vor
admira$irespecta.
.'
. _
2) p eci, .a;;a sa viet.uim noi, in c_a! sa n~l ~e huhasca
numele lui Dumnezeu. Sa nu ne mutm mCl la s!ava
omeneasca dara nici sa ne purta n1 asa feliu in cat se
capatam .0' replltatilll1e r~a, ci in vamal~dou~ ~a pret~im
cumpatarea. "Intre Carl, ziee, sa stralucltl ca m~te
A

. 1) Nolii. ~ zr 00 p.ylo ~oii~ov sl~ ~b 1'000'1 aFG&a, = 1!ici in mijloc

nu tl'ebui e a fi aclus unul ca acesta, ac1eca nu trebUle mel a 11

,
.
~..
~
2) Pal'tea morala. Despre vl eata cea mal bun a ~l vlrtuoasa,
c1espre judecata viitoal'e. (Veron).

hirotonisit Episcop.
~i

OMILlA X

01

luminM.ori In lume" (Filipp. 2, 1~). De accia ne-a

Eisat pre noi, ca sa fim ea ni:;;te luminatori, ca sa fim
ea un alLiat, ca sa stam ca daseali ai altom. ca sa ne
invartim ea ni~te ingeri prip1prejuruloameniior, ca &'i
ne purtam cu dc'tn~il clupre cum se poarta barbatii cu
copiii. ca barbati cluhovnice~ti catre cei trupeE}ti , ca
clan:,;, ii S;;1. se folosasca, ca s..t fim semi.'tnta care sa
producem fruet mult $i bun. Nu ar fi nevoie de cllvinte
multe, daca vieata . noastra ar lumina...a$l~-, dupre cum
ni S8 cere; nu ar fi nevoie de dascali, daca noi am
arata din parte-ne fapte bune. Nimeni n-ar mai fi Elin
(neeredincios), daca noi am fi cre:,;,tini preeum trebuie
a fi. adeca daca am pazi cele poroncite deChristos,
daca am suferl a fi nedreptat.iti. a fi asuprHi;4ae~t batjocoriti fii[Jd noi am binecuvanta, daea p{ttimind r,'Ue
noi a m resplati eu bine; nimeni, zic, n-ar polea fi 0
a$a fiarasaJbateca ca sa nu se dea de parti;\a cucerniciei, cand mai cu sama toti ceilalti fae a$il; .... ..
:;:;i ca sa afti Ga lucrul este a:;;a, gand~$te~tesingur,
ca Pavel a fost lInul .singur, :;;i totu$i peat3::R;:t atras
in parte a sa. Deci, duea noi cu totH am fi a:;;a;catelumi
intregi n-am putea atrage spre noi ~ lata cacr~tinii :::unt
mai multi de cat etnieii, $i daea 'in toate celelalie, me$te:;;uguri unul singur poate invata deodata 0 spta de
copii, apoi iataca. aiei uncle sunt multi dascali, ~i ucenici eu mult mai multi, totu:;;i nici unuLnuse adaoge
dintre Elini. Caci eei ce se invata au privirileindreptate
' spre eei ee-i in vata, $i eand ii ne vor vedea ;pr~noi ca
poftim acelea:;;i lucruri ca :;;i dan$ii, ca dbrim- acele~i :
de a stapani, $i de a fi cinstiti, apoi atunei cumvorputea
admire\. cre$tinismul ~ Vad de pilda printl'e: noi vieata
prihanita, suftete pamante$ti; banii Ii admiram' la feliu
ca dan$ii, ba inca ~i mai mult; de moarte.ne temem
ca $i dan$ii, de saracie n~ spaimantam ca '$i cl.an~ii, in
boale ne intristam la feliu cu dan:;;ii, la feliu cl.orim slava
$i sta paniea, pentru iubirea de argint ne topim, slujim
a~a zicand, timpurilor ;;i imprejurarilor.
Cum, deci, vor crede ~ Din semne $i minuni ~ Dara
acestea nu se mai fac acum. Poate ca din purtarea noastra ~ Dara aceasta 0 am pierdut. Poate ca din dragostea
noastra ~ Dara niei macar urma de dragoste nu se vecle.
Deaceea noi vom da sama nu numai de pacatele noastre,
ci $i de vatamarea pricinuita altora prin acele paeate.

OMILIA XI

88

OMILIA X

Sa ne trezim odata, iubitilor,sal:frivigh~m~-aratam

pe pa mant 0 viea1a cereasca, sa zicem clLPa;vel: .."Ca
petrecerea noastra in ceruri este". (Filipp. 3, 20);
iara pe pama nt sa invec1~r,am.acelora luptele ce Ie purtam contra patimilor.
Dara, ziei tu, au fost $i printre n01 oa!11em mari.
$i de ul1ue sa cred eu-zice Elin_ul, - ciici eu nu va vad
pre voi faeand ceiace faceau aeeia. Ca daea e vorba de
povestit, apoi avem :;;i noi, zice, filosofi mari :;;i minunat1 pentru vicata lor,-ci tu a rata-mi un alt Pa vel :;;i un
aU loan )).
Astazi mai cu sarna, iubitilor, fiecare dintre n01 este
gat a ca pentru un obol sa ucida :;;i sa fie ucis. Pentru
o palma de pamant e gata sa stea lnaintea a run de
judecati; pentru moartea copilului ta u toate cele le
r astorni pe dos. Las la opa rte pe celelalte care sunt
vrednice de multa jale, ca de pilc1a g hicire din sborul
sau dincantatul paserilor, observatiunile, na$terile, simbolele;sgardele agatate la gat pentru male, ghicirile,
farmicele;vrajile. Cu adevarat cit toate acestea sunt destulcIemari pacate $i cIeajuns spre a choma urgiea lui
Dum9~zeu asupra noastra, d chiar ;;i dupa ce ni-a trimis
pre Fiu~ sau, noi ill~a eutezam sa facem astfelill de fapte.
Deci . ce este de facut ~ Nimic alta,deca t de a ja n,
ffindca deabea 0 mica parte din lume se mai mantuie$te.
Dar-a ceipierduti a uzind acestea se bucura, caci nu sunt
nllmai Ji pierduti, ci sufar impreuna eu eei multi. $i ce
feliu de b\lcurie este aceasta ? Cad chiar $i pentru aceasta
bucurie VOl' da sarna. Sa nu-ti inchipui, di precum aici
a a vea tovarEi$i la nenorociri iti aduce oarecare mangaere, tot a$a va fi $i acolo. $i de unde se in vedeream
aceasta ? Eu voiu arata. Caci spune-mi, te rog ; dad cineva ar fi condamnat a fi ars de viu, $i ar vedea $i pe
fiul sall arzand imprellna Cll dansul, :;;i ie$indu-i fum din
dirnuri, oare atunci n-ar mud? ca daca cei sanato$i,
$i vazand acestea petrecandu-se Ii se increte:;;te pie lea
de pe dam;;ii $i se mOle:;;aza cu totul, cu atat mai mult
vor patim\. de acestea cei ce sunt 1n suferinti. Sa nu te
minunezi a llzind acestea, dici asculta ce spune un Intelept: {(:;-;i tu te-ai robit ca ~i noi, ~i te-ai socotit
intre noi (lsaia i4, 10), C~1 osle oar-eeare simpatie $i
compatimire p1'intrc noi oamenii, fiindca ne mi$cam :;;i
avem mila in nenorocirile altora. Oare tatal cand vede

p~e fiul ::au ~t<ind in aceia:;;i osanda, va simt\ el mang~te re, ~a u p.oate un ada?s la durer!le salo "? Dara bar-

bdtul can ~, 'v~cle l:e fe~ ela !='a ~ Da r8: o?-menii cElncl vael
pe un 0O!. Oa~e ,~~uncl I1LI ne vom m]$ca inca mai mult "?
~a, de slgur, ll1S~ a9010.. J1U YOI' fi .sufer,inti de aeestea,
Cl~ c~ totul alt~l.e . plangere va fl . ::;'1 SCl'l$nirea dintUor
;raz~n~u~ne Un!l pre alt~i, ,:"a!~anclu-ne cu totii. Cei ceslln~'
111 , sa~ael.e , o~r e~ ,:"or slmt] 11 vre-o milngaer e in r illele
101, d~~ Jmpart~l:wea ~lt0ra la saraciea aceea ~
.
:;>1 ~e va fi ,atunc~, c.a nd $ifiul, $i tata l, $i femeia
$1 ne,Polll. vor .Iua aCeIa:;;l o~anc1a ~ Dara cand noi von~
vede~ prIete~lJ, v<?m. m.a.i simt~ ?are vre-o mangaere~
Ny vom 1:1a~ ~vea, JUbltllor, m CI una, ci fnca mai mult
111 s.e VOl' rl'!ar~l ralele ce Ie yom suferL Pn langa acestea
!~?Ol, sU!lt ~l r3:.1c ~:. aeel e~, care nu pot 0-ve~t nici-o m;;'m r>clCr~ d~n l!llpar t.a~lrea :;;1 a altora, prll1 marimea lor
De t-1lc1a, cl~eva se gas~$t~ in foc, $i tot in aeela$i fo~
se base$te :;;1 un a ltul; el. bme cum se vor nxtngaea ii
u9-ul l~r e a~tul ~ Spune-illl te rog : c1aca vre-odata am
ca~ut ,111 frlgurl .grozav.e; oare nu ni-a lipsit noua orice
mangaer~ atuncl '?l?cslgur, diei cand stapanesc ralele
pe Cll1eva, suf~etul lUI n~ va mai ayea griJa sa se m[lngae.
S~u nu vecletl pe fe.mcIle care SI-au I)ierdut b:' J . t
cate
It J.'
. '. ~
_ . .. .
'~,
ar Ja ,n, pe
a. e lemel JJ1c~. nu pot num ara, care a u piHimit;
aCel~$1 lu.cru.~ p ara cu toate aces tea j aJaniea ilU a c1evemt mm mIca.
.c
De~i, iU!Jitilor:.; sa nu ne nutrim cu asemenea sperant~, Cl 0 sll1gura m a ngaere sa a vem: aceea de a ne
pOC~l pen~ru c~le ce a~l pacatuit, $i de a ne indrepta
P~;;ll p,e calea. c~a buna care duce la ceriu, ca astfeliu
si1 , ne ll1Vr~cll1lClm de l~paratie3: cerurilor, prin charul
~1 filan trople~ D~oII?n!lIUl nostru lls us Christos, caruia se
cade slava $1 stapal1lrea in vecii vecilor. Amin.

OMILIA XI

. .J,Diacopii a:;-;ijderea cucernici sa fie, nu 10de vin mult ne'-acronisitorI de dobi'tncHi urata, ~i avancl tai~la cI~c1in~ei

dOl~lla cuvant, ne-b~tUtori

DC

intru ~tiinta (coH:;;tiintii) eurata. ~i ace~liia sa .se

ispitiasci:t mai int<liu, iara dupa aceia Si:l se clIaconiasc~l fi.'tra de prihana fiincl". (Cap. 3, 8-10).
Vorbinc1 de Episcopi, 9i cd,racteriz{lnc1u-le in~u9~rile
lor 9i spunand pe care anurp.e. trebuie a Ie avea ~l de
care trebuie a se departa, si lasM"d"'ra oparte tagma
preotilor, a trecut deodata Ja ctiaconi. De Cf:! tmi'e? Fiindca
nu este mare deosebirea intre dam;;ii, dici 9i preotiloe
li este increc1intata inv(ltatma, 9i peotectiunea ca .:;;i in.~
grijire<1 ])isericei,-9i ceiace a fost .spus pe!1tl'U ~P1SCO'pl,
toate se~potrivesc :;;i pentrll Preol1. Numal CU)1~rotomea
ii covarsaste, si numai eu aceasta se pare ca ll1trec pe
Preoti. ,,,Oiaconii a~jjc1eeea, ac1eca acel~a9J insu'il~i
sa Ie aiba. Si ce ya sa zica ace1ea7i '? Adeca sa fie fam
prihana, int'regi Ia minte, ~ub.itori de straini, blanzi, nesfadnici, ne-iubitori de argmtl.
adecii
"Cucernici
. , zice ,.nu inc10iti, la cuvfmt",
.
ne-vicleni, ne-fatarniei, fiinddi nimie nu face pe om n~
cinstit ca a fi viclean si nimic nu este atat de netrebme
in bis~rica, ca afi fdt~rnic. ,,0Jebi:mtori clevin mult,
zice, neagonisitori de c1obfmc1i:t urflti:l, avand taina
credintei intru stiintii curata". lata C~t a insemnat
ee anu~e va sa~idi d~ a fi "cucernici". ~l prive:;;te ca
expresiunea "nu de curfmc1 bote.zat (n~pfitt, e~tc
pusa :;;i aiei, fiindea expresiunea ,,:;;1 ace~tJla sa se 1Spitieasca mai Intftiu este zisa 9i pentru Episcopi ca ~i"
pentru diaeQni, dupre cum ni da a intelege conJunctm
((~i pusa in fruntea prepozitiei, a9 a ~a I!u este ,nic~-o
deosebire :in modul de alegere. Deaceta '71 acolo sa ZlS:
"nu de curfmc1 botezat, (neofit)". Fiindca cum siI
nu fie absurd, ca unei slugi intrata de eurand in cas1
s(t nu-i incredintam nimic diniiuntrul casei, pana ce mai
intaiu printl"o n1ulta incel'eare nu ne va da dovada de
cuno7tinta ei, iara pre cAi deabea intrati deafara in biserica lui Dumnezeu,s3.,ipunem in cele dintiU loeuri?
~Femeile a~ijc1erea (Vers.11)-vorbe:;;te de diaconese - cucernice, neclevetitoare, nelimbute,
treze, credincioase intru toate. Uniiazicca aici se
vorbe9te in general pcntru femei, ceeaee nu este; .

91

OMILlA Xl

mllLlA :\1

fi~n~lca

ce a! ti voitvapostolul, . ca printre cele yorbite

sa m.troduca deodata pe femei '?- ci el vorlJeste aid de
femelle care aveau pe acele timpuri demnita'tea cle cliaconese.
"Diaconii Si:l fie ai nnei femei bi:lrbati" (Vel's
1?). ",\cestea. se potri vese a fi spuse :;;i clespre femeile
cbaeomlor, fimclca acest lucru este foarte necesar. folositoriu ~i cucernic in biserica. "Diaconii Si:l fie ai
une~ fel~1ei b~l~'b<:tti". Ai viizut eum pretincle :;;i de
Ia (11acom aceea:;;l .vlrtute. Cil ;;i dela Episcopi? Ca 9i daca
nu supt de aceea91 clemmtate cu Episcopii, clara totusi
tr~b~le a fi deopotr~::a c.u aeeia fara de prihana, deopotrnra de curali. "F 11 bme chivernisinclu-si si ca-

sele ,~.ale. ~a cei ce .slujesc b~ne, treal)t~l 'buna

loru ~l dobanclesc, ~l multa mdrazneala Intru
creclll].ta ~ea in~ru. Christo? Iisus" eVers. 13).
v

Pretu~mcle~l

~un~ mamte proteJarea copiilor, ca nu

cur:n va ce11~!tl sa. se seandaliseze de aceasta. Ca
C~l ce s~uJasc bme, ziee, treapta buna 10ru'si dobancl~s~" - adee~ inaintare - ,,~i multa- 111clra~neala m~ru c:~"e.clmta", acleca, cei ce in treptele de
JOs se arata treJI, lUte vor urea ~i treptele de sus.
)l

_ ,,,~\c~ste~ ~cTiuA ti~, avand nadejde C~t voiu

vem Ja tI.0e fara mtarZlere. Iar~l de voiu Intarziea.
ca sa ~tll cum trebuie~te in casa lui DUl11nezeu
a. petrece, care este biserica Dumnezeului celui
V.lU, stU.l p ~i in tari ~oe a. a~evarul ui ". (Vers. 14. 15).
c?- ~u c~mva porovncll?du-l lUl. despre acestea, s(t-i pri-

Cll1~.llas~a vre-o .mahmre, apOl (01U pentru aceasta 'ti

Se1'1:1, zl~e, ca. 91 vcum n-a:;;1 mai Yen! la tine, ci voiu
,:el.11 de~lg~r; lara de eumva voiu intarziea, sa nu te neh~l~te;;tl. ~a ny L~ tulburi. Deci i-a scris acestea spre
a-I ~0!1tem ma:lml~e~, p~ deopart:\ iarft pe dealta spre
a. al1t~ pre eellalp .:;;1 a-1 face mal eu bagare de sama,fimdea pre~enta .lm, fi~ numai alluntata, :;;i totu:;;i putea
face lucrurl man Dar a tLl sa nu te minunezi daca elcare toate Ie preveclea Cll duhul-cle astadata nu stiea
zicand: "arYl naclejcle ca voiu veni iara de voiu'
intarziea" ,- ceiace este a unuia car~ nu stie.Fiindca
el eu duhul se purta, 'iii nu din propriea sa vOin1a facca

93

OMILIA Xl
OMILIA XI

ceeace facea. apoi ~i aceasta dupre'C1rep.t<1.le nu 0 ~tiea.

"Ca sa ~tif, zice, cunYti~ebuie9te in cas a lui Dum-:
nezeu a petrece, careeste hisel"ica DumnezeulUl
celui viu, stalp ~i inntriee' a adev~lruIui", iarar~!J_
ca aeeia J udaidi, caci aeeasta este care unc$te Ja U11).QC
credinta ~i propoveduireaevangbeJiei . .Adev~ruJ este -aJ
bisericei, $i stalp precum $i iotarire.
.
Si cu ad eva rat m are este taina hunel credinte. Dumnezeu s'a aratat in trup, s'a mdreptat'in Duhul" (Vers. 1G). adeca iconomiea cea pentru
noi; Sa nu-mi spui de clop6tei, niei de sfanta sfinteJor,
niei de arhiereul Jegei veehi, d\'"~i l)is~ri~a este syup a~
l.umei lntregi. Gande9te-~e ~ Ja tama,. $1 m.fiorea~a-te.:?J
tainE~ este si mare SI tama a bune! credmte,::;'l cuadeva-rat ca e~t'e mare,' iara nicidecum probJematidi, fiindca
n eindoeJnic. De vreme ce poruneind eJ nimic n'a spu!::i
deacest feJiu desprc prenti, preeum in Lev~tic, apoi :;,.3,
intors yorba In alta parte, ,zidmd ca creatorlUJ s'aara,;
tat In trup: " Dumnezeu~ zice, s'a aratat in trl1p~'. "
, .;,.S'a indreptat in Duhul"adeca s~ u ca sp,!ne
deia ce a spus Christos: ,;s'a indreptat mtelepcm,n ea de Ia fiiLsa i" (Math. 11, 19), sau ea vicJe$ug rfa,
:facut, ceia ce spune $i Prorocul: "care pacat n'af~\:
cut, !?i vict~ug nu s'a aflat in gura lui " O(lsaia
53, 9). "S'a vazut de in gel'i " ,zi~e, _ . ~$a ca impI'l!ina,
'eu noi ::;.~ IBg-er.ii.... au va~zutPI'e FlUl l~l DupnezQu, pe
cand mal 'namte nu-l vazuse. CU adevarat ca mare este
taina. "S'a propoveduitintru neamuri, s'a crezut
'il'i lume", zice. Pretutindeni in lume s'a au zit $i s'a ,er e':'
zut'''aceasta. A::;.a dara sa nu 'ti inchipui ca sunt nli(riai
,vorbe goale. "S'a inaltat intr:uslaVa:" z~ce\ dvupre
cum spune ~i Luca : "Acest l1sus care s a ll1al~at
dela voi la ceriu" (Fap.1, 11) "s'a lna lt a t , zice, intru
, s lava '(, ade.ci:i-"_s'a ina]tat pe norii ceriului:
. .
Dadi tu . prive9te intelepciunea ae.e~tUl ferJ~It. ~r
mand a sfatui pre eei ee s'au invredmClt de sluJba dla
eoniei ea nu fara sfieala sa se imbuibeze de yin , n'E
spus 'Sa nu se imbete - ci "sa fie nebautori d(
yin mult ", - ea daca eei ee intrau in tempJu, nu s(
'"

I'

imparta::;.au deloc din Yin, CLl atat mai mult nu trebuie

a face . ac.e~sta nici ?i,?-conii. (~ yin ul . face pe cineva de a
se potlCm meoace $1 mcolo, zlce, ehmI' daea nLl s,ar imM ta, slabe~te aetivitatea sufietuJui si sfarima soJiditate~ Jui: Te gande$te inca, cum e1 iwetutindeni, iconomle<;t JmDYI?nezeu eu.omul n~me::;.te taina, $i ell drept
cuv.an t, ca~l ny e~te .H~Y~dera~a tuturor oamenilor. ~i
mal ~rlU1t mea, en. mCI ~ngerllor nu era ::;.tiuta; cum
atunel sa nu fie mare cem ce s'a aratat prin biserie.::'i ~
De aceia zice : "eu adevarat mare este". Si eu adevarat ca este mare : cad omul a devenit Dumnezeu, $i
D~mneze,u om; omul .s'if vazut fara de pacat, omul s'a
lr~altat, s a pr?pov~~mt l,n }ume, $i impreuna cu noi J-au
vazut pre el ll1gern. Tall1a este deei.
,
~eci, ~a ~u ~les~operim , taina; , sa nu 0 publieam
pr~tu~mdel1l,. sa. VIe~Ulm cu vrednicie de taina aeeasta.
eel carora h s'au incredintat tainele s1mt marL Daca
A vr-o taina oare
, im'
paratuJ eeJ'pamantesc ni-ar d'incredin+
. ... ..
'\>G .
n amJ
ua'o nOl acca.sta ca 0 ovada
,de'
eea mai ,mare
prietenic~, ~\eum insii, Dumoezeu' ni-a, lncrec1intat taina
ae~a.sta: $1. cUEH este t~ina,. zi~j tQ,da~a 0 ::;.tiu toti ?
Apm tocmal ca nu 0 $tlU totl,$lmai 'rlainte de aceasta
nu Q l$tiei.t ~1i r:ne l~i? ~i de~bea acum s'f;t facu~ c~nAoscu~a.
) .D~CI,. lUbltlJ.or, ,sa fi~ debuna ,credll1ta 111 pastrarea tameI. El m-a mcredmtat noua
taina atat de
mare, 1n timp ee noinu-i 1ncredintam nici banii.-'EI -ni
sl?~ne :~ncredintati-le a6eJea. D?ie;ilimeni fiu leval'apl.;
n~el vmvoha: nu l.e va. I'oad~, m.Cl ftiru~ nu Je va fura , : ;. i
n~ fagadUle$t~ m~utJt a vOl da:, .~1 nm totU$i nu ne con':'
vmgem. De ~l nm nu Juam mmic rnai mult deja cei cari
~n;v depus .ba~ii no::;.tI'ii, <:!,e e~~ ceia ge am fost depus, ::;.i
Il~C~ a~u.nel. sa fim muJtamltI. Chmf furul de ii-Ie-ar
rapt alcl, zl~e, p~nele in socoteaJa ril'ea; nu-ti voiuzice:
Ie-a furat talharlUJ, sau Ie-a ros moliiJe)). Insutit el da
in sC!J.iIl?b a!ci, iara acolo va da ~i vieata ve$nica, ~i
totm;l mmem nu pune spre depozltare. Dara zici tu
tarziu imi va inapoi,,\)). Apoi $i aceasta este ~n seml~
n~a:e al. darului ~ au cel~i nepovestit, de a nu respJatl
a~el.j'l? vleat~ ace~ta tr~catoare, -sau mai bine zis, chiar
~l alcl resplate$te msutIt.

1). Partea '/narala. Despre micimea celor prezente si despre

dobandlrca 'Ii foJosirea celor viitoare. (Veron).
' "

94

mllLJA Xl

O:VIlLlA Xl

Caei spune-mi: oare Pavel n'a lE~sat aiei cutitullui

de euralarie? Petru n!a lasat aiei tres~lea:;;1 undl\a?, Matheiu n'a 1asa.t ama? Si oare nu li 5e desctri:dea lor
intreaga lurne 111m Inult' ehiar cleeat imparati1or? Oare
nu JJune!:tU toti la l?ie~oaI~el~ l~)r ~ ;e1'ile o~ Oa~e n,u-i.luau
pe dic\m;ll de DOmfi'l-:;;l stapamtorl? Oare nu mel edmtau
in mt'mile apostolilor pana :;;i sufietele lor.~ O~re n~ e,:.
totii ahlrnau de vointa aeeJora? Oare n u ehlar :;;1 pe c1aJ~:;;ll
se' punea u in ranc1ul robilor lor? :)i oare ~e~m. ~hIar
nu vedem noi petrecfmclu-se mu~te clcq~C:3t f~llU f F~mcle3:
cle multe ori oameni dintre eel de rand :;;1 pro:;;tl, carl
n'au manuit de eat sapa,:;;i poateca:dr:alJea avand hr~na
trebuitoare, daro' eari s'au retrasla vicata monahala,--:de multe ori, zie, aee:;;tiia s'aa ai3,tatmai pre sus de tOtl,
si de imparati au fost einstiti.Poate ea acestea sunt lucruri miei '? Gande:;;te-te ins;\, ,cii toate .acest,:a s~nt. ~n
adaQs, - in timp co capitallll intregse depoZlteaza :;;1 m
.' '. .... .
'
vieata viitoare.
'Dispretuie:;;te, deci, a vel'ile" qac~, voie,)'t~ a, a yea
a veri ;c1e voie:;;ti a te imbogatl,~lSarae . .Cael a:;;a sunt
faptele eele minunat~ :;;i l?arac1oxeale!U1 pumnez~u:
e1 nt) .voicste ea tu sa devll bogatnumal prm propnea
ta ostenealo', ei :;;i prin ellarul .sali. I.as~-mi. mie, uzice ,
aeestea; tu te ingrija:;;te de. eele. ~uhovn.lee:;;tl, e3: sa eunoo3ti.8i puterea mea. FUgl de Jugul :;;1 de roJ?lCa .ee~
delila've ri . Pana eand vei fi supuslor, saTae ,vel fi; lar~
cand .vei dispretu1 a verile, veifide udoya O~l ~ogat: :;;~
ca 11;1vor eurge averi din toate partlle, :;;1 ea n~l ve~
avea nevoie de nimie din eelede care au nev.Ole. eel
multi. Caei nu este bogat celee. aremulte aveI'l, el c~l
ee r:iuare nevoie de multc. A't;;acaintrucat a~e neV0l8
dedansele, intru nimie nu s0'. deosebete il-r:paratll1 d~
sarae, fiindea saraeiea nimie altanu este, de cat de 3: a.vea
nevoie de altii; - astfeliu ea:;;i . lrnparatul. inu ~rJyl.nta
aeeasta este sarac, fiindea areneV018 de eCI stapamp de
dansul. N~ insa tot a:;;a $i eel rastignit; cad ~l n~ ~re nevoie de nimie, 9i ii sunt deajuns pentr~ hrana ma~l.le sa~:;.
Mie ziee, si
eelor ce sunt eu mme, au SlUJlt ma-,
"""" .. '
,
nile
aeestea"
(Fapt. 20, 34). Dara aeestea Ie. spunea
celee alta data zicea,: "ea nimie avand, ~l toate
avandu-le" (II. Cor. 6, 10), e1 care era erezut ea Dumnezeu de eei ee loeuiau in Llstra.
..

95

Deci, daca voie:;;ti a te invrednicl de cele din lume,

eauta ceriuI; iara de voie~ti a te bueur;'t :;;i de cele de
aid, dispretuie:;;ti-le, "Gmtati - zice, imparatiea lui

Dumnezeu,

~i

toate aeestea se VOl' adaoge

VOlH~"

(Math. 6, 33). De ee admiri pre cele mici'? De ce stai eu

gura"GElscata la cele ce nu sunt vrednice de cuvant~
Pan a cand yei fi same '? Pana cand eersetoriu ~ Cauta
spre eeriu, gande$te-te la bogatiea cleaeoio, bateli joe de
a.~.afla ca trebuinta lui cste mica :;;i nebagata in sama.
Multa,mirea de c1ansul remane aiei in aceasta lume
treeatoare; $i pe eata deosebire este intre un fir de nasip, sau intr.e~o picatura de apa $i abizul eel fara sfar$it, pe atataeste 1ntre vieata prezenta $i eea viitoare.
Aeeasta nu.estepropietate, ci numai intrebuintare;
nu este eeva>eare sa 0 stapane$ti pentru totdeauna,
fiindca eurn aJ; putea fi, dadi murind tu, de voie sau de
neyoie altijyor lua toate ale tale, :;;i aeeia iara:;;i vor lasa
allom, :;;iiara$iace:;;tiia VOl' da altora '? Toti suntem bejanari, iarc'ista,panul casei este cloaca mai mult un ehirigiu, fiindea murind el, chirigiul ramane $i se bueura
de casa maimultde cat stapanul ei. Daea, deei, acesta
este cu plata,apoi$i eel dintai (stapanul) este eu plata,fiindea .a.zidit>casa, si 0 a imbunatatit. Asltdara stapanirea lui estenlai mult eu numele, fiindea'ih fapta noi
eu totH suntem stapani ai unoI' 1ucruri :3traine. Numai
aeelea sunt aJe noastre, pe care Ie yom trimite mai dinainte acolo, :lara eele de aiei nu sunt ale noa~tre, ei ale
eclor vii, saurn.ai. drept vorbincl, chiar :;;i pe eei vii 1i
parasesc.NuQ1(ti cele ale sufietului: rnilosteniea si filantropiea Sllt1t aJe)10astre. Celelalte sunt afaro' de nOi, dupre cum ;zie $i eei profani, -fiindca in adevar ca sunt
afara de noL'.. .
Sa fa.GeD}, >deci, cele ce sunt inauntrul nostru. Nu
este cu putintade a lua eu noi averile :;;i a pJeea de
aici, - ci cu PlJtint;I este de a pleca eu milosteniea,:;;i
mai drept vorbind, de a 0 trimite mai clinainte aeolo,
ea sa ni pregateasdi sala:;;uri in loea$urile eele ve:;;nice.
Sc numesc bani, fiindea ne folosim de dan$ii, iara nu
pentru ea suntem stapani; fntrebuintarea lor, sal! folosinta lor 0 avem numai, nu insa $i stapaniea. Caci
spune'mi te rog: fie care propietate in parte, :;;i fieeare
ogor a cator stapani au fost pana aeum ~ :;;i a eator stapani
VOl' mai fi de acum inainte ~ Se vorbeE;1te ehiar $i intr'un

97

OMILIA XII

96 ______--------. ~~ON~ll~b~J&~X~l-------------~-----

proverb foarte inte1errt - caci noi nu trebuic a dispretlII.

proverLele. din POl?OI', d9:~a, a.u jl~ e!e ce~a il1{e}ept:
(<oO'o ru1e, zlce; al cator stapam e:;;lI, 91 al cator vel fi ?)~
Ac~asta sa 0 vorbim :;;i catra banL:;;i catra casco Numm
ViJ;.tutea obi9nuie~te a caJatorl impreuna cu noi acolo,
numai virtutea trece in vicatn, cea de acolo.
.
Deci, iubitilor, sa _stingem din noi porta de bani, ca
astfeliu sa aprindem poft~ de ~el,e de ac,?lo. Nu pot.:unbel~
aceste doua dragDste sa stapaneasca sufietul on;uJU!,
caci: "sail pre unul va uri; sau pre altul va ll~?~,
sau de unul se va~mea $1 de altul nu v,a.gl'lJl:'.
~Math. 6, 24). Poate. ca ::ezi, pre upul ?1erg;a11d p~ll1
piat<:\ cu multe _SIUgl dupa da~~;u l, Imbra~a~ cu. h~I~~
de matasa, incalecat pe cal, ~1 grumazul tmandu-l dan?
ei bine, tu nu te minuna, ci rizi. ea dupre'. cunt .flZl
cand vezi copiii jucandu-se pe strada, tot a9a~ii~caz,!1
de fata. Cu nimjc nu se deosebe9te acesta d~ acel. CQPll,
ba inca fapta acestora este mai hazlie, prin f:),ptlll ca
este izvorita din varsta copiJareasca, care .poart~. eu
~il1e multa naivitate. Priveli~tea acestora .e.ste ~,l : de
~is, ~i pJacyta, in tir:np ce vpriveli9tea ace1qia ,este c~e
r15 -$i pJina de sJuteme. Slave9te .pre DUl111~eZe1J, pentI u
ca te-a scutit de aceasta seena :;;1 de 0 ~$a"tru~e.,. Tu
care mergi pe j'OS) ,daca ,v~i vOl pOJi safil:n;al. malt
de cat cel ce $ade m canta. Cum $1 m ce ,ChlP ?Pentry
ca acela de $i cuputin ceva '$i-a ridicat tr~lp41dela P<1ma:iit totusi cusufietul a ramas infipt In pc'tmaI,lt,dnpre
cum ~ice P~almislul: "Lipitu-s'a, zice, virt1lt~(1 , mea l)
de carnea mea ". (Ps. 101, 6), pe cand t~rcu c.1;1getu!
te gase$ti in cerino Da1'a poat~ ca~re mult~: slugl dupa
dansul ~ Ei! $i ce este pretl:l1t mal mult :. acesta, . sau
calul sau? :;;i ce poa~e ~ mal prostesc! ca .a:~la laop~rte
pe oameni, c:a ast!e!l~ sa poata tr:ece lD v 11l:~;;:eam~1a:
luI? Poate ea a calan estB ceva Impunatoll U , dara $1
slugile iau parte 1a dWirie. U~iia apo~ s.unt a,ti3J:q:e iB
fumurati, in cat neavand neVOle de mmlC, tOt\-I$1 fac de
.
a fi urmati de altiL
Dara ce poate fi mai prostesc '? Ace$tiia ' VOl' a se
1) NoW. In textus receptus acest verset esto: ~dipitu-s'a osul men
de carnea melOl, astfeliu cit in cltarea lUI de Sf. ChI'lsostom, esle
mai mult un lapsuS memoriae.

p~tOe in ,~'.:i?e nta prin scu!l1petea hQjl1elo1', $i prin slug11e cevvII! II! ur~na )or. Ce poate fi mai de dispretuit,
ca 3: cauta cmeva ~ se recomande prin cai si prin
SIUgl ~ .E~te p.oate v1rtuos? Apoi atunci sa nu intrebuinleze ~1I?lC_ dlJ?- .acestea, fiindca e1 are podoaba in sine
msu9l, 1~r3: m~l ~~ C\lm ~n al~.~l: i\s~feliu de 1ucruri Ie
pot ~ve3: 91 .ce~ ~.al,. $.1 C~l mOJlcl, $1 m fine toti cati au
ave! e. v:;;l mlI?lSll $1 Jucatorii dela leatru umbla d1ari
ba mc:;t au 91 cate un servltoriu a1ero'and il1aintea lOr'
~ d~~a cu vtoate ac~stea mimici $i jucltori au ramas'
$1 n~cl-odata ?-au aJuns respec~ati prin caiii 9i prir{
sl.ug~le lor .. Cand ~n sufietu1 unUla ca acestuia nu va fi
n~mlc, ~pOl atunr.l toate cele ce i se VOl' adaoge de
clII1a~a~a, sunt de prisos~Un zadar. Este intocmai ca si
un .ZldlU slab sau ca. unvcoTP' stricat, care ori $i ce i-ai
mal a~aog:, ~1 ~O~U$I~ raq:H.u~e ceva gretos $i stricat.
Tocmal a9a 91. alcl, fim(:lca sLlfietul nu are nici un fo1os
de la e~le ce 1 ~e dau qedinLtfara, ci ramane ceia ce
cste, clm~,r .de .~l ada~ge . rtliideva~rarii pe trup.
. Df;;cI, 1~b1jllor, sal1une .sparlem de aceste nimi:"
C~fl ~ sa lepadam d~ 1a l~oitot ce este lrecatoriu, 9i sa
cautam pe ~cele Il!al marI;pecele duhovnice$ti, pr> ceJe
~e cu a?~var3:t ca ne fac resp~ctati, ca astfe1iu sa ne
m,::ed::lclm ~l de b~n~rileviitoare. Carora fie ca cu
toin sa ~e .m:,redmcu~ intru . Christos !isus Domnul
nostru, ~rl-ll~ Imp~eup<1:cQ ,TatiH $i Cll Sf. Duh, se cade
sla~a, stapa!lll'ea $1 cmste;i, . .acum si pururea $i in vecii
vecllor. Amm.

OMILIA XII

"Ia~a Duhul ariitat gf'aie~te, ca in vremele

de apOl .se VOl' depal~ta unii~ dela crediri~E1.,
!ual!dv am.mte la duhur'lle eele msela toare si la
ll:v!ltatu~~le cele .dr~ce~ti, ale celol' ce int~u fatarJe gralesc mmclUni, fEnd la a lor stiinta
(c~ge!) .aprin~j, oprind a se insul'a, a se feri de
r~a,n~~.rlle, care D!1n~nezeu le-a facut spre impal ta~ll'e cu multamll'e celol' cl'edinciosi , si cari
A

. .

42330

98

au CU110scut~ adev3:Ptl1. Dc vreme ce toata faptura lui DUl11nezeu este buna, ~i nimi c nu este
de lepa dat care se ia cu mul~amire; ca se sfin.te~te pd11 cuv<1ntul lui Dumnezeu ~i prin rugaciune." (CarL 4.1----,5).
Dupre cum eel e~ se tin <;1e ~re~inta, se S12rijine~c
pe 0 anghira puternica, tot a$a :;;} eel ce. au ca::ut elm
credinta , nicairi nu pot sta cu put~re, Cl yurtandu-se
in dreapta :;;i in stanga, la urma aJung dual' l~ gura
prapastici in care se prabu:;;~sC., AceastB:, 0 a 1O::ed8rat deja ac010, unde spune ca s au departa~ unna de
1a credinta $i au eazut, iara aid zice: ,)ar!1 Duhul
ara~at ,grai~~te"" Q.a .. 'n , y ~"er~1ele AdeapOl .se VOl'
depa rta unua de lacredmta , luanel ammte la .
duhurile celeJl1salatoare'\. A-cestea tespune apostolul pentru Manihei, :;;i El1g ratitL :;;U\1arcioniti ,.~i pentru
toata ceata lor de eretid. "ca in vremele dm urma,
se VOl' departa Uliiiade :la Cl~edin~a. ~i vazul ,
ca cauza tuturor ralelol' iiitimpurile de dupa aceasta
fi departarea decreafnta~Si ce va sa zica "aratat"?
Ad~eca pe fat a.' Jarn.1J.rit,:.rhalJ~ri~it, fani nici-~ ir!;doeaJa:,
Sa nu te m1OuneZl, .Zlce, .,daca acum departandu~se
uniia de la credint3" . fae' ee\e ludaice, cad VOl' vehl
timpuri ::;;i mai grele,. oan.qut'liia din eei ee se impa1~
ta$esc de credinta vof< face ,a,ccasta, lntroducand povetele lor cele vtu<im;'itQarc, ' 1?ana .$i la il2.~ur;'itoare, ~i)~
mandiri, :;;i la toate de,acestfehu .
.
.c "
.. 1\$a dara 01 SPline ' acestea nu pentru Iudel, cacl
expresiunea "in timpurile cele de pe. urma" . ~i
"se VOl' dep~trta decredin\ a". ct: m ~a~ a~.ea loc
aici ~ - ci 01 vorbe;;tc de :Mamh81 :;;1 cap1tennle lor
I-a numit duhuri insalatoare J :;;i cu drept cuvant,
fiindcij, numai de aceie eluhuri fiind mi:;;cati, dan:;;ii vor
gra:f aseme~ea in~elaciuni. $i ce va sa zica: "lntru
fMarie g Htiesc n~in<?iuni ?" ~Adeca, .ceie ce.. d~n$i~
O'rii.iesc, Ie spun nu dm Ignoran ta, sau dm ne::;;tllnta , CJ
prefiicandu-se mintcsc, ~tiind fouarte })ine ade'Yar~l, 1ns8
avand cugetul lor aprins, adeca. avand ? .Y1eata .. rea.
Dara de co oare spune numal de oretlcll ace;;tna-

va

OMILIA XII

OMILB XII

99

fi~ndc~ ~hrist?s a spus ;:;i de altii, zicand: "c~t. trebuie

sa :rl~13:. S111lr~~elele'~ (Math.:, :i8, 7), $i a prezis iara;;i
d~ ~lzan.ll ~ I?ara tu mll1uneaza-te de prorociea lui Pavel
cae;l ~al '~:a1l1t:e de. ti~npuriJe in ~are era sa se petreaei:
el 111\ ede~a cl~Iar :;;1. tlmp~J. ca :;;1 cum pareca ar L.ice:
~u .te I?~~una, ,dec;l, daca ac um chiar, cand cell' ale
~l e~lI ?teI 1:;;1 au ~n ee put~l, $i inca sejncearca uniia de a
l~t [ oauce 'pe furl::;; ~redl!ltele 101', cele vatamatoare, caci
c!'ind ~redll1ia adeyarata se va mtepeni bine dupa un
tImp mde1':lngat, 5e v?r departa uniia de credinta.
u ."Oprmd a semsura , zice, a se fed de" m<1n~! de ce l~'a ma.i spu.s :;;i de celelalteeresuri ~
Apq;a tacut. aluzlUne ;;1 la ~ceJea, zicand in general:
;JU}n4~mll!te la~ dul~urIle eele jn~elatoare, si
1<1; Invatatur'l~e dra.ee~t]" . Caci el nu voia a baga in
s~fiet~l o~mel1l!o~" de pe acum chiar, asemenea idei, ci
nU~ll(lJ c~m ce 1$1 luase deja inceput - ca de pilda ferirea qeumancari - aceia Ii-a aratat. "Ca re Dumnezeu
I~-q, f!1Cut.. zie.e, spre imparta$ire cu multamire
c~lc~rcredmcIO~i, ;;i cari a ucunoscut adevarul.
~.ara. c.el~r n.ecredincio;:;i nu ~ Ap9i cum $i celor neeredln910~~; ,111 tlmp ce legea ii opre$te de mancari ~ Deci
ce~Oa[8dezmerdare~ in manc~ri nu este lmpiedeeata ~
13;~ inc~Joa~te tare: $1 de ce a fost impiedecata, daea
.B,~ fO.~t ; l~cuta. de~ Dumnezeu spI'e irhparta~ire ~ Pentru
C~;;l, papea a facut-o, insa neCllmpatarea in mancarea
~l ',alrnpe~ ecat- o; ::;;i vinull-a fMut, dara necumpatarea
~{l)?autur~ a Jm piedecat-o. Apos;tolul nu poronce:;;te de
'l 1,se dep<;lrta de dezmerdare .m bucateca de ceva
nec,u rat,', Cl pentruca prin ~ec~mpatare mole:;;e~te su-:~l3tu1. " De vreme ce toata faptura lui Dumnezeu
ziye:este buna, ~i nimic nu es1de lepadat car~
se)a cu multamire". Apoi daca este faptu~a lui
Durnnezeu, este buna-cad "toate erau bune foarte "zioe Moisi in Cartea Facerei. Cand zice faptura lui
Dumnezeu'~ aPAostolul a . fac~~ aluziune "in genere la
toate cele de m~I?care, :;;1 de,Ja srnulge mai dinainte
eresul ~elll~ cap. mtroduc ~ateriea ca fara inceput, $i
spu~ ca. manearJ!e sunt dm acea malerie. A$a dara
daca cem ce a facut Dumnezeu este bun, zici tu, ee

?a.rr-'

OMILIA XII

100

101

OMILIA XII

insamna expresiunea : ;:Ca se sfih~e~te pi'in.,cuv8.ntul lui Dub.1 nezeu - ~i prin rugaciune?" Invederat
este deci:,~.ga fiind necurafa, se sfinte$te. Nu aceasta 0
spune apostolul, ci aiciel se adresaza ditra aceia, cari
credeau ca pot fi oare:c'care dintre dansele spurcate. Prin
urmare-aici el stabile$te ' doua lueruJ:'l_-lJrineipale: eel
intai ca nimic facut de Dumnezeu nu este spurcat, $i
al . doilea, ca chiar de s'ar ,.spurca, tu ai doftoriea:
opre$te-te, insamna-l, multame$te $i slave$te pre Dumnezeu, $io~wnci orice necuratenie a di::'ipAl;:.\,it.
,
A~ dara, zici tu, putem curatl 'in acest chip $i
jartfele cele ja.rJJi.te idoJi\or ~ Daea nu : $tii ca a fost
jartfit idolilor, de sigur ea Ie vei putea curatl in felul
acesta ; ''iai'a dac<1, ai $tiut, $i totu$i te-ai imparta$it din
e1e, necurat vei fi, $i nu pentruca este jarUa ido1easca,
Ci pentruca poroncindu-ti-se de a nu te fmparta$l cu
demonii, tu prin acele mancari te-ai ..lmparta:;;it. Incat
ca nid aeele mancari nu sunt de la natura necurate;
ci necurataniea Ii vine de la intentiunea ta, $i de la neascultare. A$a dara nu este necurata mancarea de carne
.d e. pord Nu, zice el; daca aL luat cu multamire, ell ,
curllpatare; necurata nu este de cat intentiunea,sau
.v0ea cea libera a ta, care nu multame$te lui l)umnezew).
"Aeestea de Ie vei spune fratilor~ buna sluga
vei fi lui Iisus Christos, hranindu-te eu euvintele
credin~ei ~i ale bunei 1nva\Muri, eariea ai urmat"
(Vers. 6). Acestea; care anume? Cele pe care le-a spus;
cataina este fuare, ca a se departa cineva de nunta $i
de maflcari este fapta draceasca, ca prin cuvantul lui
Dumnezeu $i prin Tugaciune bllcatele se curatesc. "Hranindu-te eu euvintele credintei si ale bunei 1nvataturi cariea ai urmat. Iar'~t de basmele cele
spureate ~i b~tbe~ti te fere~te ~i te obi~nuie~te
pre tine spre bun a eredin~a". (Vers. ?).
"Acestea Ie vei spune" , zice. Prive$te ca e1 nicairi nU-$i impune autoritatea sa, ci numai condescendenta (pogoramant). "Le vei spune", zice. l'{'a spus:
poroncindu-li, punandu-li in vedere de a se conforma
intocmai, ci (de vei spune, adeca spune-Ie acestea sfatuindu-i, $i indeamna-i cu cuvintele credintei. "Le vei
spune" zice, invederand prin aceasta necontenita luare

an~ intela ~semeI1ea '

chestillni. Precum hrana aceasta

.In fie ce zi, tot a$a pretindem ca i
~u~Jl~tele credmtel pururea sa Ie cerem, pururea sa r{e
.lramt11
a<:::.il
., d m
'
. , t 'eu ele, purllrea
b'
sa Ie rumegam
yuv Zlcan
nsn, l~ r lln!1 VOl' md de aceasta, pururea meditandu~le
fimdca a uvm ele 0 hrana nu cum s'ar intampla.
'
: Iara" de basmele eele spurcate ~i babesti
t~ f~l e~te : Despre ce spune el aici ~ Despre obser~a
tlUn!le JU?alC~, pe care Ie nume$t~ basme, si cu drept
eu v~nt, fimdca s unt sau falsificari, sau pentru trecere
(~e tH~p. Cel~ ~e :;e fac la timp, sllnt folositoare iara
l.~}ev iaeute ,fara, tIm[) sunt nu numai nefolositoar~, ei $i
"at~vm~toaI e. Gand~$te-te de pi~da la un barbat, care
dup~ ce ~ t~ecut ~arsta de douazeei de ani, s'ar pune
I~ llta d?IC81 ca sa sllga lapte; gande$te-te, zic, cat de
r,I?ICol svar face pentru acest fapt facut fara timp. Ai
"az~t, ea asemenea farte e! le-a numit spurcate $i bab e~tl ~ -- pe d eoparte fimdca sunt invechite iara pe dea,tta pventrljca impiedeca, cre.di.nta. A tinea' sub groaza
~l fr lca ~n .sufi~t care sa rldlCat mai presus de asemenea .mrmcurl, aceasta este de siO'ur rezultatul unor
poronCl necurate,
b
v"Obi~nue~~e-te pre tine spre buna credinta"
adec~, ~p!"e credmta cUl:ata $i viea.ta buna, caci acea,st~
ya &~ zIca"bUl:~ cTed,mta". Prin uriiiare noi avem
neVOle ~ee~ercI(,~u mtr una, de obi$nuinta inti"una.
.
:,Ca ?~!~n~mta cea .~rupeasca spre putin este
fol~sltoal e. (vers. ?). Unlla zic ca aeeste cllvinte sunt
sp~se pentru glmna~t!ca trupeasca. Sii nu fie una ca aceasta, Nu pe!1t,ru exerCltl~1 trup~lui vorbe$te el aici, ei pentru
a l sufietulul, p~ntru gu:n nastlca dohovniceasca. Caei daca
a~ fi ~rupeasca, d~ ~l~llr ea l-ar hranl pe trup; dara
cand II tope$te ~ ~lCand, cand il subtie, $i cand il slabe~te de vtot, n u mal este atunci gimnastica trupeasca
A$a dara el nu vorbe$te aiei de exercitiul trupesc ci
pen.tru cel sulletesc, ~e care avem nevoie. Gimnastica
a~81a nu , ar~ folos, CI do~ra n~m ai ca a folosit Cll eeva
ti. upul,-m tImp ce ~xerc:tar ea m evse vie, sau dupre cum
zl.ce apostolu l ,.'ol:11~num~a spre buna eredinta"
m aduce fol.os :;>1 alCI ca $1 in vieata viitoare.
'
,"Cred~n~l<?s .e?te cuvantul" (Vers. 9), adec8
adevarat, caci $1 alCI se adevere$te, $i acolo. PriVe$tE
nOI:o

'

pretmd~t11

102

apoi, eum el pretlltmdeni acla~e0eeasta expresiune;

nu are nevoie cle a "intincle mult Yorba, ei spune in'IDocl
hotarit, - fiindca euvantul sau era aclresat lui Timotheiu. A.E-;8 clvara noi E-;i aid ehiar- ne gasim in sperante
bune, fimclea eel ee nu eunoaste in sine, "i niei un rau
eel ee face toate faptele bune,' ehiar si aiei este multa~
mit, - dupre cum E-;i eel rau nu numai acolo, ei ~i a'ici
este pcclepsit, traincl ve~nie eu frica in sin, neinc1raznind
de a privl spre cine va eu euraj, tremurancl, ingaJbenindu-se de friea, ~i ve~nie inspaimantaL.Sau poate nu
sunt a~a fe1iu eei lacomi, talharii, eari nu indraznese
niei ehiar Ja cele ee em'? Nu sunt asa preaeurvarii
omoritorii de oarneni'? Nu traie~e dansii yieata cea mai
gro.zava, ui.tandu-se eu banuiala ehiar'la soai'eJe de pe
eerlU '? Ap01aeeasta este vieata'? Niei de cum ei moarte
infrieosatiL
'
,
"Ga spre aceasta ne ~i ostenim,ziee, ~i suntem ocariti, caci am nadajduit intrll Dumnezeul
cel viu, care este~mantuito1'iu tutUl~o1' oamenilot, ~i mai .vlrtos celor credincio~i" (Vel's. 10).
J\deea: ({~entru ceat~nei'ne mai muncim pre noi inE-;l-ne, daeanu a~tE)p.tarn eele viitciare '?Pentru ee toti
suntem ocarfti,? Oa:re""i1-am suferit noi toate aceste rale',?
De~i, le-~m indurat fara niei un seop'? Qare n'am suferIt batJoeori ~i mii de raIe'? Si daeanoi n'am fi mldajduit in .Dumnezeul eel viu, de ee atunei Ie-am fi suferit'? Dara daea el mantuie pre eei necrcdincio~i aici
apoi eu atat mai mult" pre eei eredirieiosiii va mantui
aeolo. De care mantuire vorbe~te eL'dara'? De eea
de aeolo.
"1~,,!WtJ~':r;11;; ,
... .
"Oare este, ziee, mfmtuitoriu tutu1'o1' oamenilor, ~i mal virtos ce1or. credincio~i") adeca, ca
Dumnezeu arata mai mult;'l, ingrijire catra eei eredincioE-;i. A~a dara el spune de mfmtuirea de aeolo. Si
cum este mantuitoriu al ere.dineio~ilor '? ziei tu. Apoi
daea nu ar fi fost mantuitoriu, nimic nu ar fi impiedecat de a se pierde fiind razboiti de toti in timpurile
treeute. Aiei Ii E-;i ati!a pr~. dan~ii spre primejdii, ca sa
nu se imputineze, avandti'n astfeliu de numnezeu a;;a
ea nu au nevoie de ajutoriul altora, ci de buna vbie a
Ie suferl pe toate eu barbatie, fiindca ehiar E-;i eei ee
sunt pironiti in cele pamante;;ti, avand privirea indrep-

OMILlA Xli

>

103

tata la' ea~tigul ee vor avea,-se apue(L de treaba. Prin

urmare este yorba de timpul eel de pe urma.
"Ca in vl'emi1e cele deapoi, zice, se VOl' departa uniia de la credinta, lwlnd aminte 1a duhurile cele In~e1atoare, ~i 1a inv~ttaturile cele
dt~lCesti, ale celor ce intru fatatie graiesc minCiUl?-i,' fEnd 1a a lor ~tiintt ~c(m~tiinta) ap1'jn~i,
oprmd a se insu1'a". Dara ee '? zic; tu; oare noi nu
1mpiedeearn de a se insura '? Nu impiedeeam pre eei
ce voiesc, ei pre eei ee nu voiese a se insura, ii 111c1emnam spre feciorie. Altceva este a impiedeca, ~i altcevc't
d~ a las,'t pre eineya stapi'm pe vointa sa. Ca cd ce 1rnpledeca, deoc1ata 0 face aceasta, in timp ce acel care
reeomanc1a fecioriea ca ceva mai bun, n'o face impiedeeand de a se insura, ci indemnand spre vieata feeiorelnica. "Op1'ind a se insu1'a, ziee, a se ted de
bucatele, care Dumnezeu le-a facut spre imparta~ire cu multami1'e celor creclincio~i, ~i cari
au cunoscut aclevarul". Bine a zis el .,cari aucunoscut adevarul". AS~t clara cele dinainte era~. numai tipuri, eaei nimic nll este necurat prin natura sa, ci
neeurate~ia vine prin eon~tiinta eelui ce se imparta~e~te.
Dara pentru ee oare i-a dep~irtat de multeJe mancad'? Fiindea a voit a taia imbuibarea. Daea ar fi zis:
~a nu mancati, pentru ea sa nu va fmbuibati,poate
ca dan~ii nu ar fi primit eu placere, - aeum insa faptul
I-a ,ingradit a~a zieand in cererea legei, ea astfelin ell
mal .m~re team a sa se departeze de aeele manearLCaci
de pIlda peE-;tele este eu mult mai neeurat de cat porcuI,. -:-- ceia ee este foarte invederat -- ~i en toate acestea
l\~01.?1 ~u i-a indepartat de mancarea pe~telui. Cit de
vatamatoare era imbuibarea lor eu maneari18, asculta
pe Moisi, care graie~te: "rm1ncat-a Iacob, ~i s'a sa~ur?tt, ingro~atu-s'a, latitu-s'a, ~i s'a lepaclat eel
mblt" (Deut. 32, 15). Mai este apoi ~i 0 alta cauza. Ca
ad~c~ ~u eumva desgustandu-se, la urma sa ajunga a taia
bm ~I 01, de aceia de la ineeput Moisi i-a oprit de celelalte.
Necurat clara este Deela, adeca eel nemultamitoriu,
eel spurcat, eel pi'mgarit eu eugetul. Aeestea eugeta-le,
aeestea rumega-Ie jn sine-till zice, caci expresiunea:

104

OMILIA XII

OMILIA XII

hranindu-te eu cuvintele eredintei", aceasta in~amna: Nu indemna numai pre altii, ziee, oi i7i tu
sinO'ur rumega euvintelecredintei-ll "Hranindu-te c~
eu~intele credintei zice si ale bunei -invaUltUrl,
"
'.,
eariea ai urmat. lara de basmele cele spurcate
si babesti te fereste ". De ee n'a zis~' wimpiedeca ase1;1enea b~me ci "t'e fere;;te"? Este ca :;;i. cu~ a~ fi
zis: (mid de yorba ehiar sa nu stai cu. aceJa, (',1 gan~
d8$te-te in tine insu-ti ea nieiodata nu vei f~losl cu nirpic
luptandu-te eu eei stricati, - afara unUrI?aJ de n\l .v()m .
gasi ca 1)(x1te fi vr-o vatam<;Lre ?aca nOl am fU2? vde .a .
sta de yorba cu dan~ii. "Obl~nU1e;;te-te (exerClt~,,:te),
pre tine spre buna cre~inta"..: <;Ldeca spre oviea:pl'
-curata, spre 0 purtare buna, - caCl -aceasta este ev~e
VIea, sau buna credinta. eel ee se exercita, toate l~ face-:::- .
ehiar ne.tUnd in toiul 1uptelol', - de toate se ~epal' t~az9:,. "
totdeauna este eu ochii in patcu, are pe fata mult.a $Jl doal'e. 6bisnuieste~te . pre tine spre bunac6:~-,
dinta '~iee' ca obisnuinta eea trupeascii .spre
put1n' este' folosJtoai:.e,. iar~ .hu~a ucre~inta ~prp:
toate este foloslt6al'e, avand fagadumta . vlctel
acesteia 'de aeum; :si a ace lei Yittoare".Da,l'a 'de
ce oare a pomenite(aiCi dve gimnastie~ t~l1pea5ca~ <
Voind ca prin comparatlUne sa arate s~perlOrlt?:tea .celm
duhovnice$ti; ca adecii cea trupeasca are 91 ob9se1e
multe, de_i nu ' poartacu si~e vr'un folos .vredn~c~e
:cuvant, ~ in timp ce gimnastlca cea duhovI1l~eElscaare.
folos imbel$ugat $i ve$nic,-dupre cum de pllda :~a0e ~\
aco16' ~(fnde zice: fel1leile intru podoab~t de elIls.tej
eu sfieala;;i eu intreaga, intelepcmne sa :ge1 l?-1podobiasea pre sine, iara nu cy i!npletltllr.~le
parului, sau eu aUf, sau eu marg~trltare,?au
eu haine scumpe, ci, preeurn se cuvme femell?r
celCi'r ce m,g~lduesc temere. de Dumnezeu,' pnn
fapte bup.e".
.
v ,' .
' ) Credincios este cuvantul ~l de toata PI'l,~

\ J '

"J'

1) Partea motalii. Vil'tutea are nevoie de ostenele, ~i ca virtutea dupre adevar este buna, iara IlU bogatiea. (Veron).

105

mirea : vrednic, ca spre aceasta ne ~i ostenim

~i sunt,e lll ocariti", zice: Pavel era ocarit, :;;i tu te

'necaje:;;ti in sine-ti ca nu e:;;H-M.udat? Pavel 5e ostenia,

9i tu voie:;;ti a te dezmerda? Dar,'\, dad el s'ar fi dezmerdat, nu ar fi reusit in at<.1lca lu cruri mario Caci dad
lucrurile cele pamfulte!'?ti, trecatoare ~i supuse stricaciunei, niciodata nu Yin deagata oamcnjlor, fara munca
:;;i sudori, apoi cu atat mai mult cele sutlete~ti. Da, zici
tu; insa prin clironomie de multeori ~i fara munca a
ca~tigat dneva a veri. Dac(L chinr a9a daca ar veni
acele averi, totu~i paza 9i sCiiparea lor nu este fara ostenele, ei trebuie cineva a seosteni si a sufer! tot feliul
de neajunsuri, nu mai put.i!lC3,.cel c'are Ie muneise. $i
nu mai spun, ca multi osteniildu~se 9i indurand tot felul
de neajunsuri, s'au vazut )n$elali a:;;a zicand chiar la
gura limanului, din pricinavr'unu.i vant puternie, a~a
ca chiar in sperantele cele 111ai bane ce Ie aveau s'au
scufundat in val uri. Printrenoiinsa nimic de acest feliu
nuse lntampla; fiindca Diuhnezeueste eel ec a faaad uit:
"nadejdea nu ru~ineaza ".(Rom. 5, f)). Sa~ poate
nu $tili voi Im;;i7va, col'ri strfmtorandu-va in cele parnante:;;ti, dupa mii de ostenele$iinca tot nu v-ati folosit de I'oade, sau ca poatecier:nulteori a venit moartea
)\lai lnainte, sau ea s'a Ihtahlp1atvr'0 prefacere a nllprejurarilor, sau ca a venit vr'o boala, sau ea s'au
arune'at asupra-y~ sicofal1dii (clevetiri) sau poate ~i vr'o
alta cauza - caci multesunt eele omenesti - care ~'a
nasputit asupra-va eu toataputerea? DarJ., ziei tu, pre
eei ee rew;;ese, pre eei ce eu pntirie ostenele '$i-au adunat
)mnuri mari, nu-i Yezi ~ Cebunuri ~ Bani, case, pogoane d~ p~mant, atatea $i 8,.,tatea, eete de slugi, eantare de argmt E;li de aur ;' pe ace~tiia, zie, nu-i Yezi ~
$i aces tea Ie nume~titu blinuri? $i nu'ti acoperi
obrazul, nici nu te ascunzi de rU$ine. vorbind a~a, tu
om care filosofezi despre ccriu, iara acum stai pironit
la lucrul'ile cele plimantc$ti, $i nume$li bunur-i cele ce
nu sunt vrednice de nici un cuvant ~ Daea acestca sunt
bunuri, nu mai remane niei-o indoiala ea trebuie a numi
buni $i pre eei ce '$i agonisesc asemenea Iucruri, fiindca
eel ee are ceva bun, cum sa nu fie $i el bun? Deci ce '?
Spune-mi; eanel eei ee au asemenea a veri, rapesc ~i in~ala, li yom numl noi buni ~ ca daca bogatjea este un
bun, lnsa se aduna prin lacomie ~i rapiri, apoi cu cat.

OMILlA

xa

107

mIII.lA Xli

10G

se va SPOl'l, eu ata,ta va face mai bun pre ceI-ce 0 are.

Prin urmare, cel ce rape~te :;;i este lacom, ~este bun.
t
'2
Ai vazut cum aceste argum~n~e sun~ vr,~n. rarev'
Daradaca poate n a dt~tigat bo~atlea eu raplfl.~l la:
comii ~ zici tu. $i--eum s'ar putea ace.asta ~ -:-. fimclca
_patima de averi este groiiivil,(<Se 'p~at~ , ZlCl tu; eu
insl zic ca nu se p()ate, d~ vrveme cev~l Cl~rlstos a ,afirmat
aceasta, zicand: "Face-t1-va vQua prleten dm mamona nedrepta~ei~', (Luca,1~,(d)~ . (~a~a. daca el. de
pilda a avut mo~temre de la tata,! SaUl)? ZlCI tu. Ap0151~
siaur ca a primit pre cele sttanse. cu n8dreptate. Cael
dg sigur ca bunicul !atalui sau, 'ri'~ fost. bog?-t .del31 A~lam,
ci mai 'namte de dal1.ul aufost p1D:lt1 alpl, lara prmtre
toti aceia 5e va fi bcrasit vr'unulcarea
Juett cu nedreptul
'
...
de la altii.
' . ', ' " ,
' D.1ra ce ~ zici tu' Abraitma ;avut avere nedreaptar
Dara, lob, acel om dr~pt, neprHitil1it~cjnstitoriu .de Dur:nnezeu, el care fugia de orice rru<;Tt,lra~l>: ~ AP?l . a.ve~l}e
acelora nu erau in auI', sau,:irglQt,11 IC1 m cladlfl, Cl m
vite, iara acest din urma(lob) era bogatr-ln Dumnezeu
({)-807tI.OOt0<; 0(1'1), sau irt;fq.pt~IQ' cel:dupre Du~nnezcu. Cu~~
do\' ' dansul era bocrat m vlte, s~ mvedereaza de acol0, ca
(~elce a scris cart~ lui~i toate lrnpreju~arile pet~ecute,C:u
acel fericit, :;;i zicand "c~t i'aUIXluritatate?: ~amlle~ a~atla
'cai ~i asini, n'a mai spusC:~ :yenil).d hotn I-au r~plt te' zaJJPile lui de auI'. Dealtmintrelca~i Abraam era bogat
irl'slugi. Dara, zici t';l, 11:'3, ',~\.uppar?-t cu b~ni acelc
slugi '? De loco De .acela $1 SPllo,~ .srlpturva C:;1, erau oa~
rl1enii casei trei-sute opt-spre~z~ee;Pf, langa acestea .m~l
', iv'ett $i oi 9i boi. A'po~ atunci,.ziyitu, ~e u~d~ a ~r~mls
aur Rebecai)) ~ A pnmlt darurl .elm Eglpt, lara mCI de
cum n'a rapit ~i n'a nedrepta}il-pe ci?~va. ,
.
Deci spune-mi: cum te-allD1bogatlt tu? De}a cme
ai luat ~ Gum -s'a imbogatit ~el5Jalt ~ _<i.De la ~uO~C)) ZIC,l
tu, iara celalalt splJll-e ca are a",\/Jrea (~ela.:. t:;ttl!'-l sau. A~~t
dara- 'lei pute~ tu, - fie chiarvca . te-a~ ~.~d2ca ,la .multe
generatiuni dm trecut, ~ sa-ml ~rat1 ,ca ca~tlgarea
acestei aved a fost c1rrapta ~ N u Vel putea face aceasta~
~i de nccesitate va .trel)ul sa admitem, ,ca illcelilUtul $1
baza ei a fost din nedreptate. Cum a~a ~ ApOl Dumnezeu din inceput n'a facut p~ c.~l bog~t, sau pre cel
sarac, sau ca facandu-i, acelUla I-a aratat ~ezaur~ d~
aur nenumerate, iara acestuia nimic, ba inca I-a hpSlt
>

pan a ~i. d~ c~ut~rC'0 aurului; - ci i-a f<'teut pe amclnc10i

pamant111 apart.ine amanclurora. $i c1aca
pamantul est~ ob~tesc, apoi eum tu ai at:Hea si atitea
pogo~ne, in vt1mp ce vecinul tilu nu are niei Ui1 co~ c1~
tern,: '?Tatal meu, zici tu, mi-a dat. Dara el de la cine
a pnmlt~. De I~ str~moJi~) ~ici,-a~a ca tot ridieanclu-te,
de neC~slt~te ~3: vel gasl mceputul. A devenit lJogat
Iacob, Il1sa el 91-a luat plata ostenclelor sale.
De cat, .ni~i pentru acestea nu rna voiu certa. Fie
a yere~;~~. pllc1a, d~eayta, $i tu strain fii cle orice 1'apIre
cc1P,nU. P<?t1 I; ty re~punzatorill de cele rapite
d~ ~ata,lta~, ~aJ, ~l ~tapane$tJ cele clin rapire, dara n-ai
raplt~tu. ; Zl\ase cb~ar ca n~ci el n'a rapit; clara cum
atuncLde a }lvu~ atata auf' lzvorit ca din pamant? De
l1!?cl.e? ,Pe ,langa aceasta, oare boaatiea este un bun '2
N1nc1.e cum..Insa zicnu, niei unb rc'iu nu este, Dae~
cel >~e.o .ar~ pu este lacom, clad\' imparta~e~te din ea
~!,e?elhp~ltllnu .este un. rau, ~--: iara . claca nu impartct$e~~e,pre [11n1el11, atunel bogatlea 1m e , un rau mare.
I1w'ucatnu Ja~e. vr'un ,ra u, zici tu, nn este rea, chia1'
da~anu fCtee vmc1 un bme . Bine! Dara aceasta oare
n~G~te u~ ,. r~u, de a avea tu singur cele ce sunt ale
st~panliIUl,~l de a te bucura tu singur din cele ce sunt
0~9t~$t:? Sac~ poate nu este a lui Dumnezeu pamantul
$1, phrnrea IUl .~ Deci, daca eele ale noastre sunt ale stapanul~l' ilo~tru comun, apoi sunt ::;i ale celor dimpreuna
cu. ~~Ol; Ca,Cl toate ale stapanului sunt comune.
. ....
, Sau. 'q u vec1~m aeeasta petrecandu-se si in casele
c~le. HH;tr;l'?pe pilda: la toti se da cleopotriva tainul
~llr~?G,filndc~ ~unt ~oate d~te din tetaurul stapanului,
lara cas,,: ~tap:::nuIUl apartme tuturor. Comune sunt 9i
cele ,imp(lrate$t~ toate: ora$ele, targurile, pietile, drumurlle9~}oc~lrlle de preumblat, $i toti se jmparta~esc
deopotnv[l , dm e l e . . .
~ttu : prive$te iconomiea. lui Dumnezeu; a facul. ca
totul sa, fie ob$tesc, ca astf'elill rmkar del a acestea sa
se rU$~ne~e neam';lI omenesc. De pilda aerul, soarele,
,,~pa, pama~tul, cerlU!, marea, lumina, st('k-le, $i pe toate
ace~~ea Ie Imparte .tutuvror deopot1'iv&, ea la ni 9le frati.
Ochn dea~e:nene() h-?- f<leut tvuturor Ja feliu, trup la feliu,
sl!fiet!a !ehu, a~Ge.a$l rapt~ra la toti deopotriva, pe toate
d~n pamant, tot 1 dmtr: UJ? smgur om, toti in aceea;;i casa .
$1 cu toate acestea DlmlC nu ne sfie~te. A facut $i altele
d~op?tnva, ~l

-;

108

OMILIA XII

. ..

_ - - - - -- -- - - - -

comune ca de pilcia Mile, cet~ttHc, gradinile de pce.ur.n~

. blare, etc. ~i pFive~te ~a in cere com~ne nu-este. mCl
' 0 cearta intre oameni Cl toate '5e petrecm mod pa~mc , iara cand -ciheva se'lncearca deadipi ceva din b\luul
ob;;tesc ~i a ;;i'l Insu$l lui, atun;c:L,se incepe ceaTta, c~
~i cum p.?:re ca ipse$i nat~ra s a se~n~ahzat, ca a.deC3:
'. Dumnezeu strinO'andu-ne dm toate partIle la un loc, nOl
ne cerWm si l~~ dezhinam, spre a ne lnsu~i noua 0
parte din cele obste$ti, ~i astfeJiu. a se zic~ ~l meu, al
tam). Atunci, zic, incepe cearta $1 ~upta,. - !ara, unde nu
sunt de acestea nu este nici cearta. A$a ca nm suntem
mlscut i mai m~1t cu ni;;te astfeliu de sentimente, care
sunt chiar ~i dupre natura.
. .
~
Pentruee de pilda nimeni nu este pedepslt fhndca
a umblat pdn piata ~ Fiindcii piata este comuna tutuT9 f , - ,
In timp ce pentru case $i bani ii "edem pre ~Otl J~?e
candU-S8. Cele absolut trebuitoare sunt la dlSl?OZltl~~
ob$tiei. in tjmp ce noi nu pazim priI~cipi~l Ob$t~SS?~?l
chiar in ce!e mid. Dumn8zeu de aCeJa 111-a pus la: dls- .
pozitia noastra a tuturor toate cele marl. ca. de) a npel~a.
~a ne Invatam de a avea totul In comun, lar~t ' I!0l mCl
asar-nu ne invatam. Dara, dupre cum am fost ZlS, cum
poate fi bun eel ce are. avere ? Aceasta. nu estec..~pu- '
tinta. de eat numai atul1"cicand el va da $1 celor ~enuau, .
Cand nu are atunci este bun, cand da $i eelor:'ce :o n
au atunci C~t8 bun - intrucat fnsa are, $i nu da :ni".,
minui nu este bUl{. Cum s'ar putea sa fie bliri,daca
dil}' a~erea lui nu izvorasc de cat rale? A<~a daT'il,nll a
ay.ea averi face pe cineva a fi bun, ci a, nu~a,vpa d~
loc. A$Lt dara nu bogatiea este ceva bun, dara.$l~da.c;;t
uniia au averi,9i VOl' fmparta::;;l. din ele pr~ celhp~*,
fiira~'-a mai lua inapoi, atunci vbr ' ~ bUI:lI, -:pe. ~nd
daect vom lua lnapoi, nu vO~. fi .bum, -$1 at~ncl .9l!-m.
a1' putea fi bun a a verea ? Decl, lUbltule, nu numl bog~t18~
bun. Aibi cugetul ta u cura~t, j.ude~ta ta d.re;;tpta, W
atunei ::;;i boO'atip.a va fi buna, $1 tu 111 aClOlla$l tnop , vel
fi bun. Cun'ta~te mai 1ntai cele CJLQU adevarat ~utJ.t
bunuri. ~i care sunt acelea ~ Vi~tutea i fila~tropiea:
aeestea sunt bun uri, iara nu aeela. D:;ea, ~ ee1, ~u ve~
fi milostiv dupa regula aceasta, eu eat Vel avea mal
multo de acestea cu atata vei fi considerat mai mult
ca 0~1 bun, - pe ~and daca vei fi bogat numai 1n a veri,
nu vei fi considerat a;;;a.

__

OMILIA Xli! .

- .- -_._---_._. . _ - - -- - - - - -

109

Deci, iubitilor; sa devenim buni in asa feliu, in eat

sa,.. ne putem in vrednicl $i de bunucile viitoare, prin

2thristos Iisus Domnul nostru, earuia impreuna eu Tatal

~i cu Sf. Duh, se eade, slava, stapanirea $i einstea, aeum
~i pururea ~i in vecii vecilor. Amin.

OMLLIA XIII

.. f>oroneeste aeesteasi invata. Nimeni tinere\ile tale sa 'nu Ie defahhe, ei te nt pi Ida eredineio~ilor eu euvantul, ,~u petreeerea (purtarea),
eu dragastea, eu eredinta I), eu euratiea. Pana
ee vaiu vent paze~t~(iaaminte la) eetirea ~i
mmgaierea ~i lnv[tt;atuf'a. Nu fii nebagatoriu de
sarna de eland ee esteintru tine, care tj s'a
'
dat prin pmroeie". (Gap. 4, 11-14).
Dintre faptele omei1e~ti ,:unele a u nevoie "de in va..,'
tatura, iara altele de poroJ1ca.Ca daea poronce;;ti lucruri de acelea pentru cqre;' trebiJie a invata, te vei face
de rls;;;i iara$i de vei il1Yata, acelea pentru care trebuie ,
aporoncl, aceia::;;i vei sufetLDepilda: a nu fi rau cineva;-~
pentru aceasta nu trebUie 'a iiivata, ci a poronei::;;i a ,.
opri eu multa autoritate ;'. asemenea : ; i de a nu Iudaiza
eineva, este nevoie de porone::LCand fnsaspui, ca trebuie a impra$tiea la saraci?-verile ee Ie are cineva, ca
trebuie a duce 0 vieata feciorelnjcl;i" dad vorbe$ti despre
credinta, aici este nevoie , de ,invata tura . De aceia ;;i
Pavel pe alllandoua Je pu'n eaici: "Poronee~te ~i 1nvata", zice. De pilda dac&~ii1eva are atarnat la gat
bartiuta a$a zisa pentru combaterea boa lei, ::;;i daca face
aceasta, de::;;i $tie d i e ullI,ueru rau, este nevoie numai
de potonea; iara daca 0 face din ne$tiinta , atunci este
'
nevoie de fnvatatura.
"Nimeni sa nu defaime tineretile tale" zice.
Nota. In editiunea Sf. Chrisostom lipse~te expresiunea cu

ciulwl, clupre cum se

gase ~te

1n editia noastra.

111

OMILIA XIII
OMILIA XIII

110

Ai yiizut cii pr~o tul trebute a ~i poronci $i a gI"iH cil

autor itate, iaranu numai a inyata f Tineretea filste ceva
lesne de dispretuit jn ur:ma prejuditiilor comune; -- de
aceia apostoluLzice : "Nimeni sa nu defaime tine
retile tale" - tiindca dascalul trebuie a fi cinstit, iara
nu'defilimat, Dara, zici tu, cum i S8 va putea yedea
blande\a $i buna tatea lui, da~a, nu va ~ dispre~uit ?
Apoi in lucrurile cole ~c ~ pr:lvlre la dansul, ~:hs12r~
tuiasca-se, 9i rabde, - cael a$a, ~e r l'u:;:,a$,t.e c~.m vata
tura, - pe cand in eel,e eu ))nVl~'e.. l ~t ~!tll, ~l1lc}(lec~m,
fiin dca atunci n'ar mal fi blandeta , (;1 raeeala, (,Dac~ tu
iti razhuoi, ziee, pe~tru vorbele proaste spu~e d,e t:ne,
sau de batjocori $i barf~l e, c~upr~ drepta~e V~l fi 111V1l10yaW; - dara caml te mg~'lJ a$tl . ~e ~~ntUlrea 3i1~o~a!
atunci por unce~te.eu a utoTltate $1 ~ngI'lJa:;;te-,te, caCl alCl
nu mai este neVOle de . blande(e, Cl de autontate, ca uu
cul11va sa se vatame;. tt.rerul ob$tesc. Sau ea spune '
aceasta, sau ca spune ci:\ (nime~i sa nu te ~dispretui.asc~
pentru tinereta ta';intrilcat vel da dov::da dc, 0 :V18at~
demna nimeni nu aredreptul de a te dlspretUl dm pncina v&rstei tale,ci,j'nca m a.i c'-: s?-ma sa te acl~ire)),

"Ci te nt pild~l eredmelO$llor eu euvantul,

eu l)etrecerea (purtare<:1),cu uragostea, eu credinta eu euratieai (, ' si cu un Gl.lvant "intr'u toate
faefll1'c1u-te pre tine :pllda. c1~ fapte ,bu,ne( (Tit, 2,

7), adecii fi~ tu 12ro~otlp al V18tel~ stand ,u2amteapast?ritilor ca 0 lcoanavle,., t.:a,.O l~ge msu~fle~lta,. c.a uEI ~rep
tariu ca un monument vlu al bU l).el vletUlrI, cnCla$a
treb~ie sa fie dascaluJ , "eu euvantul", a~a ca se cere
de a grii'l cu u$urinta;, ;,eu petr~ee~e~ (purt?-r<:-a)" ,
ca astfeliu zice sa fll pus in blsenca spre Imltare.

ell

~,Cu dragoste~,
en:clin~a: eu eUl~Miea .. Pt~na
ee voiu ven!, paze$te (la ammte) eetlrea, $1 mangaierea, ~i invat~Ltura"" z!ce, Lui ~imot~lCiu i} po-

ronceste de a fi cu luar,e annnte Ja cetJre. Sa aUZlffi cu

totii $i sa ne invat!im a nu fi negligent i $i nep~sato~i i~
cetirea si l11editarea sfintei scripturi. lata iara$i: "Pana
ee voiu ven]" ziee, Prive$te cum il mangaie, caci era
natural ' ca Timotheiu ca $i. un copiJ orfan stt-l caute pE
aI)Ostol>;, Pana voiu Yen!, zice, p~lze~te (ia amintE
la) eetirea" - sfintelor scripturi-, ,, ~ll11 angaIerea "

A'

"

eea ,catra dan$ii- ,,$i invatiHura. Nu fii nebaga-

torm de sama de darul ce este intrll tiiie care

ti s'a dat prin proroeie" - vorbe$te aici de i:1Vatatura - "eu pune~'ea. mtmilor preotiloI'''. Aiei el nu
vorbe~te~ de pre~Vl~~rI

nu doara

presvlte~Jl

:'iau p:-coti, ei de episcopi, fiind ca

J:urolol1lsau pre episcop.

'" "De acestea sa ga nde~ti, 'intru acestea sa

fil, ,CV~rs, 15). PrivG:;:,te cum il sfatuie:;:,te de mai multe

orl~ ~n $~r

pentru ace ~a$i lucru, voind prin aceasta a

arata, ca dascalul mal ales cu asemenea lucruri trebuie
~. se~ 09upa. ,,~aze$~~-:e (ia aminte de) pre tine ~i
ll1vatatura :;;1 remal ll1tru aeestea". (Vel'S 16), adeca
(,(~a aminte d~ tine ,insu-ti, $i invata $i pre altii)). "Ca
v

ac~stea faca nd, :;;1 pl:e tine te vei mantul, :;;i pre
S~l ; ce te, v~r ase~ita". Ca,ci ~~l ee se obi,$nue$te Cu
v

~ lIymtele 111 vataturel,

e1 celmtal se folose~te, fiindca

. prm cele cu care sfatuie$te pre a ltii se va umili ~i eL
>N'u, s'au ~pus 3l'cestea num:ii catre Timotheiu, ei ciitre
t ot!. p C1:ra daca el spune acesteacelui ee inviea pre cei
ri1~rti; a poi ce yom ziee noi ? :;;i Christos inca zice: eel

ce scoate din visteriea sa noua si veche ~se

:m ,el1ea. este omului stapan al easel''' (Malh,
52).
);;i iara$i feri citul Pavel zice:" C~L prin rabdar'e sf
:mahgaeret sc~'jpturilor nadejde sa a vem". (RO~ :

13

15, 4). Dara mal cu sam a e1 fnsusi facea aceasta in:. y~~nd~-s~ Ja ~icioarele IUi'G,amEtI:i.il, 1egcle parinte~ti,
:n~at. ca ~l dupa .?tcestea el l1.1a ammte la ectlre. Cel Ce
~fa.!U1e~ t~ l?rc , altn, 1a asemenea indeletniciri, mai intai
<;1 .1l15U$1 fac ea a$a,
...., . Ai vazut deei, cum el intr'una face uz de martu, m}~" sf. scri pturi, ~i cum sc?ate din ele senzul profund,
mlstJc SEtU alegorIc I)? Apm Pavel este cu btto'are de.
sarna la cetirt - fiin dca nu mid este f010sinta ce0 poate .'
I)

,-'Vota,. VerbuI lhwpzw-w, insamna a vedea ceva

C1t

aten/iun e

~t ~erce~a, a ap l'Orunda eu min tea senzul unei idei. Textul elin este :
orw; "(O~Y, (1.~'t:OY , O?'/ ~1"W~ '\: fJ.tc; '!~Y 7t pQ(p"'tJ"CWv 'l.EX.P"'lfJ-VQV p.ap'top~f"J.t<; , "K (J. f.
3- s w P0 ~ ~ 't 'I... w. tJ. ~ 'I.u<a<; ; = at Vllzut deci cum el in tT 'una inlreb'uin~n a l'tul'tt dtn ,!'l'ol'oci , $i cum scoat e etl bCigal'e de sam eele

!aza

dmtmnsele? - acleca senzuI I1.profu ndat, mistic sau alegoric,

112
OMILIA Xll\

seoate eincvc't din ('etire~sfintclor, scr!p.tu~i - $1 noi ITC

tranda vim, sau Ie ascultam cu ne ngnJlrc . v v v
)lea proeopsala (inva~atllI:'tl). ta ar~tata s~
fie intru toate". Ai vazut cLi apo:=;fblu l, vo~a ca .TI:
motbeiu $i in aeeast~ ~a ~c arat~ mare $1 mll1llr!-a,t .. ?~
cum ca dansul avea inca neVOle de aceasta, II ZICe.
"ea procopsa~3: tao s~ fi~ .~~rata~~ int~'u }~ate".,
adedi,J1U numaI 1Il vleata, CI $1 m c uvantu~ JQva\atureI.
Pre eel batran siLnu'l infruntezl" (Cap .. 5,1).
ka , ci~ra este yorba aici de cel investit c~ ~emn}tatea
pieotasea ([J rJsa6 ,>dP41 ,E,'ij E,,?t/4'~<; . pre b~tr~w sa nu-l
irifruntezi, sa nu-l dOJane~t.l eu a~prlme) ~ Ey ~red ea nu:
civorbe$te in gencre pentru on~ce om ba~ran. Par~
claca .are nev61e de indrcptare 1, ,~~Ci tu. El atunel sa:
vorbc$ti $i sa te porF cu dfl.l1sul. .Zlce, dupre cum te-aI
.
'
purta. rata de tat~JJau ce a gre$lt. .
. . ,' "Pre eelepatral;te ea pre. DlJte mame) pre
. c:ele tinere ea pre nJ~te suron, mtrll toatc1 eu",
ratiea" (Vers. 2). ((Chiar prin firea l.ucrurilor~ ziee, este .
l;~Oiude a cerlapre cine va, $i n:al ~u sarna pre 'un
3.tr&n sa:"l eervte un ~anaI, peg!e$lt~a faptul este p!';a:
indraznet...Dar'[l; tu, zlce,mangael prl9 modul vorbu el
!'1Iprin blandeta. Caei ~st~ eu ,PUtll:ta de a certa pr~
~iheva cu blandeta, daca qneva VOle$te; se c~re mult<t
prudenta, ins~'est~, cu putinta., "Pre ?el.e.~tm~re . ca
preniste surorl" zice. De ce oare ;n valc1 tot !n acest
chip il' povatuie$te sa se poar!e ~ I:asa a s.e Il1tel.eg~
iarii$i cutezanta lui din cauza varstm. Trebme qecI ~!
aici de a mangaia $i a indrel~ta luc~u.nle" cu ~landet~
si apoi adaoga: "intru toata eura1le~ . . ((~a. nU-.ml
~pui, zice, numai de pacatul i:npr~~nar~l, c~ mCl C~ll~I'
pricina de banueala sa nu dm. Flln?Ca 'prm vOI'b~rIle
cele cu femei tinere cu greu poate cm~va a se fen de
banueli, iarii e piscopu~ trebuje. a r,ace $1 ac.~asta,pentr~
aceia zice: "eu toata eura~lea~l Ce spul? .Por~:mce~tl
acestea lui Timotheiu ~ ((D~! rasp?nde ~l; ~m~ca pr~n
el eu vorbese lumei intregu). Decl, daca lUlv T!mothClj
ii poronceste acestea, apoi fie-care poat~ sa l!!tel~agc
ce feliti trebuie a fi el.vni~i pricir~a vde banueala sva m
dea $i Ilici V1"O umbra cat de mIca de pretext sa 11\
pr~~ure eelor ee ar vOl sa-l defaime.
v

113

"Pre v~lduve einste~te-le, pre eele ce sunt

eu adevarat vaduve " (Vel's .. 3). DaI'a oare de ce nu
vo~be$te nim,ic d~ ficioI'ie, ~iv nki nu zice ((cinstc$t,q., p'i'-e
feclOare ~)) lI-he rm se pare <:a-'pe atllnci - IlU eraLl Sau '
cit poate se disfiint,ase. dupre
cum la&:\ a se intelelfe

to>
mai departe, zicand: "ea laUt unele s-au IntOl's In
UI'lIla_ satanei " (Vel's. 15).
"Pre v{tduve Ie eiI1ste~te, pre cele ce sunt
eu ~deva~a! v~tcluve".' zi ce. Prin urmar:e se poate
ca sa ,nu mba barbat, $1 cu toate [lcestea sa Ilu fie vadm'a, c1upre cum se petrcce $i eu fecioara; caci nu e
c1eajuIls sa nu fie maritatii i11 regula, ci este nevoi8 $i
d~ ~lt~le ml!1te! ca vde pilda , sa. fie neprih"illiiti, statorn~ca $) credmcI?ilsa. Tot a.:;;a $1 eu vaduva, fiindca $i
dansa are neVOIe de multa cinste, $i cu drcpt cuvant
de vreme cev n~ are J)('\1'bat, iara faptul acosta se paI'c:
a fi de oeara $1 de rau augur pentru cei multi. 1)e aceia
apostolul voie.c;;te ca vacluva sa se bucllre de multa cinste
din partea preotului, mai ales claea ea este $i vrednica
de aceasta.
" lal'adae~t vre 0 v{lcluva are fii sau nepoti, S{t se invete intcli a-si chivernisi casa sa
i~tru bun a . eredint~t, ~j s~t' clea r[ispnttiri parintllor" (Ve~s ..4). Privo9te intelepciunea lui Pavel, cum
in multe partl lndeamnti.~, au(btoriul prin rationarlJ ente
omene$ti, ca.ci n-a spus aici ceva l11m'e $i in;~tlt, ci ccia
ce PUI>(~eqe\]jnt:::o ~on$tiintu, curaUi : ,,~i t aspla tiri sa
dea parll1tJlo~ zlce : C~m ~ ((Te-ai bucurat de crC$ter~, de edU~a(le: de r:1ul!;;~ clJ1ste; s-au elus aceia, $i tu
n-m. p~tu! sa h lJ1tC!rc~ :-asplata. Ei bine, copUi ace:;;teia
11:1 H~l nascut tu, -';1 ..IlICI nu i-ai crescut singura; cleci
raspla:te.:;;te Aacel?~a, Intoreandu-le datoriea prin copiij
ee-l a1 sub mgrlJlre)).
"S~t se invete, zice, intai a'si ebivernisi casa
sa intru buna eredjnt[t". Aici ~rata In mod sirnpJu
ca . t~e~uie. a face bine. Olea aceasta este bine pri'.:
!l)lta mamtea 1m Dumnezeu". Fiindca a zis: "prE
eele eu adevarat vaduve", sPune mai departe s
care oste cu adevarat vad uva.
'
"lara cea eu adevarat vaduva ~i sjngur(~

114

115

OM~L1A _ XlI1

nadajduje~te i~tru""

Dumnezeu, ~i se zabuve:;;te
(staruie:;;te) intru I'ugaciunI:;;i c.ereri noaptea :;;i
ziua, iara ceia ce petrece , 4f1otru "-desfatare, de
,vie este moarta" "'t'ers. :'l. 6). Daca cinevi'l, zice, nu

duce oV!,~ata lumeasca,';t;;jse gase~te in vilduvie, aceasta

este cu ad eva rat vaduva. Ceia ce nactajduie~te In Dum:"
nezeu precurn trebuie, ceia ce staruie:;;te in rugaciuni
,ziua :;;i noaptea, aceasta este cu adevarat vaduva,-caci
apostolt:l adrnira $i pe vactuva care l;;i cre$te bine copiii, $i precum trebuie. "lara cea vaduva :;;i singura" zice, adeca cea carEtilU arecopii, pe care 0 $i
mangaie, ziooqd, ca aceasta mai ', aleseste' viiduva, cand
este lipsita nu numai de mangaierea bar)i<.'i,tDlui, ci ciliar
;;i de a copiilor,-insa aceasta are pe DtImnezeu in locul
tuturor. N u este mai inferioara (3eia ce nu are copii,
ci ceia ce ii lipse;;te prin lipsa ,eopiilof,6 .lmlJline;;te cu
mEmgaerea ce i se acorda Nufii.,clecitrista, zice, cand
, 'auzi cit ttebuie a cre~te copii, iara; tu 'nu ai, ~i ca prin
aeeasta tis'a imputinat demnitatea: ta;pentru cii eu
adevarat ,. e;;ti vacluva.
" ' ,', "
,

"lara eeia ce petrecelntruclesfatare, de vie

este moarta '(. Fiindcii mlllte, femeiavt'tnd copii prefera vaduviea, nu ca ,sa lmpieclece ,w?a zicand "apleca-

rile vietei, ci inca mai mult s<'i, ~e :' ap.rinda, ca astfeliu

mai cu multa inlesnire sa Ie faea pe toate; ;;i 5<:\ se lase
Cll mai inuWi libertate )'n voe'a poftelof)or lume;;ti, ce
spune apostblul? ,,Iar~t ceia cepetrBce intru desfatare, zice, de vie este moarta Ce spuiu? A$a
dar a femeia vaduva nu trebuie , a petrece? Nu! zice
el; ca daca petrecerea n II este trebuiloare niei unei
varste mai inaintate, niei unei firi slabe, ei inca pricinuitoarea mortii, $i a mortii celei ve;;nice, apoi ce am
putea zice de ,b lrbatii cari petree? Cudrept.uvant deci
zice: ,.Iar~l ceia ce petrece, de vie este moarta".
Sa vcdom acum care esto tre(1)a cclor vii, ;;i care
a celor morti, ;;i atunci vom vedea ill care part~-sa punem pre 0 asemenea femeie. Cei ce vietuese luemaza
cele ale vietei vii toare, ale adevaratei - vieti. $i care
anume sunt cele ale vietei viitoa1'e, pent1'u care noi suntem
datori de a ne oeupa toata vicata, asculta pre Christos
zicand: "Veniti binecuvilntatii parintelui meu de

">,

mo:;;teniti imparatiea care' este pregatita voue

de la intemeierea lumei. Caam fiamanzit, ~i
mi:...ati dat sa maminc, Insatat am fost, :;;i mi-ati
dat S[t beau" (Math. 25, 34. 35). A$a dara cei vii nu
numai prin aceasta se deosebese de cei morti, cli adeci.1.
vad soarele $i respira aerul, nu numai in aceasta, zic,
ci prin a face un bine oare-care, fiindca daea nu au Cll
sine aceasta virtute, cu nimic nu vor fi mai buni de
cat cei morti.
$i ea s~ atli ca a:;;a este, asculta cum ;;i murind
cineva traie$te: "Dumnezeu-, zice, nu este al mo["tilor, ci al viilor" (Ibid. 22, 32). Dara ~i aceasta estc
o enigma, z~ei. A~a dara sa dezlegam amandoua aceste
chestiuni. Moare cineva traind, cand l;;i . petrece vieata
in desfatarLCum? Apoi un asemenea om traie:;;te numai pentrupi:l:ntece, ;;i cu pantecele, iara eu celolalte
simtiri de loc, In eo chip? EI nu vede ceia ce trebuic
a vede;:l, nu allele ceia ce trebuie a , auzi, nu graie$te
ceia ce trebuiea: grai, ;;i niei nu face cele ce fae cei vii,
ci duprecuni. eel intins pre pat are ochii 1nchi$i, $i nu
mai sim tenimicdjn cele ce se petrec, tot a;;a $iacesta,sau mai bine zi5, chiar mai rau de cat cel mort. Ciici
acela,este , dcopotriva de nesimtitoriu :;;i in cele bune ca
:;;i in cele riUe,pe cand acesta simte numai pe cele rale,
in timp ce rire ; cele bune nu Ie simte de loc,:;;i ram,-'\llc
nemi$(~at. Nitriie din cele ale vietei viitoal'e nu-J mi:;;ca,
a$a ca dejaamurit, $i se gase$tc ea intr'o groapa 1ntunecatli, sau intr'o pe;;tera plina de toata neeuratiea,
din callza ea I-a primit in pantecele ei, pentru care 11
;;i tine ve,?nicin intunerec ca pre cei morti.
Caci cand el 1$i petrece intreaga vieata maneand
:;;i imbatandu-se, oare nu este fn fntunered Oare nu
este mort f $i chiar dimineata cand se par'e ca ar fi
treaz, cl totu$i nu are 0 caut<'i,tllra curata, din cauza ea
niei sara nu so poate stapani de a nu bea yin, jara pentru
viitoriu oste stapanit ve:;mic de polta de a bea. 11 poate
vedea cineva petrecand prin targuri $i inainte de pranz
$i la ameaza, iara noaptea intreaga intr'un somn adanc,
$i mai cu sama dimineata. Dara pe un asemenea om
n yom numara noi cu cei vii? $i inca co ar putea spune
cine va de viforul eel mare de furtuni ce a patruns in
sufietul $i in trupul sau din cauza clezmerclarilor? Dupre

O~JlLIA XI/I

OMILlA XIII
116
----- - --- ---.-.- - - -- -- - - - - - -- - -- -- -

cum intunerecul eel intr'uni), provocat de< nori nu lasa

raza"Csoaremi sa stralliceasea precum . Jrebuie, a,:.;it ~i
aburii ee se ridica din Yin ~i dezmefdari im pieclecana
crierul (enchefalul) ~i ~tand deasJ,wralui ca liiuwr gros,
nu Jas.a ca cugetul sa se intindamaideriatte de dansul,
~i-l tin intun-ecat ea intJ:'o naapte intupecoasiL CaUi, vijelie nn e::;te oare- inauntrlliacestui om? Precum se intampla in timpul inundarilor, ca pe cand apa navaJe;;te
iniiuntrul case lor trecand pana :;;i prin u~i, iarapre eei
dinauntru Ii vedem pururea tulburati ~i ingrijot'ati , ~i
intrcbuintaza felurite vase, ~i bureti, sau :'7i altclernulte,
sprc a seca apa, ca nu cumva sa atace temeliile,casei,
:-:;i toate cele dinuuntr.lhrSaJBfaca nefolositoare,~lot ase111enea ~i sufietul patime~te,citi1d este inuodat': a:;;it zicc'tnd eu multcle "QQzmerd[tri, caci i se tulbura>facultatile
g~lnclirei, care nu mai au putere de a impdi;;tia 'lntunereC.L.!J deja intl' at, ~i pre eel ce intra inert din . cauza
)}ctici" .,pcnlru .,care mare este vijaliea dinauntrula(:estui om.
.
Sl. nu to \,li(.j nun1al'la fat a lui veseIa;;ive;;nic
l'i'tnjitoare, ci cer'cclcazu' ;;i cele dinauntrul sau,!?ia~unci
Il vei vedea plin :;:iinearcat de nelini~te. ,$~tristete; ~i
dad a1' fi eu putinta de a sUI)Une un ci ce.rcGtari :amanuntite pe un asemenea sutlet, l-ai \Tedea tulburat,::
111cll1nit ~i ru~illO.t. Cu cat trupul S8 ingra<;;a' !?i ' se ,bull~ti(~)tc mai mult, cu atat ~i sutlctul S8 rLl$il1eaza 'm ai
mull; devin8 mal 's lab, ~i mai mult S8 ingro~pa f?iaeufunri,\ in pih:at.e. ,$i duprc cum sepetrececLl lumina
oehiului, dndalhu'7urile ochilor sunt ingl'o$ate' jJc;deasupr;),. iarii vcdm:ea nu are puterc a seintinde pc cat
trebLI:(~, tiin(l lmpiedeeata raza de aceaingro$are, $i
din ac('ast~~ cauzt'i de multe ori S8 g,1.sefjite . }:)olnavul in
eel mai mare intunerec, - tot asemenea e $i ci( trupul
CLLTe bLIgezCt. ndu-se prin maneari :;;i biiuturi,selmbrac3,
eLI gl'aSitnc, sa(i mai bine zis CLI lam pire de mirite.
Cei mm(.iapoi putrezesc ~i se diformeaza, ia1'a din
tl' upur.jle lor eurge mult venin. Dara aceastase poatc
velkh, $i eLI femeia co S8 desfa teaza : scurg~ri dese
de slnge, sughituri, ragaituri , gLlturaiu, greata , - iara
pc cclelalte, care sunt ru;;inoase ;;i ale spune, Ie tree cu
wderca. Atat de mare este tiraniea dezmerdarilor, indU
cii eltial' fapte de acelea desprc care ne rU$inam de ale
~i varbi, pe acestea Ie face. Cum? Apoi trupul se to-

117

pe~le oR~ . neosin:tite, din toate par(ile. Dara ce este- dad

e,: rn.~i.nanca $1 ~ea~ C<l~i ,:cea.sta nu este dovada de ()
V18!1ta o~enea~ca , fimdca :;>1 ammalele'mananca ~n5eau
A$a ~ara dac0- sutl~tul ei este mort, ce folos mai ar~
de mancare ,$1, de l?autura? Caci nici haina cea color-ata
CLl care ar. fi 1mb:ac!1t un trup mort, nu i-a I' ti de nici
un fo~os, ~! toty:;;a ~1 un sufiet mort nu poate folos1 un
tr,up Imbraeat m hamc fie chiar cat de scurnpe. Canrl
da~1sa purure~. vOTb~~t~ despre. buditari,vdespre sofragii,
de~ prc l~rutall, ~1 mmlC evsevlOS nu araieste al)oi aar'e
n'am urlt?
'
b
"
Co ~st~ OlT~U!, von1 vec1ea, Cei deafara zie c<'1, omul
este ? fi~n(~ logl,ca (ouvantatoare), muritoriu, primitoriu
de $tllntao:,?l de 1~*Iepciune,' dara nui nu vom sta numai
la E.tceasta defimtl}mC;c} vom fntinde definitiunea !-<i
malvdeparte, aduGnnd marturii din stanta seriptura. Ac;:-\
dara unde an ume ,a dat definitiunea omului? Ascuit'i
ee spLIne ~a: ~,Era,ziee, om", cum '{ "Drept, adevarat, ternatormde Dumnezeu, departat de ori-ce
lucru . rau" (Iob.i: 2~. Ac.esta _este om. $i iara!?i in alt~
parle zlce : "Mare:;;1 Cln,stlt Jucru este omul milostiv
(Proverbe :20" 6). Pr;r: cei ce I!u sunt In acest chip, ehia1'
d~. a~v a~ea m~elel~(?,lUne, ~hl~r de a~ fi primitori ' de
ytnnta ~at de. multa, .totuE;i sfanta SCl'lpturii nu ohisnu~
l~$t: a~l n~lffil .oa~:m, ci c,;'h:i, ~i cai, ~i viperi, $i !?~rpi,
~l. '\ UlPI, ~l lUPI, ~;11l1 ~ne cem ce este mai de dispretuit
dmtre, fiare. Deel~~aca acesta este vom, apoi cel cepetrec~ m dezl1?-er.dan" Ilucste om. Caci cum ar puteafL
daca el de .m~:l1lc ,tim ~cestea nu se intereseaza? Nil
~ste cu l~ utlI?-ta c~a desfatarea $i cu trezia sa se gasase:\
lmpre~na, .fimd~a vsunt contrare una alteia. Aeeasta 0
spun $1
dea~ar~,)~a: Pa~tecel~ gras, nu na~te (produ?e) mmtc a~cutltal)) :?ara mal a les scriptura obi$~~l e$te a n,!ml pc "ace$tpa oarneni fara sufiet, "pentru
?a vtrupufl sunt(Facer. 6, 3), -- de $i aveau sufiete,
l~~ erau moarte. Dupre eum zicem pentru cei virtuoc;i
ca. m totul .sunt su~et,., in totulduh, tot a$a $i pentr~
eel contrarr. Astfehu ~l Pavel zicea: voi nu sunteti 1n

:81

1) Nota: llo:x.s'o: r 0:0'"'1 P, I,"<OY DO '['.t, YODY, coia co so asamana cu, JatllluJ pl:ov~rb. Plenus venter non stuciet, libenter = pantocelo plm nu stuclIaza in libortato.
v

118

OMILIA XIII

OMILIA XIII

trup, fiindca nu taceau cele ale trupului. Astfeiiu deci cei

ce se desfateaz8:,nu sunt in sufiet, .ilu sunt in dull .

toate parti!e -se ,seu~ge, ca ~i un burduf plin, - $i inca

se scurge ~nv a~~ felm, in cat chiar $i erierul (ene11efa}ul) se ."atama, de ?are-ee aburi gro.-;;i ies din toate
p~rtIle. dJI~ ~rup, ca dmtr'un cuptoriu, din callza fierb~ntelel dmallntrll. Deci, daca aburli dinafara 8i nelir::l~tese tr~lpul atat de mult, dara inca crierul ce 'nu patll11e~tt~ fimd fntr'una izbit de aburii de dinauntru ~ Ce
nupatJ!:l1~sc eanalurilesangelui infierMntat $i astupai?
C.enll'patlmesc acele rezervoare dinauntru: ficatul adecn.
$l.spl.ma? Co nu patimese ehiar eanalurile baligarului ~
$1 .eel~ ceo este mai grozav, ca pentru canaJurile bali2~1~~Ul,!10~ ::e !n.griJim, mai dinainte ca sa nll S8 astllpe
y1 sa , h~!mlt~ bahgamlm SLlS, - pentru aeeasta zic, totul
faee~I11' m . .tImp ee ~analuril e panteeelui nostru nu Ie
cp~atHn., fl Ie astupam $i Ie inde.sam, iara b8.ligaiul ridica:lc1u-se 111 sus, unde insll9i regeJe sta - voiu sa zie
Cl'leryl~ .svau en~hefal~ul-:- noi l1U lllam pentru aceasta niei .
O.?laSt.In:\'. Apo! daca fac~m a9c'1, pentru acest euvant,
z~c, nO! nu ma! avem crIeru} ea pre un imparat cinstit,
e1 ea twe un cane nee ural,
:
. Pe~tru ~a~eia DlIm~eze,! a pus departe de crier
a,~(}Je m~dylarI, ca astfehu sa nupoata avea de la ele
n~el-o Y,atamare. Dara noi nu leh'islm, ci toate Ie stricaIn prm ne~umpatare. ~ Ce ar i11aiputea spune cineva'
llc. e~l~lal.te r~le ~ f\stllpa can,alllri!e de scurgerea bali~
galUlm, .~l :,e~ vedea cu~m gendata se nasc boale. Apoi
(j?-y~ murdarlea deafara da na$tere- 1a boa Je, dara eea .
11~allntru c8;re .este astupata din toate partile cu Inve1JJultI'upulUl, ~l care l1u. are pe unde sa se impra~tie;
ea~e : boQ:le !Ill va adllc:e ~l ~rupului ~i sufletului? ~i eeia '
G.~.f3ste m8;l ,grozav, ca fata de Dumnezeu multi se ne-"
lilJl$te:sc, vzlcand: ce este aceasta ? Dumnezeu a leO'i ui t
~ DO) ' sa yurt.am baligai II in trupll - ~i iata cum in:;>ii .
spor~sc. balIgalU!. De acria Dumnezeu a legiuit asa, ca
C~lpllt!nv G.u ehlpul acesta ~a te scape de desmerdari
~l desfata~l, c~ ,cel pulinveu chipul acesta sa te taea de
a nlJ te l~lrom m .eeJe pamante~ti. Tu In8a, niei a$a nu
e~nt~I':Ie~t~ rie ~ te .desf!!~rd.a, ei te ~eufunzi In .petreeeri
P4na m gat. chlar ~I mCl:l .naJl1t~ ~de tlmpul mesel, sau mai
drept vorbmd chJar mel 0 pofja nu mai ai atunci. Oare
nu t~-a, par.asit a~unci ~i ~atul impreuna cu limba, ~i
n u, tl vS a. Stll]S, orJ-ce I!0ft.t de ?lancare? Caci simtirea
mancarel sta m gust, lara dupa aceasta de lac, ci inca

1)

"Iara .. ceea

~~e

petrece intru clesfatare,

zice, de vie este ~rnoarta".. Auzitj. ace-stea voi, care

tot tiirii)ul 11 petreeeti in desfatari ~i betii, 'voi care pre
cei saraci ii treceti eu vederea sfarE;>iti ~i, .murind de
foame, iara voi necontenit ' mupi~ in desfatari. Doua
moni deodata faeeti voi; c~a eelor nenorociti, ~i ceQ,,,
a voastre elliar, amandoua vE)nite din neeumpatare. Daca
voi ati ames.te.ca imbuibarea voastra la un loc eu saraeiea ace10ra, doua vietia.ti face. De ce iti spargi pantecele teu cu imbuibarilel 'Dece sUtbe~ti de tot pe eel
al saraeului prin foame ~ ' pe cd tau il faci a putrezi de
tot prin maneari mai niultde cat trebuie, iara pe al
saracului 11 usuci mai muJt, qe c~'tt trebuie. Gande~te-te
ce feliu ajung cele clill I)iancari"cum se prefae ~i ce
Ctnume ajung.-Dare nu ,'tiv'inegreu ehiar 9i de a auzi ~
De ee dara te ocupi de-cele, ,de prisos pe care ai ale
Iepacta afara ~ Ca nimiealt nu este prisosul imbuiharilol'
de cat prisosinta in b<\iligaiu;Caci :o;;i natura i$i arc ma.;
sura sa, a~ caccia cef:\stemai mult de cat trebule,
nu rriai este hrana, .civatanJa~e ~i baligaiu mai mulL
HraneE;>te-ti trupul, iara nu-l omorI. De aceia s'a
rlumit hrana, nu ca sa pierdem ti'upul, ci ca sa-l hranii'n.
De aceia ered ca hranase preface in baligaiu ,',>i. se
leapada afara, ca sa nu'iim indragostiti de dezmerdiil'i;
ca daca n'ar fi a::;,a, $i niet nu ar ajunge a fi nefolosi....
toare sau nici nu nearviltam.c1 trupul, n'am ineeta 'de
sigur de a ne manca 'tinii pre anii. Daca pantecelear
consuma totul pre cat anI vol' noi, mii de I'azboae '~i
de lupte ar vcdea eineVi'1;petrecanduse. Ca daea noi
e11iar :;,i acum, in timpceuneJe din mancari sunt arurl,~
cate in Mligaiu, iara alteleprefaeute in sange .:;;i fiegma
nefolositoare :;,i false, $i/. inca ne petrecem timpul in
cleZmBrdari, 9i de mu!t:e 6i'ia veri intregi Ie eheltuini
cu mesele, - dara incadaCc'Lnu ar fi in a~a feliu sfar~itul petreeerilor, ee n'ariJ face?
Ne umplem pre noi iri$i-ne de cea mai mare putoarc
,.<;ahd ne petreeem timpul in desfatari, dici trupul din

1) Pal'tea morala. Contra desfatarilor si a dezmerclarilor prin

mai multe. (Vel'on).
'

119

120

OMItlA XIV

--------------------un disg.J),t mare te cuprinEle,Caei sau ea stoma hulnu-t i

ll1ai luereaza, san ca lucreaza eu multa greutate.
Cu drept cuval{i't1ara zice iipostolul: ;, IarIi' c,eea
eepetreee intru desfatare, de vie este m oarta ".
Caci un sullet car'i:\"'Petrece nici nu aude nimic, niei nu
poate spune nimie, ci devine molatie, necinstit, fricos,
. 1'a ra libertate, sfios, plin de obraznieie, de lingu$ire, de
ne$tiinta, de manie, de iutala, plin in fine de toate ralele, iara d,~ bunurile contrare pustiu cu desa var$ire.
"Ceea ee petreee intru -desfatare, zice, de vie
este moarta .. $i aeestea poronee~te, ea _fara de
prihana sa fie ,(( (Vers.7). Ai vazut ca ceia ce el spune
aici, este legiuire? El nu 'lasa la buna ', volnta, ei poronce$te, ziee, de a nu petreee in desfatari)) ea fiind oare
cum raul eunoscut de toti, ea cum cel ee face a$a nu
este slobod de a se imparta$ltle tainele biseried. ,,$i
acestea poronce:'?tej-'ziee, eq,fara ,de prihan~t S~\,
fi e'~ . Ai vazut ca faptul acesta 'sta intre paeate.1
Asa dara ascllltanCl $inoi pre Pave1; ,p0roncim ca
vacluveie ce se desfateaza in petreceri,sa fie afara din
cataloO'ul vaduvelor. Ca dacLtosta~ul este judecat ca dezertori'Ll cand I$i petrece timpul pl'inMi, sau prirfteatI' uri, sau eu spcculatiuni neg ustor89ti, a poi CLl atat mai
mult vaduvele. Sa nu cautamaici desmerdal'ile, ca sa
Ie allam aeolo. Sa nu petrecemindesfatal'i aici, ea aeolo
sa petrecem cu adevarata destiltare,' eu 'adevarata desmerdare, cal'e nu na$te nici uri rati, ,c i din contra are
mii de bunuri. Ciirora fie ca noi 'eatotii sa ne Invrednic.im intl'u Christos Iisus DomI1ulnostru, caruia impreuna cu Tatal $i eu Sf. Duh, se qade slava, stapanirea $i einstea, aeum $i pururea ~ilri vecii veeilor. Amin .
OMILIA XIV

"Iara daea cineva nu poart~t grija de ai

sal, :;;i mai vartos de ai easei sale, de eredinta
s'a lep~ldat, :,?i este de cat eel neeredincios llla i
r~m" (Cap. 5, 8).

121

OMII,IA XIV

Multi i~i inchipuesc ca pentru mantuire.a lot' Ii

este de 'ajuns propriea 1.01' virtute, daca adeea i~rvor
pune in buna orandueala vieata lor, si atunei, zie, j~i
inchipuie ca nimic nu Ii mai lipse~te pentru 'm'ai1luire.
Dara ace~tiia nu judeca drept; iara aceasta 0 in vedereaza ~e l ce a ascuns in pamant unieul talant ce Ls'a
' incredintat, cacLnu doara imbucatindu-l sau mic$urandu-l I-a adus DomnuIui seu, ci in~reg ~i in star ea in
care i s'a fost --clat. Aceasta tocmai ~i feri cituI Pavel 0
invedereaza aiei, zicand: "daea eineva nu pOtl rta
grija de aisEd ". Sub denumirea de "grija" de aiei,
apostolul in~elege atat eea trupeasea cat $i eea sufteteasca, fiindea$i aeeasta. .este ingrijire. "Daca cineva
nu poartagrij.a ,de ai saj, :,?i mai ales de ai easei
sale", -adeca :eu deosebire de eei din neamul sau,-"este mai'l~au, zice, de cat eel neeredi neios ",-
ceja ee ~pune. $i Isaia corifeu1 ProrociIor,zicand: "Pre
eei ai teiceSlintdin semunta neamului tau IlU-i
treee e\l ,,~;~dei'ea ie (lsaia 58, 7). Ca daea eineva troee
cu vec1eJ?ea.pre' c~i legali de dansul prin inrudire, cum
va putea q c udragoste ec1tra aItii ~ Oare,,nu VOl' zice
toti ea faptl,ll este izvorit din iubireade $lava de$arta,
cand l~arvedea . facand bine color straini. iara pe ai
sai dispretllinc1Li-i$i necrutandu-i ~ Ce vor zice apoi,
cand oI ,Pre altiiii invata, iara pre a-I sei 1i trece eu
vedereah'iSanduci in ratacil'e, de si are 0 mai mare
m;;urinta,$i'0n ,mai mare drept de fa:ee , .bine~ Nu-i
a$a -- vClrzjce.Elinii - ca cre$tinii suntfoarte 'iubitori,
eand tree en vederea pre cei a-I Ion) ~ ,',
,,$i'cstel-iiee, de cat eel neerediltCios mai rau".
De ee oare~ Fiipdca Hcela, dad nu se uitii 1a cei straini,
eel putinpr~cei deaproape a-I sei nu-i trece eu vederea. Adec.t'i, . ~ eel ce ncglijaza ;;i treee cu vederea pre
eei ai sei, 'neQreptate;;te $i legea lui Dumnezeu, $i legea
naturei In aeela:;;i timp. Deci, dad eel ee nu se lngrija;;te de a-I sci se leapE'tda de credinta, dar,'\, inca eel
ee ncdreptate;;te pre a-I sei cum poate fi soeotit ~ Cu
cine va sta la un 10c'2 $i cum s-a lepMat de credinta ~
"Marturisesc ea pre Dumnezeu n :'?tiu, zice, ia ra
eu faptele n tagaduiesc" (Tit. 1, 16). Ce a poroneit
Dumnezeu cel aclevarat '? De a nu trece eu veclerea pre

122

OMlLIA XIV

'----~~

eei din samanta nMmului. Dara atunci cum poate crede

in Dumnezeu cel ee"' face a::;a ~ Sa ne gandim cIeci noi
toti '<;ati ne llJ.grijim c1e a crutal}anii, ::;i~c1is'[')Fetuim pre
eei de acela::;i sange cu noi.
Dumnezeu pentru aceia a hotarit 11nirea prin 1nrudire, ca astfeliu sa avem multe motive,d@-a ne face
bine unii altora. Cclnd, deci, .tu nu faci ceia ce face necrec1inciosul, oare."a,hmci nu te-ai lepac1at de credinta ~
A::;a dara nu numai a crec1e este marturisirea credintei,
ci a ::;i da dovada de lucruri vrednice cle creclinta, [j,::;a
ca e cuputinta ca cineva sa creacla, ::;i sa nu creacla.
Fiindca apostolul a vor})it despre petreceri ::;i clesfatari,
apoi nu numai prin aceasta zice ca s'a, pierclut, fiinclca
pet-p.ece in desfiitiiri, ci fl,iudca unul ca acesta cste silit
ca ::;i pre a-i sai sa-i tread\' cu vederea; ::;i cu clrept
cuwlnt, de vreme ce a trait pentru ptll1tece numai, ::;i
cleci s-a pierclut lepac1andu-sc de credinta. ,,:;;i este, zice,
de eflt eelrteeredineios mai rau". Ca nu este tot
una: c1e a trece Cll vederea p'fb .celaL tau, ::;i pre cel
strain, - fiindca cum s'ar putea? De aceia 8ste mai
mare vinovatiea (Ie a trece cu vederea pre cel ' 1~unos
cut, de cat pre c(~lnecunosh;ut, preprieten de cat pre
eel ce nu-ti ieste prieten.
"V~lduva sa se aleaga nu mai pu~in de ~ase
zeei de ani,eare a fostunui barbat femeie, intru
fapte bune fiind marturisita" (vel's. 9. 10). Aspus
mai 'nainte "sase Inve~e mai intaiu sa-~i ehiveI'nisasea easasa tntru buna ef'edil1ta, si S{t dea
I'aspliltiri parintilor", a spus apoi ca: '"Ce'ea ce petreee intru desfiltare, de vie este moartil , a spus
inca ca "daea nu poarta grija de .9-i sei, este mai
rau de cat eel neeredif>1eios", ::;i in fine a spus ca
daca nu Ie are aces tea, este nevrednica de a fi trecuta
in catalogul vac1uvelor, - iara aici spune ce varsta trebuie sa aiba. Dara ce ~ 0 judecam oare pre clansa dupre
varsta ~ $i care este isprava? Ca n'a ajuns la varsta
de ::;asezeci ani. Nu numai de la varsta sa se juc1ece,
zice, ci chiar c1aca ar trece ::;i de ace a var5ta, insa nu
are fapte bune, chiar nici atunci sa nu fie aleasa. $i
de ce oare precizanc1 varsta vaduvelor, cauza 0 pune

OMILlA XIV

123

la urma, nu introdusa a::;a zicand de la sine, ci chiar

de la vaduve?
Dara acum sa ascultam cele ce urmeaza: "De a '
ereseut fii". Nu este putin lucru de a cre::;te fii, fiimlca
a creste fii nu va sa zica numai de a-i hranl, d a-i
hranl'preeum trebuie, c1upre cum zice mai sus: "de vor
petreee intru eredinta. ~i intru dragoste, ~i intru sfin~ire. Ai vazut cum preste tot locul apostolul
pune }oainte mai intai binefacerile dHra cei ai neamului, sau catra cei ai sei, ;;i dupa aceia catra cei straini?
Caei mai intai zice: "de a ereseut fii", iara dupa aceia
adaog~: "de a primit strilini, de a spalat pieioarele sfin~ilor, de a ajutat eelor naeajiti, de aurmat la tot luerul bun". Dara ce~ Daca este ponte
saraca ::;i nu are cu ce ajuta ~ Nu este atat de saraca,
in cat stt nu poata cre;;te copii. sau sa primiasca straini,
sau sa ajute pre cei naclljiti. Nu este mai saraca desat
acca vMuva din evanghclie, care a dat ::;i cei doi oboli
ce..,i avea. Chiar de ar fi saraca, totu::;i casa are, cad
BU sta sub ceriul libel'.
"De a spaJat, zice,picioarele sfintilor" c8i 0
nu cere nici-o eheltuiala. "De a urmat la tot luerul
bun". DaTa care anume poronca 0 spune prin aceste
cuvinte? Aici elindeamoa pre vadu-ya la slujba ceatru-'
peasca, caci spre ace Ie slujbe ferneile 'rnai ales sunt.dcstinate; de a m;iterne patul, de a repauza. Vai 1 cat2.\e:xac~
titate cere cle la 0 vac1uv3.! - aproape aceea pc care 0
cere de Ja cel ce voie7te a avea episcopie. Caci eXpl'e:'
siuoea "de a urmat. tot luerul bun" e ca 9icum
ar fi zis: chiar de n'a putut sa faca toate cele de. elY
nainte, cel putin a luat parte la altele, eel putin a slujit?).
Taindu-i pofta de petreceri intru desfatari, apostohil
voie::;te ca vacluva sa fie cu prevedere, iconoama.,$i PEltrecandu-;;i timpul in rugaciuni. Astfeliu era Anna. Prive::;te cata exactitate cere el de la vaduva, pe care nu 0
cere de la fecioare, de::;i a cerut ::;i de la acestea multe,
bagare de sama ::;i cea mai mare curatie, caci expresiunea: "spre buna euviinta ~i apropiere de Domnul fara sminteala" cuprinde in sine intreaga virtute.
Ai vazut ca nu faptul nemarit:'lrei de a c10ua oara

1~4

O\IlLIA XIV

----------------------

----------

este deajuns sa ni arate pe o ' adevarata vac1uva, ci cu

e. nevoie de m,ulte altel e'~ De ce, spune--mi, nu incleamliTI:
pe vaduva de a se marit~Lde a doua Qara ~, Oare dispretuia ,punta ~ Nieidecurrr,""-cad-aceasta ('ste a eretieilor, - ei voind a se in@leletnici vacluva in eele duhltvnice~ti mai mult, ~i a pa~l " spre virtute. Caci nunta l1ll
este spre neeuratenie, cisJ)re indelet.nicire,fiindea ~I
atunei dnd zice: "Sa
indeletniciti in post :)1 III
rugacmne" (1. Cor. 7, 5), nu spune sa va curatitiJ).
In aclc var, ca nunta est8 pricinI\i.Ct multe iHfleletnieiri.
Deci, daca de aeeia nu te marili, pelitru ea ;s a te indeletni ce~ti eu friea de Dunmezeu, ell ' prirnircastrainilol",
cu ingrijirea sfintilor, iara tLl nu te incleletl1ie8:$ti, niei
un foJos nu ai din vaduvie. Tot a~1.\ :;;i fecioara care se
rastigoe$te eu toata bagarea de sarna, daCi.:Y. s'a . ~leplir
tat denuota ea spurcata ~i necurata, n'are nici t!ll.talos
din feCiorieasa. Ai yazut ea spunand de j:n'imirea.i:;trainilor el nu spune de 0 dragoste cum s'arbrodi,' ci de
aeea dragoste care purcede dintr'un cugetlin;di11 bunavoin ta, de ace a dragoste care Inalta fapt ul a$a .fe1iu, di
pl'ime;;te pre strain ca pre i'nsu;;i Christos. Caej'apostoluI nu voie;;te a poronci vMuvelor de a face sl11jba sfinti!Ol' de sila, ci ca ele de la sin e sa fadi ,aeeastet:

va

"De am spalat eu picioarele voastre, ZiC8r Dom,..nul si invata tOl'iul, si voi datori suntetiullul altui a;a spaJ~ picioarele" (Joan 13, 14).Chi'arde o rni e

de or.i clear fi ei nevh hogat{~, ehiar de ar: fl)n:ceq;.ma i

mare cinste, ~i ar e\lgeta luer uri mari pentru ' ri()bleta
-neamului din care se trage,totu$i nu r)oatefi odeosebit'e atat de mare intre dansa $i eei pe cari-i sll1ja:;;te,
pe cilta oes te intre Dumnezeu ~i ucenici.Daca tuprime:;;ti pe strain co. pe Christos, de ni rn ie l1U t e vei l'U :;;ina, ,~Llnca mandre~te-te ehia r pentru aeeasta;-:- iara
dacu nu-l prirne:;;ti ca pe Christos, nici nu-l prim\. "Gel
ce V ~t pf'i!l1 e~ te pre voi, zice, pre minema prjme:;;te" (]vbth. 10, !~O). Daea nu peime~ti astfeliu, niei
plata nl! vei a vea.
Abraam a primit pre l1i:;;te oameni cala,tori, dupre
cum er edea el, ~i nu toate i'ngMuia slugilor, ci $i femeii
sale a poruncit ea sa framant.e faina, de:;;i avea trei suteopt-spre-zece slugi, printre care de sigur ea erau ~i femei ;
dara el a voit ca rasplata sa 0 a iba intreaga impreuna

-,-- - - ,--

..

_-

O,IIL1A XI V

----- ----- --- - -

125

CJ,1 femeia sa, nu numai in cheltueli , ci :;;i 1n slujba. Aslfeliu trebuie de a fi primitoar e de strain i, ca ~i cun1, toate
le-a r face pentru dansele chiar, ca' astfeliu s~\ se sfintiasea ~i ma nile lor sa se binec uvintez8. <:hia r daca da-i
milostenie saracilor, sa nu iai co. 0 lnjosire de a li c1a
1)1'in tine ,Snsa-ti, eaei nu clai saraculuL ei lui Christos.
Dara atunci cine 0.1' fi atat de tid iJos, incat sa ia ca 0
injosire de a Intinde mana (de a da aj utoriu) lui Christos f Aeeasta este ospitalitate ac1ev,\rata, de a fac e a~a
ca pentru Dumnezeu. Dara daea tu poronce:;;ti eu trufie
a i se da milostenie, ca ~i cum a-i poroncl sa te bueuri
de inUietate pana $i aiei, apoi aceasta nu este iubire $i
ingrijire de straini. Str;\inul are nevoie de mlllta ingrij ire, ~i deei este de c10rit ea chiar ;;i dupa aUHeo. ingrijiri tu sa nu te rU$inezi. .
~i fiindca fapt ul de a' cere milostenie e~te de a9it
natura, in cat caeel co are nevoie de ajutoriul altor'a sa
~e ru:;;ineze, apoi tupril) m area ingrijire :;;i mang[l cre
co-i vei da trebuie a-ia1.Uriga ru;;i nea, $i a-I arJt<'t eu
. eu viln tul ~i eu fapta, eli e.~1 ce face bine nu 89ti t.u, ci
ineJ insuti tu e:;;ti care suferi, $i in eazuI de fatii mai
muit tie. ti se face bine, de cat aeeluia. Astfeliu C[l prin
buna 'intentiune cc 0 ai catra clansul, ii cov,lr$a$ti ru$inea e.e 0 ave a mai'nainte. "Pre datatoriul de buna
voie iubeste Dumnezeu." (II. Cor. 9, 7), ziee. Tu mai
eu s:J.mii dt-ltore$ti m ultamiri saracu lui, prin faptu1 e.1i
vei lua .pl!;l,ta . Daca n 'arfi saraei, eele mai m ulte din
pilc:J.te nu Ie-am putcatiiia; u$a ca suracii sunt doftorii
ranelor ta le, iara doftoriile ce ti Ie prezinta, s unt ehiar
ma nele lor. Nu atata aduee vincleeare doftorul cand Intiode mana $i dlibolnavului doftoria, pe eat ad uce saracul; cad eand el intinde ma na $i prime$te dela tine
rnilosteniea, este buretele a:;;a zieand eare $terge paeatele taJe. Ai clat argintul din punga ta, dara odata eu
cl a ie$it :;;i paeatele ce Ie a veai. Astfeliu s~nt ~i Preotii,
dupre cum ~i zice : "Pacatele poporulm meu vor
mmca" (Osie 4,8). A:;;D. e.il tu mai rmllt iaL de cat dai,
rn ai mult bine Ii se face tie, de cat ni f<lcut tu. Imprumuti pre Dumnezcu, iara nu pre oameni; fti spore:;;ti
bogaiiea,iara nu 0 impul.inezi, ;;i 0 vei irnpu~ina atunei,
eand tu nu vei da.
"De a primit str~tini, zice, de !l spalat picioa-

-126

OMILIA

xlv

rele sfinWor" . A caror sfinti? -ACBlor strimtorati,

iara:1U cum s'ar intampla sfinti, - fiindea se poate sa
fie sfll1ti, ::;oi sa se bueure de ingrijire ::;oi slujba din p\,rtea tuturor. Nu umbla dupa cei ce sunr"TI'llmbel::;ougare,
ci dupa cei stramtorati, dupaeet necuno"'cuti, cari sunt
straini pentru cei mai multi. "lntru cat, ziee, ati fa-

cut unuia
a~i f<lcut"

dintr-ace~ti fra~i ai mei mai mici, mie

(1'10, th .....25 , 40). Nu da proesto::;oilor 15iserlCel

ca sa imparta milosteniea. ta la s{traci, ci tu fa aeee\

slujba,ca a~:tfeliu sa iaiplata nu nllmai pentruca ai 'cl1eltuit,ci ::;oi pentruca ai slujitDa cu manile tale, deci, tu
singur samanit ogorul.Aicinu este nevoie de a infige
plugul in pamant nieidea injuga bou, niei de a a::;otepla
timpul prielnie, niei de adestupa mai intai pamantul de
cioate, ::;oi nici de a te lupta.cuJrigul, de vreme ce aeeast{l
samanta, sau mai binezis aceasta samanare este seutita de' ori-eelueraredeJeliul aeela. Caei tu sameni in
. Qeriu, unde nu este .frig:; niei iarna, ::;oi niei altceva de
aeest feliu. Sameni insufiete, .unde nimeni nu poate lU~l
ceia ce ai samanat,. ei se pa$treaza aeolo eu toata puterea, eu tcata ingrijirca ::;oiMgarea de sama.
Samana tu siI1gur.De eete lipse::;oti pe tine insuti
de plata ~ Mare plata este, dea pulea ir:O)10misi ::;oi eele
ale altora. Plata nueste .nun1ai de ada, ci :;;i de a iconomisl bine cele date. Deee darti: sa nn iai tot tu si
aceasta plat{l ~ Cum ,ca::;oipentru aceastaeste p~ata, asculta: ,,~i a placut cuvc1ntulp-cesta inaintea a toata
mul~imea, ziee, ::;;iml. nles.pre ~tefan,., si pre Filip, ::;;i pre Prohoe, ~ipr'eNicanor, ... " (Fapt. 6,5),
pre carii i-au insareimit cu sllljba vactu velor. Deci, fa-te
iconom al celor ce suot ale tale, iara la aceasta te l1irotonise::;;te insa-::;oi milosteniea"insa-::;;i filantropiea, ::;;i frica
de Dumnezeu,,, Faptu] . acesta te izbave::;ote ::;;i de slava
de::;oarta, repauzaza :;;i suf'letele, sfiote::;;te ::;;i manile, ::;;i
cugetul II lini~t.e::;ote, .';ii filosofie te invata,"-::;;t mai eu
bun{LVointa te face; faptul acesta face ea tu sa iai bineeuvantarile tuturor, ::;;i capul tau sa primiasca binecuvantarile vaduvelor.
Fa-te mai cu buna vointa in rugElciuni; ingeija::;;te-te
::;oi de barbatii sfinti, de eei cu adevarat sfinti, de eei ce
stau prin pustietati, de eei ee nu pot sa ceara, de eei
ce sunt pironiti in slujba lui DUl1mezeu. Ciilatore::;ote drum

127

OMILlA XIV

indelungat, da prin tine siDgur, caei de multe te vei folosl, daca ~ei da singur. Vezi vr'un cort (coliM) sau
vr'o pe~tera? Vezi pustietate~ Vezi sinO'uratate? De~ulteori prec and spre a da bani, ai dat 1~1treO'ul sut1et
al. ren~a~ euceri~, ::;oi ai devenit impreuna roJ) al ace~
lUla, ::;01 Impreuna eu dansul ai devenit ::;oi tu ealator 1n
lume. Mare lucru este de a vedea si saraci. .. Mai bine
este, ziee, de a merge 1a casa l)lc1ngerii,'cle C[lt de
a merge 1a casa ospa~ului" (Ecles. 7, 2). De aiei sufietul se molipse::;ote a~a zieand, eaei daea ai oeaziune de
a ride eu altii la feliu, ai capatat atunei indemn spre
petreceri, iara daea nu ai aeea oeaziune, nu ai capatat
mde)11n.spr~ p~treeer~. In c~sa pl~ngerii insa nirnic de
aeestJehu, e1 ehIar daea nu al ocazlC de a te dezrnerda
dara nici nu te-ai intrista, iara de eumva ai aeea oca~
zie; totu:;;i tu te vei modera.
..Cu' adevarat ea monastirile sunt casa de plangere,
undesevede sac si eenuse, unde este sinO'uratate un de
nu sevede nici uri ris, nici 0 imbulzala de lucr~ri lume$ti, unde este post, unde se culca' pe pamantul gol,
u,!lde. t?~te sunt curate de fum de fripturi de carne, de
sangmJrJ,de vuete, de tulburari $i de muJte suparari. Monastirilesunt limanuri linistite, iara 1110nahii sunt ea
ni9telu~1ina.tori, e~rHumini'\,I~d di:1 i~altime .ehia~ ::;;i p8
em ce vll1 dm departare, sezand m hman S1 atraO'anc1
spre.lin!$tea lor pre toti, nelasand sa S8 intcimple ~r'un
naufragl~ eelC?r eev privescv.sp~eA dan::;;ii) iara pre nniia
oa ace$tua nU-1 lasa de a dall1Ui mtru mtunerec. Du-te
l~ dan$"ii, o~pateaza-~e, apropie-te, aLinge pieioarele sfint1,1or,fimc1ca e cu mult mai einstit de ate atinge de pic10al~eleacel<?ra, decat de capul altom, caci pieioarele
sfintllor man lucruri au facut, ba inca $1 pedepsau, eand
senturau praful de pe picioarele lor. Cand este vr'un
sfant printre noi, de nimic nu ne rusinam.
Svfinti, insa, sunt toti, eatj au ercc1in!a dreapta im~
preuna eu vieata. Chiar daca nu fae semne $i minuni,
ehiar daea nu scot demoni, totusi sunt sfinti. Daca
Z1ce, au spa1at plcloarele sfinWor". Dupre cum se
petrec.e eu se~parea unui om din cele pamante.';iti la eele
cere::;ot1, astfehu se petrece ::;oi eu seaparea in monastire
]a vr'un barbat sfant. Aeolo nu vezi cele ce a1 veclea
in vr-o casa, $i 10cul acela este mai eurat decat arice.

v '

'

" , )

128

OM ILIA X1V_,

Tckere :;;i li.!1i~te multa; aco10 nu e vorbnle "al men"

sau "deaf' tau". ' lara daca vei r11manea acolo 0 zi
sau $i.. doua, atunci veCs-fmti pJacerea. Seface.. ,z.iuii, "sau , rnai bine
. zis, . .chiar si
, ri':i'ai inainte de ' ziua ,, cITcosul
" ,
.<l-canta.t,-$l nu vel vedea petrecandu-so _,~ee aee S8 petreee 1ntr'0 casa, un de slugile dorm duse (sforaosc),u:;;ilc
sunt iricueate, toti stau culcati ca ni:;;te morti, iar'a ltF
g1'ijito1'iul de catari trafW;l!~Opotele. Nimic' din toatc
accstca nu vei vedec.\ acolo, ci cle~nc1ata eu totii alungimd del a c1an~ii somnul, se seoala (2u evlavie. proestO~,ul de~teptanclu-i prE)dan$ii, $i stau, apoi la"locul cel
'sfant, :;;i intinzandu-:;;i eu totii m(\nil(~s pre ceriu, canta
sfintcle :;;i clumnezoe$lile imnurLDap.;;;ii TIU au nevoio de
multe ceasuri spre a alunga: deJaiisornl1l~1 :;;1 buimaceala.
precum averpnoi. Noi dupa c011B,am.trezit, starn mult
timp [)(? ganCI'Llri, apoi ie$im spr'e:' aneindeplinineX,oile
tl'upe~ ti, (irp0 :; ,,Pf.fa.! Q.TCspzop.dro,),Uup,'ta,ceiu. ne sDalam
fa\ a, :;;i manile; apoi luam pe noiciuboatele si hainele
ii:ll'i\ l'entru toate acestea t1'ece ll1UJt:Hmp. Aco]o (in mo~
nastirc), ins<1, nimic ~1in toato aces~a: -Nimen i nu chiama
pc sluga, caei fiecare se sluJc'1.:;;te singLii'; ; nll are nevoi(-\
de halpe multe, nu are )),8voie ciea so lupta mult pani'i
ce vn, atunga somnul, ci deabeet adeschbochii, el samana
Cll ui)qlcare a priveghiat mult; .djn 'cfuna trezviei sale.
., Caci canel inima nu sn acufundil;' -ios in mancari
muJte, $i deci nu este ingreniattt, pd tlre nevoie de mult
tirilP , spre a se ridica 1n sus, ci ch; 'nd~lhl este treaza.
:,-Illnilc apoi sunt curate. Somnul',esteJil1i:;;tit, dci nil118ni
llllaude aeolo horcaind, nid <s.u fianddin greu, ::,;i nid
svarcolindu-se prin somn in toa te.p:~ilJile, nici eu trupul
gol, ' eLcu totii stau culcati l1',+ai ell 'buIi',\ euviinta chiar
decat eei ce priveghiaza. Dara ti)a"tet1.c~stea Yin din buna
()raI)(lneala ce S8 gttse$te in suflettil '.101'. eu adevc'"mlt ca
ace:;;tiia'sllnt sfinti, .$i printre 0:1111ebi sunt ingeri. ,Cel
ce etre' cu sine m ulUi frici''l" de Dumneieu, n u so lasa a fi
aditilcit in somnul eel mai profllnd, '$l sa-9i ocufunde cugetul, ei in timp ce se pare cii dO[j,rme, e1 aproape ea
oste treaz. Tot a:;;~t sunt $i visurile lor, nn fantastice,
nici ci udate, ci dupre cum am foStSPllS, indata ce a
cantat coco~u], proestoslll int1'and, scutura putin depicior pre cel ee cloarme, ::;.i a$a pre toti i-a trczit. Acol0
nu cslc slohod de a tl desbraeat cand doarme.
Apoi seulandu-se, clc'ndata stau cu totii drepti :;;i
.

,.,.; ' ,

OMILIA XIV
129
--------------------------------------------canta imquri profetice cu multa simfoilie, $i cu melodii
armonioase. Nici chi tara, nici naiu},- nici alt -organmuzical nu sloboade un glas atat de placut, ca acel ce se
poate ~w~i pc cal!cl c!~mta _a~eL-~s ~nli in lin~Jea aeeia
a pusbetatel. Dara chIar 91 cantiinle lor sunt potrivite
:;;i plinc ele d1'agoste catra Dumnezeu.. "In nopti, zice
ridicati manile voastre la cele sfinte" (PS: 133, 2)
adeca spreDumnezeu. :;;i iara$i: "De noapte maneca
duhul meuspre tine Dumnezeule, ca lumina sunt
poroncile tale pre pamant" (Isaia 26" 9). Dara ~i
cantarilelui /;David scot multe lacrami din ochi, caei
iata ce ci\Dta,z'icand: "Necajitu-m-a m Intru suspinul
meu, sp[tIavoiu in toate noptile patul meu, cu
lacramele,mele 8$ternutul meu voiu uda" (Ps.6, 7);
e;;i iara~i:,;C~~enU$[l, ca panea am m ancat " (Ps.
101, 10);$iiara~i: "ce este omul ca-l . pomene$ti
pre el", , (ps~ ,143~ 0)~ :;;i iara~i: "Nu te t eme cand
se imbog~te$te omul $i cand se va il1I:nulti slava
caseL sale"i~i hml:;;i: "de $eapte miil'lzi te voiu
la uda;,lntru .judectttile drepttttei tale, $i iara$i :
"In mH~zul noptii m'am de$tepta t casa ma m [trturise~c; . tie intr;u judeca tile dreptatei tale ", ~i
iara:;;i:"Dutrmezeu vaizba vi sufletul mcu din mana
iadului "; $i iartt$i: "De voiu mel'gein ' mijlocul
umbr'ei mOl"tii, nu m ~t voiu teme de r a le, ca tu
cu mine e$ti", $i ia1'<1$i: "N u ma ' voill teme de
frica de: noapte, de sageata ce zboar'a ziua, de
lucrul . ce umbm intru il1tunerec:, de intamplare
~i de dr~aeui ' eel deameaza zi", $i iara$i : "Socotitu-ne..:an1ca oile cele de jartfa" .-Acestea Ie spun
dan:;;ii candCttnta impreuna cu ingerii, fiindca ~i ingerii
cctnk"i atqnCi: "L a udati pre Domnul din ceriuri", zice,
in timp c(:) 'noi cascam, sforaim, horcaim, sau ca stam
tolan* pe paturi 7i ne gandim 131 mii de viclenii. :;;i cati
nu sunt de ' aceia cari intreaga noapte '~i-o petrec in
acest feliu!
Cand apoi urmeaza a se face ziua, se lini:;;tesc $i
cl<ln~ii; $i pe canel noi fncepcm cu lucrul, atunci 7i elam;;ij

.2330

130

OMILlA, XIV

au timp <de repaus. Facandu-se ZlUa fiecarll....din noi

chiama pre altul, se i-a de . .,J.:orba pentru cel~ ,~eheltuite,
trimite in targ, se prezinta stapanitorului, tremura de
frIca, sau ra se gande;;te la raspundere; un altul se urea
pe scena, iara celalalt la afacerea sa. Aceia iara;;i, sfar;;inc1u-$i rugaciuniJe diminetei ::;;i imnur..ile, se apuca de ..
cetit sfintele-scripturi. Sunt uniia apoi eari au invat.H
a serie ;;;i earti. Fiecare apoi luand cate 0 locuinta anume
randuita, are acolo 0 liniste vesnica, nimeni nu fieoneane;;te (0')02'10:; ;obQ{Jouvro;), mmeni nu spune nimic de prisos. ,Apoi savar$esc rugaciunile din ceasul al treilea, din
ceasul al $aselea $L dinc:easul al noualea, cum $i rugaciunile de sa~a.Itl;fine impartind ziua in patru parti,
Decare partC' ,est~ pJio3. de psalmodii (cantari de ale psalfuilor), $i eu jmnuri, laucla pre Dumnezeu.ln timp ce
'c8$ti din lume: Qspateaza, rid, joaca sau ca li se sparge
l'Janticele din caUzalmbuibiirilor (gasLrimarghiilbt), aee:;;tiia staruiesc)ncant(~ri $i imnuri lui Dumnezeu. Niciodata nuau timlYdemasa lunga, $i nici de !)I;lcate multe.
Dupa ri1t;l,sii iad\'~i se indeletnicesc de aeelea$i, fara
a se da somnlllui. 'Cei din lume ' dorm $i ziua, pe cand
aceia $i noapteaprivegheaza. Cu adevarat',e a sunt iii
ai luminei!. :A,poi eeidin lume cheltuindu:"$i mult timp
in somn, sesc0ala eu capul greoiu, pe ca,od aeeia priveghiaza sta1idnehlancati, : ; i dainuiesc in imnuri :;;i cantari. VenindapQi sara, uniia alearga la biii, sau la desfatari, pe Gand aceia toemai at unci sfar:;;indostenelele
zilei, se apPQpie SpI\(~ masa, nu doara ridicand droaea
aceea de sillgi,nicinu aIearga prinodail-e: cele multe
ale casei, i7i.IliciJ~cand vuet. Nu. vei vedca ' apoi fntinzandu-$i peITlasabucate scumpe, ~i niciincareate de
grasimi,ciun'iia, .avand dinainte pane .r1u1llai $i sare,
iara altii ma\HV8,ncl ~i untdelemn, in timp Cl~ altii cari
s unt poate nlai ,sl~ bi se induleesc ~i din verdeturi $i din
fasole, bob. saulinte. Apoi stand putin, sao mai bine zi~
totul fncheind GU imnuri, seC'olca pe frunze de copaci
puse fnadins 'pentru odihna numai, iara nu pcntru desmerdare.
Acolo llU este frica de shlpanitori, nu este u~ura
tatea stapanilor, nu 610te fri ca slugilor, nu este vuetu
femeilor, mi este tulburarea copiiIor, I1U este mul~im e8
cuferilor sau a lazilor, niei depozit de haine prisoselnice
nu este auI', nu este argint; nu sunf'santinele ~i straja

OMILlA X IV

131

;d 17arasantinele, fiindea nu este casierie de bani, sau

altceva de acest feliu, ci totul e plin as~ zicand de rugaciuni, de ill.:J.l1uri; toate sLlnt pline de 'bune mirezmuri
duhovnice"$ti. ~i nimic ac:olo nu este trupesc. Aceia I1U
se tem de vr'un atac al talharilor, fiindca nu au ce sa
pial:da.; bani n II sUilt acolo, ei Dumai trupuri ~i sufiete,::;;i
daca II vor lua acestea, atunei nu i-au pagubit, ci inca i-au
folosit-"Ca .mie a vie\ul, zice, este Christos, si a
mud dobanda" . (Filipp. 1, 21),-inca i-au scapat de
legaturi. Cu adevarat ea "glas de bucurie este ,'it1
cC?rturile dreptilor". (Ps. 116, 15), precum zice . ,Psci:I~
. n21s.tul. Acolo nu S8 aude nieiodatii plangere $1' suspil'i,
cael ace I loea~ este curat de asemenea bocete;' cln'iltde
ase menea striga,te.
. .. .
~'Ior de sigur $i eei de prin monastiri, caci nusunt .'
cloara nemuritori eu trupul; insa dan$ii nu eunosemoar~
tea ca pre moarte. Cu imnuri petrec pre cei cepl~aca
de aiei, $i petreeer eaaceasta ii 0 numesc poinpasau
alaiu, iara nici decurh ducerea unui eadavru la grOapa'. :
De'ndata ce sa veste$te ea cutare a murit, mare Ii este
bucuriea, mare Ii e.s teplacerea, - si mai bine , 'zisniei .
nu indr[~zne::;;te cinElV'':t
spuna ca cutare a mu,rit, cica
c utare $i-a sfar$it cal;;\toria din vieata aceasta.Apoi
multa miri din toate partile, slava muM, bueurie, $ifie- ,
care rugandu-se de aa yea un astfeli u de sfcir$it"dE). a
termina in acest ehiplupta aceasta, de a se 6dihnide
ostenele $i de lupte, de a vedea infine pe Chdstos.De
o~l~1Va vr'unu! se irnboinave:;;te, nu vei vedeA ' lacrarni, .
mCl suspinuri, oi iara~1 rugaeiuni. Nu vei vedea maniIe
doftorilor, ei numai credinta de multe-ori a vinoecatpre
eel bolnav. lara de eumva ar fi nevoie $i de::doftor,
apoi $i atunei vei vedea multa filosofie, multa.:'f'abdare
in s uferinta. Nu sta de fata atunei niei femeia c(lpartJ}
despletit, niei copiii boeindu-se ca au ramas offati.f, si
nici pe slugi rugand pre eel ce se sbate eu moartea ca '
sa-i asigure cu ceva, ei sufletul este slobod -de {oate
acestea, $1 la un singur lueru se gande$te atunci : .c um
s -ar putea ca ducandu-se de aici, sa fie iubit de Dumnezeu. De eumva Ii vine vre-o boa la, nu din pricina
fmbuiMrii Ii vine, sau din pricina beWlor, ei chiar cauzele boalelor lorsunt incarcate de laude, iara nu de
hule, ca boalele celor din lume, - precum de pilda din
cauza privigherilor, din cauza postului indelungat, sau

Sa

132

OMILIA XIV

si altele de acest felin, care Ii priclnuiesc boale, - peniru care 9f'lesne se izb:hesc de aceste boale, $1 de multe
ori scapa de ele chiar fara cve ~a fi s~ferit m~l~- I).
Spune-mi, zice, "claca a spalat plClOareie
sfintiior"? De ace$tiia ,se.
gasl'9}-in biserici. Daca
am povestit .vieata. celor'~~r mom~.stir~, p~i~ ac:east~_nu
am voit a dlspretUl pre cel de prm blsencl, !hndca d~
multe-ori se gasesc chiar in mijlocul bisericllor multl
de feliul acelora, 9i po ate ca fara ..sa, se 9tie. Nu doara
fiindca colinda casele oamenilcr, sau pentru ca se duc
prin piata, sau pentru ca stau In frtlnt~a altora, ii von!
dispret u1, fiimica ;;i aceasta a poronClt-o Dumneze~l:
"Judeca~i saracului, ~i faceti.clreptate v a duvel"
(15aia 1, ~ 7) zic,e. Mult~ supt, caile virtutei, dupr~ cum
si deoseblrea dmtre margarllare....este mare, de 91 toate
se numesc margaritare, caci unul este straJucit ;;1 rotund din toate partile, iara altul poate ca nuare aceasta
frum usep" ci 0 alta. ~~",[:are al}ume J \.recum r:narg eanul 'p1'in n:e$~e~ug devlpe lungaret, lara coltu,rl}e ~e !e
av.e a .au clisparut, pe cand un altul este mal mcantatoriu prin coloarea lui cea albicioasa; iar altul verde
este mai incantatoriudecat.""ori-ce "verdeata, altul este
mai frumos prin c610area sangelui de cat ori-ce alta
coloare un altu1 maialbas~ru de cat marea, iara un
attnl n~ai sclipitoriu de cat alurghida; altul iara;;i are
multe colori, ;;i a1' putea gaSl cineva in el colorile s?arelui. Astfeliu sunt9i sfintii, uniia se impodobese pre SlOe
singuri, iara altii jmpodobe~c .~i biserieele ..
"De a 'spalat,zice, pIClOarele sfint1io r , de 9ajutat celor necajjti"'~ Sa ne punem deci pe lucru,
ea sa ne mll ndrim aeblo, r.a am spalat pieioarele sfintilor. Detra daca noi .trebuie a spiila picioarele lor, apoi
cu atat mai mult inca de a Ii da (;U mana ajutoare.

por

1) Notii . Din cele expuse aid de cati'a Sf. Chrisostoll1 cu atata

maestrie, putem sa ~le ~acem. 0 idee jnst.a de starea In care BE)
"asa Inonacllismul prm tlmpurlle ace lea ! Vleata lor cea l11gereasca
~ra respectata de toti,v ~i cuval~tul lor era pr~vit .ca srant ...
Cine nu admira de pllda mterV0111rea monalulol' Il1 damohrea furiei Imparatul ui Theodosie cel mare, care hotarise de a aplica AI1tiohenilor cele mai aspre pedepsc pentru sfarall1area !Ii necinstil'ca
statuclor imp ar~l testi? Atunci mai mult intervenirea monahilor a
imblan zit maniea tll1pal'atului, care a iertat pe Antiohcni. (A se
vedea Islol'. Bis. de Theodorit, Cap 5, 19).

OMILIA XIV

133

"Sa nu ~tie, zice, stanga ta, ce face dreapta"

(Math. 6, 3). De ce iai mii de marturi cand dai milos.tenie ~ NiqLsluga sa nu 9tie, daea se poate, niei remeia.
Multe sunt scandalele unei asemenea prefacatorii din
partea ei, caci de multe-ori sau po,:~"te niciodaLa impedecandu-te, at unci te impedeca, fie din slava de;;arta,
fie din alte cauze. Fiindea ~i Ab1'aam de 9i avea. 0 femeie minunata, totu;;i, urmand a aduce jartfa pe fiul
sau, se ascundea, de 9i nu ~tiia ce se va petreee, ci
1ncredintat ca il va jertfi numai de cat>o'''Ce a1' fi putut
spune, daea el a1' fi fost un om ea cei mai multi'? Cine
este care face asemenea lucruri,? Oare nu I-ar fi defaimat pentru Mrbarie ~i cruzime 1 Dara iata ca femeia
lui nici macar nu s'a invrednicit de a-9i vedea pre fiuI
sau, niei de a-i mai auzl cel de pe urma glas, nici de
a~l privi sbatanc1u-se, ei luandu-l ca pre un prizonieriu,
s',a elus eu dansul. Ab1'aam insa,acel drept, nimic din
acestea n'a eug-etat, fiind ca beat de dorint;l de a-I jartfi.
, EI nimic .alta nu vedea 1naintea ochilor sai, fara numa.i
c~iace .i se poroneise. Nici copil nu era inaintea sa,
IliCi ferrieie, sau mai bine zis nicisingur el nu ~tiea.ce
vafi, ~i3$a feliu el se silia ca sa aduca jartfa sfanta
i cli1';:!!ta,iara nici cle cum sa 0 intineze eu lacrami ~i
'cllceartadin partea ei. Ba fnca cop ilul sau lsaac a zis
CllblaI1c1eta catra dansul: ;,jat~l, lemnele:~ifocul, dara
oaeade jertfa unde estell (Facer. 22, 7. 8)'? la care
. el a :ra~puns: "Dumnezeu va ingrjji pentru oaea
de jartfa, fiul meu". Se zice Ca aeeasta este ~i 0
prorocie, ca adeca Dumnezeu l~i va ingrijl de a da
spre jartfii pre Fiul sau. Dara de ce'i aseunzi, spune-mi
precelee va fi jartfit'? Da! ziee, ma tem ca nu cum va
sa se 1nspairriante, ~a nu cumva sa se arate nevrednic
de jartfa. Ai vazut eu cata exactitate e1 Ie facea prE
toate'? Este intocmai dup1'e cum ziee scriptura: "Sa nu
~tie dreapta ta ce face stanga", adeca, ca chiai
de am avca pre cineva foarte apropieat, noi totu~i S2
i1U ne grabim a-I arata, afara numai daca n'a1'fi vre-c
nevoie, caci din acea-sta cauzii multe rale se intampla
9i de multe ori aj unge cine va 1a slava de~arta,sau eil
pedici i se pun in cale. Pentru aceia sa ne ascunderr
pana ~i pe noi, daca ar fi cu putinta, in asemenea ca

134

o~IlLlA

ZUl~r ea astfeliu sa ne invrednicim bunurilor fagaduite

intru Christos lisus, Domnul nostru, earuia iriipreuna
eu Ta lal 9i eu Sf. Duh, sa eade slava, stapanirea-9i cinstea, aeum 9i pururea ~i in v ecii Yecilor. A'min.

OMILIA

xv

"lara de vaduvele cele tinere te fere$te, caci

cand se il'rferbanteaza asupra lui Christos, vor
sa se marite, avand osancla, caei 6t eclinta "'Cea
dinttd , au lepadat .. Impreuna $t fara de luel'u a
fi se invata, unrblanddihcasa In casa, $i nu
numai fara de luel'u, ei $i limbute, $i iscoditoare, graind cele ce nu se cade. Drept aceia
voiu ca cele tinere sa se marite, fii sa nasca,
, cas~l sa ehivernisasca, ' ca sa. )1U dea nici-o pricina protivnicului-spl'e ocara . .Ca iata unele s'au
intors in urma Satanei" (Cap. 0; 11-15).
Dupa ('e multa vorba despre vaduve a fost faeut
Pavel, ba inca hotarindu-Ji $i v~trsta 9i zieancl ca "nu
mai putin de ;;ase-zeci de ani sa aiba" ::;.i pe
1anga aeeasta' mai a ratand $i ealitatilevaduvclor: "de

a creseut'~fii, de a primit, .straini, de a spalat

picioarele sfinti-lor, de a ajutat celor neeajiti ",
iata ca aiei iarac;,i zice: "De vaduvele cele tinere
te fere;;te". Despre fecioare insa, - de $i lucrul este
cu mult l1lai greoiu, nimic din acestea nu lasa a se In."
telege. ~i de ee oare ~ Fiindca aeelea s'a11 faga duit pentru lueruri mai mari, $i de la maretiea acestei idei el
a ajuns la acest fapt. Caciexpresiunea: "De' 'au pri-

mit straini, de au spalat pieioarele sfintilor "

::;.i toa te cele de a,cest feliu Ie-a r epresentat a~ zici1nd

prin expresiunea: "cea ncmaritata se gl'ija$te de
ale Domnului" (1. Cor. 7, 34). lara daea eu acestea el
n' ", in",i",t.at. a.slInr:1 varstei. tu sa nu te minunezi, fiindca

x\'

135

chiar de aid se invede1'eaza si aeeia. Dealtmintrclea

am spus, ca fecioarele 9iJ.u ales 1'ecio1'iea in urma lInel
judecati mai 'na lte. Pe langa aceasta eu vaduvele tinere
e ea $i cum ar fi devenit ni$te eadavre, $i prin urma1'o
de singure au da t motiv la 0 astfeliu de legiui1'e - in
timp (:0 nu a~a se petrece eu feeioa1'ele. Cum ca ' unele
din ele d izuse deja, aceasta se invecle1'eaza din e,"-p1'esiunea: "caci cand seinfierbfmta ill1potriva lui
Chl~jstOS, VOl' sa se m:arite", $i ia1'a$i: "ca iaW,.

unele s'au intors in urma satanei ".

"De femeile cele tinere te fere~te " . De ee oare ~
"caci cand se infierbanta VOl' sa se marite".
~i ee va sa zica "se infiel'banta"? Acleca cimd 5e

preface ca cum n'ar vOl un lucru, peCand, ea voie::;.te,

canc1 se mole$aza . Este intoemai ca $i <;mnvorbind cin eva de un barbat bun $i bland ar spune :apoi aeeasta
lasanclu-l pre el s'a dus dupa un a ltul)),. Aratadeci, ea
$i vaduviea lor 0 au preferat cums'ar intaJnpla ...
Prin urmare ~i vaduva este logoditaeu Christos in va~
cluviea ei, clupre cum ziee : "Eu sl,Jntsprijiriitoriul
vaduvelor, ~i taUtl ol'fanHol' " (Ps'. 6Ti 5):Arata prin
urmare ea nici vaduviea n'au purtat-,q, dupre. euviinta, ci
"se lnfierbanta", ~i cu toate aeesteaelrabd~~ Dara
in alt loc el spune: "Ca v'am logo(litul1uibal'bat,

fecioara curata sa va pun inairitealuiCllristos"

(II. Cor. 11, 2). Ci1nd ele s'a u fagaduit luLChristos, zice,
apoi iata ca "vor sa se marite:"avand osanda,
ca credinta cea dintai au lepadat". Sub numele
de "credinta" e1 nllme9te aici invdeala .facuta. Au
mintit, zice, '~i-au biitut joc de adevar, J.:au lepadat, au
ealcat acea invoeala.
.':

"Impreuna 1nea si fara de lucru a fi se 1nvat a" zice. A$a clara apostolu1 nu numai biirbatilor

poronee~te de a lucra, ci $i femeilor, - eaci nelucrarea

sau trandaviea aduee tot raul. (cEle sunt r espunzatoare
nu numai de aceasta fapta, ci ::;.i de alte pacate. Ca
daca este nepotrivit unei femei de a eolinda case Ie oamenilor, apoi eu atat mai mult unei fecioare. "Nu
Dumai fara de lueru, zice, ei ~i limbute, ~i iseo-

136

OMILIA

xv

ditbare, grail1d cele ce -nu se cade. Drept aceia

voiu c'a cele tmere sa se marite, Jii sa nasc[l,
casa sa chivernisasca". Deei ee ~ Cand :;;i grija de
barbat 0 va alunga. de la ea, ~i eea de D~mneze~ nu. 0
are, ee se alege de ele ~ eu drept euvant ea atunel ~.ev m
lene:;;e, limbute"9i iscOctitoiir e.-Caei eel ee nu se ingrlJa$te
de eele ale sale, de sigur ea .,~ va ingriji deale altora, preeum $i eel ee se jngrija:;;t.f<de ale sal,e, ~~
cele straine un-va face nici 0 Yorba; nu va avea"l1lel
o grija.
. .' ,
Graind cele de nu se Cade :' i iCe. In adeva r
ea ni~1ie nu este atat de' iiepotrivit, ', ca a cenzura mai
eu sarna eele ale altora,- $i aceasta:est.e.?isa nu numai
pentru ,femei, ei :;;i p~n tru barb~ti+ cl~r.~aeeast.a e~st~
cea mal m are dovada de neru~mare , $1 eutezanta far a
rnarO'ini. "Voiesc deci " - fiindca, '~iE)l~ ' voiesc, apoivoie;c $i eu - "ca cele tin~reSaSe)11arite, fii sa
nasca, casa s a chivernisasc~Vit- adee~, _
,sa se ingri="
jasca decasa, caci aceasta e eu l11ult. n1ai bine de c~~
de aumbla : din casa, $i a gra,i"ce nu .se Gade./ TrebuJa
poate ea sa se ingrijascade,c~le a le lui Dumnezeu,
trebuia\3. sa pazasca- eredinta;, dar~ fiind ~ ~ ~estea n,u
Ie fac,apoi mult mai bine este ,de a ,:3: Il1,arl~a, de C?l t
a sta asa, ,eaei niei Dumnezeu pl.lSe dlspretUle:;;te prm
aeest fapt,:;;ipici ele nu se' vor ~l1VM~a fi mai bl~.ne.
De 130 o asa vaduvie nu poateleSlnnulebun, pe eand
de la 0 ciisatorie regula~a, ~u}te1.:)t111urijzV?ra.:se, iara
m30i presus de ori-ce prm casatone,.va, putea sa alunge
din cugetul sau trandavTEta: ;;iceja ce se ,zice de popor,
nu va ' mai fi g ura CaSCa.
Si de ce oare n-3o spus ca, ele vreme ce unele Vi;l,duve 'au cazut, apoi ele trebuie a avea b mare Mgare
de sarna, ea nu eumva sa patimeasca ca acelea, ci li-a
poroneit sa se marite ~ Pentru , c,a nu 'impi~deea ~al?t~l
,casaJoriei lor. "ea sa nu dea, zice, l1lCl-O prlcma
protivnicului s pre ocara", adeea sa nu aiba de ee
se agata. "ea iata unele s-au intors in urma Satanei". A$~\ dad, ni:;;te astfeliu de vaduve el1e impiedeca,
nu ea dOa1<a, nu voie;;te de a fi vacluve tinere, ci pentru
ca nu voie:;;te de a fi curve, nu voi el'?ti~ de a fi far a
treaba ' baraind eele ee nu trebuie, ')"Qi iseoditoare; eu alte

OMILIA X\:

137

euvinte nu voie;;te ea el~, sa aiM pe c1iavol de pricin a.

Dara daea aces tea r u s-ar petreCe, nici el n-ar irnpiedee;,l.
,,lara de a re vr'un credincios, sau Vl'-o-credincioasa vaduve, sa Ie ajute lor, ca sa nu se
lng;peueze bi;;~rica, CiJ, celol' ce sunt cu adevara t
vaduve sa Ie ajute " (Vel's. ' 16). 'lara:;;i nume;;te cu
adevarat vaduve pre aeele singurate-ce, pe acele care
n-au de nicairi nici 0 mcl.ngaere. $i de-ce oare indeamna
la aeeusta? Caci al'? <\ este bine. Din acest fapt doua lucruri mari izvorasc: :;;i acclea ftwau motiv de a face
bine, ;;i aeestease intreiineau bine, inacelm;;i timp :;;i
biseriea nu se lngreuitl. Bine a fae ut C<1 a adaos: "daca
vreun credincios", caci nu trebuiitg;t, fi ingrijite ~i
hranite de eei n ecreclineiol'?i , ea sa 1111 so creacla ea a u
nevoie de dan:;;ii. Prive:;;te a poi :;;i cat de incurajatoriu
li vorbe:;;te, caeinli .li-a spus de vr-o cheltueala mare,
sau de vr'uri lucs, ci "sa Ie ajute lor" - adcca sa Ii
c1e;\ cele strict n ecesaee - "ca as tfeli u biserica celor
ce sunt cu ,~deVa['at v[tduve s[t le ajute". Prin urmare 0 astfeHll decreclincioasa sau aedincios tire :;;i plata
ajutor'ului ce adat p'isericei, fiindca ajutand-o pre aeeasta,
aj utain acela.)itipJrJ:;;i pc eele ce le ingrija'?tebiseriea, lasandu-iputint3o d a le ingri.il Cll mai' multa j mbell'? ugal'e.
;, VoiesC,zke, ca cele tinere" --'ce sa fad),'? sa
se clcsfateze ~ sausa petT'eaea in ospete ~ riimic din toate
accs t ea,ei , ,,$~t , Se marite, fii S[l nasca, casa ' sa
chiverni$asc!J.," , $i cum sa chivernisascft casiH Apoi
ca nu cumV<lsi'Hi fnchipui ea e1 le fndeamna la desmerdari, f1 a daos imediat: "ca sa nu cle ~'t nici-o
pricin tl protivnicului spre ocar[t ((, Trebuia. ea ele
sa se ridicc mai pre sus de cele pamante;;ti, dar{t fiindCcl,
s-au seobOl'It mai jos, cel put.in" m acar fn acestea sa
remana.
"Preotii cei ce i:;;i tin b: ne clregtltOI'iea, de
incloita cinste sa se invredniceasca, lllai a les eei
ce se ostenesc in cuvant 8i intru invattttul'a,
Caci zice scriptura: sa nu ;legi g um bOll lui ce
treera,:;;i v reclnic este lucratoriul de plata sa"
(Vel's. 17 ;;i 11)). Sub denumirea "de indoit[l cinste"

138

de aici, el nUm8$te ingrijirea, sau mai bine zis aCQrdar.ea

eelor'-l~eeesare. Caei eand el adaoge : "Sa nu legi gttra
boulm ce treera" $i "vrednic este ltlc r Mtwitrl de
plata .Sa", aeeasta invedereaza. Prirt""tlrmar e 81 cand
mai sus ziee: 1._Pre vadu:ve Ie cinste::;;te" c\lers. :-l)
el spune despre ingrijirea de ele eu cel&"trebuitoare.
"Ca pre cele ce os unt--cu acl~y[l,rat vaduve" sa
le cinsteasea, adeca pre cele ce sunt in saracie, fiindea
eu-eat una este mai 'Slraea, eu atat mai mult este VadUV[L
Pune aiei $i eelei;tle legei,:;;i eeJe ale'lui Christos, ca unele ee
congliisuesc, rfigca spune: "Sa ilU legi gura boului
ee treera ". Vezic.um el voie$te ca dascaJul sa mUI1eeasca ~ ~inu este 'a lta obosali'i $i munca, ca ceJe ale
lui. Dara cuma8 puneoare $i eeia ee Christos a spus,
"VredniC,z~ee; este.' lucratoriul de plata sa"? Noi
insa sa nu ne ~uitam 111,lmai la plata,ci $i la aceia cum a
poroneit. "yredqiG este lucr[ltoriul de plata sa",
adeea vrednie este' lti(Ta.toriul de hrana, de intreti!1erea
sa. A$a ea daca ci nev~t se desmiarda sau. stain 'liniste
nu este vrednic, Daca Cinev<'t''hu este"ca'boul ce treAra'
claca nu duee jugul prin ' spini $i pan a a' fi striils d~
gat eli el, $i' .dae4se :op1'e$te 'rrrai "'nainte de a termiml
Iuerul, nu e~te Yrednic. Prin urmare trebuie eaCH fmbeJ$ugar e sa :se acorde ajutoare dascalilor pentlu intre-tinerea Jor,. ctrmi Cllhl'vLt sa sufere, sau sa se molesasca;
ca nu cufilvit ' O()tip~i1du-se cu eele mici, din '('tc:eastii
eauza ucenicii sa .fie Iipsiti de cele mari; ca astfeliu
luc:rand celeduh9vniec$ti;- sa nu sc'ucupe de loc cu cele
pamant~ti.
.
Astfelii.1erau Levltii; ii nu seinter esau de loe de
cele ale vietei,precun1"nici mirenii nu se interesau de
eeJe ce privia u peLeviti, $i prin lege se poruneeit si
eele privitoare. l~\fenitutile lor: zeci uelele (dijmele),
eele venite din ;scuJe de aur, veniturile provenite din
parga, rugaciuni; ~i celelalte de aeest feliu. Acelora de
sigur c':i Ii-a legiuit Moisi a$a feliu, ca uniia ee ca.utau numai eele prezente, eu insa nimic mai mult nu zie ea ar
trebu\ SEt aiba proesto$ii, de cat hrana $i imbraeaminte,
ea nucum va sa-$i petreaca timpul cu deacestea.
Dara oare ce va sa zica "de indoita cinste"?
Indoita cinste catra eele vacluve, sau c,Hra diaconi

139
.(sluj~a$ii bisericci); '~sau

simplu, indoita cinste insamna

noi ~l nu ne uitam nLimai la aceia
multacinste, ci $i lafaptul ca a adaos:
"eel ce ~l tm bme dregatoriea" . Si ce anume insamna cei c e '~i tin bine dl'egatoriea, SEt aseultam
pe Christo~....cp.rele zice: "Pastoriul eel bun sufletul
sau 1::;;i pune pentru oi" (loan 10. 11). AS<.1 dara
aceasla in,san?n~ de a tineA bine dregatoriea, acleca de
a nu crutn. 111ml? pentru ingl'ijirea parintasea a pastoritilor. ,,$1 mal ales, zice, cei ce se ostenesciil
cuvant ::;;i intru invatatur[l,;( . Unde sunt aeUI11 (:ei
c~ spyn ca }1U este nevoic nici de cuvant ~i niei de in'va::.
tatura, daca apostolul chiar :;;i pe Timotheiu 11 indea:mna
la aceasta, }ic~nd: "De acestea sa gand~ti,il1tru
~ce~t~a sa til:', :;;i i~~a~i: " P~tze~te-te pre tine ~i
lt1vatatura, ::;;1 remaI mtru acestea, caaceasta
fa cand te vei, mantui ~i pre tine, ~i pre.ceice
t e vor asculta" ? De?itoc:nai uniia ea ace:,;,tiia'v'oie$te
apostol ul de a ~e clflstL.. mm mult de c;:'U toti ceilalti
pentru care $i motivulll pune, zieancl ca .mult sUfi;
dc\n$ii. Cc\nd un altul nid nu privighiaza niCi nll 'se 1nf!:l'i~a$te, ei sta imp~eu nva~u c~_i-,alti In lini$te$i nepasare,
Jara acela se zbUClUma mgrlJmcl u'se, meclitancl sirnai '
cu sama cla9a est: neintrecut in cuvintele$f'$t'iintele
celor: deafaI~a, apOl cum nu ar trebul ca .s as;ebucure
de cmste elm partea tuturor $i mai mult ele cat aJtii
c~nd .el ,se .1asa la at~tea o~tenele ~ Acesta este resI)~H~
zatol'lU mLmtea a mIl de lJmbi. Unul de pilc18,j-ahLllit,
a1!ul I-a .la udat, un altul loa Iuat in ris; un aUul i-a ,defauna t tmerea de minte $i compunerea cuvantului dara
pentru toate aces tea ii trebuie muIta putere spr~ a Ie
rabda pe toate.
Mare este eu adevarat, $i mai eu sam a mult eontribuie spre edificarea bisericei de a fi proestosii didactiei, SeW in vat<1.tori ai credineio$ilol'; iara daca aceasta
nu este, multe din cele ale biserieei se pierd, sau se
restoar!1a. pe . dos: D~ aeei~ impre un,~ ~ u cele spusc, de
a fi prJnlltorm $1 bland, $1 de a fi fara ponos numara
$i aceasta, zieand ea trebuie a fi "invaU)toriu", Fiindcii
de ce se nurne$te el dascal? Pentru ea sa invete pe
alt.ii filosofiea vietei. De ar.eia PaVf~l a zi;:;: .. Si mai

~u}!a einst~ . para

ea-l ~nvre~ n.lce:;;te d~

HO

ales eei ee se ostenese in euvant si intru 1nva~atura ((, fiindca este nevoie .;;i de invaiatura prin cu-

vant. :;;i de care cuvant spune apostolul ~ Nu vorbe.;;te de

acel cuvant pompos, $i nici de acela care are in sine
iscusinta sau eleganta celor deafa1'a, d de cuvEmtul care
are intransul multa pute1'e, de acel care este plin de
intelepciune. In asemenea caz el nu are nevoie de constructia fraz~lor, ci a cugetarilor. cum s'ar zice; nu a
unei conditiuni dinafarnice, ci a unci dispozitiuni sufiete.;;ti.

,.Impotriva preotului (presviterului) para nu

primi, fara numai prin doua .salttrei martuI'ii".

(Vei;s: 19). A$a dara contra eeluitana,l' Webuie a prim!

para fara i1iartoT'ii? Contra aHora trehuit'! Dumai deeat ~

Oare nu trebuie in totdeauna ase .faceascultarile cu
toata exactitatea? Deci ce vra sa spunael aici 1 Nu
vorbesc de altii, zice, d maia1es. de cei batrani (presviteri)). Sub denumil'ea>C'tre'i)resviterde [i:]cL el nu intelege demnitatea, ci Yirsta, fiindca mai, uF,>or paciHuiesc
cei tineri de cat eei hHl'ani. Si euffi ea .a:;;a este, se inv~del~eai~ de a~Qlq\~,~,)ui. TimotheiuLse incr~d.inta~e
blserlca Efcsulm, '';;1 Cll.lfn-:",J.n~q.ga nat.mpea ;\S181; prm
urmare apostoluLCJ:.i,<;Lvorl)e~t(t"decei batl:anh

OTesesc
" Pr'e .eei ce b
, ' ,"inaintea
.... . tuturor mustra-i, ca ~i ceialalti frica si\. aiba". eVers. 20),
adeca, (<nU deodata sa-i tai de. labiserica, ci toate Ie
fa eu multa bagare de sam<1: Can<:l vei afia lam urit,
atunei te arunea asupra-i cu putere' ca, .;;i ceilalti sa
se cumintasca. ea dupre cum a Infrunta u.;;or pe
cineva este vatamatoriu, tot a.;;a i?i hi ' pacatele cele cunoscute de altii daca nu te vei ridica eu foata puterea,
prin aceasta vei lasacalea deschisa ~i aHora, spre a
face .;;i a cuteza acelea.;;i pacate. Mustra., zice, nu cum
s'ar brod], ci cu stra.;;nicie, caci numai a,?a se VOl'
fnfrico.;;c\ .;;i altii)). Dara oare cum de a zis Christos :
"Mergi ~i eearta-l intre tine ~i dansul" (Math.
1!;, 15) ? Dara $i pe unul ca acela Mantuitoriul permite a-I cerceta in biserica. Caci ce? Oa1'e nu Infrico,?aza mai ales faptul de a fi cel'tat inaintea tutu1'01' ~ Cum? Apoi cand toti cunosc pacatul, in timp ce
osinc1a n'o cunosc, de sigur ca mai mult se fnfrico$azii. Dupre cum ..se intampla cu cei ee rama n nepc-

141

OMILIA XV

OllllLlA XY

c1epsit.i, ~a multi VOl' fi ~i. cei ce VOl' pacatu}, tot a,?c\';;i

~tuncl ~and ~unt 'peclep~111, multi VOl' fi cei co se VOl'

1Oclr~pta. A.;;a a Ltcu~ ;;1 Dumnezeu: pe Faraon I-a pe-

d eps~t, cl~?-~~menea ,?l pre ~~buhoclonosor, cum $i pre

~nultl altn
10

11

~eclem pedepsltl, dupre om ,?i dupre tara

care se afta.

'

~rin ur~are ~postolyl vClie$te. c.a tot.i sa so teama

de }~pIS:OP, ';;1 pe dar:sul 11. pun~ prIvlghetoriu peste toti.
~llndca d~ multe-on se .Judeca cu u.;;urinW, trebuie

zlce, ~a C2Iv ce marturisesc $i cei ce invinovktesc pr~

presvlter sa fie dupre eum prevec1e leaea
veche: Ca in
0

doua sau trei marturii va sta tot euvJ,';1tul"

(Deut. 19, 15).
~',~mpot~'i:a preo.tulu~

(pre~viteruluj) . para
nu pI 11111, fata numal prm doua sau tre] m~Ll~tu!'ii" ..N'~syu\ (~savnu-l.osande$ti, ci nici 'rna car sa '

p.nm~9tJ yam, rl~cl sa stm la juclecata. Dara cC~Daca

$1 C~I~o.l vor mmti,? Aceasta se intamphl foarte ' ,tar,
dara $1 111 asemenea caz se poate inveclera ininciuna
daea S8 exa~in8aza ell amanuntime Ce'1 zul. Estc de do:
rlt ca l all1v!l1oVa!ire de pacate sa fie doi n)arturi' de '
vreme ~e s'au facu t pe ascuns, a.;;a ca ascultarea a'doi
mar!uf'leste ~ernn de multa ispitire, de multacercetare.
Da1'ace '? Dam faptele sunt de toti stiute insa. l11arturi
nu sunt, ci mimai banueaEL ce e de' facu't atunci~(cA.m
s~us .m ~i sus, zice, .ea "se eade lui marturie ,buna

sa alba de . la eel deafara ".

~. Deci, vcu frica

sa. iu~in:

'.

PTe Dumn~zeu. Celui ~rept

de :SIgur ca legea nU-I sta mamte. Daca cei maimu11i
facancl binele siliti, i~~a ~u din bu~a lor vointa,~j,totu$i
se f(~los~sc m urma frl cel ce au, ,?1 de multe-ori taie'de
la ~an:;;ll p~fte le lor, dara Inca cei piicato.;;i? Deaceia
auzun vo~bmdu-s~ de 'gheena, ca astfeliu mult folos ' sa
trag~n: dm amenmlarea .;;i din frica ei. Daca ar fi u1'mat
~ ~-l ar~nce fntra1}sa pr~ eei ce pacatuiesc, fara ca
dlOUl.nte sa v~st~asc~ amenmta1'ea de ea, de sigur ea
mUlp ar cadea mtransa. Dad chiar .;;i acum cand ni
s~ c~tr~mura sllfte~ul vde frica, ~i inca sunt u~iia care
pa c~t~lesvc cu ,!,;;u~ll:ta, c~ .;;i ~um nici nu ar fi gheena,
clara mea daCe'1 n~c1 nu sal' vfi spus mai dinainte, $i nid
nu ne-ar fi amemntat, ce rale n'ar face? Astfeliu cadupre cum am spus dese-ori - oO'heena .ni arata noua
v

142
ingriji1'ea piirinteasca a +ll}:TIhmnezeu,. nu rnai putin de
cat imparatia ceruriloT. C2ici gheena conlue-rand lml)reuna cu imparatia cerurilorj-'pe multi oameni prin
friea ii impinge a;;a ziCEmc1 ,in impaFMia- ceruritor. A9a
clara sa nu luam faptul acesta ca 0 asprime sau'- cruzime din parte-i, ci ca 0 mi1a$i filantra~~mare,...ca 0
ingri.i.i.re parinteasea $i dragoste catra noi:' Daca n'ar
fi amenintat pe Nine viteni pe tinY15l!l lui lona, de sigur ca n'ar fi mai ramas Cmtltea lor. Daca n'ar 11 al11onintat cu gheena, ell totii anC-fi cazut in gheena. Daca
n'ar fi amenintat eu foc, nimeni n'ar fi sulpat de foc.
El voie$te a face cu totul contrare celor ee graie9te, ca
tu'sa ' faci ceia ee voie$te. Nu voie"?tc moartea pacatosului, inSagl'ilim,;;te de l;J;lOartea pacatosului, ca nu cumva
sa cazi in acea moarte. N'a spus nurnai ' prin cuvinte,
ci a aratat '$i Japtul, ca astfeliu &:1, fugimde dansul.
Ij"(CCa. sii:pu creCtda cineva ea faptlll gheenii este
numai o;;iffienintare, ei cum ca este gheena cu adevarat, aceasta~ zice, este in vederat de )a faptele in tamplate aici; Sau , n u 1-i se pare ca potopu1 .e:Ste simboi al
gheenii, "potopur.zic, care a nimicit ' totul prin apa '?

,, ~i precum. era In... zilele cele mai'nainte de potop, li)c1nca; ~i bea, se insura ~i se ,marita pc1na
in ziuain :care aintrat Noe incoi'abie" _ (MaTI,t"

2i, ox),t6t a;;a era ~i atunci;-A fast pre~is ;;i atu nci eu
multi a,n:) mai , il),ainte, -precum ,.i!jiiaUiU se preziee
g heena, ' d,e trei sute de ani sau 9i mal mult~9i eu toatE) .
acestea n.inieI1i. nu este cu biigare de sima" toti considera fapttilace~ta ca un mith, to(.i ilcred ca eeva cle
ris, nici Dfrica. nu are...c.inevD., nimen1 liu plange, nimeni nu~~i ,bate peptu l. Riul de foc Cllrge in clocote,
para ilatala lntr'una, iara noi rldem>~i ne desmerdam,
$1 pacat).lim .fl\ra sfieala. Nimeni .l).U se ganc1e~te Ja ziua
aceea; njn1l~ni nu cugeta ca eele prezente tree, ca toate
aces tea sunt ,i110l11entane, do 9i de altfeliu luerurile ni
striga pe fie >care zi ;;i li( in vedereaza aeest adevar.
Mortile cole mai inainte de timp, schimbarilc~ luer urilor
ce se petree ehiar inca traind l1QJ, boalele $i alte"multe
1) PaTtea mOTal ii. Despl'e cle~iil'tiicjunea celor prezente, ~i
despre folosinta celor viitoare, 17i cum putem a imita pe Dumnezeu. Despl'e dragostea lui Christos cea coHea noi, care mai cu sarna
se arata din sfanta imparta5il'e. (Vc1'on ),

OMILIA XY

143

de acest feliu nu n('j cUH'lintesc. ~i inca prcfacerile ace~tea le-ar. putea-vedea cineY~l petrecandu-se nu numai
m trupurlle noastr e, eL ehiar in insesi stihiile lum ei.
Da.r a ap,oi chiar .9i in diferilcle faze ,ale virstei noastre,
nCl 1. pe fie-ca~e Zl vedem moartea, ;;i nestatorniciea vielei
este .earact~r.lZata pretutindeni priii nestatornieiea lucrunlor. Nlcl-odata nu ramane iama intr'una nici-oclata
vara, fJici pri!na vara, niei toamna lntr'un~, ci loate
trec, zboara :;;1 se SCUlg.
~i ('e sa mai spun ~ Poate despre ftorit 'Ce voicsti ~
Po,:te. sa spU!1 de~pre demnitati, despre Imi)ariiti, cari
as1<:\zl SUl~t .:;;~ mame flU sUllt '? Despre eeib()o'atiH')oate
d~spre. cladmle cele stra,jucite ~ Poa te despre.noapte ;;i
ZI ~ On clespre soare sau despre luna? Dara nu se
sfar;;a:;;te . 9i ea~ , ~i chiar soarele nu este "~eGlipsat de
mu~te or1, o~~'e 'p u se in~unec;"i,o~re nu : ,este,'~i'elaeo
pent de non? Nu cumva poate elm cele eeyedem 1'amane ceva pentm totdeauna ~ Nirhic ci numaSsuftetuldin
-froi, clar~ iat~. \aiocmai de dansul' noi n~gUj<im,rA'vem
~. mare m grlJJfepen t~u ~ele c: se prefaeiri,t r\ma; ea
;;1 cum pare ea ar remanea, in tlmp ce pCi1tru ,sllflet care
remane pururea, noi nu facem niei-o vorbi.l"ca 9i cum
s'ar .preface $i(>'l. Cutare de pilda, poate face ,Iucru ri
marl ~ vPaI?a majne numai, iara dupa aeea,s ta ' dispare,
clovada cel ce au facut lucruri mari iara acumnieairi
n~ se v~ai ,vad .. Vi~ta acea~t~ ~ste 0'. scena4cJeatru, 9i
VIS, ~acl pI eCUl1~ ~and se. I'ldlCa cortmape . sceha: teatrul~l toate se TlSlpeSC, :;;1 toate visu rile zhoariiGincl se
ar:alii: raza IUlpinei, tot a9a $i aeum cand ',s8 intampla
Sfar$ltul un~i~,sau sfar9i!ul. ob:;;tesc de s'arUlta..mpla,
toate se. str1ca" toate se mmIcese 9i dis par. "Copacul pe
care, I-aI, pl~nt(1t , remane, p:ecum 9i casa',ce ' ai ,C!adit-o
remane, m t1mp c~ cel c~ a.cladit c~sa, ca 9i ge1ca,plantat
copac~l se d.UC.71.se I1I~leesc. ~l astfeliu. pet.recandu-se
lu cr~ rIle, n01 mel atunCl nu ne sfiim. ci to;;ite.Je facem
C~"" 91 ,9um amp vnemuritori, desmcrdandu~ne , $i' petrecand mtru desfatari.
Asculta ee spune Solomon, e1 ca're a avut 0 mare
exper~enta a fapt elor 9i a lucrurilor prezente. "ZiditU~11ll-am case, zice, saditu-mi-am vii, facutuv

1m-am gradini si livezi, si am sadit intrc1nsele

tot feliul de pon1i roditorl, facutu-mi-am lacuf'i

45
OMILIA xv
----------------------------------------- .. ..1

O~I1LIA xV

de a e ca S~t ud ' dintransele .dumbrav~ d~

lemn~ ~draslitoare, ... aduTr~t1:l~J..l;.l1-~m a~gll1t :;;1
aur m.cutu-mi-am cantarevr:;;l cm~tarete . (EcJes.

'8 Nimeni' cu un cuvant n'a rost atat de dezmer: a~,

2t~tdl slavit rilffieni n'a fost atatQe intelept, $1 ~l

~~nui nu i-a~ mers lucrurile a$a de ~il1~, dupre cum

le-a vazut mai 'nainte cumint~a s~. El, ~1 ce a ~ost c~
ta'l Cu nimic nu s'a foloSlt dll1 to::te va~es ea, Cl
~cevas.
. ' Desartrl.Ciunea de:;;artaclUnelo r ,
Jatl1-ce spune."
,
"
. t a
.. toate sunt de:;;artaciune". (Ibid. 1, 2) $1 pflve~,e c
. 1 desartaciune" ei a pus cuvantul
n'a spus sImI? U "
prin e~3:geradtle. d . lUI' va roO' ca unul 'ce a ajuns
Sa-I cre em eCl .
0' .
.
. t
la aceasta con vingette tl1 urma ~n~l marl eXl'Pfflen~.
v . eredem zie si sa ne indeletmclm cu ~ce e uerurl,
'~~~e nu est~ d~91rtaciune, unde este adevar't un~~t~oapt~
. 0'

statornice, "'unde toate sun Z.I 1. " ,.

S~~~rtlo~~~e ~~t\.traneta nu este, unde nu este lllm~e tre-

~atori~,
udnde .to~ul f:i~~~~~$i~~~~1~~, ~~~;c cf~~~tJ~n~r,~i
re~te, un e mmIe
v
.
Dllmnezeu
,1

".

-0'. '

nici aproape de~far.s;nt. Sa dOflm, VI a r<?I'" p~ cu dorinta

eu ade varat iara' nu de teama g 1een11, .CI '. . cu a
v .' ..lm.. ..C. acl ce poate fi t:lO'al
spune-mI,
'de 'l mparatIa
.;
.
J'
C poate~bfi ,eO'al
cu a ne b uvedea pe Chrlstos 1 NlmlC. e
b
l' 1 '
cura de acele bunuri 1 Nimic. ." Ce~e ~e. oc 1lU n 3:
,v
t S] urechea n'a auzlt, ~lla ll1ll11a OI11U1U1
vazu ,zIce, .
v ' D
celor ce-I
V

nu s'a suit, care a gatlt umnezeu

iubesc pre el"~ (I, Cor. 2, g}.Pe. ace lea. sa ~e ~Ihmda
Ie ca$tiga, iara pe ac~s~ea sa Ie ~I~pr~tUlm .. Oare ~~en~
v

"

., de ori neinvinovatlm pre nm m$l-D~, $1 ne sp

dd vieai,a
ome11easca ~u ~ste ni~ic 1 DeCl d: c.e te ~~~l~
nimic? De ce -SUfeI'l nacaZUfl pentru plml~ . . v
ll

~ vezl' cl'avdiri stralucite si privirea lor te ll19ah ~ Ul~a-te

ca
' .1 prlvrrea
.,
del. a petre
. d' t la ceriu' intoarce-t
, v91 cot
l:~~as re acea' frumuseta, 9i atunc~ :vel. v.edca. ca .toa ~
Pd .. nt lucruri de furmcl $1 tmtafl. FIlo~o
acestea e alcl su ., v .
1
1 din cerlU,
f~aza cu Ipridvir~a; rldploCa~-etl PC~i~~~~e s~;~e c~l~dirile cel~
;;1 de aco 0 aca se
'(
.,
. mal
stralucite de aici, ;;i 'Y.ei v.e~ea ca nu sunt mmlC, Cl nu
ni 9te juc~ri~ de copn mlc: t de curat <:i cat de lumino~
VezI cat de u~or, ca
'(

este aerul, cu cat te ridici mai sus 1 Acolo, deci, li;)l au

easele, acolo I$i au sala$ele cei ce fac milostenie. Toate
cele de aiei se nimicesc ell desavar$ire la 1nviere, sau
mai bine zis chiar ;;i mai 'nainte de in viere in treeerea
timpului S'atL stricat, s'au discompus $i au disparut. Ba
chiar ;;i mai 'nainte de timp, adeca in fioare fiind, de
multeori un cutremur buna-oara le-a, daramat la pamant, sau un foe le-a prefacut in cenu;;a. Caei nu numai
in varsta omului s unt morti prematur8, ci 9i in cladiri,
;;i de multeori eele stricate $i harbuite r eman neclintite
la cutremurul pamantului, pe cand eele ce stralucesc,
cele cladite din nou $i bine intarite, numai de un singur
tunet s'au clatinat 9i au eazut, - $i aceasta dupa iconomiea lui Dumnezeu, creel, ca nu cumva sa cugeUlm
lueruri mari 1n cladi1'ile ce Ie ridicam.
Voie;;ti '$i in altfeliu de a nu fi mahnit 1 Vina atunei
la .cladirile ob9te;;ti, "Ia care;;i tu te imparta$e$ti deopotriv&;-ca nici 0 casa I1U este mai f1'umoasa decat cladiril.eob$te$ti-sta-i acolo cat timp vei voi, fiindd aeele
sllnt ale tale; ale tale sunt, Cli ale celorlalti fm preuna;
sunt {)b$te$ti, iara nu particulare. (c Dara aeestea, zici
tti,nll Incanta privirile. Nu incahta, mai lntai din cauza
.deprinderei, iara dupa aeeia din eallza Uicomiei. A$a
da,ra lacomiea este care incanta privirile, iara nn frumuseta. A9<1 dara incantarea p1'iviri10r este lacomiea,
$idbr'inta de a-ti fnsu$i cele a le altora. Deci, pana canc1
ne vom ali pi ele acestea '? Pana cand ne vom tinea stral1$i
de pamant, $i intoemai ca vie.rmii ne yom tavaH in mocirla.1 Dumnezeu ni-a dat trupul facut din pamant,
pentru ca sa-l ridicam la ceriu, iar~l nu ca printransul
s? trogem sufletul la pa mant. Pamantesc este tr upul
mell, dara daca voi u voi, ceresc 'va deveni. $i de aid
privc$te de cata cinste ne-a invrednicit pre noi, daca
ni-a acordat 0 astfelill de favoare. Eu am facut, zice,
pamant $i ceriu; iti elau ins8. ;;i tie dreptul de creare:
fa pamantul ceriu, caci poti. "Cel ce face toate ~i
Ie intocme$te". (Amos. 5, 8) - cuvinte ce sllnt spllse
pentrll Dumnezeu -ins8. aceasta pntere 0 a dat $i oameni\or, precum de pilda un parinte illbitoriu de fiu
fiind zugrav, ar zugravl nu numai el singur, ci voie$te
ca ;;i pe fiul sau sa-1 in vete la feliu. (Eu ti-am facut,
zice, trup frumos; fa $i tu sufietul frumos. Eu am zis:
" S~L reSar~l pamantul jarba verde:;;i lemn rocli-

146

OMILlA,

xv

toriu". (Facere, 1, 11), zi sf tu: sa l"esar a pamantul

rod la feliu, :;;i va , T'p.sari cela Ge" vei vOl a resari. Eu

fac 'Va'I"a, zice, eu rac negura, eu imputernicesc tunetul.
eu mi~c vantul, eu am far,ut rn a,rea ' ~i pe draconul ce
se desfateaza in ea-atleca pe diavolul. Dara nici pe
ti:1e nu te-am lipsit de aceasta puter e. Desfateazate t;i
tu daca voie~ti cu el, dici poti a-I lega ca pe lJ pasarica. Hesar soarele peste cei rai ~i peste cei buni; deci
" ii'n iteaza-ma ~i tu.Da.din ale tale ~l celor buni ~i celor
rai. Fiind batjocorit, eu sufar ~i fac bine celor ce rna
batjocor.BSC; imiteaza-ma $i tu, caci poti. Fac bine, nu
pentru r asplata; imiteaza-ma $i tu, ~i sa nu fad binele
pentru r esplata . Am a prins ilJminatori pe ceriu; aprinde
~i tu astfeliu de luminatori. caci poti. Lumineaza pre
cei rataciti, caci a ma CllnOa$te pre mine E;ste mai mare
binefacere de cat a vedea soarele de pe ceriu. Om nu
poti face, dara grept ~i placut lui Dumnezeu poti face.
Eu am lucrat esenta sau fiinta, iara tu impodobe$te buna
intentiune. Vezi cat te iubesc, ~i cum ti-amdat putere
chiar $i in cele mari.
Vedeti dara, iubitilor, cat de mult amfost cinstiti,
de $i uniia dintre cei nerezonabili $i nerecunoscatori
zic, ca de ce suntem stapani pe vointa Hoastra ~
Acestea toate pe care le-:am spus, ~i in care noi putem imita pre Dumnezeu, daca nu ar .fivoie libera,
nu I-am putea imita. {(Eu sta p!\nesc, zice, prin in~eri,
clara $i tu stapane:;;tLprin parga . Stau pe tron imparatesc, dara $i tu stai impreuna prin parga pe .acel tron.

,Jmpreuna cu dansul ne-a sculat, :;;i ne-a pus

a :;;edea intru cele cere$ti deadreapta lui Dumnezeu". (Efes. 2, 6). Cheruvimii precum $i Serafimii,

$i toata puterea ingereasca, stapi.'tniile, puterile, scaunele,

clomniile, ~i fncepatoriile prin parga ti se inchioa tie.
Deci, nu invinovati trupul C3.re se bucura de atata cinste,
de care se c utremuraI).etrupe~tele puteri. Dara ce sa
mai spun ~ zice. Nu numai printr'acestea "m"at eu ctrJl,,;;.
''''gostea mea, ci ~i prin cele ce am suferit. Pentru tine
a111 fost scuipat, pentru tine am fost lovit, am fostJipsit
de slava, pe Parintele meu I-am lasat, $i am venit la
tine, care ma urai $i ma dispretuiai, ba inca nici nu
voiai sa auzi de numeJe meu. Te-am urmarit $i am
alergat dupa tine, ca sa te am in stapanirea mea. Te-am

OMILIA XVI

147

u?it ?i n:'a~ lipit de tine. Mananca trupul meu, am

bea sa?gele meu, .ca sa te am ~i sus, dara ~i jos
sa ma unesc 10 to~ul cu tme. N~Hi ,e.ste deajuns ca parga
!a _0 . am, sus ~ Oar ~ n ~ te man gale acest fapt ~ Si jos
lara~l l11 an:- pog~rlt, v$1 nu cum s'ar intampla m~ 1mpreun cu trne, Cl ma amestec, sunt l1lancat sunt far~mat in v p~rti mici, ca ~stfeliu amestecatura'i?i unirea
sa se faca .1I1 totul, ~ c~ci cele unite stau pentru totdeauna umt.e ; astfehu ca eu sunt in totui conleO'at cu
tin~. N~ v~iesc ca~u~i d~ putin ca sa fie fntre noi'vre-o
spartura .cat de mIca, Cl doresc de a fi impreuna unul
$1 acela$~: ~cest~a v~tiindu-le iubitiior, ~i cunoscand
n:r,area 1m mbIre ca~ra noi, y?tul sa fac~m, care ar putea
sa ne arate pre nOI vredDlcl de darurlle sale cele mario
~arora fie ca cu totii sa ne invrednicim intru Christos
hsus Domnul nostI'u, caruia impreuna cu Tatal si cu
Sf. Duh, se cacle slava , stapanirea si cinstea acurn si
pururea $i In vecii vecilor. Amin.'
,
,
z~s, $~

OMILIA XVI

,.,Marturisesc inaintea lui Dumnezeu si a

Domnului Iisus Christos, si a ingeriloe lui celor
ale:;;i ca sa paze:;;ti aceast'a fara de cautare in
fa~a, nimic facand dupre rugaminte. Manele
deg rab sa nu-~i pui pre nimeni, nici sa te faci
parta:;; in pacate straine. Pre tine cur'at te paze9te. De acum nu mai bea apa, ci pu~in vin
prlme$te pentru stomahul Um, ~i pentru cele
dese slabiciunile tale" (Cap. 5, 21-23).
V.or~ind ~espre eP2scopi, dcspre diaconi, des pre
barnatl $1femel , despre vaduve. desprc preoti (presviteri)
9i des pre toti ceilaiti, $i aratand cum episcopul est~
stapan, cand vorbea despre judecata, a adaos: "Maru

turisesc inaintea lui Dumnezeu si Domnului

nostru Iistis Christos, :;;i a ingel'ilor lui celor

OMILTA XVI

OMILIA XVI

148

t" . tea fiidi de diutare In

alesi, ca sa pa~e~) ae~sr~lO'aminte". poronce~te
fa~it, nipli~ .!ae~tndC\~P~~it.,a0 face, din caup'L.ca
cu mulW I nca, ~l nu s 1 . bit Ca daca el nu sa ruTimotheiu er~~ fiuls~u .~e .,'~1i ~hinuese trupUll~)e~,
~inat pentru slI~e, zl~and. propovecluincl, insu-m1 sa
ea nu cumva a. ,~ra
97 a )oi eu atM, mai
ma fae ~etrebn:<? P~~~~in~' de )"fiblotheiu. Da<?a ia
mult nu s ar fi rU~ll~a.
Fiul bine face; dara pe
ca m,:,:rtu~i pre. Tatal ~l preii ia de marturi ~ ?:n~rll
ingern ce: ale~l pen~t.r~/edeta pentrllCa ~i MOlSl zl~e
marea 1m bunata~e t~l . aensc ':0'13, ast~tzi pre eerm
' . Va nlar uns
L C
'" . "

a~tfellU. .:lv.
t " (D t 4 26) ara,tand prm a ceas t3:
eu.,
't' mUll)
t
:-;;1 P re palllan
l' i iarasi: .. AUZl;l
marea blandela a sltapa~uv~il~ temeliel~p[tmafftului:(
juclecata Domnu lll, n~artur la celegraite pe Tata!
(Mich. ~. 2) ..Ch~arr:.a (_ lor in ziuas:;ea de ~e urma:
~i pre FlUl, JlIstlficandu se . mult deeM trebUle, ca 91
cleCUrIlVaar fa,?e.' ceva ~al res )undere. '
. m s'ar desbraca, de orlCEL . L , . .... .
t
C.ll
a )8zesti acestea,i."icE\ rata. de cau ar~
Ca ~ . J C fiieand dupre Tugammte".' ac1eca1
111 fa~a, name. C
;Cll ceicohdamnatl , Cll C~l
sa fii popllla~ 91 deop.otrlV~t nu te aibain a sa stajudecati Ae tl~e, ,:a Dlme.~~n~dere ea ,al sau. Dara oare
panire, Dlf!1em ~ ~n.u \~~iLFiindca ~jlaeob ia de .marcine sunt mgern Gel ,:1 ::-; arte . iara pe dealta la d~
tnr pe DUI!lnezeu. pe deop . ' i noi luam de multe-o rl
martor ~i y'irtfe1l1lcul. Tot a~E1:. ~ , ' .'. 'c' ' t~t si de celeihcare Govar~es '" "
de marturl.. a t't
a per<::oane
. ~
<t .. . lor pstemare. A$3. dara ~l
ferloare, ~l ~stf~llU n?l~~~~~~r ale~i este;:nmor fiinti c~re
aici, martur~e~ mgerl
Este ca 8i cum ar Zlee:
nu sunt la telJU Cll Dumnezeu.
pre Fiul sau, ~i pre
.. , .
de mart ur l)e Dumnezeu,
({chem
't
ca
'
p
rintr'insll
It1 poron.
1
a
ti-am
poroncl
,
.
';
sluglle sa~, c
Timotheiu.
.
cesc. Inf.rlco~a~a deel pre
adaos ceia ce era mal
~POl SpUl:~I}~ aces~ea~r: mai ' cu sama contin~.sat
prinCIpal de ~at to.ate,. ~1.C deca chestiunea hirotonnlor
reune~~e sm~ ~l~[l~~{,ti pui pre ~limeni, ni?i ~~
"Mcfam~e etgar: in paeat'e straine". ~i ce va sa Zl~(
te aCl par ,
.
rcare me
"degrab?" Adeca (<uU din cea dmtal mee
,
v

A .

v, "

r:

"

v'

'

id
v

A'

149

din adoua, nici din atreia, ci obse,rvand de multe ori,

cercetalld cu amanuntime, - fiindca nu fara primejdii
'este acest fapt, caci ~i tu care dai aceasta stapanie vej
'fi deopotriva de vinovat pentru cele p:'icatuite de acela,
' atat pentru pacatele trecute, cat $i de cele ce Ie va face.
Cel ce iarUi pre cele dinCd fara de timp, vinovat va fi
;;i de cele ce se VOl' face in .viitoriu; precum $i iu fiind
pricina celor trecute, vinovat vei fi pentru ca nu ai lasat
aceluia -timp de a Ie plange, $i nici de a se umill. Precum,
deci, tu te imparta$e$ti, sau iai 'parte la succesele lui,
tot a$a ~i la pacatele lui.
"Pre tine eurat te p~tze~te". Aici spune despre
prudenta. "Deacum nu mai bea apa, ci putin yin
prime~te pentru stomahul t a u, ~i pentru celc
dese slabaciunile tale". Deci, daea el poronee$tQ
unui barbat care a fost cu bagare de sama la posturi
pana j'ntr'at&la, ~i care a intrebuintat spre baut atata
apa, in cat s'a '7i Jn1bolnavit, ~i inca des se imbolnavea,daca zic, pOl'once$te unui astfeliu de Mrbat de a fi prudent, iaraacela nurespingea ~i nici nu se Ingreuia de
acest sfat, apoicu atat mai mult noi candauzim sfaturi
de acestca de la cil1eva, nu trebuie a ne ingreuia, ~i de
ce oare nu i~a .. ins(\nato:;;at stomahul lui '? - caci dacu.
hainile lui Pa velirivieau mortii, de sigur ca ~iaceast[l,
ar fi putut sa. ofadl.el. A73. dara de ce nu a facut a:~3.
~i cuTimotheiu?Yentru ca $i astazi daca vedem barbati mari $ivirtti09i 1mbolnavinclu-se, sa nu ne scandalizam, fiindca $i :atunci s'an.~petrecut lucrurile dupre
iconomia Dumnezeeasca. Ca daca lui Pavel i s'a dat ingerul Satanei ca sa nu se lnalte, apoi ell atat mai mult
lui Timothelu, fiindca toate semnele ar fi fost de ajuns de
a'l face atunci ca saeada In fapte u~urele. De aceia.
Pavel I'a lasat C'l el sa se slujasca in puterea legei
doftorice$ti, ca astfeliu $i el Insm;i' sa se cumpateze, pre
cum $i..a.ltii sa nu se scandalizeze; ci sa afie, ca fUnd de
aeeea$i natura cu noi, a reu$it totu$i in faptele de care
il admiram. Mi se pare ea Timotheiu era bolna vieios
~i In alt chip, iara aceasta 0 araUi zicand: "pentru
cele dese slabieiunile tale", de unde se vede ea
boala lui ii provenea $i din cauza stomahului, ~i din
cauza altor membre ale trupului sau. Nu era potrivit
cu demnitatea lui de a se Imbuiba de yin fara sfiala,
~i

150

OMILIA XVI

OMILIA XVI

si de aceia apostolul li recomanda putin yin ca pentru

sanfi t.ate. ian), nuperitru fmbuibare..
v

Nte unor oameni pacatele sunt aratate,

mergand mai 'naittte lei judecata, iata ale unm~a
si in urma vin" (Ver.:>. 24). Fiindca mai sus vorbind
~le hirgtoqij, zicea: "sa nu te faci parta~ i~ pacate
steaine," ca nu cumva sa-zica : ~Dara dac.~ eu ?~ ...
",tiu ~ - iata ca el a cleslegat aceasta nedomer1re, ~c1C1Ch.
;"and: Ale unoI' uallle.Ol pacatele sunt aratate

l"nerga~d maio 'nai~.te la judecata, iara ale u~1ora

si in"urma vm", acleca, pacatele unora sunt aratat,e,

flindca Yin mai nainte in judecata, iara ale altor v~p

pe urma, zice. " A~jjdereq.!?i faptele cel~ bune ara- ..

tate sunt, ~i cele"'ce stmt intr'alt chlp' a se ascunde nu pot". CYer~. 25)..
. Cati sunt sub Jug robl, pre stapanll sel de
toat~'cinsteavrec1njci sa'i socoteasca, ca sa nu se
huliasca numele lui Dumnezeu ~i il::rat~~ura".
v

A"

(Cap, 6, 1)., D~ ~oat~,-"c!ns~ea, zivce, v.recll1lc~ s.a-1 so CO:

teasca. Sa nu't1 mchlpUl ca. _dae~ e:;;t1 creclmclOs, apol
e:;;ti slobocl,fiindca aceasta. e~te hber~a tea, ca. mal mult
sa Sluje9ti. Ca,ci cel necredmclOs cl<:lca te va ,,:-ec1ea purtandu-te cu obraznicie pentru c.reclmta cf 0 al, .vi!' blesterna de multe ori credinta ta, ca. ceea c.e at1ti1v sp:-e
impotrivire, pe cand .daca te ~ede su~us JI ascuJk1,torl~,
mai mult se va conv1l1ge, mal mult mea va .da creza:
mc'mt si ascultare celor spuse de tine. Dea1tmll1trel~a 91
credinia evanaeliei, si numele lui Dumnezeu vor fi l?-uh.te)~.
Dara, zici tu: claca st.apanii vor fi. necre~II:.clO~l,
cum trebuie sase poate robii? Chjar 91 atunc! 11 tre
buie a asculta, p~ntru numele lui Dumnezeu: "Iar~
v

cari au stapani credincio~i, sa nu-i defan~e, ca

sunt frati, ci mai vartos sa li slujasca, cam c.redinciosi sunt si .iubiti, cei ce facerea de bmc
primesc." .(ve;s. ' 2), - adeca : daca v'ati .ln~re.?n}cit,

zice de 0 astfeliu de cinste, in cat ca avetl stapani' pe

fratli vo:;;tri, tocmai de aceia sunteti datori inca mai
muh a asculta ~i a fi supu~i.
"Mergand mai 'nainte la judecata" zice, adeca,

151

c{t unele clintre faptele cele rale se dosesc aIel, iara

altele nu , pe cand acolo nici cele ra le, si nici cele bune
nu vor putea sa se dosasc.a. Deci, ce'insamna "mergand mai nainte la juclecata?" Acleca, eand cineva
gre';la9te sau face fapte de acelea, care deja I-au condamnat; cand ramane ne'ndreptat; cand cineva nadajduie~te a se indrepta, dara nu face nimic pentru aceasta.
Deci ce? Pentru ce oare sun t spuse aces tea ? Pentru ca
chiar daca uniia a r ascuncle aici faptele lor, acolo fnsEi
nu Ie vor putea ascuncle, ci toate vor fi pe fata, - :;;i
aceasta de sigur ca este cea mai mare mangaiere pentru
cei ce fac binele. Fiincld mai sus a fost zis: "nimic
facand dupa rugaminte" iara mai la vale: ,;Cati

sunt sub jug robi, pre stapanii sai de tqata

cinstea vrednici sa-i socoteasca" , 13 natural siiritrebam: ce are a face aceasta cu episcopul? Ba ' In.ca
foarte mult are a face; ca sa sfatuiasca. Dealtfeliu Jl
vedem pre dansul peste tot locul p()mncind mar ales
slugilor, de cat stapanilor; slugilor cu multe'\. blandet;:t,
:;,i facand multa yorba de aceasta, iara stapanilor:
"Slabind, ziee, lngrozirea" (Efes. 6, 9). De ce oare~ ,
Cand-e-- vorba de cei n e-redincio~i, cu drept cuvant,
caci cu cei necrediil,-clo;;i eari nu dau atentitme~ . QU
are ce sa vorbeasc3.-'- dara cu cei creclincio~Ldece
porunce~te in feliul acesta? Pentru ca mai mareslujba
se aduce de stapani slugilor,de cat de slugi stapaniIOl':
Ace9tia sunt cari dau ~i bani, cari se ingrijescpentru
cele trebuitoare, pentru haine,9i in fine pentratQate.
A9a ca stapanii mai mare slujba aduc slugilor, ,ceiace
dealtfeliu 9i aid a dat a se intelege, zicand: "Cacicredincio~i

sunt ~i iubiti, cei ce facerea de bine

primesc", adeca se osten esc ~i se muncesc pentrti

lini 9tea voastra; $i in asemenea caz oare nu au drept

a se bucura de 0 mare cinsle din partea voastra?
I) Deci, daca apostolul poronce9te in feliul acesta
slugilor de afi CLl ascultare catra . stapanii lor, intelegeti cum trebue a ne gaS] noi fata de stapanul a toate,
care ne-a facut pre noi din ceia ce nu eram, care ne
1) Pal'tea morala. Mustrare dUre cei ce nu slujesc lui Dumnezeu, pe cat pretind danf;1ii de a fi slujiti de slugile lor. (Vel'on).

152
_ _

_ __ _ _ _ _ ,O)'lILIA XVI

hrane"1to ~l ne fmbra:ca. Chiar denu ar trobuimai mult;

cel pulin sa~islujim lui, precum ne slujesc pre noi slugile",noa.stre. Oare nu intreaga lor vieata ';;i-o cheltuiesc
In acest 'seop,"'acela adeca de a fi multamiti stapanii lor?
Aeeasta 'este treaba lor, ?eeasta este vieata lor, de a so
Ingriji de cele ale stapanului. Nu oare toau'Cziua se ingrijesc de ale sk1,pclnului, iara de ale lor clemulte-ori
ilUmai sara pentru un timp scurt? Noi insa f",cem cu
totul din contra; de cele a le noastre ne ingrijim ve~nie,
pe cand de cele ale stapanului nici eea mai IT.l.i<;,a parte
din timp, de ~i el nu are nevoiede ale noastre, precum
au stapanii nevoie de slugi, ci chiar slujbele care i Ie facem
sunt tot in folosul nostru.Acolo slujba slugei folose$te
pe stapan,pe cand aici slujba' robului mi folose;;te cu
nimie pre sta panul a toate,eipeim;;a;;i sluga 0 folose$te
""Gil bunat~ttile mele, ziee,nu~ti, tl~ebuese" (Ps. 15, 2).
Caci, spune-mi, te rog; cefolosar e Dumnezeu, daca
eu sunt drept? $i ee pagub[i 'are El daea eu :sunt. ne.drept? Oilre nu este intreagti$iMvatamata natura lui?
Oare nu este fara vreo vatall1ar,e~ Oare nu este mai
presus de orice patima? Ajc;isllig.ile nu au nimic allor,
ci totul este al stapanului"ehiarde''S''ar imbogati el celt
de m,\1lt, in timp ce noi m~lteavemproprii ale noastre.
~li in zadar ne bucuramnoLdeatata cinste din partea
imparatului a toate. Oare stapail~i-adat vre~D , data pe
fiu!. .sau pentru sluga? Nimeni,ci yu. totji j'nea ar preferasa dea pe slugi pentru copii. ~ pe cand cuDumnezeu se :petrec lucrurile cu to,tUl, din contra. Pe propriul
sau Fiu nu I-a crutat, ci hr,cl:;l t pentru rioi toti,pentru
hoi du,?manii lui, $i cad i1uran1 pre dansul. Slugilor
chiar daca Ii se poronce:;;te ceva greoiu, nici a~a nu se
lngreuiaza de a face, ~i ni.aLales daca sunt recunoscatori,-pe dnd noi de 'mii ,de ,oN ni aratam nemultamirea. Stapanul de aici nimie din acestea nu fagaduie$te
slugilor, precum l}!Jagaduie'?te noue Dumnezeu. $i ce
anume fagaduie~le ~ Libertatea de aici poate, care de
multe ori emai grlzava ~i mai rea de cat sclaviea. Caci
de multe ori a venit cate 0 foamete mare, :;;i atunci libertatea aeeasta a fost mai amara de cat sdiiviea, :;;i
iata cum darul acesta a devenit spre cea mai m'a re paguM. Dara din partea lui Dumnezeu nimic spre stricaciune. Insa ce~ "Nu va mai zie voua slugi, ziee,
ell voi prietenii mei sunte~i" (loan 15. 15).

OMiLlA XVI

153

. Sa ne l:u$in.am, . iubitilor, :;;i sa ne fnfrico$am: Cel

rut m . pre. cat m sluJesc pre noi slugile noastre, sa sluJIm :;;1 nm pre Dumnezeu. Dara noi nu aratam catra
dansul ni~i cea ~ ai mica parte din slujba ce nio fae
noue sluglle. Acera pentru nevoea lor filosofizaza aYand
p~:>at~ num~i Im~r~c~minte "1i hrana, pe eand l1bi illle:'
cm~tlm cu 1mbmbarlle noastre. Daca nu de aiurea eel
putll~ macar .dela slugi sa luam pi Ida de regulele'moSo~Cl. Dealmmt,relea sfanta sCiptura obi~nue~te de a tri' ~lte ye oamel1l nu puvmai .. Ia s'ugi, ci $i la cele necuv.an~atoa~e, ea de pJlda cand trimite pe lene$ la albina
$1 C3,:ld II por~m~eJte de a imita pe furnica 1), eu insa
sfat~1e:'jc de a. lmlta cel putin pe slugi, ~i ceia ce dansele
f~c p:ntru frlca. ce au de noi, macar acelea sa Ie facem
~l nOl, pentru frlca de Dumnezeu. Dara noi nu ne O'asim. facand a:;;a .. Slugile noastre de multe-ori sunt p~o
bozlte pentru fnca ee trebuie a avea de noi si ele st'll!
j'n tac;ereinai mult de cat ori-ce filosof. Sunt probozite
poate ' C~ ,drE:ptate. sau rar~ dreptate" ~i nu raspund, ci
s~ ,~oag;a J?c.;t, de:;;1 p?a~e ca de multe-ori nu ne-a ned rept~tlt e,u l1lm1~. ~epnmll1d dela nci 'nimic mai mult de
cat 8.utrel)umta, b.a de fllulte-ori , chi.ar ,;;i mai putin,
ele.. t?~U:;;1 ,rabda, $1 c~lcapdu-s~ pe' l1lscareva paie, ;;i
mapcand , poate numal pane, $1 111 fine oriee alt tain
a"andu-I v pr~st, nu ne ~rag la respimdere, ~i njci ca
sun~ sUPi3:ratl, pentru frlea. e~ au.de vnoi. lncredintandu-h;bal1l,el~ totul lnapmaza - 91 sa nu 'mi spui de
sluglle ,cele, rale, ci de cele ce nu "sunt atat de ra1e _
iara cand Ie amenintam, ele in data se cumintesc. '
" Ap'oitoate acestea nu sunt oare un motiv de "filosofie pentru noi ~ Sa nu spui ca toate acestea se fac de
d~n~elede sila, ;;i,de frica"Jiindca sila;;i teama de gheena
~ ~ a~u.pra eapu.lm ~au s~au, ~i nici a~a nu te cuminte~ti,
$1 m.el nu portl atata cll1ste lui Dumnezeu, pe cata ai
tu d~npartea sl~gil?r t~le. Fieca!'e dintre slugi j'~i are '
lo~umtn. sa legl~lta, :;;1 nu se lmpune cu sUa in 10cumta aproapelm sal!, nici nu este atins dA pofta de mai
multo A.eestea toate Ie poate vedea cineva petreeandu-se
cu slugJl~, 9a:.e paze~c buna randueala pentru frica ce
a u de stapann lor, ~l foarte rar ar putea vedea cine va
sluga rapind ceva din ale altei slugi, sau vatamandu-o
v

' ) NoW. A se vedea Pildele lui Solomon. (Cap. 6, 6-8).

154

OMILIA XV)
OMIUA XVII

eu ceva. Dara eu oamenii liberi se intamplJ cu totul

din contra, caci ne lovim unii pre altii, ne mftncam unii
pre altii, nu ne temelll de stapanul a toate, rapirn cele ale
altora, furam, lovim, de~i stapanul nostru vede. Aceasta
n'ar face-I) nici oelata sluga, ci dl1ca arlov!, ar face-o
fara ca stapanul sau ::'a vada, sau sa auda, in timp ce
fl:c}i"tOato Ie indraznim, de ~i Dumnezeu toate Ie vede ~i
Ie auele. Inaintea ocllilor aee10ra este ve~nie frica de
stapanul lor, In timp ce noi nj,c;i-odata nu avem inaintea
noastra frica de Dumnezeu. De aceia s'au ~i resturnat
totul pe dos, totu1 s'a amestecat ~i s'a corupt. Noi nici
macar prin mil)te nu ...ue, vine a ne gandi de ce1e ce am
pacatuit, intimp c"t3]lclcatele slugilor Ie cerceUim eu toata
amanuritirnea, ba pan a ~i pe eele mai mici.
,i\.cestea.,.le spun, nu doara ea a~i YO! sa vad pe slugile noasti'e.Deascultiitoare ~i obraznke, ci cu , scop- de
a alunga delCJ, noi neascultarea ~i obl;azniciea, qe a sgudui a~~\ zicand trandaviea :;;i somn:olenta noastra, ea
macara~a 'sa slujim:;;i noi lui Dumnez811, preellm ni
slujescrioue slugile; a~a sa sllljim zic,"eelui ee ne-a
faeut pre 'noi, preClH'f1 ni slujasGnaU(~ cei deopotriva
cu noL .c ari Im au dela noi nimic c1eacest feliu. Liberi
din natuiaf;i slugile sunt, caci expr.esiUnea "Sa stapa.. niase:~pe;;.tii marilor" (Fae. L 26)este zisa:;;i pentrl!
dansele~SluJba aceasta a lor nu este gela natura, - C1
este ' yenitaclin imprejurari dedinaiara, sau atingatoal~e de:- vreclniciea lor, -:;:- clara eli toate acestea multa
cinsteni:aduce nOk1e. Noi in vederea slujbei noastre Ii
bagam frica in oase, in timp ee fatade Dumnezeu nu
avem .cat de pulina frica, d e~i folosinta ee ar llrma de '
aici,ar fi tot sprefolosul nostrll. CiJ , c~H inf;i-ne vom
slujl.maicu tragere de inimalui Durnnezeu, eu atat mai
mult noi singuri yom c~tiga.
Dec), sa nu ne lipsim pre noi in:;;i-ne de 0 folosinta
atilt de mare, caci Dumnezeu este fara niei 0 lipsa, iara
ca:;;tigul ~i resplata iara!';ii la noi se InapoieC'c. Sa slujim
lui Dumnezeu dara eu friea f;i eu cutremur, f;i sa ne
afiam faFl de dansul preeum seafia fata de noi slugile
noastre, ca sa ne lnvrednieim de bllnurile fagiiduite,
intru Christos Iisus Domnul nostru, carllia Impreuna eu
Tatal ~i eu Sf. Duh se eade s!ava, stapanirea ~i cinstea,
acum :;;i pururea ~i in vecii veeilor. Amin.

155

OM ILIA XVII

. ,,~-\.~estea il1vata ~i indeamna. lara de invaFi

cmeva ll1tr~al! chip, ~i nu se apropie de cuviri~
~ele. cele s?-natoase ale DomnuIui nostru lisus
~lrl~tos, ~1 de invatatura cea dupre bun a cred~nta, ace.la s'a trufit ne:;;tiind nimic,ci bolnaV~?du-?e mtru intrebari; '~~ in cuvinte de prigo1111 e, d~ntru ~~re se fa9,~ plzma, pricirea ~i llUl,el~, pI epusuIlle .cele vlclene, cuvinteleeele de~.al ~e. ale oamel1l1or celor stricati , deminte si
lJPSl~l c!e ad~va~, cari soeotesc a' ffQastig b{m'a
credl~~ta (evev]~a): Depal'teaza-tede"uniia ea
aee:;;tll?-. Insa Aca~tlg mare este buna credinta
ievSevlea)c? mdestulare. Ca nimic :l'l'am, adus
ll1 lume; aratat este ca niei a scoateceva nu
putem" (Cap. 6, 2-7).
'
D.as~all1(nu tTebu,ie a se purta mimaIcl1 autoritate, ~l 91~U ~u~ta bJandela, preeum iara.'i 'nunu .
ell ~lan~e!a,cl .91 eu autoritate. ~i toate <i6estea Ie nl~~
vata ferlelt,ul Pavel, eate-odata zieand: '"Poronceste
ace~te~ ~lv invata", iara alta-data: "i\.cestea Ie invat?- ~l sfatt}e~te"; D,~eav d()ft?ri~ r9agapr'e 'cei bolnavI,.nu cloa.r:a,<;a clan~ll sa se Il1sanato8zecirientru
ca ~e~ bol~avISCl: scape cleo boala ~i sa sesc6~le din pat,
ap,Ql eU at~t }~aJ ~~lt nOl trebuie a ne, pU!'ta ' fata de
?el pe ~arn l~ IOv<3:1.8;m eele ale morale~, ' sfatuinclu-i i
mdemnandu-l. Ferleltul Pavel nu se da 11l,Jaturi ehiar
de a se fac~ slug~ lor, zic~ncl: ,,~a nupre noi ne

pr~1?ov~dulIr~; CI

pe .Chnstos 11SUS, iara pre noi

SluJlton
voua
prm
IISUS" (II. . Cor" 4 5) ,..,,1
(;, . v
Ttl
lara~il:
" oa e a e voa~t!>e ~SU?t" Or! Paye!, ori Apoll6s"

(I. Cor. 3, 21: 22). ~l lata ca dansul sluJ39te slujba aceasta

cu bun~ vomta, eaci niei nu este doara 0 robie oare~are, c~ mult mai buna ~e cat robiea. "Ca acela este
lob, Zlce, care face pacatul" (loan 8, 34).
v

O~IILlA

156

O~!lLIA

XVII

"lara de ll}yata cineva:'intr'alt chip, ziee, $1

nu se apropie d~t 0wihte~~ cele. san~to~s~ a~e
Donmu1ui nostru llSUS Chr1stos, ;;1 de ll1vatatm a
cea clupre buna credinta, acela ~'a trufit: nestiincl nimic". A;;a dara nn dina;;tl .PGa~e. aJunge
cineva la prostie, ei tocm~i. dil?a nu :;;tJ. Cael eel e:
stie eele ale evseviei (bune1J~ll1stlrl cle Dumn ~zeu), 8:eestcl
rnai cu sama ;;tie :;;i a fi modest. Cel c~ ;;t1e cu:ymtele
cele sanatoase, nici-odata nu se imbolnaye::;;te. Ca. precum estc infiamatiea pentrutrup, tot a::;;a este ::;;1. U$Urinta sau prostiea pentru ~~~fi.et. ~r~cum . acolo" c~~a ~~
este umfiat nu ' spunem ca esteh sanat?s, tot ~7a ~1 aIel
nu putem spUl1e ea eei ma!]dri. sunLmie~eptl. ~m~ urmare se, poate ea eineva sa. ;;t18. ceva, $1 t?tU y1 s:;t nu
stie nimie, cad eel c.; nu :;;tw eela. ce"t~e))Ule :;t. 9t!, Ill!
8tie nimie. Si cum ea. mandrie~ vme dm~ ne$tnnta ,. S8
{nvedereaza: de a coIo, ea Christos s-a, de;;ar~at pre sm~:
Cel ce ;;tie aceasta, deci, nu va euget~ ~e ,dansullu~TUlI
mad
nid-odati),. UiCioi11JJI nu are mm1ea, care .sa n~
e
fie de la Dumnezeu, :;;i deei sa flU cugete lUCI'mI . man
c1espredansul. "Caee ai, ziee, care sa .1~U fi ll!at
(1. Cor. 4, 7) 1 El a spala.t ,piei?a:~ele uc~m~llor ;~1 ee~
ce stie aeeasta, cums'ar.l1ianclrl ~ De acela Zlee ~hI lStO~.
Cfll1d veti face toate cele ce s'a pOtOnc it voua,
~iceti, . ca' slugi netrel~nic~ sunt~nl~-;- va!~1e:;;ul nl!mai prin umilintii s'a mantUlt, pe eand F~r1s~ul. 'pr~n
mfmell'ie- s'a pierdut. Cel ee '5e trufe::;;te, dec!, nlm1e elm
aeestea nu :;;tie. Apoi iara:;;i tot (;l1:'ist~s zice : .,,,.De ~1~1
O'ra it r a u , martuf'ise;;te raul, lara de am grmt
tine de ce ma b ati "? (Ioafl" 18, 23)'?
.
Ci bolnavindll-se intru lntrebari " z1ce. A$a
dar a '~ intreba eu curiozitate, a ispiti intr'una, este a fi
bolnav. ,,~i in cuvinte de prigOt:ire", ziee, 9i. cu c~rept
cUva nt, cad eand sufietul se aprlOde ~a de f~l!?Url, c11I2
caUZ;1 raiionamentelor, cand se t~lb-,!ra, atUl~e1 1I1tre.?b~
cu euriozitate, iara eand e1 estc s~na.tos.' pu 10 trea?Ja" e1
fara ispitire prime;;te credin\a. Dm ]Sp1tlre sau. dm 111trebari fara ;;1r, ';;i din Jupta de cuvant (),Ojop.?xto:<;) sa,u
din cuvinte de prigonire, nimic nu se poate a:;;!epta.
Cele ee crcdinta singura Ie fagaduie;;te sunt adevarate,

XVII

157

iara inttebarea eand" se pune la mijloG, mel nu poa te

arata ceva de sc\,):na, ;;inici nu las{t de a na.d ajdut:r:ele
fagaduite de eredinii. Caei $i eel ce inehide oehii nu ya
putea sa gaseasca ceia ce ar vol sa eaut@,d;;i iara;;i claca
ar avea pOilte ochii desehi$i, iosa s'ar baga intr'o groapa
adanca, uncle n'ar patrunde raza luminei, n'ar putea
gaS! ceea ee ar cauta AstfeIiu deci, fara de eredinta,
nimic nu se poate afia, ci de necesitate cil se vor na;;te
lupte de cllvinte, sau euvinte de pr-igonire.
nDintru care se face piZlna, pricirea ~i hu1e1e, prepusurile cele viclene", adeca siava ;;i credinti viclene de la astfeliu de intrebari. Atunci ne
inehipuim clespre Dumnezeu ceia ce nu trebuie, fiind ca
eadem in tot feliul de intrebari. "Cuvintele cele cle;;;arte ", adeea pierderea de vreme, sau ea prin aeeasta
e<'.presiune el spune: precum oile ceJe riioase atinse
de boaia, umplu de riie ,;;1 pre rele sanatoase, intoemai
a$'\ fac $i Mrbatii vicIeni)). ,,~i lipsi~i de a clevar,_ziee,
cari socotesc a fi cl:;;tig buna credin~a (evseviea)" .
Ai vazut cate rale se nasc din lupta de cuvinte, sau
cuvintele de prigonire 1 Piznia,pricirea, ignoranta, lipsa
de minte, pe .care de sigur ca 0 na:;;te ig norallta.
"De la unii ca aceia, zice, cleparteaza-te ".
N'aspusapudt-te la cearta eu dan;;ii ci "departe;a.za- te". "De omul eretjc, dupa una ::;;i a doua
s fatuire, fere~te-te " (Tit. 3, 10), zice tot Pavel. Cu
alte elrvinte Ii arata ca clan;;ii sunt a$a, nu atat de la
ne:;;tiinta, pe celt din trandil vic, a vand ;;i ne;;tiinta. Pe
ni$te oameni cari se lupta din cauza banilor, eand ii
vei putec\ eonvinge 1 In alt feliu pe uniia ca ace;;tiia
nu-i poti eonvinge, de cat damliJ-li iara:;;i, 9i ehiar nici
<1;;<\ nu Ii poli implini pofta. "Ochiul 1acomu1ui nu
se satura cu 0 parte " (Sirah 14, 9). Deci trebuie a
fug! de eei ce sunt ne'ndreptati. Dara claea el sfatue;;te
de a nLl se pune la cearta CLl unul eare se lupta ell altul,
ce a re mare lipsa poate, $i niei ase hcirtu!t;\l el, eu
atat mai mult eu eei ce s nnt CiL uceniei a i no;;tri. Zieand
di uniia ca aeeia SOI'Ot a fi cc\,;;tig buna credinta (evseviea) a adaos: "lnsa ca:;;tig mare este buna ' crec1in~a cu inc1estulare" (Vers. 6), nu cand ai b<111i, ci
cttncl nu ai. Cn sa nu eada cineva in me1hoire din cauza

O},f!UA XVII

159

OMILIA XVll

158

v ,v .. il ridica a~a zicftnd,:;;i il J1J,dre~p~a . ",S~:-ot:

sal aCle~} .
.
" . " E t d siaur ca:;;tlg, 1115a n~
zice" . ca este C~'?tlg ' .. s . e:, ee ~1ai intai av doborlt
'a'"e,a' ' ci mult mal mare,
c -t Cum ca castiO'ul
v' It~upa
.'\, l)e aces a
' to>
acel ca;;tig, 1a ~rny;t ma.y<. tevedea ' din faptul ca reaceia n':1 .est~ n1l11lC, s~:,poat V 'u noi, nici nu ne intomane alCI, ;;1 nu S8 stt ~m ua c z::t aceasta ~ De aeolo.
vara~8;;te. D~ und~ ~~ ll~~ee~~~f i~1 aeeasta vieatat, pril~
ea noi ne~~and ?lml~ a e aici yom iua ceva. Ca gOl
urmaf(~ mCl duca?du ne d . d e Deci nu avem ne.
.'
01 ne vom Sl ue.
. .
am vemt alcl, g.
1"
Daca n'ami adus milllC, n.e
.~l' zl'ce ' Ga 111voie de ce1e pnsose nll.e.
. v. ' ,
'mic dupre cum:y
''' ..
yom duce jara~l CU, 111
'
aratat este ca mCl a
1
m ic n'am adus 10 un~:, T ' ",
.
c va nu putem (\ ers. I) . ..,....
scoat e . e " d . heana si imbracaminte, cu a.ce"Gl ,avan .. ' .. ,' 'ft" Vers 8) Noi trebUl~ a
stea indestulat.;l "0.,lt11 . este( deaJ:uns' sa traim., :;;i s~
111
.
.
manea, l~e va t'a t a, .l)e. 'ca
- A
t ' t" t in cat sa ne acoper.e
. .J>}g imbracam cu .h~~ll1e .m r aolaav"I'unea "i nimic de pnv
v acoI)er ln1 g
u
L, r

trupu), ~deca sa . . "

i1afna )oate sa 0 aiba on-cm(~.
'
lara
0
astfellu
de
-"
'
"
1
.
.
'
'
1d'
lara
SOS
c,
. A'~ . d]" . Ie de alCI, ZlcaI ' .1' .
ApOl ll1dea~na ,e ~~atasca" (Vers. 9).N'a ZIS
cei ce vor sa se 1m) v:o;
.
. ce voie~c "
.
. .. 'mboaatesc)) Cl "cel
. . '
b A d ba oi ii iconomisesc bme,
simplu cccel ce se .l
cad sunt. f';ii de a~el e~. ~,:an rt saracilor. Apostolul n~
adeca ii dispre,t:mesc ~1-I~t~Pa,i pre cei ce dores(~ :werl:
defai~a p.e UI111a; c~ ~~:: ~~\,' boga~asdl, zice, vcad
"lara .Cel ~e, \ O! ':.0
. "n ) ofte multe fara de
in isplte, ~l. ll\ tc.~unSavet'oa~ll'el c~re cufunda pre oaeala Sl v a a1
. ,
.
' -. ' e
so cot. "
'.
)ieezare". Bioe Zlce el "c.ar
mel1l m pel[ e ~1 111 I . -; u pot ase tinea drept.
da" de vreme ce mCl n
. .
cufun
'.. ." t, pl'erzare" "'i in vieata de alCI,
lntru p en'e,- ~1 111 r u
, 'i
~i in ce~ vii~o~re: tutul'Or rauta\ilor este.iub1rea
-. ;,Ga radacma..
'nd 0 au ratac1t d e 1a
de argint, .care U~ll poft~u dureri multe" (Vers.
c redinta, Sl s'au p a truns )ot "ti de aiul'ea, de l~t.
10). Dara toate aceslea I~~ S\~d ~or putea vedea cat
vietuin~ 'cinvev~ c~ t hog:: tii~t~aza din cauza a verei.
se shUClUma, :-;;1 ca se 111

1m

. ,

"lara tu, zice,omule a lilli Dumnezeu" (Vcrs.

i). Mare vl'ednide pune el InainteI Toti oarnenii de

igur ca sunt ai lui Dumnezcu, dai'a C(r cleosebire cei

Irepti, nu numai in ceia ce prive~te creatiunea lor, ei
;j in ceia ce prive:;;te infierea 9i zidirea cea noua. ccDeci,
laca esti omul lui DUl11nezeu, zice, nu cauta cele de
wisos ~are nu duc Ja Dumnezeu, ci " fugi de acest~?,
lrmeaza dreptatea". Amandoua sunt puse ell lllult~'t
ntensitate, caci n-a zis (cdeparteaza-te)), ci "fugi $i ur11eaza"-"drepta tea", spre a nu te lacoml,:;;i "ev3evia" sau buna ' credint<'i cea din dogme, "creclint0-"
3are este contrara intrebarilor celor curioase, "dragostea, rabdarea, bUtndeteie".
"Lupta-te 1upta cea buna a credintei, apuca-te de vieata cea ve~;nica", zice - iata $i plata "la care $i chemat e$ti, ~i aimarturisit mal'tur isirea ' cea buna - in sperall:ta, ziee, a vietei ve:;;nice - ina intea a multe m arturii" (Vel's. 12), ac1eca
ccs{l. nll necinste$ti acea increde'r e,acea incurajare. De
ce dar;'\, te ostene$ti in lucruri$i ll1 :pofte far a de socoteala n:;;i care ispiili $i cursa zice ,G:),o vor suferi Gei
ce voiesc a se imbogatH Adeca;iiindeparteaza de la
credint~i, 1i baga in primejdii, iiJace fric.o;;i. ,,$i in pofte
mu1te fa ra de socotea1a" zi()e.~i cum sa uu fie
porta lor fara cle socoteala, cEl11d au eu dan::;;i'i nebuni,
cand au pe la nga dan::;;ii pitici, riudoara pentru iubirea de oameni, ci pentru placere?Cum sa nu fie pofta lor
fara de socoteala, cand 1nchid pe$ti in casele lor, cand
hranesc fiare salbatice, cand se OClll)a de cani, cand impodobesc cai, ~i cand in fine se gasesc eu mult mai pre jos
de copii '? Toate aces tea cleGi sunt f[~ra de socotealii :;;i'prisoselnice, nimic din e.l~ nu e nici trebuitoriu, nici folositoriu.
"Pofte multe fara de socotea1a., si vatamatoa re".
Care sunt acele vatamatoare'? Cand . suut stapaniti de
amoruri absurde, cand cloresc cele ale aproapelui, cand
se tavalesc 1n desmerclari, cand iubesc $i se svarcolesc
clupa betii, cand dorese pierderea $i chiar sacrificarea
altora. Multi inca sti'ipaniti de tiraniea acestei nebunii
(amorlll) s-au aruocat asupra antagoni$tilor lor, $i sau

OMILIA XVII

160

OMlLIA. XVII

pierdut,- pentru ca se ocupa cu fapte rara de'socotealu,

sau mai bine zis :,;i vatamatoare.
Bine a zis el': "au ratacit din cr'edinta" caci
iubirea de al~gint astupEtndu-li ochii cate put in, li impiedeca ~de a .vedea calea cea dreapta ce duce ,l a,' <.:redintiL"'Precum cine'{iOt pa7incl pe drumul cel clrept, insa
intorcandu-7i mintea spre alt-ceva, pa7e';te de siguJ'.
clara de multe-ori trece pe langa ceLatea la care sc ducea,
ducandu-l cum s'ar zice picioarele rara nici un folos,
tot a7 a se petreec :;;i eu iubirea de argint. ,,~i ' s'au
patruns, zice, Cll dureri multe". Ai vazut ce a hIs~t sa se inte~ea,e;a. prin'-exprestunea ,,~'au p~t~un~? ~
Caci toate cele"'ftJ:;;lrate de el sunt ca l1l~te spml, a~a CJ,
daca sunt atin~i, saf1gereaiam~ni1e ~i Ie ranesc. Catc
griji nu au dEtn~ii'~i cate dured? De a,r;eia:;;i zice apostolul: "fugi de acestea,~i, '. ur'meaza dreptatea,
buna credin~a, creeli nta:, slragostea, "rabdarea,
blande~ele", cad blandeta vine: de la drag0ste. Aici
apostolul lauda curajul:;;i barbiitiealui Timotheiu, caci,
zice"ai marturisit to ate acestea,Cubarbatie:;;1 cu curaj), adeea a~a ai facut. ' ,
Ii aminte~te apoi 7i de catihizarea sa, zieancl: ,,~pllClAe de vieata cea , ve:;;nic~t", <1.:;>a ca nu esto
deajuns numai martuti5l'f(ja; ,ci mai este nevoie ~i de
rabdare, spre a ram<lneEt ' intr',una in marturisire; este
nevoie 7i de lupta putl?rriica ~icle mil' de sudori, spre
anu fi patruris, sau striipuns de, dureri muIte, pentru
camultes unt scandalele,muHe sunt 7i piedicilc Intimpinate. De 'aceia strimta $i anevoioasa este calea, ~i din
toate part-ile trebuie a fi ciJhagare de sama, in toate
partile sa se intoarcl cineva.pin toate partile se. vad
pEiceri care atrag oehii sufietll1ui, placeri de trupuri,
de bani, de dezmerdi'iri, de trandavii, de slava, de mailie, de stapanie,de ' iubire de intaietate. Toate acestea,
zic,searata sub ni~te tete prea frumoase ~i drag~is
toase, in stare de a 31lirage spre ele fle eei indragostiti,
pre cei ce nu inbesc mult adevarul,-caci adevarul este
cum s'ar zice slab la fata, 7i nu are cu sine nici un Iipiciu. De ce oare? Pentru ca el fagaduie~te toata pla(~erea;;i multihnirea in viitoriu, in timp co aeelea cbiar
$i pun inainte onoruri, placeri, repausuri,-de sigur ca
nil In fiinta. nu adcvarate, ci fal~e, amagitoare. Daca

cineva este, ,pr.ost,

161

u~!Jrel ~i

fricos, 5e va tineastriI1s de
in f?tta nacazurilor. Tot a~ se In~ampla ;;1 cu luptele. de. dmafara, cand cel ce nu s~ gane~te mult la cunum, dm primul moment s
.
i~ t?~pete ~i. bet!i ..Tovt ~:;;a fac ~i luphitorii ~iElr~t~~l~e
~arl sunt fr)CO~l $1 fara curaJ' in timp ce ac .
. "
111 vecler~ e u ' l
'.. de rane, fiindca
el carl
;- e ,num e, pre f'er:~v fin
danauii
se h~anesc cu speranta vlltorului si de a~el'a s t ~
curaJ.
' ,
,
un CLl
I) Sa fugim darade ractadna tuturor ralelor sf
~~unc! yon: fu,gl de toat.e r~lele. "Radacina tutu~oi~
I a~tatl~Ol, zlce,este mblrea de argint". Pavel a
graIt a~.a, s!1u p~ai bine. zis C!1ristos. Dara sa vedem
cum chlarv1~1s.a~1 expenenta dm fapte ne mart . t
aceasta. Caclce rau nu izvora<::te dh bani sa ur!sb~ e
zis n d' b' .,' ., d'
"i'
, u mal lne
, .' ~ m~am1 " cI m reaua. intentiune a celor ce nu
~tlU sa. fas:a uz p~ecum trebUle de bani ~ Fiindca este
cu putmta'vcaC:eJ.ce (?,,f:~ uz de bani precum trebuie ,sa '
mo~ten~asca p,rll~tr'in;;ii ;;i imparatia ,ceriurilor. Ac~im
in~ c~.la,cem , sa ,dat.spre ajutorinta saracilor, spre
mangaH?1 ea, c~}orce III gre~esc noue, $i spre lauda si
multaml.r~a , IL~1 D~mn~zeu, noi 0 intrebuintam in contra ,
l1fTiorOCljll0rde ,sq~ap, sau mai drept vorbind in contra
s~ etulm nO$tJ:'u,~~ 111 .contra lui Dumnezeu. A rapit
c~nev~ averea un~13, :;;1 I-a ad us in ::3?-racie, dara ~i pre
sme", s <:t d~: ~ortlL~re ~cela I-a istovit cu saraciea
d~ra ~1 pIe Sloe s-a lStOVlt eu osanda cea ve$nica. Oar~
nu ?~m:a este ,t pt un.a? Ce rau oare nu ni vine din
bal~~. Oare nu~c:?mla? Oare nu rapiri? Oare nu 'a!atl~ll? Nu.. dU!7rnal1p? Nu It.:!pte? Nu certe? Oare nu Jau
111 HlS. unlla (;a ace7tlea manile pana <::i la c
' :' j." ~
'
. ,
"i
el mOryl
oOare nu au
Nuns eu rautatea pan a si la parinti si frati 'l
"are, ~u au rasturna;t Adan~ji ~i legea naturei,' si' porun~
ule
lUI Dumnezeu 51 m fine totul fil'nd s+;-(p'" 't' d
,
ft
b
, I . : L "nl ~l
e
acea po a ~~ una? Oar~ tri~l!na}ele nu sunt infiintate
pentru a~e~tI~a? poboara decI lUhlrea de argint, si at unci
a. contemt raSb?lUl, a eontenit lupta a contenit'dusmamea '0' a~ e?ntemt cea~ta 7i intriga. Ar trebui de "a cfi
aJu~Z">atJ. dm lume u!llea ~ acei;>tiea, ca ni~te lupi vatama,toTI. Precum m:;;te vanturi eontrare ~i puternice
~ceste9-' ~ole~mdu-se

0)

'

v"

J"b ,t l~ p(l~ted morald. c:OI~tl'!1 i:uhirei de al'gint, ~i ca adevara ta

I CI a e es e ease stapal1l cll1eva de patimi. (Veron).
11

162

OMILlA XviI

eazand deodata pe' marea lini~ti1A~, ar rascoIi-opana la

fund , 3i pana ~i nasipuI ..lie pe fund 1~J' ridica in,.sus 1;>i
l-ar amesteCi't eu valurile, Iflt9cmai a~<'.!.4. iubitorii de
bani toate Ie rascolese ~i Ie -rastoarna pe dos.
lubitoriul de bani nu are nici uff'prieten. ~e spun
eu de prieten? Cand el nu eunoa::;;te nici.chiar-peDumnezeu, fiind stapanit de acea pofta. Nu ved:ti pe Titani
pa~iod eu sabia in mana ~ - de $i in aeel mlth este .mai
mult 0 representare de nebunie; dara aee~tiea eu adevarat. ca ~uot nebuni, iodraGi(A1;>i ie9it.i din minti. Daca
Ii-ai puteadeseoperl sufletul lor, I-ai gasi astfeliu alcatuit, ioc&t .c a nu 0 sabie, niei doua, ei mii de sabii sunt
intr'insuJ,pe nimeni cunoseand, ci impotri va tuturor
turbat,fnpotriva tuturor aruncandu-se :;;i impungand
pe tot-i"sfa~iiod nu cani, ci suflete de oameni,~i aruncand blastem!iri grozave pana : ; 1 asup1'a ceriului. Toate
sunt 'rasturhate 8i nimieite de niste astfeliu de oarneni,
stapaniti demania 'banilor. Pe ci'ne deei, sa invinovateseIDaL rriult? Eu nu $tiu; fiindea molima aceasta pe
totisHipan6:~te; pe uniil'h.llla,i mult, pe a1tii mai putin,
darairi fine p~ toti. Preeum un foe cazand pe ni::;;te
materii .arzatcare totul st1'ica .,;>i pu:;;tie$te, tot a~a 9i nebuniea aeeasta a.rasturnat pe dos lumea intreaga. Regi,
stEipall,itori,oameili"de rand, saraei, femei,. barbati, pana
$ieOl)ii,toti in fine Ia feliu .sunt stapaniti de aeest rau.
Precumcalld S8 abate asupra pamaxitului un intunerec
grozay, .riimeni atunei nu se simte lini$tit, - intoemai
a1;>a' sehetreee ~i eu aeeasta boala pustiitoare.
1'1ii('1e aeuzatiuni se aduc contra lacomiei, ~i in
pUbllQ; $iin particular, . $i eu toate aeestca niei 0 indreptate . nlJ se vede. Deci ee ar trebui de faeut ~ Cum
sa stingerilfoeul ? Ei bine, este...cu putinta de a face
aeeasta; ,chiar daca para lui s'ar ridiea pana la ceriu:
numaide yom vol; atunei yom putea stinge aeea par
palaeo Cad dupre ce s'aridieat prin vointa, tot a~a S(
va stinge tot prin vointa. Oare nu vointa noastra c
aprins aeest fod A~a tot vointa va putea sa-l stinga
numai de yom voL $i cum se va putea de~tepta in no
puterea de ,a voi ~ Daca yom eunoa$te de$artaeiuI1ea ;;
nlmicnieiea acestei pofte absurde: ea ducandu-ne d,
aiel, averea nu ne va intovara$1. $i ca chiar aiei desE:
ori ne parase~te; ca averea ramane tot aici, iara ra
nele ce am eapatat dintr'insa, ne intovarfu:;;ese $i dir

OMIllA XVII

163

e?lo. ~ lea yom cunoa::;;te ea acolo es t~ multa bogatie;

$1 ~aea 0 Yom. eomp.ara eu .acea bogatie, 0 yom gasi
pe aeeasta mal l?~e JOs de. twa eea din mla~;tina; daca
v~:m1 9uooa$t.e mllJ~ d ~ pr~,mejdii ee Ie are eu sine, $i
ca place rea lzvonta dwtr ll1sa este momentan:} si totd~au"~a amesteca~a. eu n~ahl:ire . Daca ne yom' gandi
bll1e,la aeea ~og~tle a: vletel . de veei, desigur ca yom
p,:!tea ~u. u ~ ut'lnta a dl~pr.etui pe ayeasta. Daea yom ~ti
0::1, b?gat Ia ac~ast.a,Gu I1Iml~ I~U ne folose$te niei spre ca~
tl.ga~ ca. sla vel, mCI vspre ,:sanatate, $i nici spre alt-eeva,
c~ ea dm contra ea mea ne eufunda in prapastie 8i
plerzare.
.,
.
, AiGi te imbo.gate$t~ $i ai multi sub tine; acolo insa
ducandu-te, te Vel vedea gol 1;>i lipsit de ori-ee. Daca
ace~tea Je-am rum.:ga necon!enit in mintea noastra,$iJe
aUZlm ~l de la alt}l, poate ea ar fi eeva nadejde dein~ '
dreptal~e,. p<?atev c:a ar. fi vr-o izM vire de aceasta ,osariCla; ,
grozava .. M~tr~armtarlU1 este frllmos? Da ra sanea'clu-:
eem ammte ca este apa de mare, ~i ca mai fnainteera .
arUl~ca~ io san uri Ie ei. Aurlll $i argintul sunt fl;umoase?
~ara sa vno adu~e~1 aminte ea au fosf $i sunt pamant .
91 e~nu$a. Puate ca sunt frumoase haine le de ma.tase~
Dar:a ~l~ su~t prod,:sulvermilor; este la mijIOenuma:i
preJudlelU~ $1 apreCIerea omeneasea, $i nu ec1. doarafru?usetea ~l valoarea lor stau in natura lor. CeJece au '
frumu.~eta in n,:tura .lor, n,: ,:U nevoie de a fi explicate
de~ a~tlI.~ Tu c~a,qa Yep de pI Ida 0 moneda de ara,ma si1'npIa; Inset aunta,v la mgeput ~admirj, $i apoi 0 crezi' a
~ ~e aur, - d.ara, dUP0 ~e eel cuno~catori te vor lovata
.';iItl~O: ~x~)l~ca 19$~laClUnea, odata eu admiratlunea te
va paras} ~r ll1$elaelUoea. .
. . .. .
. . Ai .va~ut ea, nu tn. I!atura s.ta fruD?uset a ? Dacii
vezl e<?s~torlU, tu II ad?Irl ca .argmt, ~aea vezi arama,
o admIrl, ca pe ..a~r.' $1 numa~ .atunel iti sehimbi par ere;a, ~and.. altIl. ItI vor exphea. Astfeliu ea nu sunt
d~aJ,:ns oehn ee-l ~v~m~ spre e!,aet~ eunoa$tere a lu~'
el unlor. Nu tot a~a msa se fntampla $i eu tIorile eari
sunt eu mult Il!ai bune deetH aeeIea. Cand tu ve~i un
trapd1.1 fir, ny ?-l trebuinta .de ~nii ca sa-ti expJiee 9i sa
teo mvete, p :,mgur .dela sme-tl.il poti .d~yiza in partile
lUl.. tot a$a ~l eu mlc91.meleJe, $1 eu ermIl,~i fn fine eu
orlee floare.
Deci, nimic alta nu este, decat prejuditil}, ~i ea sa

164

OMILIA XcVIII
O~IlL!A

crezi ca esfe prejuditiu ac~as0 p~tiI::m'h spune-mi te ~og:

daca imparatului i s-ar parea ca . argmtu! e~te , Il1~.l de
ret decat aurul, ~i ea ur~ar.~ ar )eglfe~a JP aees~ ,
;enz oare tu nu vei schimba demdata: ad!?Tra~lUnea ~l
'dragostea ,rlela unul la eelalalt ~ A~tfel.lU ca nOl pretu.tindeni suntern, s.tapa~iti vde laeo~me ~l de presupuner~
~i cum ca es~e"aJa, ~1 ea }ucrunle s.e ]!releluesc. d~pa
radtatea lor, iara nu dupa valoare, .13;ta ca de pIld~ la
noi sunt fructe care aproape n'au ,m elUn pr~t" pevcan~
in 'lara Capadocenilor su~t de maTe prei, ~l. mea mm
de valoare d.~9at fiuIte, dm lucr:urIle c~l~ mal. scumpe
la noL in Arabia, tara aromatelor, ~l m In~Ia und~
sunt pietrile cele de prei, multe .de .a.cest.ea s ar putea
gasi. A~arca toate 'sunt din preJudlilU ~l l?resupu?er~
omeneasca, ~i ea noi llimic .n ~ ~a~em ~u .ludecata, Cl,
simplu ~i la intanlP!ar~. Decl, JUbltIlor ~ sa ne de~te~taI}1
din aeeasta belie.Sa 'vedem pe , a9-evarat~ fru??-u::;eta,
frull.1lJ~eta cea de]~ :'hat~r:a, ad~c:;t evseVlea ~lcl~~l?
tatea:, ' ca astfeliu , s~ . I1~ lllVr~~m':lm ?e bun~rl.lefae;~
duite. Carora fie ca .noJclI totn sa ne mv~edmclm,.pl m
harul ~i filantrf2piea Dompu~u.i nostru lIsus Chrlstos,
caruia impreunacu T ata1 ~l cu. sr. Duh,. ~e: e~d~
sla va, stapanirea $icinstea, acum ~1 pururea ~~ m vecB
vecilor. Amin.
v

X'V I I I

"Porm1eeseu"-liir)'a:intea l~i Dumnezeu, e~re

invieaZ'a toate, $i lui lisus Chrlstos, e~re a .11:arturisit inaintea lui' PHat din ~_?nt marturlslr~a
eea buna, sa paze~ti tu poronea nesrureata,
si nevinovata, pan a la aratarea ~?m~ulm nos!rl! ,
jisus Christos. Pre care in ~impll S~l 0 va ~ara!a
eel fericit :;;i singur puterl1le, Impar~tul Imparatilor si Domnul dommlor. Care smgu~ are
nemurire, ~i loeue~te intru lumina neapropleata~

16l

pre care nu I-a vazut nimeni din oameni nic

a-I egea P?ate, earuia ciristea :;;i stapa~irec
ve~I1lea. Amll1". (Cap. 6, 13-16).
..

:r

. Iara~ ia l?~-D.umn~leu de !ll~rtur; fl1:cand aceastE

:;;1 ~u put-m ~al mamte, m acela~I tlmp:;>1 frlca sporind-tl
lara Pt; ucemc pun~ndu~Lmai in siguranta, arafand CE
por0I?-CII~ c,e el Ie da, nu sunt omene$ti, ci luate.delc
mSU$1 :tap8;nuI pentru ca astfeliu Timotheiu avand pu
rurealnmmtea s.a p~ .mart~r~- adeca pe Dumnezel
dela c8:re "el a auzlt-sa I se tma cugelul sus prin amin,
tirealtii.., "Poronceseu-ti, zice, inaintea lui Dum!leZeu,. , ca~e ~nvieaza toate". PrIn aceste cuvinte SE
l~trev.ed~ ~l ma:1gae~'e :ata de l?rim.ejdi,i, in acela$! tim]:
)?l amlllhre despre mVlere. ,,$1 ImIISuS Chr1stos.
zice; Care a marturisit inaintea lui Pilat din
Pont''" J adi$i indemnarea 0 face'dela daseal ca s;
eumar ,ziGe:dupe cum el a ma'rtlirisit, ca astfeliu s~
Tl!ergempe. urmele lui. (cMarturisirea eea buna".
Zl(~~, d~p'~ecum face ;;i in epistolacatra Ebrei, zicand
".Cauta,nd la ineepatoriul ~i plinitoriul credintei
IISYoS, eat~ In loeul bueurief' ,:e e era pusa ii1najDtea)uI, a rabdat erueea, deocara nebagand
sama~~lcleadreapta seaunului:lui Durrmezeu a
$~z~t: Oa soeotiti d~la eel. c,e'a rabdat dela pacatO$1 .asupra sa lmpotrl V1re . ea aeeea ea sa
nu vaosteniti slabind eu sufletele v~()stre " .
(Ebr: .1 2,2, 3), t,?t a~a face $i acum' catra Timotheiu,
ca .$1 CUffi'pareca ar zice: nu te terne de moarte, fiindea
e;;tl 1'0b)m' Dum~eze u~ :arele toatepoate a Ie inviea.
Care e.ste marturlslrea cea buna despre care spune
aiG,!~ Intreb~ndu-LPilat: "Au d?ara imparat e~ti
tu ,?el a raspun'5: )) Eu am vemt, zice, ea sa martlIrlSeSe de adevar; eU'spre aceasta m'am
naseut", $i (Ciata aee:;;tiia ~tju cele ee am gTait
eU):,(Ioan,.1 8,. 37. 21), $i muIte altele a marturisit atunci
fnamtea 1m PIlat.
"Sa pazesti tu poronea nespureata si nevinovata, pana la aratarea Domnului nostru
J

OM I'Ll A

XVIll

166

OMILlA. XVrn

Iis LlSChristos", adeca pana la rnoartea ta; pan~ l~

trecerea ta din aceasta vieati:i InsaJ).'a zis a!')a,ci "pa na
la aratarea lui Esus Ghristos ((, ca astfeliu ma~ mult
sa-l atite. Dara oare ce va sa zica : "Sa- paze~tl pOronca' nespurcata"? Ade~a, ni~i In. I?,rivipta:. dog:
melor, 9i nici inVieata ta, sa nu-t1 prlcmutl9t1, sa nu-t1
aduci vre-o pata.
"
.
,~Pe care in timpii sei 0 va ~rat~ ce~ fel'lCl~
si singur puternic;'" Impa~atul Imparatllor, .. ~l
bomnul DomnilorJ care smgur ~re nemurll'e,
si locueste intru lumina neapropleata)),: Pentru
cine oare'suot zise acestea ~ Oare pentru Tatal "? Oare
pentrul Fi'-;ll ~ ~.egr~!')it Ccl, pen~tr? Fiul s~n~ zi~e :. " P~
care in tm1pn sel 0 va arata cel ferlclt. ~l s m g ur
puterJlic((, zice.$i acestea sunt sp.u~e ~ot pentru mangaiere, adeca sa nu ne ~pert~m, ~~Cl sa ~e ,temem d~
irnparatii de aici. "In t~r[)pll s.el , ad~eC3: .m ~ vrem,ea
potrivita, inv-rerne folosltoare, mC3:,t ~a I.11 C] sa ~ ne 11)ti'istam ca nu s'au petrecut faptele .faiadu~l~~ noue. C U:ql
oa va arata, nu mai iocape ' ind01aIa, caci el este puternic. "eel fericit". A$a dara a<?olo se gas~9t~ fei'i:
Clrea adev,li;il,ta;. n!mic n~ ~st~ tr]st acolo~ n.H~,l e neplacut. "eel ferlCrt;~ zice,. ~l v smgur p~termc':; ':"p':re
debsebire de oamem, sau ca pentru ca este fara ln~
ceput. ,.Cel ce singur are n:e murire'( zice. Dar,a c~~
Oare ' Fiul.l1u a~e nemurireaJ Oare nu. e~te el l11S:$l
nemurirea ~ ,,~l locue::;;te mtru lumma nea propieata", zice. A;;a dara, alta est~ IU?1!o~, !')i al~ul car~
Iocuie$te ~ Prin urmare el este m argmlt m spatlU~ ade~.a,
. in Ioc ... Ai vazut, ca atunci cand apostolul vOl e~tea
O'ral. ceva mare, limba ii este- neputinei~asa ~ .,P.r~
~are nu I-a vazut nimeni din oamem, zice, mCl
a-l vedea poate", precum :;;i nid pre Fiul ~~u I~a
vazut nimeni !')i nici nu poate a-I vedea. "Carma
cinstea ::;;i stapanirea ve~nica: A;min.~. B~ne a teologhisit el aici, 9i Ia timpul treb'-;lltorm. Fnndca I-a pus
pe Dumnezeu de martur, de acela apostolul !D ulte VOl':
be;;te despre martur, ca astfeliu inca mal mult ~s3:
de:;;tepte pe ucenic. Adeca slava lui Dumnezeu, cacl

OMILIA XVIII

167

numai aceasta putem zice, oumai aC~0sta putern face,

'$i nu se cade-de a cerceta cu amanllntirne, sau de a
iscodi. Daca sta.panirea lui este ve;;niccl., nu te teme;
"caci chiar daca o'ar fi acum, totu;;i va fl., cad sU\'panirea $i slava este pururea cu daosuI, pururea este cu
dansul si ciostea.
.
"C:elor bogati in veacul de acum poronce~te-li sa nu se inalte cu gandul" (Vers. 17).
Bine a spus el "in veacul de acum", caci sunt iiii
a1ti bogati in veacul viitoriu. Nirnic nn zamisle:;;te ata t
de grabnic trufiea, ca banii, in acela;; timp '9i lipsa de
minte, ;;i fuduliea. Apoi imedieat i-a de9teptat pre dan;;ii,
zicand: "nici sa nadajduiasca spre 'a vutiea cea
nestatatoare " . . Din avutie vine lipsa de rP'inte, in timp
ce acel care n ac1ajdue:;;te in Dumnezeu n,u:se rpandre;;te.
D@,ce nadajdue$ti in ceiace se schimM fara de veste?
- caci a:;;a este.a vutiea -;;i cum mai n adajduie$ti in
ceiace nu poH avea nici-o jncredere~ Dara, ' cum oare
vom puteil: a ' nu cugeta lucruri mari~vand avere 'i
Dac<-\ vom cunoa$te ca bQgatiea este nestatornica ;;i nesigura. Dac<t vom cunoa!')te ca maimal~e ' decat bogatiea este speranta cea io Dumnezeu.Di);ca In fine yom
cunoa'9te ca!')ibogatiea esfe IucI'uI lui:Qlllmiez8n. "ei
intru Dumnezeul cel viu, zice, careni dli noua
toate de prisos spre desfatare" . Bine a ,sptis "toatE
de prisos~,adeca face aluziune Ia indestularea noastra
regulata din elemehtele natu rei, ca aerul;lumina, apa
;;i toate celelalte. Nu vezi cu cata prisosihta nile acorda
;;i cu cataabOndenta? Daca cauti bogatie" apoi cauts
bogatiea aceea care remane, bogatiea a,cea: sigura, aceea
care vine din fa ptele cele bune. :;>i care, ~ste . aceasta 1
"Sa faca, zice, lucruri bune, sa se imbogiiteasci'l
intru fapte bune, sa fie lesne datatod ~i impar
ta::;;itori", (Vers. '18) -uoele yin din dragoste, iar~
altele dio averi. )) Imparta~itori", zice, adeca sociabili
blajini.
"Agonisindu-::;;i temelie buna in veacul vii
toriu " (Vers. 19). Acolo oimic nu este nesigur, cac
unde temeliea este sigma, nirnic nu este nesigur, ci toatl
sunt in regula, toate nemi;;cate, toate sigure, toate pu

168

O~IILlA.

X VIII,

169

OMILIA. XVIII

~~--------------

,.. 'ce . " Ca sa .-..

ia , zice , vieata
'eea ve;mi'ci;'t':~: Savar~
~lf ~
.
tern1
$irea faptel?r bune poate sa m pro,cure ac~a mu !al1)!~e.
,.. 0 TJl11othee! lucrul eel mcredmtat tIe pazest~~l" (Vel'S 20), adeca Sa l1u~l imp\ltinez~" dici n~
sunt ale tale,- ci .tis'au incre?intat cele. strame; dec1
nimic sa nu impu'\!tf1ezi)). Departandu-te de glasu~
rile desar.te eele spurcate", zice. A~a daya sunt $1
glasuri ~ar~ 'n~u sunt d~arte $i ~purc!1te. 'r::;;1 de vorbele eele protivnice ale ~tllntel .eel eu n~!l1e
minciunos". Bine a spus el, caci atunci cand X:U este
,credinta, cuno~tinta. sa~ $tiint~ nl!-. p,?ate fi; cal:d s~
na~te ceva din proprlea Judecata:,. ~tllnta ~1~ poate fl. ~~a
de pilda se numiau pre sine Ul111agn.ostIcl pe ac~le tm~
puri ca si cum pareca $tiau ceva mal ~nult de cat !1ltl~.
, cli care uniia lauda ndu-se mtru eredmta
au ritacit" (Vel's. 21). Ai vazut cum el .iara;;i por9 n ce$te de a nu se apropiea de uniia~a?-?e~tla '? }} D~par~
tandu-te .de vorbele celeprotlYl1lee ale ~tllntel
cei eu mime minciunos " zice. A~adara sunt:;;i vorb~
protivriiee, catra care !',liei l1lJ_.trebUl,e .d~, a ~espund~. ~l
de ce oare'?Pentru ca scot pre cmeva dm. cred~nt~ ...
nu-l lasasa stea drept, sau sa se imputermceasca m
.. .
.. t~ . b't'l
credinta.
.
1) Deci, sa fuglm de 0 asemenea ~tlln,a, IlJ.J lor,
~i sa ne alipim, de credinta, care .este pe~tra cea pu~
ternica, Nici riurile ~i nici vanturlle a:bat3:.n<.lu-s~ pe~te
.ea, cu nimic nu ne VOl' putea v~tama, c,acl.?01 :;tam
neurniti pe aceasta ca pe 0 peatr~ . Jot a;;a. ~l m .vle~ta
aceasta, daca avem, ac~a, _;:.p,:,te~l~lca t~melle, nm sta~
in siguranta, nesufermd lar~l l:lCl ~.m, ra~ .. \..el c~ p,refera
a avea acea bogatie. nu va In.tlmp~na m Cl un rau~, acela
va a vea lauda, acela sla va! ~c~la. c~nstea, .acela pl~ce~ea.
Toate aoestea sunt sigure ~l fara t1l~l'O sC~11m~are, ~n tlmp
ce toate eele de aici se."prefac, $} st~;ll. mtr 0 s~11lI?b~r~
necontenita, toate se transforma. Cac;. ce v01e~tI,~-tl
spun '? De~pre slava'? "Cand va mUrl el, zice, nu V::l
1) Partea momW. Credinta este ~a 0 .pe.aka .puterl~ica. ~. cll
adeva rata libertate este de a stapal1l patllmle, f;ll contI a lU Ire
de argint, (,reran).

iua toate, nici se va poged eU"dansul slava lui "

(Ps. 48, 18), ba de multe ori, niei"chiar trZtind, nu va
l'i'ima ne eu d~\nsul acea sla va. ~~.nsa a~a sunt cele ale
virtutei, ci toate reman. Cel slavit aici din eauza slJpanirei ee poate 0 are, de 'ndala ee "un altul i-a luat sW.panirea, el a de venit om ordinar, :-;;i unul dintre cei stapaniti. Bogatul de 'ndata ee I-au c.:alcat hotii, sau a cazut
victima sieottrrrdiilor ~i inlrigilor, fara de veste.a, devenit sarae. Nu Insa tot a~a sunt ~i cele ale noastre.
Cel intelept da~1. este eu hagare de sama asupra sa,
nimeni nu va putea sa-i rapiasea ,intelepeiunea lui.
Pre eel ee se stapane~te pre sine, nimeni ~i nimie nu'l
va putea sa-I prefaca in stapanit.
Cum ca stapanirea aceasta este mai buna, din examinarea faptelor vom afia. Ce folos poate fi, spune-rni.
de a stapani cineva popoare intregi,9i a fi in aeela~i
timp rob patimilor'? :;;ice vatamare poate fi, de a nu stapani pe nimeni, dara, in aeela~ timp de a fi mai presus
de tiraniea patimilor'? Aeeasta esle libertate, aeeasb.
esle stapanire, aeeasta este adevarata imparatie, pe rand
aeelea s unt selJvie, chiar daca ar avea unul ca aeela
:mii de diademc pe cap. Caci eand stapanirea lui cea
'U inauntru il face sclav la 0 multime de stapani - vor:besc de iubirea de argint, iubirea de placeri, maniea,
~i celelalte ' patimi - ce folos are de diadema'? Marc este
tiraniea patimilor, cand nici chiar cununa ce a~teapta
pre . ceLdrepti IlU este in stare de a scapa pe eineva.
din aCf::a supunere tiranica. Este Dttbcmai ca ~i cum '
cine va ar cadea in manile barbarilor ~i li-ar slujl, iara
aceia voind a~~i arata 0 mai mare autoritate, nu numai
ca i-ar rapi alurghida ~i diadema. ci inca pe langa acestea
l-ar pune sa care apa, sa slujasca la bucatarie, ~i in
fine jar poronci sa faca~i alte slujbe, ea astfeliu ~i
dan~ii sa-$i arate 0 mai mare autoritate, in acela;;i timp
$i pc acela mai mult sa-l rw?ineze. - tot a~a se petrece
~i cu patimile, care se poarta cu noi mai barbar de
cat oriee ,barbaI'. Cel ce dispretuie~te patimile, i~i bate
joe de barbari, "pe cand cel ce cade sub puterea patimilor, va suferi r 3.le mai mari de cat de la barbad. Barbarul cand are putere, tortureaza trupul, dara patimile
munees(; sufietul ~i'l rod din toate partile. Barbarul cand
are putere preda trupul mortii temporalr. in timp ce
patimile iI predau mortii viitoare ~i ve~nice. In cat ca

170

OMILIA XVIll

acela este liber, care. lsi are libertatea desav&r~ita asupra

patimilor, $i acela estm rob, care e"l,de sub slapanirea
patlmilor dobitoce~ti.
_ '
Nici un sta pan -chiar de ar ti eel mai tiran - mr
poronce~te ni$te astfeliu de poronei cf,ude ::;;1 barbare,
ca eete ee urmea-za: ({necinste~te-ti, ..zice, suftetul fara
vr'un folos; bate-ti joe de Durnnezeu, dispretue~te insa$i
natura, $i chiar tata de ti-ar fi~ sau mam;'\" tu nu avea
nici-a., sfieala, ridica-te asupra lor)). Acestea sunt poron'- -
cile fiiarghiriei, s:?ttl a iubire! de ~rgint.,_ ~artfe~te-~ni!
zice, rtu vitei, ei oameni)): ))Jartfltl oamem, ziee, cac}
viteii s'au sfarsit" (O:"sie 13,2), dara aceasta nuziec
a~,ci fiincl inca ~Yitei j artfe~te-mi, ziee, oameni, jartfe~te-mi pre (:e'i ce nu m'au neclreptatit eu nimie. Chiar
iuea dadi au faeutbinele, tu ucide-l. Tuturor fii rasboinic,
tii du~man . eoinqh al tuturor, ba chiar ~i naturei, ~i lui
Dumnez8u. Strarlge~ti aur, nu-ca sa te indulcesti din el,
ci ca sa-I pastrezl, ca rri'i.inca sa"o faci mai mare)), Cad
nii este eu putinta ea iubitoriul de argintsa fie ~i iubitoriu de plac;er:i,tiindea se teme nu eumvasa-~i in~:
putineze aurill, uu eumva vistieriile lui sa s~ad a . fa
treaz, zke; pe toti ,sa-i b~inue$ti, ~i pe slugi, ~lpeprIe
tehi. Fii pazitoriualeelor straine.De eumva vezi vr'un
sarae mort de foamesa nu-i dai, ci daca este eu putinta,
jupe~te-i :;;i , pie\eade pe dansul. Jura-te, minte~te, ju~a
stramb, fnvinQyate~te, clevete~te, $i chiar de ar fi nevOlC
sa tii pus pe f6c" tu nu te da in I:Huri, de a-i sufer! mji
de rnorti, sau de a-i rabda de foame, sau de tc-ai zbatc
cu boala)).
Sau oare nu deaeestpa Iegiue~te -iubirea de argint '?
(Fii oDrazoic $i fara rw~ine, ziee, tii indraznet 1'ara
ma'rgini, spureat ~i de nesuferit, nereeunoseator, fara
" inima, fara prieteni, ne'mpacat, fara mila, omoritor de
tatii ~i de mama, mai mult fiara, salbateea de eat om.
Saintreci ori-ee ~arpe eu veninul ce iesa din tine, pe
oriee Iup eu rapirea, ~i ehiat'de ar ti nevoie ea sa ajungi
la rautatea diavolului, nu te da In latur1. Ignoreaza in
totul pc binefacatoriul taw). Oare nu aeestea Ie spune,
~i nu de aeestea se aud ~
Dara Dumnezeu spune eu totul eontrar. Fii prieten eu totii, ziee,fii bland, de toti iubit, pe nimeni sa
nu I'espingi fara cauza, cin5te:;;te pe tata-tau, pe maiea-ta,
bueura-te de slava eurat:'l, tii nu om, ci inger in trup.

OMILIA XV-Ill

171

Sa nu gI'aie:;;ti nimie neeinstit, nimie minciunos si mel

chiar sa eugeti a~a eeva. Vina In ajutorul eelor'saraei
nu-i ~ili ~e a f~ra ea sa aibii,pu tii batjocoritoriu .f;d
eutezatorlU)). ~l eu toate aeestea nimeni nu aseultii!
qar~ nu. eu dreptate este gheena ~ Nu eu dreptate foeul
$~ ~1~rl!llI~ eel neador~it ~ .Pana, e~nd, oare ne yom preelplta. lI~:;;l-n~~pre ,prapastIe ~ Pana eand oare vom pa,;:;!
pe spml ~ Pana cand oare Yom ciilca pe euie :;;i ne
vom gaS! atat de nerecunoscatori ~ Sun tern sub stapan!r~a unoI' tirani eruzi, pe. bl}nul Dumnezeu I-am paraslt, pe eel ce nu spune mmIe greoiu, nimie barbar
nimie de nes.ufe[it,. ci din '-',on~ra ea ni proeura toat~
eele de trebull1ta $1 mult folosltoare noue, Sane de~
te~tam odata, sa ne reculegem, sa iubim precum trebUle pe Dumnezeu, ea astfeliu sa ne invrednicim de
bunurile cele fagac1uite eelor ce-I iubese pre dansul. Prin
charul $i tilantropiaDomnului nostru Isus Christos earuia
impreuna ell Tatal ~i eu Sf. Duh se euvine sIa~a stapan~rea $i cinstea, aeum $i puri;;ea ~i In veeii ve'cilor.
Amm.

COMENTARIILE
SAU

EXPLICAREAEPISTOLEI II-a CATRA TIMOTHEIU

>I.

celui intrn sfinti Piirintelui nostru

XOAN CHRXSOSTOM
'Arlliepiscopul - Constantinopolei

OM ILIA

"Pa,vel _-. apostol -al lui Iisus Christos, prin

voea -lui Dumnezeu, despre fagaduinta vietei
cei intru Qhristos Iisus, lui Timotheiu, iubitului fiu, -char? mila, pace de la Dumnezeu Tatal,
~i de laOhristos Iisus Domnul nostru ". (II. Timoth.
Cap. 1, 1/ .2)
De(:e 0::l;re i-a mai trimis ~i a doua epistola ~ A
fost spus: ,"Acest~9t iti seriu, avand nadejde ca
voiu veni latine fara intarziere" (1. Tim. 3, 14),
Illsa lucrurile nu a$3, s'au petreeut. Acum deci -11 mangaie prill scrisoare, poate ca fHnd scarbit pentru aceasta, ~i pentru CEt atullci poate l~i Incepuse deja slujba
sa. Caci ni~te barbati ori cat de mari .ar fi ei, totu~i
cand primesc carma $i guvernar ea bisericei, simt oarecare neplacere ~i Ingreuere, primejduindu:..se din toate
partile In multele valuri ce Ie intimpina, ~i mai cu
sama pe at unci cand era inceputul propoveduirei, cand
toate erau nelucrate, cand toate erau ('ontrare, cand

174

OMILIA I

teate stau impotriva. ~i nu numai ace-asta, ci inca erau ,

'$i eresuri provenite din invataturi iudaice, despre care
a aratat ~i in intaea lui epistola. ~i nu 2,umai@;l
mangaie prin epistola'. ci il ~i .chiama J~ da~sul. ,;Slleste-te, zice, a vem 1a mme curand~~_~i ,,~e
lonul care i-am lasat in . Troada la Carp venmd
sa mi-l aduci, $1 carti1e, mai vii',tos cele de piele(( . .
(II. Timoth. 4, 9. 13).
Mise pare ca epistOTa aceasta este trimisa cam
pe la sfar$itu1 vietei sale_ "Ca eu iata ma jartfesc
$i timpil1 d espartirei m e1e s'a .ap~?piay' ~i i~ra\i:
"Intri.l raspunsul meu cel dmta l mmem n a
mers .eu mine". (Ibid. 4, 6. 16). Toate acestea d~ci
'avandu-le invedere, chiar ~i mangaerea ce i-o face, 1-0
pr'egi1t:e$te de .la ispitele sal.e, .$i zice :,,~avel apost01
al lui l isus Christos prm voea 1111 Dumneze.u,
dupref~gaduinta vietei, care este intru ChrlstosIisus" , Chiar--de la inceput . i-ade~tep.tat . s,~fletul,
caci pare ' ca zice : Sa nu mi spui .de prmw~d~lle de
aici,.caci ('1cestea ni zamislesc nolie v18ata ve~l1lca, unde
nimiC' nu 'este din '8:cestea, de unde. "va fugl toata
durei'ea'intristarea s isuspinarea ". (Isaia 35:- 10),
caciilU6en tru aceasta 'ne-a facut .prB .noi apostoli, ci=r
nunlaisane primejduim, ci ca sa . s;i .murim, sa ~i patimil1lastfeliLi de r iile). Apoi fiindcapu nand inainte pro:.
priil~ ' sa,le rale ~i neajunsuri, en\ nu. uumai o:tnang~er~
pentruTitl1otll~iu, ci inca $i un ?-daos de s~par:..are, mt?ea c:hIafde la ineeput pune cuvmte de mangaere, Zleand: "clupre ftlgaduinta vieteicare este intru
Chdstos li~l S I., ca $i cum paredi ar zice;.<!d.aca ~~te
faO'adilinta apoi nu diuta fagaduinta aceasta aICI,
o
.'
,
t
Vd 'd "
eaci ;; n~tdejdea care se vede,. nu es e na eol e .
(Rom.. K, 24).

"Lui Timotheiu iubitului fiu ", zice. ~i nu

spune simplu fiu, ci "iubitului. s~u fiu",.--:- fiindca
sunt fii $i neiubiti, insa. tu nu e~~l d~nt~-ace~tlla, pentn
care' niei ca Iti zie fiu slmplu, CI lUbltulU1 meu fiu
De altfeliu $i pe Galateni Ii nume$te fii, cu toate aceste1
insa este ~i mahnit pentru dan~ii, precum zice : "pr(

OMILlA I

175

c~~ii ia~'[t~i intrp. du~'ei'e ."ya nas~" '(Galat. 4, 19).

.t.\lCl Insa. apostolul v ~1 arturlse~te prm aeestecuvinte
marea l~l vlrtute, caci dragostea lui_.pentru Timotheiu
nu.prvo vlll~ d~ la I?-atura, ei din virtutea acestui barbat.
qe! !lascutl ~lll. nOl, ni sunt iubit.i nu nurnai pentru cah~a.tIle l<?,r, CI ~l pentru cerinta naturei, pe cand cei iu~ltl. !l0ue p,entru cr.edinta, pentru nimic alta nu ne sunt
l~bltl , de ca:t nu~al pentru virtute, - caci de un de de
alUrea ~ -::;1 mm eu sam;), lui Pavel care nimie nu
~ace~ dupre rugaminte. Prin aceste c~vinte ii arata di
daca. inca nu s'a dus la dansul, nu ea dOaI'a. ar.fi fost
mameat de ce va, nici ea l-ar fi dispretuit. Aceast'a tocmai a al'atat prin expresiunea "iubitului fiu" .
"Char.' mila ,. pace de La Dumnezeu TataI ,~t
~e 1a .ChrIs~oS IISUS Dornnu1 nostru ". Precum 3,
facut ~l .In ~p Istoia intaea, tot a~a ~i aici acelea:;;i ii .d6~
r~~te. ~l prlye$te c~m vde la ' j'n~eput se justifica ca . riu
s a ~ll~ la ~ansuI, :;;1 canu I-a vazut, fiindca expresiunea
"Pana vom ve ni" :;;i"avancl naclejdea .c'a> vo~u
~en~ la ...timp far~ lntarziel'~" ~I.vT} m?th. 4, 13. 3, 14)
fl.~cea de fi ~~ teptata presenta 1m fara mtarziere. Pentru
aceast~ decl, de la inceput se justifica. Cauzapentru
~ar~ n a vel)~t el nu 0 spune de la inceput,ca sa nu-l
mtrlsteze mal tare" iara acea cauza a fost cit apostolul
era du~ la . Roma elm nou, cand a .:;;i statutinaintea
ChesarlUlm. Aceasta a aratat-o lui Timothe:i:t1' cancll c a
eh~mat la A?ans~l pe la sfar~itul vietei lui. Nu chiar de
la mce p~t IJ ill~rlste~za eu aceasta, ci il))oartacu 'gadejde~ de a 1 vedea eur~nd. ,,~ormd c.a sa te vaz\ziee,~i
"slle~te-te a vem la mme curand'. (Cap. 1,4. 4. 8).
.Dela inceput deci il de$teapta, iara cele .ii=(urn~eaza dup~ aceasta Ie spune cu mari laude : "MuJtam~s? lUI Dumnezeu, caruia slujasc dela stramO$~ mtru curata.,.~tijnta, Ctt ne 'ncetattl a m
de tm.e ~omenire. intru rugaciunile mele noaptea ~l zlUa, , dormd ca !3a t~ vaz'" (Vers. 3).
,Multa?I es~ lUI DUI!mezeu, zl~e, ea fac pomenire de
tme, ea te lUbesc atat de mult. Aceasta este cea mai
~are clrago~te, eand cineva se $i mandre:;;te cu ea, "Mu1\amesc 1m Dumnezeu caruia slujasc aela stra-

176

OMIUA I

mo~i", yum? )ntru CU1~_ta "'$tiinta" zice, ca adecx

cugetul'lui nu ~a Jntru nimic vatawa~. Dealtmintrelea
-eLvorbe$te aici despre vieata, :;;1 peste tot lcicul ej-nume;;te vieata con~tiinta. Sau ca ..poate zice .cD. <mimic din
bunurile pe care le,am dorit inca dinainte, nu am tradat
pentru vr-o."~auza omeneasca,- nici chi::,r atunci can.d
alungam biserica. Pentru care zice : "Cl a m fos t 1111lUlt, ca n estiind am factit 111tru credinta" (I. Timoth. 1, 13) 'ca.;;i cum pare-ca ar zice: :oa nu-ti inchipui ca lucrul acesta ar fi lingu;;ire din parte-mi. Bine
face cl ca i;;i recomanda caracterul sau simtimantul sau
moral, ca astfeliu~a se ara;te vrednica de ,credinttl dracyostea lui catra Tirnotheiu, ca ;;1 cum ar zice pare-ca :
~nu mintesc;nici ca alta as avea, ;;i alta a;; spune. A;;a
ca fiind silit ;;i deastadata,' 81 s-a, lc'iudat pre :oine, dupre"
cum arata chiar E;> i' cartea Faptelor Apostolilor. Fiindca
Jl defaimau atunci ca revolutionariu $i inovatoriu, iata
ca Anania zicea catre dansul: "Dumnezeul p[trintilor , ~nostri te-aalespre tine ca sa cunosti v oea
lui , si'sa vezi pl~e' cel drept, ~i sa-'auzi glas.din
gura lui" cacivei :fi m~trturie lui c[ltra toti 03menii de cele cE)al yazut.;:;i auzit ". '-(Fapt. 22.0 14.
15). :rot. a~a :;;i ~ici; ~0;}211 v c~mva sa fie cre~!:1t de . nesimtltorlU de prleter~lle$l fara cuget ca unul ce a Ultat,
cu drept cuvant &t;,5f'l la.l.lda pre sine, zicand: "ca neincetata am de tin~,,: pomenire " ~i nu c um ~H;ir ln
tampla, ci "intruFugaciunile mele", adeca aceasta
Imi estedorinta mea, ca in tot timpul necontenit "no?plea ~i ziua" sa rog peDumnezeu pentru aceasta, "qodnd
ca sa te vaz". -Aiv'tizut dorinta infiacEirata? Ai v azut
manie:a dragostei ~ Aivazut umiliota? Ai vazut cum se
justifica catra ucenic? Apoi arata ~i cauza, care nu este
eum s'ar intampla, caci de $i a mai aratat <ieja, totw:;;i
arata ;;i aici. zicand: , "Aducandu-mi aminte de 1a cramile tale" (Vers. 4). Era natural ca despartindu-se
de dansul, sa planga ace)a $i sa ~e b~ceasca, mai f!lul.t
decat copilul ce este departat de t1ta ~l de laptele dOlce!.
.Ca sa ma umplu, zke, de bucurie", doresc sa te
~ad. Nu m-a;;i lipsl de atata placAre, chiar de a-~i fi
cel mai nesimtitoriu, crud ;;i salbatec, caci acele lacrami

O~JJLIA

177

ar fi cleajuns ea sc\ m<\ induioseze, aducandu-mi';;tminte

d~ele: Acum. 2nsa eu nu~ s~nt \mul dintr'ace:;;tiia', ei,dintI ~ ~e~ ce sluJasc ca cur'ape Jm Dumnezeu, a$a cit multe
PrH::lOl s.unt care .ma ap~opiu de tine)). Pe Janga aceasta
apOl mal. pune Xl 0 alta cauza mangaitoare, zicanc1:
"Pomel1lre luand de credinta cea- nefatarnica
care este intru t i n e " . '
,
' . Mai. departe apoi. pune ;;i 0 alta la uda, caadeea el
(TlO?ot~1el.Ut-nu este dmtre ginti, niei dintre necre';:rlnClO;;l, C1 dlOtr'o casa care c1i.Q, ,' inceput a slujit lui Dumnezeu,,/ :,Care s'a saUl~luit mai int a i in moasa ta
Loida, zice r ~i in.mama t a Evnica". "Ga era: zice:
fiu , (tlljn~l tem~el .Iurle~ c,red!ncioasa" . (Fapt. 16,
1~. CUf,r:l,'er~ .Il!dea ;;1. crecimclOasa? Adeea credincioasa
d~ntre Iud81,. $1 !lu chntre. neamuri; iara pentru tatal
s~u, c,<tr~ B,ra Elm, eum $1 pent~ulud~ii cari ~tau prin
ace l~l~ctlrl, apostolul l~a taeatlmpreJur. Vezl cum incepea legea sa se desfhnteze, fac,andu-se fmpereeherile
acestea~
" '
"
" ,'J.>l'ive$te aP?i eate a p~l.S el 'aid . ~<Eu, zice, slujasc
lUI p,ur~:mezeu, $1 am eOI1$tuntaadevarata, iara tu ai
lacran111e~ ,Nu numai pentru lacratnLeu te iubese ci si
pentrucrec1inta, ea e;;ti lucratoriual'adevarului ~a ni~
n;iic:xic!e;ll).,nu eS.te ~n til~e. Cand 'deci tu te ar~ti pre
sll1fHlvredmc de lUblre, fimd atat'de iubitoriu si ucenic
atatde adevarat al lui Cbristos,,, :eaild inca niei eu nu
sun~clintr~ Gei neiubitori ~ ci cliritre' cei ce spun adevarul,
apOla~un c~ care ar putea fi piedica ca sa nu vin a te
vedea, ?,;$i Incredintat sunt, ziceca si intru tine ".
Del~JI?cepu.t ai, zice, acest bun,'"de ia stramo;;i ai
Il~o:;;tem.t GP,edmta cea r,:efat<:-rnica)). La udeJe stram09ilor '
~~anv?' ~)me mteles, u~mam pIldele lot, suot ;;i ale noastr8,
l.ara ' cand nu Ie urmam nu au nici;o putere, ci Inca mai
mult,ne condamoa. De. ~ceia a '9i 'zis apostolul: ,,~i 1n~re9ll1~at s.unt ca ~I mtru tme. --Nu stau la indoIeal~l, Z.lC~, Cl sunt incredintat, ;;i in totul asigurat. Deci
d<:-c<,~ mmle omen~sc nu te-a adus la credinta adevarata:
mmlC nu 'va putea sa te mi;;te din loc.
"Pentru care pricina iti aduc aminte tie c a
s.a apri.nzi darul lui Dumnezeu , care este' iI~tru
tme prll1 punerea manilor mele ". ,(Vel's. 6). Priv

O}.IILIA I

178

OMILlA I

ve:;,t~ cum il arata pre .dansul, ca ~ind ~:tr'o }11ar~~r!s=.

i

tet-a, intr'o mare mahmr~. (pe ~Cela.: ZICe, sa nu-t . Ifl

chipui ca te-am dispretmt, Cl 9~llnd ca nu ..te-an~ . Ultat,
daca nu pentr,:: al~c;.eva:i cel pupn 12e.nt,ru m?~a 91~1a:n~
tao Pentru aceIa fimdcc~ cunosc,. Ct\ aI nefatarr:lca,v ~!~,
dinta, iti trebuie numa1 buna vomta, spre a. remflacar a
charullui Dumnezeull. Precum focul are nevOlve de.1el~lne,
tot a9a 9i charul ar: nevoie .de buna noastra w)mt t1, ca
pururea sa fie nestl~~.
.
v..
~
.

Ti-aduC ammte tIe, ca sa aprmzl dar ul lUl

care este intru tine prin punerea '"
maniior n~ele", adeca harul Duhului, pecare J-ai luat

Dun~~1ezeu

spre sprijinirea biserice~ ~pre sem?e.,....spre m~reaga

slujba sfanta)). In noi sta ~1 de ~ ~tmg~, cum 91 de a
aprinde acest hal'. Pentru care 91 Zlce alUrea: "Duhul
Sa nu-l stinaeti". Cand cineva este sla panit. de lel~e
~i trandavie, i'e stinge, iaracand este tre!lz J1 Cll b~
garede sama, se a prinde. 'Ti este c~ putl:lta ~ceast!l'
insa daca vei lucra cu putere, ade~a daca Vel fi plm
debuwrie, de indri:'l:zneah'i, de_ ve.;:;e.he. Cu alte cuv~nt~
11i spune~pare-cii: (<Stati cub~rbatle, dupre cum Zlce . .

Ca nu ne-a dat noue Dumnezeu duhul te~

merii, ci al puterei, ~i al dragostei, ~i al intregel
intelepci uni". (Vel's. 7), adeca eel, nu de aceasta am
hlat .duhul ca sa ne imputina m, ci ca sa. ne If!1puter- ,

riieim, ca ~a ne incurajam. Cad multora}l se da duhul

temerei, cum de pilda. s'a petrecut i~ r~?bo.aele de pe
timpul imparatilor. ,,~J a cazut pe dan~ll, Zlce, du~~l
temerei". (1. Imp. 26, 12 n, adedi Ii-a dat. lC?r fnca.
Dara tie dincontra, ca ti-a' dat duhul puterel 9~ a dra-.
O'ostei catra dansul. A~a dal'a 9i acp.asta este ~m ,haru~
~au , 9i nu dill har ul sau cum s'ar intampla, Cl ~and 9!
noi mai intfti vom in veder~t cele cuvemtev ~oue. , (lCa
cciace ne face pe noi de a striga Abba pa:rmte , l!}fil:
treaza in noi 9i dragostea ca!ra di'tl:su~, ca. 91..acea cat~~l
aproapele, zice, ca astfeliu sa ne. lUblm unn pre altn,
dici draO'ostea vine dela putere ~1 de 1~ a ny ne teme.
Nimic n~ poate strica pricteniea, c~ frIca ~1 teama. de
tradare. "ea nu ni-a dat noue Dumnezeu, ~lce;
duhul,temerei, ci a1 puterci ~i al dragostel ~l
al intregei intelepciuni". Adeca sub denumirea dE

intreaga if!te1epclUone el int~leg~ sanatatea cugetului ~i

a sufietulUl, sau ca spune ca nOl trebuie a fi cu intrea.oa
intelepciune chiar 9i cal)d ar .-fi ceva rau ca sa ne c~
mintasca, 9i cele prisoselnice sa Ie taie d~ la noi.
l) Deci, iubitilor, sa nu ne imputinam in.r.alele ce
cad asupra noastra,caci aceasta este spre cumintirea
n.oastra. "Sa m1 te grabe~ti in vremea vnil~ei '\
zlc.e Inteleptul Sirah (Cap. 2, 2). 1\1uIti au felurite scarbe
P~lr: ~asele }o\.; t~* 11e imparta9im de scar be 9i 'de supararl, nu .msa 91 de cauze1e lor, ci unu!' are suparare
de la feme Ie, altul de la copil, un altul dela sIuO'a unul
de 1a vr'~n prieten, altul de Ia vr'un clu~man,oc~lalalt
de la v~cm, . un altul de Ia vr'o, pagubi'i~uferita! c~ci
muIte :;'1 varIate su nt cauzele scarbeJor ' Sl nu Vel O'asi
de loc pe cineva in totuJJipsit de scarba'sa\.l. de s~pa
rare, Cl Uliul 'Dare mai mica, altul maJ mare.' Deci sa
nu ne"nacajim, 9inici Sa nu creclem ca 'I1urnai n:oi suntem
ll} ~car~a. vC~ nu es~e o,m ~are s~ vjetui~sca~i sa fie
fara scarba w aceasta Vleata tl'ecatoare, ci .unul astazi
alt\l} l1!aine:9i de nu mainve, dupa acea~ta negre$it ca i s~
va mtam pl~. ~eva care .sa-l supere." Ca, dupre cum nu
este ,9u, put~nta ca . plutmd cine va sa nti 'tie In agonie,
adcca m frI(::af!1ortll, - vo~be~c, de, celce:' plute9te pe
n~area, -t?t.a~~ !lu a~ putea g~Sl cmevapellD om in ,
v.1eata 3:cc~:staf~na suparare. Chlar de aispunede bogat,
$1 totU~l vUlJldca. es~e bogat, va avea m<';tirt:iulte pricini
de supararl;pa chlar de ar fi imparat; cad , ~i impar~tu 1 ~e li1ult~ este stpanit, ~i n u facetotl;ll ~lupa placu!
sau; CI trece~ cu vederea multe contr("l,vointei sale, :;,i
mal eu sama,acesta este, care mai- multde cal toti face
de multeori eeiace nu Yoie:;,te. $i de c0 .oare? F{indca
are sub dansul pe multi de aceia. carivoiesc. a rap\ din
drepturilesa1e. Gande$te-te in cita sup(trarese O'aseste
c1, tand .v<?ie~te d~ pilda a face ceva;"'dara nubpoate,
sau de frIca; sau dm cauza banuclei, saLrdlncauza dU9~anilor, s~':l din D.vprietenilor. De multe ol'i chiar 9i atunci
cand D.m~lt1smeaza: de a face ceva din cele ce'i plac lui, .
totul a d1sparut dm aeea fapta ce-l putea mu1tam\ fiind
multi din cei ce-l urase.
'
1) Pal'tea momta, Pl'eCUIl1 nu Be poate gas! om nemuritoriu
t?t a~a" nu 6e poate gasi o~n fara supal'are in vieata fEncl, :;;i ca ~.
sll1!Sura. s11.para1'e este folosltoare, ace[l, venita prill pacat. ~i c1espl'e
Blelmosma. (Veron).
0

180

OMILIA I

Dara ce ~ Crezipoate -ca cei ce due 0 vieata fara

obosali'l, sunt Jipsrp desupij,rari in vieata ~ Nici de cat,
eOOi precum nu este cu putin~a ~ fi cine~a vom ~emJl
ritoriu. ,tot a$a nu este cu putmta de a fl'fara sup[):[are.
Cate n'eaJunsuri nu sufar dan$ii, pe care nu este cu putinta de ct Ie r epresenta eu cuvantul, $i cu to ate acestea
Ie indura pe tacule'! Cali"poate de mE de od nu s'au
rLwat sa moara in. acea' bogMie $i dezme~re? Caci a
se dezmerda cioeva, nu este totdea uoa }ipsit $i de scarbe.:
ba inca tocmai dio a se dezmerc1a Cloeva se oasc mll
de scar be. boale $i dezgusturi, $i chiar fara de acestea,
adeca $i fara sa fie v~e-o cauz~. C~nd s.?fl~tul aju~ge
iotr'o astfeliu de deprmdere, selOtrlsteaza $1 de la sme,
adeca: fara vre-I) cauza,-caci $i ,doftorii spun ca ?i de_
la constructia stomahului de multeori vin suparari. Sau
poate nu ni se int~mpla.~i l)Qu}~;d~ a. ne iotrista, de a
ne maho~,:;;i nil :;;tlm cauza mah1l1rel ~ ',
Cu un, cuvant nu se, poate afia>cirieva fc'ira de su- parare,:;;i daca poate nu are :::tata pri~in~ de,sup~ra:e
ca noi, totu:;;i fiecar~~t are pe atata precat :;;1-0 mC~lpUle.
Pe cineva il supa ra rMti mug 'cele ,aJe. ,,::;ale., de cat cele
ale aproapelui. Precym cei ce sufar , d~ m:;;te ~embre
ale trupului cred cll covar:;;esc '(; U durenle:pe ce~ de pe
langa dansul, - dici $i celpolnav deochl, ,?~-:;;l vP?ate
inchipui vre-o .alta boala mai r ea 6a a sfl,' :;;nara$l ce~"
ce suferade SLomah, zice _ea boalaaceasta este mt,!
area de cat toate';'1:lOalele,$i in fine fiecar e ene.ae ca
boala ce-I stapane$te este mai greu de vindecat de cat
toate celelalte boale,-tot a:;;a $icu in,tristarea se petrece,
caci aceea - pe care 0 are cineva ocrede de cea mal
dureroasa iara aceasta 0 judeca diti I H'opria sa experienta. De' pi Ida, cel ~e nu are corii, nimi: nu considera
a::;a de dureros, ca ]lpsa ~e ~opll" pe. ca~d cel ce, are
multi copE :;;i este sarac, mmlC ou mvmovate:;;te atat d~
mult ca facer ea de copii multi, iara cel ce are numa!
unul nu-:;;i poate inchipuie ceva mai r a u, c~ a avea
num~i un copil. Ca de aid . zic~, copilul . dev~oe lene$,
iara pe tatal sau 11 aduce in suparare,-fimdu-l pururea
prea iubit, - J i. ney~ind. a. S8 indrepta. Ce~ c~ are femeie frumoasa lara$I mmIC nu cr ede mal rau, ca a
a vei1 cineva femeie frumoasa, fiindca faptul acesta es~e
incarcat de banueli $i de zavistii. lara cel ce are femme
urlta nu-:;;i poate inchipui ceva mai rau de cat a avea

OMILIi\ I

181

fem eie udta, fiind ca faptul ac.esta este In6ircat de dezgust. Cel faxa nici-o Q,cupatie zice, ca nimic nu este mai
netrebni,9 $~ l~lai de dispret~it ca vie.ata aceasta. Osta:;;ul
sp~ne ca .mn:1c nu este .ma! greu :;;1 mai primejdios ea
o~tlrea, $1 ea mult. mal bme este de a manca cineva
pane cu apa;' de dU a suferi atatea greutatLCel ce estc
in stapanire zice ca nimic nu este mai obositoriu ca a
se oeupa cineva eu trebuintele altora, in timp be eel
car e e stapanit zice, ea nimic nu este rnai in.Jositoriu,
ca a fi cineva sub puterea aHuia. Cel insurat zice, ca
nici un rau nu poate fi mai mare, ea avea cineva grijii
de femeie, in timp ce aeel ne'nsurat spune ci't nimic nu
estc mai fi\rc\ libertate ca a fi ne'nsumt, si a se vedea
far a ease'\, $i fitra r epaos. Neguiitorul ferice'$te sigurantl1
lucratorului de p2imant, in timp ce aeesta fcrice5te pe
ocgutitor _pentrubogatia sa.
'
In finenearnul nostru omenesc este in totul ne,.
muIVlmit, :;;i ve:;;nic eartitOItu aSllpra soartei sale 51 posomorit. Cand unul osande~te :;;i pune pe toti oa1neoii
in aceia$i cunipatlJ, atunci ziee in general bietul om
este un anima.lnenorocit $i iodircat cu multe greutati,
numind a~,a pe intreaga natura. Ct'tti nu admira btltraneta? Catinu feri cesc tinereta ~ Tot a~a ~iiri varstele omene:;;ti mare estetristeta $i scarha. Cahd de
pildii ne vedem acuzati pentru varst;;'\" zicem: dece nu
suotem M trani? lara cand ne in<'qbe$te parul, spuilem:
unde este tinereta? Si eu un cuva nt a vem mii de pricini spre a fi scarbiti $i intristati. Dara pentru scaparen
din aceasta anomalie nu este de cat 0 singuril calc:
aceea a virtutei, de $i chiar $i aceasta are scarbele si
nemultamirile sale, insa drept vorbind, acele scarbe n'll
sunt m~a .folos, ci au cu ele 0 mare folosinta , E;>iun
mare ca$tJg.
"
Cii daca cineva a pacatuit, $i pe urma prin iotristare s'a umilit, s'a cur-Mit de pacat; sau de a compatimit eu fratele cazut in gre:;;ala, :;;i atunci iara$i are ou
o mica plata. Caci a compatimi, cu cei ce sunt io nenorociri. aceasta ni da multa indrasneala rata de Dllmnezeu. Gande:;;te-te la cele ce scriptura filosofeaza pentru
lob, asculta apoi :;;i pe Pavel car e spune: ' "Plangeti

eu eei ee plang, ~i eu eei smeriti impreuna purtandu-va" (Rom. 12, 15. 16), fiindea imparta~irea nenorocirilor cu cei intrista.ti obi:;muie:;;te a u$ura greutatea

182

O}'IlLIA I
OMIUA II

cea mare a tristetei. Preeum se intampla ~i e u ,greu,tatea, ca dad cjneva ajuta,- u:;;ureaza povara eelui ee 0
duee, tOt,,8,.7a ~i eu celelalte toate.
_
Acum cand cjnev~ dintre ai no~tri moa1'e, multi
sunt cei cari stau pe langa noi, multi cari ne mangaie,
- ba, cle multe ori chiar :;;i pe un magariLI cazut i! sculam - in timpce, sufletele cele cazute ale fratilor no~t1'i
Ie trecem eu vederea maLmult de cat pe un magariu.
Daca il vedem intrand far{t sfieala in c1'a;;ma,noi nu-l
opl'im, iara de'1 vedem beat, nu il impiedecam, - sau
de face" o1'i-ee din faptele cele absurde, - ci inca ne
purta m bine eu dan:;;ii. De aceia zieea Payel: "Nu nu-

mai fac acestea, cisi bine voies~ cu cei ce Ie

fae" (Rom.f, 32). Ba' inca multi fae:;;i soeietati de

betie ~i de bautur8,:Fa, omule:societati p~,ntru ' a depart;\

mania (nebunia) betiei, iara-""oaspetelc tale sau mesele
tale fa-Ie pentru cei legati, pentrtl cei.&e sunt in scarbe.
A:;;;,\ eeva a,poroncitpa,vel :;;i Corinthenilor, zicMd: "ca

nu daca voin,veniatunci sa se' faca strinsoarea ('-

(1. Cor , 16, 2). ."

,
' ,
Acurnpentru petreceri ~i dezmerda ri toate Ie facB'ii1, :;;i 111aSaC0111tma, '$i pat eooiun, ~i vin eomun, $i
tbeltuealai';Oniul1a,) 'insa milostenie nimeni n'a faeut in
com un. Astfeliu eran eele ale dragostei pe timpul apostoli10r, eanel toate aVe rile se puneLi.u 1a mijloc. Dara eu
nu poruri<:',esGq,le' pune pe toate, ci 0 parte din cle,
clupre cum :;;1 Pavel; zice : "Fie-care din voi, intr'una

din Sambetesa pue la sine ce se va indura",

aeleca stringancl ca 0 dare oare-eare pentru cele $eapte
zile, ~i depozitanel-o, ea astfeliu 'Sa a vem de unde f~lce
milostenie, fie m'a re, fie 10ica. "Sa nu te arati inaintea DomnuluiDumnezeului tau de~ert" (Deuteron. 16, i 7), zice Moisi, ;;i bagati sama ea el spunea
acestea Iudeiilor. Dara ell cat mai vartos nu ni s'ar
putea spuoe noue! De~' aceia stau saraeii inaintea u$i10t
bisericei, ca astfeliu nimeni sa riu intre inaintea Domnului de;;ert, ea sa intre odata eu milostenia. Intri CD,
sa fii miluit; miluie$le tu maiintai. Cf'l ce vine dupa
aeeia, trebuie a da mai mult; eaei cand ineepem noi,
eel c1ealc1oilea cla mai multo Fa-ti mai 'ntai datornic pe
Dumnezeu, ;;i dupa aceia cere $i tu; imprumuta-l, $i
dupa aeeia cere, ea sa iai inapoi imprumutul cu pro-

183

cente. Dumnezeu 0 v,Qie;;te aceasta,. .<;;i nu se da in laturi.: Da ~a tu ee~ imp:eun~ ell. n;ilostenia, vei eapata;
c1aea, VBl ce~e, ZIC, a~a, Vel pnml ~i proeente,
A $~\., va rog, sa faccti. 0iu in ridicarea manilor sUi
de a fi auziti. Intinde-ti mc\nile tale nu la ceriu ci in
maniie saracilor. De vei intinde mana ta 1n manile saraeilor, Y,~i atinge cu dansa bolta eeriului, :;;i eel ce $ade
aeo]o, ya prim! mHosteniea ta, iar a de ai intins-o fara i
~oaC!,a, nimi~ n'ai ea$.tigat. C~ci spune-mi te rog: daca
lmparatul s ar aproplea de tme eu porfira pe trup, $i
, a ~ cere eeva de la tine, oare n'ai da C'U placere tot ee ,
aI? Nu in intinder ea manilor sta de a fi auzit }1ici in '
multimea vorbelor, ci in fapte" cad asculta p~ ProrocuI carele zice: "Canel veti inti nele manile voastre'

,i

catra mine, intoarce-voiu ochii mei de catra voi

~i de veti inmu1ti rugaciunea voastra, nu vOit{
asculta pre voi" - caei t1'ebuie a 1;,1Cea, $i niei ma-

car a c<\utit spre eeriu eerand mila, pe canel cel ee are

euraj, multe spune, insa ee? "Juclecati saracului, si
faceti dreptate vadu vei" (lsaia 1, 15, 17). L~ stfel{u
vom putea a,Ji auzitL ehiar de am avea manile in j()S
c11iar de n'am gral nimie, ("11ia1' de n'am cere. Aeeste~
deei sa Ie faeem, ea sa .ne invrednicim de bunurile fagaduite noue, prin Christos Iisus Domnul nostru cit.,.
ruia impreuna eu Tatal :;;i eu Duhul Sfan t se eacle slava
s~apanire~$i (:instea, aeLlm ~i PLJrurea"$i in veeil ve 2
cllor. Amm,

OMILIA II

"Deci, nu te rusina de marturisirea Domnului nostru Iisus Christos, nici de mine leaatul lui, ci patime~te impreuna cu evangh~lia
dupre puterea lui Dumnezeu, care ne-a mantuit pre noi, ~i ne-a chemat cu chemare sfanta,
nu dupre faptele noastre, ci dupre a sa mai
'najnte hotarlre si clarul care s'a elat noue intru

184

O:lllLIA JI

OWLIA JI

Christoslisus mai inainte de vecii vec:ilor, si

acum s'a aratat prin aratarea lVIantuitol'uhii
nostru Iisus Christos" (Cap. 1, 8-10).

a nimieit tira niea diavolului, pc oameni i-a facut io(reri

Nimic nu pClate fi mai rau, de-eat atunci canel cineva stapanit de rationamente omene~ti, judeca $i masoara luerurile ce.le c1umnezee~ti, (~aci eu chipul acesta
se va izbi de piatra a ceea cuputere, ~i va fi lipsit de
lumina. Ca daea cel ce voie$te a pune sk1.partire pe lumina soarelui ell ochii eei Otpene$ti, nu numai ca nu
ya reu~i, sau se ' va pute,l fmpotrivi razelor lui, ci chiar
ca nu va izbuti de 'loe, ~i ca:,ya sufer! multa yatamare.
Ctpoi eu atath1ai mult cel ce yoie:;;te, de a~$i indrepta
privirea eatra ace a lumi11u,$i a :wdea prin r ationamentelesale, nu numai ca vacadea, ci inca ca ;;;.i batjocQre~te clarul lui pumnezett. .Pl'ive$te cum j\Iarcion.
Mament :;;1 Valentin 1), $i toti(:;cice au in troclus in bi- '
$erica lui [)umneieu toate, acele . er,e suri ~i dogme vatamiitoare, cum s'a u pierc1ut; ;c~(~irila$urancl cele ,'ttle Jui
Duni.nezeucu rationamente 0l11ene$ti,s'au rU$inat de ieonomia Jul.-de ~i este vred l1 ic dec.inste $i de lancEt, mai
nwlt de ca t de rU$ine - vorbe~c de crucea lui Christos.
Nii11ic nu poate fi mai mare dovaqa, de fiiantmpiea lui ,deai pune la mijloc ct'riul,stm.marea, sau pa ma ntul, sa u
ehi<1r ~i toatecele fiJ,cute din: nimic - ca cTucea lui.
Pentru care ;;i Pavel se l~uda ntdfmsa, zicand: "Mie

nu-mi fie a ""111a lauda, fal~[t numai intru crucea Domnului nostru IisusChl'istos" (Galat. 6, 14).

~a

Dara cei trupe$ti ~i cari nl.lpot acorda lui DUlnnezeu

nimic mai mult ca oamenilOl', ' cad $i se ru~ineaza.
De aceia Pavel de la iueeput sTatuie;;te pe Timotheiu zicand: "Nu te rU$in~ i' , ca propoveduie$ti pre
cel res.tignit - caci a ceasta .e ste "mal~turisirea" moartt~a lui Christ:os, zic,e. Acestea prin sine losa~i,
moartea, ~i fnchisoarea $i.,legaturile, sunt vrednice de
ru~inc $i de hatjocora, - clara daca cineva va adaoge
~i cauza ~ i ar c unoa~te bine tai I1 a, va gasl pe fie-care
din ele fncar cata de multa lauda si de tnultii Ci nste. Ca
moa rtea aceea a mantuit lumea r ea pierduta; cD. moal'1)

Nold. El'csiarhi g' noslici din sccolul al II

:;;i al III.

tea aceea a unit pa mfmtul

~u

18:)

cerilll; di moartea aCCI?:l

~i fii lui Dumnezeu. Moartea aceea a riGJ.icat firett- noa~tra

in tronul cel impJra tesc, tEtra legii,turile acelea pe multi

i-au fntors de la ratacire. "Deci, sa nu te ru~inezi,

zice, d~ marturisirea Dornnului nostru Iistis Clll'istos, niqi de mine legatul lui, ci patimeste impreuna cu evangheliea", adeca, ca c hiar t~ de Je

vei palimi acestea, sa nu te ru~inezi. Cum ca acestea

a Yoit,:sa spuna , se in vt;dereaza 9i din cele spuse mai
sus,prinexpresiunea: "Ca nu ne-a dat now~ Durn-

nezeuduhuI temei;;ei, ci al puterei si al dragosLei; , ~i, 'al Illtregei intelepciuni", cu~ ~i din cele
sptiM .dlfP;\ aeeasta. ,~Ci patime~te impreuna", adeca
nu, ~implu

sa nu te ru~inezi, ci ,chiat cercand acele patirni, 'sa nu te rU$inezi. Si n'a spm; ((sa nu te temi, Si;lU
sate iIl1Putinezi, ci "sa nu te ru$inezi" , ca si cum
n'arfi nici:-o pr imejdie, ci numai doara 0 oare-care ru$ine.Aceasta este ru~ine, daca tu te spaimantezi. ,'(iDeci,
sanute ru;;inezi, daca eu zice, care inviu mortii, (~are
fae mii Aesemne !;li minuni, eu care c utrier lumea 1ntre[.lga,acum sunt legat; did nuca facatoriu de rale
sqntlegat, ,ci pentru celrastignit. Ca daca stapanul
meu nus'[t. ru;;inat de cruce, nici e u nu ma rU:;Jinez de
Iegalurip. "
$i bin,e afacut el, ea indemnfmdu-l a nu se ru~ina,
n1ai'ntai.ji a minte;;te de cruce. Daca nu te ru~inezi
de cru ~ej .ziceJ 1}u te ru~inezi nici ,de Jega turi,.. ga dadi
dasealul :;;1 sta.panul nostru a suferit crucea, apoi Cll atat
rn::l,i nli11t noi vom suferi lega turlle. Cel ce se rw;;ineaza
de [j,cestea, se ru~ineaza ~i de cel ce s'a rastig nit $i a
patimit ,acestea. Caci e u, zice, nu sufar acestca pentru
mine. ])eci, nimie omcncse nu suferi, dad te ' ril1parta,,,;>e$tidb asemenea patimi.

;, Ci patime~te impreuna cu evangheliea"nu ca;;i cun: eva ngheliea ar patimi fmpreuna - "dupre
puteeea lUI Dumnezeu, zice, care ne-a mantuit
pre noi, ~i ne-a chemat cu chemare sfanta, nu

dupre faptele noastre, ci dupre a sa mai 'nainte

hotartre, ~i darul care s'a dElt noue tntru Chl'is-

186

O;VllLlA II

tos fisus, mai ~naint8 de veeii veeilor" (Vers.U).

Dealmintrelea linclcB:; expresiunea "impreunii l}atimeste" este greoae ILL auz, apoi apostolul iarii::;;i-il m~'t,n
crae: "0Ju cum va. zice, tu suferi acestea cu puterea ta?
eu puterea lui Dumnez8u sufere-Ie. Al tau este deale
vOl 8i a Ie prefera ac~stea.
.
'Dupre aceia arata ::;;i dovezi1e puterei lui. Cum te-al
m'lntuit zice si cum ai fost chemat)) '(-dupre cum spune
::;;i aiur~a: ,:Dupre p'literea lui ee se luereaza
intrunoi" (Efes. 3,20). Astfe1iu ca mai mare pute~e
este aeeasta--:--- de a 'ccll1vinge lumea intreaga - de cat
de aface.ceviul. Cum ai fost chemat? zice. "Cu chemaresfg-mta". ad.eea pe eei ce erauc1u::;;mani.' ::;;\ p(~:
catosibdacutsfiatl. ,,~1 aceasta nu de la nOl, a~ 11.11
Duri1nezeu este darul {( (Efes. 2,8). Deci, dacaeste
si puternic dea c.i1erna, in a\e1a::;;i timp ::;;i bun, de ~ face
aceasta Tlu dupre datorie, ci duprechar, nu .trel?Ule a te
teme. G:ac..i, ce.l ce ne-a mi;'ll1tuit prenoi. num01 p'rm cl~ar,
in timp ce eram dU7.r.nani, eand neva ,vedea ::;;1 lucrand
cele hune,oal'e nu ya lucra impreuna cu noi? "N~
duprefaptele noastre, zice, eidupre a sa mm
'nainte hotarire", adeca nesilit denimeni, nesfatuit
de Dimeoi' .ci dupre ,a.sa hotarire luata maiclinainte; cu
alte,cLlvintefiind mi::;;cat numai de buniitatea sa, ne-a
lliantuit.
,
"Dupre a SH, l~lai ~naint~tiot~r1re ~i ?~rul
cares'adat noue ll1tru Chrlstos 11SUS, mal. nainte deanii veeilor", adeca. fara .de inceput au fost
ranclLIite acestea a se face intru Christos, adeea prin
Christos.iNu' este putin lueru nici ~eea~~a, vde a vOl d~
la inc~put. ,Prin ~rm~r~ 31U e~te dm calI~tc:. ~um cle~l
Fiul nueste' vesmc ~l fara de mceput ~ Cacl ~l el a VOlt
aceasta de la i~eeput. "E?i acum s'a aratat prin aratarea Mantuitorului nostru Iisus Christos, ziee,
eare moartea a stricat, si a adus la lumina vieat a
si nestricaeiunea prin 'evanghelie" (Vel's. 10). Ai
\lazut putere? Ai vazut dar, venit noue, nu p~in fa pte,
ci prin evanghelie? Acesteasunt ale sperantel. In trupul seu amandoue acestea s'au fa~ut, pe cand ~n trupul
nostru se VOl' face, insa eum? "Prll1 evanghel1e", zice.
L

187

OMILIA II

"La care sunt pus eu propoveduitoriu, ~i

apostol, ~i ll'lvatatoriu al neamurilor" (Vel's. 11).
Dara oare de ce necontenit spune aceasta, numinc1u-se
pre sine dascal al neam urilor '? 0 face arMand ea trebuie a se apropia ~i de natiuni. Sa nu te imputinezi,
zi('e, in patimile meIe; au fost omorita deja puterea
mortii. Eu nu sufar aeestca ea faeatoriu de rale, c.i pentru
invatatura neamurilonl. In acela~i timp ~i cuvantul il
face vreclnic de credinta, zieancl: "Pentru ,eare pricina ~i acestea patimese; ci nu maru~inez, ea
~tiu cui am crezut, ~i ineredintat, sunt ea puternie este a paz I luerul cel increpJntatmie la
ziua aceia" (Vel's. 12). "Ci n1:1" maru~inez" zice.
Da-rii ce? Legaturile mele sunt spre i'u9iqe?zice; patimile sunt spre ru~ine? Deci, nu te ru~ina, Ai vazut
cum arata invatiitura prin faptc? ({Acestea lepatimcse,
zice, fiincl arurtcat in temnita, lind alungabJ. "ea ~tiu
cui am crezut, .~i incredintat sunt eaputernie este
a pazi lucrul' cel incredintat, mie )a ziua aceicl".
Care lueru i-a fost incrcdintat ILli? Crec1inta,. propoveduirea evangbeliei. lnsu~i el, zice, care rni-aincreclintat
aceasta, vapazl lntreg depozituJ. Eu toate lepatimesc,
('a nu cumva depozitul sa mi se fure. ' Depatimiri nu
rna ru~inez, pe cat timp clepozitul se pastreozaintreg)).
Sau ca prinexpresiunea "luefulcelincredintatmie"
el nume::,;te pe credincio~ii, pe cari Dumm~zeu.,i~a increc1intat lui, sao: cii c yorba de lucrulpe careel I-a inereclintat luiDumnezeu, clupre cum zice:"E?iacum va
incredintez pre voi, fra~ilor, lui Dumnezeu" (Fapt.
20, 02), adeca ca nu VOl' fi a,'estea nefdlositoare, iara
Timotheiu arata roada depozitului dat li11 SlJre pastrare.
Vezi cum el niei nu simte ralele ee-l Mntuiau, pentru
speranta ueenicilor ~
1) Astfeliu trebuie a l c1asealul, a::,;a trebuie a se
1) Partea morala. Trebuie a aseulta pedascaJi ~i preoti, ;;;i a
nu-i .iudeca,~ehiar de ar avea vieata uritii; clara daca clan:;:ii, sunt
gl'c:;:iti in credinta. atunci nu trebllie a-i aseulta, ci inca a fugi de
danl;;ii, :;oi a-i judeea. Ca Dumnezeu nu hirotonise:;;te pe toti, insa
prin loti lucreaza pentru Il1antuirea poporului, ~i ea proaducerea
jartfei aeeea~i este, fie ca are viea:a eurata sau neeurata eel ee
proaduce. (Veron).

O1llLlA II

188

189

mlll.IA II

------------------------------------------

ingriji de ucenici, ~i a$(\ trebuie a-i povatui pe toti. Acum

viem, zice, daca voi stati intru Domnuh), ~i iara;;i: "Caci

care este nadejdea noastra, sau bucuriea, sau

cununa laudei? Au nu si voi inaintea Domnului
nostru Iisus Christos, iritru a lui venire". (1. Tiles.

3, K 2, 19)~ L-ai vazut cum el se ingrija9te de cele ale

ucenieilor nu mai putin ca de ale sale"? Se cuyine ca
parintii sa se mandriasca, sa euvine ea sa fie Cll
ciildura ditra fii, ins;1 ;;i fiii se cu vine de a fi catra parinti eu iubirea (~e trebuie a Ii purta. "Aseultati pre
mai rnarii vO$trii, zice, $i va supuneti lor, ~tiin::l

ca c1an$ii privigheaza pentru sufletele voastre,

ca eei ce VOl' sa dea sama" (Ebrei 13, 17).Caci
spune-mi, te rog: acosta (mai marele, dascalul, preotul)
este respunz,1toriu de atatea primejdii ce yin asupra
tao 9i tu nu voie;;ti nid macar a-I asculta, de .:;;iesto
interesul teu ~ Chiar daca ale !3ale stau bine, totu~i intru
cat cele ale tale nu stau bine, el este mult ingrijOl'at,
fiindcii respunderea sa este indoWi. Gancle$te~tedeci,
cum fie-care clintre cei stapc'miti trebuie a fi eercetat,
~i cum pentru fie-care el trebuie a se ingrijL Cata einste
deci, i?i cata iubire nu meritl el in schimbul acestol'
primejdii ~ Dara nu vei putea spune nimic. Ct'i daciieste
nevoie, el $i sufletul ~i-l pune pentru tine. Daca nU9i-l
pune aid la timp, il va pierde acolo; t u insa nu YOie9ti
a te supune niei miicar eu euvantul. Aeeasla este pricina tuturor ralelol', ea au disparut toate eele cuvenite.
celor mai mari; niei 0 sfieala, niei-o cinste, niei-() frieti.
"Supune1,i-va, zice, mai marilor vo~tri, $i-i aseultati", iara acum t0ate s'au rest.urnat pe dos. Nu spun
acestea pentru cei mai mari, cad eu ce se vorfolosi
do la einstea noastra ~ -ci pentru foiosul vostru. Dan;;ii
ciliar de ar fi cinstiti, eu n,imic nu se folosesc in viitoriu. ei mai mare Ii va fi osancla, ~i chiar de ar fi batjocoriti, eu nimic nu VOl' fi vattimati in viitoriu,ci inc;\
mai mare Ii va fi justificarea. Dara eu voiese ca toate
sa se faca pentru voi. Cand cei mai mari se einstese
do eeiIfliei, :;;i aeeasta este spre ponosul lor, dupre cum
zicea lui Eli: "Te-aih luat din casa tatalui tau",
iara cand sunt batjocoriti, asculta ee zieea Dumnezeu
lui Samuil: "N u pre tine te-a lepadat, ei pre mine

m'a l:p~dat" (1. II~1p ...2, .28' v8, ?), astfeliu cil batjocora
este. ea~tlg pentru dan~JJ, lara emstea este 0 povoadL
Deel, acestea. Ie spun nu pentr.u dan9ii, ci pentru voi.
Cel ce emste~te pe preot, :;;1 pe Dumnezeu va cinsti .
iara eel ee se invata a clispretul pe preot, eu timpul v~
?ispretui 9i pe Dumnezeu. "Cel ce prime$te Proroc
nume de proroc, plata prorocului va lua",
"eel ce va prime$te pre voi, pre mine ma prime$te" (Math. 10, 41. 40):;;i "Cinste$te pre preot
:;;i-i da partea lui" (Sirah 7, 32). De aiei s'au invatat
Il1

~i

Iucleii a dispretui pe Dumnezeu, fiindca au dispretuit

pe Moisi, fiind ea I-au alungat eu pietre. Cand cineva
::;e poarta eu evlavie fata de preot, eu amt mai mult se
va purta fata de Uumnezeu. CiliaI' de ar fi preotul rau,
totu~i Dumnezeu vazand ca pentru cinstea sa tu te porti
eu cuviinta dUra eel ce nu este vreclnic de cinste, iti va
resplatl ti: dupa dreptate.Ca claea "cel ee prime$te

Proroc m nume de proroe, plata proroeului

va lUll", apoi:;;i eel ce So pleaca:;;i este su pus preo-

tului. Cva cla~a fiin~. v?rba .de ospitalivtate, :;;i prime:;;ti

res plata, de:;;1 nu :;;tn eme este eel ospatat, apoi eu atat
mai mult vei primi, daca te supui celui ce ti se po ronce~te ate supune. "Pe scaunul lui Moisi, zice, au

:;;ezut carturarii $i Fariseii; deci toate eate VOl'

zice v~)Ua sa paziti, p8.ziti, $i faeeti, iara dupre
lucrurlle lor nu facetl" (Math. 23, 2. 3). Nu stii ce

este l?reotul ~ Nu 9tii caeste ingerul Domnulud Nu

CUl11va poate spune cele ale sale ~ Daea il dispretuie:;;ti
nu pe dansul il dispretuie:;;ti; ei pre Dumnezeu care l-~
hirotonisit pP, e1. $i de unde esle fnvederat, ziei, ea
Dumnezeu I-a hirotonisib) ~ Apoi claca nu ai aeeastii creclinta, speranta ta este cle:;;arta. Ca daea Dumnezeu nu
luereaza nimie printr'insul, niei botez nu ai nici eu
tainelc nu te imparta~e9ti, niei de bineeuvantiri nu te
bueuri, 9i prin urmare nici nu e:;;ti cre:;;tin.
. ~ara ~e ~ ziei . tu; Dumnezeu Ii hirotonise:;;te pre
totl: chlar :;;1 pre eel nevrednici? Nu pre toti ii hirotomse:;;te Dumnezeu, 1nsa prin toti luereazii - ehiar de
ar fi :;;i nevredniei - pentru mantuirea pdporului. Ca
dac~ D~mn.eze u a vorbi~ pentru popor printr'un magarm 91 prm Balaam, prmtr'un om spurcat, eu atat mai

190

O~:!IL!A

II
_

m~!t prin p~e?t. ,Caci ce?u fac~ . Dumnezeu pentru mantuy ea I~oastl e? Ce n u gl'am$te e1,1 Prin cine nu lucreaza?
C~ daca. el ~ 1.ucrat P.ri~l Iuda~ $i prin.. cetce promciau)
c~~ora II vva zl?e: v"nlCl-odata nu \f'am ~tiut pre
vOl, dep~rtatl-va de 1a mine cei Ce lucratiJara
d~ leg~. (Math. 7, ~3),~~i altii i~ca;scoteau d;aci, cu
at~t I?al mul! va lucra prm preotl. Daca arurmi.:\ ca
nOI sa c~rceta~ vieat:'l- mai marilor nO$tri, noi atunci
ar trebUl ca "a tim h}rotonisatoriL dascalilor, $i atunei
~oate se re~toarna pe dos; picioarele sunt sus, iara capul
JOs: Ascult~ pe ~avel.; ~arele" zice: "lara mie putilL
1l:11 este, ca sa ma Judec de catra voi sau de
~lUa .omeneasca" (1. Corinth~ 4, 3), $i iar~si: Tu
Juclecl pl~e fra~ele ,tau". (Rom. 14, 10P D~ci, daca
nu ~e cuvl~ve a Jud~ca,Pe frate, cu ~tat mai ' multpe
da~ca:l. ~acd tu fac~ cel,a ce a poronclt Dumnezeubine
fB;c~, I,~r<;t ..de. nu. faci a$Ct. pacatuie$ti. Nu qlteza:d~ci, $i .
r:lcl. sa. . tl le$1 dll1 r,nargmele bunei cuviinte. Dupa ce
,Jsra] lJ tn ~u fa~ut vltelul de auI', cei de pre'lanaa c6re
Dathan '::;1 Aylron 'S'au resculat asupra lui Aaro~; Dard
ce au p~l,tlmltv? Uap0 nu s-au pierdut eu totii? ."
, A$Ct dara fie-<?ar~ fngl'ijasca .. se de ale sale. Daf'a
pI eotul are 0 credmta s.trlCata, chiar Inger din ceriu;, (le
a~ ,'fi, tu .nll !e s.upune; l.ara daca invata drept, nu 'te
Ult.<:t la vlevatB;, ella. ellvlntele Illi. Ai pe Pavel earete
~oate povatUl !~!'~ t.l?e precum vtre1:mie: $i Cll Jai:it'a,$i
cu. ,:,orba. ~(DB:l~t, ZIC] tu, nu da sJ,racllor, nicino ad- '
n;1f!.I~trt:aza bme)). D~ un.de ft\ este fnvederata aceast~?
l\1aLnaI Tl te 'de a afta. bme,! nu batjocori, teme-tede
respundere. Multe se Judeca numai diu biinueala. Imi.
teaza pe s~panul, c~a ascuWi-l ce spune: ),Pogodnclu-m e . VOlU vedea de fac dupre striO'area 101'
cal'e vme la mine, iara de nu sa sti~". (F ' '
18 21) I v d v .
acer.
.' " 'v am aca tu ar eercetat bine, te-ai convins sau
~l $1 vazut, ~$\.eapta pc judecatoriul; nu rapr mai dinaI,r: te locul JUI Chnst?s; al sau este dreptdl de a eercetit,
~l vn~ al tau. T~ e~tr eea de pe urma. sluga, ,, iara nu
staP8:.n. T~l e?tl oae, de~ i ~u .ce,!'Gek\ eu amanuntime
pe pastor:,IU,.,ca ~u cu.mva ~a al raspundere ~j tu pentru
fel: ce-l lOv l!lOVvate$tl pedansul. Dara, ' zici tu, cum de
ml spune mle sa Ltc, el care nu face? Nu el fti spune,-v

_ _ _ _ __

_ _O\IlLlA ,~
II _

_ __ _ __

~_1_9_1

jara daca il vei erede eL't este a$a, plaUt nu vei ave,\,ci Christos este care te indeamna la aceasta. Dara ce
spun eu? D.hiar lui Pavel vnu trebuie a-i crecle, d~('a
-spune ceva de la sine, daca spune ceva omeneSi" Cl tu
sa crezi pe Christos, care vorbe:;;te prin apostol.Sa nu judecam pe cele ale altora, ei fie-care sa-:;;i
j udece pre a~e ~a,~e, fie-care,.. ~a se eel:eeteze pe. sine
sin O'ur;-Dara,. ZICl tu; aeela este datorlU a fi ilia] bUll
de cit mine. Pentru ce? Fiindca este preot. ~i (.::e art'
mai mult de- cat tine? Oare nu ostenelele? Oare nu
primejdiile? Oare f!.u scarbele, :;;i .cel~lalte !icaJo:;;ii .? Est~
datoriu de a fi mar bun de cat tme? Dara ce? Fllndca
nu este mai bun de cat tine, de aceia tu te pierzi pre
sine-ti'? Dara acestea sunt cuvinte pl'oste:;;ti; $i cum nu
este oare mai .-bun de cat tine t , Fiindca, fu~~ cele
sfinte) zici tu. $i de . unde ~tii acea$ta~ omule; de ce
te fmpingi singur in prapastie?Daca War spune cineva
de acestea despre unul care estelmbracat eu porfira,
tu, chiar de ai :;;ti ca este a$a, totu:;;i,ti-:-aiastupa urecbile,
putand foarte .b.ine de a-I dojil,ni,,$i,,iLite ai fugi I?ref~
candu-te cii nu $tii, nevoincl cle<'a te expune unel prlmcjdii zadarniCe; dad aid cleee te ' expui unei primejdii zaelarnice ~ Aceste cuvintenu sU11tfar~ respUl~cler~.
Caciasculta pe Christos, carezice: )eI ZIC voua, ca
pentru tot ,cuvantul de:;;~rtcal:ev()tgr~i oar~le~ii,'
vorsa dea sama de dans1l1 ;,In. zlUa Judecatel. (.
(Math. 12, 36).
" '.,'., . ,
Dealtmintrelea nu $tii poato GiilO a:i'e a fi mai bUll?
$i atunci oare nu oftezi, nu-ti batipeptul,nu ' pleci ochii
la 'pamant, :;;i nu . irr:itezi pe v~n~e$~l, (~in eVaI~gh81ie ~
Prin urmare te-al plerdut pre sme:-tl,. ehlar de al fi bun.
E$ti bun? Taci, ca ~a ren~ai vbuJ),ia,ra daca .nu ~ ap~i
ai pierelut totu). Dacva crez~ ca nu e$tJ bUll, .vel ca$tI~~
mai mult de cat daca te vel erede ,de eel mal bun. cael
duca vame:;;ul care era paeatos, fiindca '$i-a milrturisit
piiGatele, s'a dus la cas a sa indreptat, apoi eel ce nu
era atat de pacatos, ee n'ar .fi putut ea$tiga, daea nu
ave[-t asa incredere in sine? Cerceteaza-ti vieata singul'.
Nu furi poate? Dara poate ca rape9ti, sau ca silniee:;;ti
pe aproapele, sau di faci altele de aeest fe!iu, Nuyorbese
de furarea celor sfinte, eu seop de a 0 ,lauda, sa nu fie
una Cil aceasta, c<ki inca plang din tot sufletul dad
este cineva a$a-dara eu nu creel, fiinclca ierosilia sau

192

193

OMILIA II

OMILIA Il

furare de cele sfinte este un astfeIiu de pacat, lncat ca

nici nu se poate spune - ci numai ca va erut pe voi,
caei nu voiesc de a va pierde pre voi invinovatand pre
altii. Ce poate fi mai rau ea vame:;;ul ~ spune-mi. Caei
flind eu adevarat vame~, avea eu sine mii de paeate;
~i totu~i a fost de ajuns ea Fariseul sa spuna: eu nu
sllnt ea aeest vame:;))), ~i iata ea totul a pierdut. Dara.
tu ca re spui despre preot di (mu sunt ea dansul furator
de eele sfinte, oare nu ai pierdut totul ~
Acestea m'am vazut siJit de a Ie spune, ~i a Ie
cereeta eu deamanuntul, nu doara ca rna interesez atat
de mult de aeeia, ci fiindca rna tern de voi, ea nil
cumva sa va pierdeti pre voi in7i-va prin ac.eroenear}figam fare, prin asemenea invinovatire. Caei aseulta pc
Pavel earele indeamna ~i ziee: "Fapta sa sa ~i:-o ispiteasca fie-cine ... iara nu intru altul". (Gal. 6, 4) .
Spune'mi te rog: daca tu a vand vre-o rana te duci la
spital, ~i in loe sa pui pe rana doftoriile ee ti s'au clat,
spre a 0 vindeea, tu te-al uita eu amanuntime la doftor, spre a vedea daca are ~i el vre-o rana, sau nu,
oare ai avea vr'un folos? $i chiar de ar avea,.tu te ingrije$ti de aeeasta ~ Daea dansul 0 are, apoi tu sa nu
te vindeci, ei sa zici: trebuia a se vindeea el ca doftor
mai intai; dara -fiindea- -nu s-a vindecat,--Ia& ~i eu rana
mea nevindeeata? Daca Preotul este rau, nu cum va
aeeasta poate fi 0 mangaer6 pentru tine ~ Nici de
eum; ei ~i aeela '~i va lua osanda hotarita, $i tu deasemenea vei prim! pe eea euvenitii tie. Fiindea ehiar
~i dascalul la urma urmei i~i are Jocul sau in randul
eelorlalti, dupre cum ziee: "VOl' fi toti fiii tai in va-

intru necinstea tatalui tau, ziee, ea necinstea lui

nu-ti 'este tie slava ... De'~i va pierde mintea
ingadue~te-l, ~i nu-l neeinstl". (Sirah, 3, 10. 13),

-------------------------------------------

~ati

lui Dumnezeu" ... ,,~i nu va mai invata nimeni pre vecinul sau, ~i pre fratele sau, ~i nu
va zice: eunoa~te pre Domnul, ca to~i ma vor
cunoa~te, deJa....cel mie pana la cel mare al
lor" (Isaia 54, 13. Ierem. 31, 34). Dara, zici tu, de ee

stii in fruntea tuturor? De ee s'a ridieat la aeeasta demnitate))? Sa nu graim de rau pe da~cali, va rog, ea nu
cumva sa fie rau pentru noi in~i-ne. Sa eercetam pe
cele ale noastre, ~i pe nimeni sa nu graim de rau. Sa
ne sfiim de ziua aeeea, In care Preotul ne-a luminat
eu sfantul botez. Are cineva tata? Apoi chiar mii de
pieate de ar avea, pe toate Ie va acoperL "Nu te mari

Apoi eu atat mai mult s'ar putea spune aeestea despre

parintii duhovniee~ti. Sfie~te-te, dici pe fie-care zi 01 te
sluja$te, face a se eet! seripturile, pentru tine Impodobe:;;te casa, pentru tine privigheaza, pentru tine se
roaga lui Dumnezeu, pentru tine face rllgaeiuni, $i
toata ereclinta lui in Dumnezeu este pentru tine. De
aeestea te sfie~te, pe acestea Ie cugeta, pe aces tea ti Ie
insu$e~te cu toata evlaviea.
Caci spllne-mi: este ' el rau ~ $i ee urmeaza de aici ~
Nu eumva poate aces.LstC1scal rau iti haraza~te tie bunurile eele mari ~ Nieideeijm'~~ti el face totul pentru
eredinta tao Nici eel drept nu te va putea folos! eu eeva,
fiind tll raLl, $i nici cel rau nu te va vatama intru nimic, fiinc1 tu bun ~i eredineios. Cand Dllmnezeu a voit
sa mantuiasca pe popor, a luerat pe corabia lui Noe
prin cele neeuvantatoare. Nu eumva poate vieata preotului, sau virtutea lui eontribuie eu eeva la indreptarea
noastra ~ Nu astfeJiu de lucruri ni harazfu;;te Dumnezeu,
ea noi se sa var$im eele bune sub inraurirea virtutei
preote~ti, ei totul este al harului. Preotul este datoriu
de a desehide gur~, iara eelelalte toate Dumnezeu Ie
luereaza. El tine numai loeul unui sfetnie. Gande$te-te
eata deosebire este Intre loan ~i Iisus, $i totu~i aseulta
pe loan ee spune: "Eu am trebuinta a ma boteza

de tine" ~i "nu sunt vrednic sa desleg curelelc

incaltamintelor lui". (Math. 0, 14. loan 1, 26). $i eu

toate acestea, zie, a~a deosebire mare fiind, $i Duhul

s'a pogorit, eeia ee loan nu a Yea, dupre cum insu$i
spune: ,, $i din plinirea lui noi toti am luat"
(loan 1, 16). $i cu toate aeestea Duhul nu s'a pogorit
mai 'nainte de a se boteza, clara nici loan nu a faeut
a se pogorf. De ee, deei, s-a facut a~a ~ Pentru ca tu
sa afii ca Preotul tine loeul unui sfetnie. Nimeni dintre
oameni nu sta atat de departe de alt om, pe cat de
c1eparte sta loan de lisus, $i totu~i Duhul s'a pogorit,
ea tu sa afii ca Dumnezeu lucreaza totul, ea Dumnezeu
faee totu!. Yoiese chiar a spune eeva paradox, dara voi
sa nu va minunati, nici sa va tulburati. $i ee voiese a
spune 1 Proadueerea sau jartfa aeeea$i este,-chiar de ar
-,2330

13

ori-cine altul - aceea~i este,

P t

195

OMILIA III

OMlLiA III

194

f~ce-o P~a~~' d~l~stoes r~'ds:t~o ucenicilor siH, ~i pe. care

ZlC, pep t" savar~esc. Cu nimic nu este n~al .pre

acum reO yll 0 ,
,
D ce oare? Pentru ca ~1. pe
jos aceasta de 9at aGeea. e" ' i acela care a sfint1t-o
a~easta nu 0 ctnpte:~~n~a~~~~iel~ pe care Cl':ristos DU m~1 pe ace ea. V'
c::'
unt e care ~l Preotu 1 1e
ne~~u Ie-a gralt acel~,a-'t~ .~ ,tf~ iceea~i este, cum ace. gra18~te a~um, tot a~a ~1 ,Ja\ a dat Astfeliu deci, totul
la~i este $1 ~ote.zul p~ ~ad: j~data . Duhul deasupra lui
este al. cre9mte~. 1a~ ~inainte inca a aratat ~ele. ce se
Corne~~e, ~md~, nO' cestea a a vut $i credinta. $1 aces~
envema, ~1 pe. Calnq \ a ca c;i acela iara eel ce'$i inehleste trupul 1m ~rlsos, pre" jos d~ acela nu $tie ca
pue ea acesta es e EDa~
"
acum' lucreaza.
Christos este dde f~t\~~;~_~~11iu)~tii~r, __ ca nu cUED s'ar
Aceste.a" eel, $ I l l . ' a va indreptam parerea
intam~la -yl ~ au spus, el e~as O'as1 mai in siguranta pe
voastra, $1 sa faeem de a. \' c:: .- de eele vorbit~.
" ..
va 1'00' de a tll1l a ~ama
. ~ tV
vntoTlu, :- . "" " a dara nu indeplinim niel-oCl~ a,
Daca nOl a,!Z:lm Pl e din eele vorbite. Sa ne luam
nu avem.. me~ un 0 os mare lxiO'are
de sam a la cel~
sama ))me, sa fin~ eu ~a' zl'c"' ndb pe cuO'etul nostru, sa
'b'te sa Ie ser18m a;,

"".
ltV
VOl 1 , " . d ' nstiinta $i necontemt sa 1l1:;t am
;1a~ie~~~r~\~ $ieF~.ui, $i'sf~ntului Dub, acum $1 pururea si in vecii veellor. Amm.
v

fl

v,

OMILIA III

casei lui Onisifor, ca de multe-ori m'a odihnit,

si de lantul meu nu s'a rusinat; ci inca viind
in Roma'mai cu os<irdie in'a cautat, si m'a
aflat. Dea lui Domnul sa afle mila de la' Domnul in ziua aceea; ~i c<ite in Efes mi-a slujit
mie, tu mai bine ~tii". (Cap. 1, 13-18).
Nu numai prin scrisori arata ueenieului ee trebuia
sa faea, ci inca $i prin vorbe. $i daea aeeasta a ~nve
derat-o de multe-ori $i in alteimprejurari, zicand:

"llici prin cuv<int, nici prin epistolie, ca cum

ar fi trimisa de la noi". (II. Tes. 2, 2), apoi cu atat
mai mult aiei. Deci, sa nu ne inehipuim ca cele atingatoare de invatatura sunt spuse eu niscareva lipsuri,
caei multe i-a predat lui $i nescrise, adeca prin viu
graiu, eeia ee aducandu-i aminie, zice: "chipul cu-

vintelor celor sanatoase pe care le-ai auzit de

la mine" . Ce va sa spuna el aici ? Preeum a$i fi im-

primat tie ieoana virtutei ~i a t uturor eelor placute lui

Dumnezeu pe ceva zugravit, ca cum a$i fi introdus in
sufietul tau r egula, prototip ;;;.i conditiuni de vieata.
Aeestea, deci, sa Ie ai. De ai voi, sau ai avea nevoie
de eeva din ale credintei, din ale dragostei sau din ale
intelepeiunei, de aeolo ia-ti exemplele. Nu vei a yea nevoie de a cauta la altii exemple, in timp ce pe toate Ie
ai acolQ .
"Lucrul cel bun cel incredintat tie ". cum?l'

Chipul cuvintelor cclor sanat~as~ s~ ai1:i,

care" ai auzit de la mine in tr~ crech~lta, ~l mtl ~
draO'ostea care este tntru ChI'lstoS .IlSU:S, L~C{Ul
bun":> cel incredintat tie sa-1 paz~;;tl .l?~m u ~lU
cel Sfant, care locuie~te intI'~ n?l ..~tll ). ace~st~,
ca s'au intors de 1a mine tot l Cel dm ASIa, dmt.I~
cari este Frighe1 ~i Ermoghen. Dea Domnul mlla
A

l U I B au esle' $tiu aceast.a,

1) Nota. In editiunea noas l'a (e uzd ' j- _ $ti'i
insa originalul are verbul in persoana a oua. o .M.~ - , .

prin Duhul eel Smnt care

locue~te

intru noi",

zice, fiindea pentru paza atMor lueruri mari ineredintate noue nu sunt deajuns numai cele ale sufietului
omenese ~i ale intelepeiunei lui. Pentru ce? Fiindca
multi sunt furii, adanc este ~i intunerecul. Diavolul sta
de fata :;;i unelte:;;te,,;,i noi nu :;;tim in care ce~s, in care
timp se va arunca asupra noastra. Deei cum yom fi
destoinici spre a ne apiira ~ "Prin Duhul Smnt"
zice, adeca daca avem Duhul intru noi, daca sta de
fata, daca nu yom alunga harul de la noi. "De nu ar

zid] Domnul casa, in desart s'ar osteni cei ce

o zidesc pre ea; de nu ar pazlDomnul cetatea,
in de~art ar preveghia cei ce 0 pazese pre

197

OMILIA III

Ol\IILIA III

dan sa ". (Ps. 124,1). Acesta este zidiul, aceast~ este .sca-

cat lor, faea~du-se l?ar_ta~~ cu ,ac~ia in ispitele ce Ii VOl'

aduee cunum. De pllda cmeva dmtre cei afierositi lui
Dumnezeu patime~te multe rale, 9i sa lupta cu multa
s~ar~in~,. iara tll ~nc~ n-a;i ~ost at[as spre aeea lupta;
el bme, ItI este putmclOs ~l tIe daea vei VOl - chiar fara
sa in!ri In stadiu-s~ te raci par!a~ cUEJunilor ce'l ~
teapta pe aeela: daea e$tl de fata, daea mangai dadi
indemni, daca aiati. $i cum ca a$3. este, asculta ce'spune
apostolul in alt loc, scriind: "Bine a-ti faeut de
v-a~i faeut irnpreuna partasi naeazuiui meu" si
iara:;;i: "ea si in Thesalonie 'odata si de doua o;i
eele spre trebuin~a mea a-ti trimls" (Filip. 4, 14.
15). $i cum cei ee lipsau s'au facut parta~i cu dansul in
neeawrile lui ~ Cum ~ "ea mi-ati trimis, zice, eele
spre trebuinta mea odata ~i de doua ori". $i
iara~i vorbind de Epafrodit, zice: "Ca pentru luerul

196

parea, aceasta cetatea cea pu~ernica. Deci_daca 10c~le9~e

9i 0 paze~te, de ce era neVOle de p~ronc,: ~ C!1 sa .sta~
panim. ca sa avem acest Duh, ca sva - l ~astra~, J~ s?nu-l alungam prin fapte urite. Dupa ~cel~ exphca l~p;t- .
tele nu cu scopul de a umili pe ucemc, Cl. d~ a-l at1tav'
ca ~u cumva ~i el sa cada in ase~eneva l:,P!te, ~a. sa
nu fie cuprins de nemultamire, Cl sa al~a prlvlrea
atintita spre dascalul sau, .~i sa-~i aduca ammte de toate
.
cele ce i s'au intamplat lUI.
Deci, ce spune! :r::ii!1dca e~a ?at~ra! ca fimd apostolul prins, sa tie paras~t de. al Sal, ~l.:,.a n~ s~ b~cu~e
de filantropie, nici ~e aJu~or~u ~~u v~prlJm, ~l sa fiJe pa~
rasit chial' -de insu~l eredmClO~ll sal, ascul~a ce s~une:

Stiu aeeasta ea s'au intors de l,a mme totl eel

dfn Asia". Erau atunci in Roma n:ult~ dix: paryile

:n

Asiei, ~i totu~i nimeni OU. a ~tat pe lang:: me , ~:lce,

nimeni nu m-a cunoscut, Cl t~tl ,:u fos! ~treml de mme:
~i prive~te filC?softa vsu~etulUI sau, caCl a sl?us numa!
faptul, dar nu l-ablas~~mat. Pe ('~l ~e J-a aJut~'J.,t.l-a; ~l
laud at, 9i-i dore9te mn de bunurl, lara pe. cel mdlferenti nu i-a blastamat,ci numai cat zice: "dmtre care

este Frighel ~i Ermoghen".

Dea Domnul'mila easei lui Onisifor, ea de
mult'~ ori m-a odihnit, ~i de lantul. meu n~ s'.a
rusinat ei ineavenind in Roma, mal eu osardIe
m-a e~utat ~i m-a, .aflat". Pr~vve~.te vcum p~ste, t.ot

locul el pune nur~lai necms~ea s~ferlta,.lara nl} prlmeJdlGl;,

ca nu cumva sa se sper18 Tlm<?~helU" d891 faptul er~
incarcat de primejdii, caci apropllndU-~l pe unul ce er8;
in palatul imparatesc, 19i atra,sese mania lui. N~ron. ,,~l
inca venind in R,oma", zice, ~U numa! "ca ~-a fuglt
de a se intaIni cu mine, ci "mal eu osvardle n~-a

eautat si m-a aflat. Dea lui Domnul sa afle m!la

de la Domnul in ziua aeeea, ~i e~lte in Efes ml-a
slujit mie tu II?-~i bint? ~ti~". Astfe~iu ~rebuie. a . ~

credincio~ii, ca mel de ~r!ca sa ~u fie .lmp18decat~, I}lCl

de vre-o amenintare, mCl de ru~me, Cl a conluc!a l~:
preuna ~i a sarI in ajutoriu ca pe timp de rezbo~u. Cacl
nu atata celor ce se primejduiesc li VOl' face bme, pe

lui Christos pana la moarte s'a apropiat, nebagand sama de viata, ea sa irnplineasea lipsa
voastra a slujbei eei eatra mine" (Filip. 2, 30).

Precum se,. petrece ~i cu imparatii, ca nu numai cei

se. razl~oie~e se l~parta~esc de cinste din partea lor,
elchlar ~1 e~l ce pazese luerurile, ::?i Inca nu cum s'ar
intampla, ci de multe ori se invrednicesc de acelea~i
daruri, de~l. dan~ii nu poarta arme, nici ,nu,,8,U manile
sangerate, ba poate nici macar a privit pe luptatori,tot ~a ~i cu r,ei ee ajuta in timp de naeazuri. ' ca eel
ce ajuta pe luptatoriul cellipsit poate de hrana, cel ce sta
de fata, eel ce mangae eu vorba, eel ce aduee orice
alta slujba, este egal eu eel ce se lupta. Sa nu-ti inehipui
de Pavel ca luptatorilJ, de dansul, zie, eel nebiruit, ci
de un altul, dintre cei multi, care poate nu s'a bucurat
de multa mangaiere, care poate nu ar fi stat inca in
stadiu ~i nu s'ar fi luptat. Astfel ca cei ce stauafara
de luptele celor jntrati in stadiu, devin eauza a biruintei
aeelora; ~i daca sunt cauza biruintei lor, desigur ca vor
fi parta$i ~i cununilor ca~tigate de dansii in urma biruintei lor.
.
$i ee este de mirare daea cineva imparta~induse
eu ostenelele eelorvii, se invredniee$te de ace)ea~i cununi ca~i cei ce S8 lupta ~ - fiindca este cu putinta de
a se impartfu;;~ pana ~i ~e cununile.celor ce deja s'au
mutat dela nOl, celor deja incununatl, celor eari nu au

c~

198

OMILlA III

OMILlA III

niei 0 nevoe acum de ajutoriu. Caci asculta pe Pavel

care spune : " Intrebuin~ele sfinti10r piirta$i fii.n d"
(Rom. 12, 13). Da1'a cum poate fi cinevEt.parta$ trebumtelor sfintilor~ Cand admira pe barMt,cand face ;:;i e1
ceva din 'ce!e pentru care acela a fost ineununat, atund
ac1eca se va invrednici;;1 e1 a se impartii$i aeelora~ i
cununi.
"Dea lui Dommil, ziee,
afle mila de la
Domnul in ziua aceea", adeca m-a miluit, zice, ~i
prin urmare va avea rasplata in aeea zi infrico~~ta $~
,..,aroaznica, cand va fi nevoe de multa mila)). "Dea lUI
Domnul sa afie mila de la Domnul". Dara ce'?
Oare sunt doi Domni ~ Nici de cum, ci un Domn este
noue lsus Christos, ;:;i un Dumnezeu. Aici insa prin cele
zise ~le apostol, eei ce sufar de boalalui Marcion salta
de bucurie; insa, afle dan;:;ii, ca aceasta este obi$nuinta
scripturei, ~i in multe locuri vei gas!. ea scriptura intrebuinteaza modul acesta de expr~m.are, vcand vorbe9te c1~
cineva, "A SpUS, zice, Abraam, ca nu va mtra
Abraam", sau altceva de acest feliu; $i nid n'a spus
dea lui Domnul altcevEt)), ci mila.
I) Deci, daea Ooisifor, care s'a predat pe sine-:;;i
primejdiilor, s'a mantuit prin mila, cu atat mai !"n~ lt
noi. Ca grozave sunt respunderile ce ~e vom avea lU,bitilor si au nevoe de mare filantrop18, ca nu cumva
sa' au~i~ acel cllvant infrico~at : "Duceti-va de la
mine, cei ce lucrati fara de legea, ca nu va ~tiu
pre voi", Cc1. nu en~va sa auzim iara~i: "Duce~i- ya
de la mine, blastamatilor in fO'cul G..tl ve~HJC,
care este gatit diavolului ~i ingerilor lui'< ~ -ca-
sa nu auzim ca" pra1Ja,stie este in tre noi $i voi" i
ca sa nu auzim iara;:;i: "lua~i-l pre el ~i'l arunca~l
intru intunerecul cel mai dinafara; ca sa nu auzim
acel cuvant infrico;:;at: "sluga vicleana $i lene$a"
(Math. 7, 23,25,41. Luca 16, 26 .. Math. 22, 10. 2?, 2.6!,caci infrico$at $i grozav este trlbunalul acela, lUbltllor,

.sa

1) Partea moralti. Despre judecata, !Ii <;a hicomia se )udeca

nu dupre marimea ei, ci dupre intentiune, ~l ca.. nu trebme de a
cerceta pacatele aHora, ci pe ale noastt'e proprI!o (Vel'o n).

Dumnezeu este bland, de~l este milostiv, ca.,ci se nurr:e;;te Dumneze~l in.dura'rilor, Dumnezeul mangaierei,
;:;1 este bun -Ga mmAmaltul, bland ;:;i mult milostiv si nu
voie;:;te moartea pacatosului, ci sa se intoarea' $i sa
fie viu.
D~ \;um de ziua . aL'a, va fi inearcata de frica
~i (Ie atata . ~Toaza~ Rill de foc va cu1'ge inaintea fetei
It:i, earti de ale faptelo1' noastre 5e vor deschide, acea
Zl va, fi ca un cuptoriu aprins, ingerii VOl' t1'ece in
wate p~iJ'tile ;:;i multe , caminuri a1'zatoa1'e VOl' fi. Cum
atunci este filantrop ~ Cum este milostiv ~ Cum este bun?
Filant1'op este ;:;i a~a, ba inca dill aceasta mai eu sama
se a1'ata maretia filantropiei lui. Ca pentru aceia ni de;:;teapt.a frica, ea atitanclu-ne p1'in toate acestea, sa ne
infie1'bantam de dorul de a c8.$tiga impti1'aliea lui.
Da1'a tu prive~te cLlm el nu cum s'ar intampla marturise~te despre Onisifor, ei prin intindere: "de multe
ori m-a odihnit", adeea ell fiind doborat, fiind obosit
de naeazuri, ca ~j luptatorul eel cloborat de pacla, m-a
ajutat a'mi reclobandi puterile, zice, ~j m-am intrematJl.
,,~i c~Ue in Efes mi-a slujit mie, tu mai bine $tii",
~i nu numai in Efes, zice, ci ;:;i aiei)). Astfeliu trebuie
a fi cel ce privigheaza ~j este treaz, caci el nu nnmai
oclata sau de doua ori, ei in toata vieata lui trebue a
lucra. Ca clupa cum trupul nostrll are fiinta unei vieti
eompleete nu numai odata hr<1nil1du-1 ei are nevoie de
hrana zilnica, tot asemenea ~i in viat.a noastra avem
nevoie de multa mila, iara iubitorul de oameni Dumnezeu
toate Ie face pentru pacatele noastre,-d e~i nu are nevoie,
-- numai ca sa ne mantuiasca. Pentru aceia ni-a SDUS
toate acestea 9~ ni Ie-a povestit nu numai prin vorbe,
cine-a increclintat ~i prin Japte. ~i ellvintele lui sunt
d~mne de cr:dinta, ~nsa ca nu eumva sa 'ti inchipui
ea sunt numm oamenmta1'e, sau vr-o exaaeratie adaoaa
;:;i 0 deplina incredintare dinfapte. Cum ~ P~lDarid 'inaint~a
noastre atat pedepsele cele particulare, cat ~i cele ob$te$ti.
$i ca sa afii din 1l1Se$i faptele petrecute, odata de
pilda a pedepsit pe Faraon, alta data prin potopul acela
a pricinuit piec1erea generala, iara alta data prin foe a
pedepsit pre cei riii. Dara cl1iar ;:;i astazi vedem pre
mult.i rai pedepsiti ;:;i respunzand de piicatele lor, ceeace
este 0 pilda a gheenii. Pentru ca nu cumva sa dormitam
sau sa ne trandavim, sau sa ne in~elam cu vorbele:

'(le~l

~oo

UMILIA III

apoi prin fa pte, ni aminte::;te ::;i ne atlta, ar'atandU-J18

cbiar aici judeeata, respunderea ~i pedeapsa.
Apoi daca chiar ::;i printre oameni este 0 mare Ingrijire pentru dreptate, oare cu Dumnezeu care pe toate
Ie-a legiferat, sa nu fie nici 0 yorba despre acestea?
$i cum s-ar putea crede? - fiinddi ~i incasa ~i in targ,
::;i pretutindeni sunt judecati. In casa de pilda stapanul
j udeca slugile sale pe fie care zi ~i Ie eere socoteala
pentru gre~alele lor, pedepsind pe uniia, iara pe altii
iertandu-i. Pe eamp deasemenea lucratoriul de pamant
;;i femeia sa se judeca .pe jiBeare zi. Pe eorabii deasemenea capitanul judeca, in taJ)ara, generalul judeca pe
osta::;i, ~i in finein multe afaceri s'ar putet, aflajudeca~i.
In me::;te:;;uguri dasealul judeca pe ucenic. Cu un euvant ~i
particular ~i publie toti se judeca unii pe altii ~i nicairi
nu am Vedea)leglijandu-se ideia de dreptate, ci din
contra pe toti Mpretutindeni dand sarna de cele facute.
Apoi daea aici .cautarea dreptatei este atat de fmpra~
tieata, prin cetatl $iprin case, oare acolo unde "dreapta
lui Dumnezeu >~ste pLina de dreptate":. CPs. 47, it)
~i "dreptatea lui ca muntii lui Dumnezeu" (Ibid.
3;),7), aeolo zic,sa nufie nici 0 yorba de dreptate ~ $i cum
e cu putinta .ca . Dumnezeu judeeatoriul cel di'ept, putemic ~i indeliing .rabdatoriu sa ingaduie aceasta ~i sa
nu ceara raspundere? $i tocmai aici gase7ti eauza. 1ndelung r abda toriu .lnsamna ca indelung rabda tragand u-te spre pociiinta.".iara dadi tu staruie~ti in pacat,

"clupre Impietrirea ~i nepocaita inima, iti aduni

tie manie in .ziua maniei" (Rom. 2, 5) . .

Daca este drept, deci, el respIate;;te dupte vrednicie,

nu trece cuyederea sau lasa nepedepsiti pre cei ce
au facut rale. Dacii este puternic, ~i dupa moartea omului
resplate~te, adeea in invierea mortilor, caci aceasta este
urmarea puterei lui. ,,$i iudelung rabdatoriu" zice.
Daca este indelung rabdatoriu, sa nu ne tulburam, nici
sa zicem: de ce nu pedE:pse~te aici)? Apoi daca ar fi
a9a, daca pe fiecare zj ni-ar cere respuns pentru celE
ce 'i gre~im, ar disparea neamul nostru omenesc, cac
niei-o .zi nu este curam- de p9.cate, ci n suparam intr'um
cu faptA, fie ele mari, fie mici. A~a ca daca indelungc
lui rabdare $i bunatate nu ar fi mare catre noi, ~i ill
ni-ar da timp de pocainta, ca sa ne desbracam de p:kate

~i

OMILIA III

201

necare",din noi nu ar putea ajunge nici la al doua-zecilea .an al vietei sale. Daca fiecare din noi ar intra eu
cuno~tiinta dreapta in cele faeute de da nsul, ~i punandu-~i la mijIoc intreaga sa vieata a1' observa-o cu bagare
de sama, ar vedea daca nu cumva este vrednic de mii
de pedepse ~i de osande. $i cand el se nelini 9te$le ~i
zice: de ce cutare nu este pedepsit, d e 9i are cu sine
mii de pacate ? sa se gandeasca Ia ale sale, 9i ii va
conten! nelini~ tea . Acelea i se par mari, fiind ca s'au
petrecut poate in lucruri mari ~i vazute de toti, - dara
daca ~i le-ar cerceta pe ale sale, poate ca va gasi mai
multe ~i mai mario C3.ci a se Iacomi cineva ~i a rap!
este acela9i Iucru, fie ca ar fi yorba de argint,fie Cc1,
de aur,- caci amandoua acestea sunt zamislite de aceIa~i
cugel, -- $i de ai sfetarisit eeva cat de mIc, nu te vei da
in laturi de a sfitarisi ~i pe cel mare, iara daca nu se
intampla, apoi aceasta nu vine din cauza ta, ci dinca u.za
imprejurarilor. Saracul care nedreptate~te pe eel mai
sarac de cat el, daea ar putea de sigur ca nu artrece
cu vederea nici pe cel bogat, a~a ca faptul acesta . este
rezultatul slabaciunei aceluia, iara nu al inten tiune~
acestuia.
'
Cutare stapane~te, zici tu, ~i rape~te celeale supu~iIor lui. $i tu nu rape~ti ~ spune'mi. Sa nuzici ca
acela rape-;;te talanti de auI', iara tu numai iece o))'oli,
fiindca ~i cei ce aruncau in corvana pentru milostenie,
uniia aruncau aur, iara vactuva doi bani, $i eu . Dimic
n'a fost mai prejos d e aceia. Pentru ce? Fiindca aicise
L 'j udeca intentiunea, $i .nu 'C'ei'ac8 a dat. Dupa aceia,cand
evorba de eleimosina tu cei ca Dumnezeu sa pedepsasca
9i cu nimic sa nu S8 arate fngaduitoriu, iara cu laconHea
sa nu faca a~a ? ~i cum s'ar putea a ceasta ~ Precum aceea
care a aruncat doi bani In eor vana, eu nimic n'a fostinai
pre jos de ceilalti in privinta intentiunei, tot a~a i';li tudaca
vei sntarisi chiar numai doi bani, eu nimic n'ai sa fii
mai bun de cat aceia, ba Inca daca s'ar putea spune ~i
ceva minunat este ca tu te lacome~ti mai mult de cat
aeeia. Ca daca cine va ar prectlI'vi cu femeia imparatului, sau Cll a saracullli, sau cu a argatului sau, este
deopotriva preacurvariu, caci pacatul aiei nu se judeca
dupre deosebirea peI'soanelor, ci dupre rautatea intentiunei eelui ce a faout aeeasta, tot a';la ~i aici. Ba mai
mult inca, caci eu a$ numl preacurvariu mai degraba

202

OMILIA IV

pe eel care preaeurve;ote eu cine s'ar IntampUt, de cat

pe eel ee eurve~te eu imparttteasa ehiar,fii:ndca aici
poate I-a atras bogatie3:; ,~u frurnl.ise1a; sau multe .altele,
pe eand acolo nimie din acestea,-a;;;..\ ca aeela mai eu
sama este eurvariu.
$i iara~i: eu asL numi betiv mai ea sama pe eel
care intrebuinteaza "Yin prost ~i stricat in ba,u mra' tot asemenea numese Jacom :;;i pre eel ee riu msprp..
tue;ote niei pe eele mici. Caei cel ee rape:;;te pe eele man,
poate ea va dispretui pe eele mici, in timp ce dadi rape:;;te pe cele miei, pe cele mari de sigur ea nu Ie va
dispretui; a;;a ea mai eu sama acesta este taJhariu.
Fiindca eel ce nu dispretue:;;te ar&intul, cum ar putea
c1ispretui aurul ~ A;oa ca atunei cand noi acuzam pre
cei ce ne stapanesc, sa ne gandim la ale noastre, ;01 ne
vom gas! pe noi in~i-ne :;;i furand, ;oi lacominc1u-ne mai
mult de cat aceia, daca nu fapta, eel putin cu intentiunea, de yom judeca preeLlm trebuie a judeea. Caei
spune'mi: daea eineva ar rap! cele ale saracului,jara
un altu~ ~r ra!?l al~ boga~ului , oare nu ~o: fi pedepsiti
deopotrlva amandOl ~ Dara ee ~ Oare cnmmalul nu este
cleopotriva criminal, daca ar ucide pe un sarae sau ' pe
un bog at ~ Cand, deci, zicem, ca cutare a rapit ogorul
eutaruia, sa ne gandim la ale noastre, :;;i astfeliu nu vom ,
mai judeca pe altii, :;;1 nu ne yom rnai scandaliza, 'd i
nu vine asupra lor judecata lui Dumnezeu, iara In acela:;;i
timp yom admira;;i indelunga rabdare a lui Dumnez8u,
:;;i vom fi mai lene:;;i in lur.rarea "celor rale. Gaci :cand
ne yom vec1ea ,?i pe noi respunzatori de aeelea$ifapte,
nu ne yom mai tulbura, ei ne yom c1eparta de pacate;
:;;i a.stefeliu ne yom invrednici de bunataWe viitoare
intru Christos Iisus Domnul nostru, caruia impreuna'cu
Taml :;;i eu Sf. Duh, se cade slava, stapanirea $i.cinstea,
acum :;;i pururea :;;i in veei veeilor. Amin.
' '.

OMILIA IV

"Deei tu, fiuI meu, intareste-tein darul eel

intru Christos Iisus. Si eele' ee ai auiit de la o
mine prin multe marturii, aeestea Ie ineredin-

OMIUA IV

203

teazala oameni credineio$i, cari indestulati (destoiniei) VOl' fi a invMa ~i pre altii. Tu dara patimeste ea un bun viteaz a lui Iisus Christos.
Nimeni ostas fiind se amesteea eu lueruri lume9ti, ca voevodului (eelui ce strange o?tire)
sa fie plaeut. ~i de ~i se va lupta eineva, nu
se incununeaza, de nu se va lupta cineva dupre
lege. PIugariului ee se ostene;;te, se eade inUti
el din roade sa mananee. Intelege cele ee iti
graese; dea-ti tie Domnul intelegere intru toate".
(Cap. 2, i-i),
.
'
Mare curaj da ueenicului faptul, ea dasealul fEnd
primejc1uit a se naufrag\a pe mare, totw:;;i a ;otiut sa
scape, caei 1a urma I:;;i va inchipul. ca nu din cauza ne$tiintei ar putea sa cada :;;ie1 fn necazuri, ci din eauza
naturei 1ucTurilor,-iara aeeasta nu e putin lueru pentru
mangaerea sufietului sau . .Mare indernn apoi aduce :;;i
capitanului pe timp de razboiu faptul cand vede pe general ranit ~i iara:;;i ins8,nato:;;at. Tot a';~t $i credineio$ilor Ii ac1uee mare curaj faptul, de a vec1ea pe apostol
patimind mari rale, - ea daea n'ar. fi a::;a~ de sigur
ea nici apostolul nu '::;;i-ar fi povest1t sufermte1e sale.
Caei Timotheiu auzind, ca eel ee poate face luC1'uri atat
de mari, ca eel ce ~tapane:;;t.e lumea intreaga, se gase:;;te in legaturi ;;i innacazuri, ;;i nu se imputineaza,
nici nu se tulbura fiind parasit de ai sai - de :;;i chiar
:;;i el au patimit acestea, -.de sigur ea faptul aeesta nu
l-ar fi crezut ea este rezultata1 neputintei omene$ti, ~i
nici ca daca este ueenie $i mai mie de eat Pavel, apoi
el n'ar putea patirn\' ceia ' ce:;;i dasca1ul sau a patimit,
ci ea toate acestea s'aul)eh~eeut prm forta imprejura1'ilor. Dea1tmintrelea ;;i Pavel pentru aceia poveste;;te
nacazurile sale, ea astfel ,S3 intariasca pe Timotheiu.
Cum Cc1. aceasta 0 avea in vec1ere povestindu-;;i nacazurile :;;i ispitele sale, 0 adaogat: "Deci tu fiul meu,

intareste-te in darul eel intru Chdstos Iisus".

Dara ce spui Pavele ~ Ne"4ntare~ti.,. pe noi prin frica ~

Ne-ai spus ca ai fost legat, ea te gase;;ti in nacazuri, $i
ca toti te-au parasit, :;;i dupa ce ni-ai incredintat ca chiar
fiind parasit de uniia, totu:;;i n'ai pi:itirnit niei un rau,
cum de adaogi: "Deei tu fiul meu intare~te-te in

204

OMILlA IV

darul cel intru Christos Iisus"? eU drept euvantrespunde el-eaei mai eu sama aces tea va Intarese pre
voi, de cat acelea. Ca daca eu, Pavel, patimese aeestea,
apoi. cu atat mai mult voi sunteti datori a suferi astfeliu;
daea dascalul vostru sufere, eu atat mai mult voi ucenicii ~i eu multa clragoste parinteasca H ..tndeamna,
numindu-l fiu, $i Inca nu cum s'ar intampla, ci "fiul
"fl1'etr"", Daca e$ti fiu, zice, imiteaza pe tabll tau. Daca
e$ti fiu, inta.re$te-te in eele ce am spus;$i mai eu sarna
nu numai prin eele povestite, cj'$i prinoharu,llui Christos
"InUire:;;te-te in da;l'nll~t~t-intru Christos Iisus",
ziee ; adeea prin eharul lui Christos Iisus; adeea (stai
eu barbatie; $tii cum sa te aperi)). Dealtteliu $iaiurea..;
zieand el: "Cil nu ne este noue lupta il11potriva
trupului ~i a saogelui" (Efes. 6, 12), n'a spus doara
eu seop de a-i descuraja, ci de a-i atita. 'IFii treaz, zice,
privigheaza, ai eharul Domnului care te ajuta $i se lupta
Impreuna cu tine, :;;i deei eu multa buna vointa :;;i ell
mlilta dragoste fa :;;i tll eele ee ti se euvin a face)).
"~i cele ce ai auzit de la l11ine-, ,:pl-~.irB. lImItemilrtudi, acestea Ie incredinteaza Ia oal11eni
crediocio~i" (Vers. 2). Credincio:;;i: ziee, iara nu is coditori, nu cereetatori eu amanuntime; credineio:;;i ziee,
cari n'au tradat propoveduirea evangheliei. "Ce ai auzit"ziee;-iara nu eeia ee ai eercetat tu, eeia ee aicernut,
eeia ee ai deseusut, "ca credinta este din auz, zice
iara auzul prin cuvantul lui DUl11nezeu(( (Rom:
16, 17). ~i ce va sa zica: "prin muIte marturii"?
E ca :;;i cum ar fi zis: (mu Je-ai auzit pe aseuns, sau
pe furi:;;, ei fiind multi de fata, $i eu euraj)l. ~i n'a zis
doara: (lspune-Ie aeestea, ci "incredintaza-Ie"', ea
:;;i cum pareca e yorba de vistieria impara teasca, care
trebuie a fi ineredintata :;;i pusa in siguranta. Iara$i
inspiiimanteaza pe ucenie, amt prin eele de mai 'nainte,
cat $i prin eele demailavale.Prin expresiunea "incredintaza-1e" el nu intelege numai pe eei eredincio:;;i, eaei ce folos daea tu e:;;ti credineios, iara altora nu e$ti In stare de a Ii imparta:;;i invatatura
evangheliei ~ Ce folos vei a Yea, daca tu poate ea n u vei
tracta eredinta, insa niei nu e:;;ti in stare de a face $i

OMILlA IV

205

pre altii credincio$i ~ De aeeia dascalul trebuie a avea

e~ sin.e aeest~ , do~av in~u:;;iri: a fi $i eredincios, a fi :;;i
dldac~le, adeca mv~tatorlU. Pentru aceia ~i zice apostolul:
"Carl indestu}at1v ~or fi a invata ~i pe altii". ~
"Tu dara patlme~te ca un bun ostas al lui
Ii.sus Christos" eVers. 3\. yai! cat de mare e~te demI1lt~tea vaee~stav' (l~ a h .ost~:;; allui qhristos. vGande$te-te
la lmparatn pamantE'$tl, $1 cum cel ce slujasc in oastea
lor ered ca ceva mare $i insamnat. Deei, claca datoriea
o~t~$~lui esle de a patirni pentru imparat, apoi a nu
patlml nu estR faptul unui osta:;;. A:;;a ca nu trebuie a
se nelini$ti cand el patime$te, caci aceasta este clatoriea
osta~ului - ci sa 58 .nelinistiasca cand el n'ar Datimi.
"Nimeni osta~ fiind se amesteca in lucruri
l~me~ti, ,?a ~?evodului (eelui ce strange o~tire)
s~ fip. placut _ (Vers. 4), Aeestea sunt spuse catre
Tlmotheiu, insa "prmtnnsul sunt spuse catra ori-ce dascal, sau ~c~nic. Nim~ni deci ~in cei ~e au yr'o episcopie
(vr 0 pnvlghere, vr 0 demmtate) sa l1li Judece ca nevrednice de sine a uzind aces tea, r,i sa Ie iudec.e ~a_ fl.g~
vreclnige de sine de a Ie face. "Ca de ~i se va 1u pta
cmeva, nu se mcununeaza, de nu se va lupta
dupre lege " (Vers. 5). Dara ce va sa zica "de nu
s~ va lupta aupre lege"? Adedi; _c<:1, - nu e deaJuns numal de a intra in luptc"i" ~i nici . numai daca
$l-a uns t~upyl ,eu, unAt-d.e-I~rnn p~eg~tjndl,lv-se de lupta,
~au numal ca sa mealClt m lupta, Cl daea nu va paZ]
mtrea:ga. lege a 1~12te~or, $i lesea mancarei, $i legea prud~r:tel:;;l a de,?1l1ltatel, CUIl,l ~l legea exercitiil~)f cle lupta.
~l m fine daca nu va avea m vedere tot cem ce secuvine l~ptatori!or, nici~odata nu vS~ va in~u~una. ~i prive$te m~elepclUnea 1111 Pavel, caCl a ammtlt de lupte $'
de ?st~$\ pede~pa~te spre a figata de ucideri, $i omo
rurl, :;;1 sange, lara pe dealta spre a suferi CIl rabdart
$i cu barbatie ori-ce, ca astfeliu ve$nic sa se gaseascE
in exercitill $i gata de lupta.
"Plugariului ce se osteneste, ziee se cadt
lntai el din roade sa manance'" (Vers. \.i). ]VIai Sl1'
a vorbit cu exemple de la sine, iara dupa acela C\
exemple d,e la: daseal; aici Jnsa vorbc:;;te CIl exem~le Cl
se petrec m vleata ob$teasca. eu exemple de la luptatori

206

OMIUA IV
OMILIA IV

~UI

---------------------

de la osta~i, ~i pune alaturi ~i premiihl, pe deoparte

spre a placea eelui ee strange o~tire, iara pe dealta spre
a se ineununa. Spune inca ~i al treilea exemplu, eeia
ce mai cu sarna Ii convine lui, caci exemplul osta~uIui
$i a Iuptatoriului este potrivit $i celor stapanitj, eelor
mici, iara exemplul plugariului se potrfVe~te dascalului.
NUDulllR,i ea ostas trebuie a se lupta, oiei numai ca
IUDtiltnriu. ei $i ca plugariu trebuie a se osteni penLru
eei de sub dansul. Plugariul nu se ingrija$te Dumai de
ale sale, ei $i de roade, ~i de pamant adedi, ca $i plugariul DU mica resplata are In urma ostenelelor sale.
Aiei arata $i ca Dumneze.y".de...uimic DU este Jipsit, ara.ta
$i resplata invataturei, a spus in acel~i timp $i un
lucru com un. Pre~um, zice, plugariul nu in zadar se
ostene~te, ci mai 'nainte de altii el se bueura de ostenelele sale, tot a$a se petreee $i eu dascalulH. Sau ca
aeeasta 0 spune aici apostolul, sau ea vorbe$te de dascali spre a fi pretuiti. Dara nu are nid un senz; caei
cum a~a ~ eand el nu a spus simplu plugariu, ci r. pI ugariul ce se ostene~te" ,$i n16 n'a spus.~ (,tce munee~te ei cel care se oboseste. muncind. Aiei vorbe$te
~i de aceia, ca nimeni sa nu se'11el1TIi$teasca pentru Intarzier ea r esplatii, caci, zice, deja te bucuri de acea
resplata)) sau ca resplata este poate ehiar in inse$i osteneala lui. Oed, dupa ce a pus de fata exemDlele eu
osta$ii, ell luptatorii, eu plugarii $i totul in tine intr'un
mod enigmaLIG, ~l ea "nimeni nu se incununeaza,
de nu se va lupta dupre lege", $i ca "Plugariului

ce se ostene~te, se cadeintai e1 din roade sa

manance", la urma a adaos: "Inte1ege cele ce iti
graiesc; dea-ti tie Domnul intelegere intru toate"

(Vel's. 7). Pentru aeeia deei, el le-a spus toate aces tea
in forma de parabola $i ca proverbe.
Apoi iarMi aratandlH~i iubirea lui eea parintasea,
nu inceteaza de a-I indemna pe Timotheiu, temandu-se
deel ca de un fiu al seu adevarat, $i ziee; "Adu-ti

aminte de Domnul Iisus Christos, care s'a scu1at din morti, din samanta lui ' David, dupre
evanghe1iea mea, intru care patimesc pana la
legaturi, ca un facatoriu de rale" ~Vers. 8. 9).
Dara de ce oare

pom en e~ lc

aid de Christos ~ 0 spune

acea~ta adresandu-se ereticilor, in acela9i timp $i pe

da nsul .de~t~~ta~~u-l 9i ~ra ta12d~-i folosul ee ar putea
trage dm patlmmle sufel'lte, caCl chiar insw;;i dascalul
nostru Christos prin patima suferita a doborit moartea.
Aceasta sa 'ti-o aminte9ti, zice, 9i vei avea 0 mare
mangaiere. llAda-ti minte de Domnul Iisus Ohristos, zice)mRPe" s'a sculat din morti, din samanta
lui David". Deja de pe at~'nci au'inceput uniia'a
resturna iconomiea lui Durrmezeu, simtindu-se pare-ca
rU$inati de maretiea filantropiei lui Dumnezeu, caci
binefacerile cu care ne-a miluit Dumnezeu au fost asa
de mari, in cat ca chiar 9i oamenii se rU$ineaza de ' a
Ie atribui lui Dumnezeu, $i se indoiesc a crede ea s'a
umilit pana la atata.
"Dupre evangheliea mea" zice. Pretutindeni
spune aceasta in epistole, zicand : ,;dupre evanghelia
mea", fiindea trebuia a se increde intransul Timotheiu,
$i fiindea 9i altii erau cari evanghelizau altele. "Intru
care patimesc pana la legaturi, ziee, ca un facatoriu de rale". Iara;;i 11 fflang&ie punandu-se pe
sine inainte, iar a$i il indeamna. $i ee paguba ar fi fost,
ea apostolul sa fie silit de a-I povatul prin aceste doua
lucruri ? Ca ee folos dad. ai aratcl pe dascal patimind, insa
intru nimic folositoI'iu? Deci, unde este folosinta lui, $i
cu ee s'a faeut minunat ~ "Ci cuvantul lui Dumnezeu nu se leaga", zice. Daca am fi osta~i lume~ti,
sau daea am purta un r asboiu lumesc, zice, poate ca
legaturile aeestea care leaga manile, ar avea yre-o puter e, dara aeum Dumnezeu astfeliu ne-a hotarft 9i ne-a
pus pre noi, ineat ca intru nimie sa nu fim biruiti. Ne
sunt legate manile, dara nu limba, - caci limba nimeni
nu 9 po ate lega, ei numai teaml), $i necr edinta ; - :;;i
daca ace~tea nu Ie a vem, chiar de am fi legati peste
tot, totU~l propoveduirea cuvantului nu se poate lega.
De pilda : daca ar lega cineva pe plugaI'iu, ar putea
impiedeca samanarea campului. fiindea eu mainile sa~!i'in.a, pe. cand daea vei lega pe dascaJ, euvantul nu
1 I-HI impledecat, fiindca el samana cu limba, iara nu
eu mana. Cuvantul nostru nu poate fi supus legarei
caci pe eand noi suntem legati, el se desleaga 9i fuge:
Cum W';a ~ Apoi iata ca $i legati fiind, noi propoveduim.

208~

OMILIA IV

________ ________~O~M~IL~IA__I_V________________~__

Aeeasta fie ca indemn eelor deslegati, ca daca noi ~ind

,*~~~propoveduiin.' apoi cu. ata~ ma.i n2ult tr~b~.1le a

_faee...aeeasta voi eel deslegatl. Al auzlt ca eu p~tnI?e~e

acestea ea un facittorill 'de r1'ile, dara tu nu te mtrlsta,
caei mare este minunea. Eu, .. cellegat,fae lueruLcelor
deslegati; eu eel legat Ii intre9 pe.;~otir,.." eu16g&~1!l1 am
biruit pe eei ce m'au legato Ca cuvantul este a lUI Dumnezeu, iara nu a1 nostru, 9i legaturile omene9ti nu VOl'
putea ineatu9a euvantul lui DumneZ8m).
.
Pentru aceasta toate Ie rabd pentru cel
aIe~iZ (Vers. 10), ziee,,,Ca ~i ~ce~tiia ~a do?andeasca mantuirc, care este mtru Chnstos lIsus,
Cli slava vesnica". Iah."iaici ~i 0 alta indemnare, ca
(mu pentru mine, zice, eip~n~r~ ~oi l~ .:abd !oat~. '~1i
era eu putint3, de a vietuifara prImeJdll, daca m ~~l ~
aandit la ale mele 'mi era cu putinta de a nu pabml
girni.G din aces tea, insa acum toate Ie rabd pentru mantuirea altora. Pentru ee d~r3,. pMimesc acestea ? P~ntru
binele strainilor, pentru ta altii sa se ~ucure d~ ~Jeata
ve_~nicii. ~i ce Ii veste!;;te~. N'~ spus slmplu (~patlmt:~e
pentru"'a'ce;;tiia, sau aceia) Cl "pentru cel ale~~ ,
da,nci a i~tel~ge pr~naceastSt,. c~ dadi Dumn ~.zeu I-a
ales apOl no} trebUIede apatml1 totul pentru n.
, "Ca si aceia sa dobandeasca mantuirea".
Expresiunea "ca ~l. aCera .este pusa ca 91 cum ar
fi zis: Qi noi, cac.i'$Lpre nOl.ne-a ales Dumnez~m. ?r~
cum Du~n ezeu a patir:il.it pentr~i1" noJ, tot a$a $1 J~Ol. pa:
timim pentru aeeia, a$aca ,raptul este c!1 respJata, lara
nu ea char din parte-ne. Dm partea lUI Dumnezeu d~
siam ea a fost char, caci rnai 'nainte de a face no!bi~1e\e el ni-a binefaeut noue, - insa din partea noastra
este rksplata, caci mai 'nainte d~. a lua pJa~ . d~ la
Dumnezeu, patimim pentr~ aee9tua cele. ee ,.patlmlPl:).
Ca si aceia sa dobandJasca m a ntUlrea.". Ce SpUl?
Care mantuire? Cel ce inca nu este priei~uitoriu. I!la~
tuirei sale proprii, ci este pierdut.' poate. sa ~e pn?InUItoriu mantuirei altuia? De aeera a ~1 adaogat . (mu
mantuirei ace9tiea, zice, ei eelei "care este intrl!Chdstos Iisus" ~ adevaratei mantuiri - "cu slava
vesnica". Cu durere sunt cele prezente, dara numai
pe 'pamant; triste sunt eelc de fata, insa sunt vremel,

'

.e

"

209

nice. Sunt incarcate de scarba ~i durere insa numai

astazi
9i. maine.
.
. " Cele. eu
. adevarat bune n~l sunt astfeliu '
el ve9l1lce, Cl In eerlUrI. Aceea este eu adevarat slava
iara aceasta de aici este necinste.
'
I) Ai vawt iubitule, ea nu este slava pe pamant
ci adevarata slava este in eeriuri. Deci, daca cinevi
voie:;;te a fi sUi-vit, primeasca a fi neeinstit. Daca eineva YOie9te a se bueura de lini9te, primeasca a fi nelinh;;tit 9i tulburat. Daca eineva voie9te a se dezmierda
ve9nie, 9i a fi laudat, dispretuiasea cele trecatoare. Cum
ca necinstea este sla va, iara s]a va de aici necinste, aide
ca dupre putere sa va reprezeh t am ~aceasta , ca astfeliu
sa vedem adevarata slava. Pe pamant nu se poate cineva slavi, iara de voie;;ti a fi slavit, prin necinste vei
eapata aceasta. ~i acum aide s:t examinam faptul acesta
asupra a doua persoane: Neron t;;i Pavel. Aeela aveA
slava lumei, iara acesta necinstea. Cum? Acela era tiran, multe rale facand, trofee din rasboaie aducand, bogatii eurgandu-i de pretutindeni, armate nesfar9ite, cea
mai mare parte a lumei supusa lui, cetatea imparat.eas:ca s upusa, intregul Senat plecandu-i-se la picioare,
9i ehial' imparatiile. Pleca totdeauna imbraeat stralueit,
iara d nd trebuia a ie91 inarmat, ie9a totdeauna inarmat ~ u arme aurite 9i .Mtute in pietre pretioase, 9i cand
erit tlmp de pace, dansul se gasa totdeauna imbraeat
. eu porfira imparateasca. Multi pazitori pe langa dansul,
.. ';if h1'ulti aghiotanli avea. Pe pamant 9i pe mare auza
zieandui-se st.apan, autoc1'ato1', August, Cesar, imparat,
t;;i aIle nume de acest feliu, pe care Ie inventa lingu9irea,9i in fine nimie nu-i Jipsa spre a fi slavit, ei atat
inteleptii cat ~i puternicii, ba ehia1' t;;i imparatii tremurau de frica lui, fiindca S8 spunea ea dealtfeliu era 9i
barba r, 9i crud. Acesta voia a fi 9i Dumnezeu, iara pe
idoli pe toti ii dispretuia, ba pana 9i pe Dumnezeul eel
mai presus de toate, 9i cerea a fi ado rat ea Dumnezeu.
~i ce poate fi mai bun ca aeeasta slava? Sau mai
bin e zis, ce poate fi mai rau ea aeeasta neeinste? NU9tiu
insa cum sub puterea adevarului m-a luat gu1'a pe d1nainte, ~i s'a pronuntat mai 'nainte de judecata. Acum
,

1) /)ar~ea moral~.

Ac1~varata sla va, :;;i

0 au. $1 despre

cel vutorm, numal stint.1I

a lui Noron (Veron).

111

42330

in veacul de fata f?i

slava Apostolului, ~i

O;vJJLIA IV

210

211

OoHLIA IV

insa sa cercetam lu~ dapa parerea celor multi, dup~

parerea necredirtCio;,ilor, dupa lingw;ire. Ce po~te fi mal
mare in sla va, decat faptul de vase cred.e pe ~me pumnezeu ~ Mare necinste cu adevarat, ca fim~ cmeva o~
sa turbeze atat de mult, ::;;i sa cugete astfeh~ de lucrurl.
Dara noi acum sa cercetam lucrul dupre pare rea c~lo~
multi. Nimic, deci, nu lipsa slavei ace$tiea omene$tI, $1
Neron cerea a fi de toti adorat c~ Dumnez~u.
Dara acum, daca credeti, aide sa. punem }an,g<: dansul
$i pe Pavel. Omul acesta era Cilicleal? -.::;;1 calli deos~
bire este intre Ciliciea $i Roma, tOtl ::;;~lU, - c~relarl~
,cumc::;;te$ugul, sarac, lipsitv de. intelcp~lUnea ~m~fara!
~tiind numai Ebree$te, hmba dlspretUlta de t<?t1, ::;;1 mal
cusama de Italieni. Caci ace$tiia nu atat<: dlspretue~c
limba Eladei, sau vr'o alta limba barbara, prec~m dl~
pretuesc limba Sirienilor,)al:ii 3:~e:3:sta are m':l.lta legatura cu eea Ebraica. Oaea dan::;;ll dlsprelU esc ~lada. cea
frumoasii ::;;i minunatii, ::;;i deei ::;;i limba Eladel, apOhA}\,h..
alat mai mult limba Ebreilor. Era,zic, orn _e<l,r~ d~" ,;.
multeori a trait in eea mai mare saracie, care de multe.orise culea fiiimand, om gol, care nu avea nici cuce
sa se iinbrace. "Intru osteneala ::;;i in suparare, zice,
In Trrivigheri ~e .n!ulte~?rj~. (11. C,or. '1.~, 27), $i nu
numai aceasta, Cl ::;;1 m legatup,. cu mlhar.ll, c.1:l f~rme
catorii, eu spargiitorii de morn:mt~, eu Uelsa$l~ era pu.s
impreuna dupre poronca acelma (Ner~n), $1 era munc~t
C'a un fiicatoriu de raJe ceia ce insu-::;;1 el spune. Decl
car,e din aee;;ti doi este' m,ai s~riilucit ~ Oar,e nu eei rna;
multi nici nu $tiu de numele lUI Neron, Pt:: ca?d pe ~avel
$i Elinii, $i barbarii, si Seitii, b~ P0na $1 cillar eel de !a
mara-inea piimantului il canta ::;;1 slavesc pe fiecare Zl~
DarE c::a nu cercetam eele de acum, ci pe eele de atunci.
Cine ~are era mai straJucit ~ ~i cine era mai slavit ~
Cel ce era legat cu lant, ::;;i legat era ~e?s ,din. temnita,
sau eel ee era imbraeat eu porfira, i';il le$~ dm palat~,
De sia-ur ca eel ee era legal. Cum ~ ApOl aeela de ::;;1
avea ~rlnata, de r,;;i ::;;edea in frunteat':lturor .imbrac.~t
in vestminte stralueite, totw;i nu putea tace eCla ee VOla,
pe cand eel legat ::;;i.luat ca f~vcat?riu de Tale, $! imbracat in haine proaste, toate Ie facea cu ~nal multa pu.tere.
Cum ::;;i in ce feliu ~ Aeela Ii zicea: sa nu samem cuvantul evseviei iara aeesta Ii re!:;pundea nu pot sufed
aeeasta, caci cuvantul lui Dumnezeu nu se leaga. ~i
v

astfeliu Cilicianul, curelariul, legatul saracul $i eel ee

traia in lipsa, ~i-a biitut joc de eel din Roma de eel
bogat, de eel ce !mparata, de ce~ ceo stapania p~ste toti,
de cel ce procura multe la multI, ~l care avand atatea
arm,ate, nimie n'a putut face lui Pavel.
'
Cine deci era mai stra!ueit'? Cine mai cinstit ~ Cel
ce fiind in legaturi, biruia, sau eel ee era biruit fiind
imbracat in p<?rfira ~ .Cel , c~ ' ~ta jos $i arunca sageti,
sau cel ce $edei:L sus ::;;1 era lOsagelat'? Cel ce poroncea
$i era dispretuit, sau cel ee auza poronca ~i nimic nu
facea din cele poroncite'? Cel ce era singur ::;;i biruia
sau eel ce era biruit cu mii de arrnate'? Imparatul eo~
manda armata, iara cel legat purta trofeul contra lui.
Spune-mi deci, de partea c:aruia ar VOl cineva sa
fie ~ Sa ?u-mi spui cele ce VOl' fi dupa aceasta, ci
cereeteaza-Ie pe acestea de aeurn. De ce parte ar voi
cineva sa fie ~ De partea lui Pavel, sau a lui Neron ~
Nu vorbese despre credinta, caci aeeasta este invederata, ei de::pre slava, $i einstea::;;i stralucirea lor. Daca
cineva ar fi 1ntelept, ar zice, ea de , partea lui Pavel.
Ca daca a birul este mai str(llueit " de cat a fi biruit,
apoi atunei Pavel este cel sliivit. ~i nu aeeasta este lueru
mare, r,a a biruit, ei ca gasindu:'se in astfeliu de pozitiune, el a biruit. Caei iara$i zie, ::;;i' nu voiu conteni a
spune acelea::;;i: era ineunjarat culantur'i, $i eu toate
acestea a biruit pe eel ce parta pe cap' diadema.
Astfeliu este puterea lui Christos! Lantul biruie::;;te
coroana imparateasca, si mai stralucit se arata de cat
aeeea.Cu sdrente era imbracat acest nespalat, ca unul
ce loeuia in temnita, ::;;i totu$i pe toti ii intoreea spre
lanturile sale, mai mult de cat eel imbracat cu hlamida!
Pe pam ant jos sta cel sta panit, $i' in sus duta, ::;;i toti
lasand la 0 parte pe cel ce era pur tat pe caruta aurita,
ciiutau spre acela! ~i eu drept eu vant, eaei a vedea pe
imparat purtat pe caruta aurita era ceva obi::;;nuit, dara
a vedea pe cel legat vorbind eu imparatul cu at<1ta 1n{irazoeala, eu cata se arata imparatul eatra un rob
mii';iel :;;i de plans. a ceasta cu adevarat ea era ceva paradox ::;;i neauzit. Multime multa era de fata, $i toti erau
robii imparatului. Ei bine! toti ace~tiia admirau nu pe
imparatul lor, nu pe stapanul lor, ci pe eel ce biruise
pe imparatul ::;;i stapanul lor, de care loti se temeau $i
tremurau, ::;;i singur Pavel i~i biitea joe de clansul!

OMILIA IV

OMIUA IV

212

Ai vazut cata stralueirc poatefi chlar9i in lega~

turi? Dara dupa acestea ce ar mai putea spune cine va '(
Fiind yorba de Neron, iata ca nici maca: m?rm.antul ~u
i se $tie in mod sigur, pe cand Pavel mal straluclt cle cat
toti imparatii sta in inse9i impara.t~~ ;cetate, uncle a
9i.5nvins, unde $i trofeull-~ pur~at 1!1 }r:JUmf. De a<?ela
chiar ~a'c~ ;ll:ar aclu~e ammt,? clf~eva, :91 aduce ~,:,:nnt~
cu hula $1 dlspret, Impreuna chlar 91. cu caSfilCll 1m,
fiindca se spune ca era desfranat - in tImp <?e de Pa ve~
totii$i aduc ;1minte .pretutindeni .cu !a~d~, $1 ~1~ numal
print~e noi,. c.i $i .pr1Otre dU~I?am. CaCl c3:nd s~raluce9t.e
adevarul mCl chlar dU$manll nu au motlV a fi neru91nati, $i dacapoate nu-l admir~ pe vdansul pentru c~e
dinta, totu$i ilamtnra pentrU.lnorazneala, pent~u barbatiea lui; Acesta pe fieeare Zl este lncur:unvat $llauelat
prin gurile tuturo~ 9in~luh1':~ !ntrea~a, lara acela, est~
incarcat de hul~ ~ 1Ov100vatm. Decl, C\lre poate ti mal
stralucit? . ,
. .v ' "
.
Dara am uitat a lauda pe acest barbat cu <?ea m~l
mare exaCtitate, 9i de aceia trebuie a~pune cCla. ee 10
adevar treb.llie spus. ~i eare sunt acestea? Cele 910. ceriuri. Cum va venl impreuna cu imp;'l,ratul cermnlor,
in cel mai stralucit chip, $1 cum atunvci Neron va stu
~l'lSt $1 amarit:Dara. daca 1i se pa~e ,caeu .vorbe~c lu.-=cruri de necrezut $1 de rlS. tu smg1,lr e9tl de rls. Ca
elaca illl: crezi eelor ce VOl' fi, cel putincredB de ~a cel~
ce s'aupetreGut deja. Inca nu este ~ timr.nl cunumlo! $!
totu$i luptatoriul s'a bucurat ele atata clnste; da:ca mca
,cand.Y,a,sosi. judedHoriul, de cata cin:s.terlU. se ~~ .bu~
cura ?Stfi;iio a fost $i nemernic priI1t12e Cel str~tlm, 91
totu$ic$teatat de mult admirat; dara oare .cand va
fi printre, ~i sei, de ce bun nuv se va bU~UI'a? Acum
v

vieata hoastra este ascunsa eli Chnstos intru

Dumriezeu" . (Colos. 3, .3), $i cu toate ~cest~a ~~l mor~
"

't

'

lucreaza 51 . este ClDstlt ' mai mult de cat eel Vll; dar a
cand va venl insasi vieata no astra; de ce nu se va 1I1vrednicl? de ce nu se vairtlparta91?
De aceia a facut Dumnezeu ca el sa S8 bucure de
aeeasta cinste, nu doara ca el avea nevoie, ~aci ~la('a
in trup fEnd, el dispretuia slava celor vmu}tl, apO! c~
atat mai mult cand s'a izbavit de legaturlle trupulm
acestuia. ~i nu numai de aceia a facut Dumnezeu ca:l
sa se bueure de cinste, ci ea ~i <.;ei ee nu vor crede Hl

213

cele viitoare, sa tie acuzati ehiar din cele prezente. Zie,

ca va venl Pavel eu imparatul cerurilor, cand va fi
inviere, ~i ca ne vom bueura de mii de bunuri. Dara
neeredinciosul nu crede; prin urmare din eele prezente
va erede. Curelariul so al'am mai stralucit $i mai cinstit decat lmparatul. Nimeni ajungand imparat al Romei,
nu s'a bucurat de atata cinste; imparatul este aruncat
afara poate de cotate, in timp ee Pavel stapane~te mijlocul cetatei, ea.;;i cum imparate$te $i traie9te. De la
aces tea deei crede ~i in cele viitoare. Daea aici unde
el era alungat, unrle era persecutat, ~i se hueura de
atata. cinste, dara cand va venl ce va fi? Daca aici
unde el era curelariu, $i a devenit atat destralucit,
dara cand va venl stralucind ea $i razele soarelui, ce
va fi? Daca dupa atata injosire, s'a bueurat de atata
maretie, dara cand va veni, ee va fi? Au eCtJ 'putint3,
de a fugl de acele imprejurari tP'.e.cil}.e.p.are nn atitafaptul
ca eurelariul a devenit mai cinstit de cat eel mlii admirat
dintre toti imparatii? Deci, daca aiei s'aupetreeut lucruri peste natura, apoi cu atat mai muIt ioviitoriu.
Crede, omule; in eele prezente, daca' nU , vOie$ti a
.-;reele in celo viitoare. Crede, omule, ineele ,cese vad,
daca nu voie$tia' erede in cele ce nu sevad,sau mai
bine zis, crede in cele ce se vad, caci atunci vel . crede
.;;i in cele ce nu se vact. lara de nu voie$ti,este bine
venit de a spune' eu apostolul: "Curati suntem noi
de sangele vostru" (Fapte 20, 26), caei toate Ie-am
martuf'isit voua,$i nimic n'am treeut Cli vederea din
'ccie ce trehuiaa va spune. Voi singuri deci, lovinovatiti-va pre voi in$i-va, $i singuri va yeti hotaripedeapsa
coa din gheena. lara noi ca l1i$te fii iubiti, sa ne facem
urma9i ai lui Pavel nu numai prin eredinta;el$i prin
vieata. Pentru ea sa ne invrednicim de shivacea cereasea, sii caIcam cu picioarele sla va de aieL ' Nimic sa
BU ne atraga din toate cele prezente. Sa disp.J,'etuim cele
vazute, ca sa ne bueuram de cele cere$ti,saumai bine
zis, ne vom bucura ~i de aeestea prin acelea, afara
numai daca din capul . loeului, scopul nostru este de a
ne in vreelnid de acelea. Carora fie ca ell toW sa ne in
vrednieim prin Christos Iisus Domnul nostru, earui~
impreuna cu Tatal $i eu Sf. Duh, se cade slava, stapani
rea $i einstea, acum $i pururea $i in vecii vecHor. Amin

214

mliLIA

\'

OMILlA V

OMILIA V

"Credineios este eu vantul; ea d(~ am mUm

llllpreuna em Cl1l"r.:,tQs, impl'euna eu dansul vom
~i inviea. De rabdam , impreuna vom ~i impa:rati; .de ne vom lepadA, de el, ~iel se va Iepada dB noi. De nu eredem, el eredineios remane,
a se tagadui el pre sine nu poate. Aeestea sa-i
indemni, lllarturisindu-le inaintea lui Dumnezeu.
Sa nu te eerti eu euvintele spre nici un folos,
fara numai spre surparea eelor ee aud" ' (Vers.
11-j,9 ).

' ..

Muni dintre oamenii cei"mai slabi nuno!. . nimie

fata de ta1'iea eredintei, $i nici ea sufar intariierea slJerantei lor; clan$ii cauta numai la cele prezente,$i de la
acestea caracterizeaza pe eele viitoare. Dupa ce cele
de aid. zie clan$ii, sunt moarte, munr:.i $i legaturi,iara
Christos zice ca , acestea due la viata r:eave$nir:a, nu
ar r:rede cineva, ci ar putea zice : adecacum ~ Cand
traiese mor, $i cand mor traiesd Ce va sa zica aceasta '?
Cat sunt pe parna nt nimic nu~mi fagAcl~ie$ti, jar~ in
ceruri imi dai ~ CeJe mid nu Ie claj, ~l a'calo ,a,corZl lucruri mari ~ Deci ca nimeni sa nu ellgetedeacestea,
iata ea '~i faeecuvantul fa1'a niei-o indoeal}i,preintl'mpinand asemenea indoeli $i cland dovezi, caeiexpresiunea:
" Adu-ti aminte de Domnul Iisus Christos'~aceasta
insan-iiik, eEt dupa moarte a invieat. Aid iara$i tot
aceia$i invedereaza zicand: "Credincios este cuvantul,
ea de am murit impreuna eu Christos, impreuna
eu dansul vom si inviea" . Cum este' credineios '?
"De am mur<-it inipreuna eu Christos,lmpreuna
eu dansul vom si inviea", zice. Ca'ti"spune-mi: Cand
noi ne imparta$im eu dansul in eeJe triste, ~i In cele
ee poarta cu sine osteneala, apQi in cele bune. nu ,ne
vom imparili$i? Dara aceasta nu ar face-o niel eh1ar
omul, ea pe eel ales de a mud $i a fi muncit impreuna
eu el, sa nu-l prefere de a fi parta$ eu dansul, cand
s'ar gasl vr'odata in lini$te. Cum am m.urit impr~llna
eu Christos ~ Spune de moartea eea prIll botez, $1 de

215

eea prin pB:ti~i, eaSi zice: "Omorarea (mortHieatiea)

I?omnulUl IJ3'uS In trup pu!'Umdo" (II Cor. 4, 10)
~~ "Impreuna e~ ~l ne-a m mf,Sropat prin botez" ,
$1 "omul eel veelllUal nostrulmpreuna eu dan suI
s'a rastignit" $i "impreuna odr-asljti ne-am faeut
eu asem~narea mortii lui " (Rom. 6, 4-6). Aiei insa
spur:- e m~l mult de poartea cea prin ispita $i naeazuri.
Dee1, daca pentru dansul murim, apoi oare nu vom viea
pentru dansul ~ Aeeasta este fara nici 0 indoiala. De
ra~dam} z!ee, Impre~na v~ml ~i imparati". Nu e
de~J~ns msa de a murl odata numai pentru el, cad
fer1el~ul ~Pavel pe fiecare zi muria, - ci este nevoie de
~ulta ra,bdar~, de eareriJai ales avea nevoie Timotheiu.
Sa nu-ml spm de eele ' de la inceput ci c1aea aeelea vor
fi Intr'una.
". .
,
Mai d~parte ap~ia,postolul indeamna $i din alta
p~rte, ~deea nu numaldela cele bune, ci $i de la cele rale.
Ca d,aca ar ~rma el;l $i~eirai sa se impart~sd de aeelea$l bun un, cu eClbum;nuva fi niei 0 manO'aere iara
claeii aI', fi e~ eej ce rabd~rale sa imparat&scl'imp;euna
~u e!, ~1 n~r31bdand ~umaIaeeasta sa patimiasca,-sa nu
Imp~rtasea ~mp~reuna euel.....;de sigur ea e ra u $i aceasta,
afar~ numal .ea nu este. in stare de a lntarita pecci
multI. Dc aeela spune Celace cste mai inO'rozitoriuzieand: "De ne vom lepada de dansul b si el se'va
lepada de noi". A$adara nu numai in' e~Jc bu~eva
fi r~splata, ei~ $i incelerale, ~i in cele contrare. Iarll a
fi~ ~meva lepadat cl y ,dansul eand va venl intru irriparatIea sa, putcti pricepece va suferl. "Cel ee se va
lepada de mine lnaintea oamenilor ma voiu Iepad a ~i eu. ~e dansu~". (Mat. 10, 3i). Resplata nu
este deopotrlva. Dealtmmtrelea niei nu-l vatamam pre
dansul prin lepadarea de el;dici: "De nu eredem
el eredineios ramane, a se tagadui pre sine n~
poate", aded dad nu eredem ea el ainvieat din
aeeasta neeredintc1. eu nirnie nu este el vatamat. Ei este
eu adevarat, $i aeeJa$i rarnaoe, fie ca am erede noi fie
nu am e~ede .. ~eei ~ d!:lra, eu nimie nu poate fi 'vatama.t de nm ~can A tagadmm, apoi pentru nimie alta
nu m cere marturlSlrea noastrii, de cat pentru binele

OMILlA V

nostru, caci el acela~ ,C!tlrrmne ~i tagiiduindu-l :;;i netagaduindu-L "ea ase tagadUl el pre sine nu poate",
adeca a se tagadui ca n'ar ft Noi zicem de pilda ca nu
este, de :;;i IucI' ul nu este a:;;a - 9i 0 zicem, cad nici nu
!';tim car e este esenta lui - cu toate acestea nu este
natural a nu ti, adeca nu este cu putinla de a trece in
ceia ce nu este. El pur urea remane acela~;;i, pururea tiinta lui remane aceea 9i.
Deci, noi nu starn fata de dansul ca 9i cum i-am
face 0 gl'atie daca nu ne-am lepiida de el, sau ca 9i
cum I-am vatama daca I-a m tagaduL Apoi ca nu cumva
cine va sa creada ca Timotheiu tocmai avea nevoie de
aceste ' sf,Uuiri 9i indemnari, a adaos imediat: "Acestea

sa'i indemni, marturisindu-le inaintea lui Dumnezeu. Sa nu te priye~ti (certi) in cuvinte fara
nici un folos, fara numai spre surparea celoe
ce aud". Infrico:;;at lucr'u este aceasta, de a Ie martu-

risl inaintea lui Dumnezeu, adeca de a'l Iua pe Dumnezeu de martUl' indemnarilor sale. Ca daca cine va nu
ar cuteza a lepada marturi8a invocata de un om, apoi
cu atat mai mult marturiea lui Dumnezeu. De pilda,
daca cineva facand un contract. sau scriind testament
ar voi ca sa invoace marturi de buna credinta, oare 31'
indrazni cineva a Ie d llcasau ale c1estainui cuiva dintrc
eei deafara'? De loc, dici , chiar de arvoj, totw;;i temandu-se de buna credintaa marturilor, s'ar pazi. Adeca ia
pe Dumnezeu de~m<'l:l'turacelor graite $i a celo!' facute).

"Sa nu te pi'ice~ti (certi) in cuvinte spre

nici un folos " -;;i uu numai aceasta, ci 9i "spre
surpal" ea celOl' ceaud", caci nu numai ca nu va

fi nici un folos, ci. inca 0 mar e pag ubii. Adeca chi~r

daca dan:;;ii a1' disp1'etul Indemnurile tale, totu:;;i Dumnezeu ii va judeca, 9i nu tU. Cacl lucrul acesta este
' iscodire, 9i sufletul omenesc pururea voie:;;te a se razbol
:;;i a se lupta in cuv:inte.
"NevQe~te-te

Set te a rati pre tine insu'ti la-

murit (incercat) lui Dumnezeu, lucratoriu neru~inat, drept indreptand cu vantul aclevarului".
(Vel's. 15). Pretutindeni pune expresiunea neru~inat ,
$i de cc oarc face multli yorba de ru~inare , sau de ru:;;ine ~ Fiindca erau poate multi cari se ru;;inau eu Pave

OM1LIA V

217

;;i .cu. predi~a Iyi, .ca fi!nd curela riu, :;;i ca dintre dascalii
CeI p1el'dutl. Ca ;;1 Chrlstos a fost rastiO'nit iura acesta
(Pavel) urtna a fi decapitat. Petru incao a fi)st 1:;1sti O'l1it
eu capul in jos, :;;i toate acestea Ie-au suferit de la oa~eni
lI1i;;ei :;;i ,de . nimi~. g eci, fiindca ace:;;tiia stt'tpaniau, nu
te rU:;;lI1a, z1ce, ;;1 sa nu te sfie;;ti de a face tot ceia ce
duce spre evsevie, chiar de ar ti nevoie de a sluji ca
rob, sau de a patimi oriee .
$i cum oare devine cineva lal11urit. sau incercat ~
Lucratoriu fiind neru:;;inos. Ca precum hicratoriuJ uu se
rU9ineJ.za de nimic, spre a faee ceia ce trebuie a face
a;;l\ 9i lucratoriul evangheliei nu trebuie a se rU$ina , d
totul a rabda. "Drept indreptand cuvantul ad evarului", caci multi smulg din toate partile aecst cuvant ;;i'l
apleaca spre pal11ant, 9i dintr'i'nsul are multe odrasle ie;;ite.
N-a zis dregand ci "dl'ept indreptand" adedi taie
od,raslele cele ~ale, tii CLl bligare de sarna Ja acestea, 9i
ta18-le cu multa putere. Precum tai 0 eurea, tot asa cu
c~titu~ ?-uhului taie din ~oate parlile eeia ce este de p'risos
91 stram de propoved Ulrea evangheliei.

, "lara de cuvintele

de~arte

cele spurcate te

fere?t~", - .ca. nu vo~ sta numai pana aici, tiindca

od~tc\. lr:~vat1a mtrvoqu:,a, pururea na:;;te inovatii, ;;i nemargll1lta va fi ratac1rea celui ce a ie;;it din limanul
eel lini:;;tit, a:;;a ca nicairi nu va sta - "Ca spre mai
llluita paganitate vor spor1, zice, ~i cu vantullor
ca cangrena p a~une va afla~. (Vers. 16. 17). Este
acosta un rau neinfranat, neputand fi oprit prin vre-o
doftorie, ci totul vata ma . Arata, deci ca aceastaeste 0
boala, 9i vinca 0 boala foarte rea, 9i 'de aici apoi el Invedel'eaza neindreptar ea lor, tiindc5 dam;ii au ratacit
din calea eea dreapta nu cum s'ar brodi, ci cu buna voea.
10r,-:-;;i mai eu sama acc:;;tiia sunt nevindecabili. "Dintre
carl este Imeneu ~i Filit, zice, cad de 1a adcvar

au ratacit zicand, ca invierca acul11 s'au facut

~i restoarna credinta unora)). $i bine a spus: "ei
spre mai multa paganatate vor sporl. Ca se
parve oare-.cum ca, nll~ai acesta este rau (ne'nvier ea),
lI1sa tu prlve;;te cate rale se nasc de aiei. Ca dara 1nvierea s'a facut deja, apoi nu numai de accasta VOl' ti
pagubiti, Gii adeea VOl' fi lipsi!i de slava cea mare, ci

218

O~IlLlA ,

s'au rasturnat eu loi ul $i cele ale judecatei, $i cele ale

raspUitirei. Daca s'a filcut deja invierea, atunci s'a filcut
$i rasplatirea. A$a dara cei buni $i drepti s'au bucurat
de scarbe $i de dureri, iara cei rai, tav,'Uindu-se in dezmerclari, nu sunt peclepsiti. Bine de tot, nu-i a$a ~ Ar 11
mai hiue a spune eiL nu este inviere, de cat ca s'a facut
deja, ,,~i rastoarna, zice, eredinta unora". Nu a
tuturor, ci a unora. Daca nu este inviere, atunci s'au
rasturnat $i cele ale credintei. DaciL inviere nu este,
apoi zadarnidi este propoveduirea noastro.. Nici Christos
n'a inviat, iara cladt n'a Inviat, nid nu s'a nascut, $i
nid la ceruri nu s'a ina1ta.t.
Ai vawt cum a se impotrivi cineva invierei, atrage
dupa sine atatea rale? Daril oare nu trebuie' a face nimic
pentru cei ce restoarna credinta? )Jnsa' ternelia.cea
tare a lui Dumnezeu, zice, sta 'av.a ncl pecetea

aceasta :cunoseut-a Domnul pre ceice sunt ai

lui; ~i sa se cleparteze clela neclreptate tot eel
ce nume~te numelc Domnului" (Yers.' 10). Arata

deci, ca $i mai 'nainte de a f<"itad nu ,erau int;"lri~i in

adevar, c.:aci de aitmintrelea nu ar firEltar,:it dela pr-imul
atae, - precllt'n niei Adam mai 'nainte de ,poronca data,
nu era intarit. Caci cei intariti nu nurriai ,' di nu patimesc nimic din partea celor ce 'i amo.gesc, ei inca sunt
$i aclmirati. ' Zice di esle $i temelie $iputernica. A$il S8
cuvine a avec\' credin1:c'l.
"Avand pecete~ aceasta: cunoseut-a Domnul
pre cei ee sunt ai~-lui", ~i ce" este aceasta ~ A
luat-o apo~tolul din Deuteronomiu I). Adeca, suftetele
cele puternice au stnt intarite $i netnii;;cate. Dara din ce
se inyedereazo. ca- sunt a$a? Din aeeia ca au pecetea
pusa a$a zicancl, pe faptele lor, ea sunt cunoscllte de
Dumnezell, $i nu se vor pierde fiinclca au stat departe
de nedreptat.e. ,,~i sa se departeze dela neclreptate,
zice, tot eel ee numeste numele Domnului. Acestea
sunt~semnele particulare ale temeliei. Un. asemenea om
este $i se arata ca 0 temelie tare. Ca 9i cum ar scrie
cinevA pe peatra, co. astfeliu lit( ~ril e sa se imprimeze $i
sa fie vazute, iara literile se invecler eaza prin fapte.
I) }{oW. El'oare; Nwnere 16, 5.

219

"Avand pecetea aceasta", zice, imprimata. )' Tot

cel ee nume$te, ziee, numele Domnului" sa se departeze de nedreptate. A$a ca daCi:t cineva este nec1rept,
nu este temelie. A$<1 ca $i aceasta este a a vea pecetea:
a nu face neclreptate.
, I) Deci, iubitilor, sa nu lepad~m dela noi p~c~t~a $i
semnul imparatesc, ca nu cum va sa fim clespeeetiuttl, ca
nu cumva sa fie gasim putreLi, ca sa nu fim temelii, cum
s'ar intampla, ci inca temelii tari, Ca sa nu ne rtHacim.
Acest semn arali'i pe eei ai lui Dumnezeu, pe cei ce se
departea?a de nedreptate. Caci. cum e cu putin t(~ ~e a!i ai
lui Dumnezeu celui dr-ept, cel ce fae nedreptatl, eel ee
se rasboiesc eu dansul, cei ce il batjocorese prin faptele
lor ~ Si iara$i: noi aeuzam nedreptatea, $i pe multi ii
urarn' din aceasta cauza . Ca patima aeeasta (neclreptatea) fntoemai ca un tiran a cllcerit suftetele tuturor,
9i eeia ee este mai rau, e c:a n~ e.u. sila, ci eu vvoin.ta
lor, cari pare casunt prea multamlJl cle aceasq r~b~e:
Si aici tocmai este raul cel mare, ca de ar fi stapamtl
eu sila 9i nu eu vointa, iute s'ar putea dep~rti:\ vde ray.
Cum deci lucrul acesta se pare a fi dulce 91 placllt, In
timp ce este foarte amar ~ ~i cum dreptatea poa te fi
amara, in timp ce li S8 pare t?~rte ~ulce ~ D.in ~auza organelor noastre c1esimtlre, cael unlla cle pllcla au crezut
amarul ca mi8re, $i cu pJaeere se ating cle cele vatamtitoare. Cauza ace$tia nu este cloara in fire a lueTurilo~,
ci in betejirea ace lor orga.ne ~ol~av~. Est~ bo~nav cnteriul sufletului nostru. Fnodca $1 cantarlUl cand are
eumpana aplecata intr'o parte, nu arata drept cele cantarite clatinanc1u-se in toate partile. Tot a9a $i s1JftetuJ
claca 'nu are cumpaoa cugetelor sale intep~~ita ;;! b!ne
intarita cu frica de Dumnezeu, nu va putea Jucleea bme
lucrurile, ci se clate$te $i se a pleacii in jos.
Si cladi ar cerceta cineva eu amanuntime, ar pu
tea vedel:\ marea amaraei une a nedreptatei nu alat la
cei ce patimesc, ci Ja cei e~ 0 fiiptui~sc, -- $i la ~~e9tiia
mai mult de cat la aceia. Sa nu vorblm de cele vlltoare,
ci deocamdata sa spunem de e~lc d_e a~c~. 0!lre ~e~l~ep~
tatea nu are cu sine Jupte, $1 ura, $1 ll1V1l10vatlfl, $1
juclecati, $i hula"? Dara ee poate fi mai amar ea acestea?
') Pu.Ttea morala. Contra !aeomiei, . 7i ea m~lstr3;rea eugetului
este pentru eel Jaeom 0 tortlll'a mare 71 ve~l1Iea. (V eron).

"'~v

OMILIA V

OMILIA V
---------~---------

221

----------~---------~

Oare nu yin de aici nemultamiri ~ Nu Iupte inver:;;unate ~

Nu acuzatiuni ~ Oare nu din aceasta cauza ne mustra
cugetul intr'una $i ne n elini9te$te '~ A:;;i fi voit, ca daca
s'ar putea sa scot suftelul din trupul celui nedrept, :;;i
atunci ai vedea acel suftet galban, tremurand, rw;;inat,
cu fata acoperita, gasindu-se ca in agonie, $i condamnandu-se pe sine singur. Caci de am cadea noi chiar
in adaricul diutatilor, totw;.i critel'iul mintei nu se conrupe, ci remane nepartinitoriu, :;;i nimeni nu ziee
nedreptatea ce 'a' fiieutQ esfe un luer u bun, ci numai doara
ca plasmue:;;te pretexte, :;;i taee totul ca macar prin
vorbe sa seape de pacat, dara nu :;;i de euget va putea
seapa. Aiei de sigpI' ra. $i fineta euvintelor, :;;i conruptiunea stapanitoriIOl,,:;;i multimea I'I"rigus,i,tQ,I;~J,"r vor pu. tea dp. sigur ea sa.astupe dreptatea, insa inauntrul eugetului nimic din t,Oate acestea nu se poate petrece. Niei
lingu$ituri nu sunt 'defata, ~i nici bani care sa conrupa pe judeeatoritliyaci eriteriul a eesta de la natura
este a$a, pus inaunkul nastrLl de Dumnezeu; iara ce
este de la Dumneze'u n.i mic din aeestea nu poate patimi.
Omul nedrept are; :;;i visuri desplaC'ute, :;;i pareri,
,;:;\$13, ca raul faeut venindu-i necontenit in minte, lLvq:~
tama lini$tea suftetQlLii-.. sJ,u. De exemplu: c:ineva ar;ipit
cu neclreptate casa . altuia; dara atunci nu numai eel
rapit ofteaza, ci $i .rapitOrlll. did da(~a el este fncredintat despre judeca,ta, bfteaza eu putere $i se tulbura,
iara daca nu crede (,lor viitoare, chiar :;;i atuncF sa
ro;;e~te de ru:;;ine: ~IaLm,\JJt Inca~'llu ('ste om, fie el Elin,
fie ludeu, fie eretie; (;ji:!,t'E( sa nu se tearnti de judecata;
ca daca poate nu va fi..1Q$pfa pentru cele viitoare. totu:;;i
tremura siiestc 'fri ci1ae Cele de aici, ca nu cuniva sa
sufere mai mult po~te in averea sa, sau in copiii sai,
sau In neamurile sale, sau in trupul sau, - caci multe
de acestea face DUfl1riezeu. Fiindca cuvaotul invierei
nu are putere indeajuns de a ne CUmll1tl p e toti,' apoi
chiar E;>i aici ni procura multe dovezi de dreapta sa judecata. $1 ni Ie pune in mijloe. Cutare de pilda lacomindu-se in vi cata sa, nu arc copii, cutare a cazut in
r asboiu, un altul s'a imbolnavit, un altul a, pierduteopilu!. Acestea toate Ie I;ugeta, aces tea $i Ie inchipuie,
:;;i v8$nie traie$te eu frica.
Ce, nu ;;titi dUe patime;;te cel ee nedreptatc;;te ~
Sau poate nu sunt amare aeestea ~ Sau daca nimic din

ca

acestea nu este, nu oare eu totii il dispretuiesc E;>i'I huIesd Nu toti il urasd Oare I1U toti, panti E;>i inse$i eei
ce n edreptatesc, il numesc mai salbatec de cat fearale
salbatece~. Ca daca pe dan$ii singuri se conc1amna, apoi
eu atat mai mult pe altul, numindu-I rapitoriu, lacom
:;;i vatamatoriu. Deci ce are placut :;;i multamitoriu~
Nimic alta, de cat ea are 0 mai m a re ingrijire pentru
paza averilor sale; pentru ca a re 0 mai mare bntae de
cap :;;i 0 mai mare nelini;;te, caci cu cat cineva i$i jngramade:;;te mai multe averi, c u atat mai mult i$i faee
nelini:;;tea $i nedormirea mai mare ;;i mai puternica.
Dara apoi ce sa mai spunem de blestamurile $i .de
vorbele celor nec1reptatitj? Ce sa mai spun em cand :;;i
vr'o boala cade asupra sa ~ Chiar de ar fi cel mai fara
de Dumnezeu dintre toti oamenii, nu se poa te ca gasindu-se in hoaEi, sa nu se ingrijeasca de acelea, caliel
vede ca nimic nu poate face. 111tru cat ne gasim aici,
suftetul tr':Und in deslatari, nu poate suferi cde trj~te,
insa cand este a ~e desparti de trup, a tunci il cuprinde
o mare frica, did vede ca a ajuns chia r pe pragul tr1bunalului Dumnezeese. Cad $i tiilharii gasindu-se ' in
temnita triiiesc fara frica, iara cEmd cineva ii dueela
locuI de osanda, se pierdde frica. Cand frica mortii ~ta
de fata, pe toate acelea nimiCindu-Ie ea ;;i un foe puter-_
nic, sile$te pe suftet de a filosofa E;>i de a se ingrijl ' de
cele de aeolo; nu'l mai stapane$te atunei niei pofta de
bani, nici dragostea de laeomi e $1 nici dra gostea tru..:
purilor. Toate aeestea dispar ca ni:-;-,te nori, lasanc1 .cri~
'ter-iul curat, inlrand inaimtrul lui intristarea care ii
moae a~ zidmd invarto:-;-,area din el. Nimic nu e~te atat
de contrar filosofiei, ca dezmerdarea in desfatari, dupre
c um iara::;;i nimie nu este mai folositor ca intristarea.
Gande:;;te-te cine ar mai ,p\:Itea fi laeom atunci,eaci
"rautatea ceasului face uitare des fatarilor ". (Sirah.
11, 29) zice inteleptul. Cine s'at mai gandi atu11ci la
eei rapiti, la cei nedreptatiti, la eei lacomi ~ Cine ar
putea sa nu se mahniasca vaza nd pe a ltii bucurac1u-se,
iara pc dan suI amenintat a fi pedepsit ~ Caci nu este eu
putinta ca ri'izand cineva in rale, sa nu se gandiasca la
acestea. De multe ori fnsu:-;-,i suftetul se pierde eu c1esii var:;;i fe, fijnd fnfrico:;at.
Dara aeeasta cata amaraciune nu adure cuiva?
Pc fiecare zi Ii aduc boala. Dara inca .daea ar mai

222

OMILJA V

223

OMILIA VI

vedea ;;i pe cei osanditi, ;;i pe cei munciti , cum nu s'ar

imblflOzl o~ Acestea se Detrec aici, iaril cele de acolo nici
nu se pot spune. Cata osanda, ce pedepse, cate munci,
cate cazne, nu este cu putinta ale im;;ira.
Acestea Ie spunem noi,.iara "eel ee are ureehi
de auzit, auza" (Luca, 8, 8). Nu a;;i voi a Ie spune
a c:estea intr'una, dara ma vad sHit. A~i fi voit ca nici
macar sa fac inceputul unoI' asemenea cuvinte, dara
daca nu se poate, cel Dutin 'printr'l:n mic medicament izbavindu-va de boaJa, sa va pot r eintoarce in
sanatate. lara ramanand in boala, ar fi din parte-mi
o abatere de la datoria medicinei, ar fi fa pta unui suflet barbal\ moJe$it, crud $i fara nici-o mila. Ca daca
fiind yorba de trupuri, noi rugam pe doftori zicand:
(Sa nu neglijati pana la sutlarea voastra cea mai de
pe urma a face ceia ' ce se cade a face)), apoi oare nu
CLl atat mai mult ne vom indemna pe noi in;;i-ne~ Poate
di cine ;;tie? Poate di chiar de ar fi aiuns cineva la
portile iadului :;iila ma r ginea rauluCse 'va putea totu:;;i
ridica, se vaputea rec;ulege ;;i insanato$a, se va putea
bucura de viea ta ve;;nica. Cati chiar dupa zecimi ci1'()"
auziri a cuvarittilui lui Dumnezeu, nici macar n-au simtit despre ce a fost vorba, $i mai pe urma numai dintr-o simpJii auzire s'au in tors la calea cea dreapta? Sau
mai bine zis: , nu, dintr'o simpla auzire, ei dupa toate
cele de mai inainte, did daca in cele zece se gasau
farii simtire, totu;;i "MI oa;;tigat ceva, $i la urma a u aditat fara de veste rodul. Precum se petree:; ;;i cu un 00pao, care de $i aprimit zece lovituri cu toporul, totu:;;i
n-a cazut, iara mai pe urma dintr-o singura lovitura a
ca zut .los la pilm ant - l:t;;U ca taetura nu deodata s-a
faout, a deca printr'o simpla lovitura, ci lovitura cea de
pe urma este rezult a tul oelor zeoe dinainte; de unde
urmcaza oil, eel ce se uita la radacina $tie binc ca acesta
va fi rezulta tul, pe c.and cel ce se uita in sus spre ramurile copac.ului, nu poate ;;ti .eu siguranta - tot a$a :;;i
in c.azul de fata Ba indi de multe ori chiar :;;i 0 sumedenie de doftori au indopat 'pe bolnav c.u fel de fel
de doftorii, fara nici un folos, :;;i toc.mai la urma venind
un altul, a vindec.at pe bolnav, - dara vindeearea nu
este r ezultatul sau lucrul numai a acestuiade pe urma,
ci :;;i a c.elor mai dinainte, cari au combiitut boala. A:;;a
ca chiar dac.a pentru moment n-am putea arata roadele

au~i~ei propo:yeduirei. r~o~stre, mai pe urma totu$i yom

arata. Cum ca vom arata, sunt 1'oarte c.onvins, caci nu
seA poate c~ ~lu:Q.a ~tat~ d~a6os~e. de a aseulta, $i dupa
atata zel sa Iasa c.ll1eva fara mCl un folus, - c.eia Cf' sa
nu fie, - ci toti facandu-ne vrednici de sfaturile :;;i 1ndemnurile lui Christos, sa ne silim a ne invrednici de
ve:;;nicele bunata ti intru Christos lisus Domnul nostru
caruia impreuna Cll Tatal $i c.u Sf. Duh, sa cade slava'
stapanirea $i cinstea, ac.um $i pururea $i in veeii veeilor:
Amin,

OMILIA VI

,,$i in casa mare nu sunt numai vas~ de

aur ~i de argint, ei !,?i de lemn, $i de lut, ~i
unele sunt spre einste, iara altele spre ne.eil'iste.
Deei, de se va eura~i eineva pre sine ' dintru
aeestea, va fi vas de cinste sfintit, si debuna
treaba stapanului, spre tot lueful bUll gatit~.

(Cap. 2, 20. 21).

Pe multi oameni li tulbura 8i acum ideia,ca de

ce i~ca eei. rai nu sunt nimic.iti, c( stau nesupa ratitSunt
de sIgur :;\1 multe alte cauze, ca de pilda : ca sase prefac.a, sa se schimbe, ca prin pcdeapsa unora sa S8 dec
exemplu celor multi, - aici insa Pavel spune Juc.i'u'! a:;;a
cum este in natura, zicand: "Si in easa marenu

sunt n';lmai . vase de aur $i de argint, ei $i de

1emn ~l de lut". Precum 1ntr'0 casa mare este :o rnare

deosebire Intre vase, adeca intre uneltile trebuitoare

gospodariei, tot a:;;a $i aici in lumea intreaga, caci el
nll vorbe;;te de bi::erica, ci de lumea fntreaaa. (Sa nu-ti
inchipui ca eu vorbesc de biserica, caci ai~ , zice,. toate
vasele voiesc a fi de aur :;;i de a rgint, :;;i nici unul de
lemn ~a u de lut, caci unde este trupul lui Christos, un de
es te blserica lui cea slavita, fec.ioara c.urata neavand
intinaciune, sau prihana, sau altc.eva de ace~t feliu (II,
Cor. 11, 2. Efes. 5, 27) acolo nu trebuie a se gas! de

OMILIA VI

OMILlA VI

lemn ~,i de lut. Nu te tulbura, zice, daca In lume sunt

oameni :;.i rai :;.i spurcClti, fiindcii. 'si lntr'o ca.sa mare
sunt :;.i vase netrebnice ~i spurcate. Dara ce? N'fi el:e.
aceias.i cillste se bucu ra, zice, ciid unele sun t spre cinste,
iara altele spre necinste. Insa poate cii vei zice: \(Da!
caci aid fie-care lucru indepline:;.te 0 trebuinta, dara In
lume ce trebuinta estede Ge.i rai?
Apoi oare Dumnezeu nu-i intrebuintaza :;.i pe ace:;.tiea spre altele? De pildii, omul vanitos clade:;.te multe,
deasemenea avarul, negustorul, carciumarul :;;i stapanitoriul, fie-care in feliul lor sunt ca ni:;;te lucruri in lume,
in timp ce vasul de aur nu poate fi ca unul din ace:;.tiea,
ci doarii numai cat se perindape la meseL~ fmpariite:;.ti. Deci, nu spune apostolul, ca rautatea este necesara, cad CtlD1 s-ar putea aceasta? - ci numai ca :;;i cei
rai au un lucru. de implinit. Daca toti ar fi de aur :;;i
de argint, n1,1 ar mai avea nevoie de celelalte. De pilda:
daca toti arfi rabdatori, nu ar fi nevoie de cladiri, daca
toti ar fi straini de dezmerdiWi, nu ar fi nevoie de multele feluri de rpancari; s-ar ingriji toti de strictul necesar, iaranu de cladiri stralucite, "Deci, de se va
curati cin~\Tapre sine, dintru acestea, zice, va
fi vas de.cinste sfintit". Ai vazut ca spre a fi de
aur sau de lut cineva nu est@ de la natura, sau din
vr'o sila oareccarEl.mat(j>Ptala, ci numai din vointa noastra? Acolode. sigur ca vasul de lut nu ar putea deveni
de auI', :;.i nici acesta nu ar putea cadea in starea de
dispret a aceloia, pe cand aid este mare de tot schimbarea sau prefacerea dintr'un feliu in celalalt feliu. Vas
de lut era Pavel, dara a devenit de aur, cum :;.i luda
care fusesc vas de auI', s~a mcut vas de lut. '. &'711 dara
vasele de lut printre o::Jmeni sunt dill cauza necurataniei, a:;;a ca curvariul :;.i avarul sunt vase de lut.
Dara atunci cum de zice aiurea: "A vem comoara aceasta in vase t;le lut" (II. Co~. 4, 6), 9i
nu defaima vasul de lut? Apoi acolo apostolul vorbe:;.te
de insa:;;i natura vasului. Precum vasul de lut nimic
alta nu este, de cat pamant ars in foc, tot a:;.a :;;i trupul
nostru nimic alt nu este, de cat pamant invarto:;.at prin
caldura suftetului. Ceia ce el spune deci aid, aceasta
insamna: cil. adeca trupul nostru este un vas de lut. :;;i
cum ca oste de lut, se vede de acolo ca de multe ori

225

sw sparge:;;i se strica, Prin ce se deosebesc oare oasele

de vaseJe de lut, fiind tot a:;oa de tari, ~i tot a:;;a de uscate? Dara carnea prin ce se deosebe:;;te de pamant?
Oa1'e nu amandoua (vasul de lut ~i trupul omului) sunt
deopotriva din apa? Insa, cum am fost spus, de ce atunci
apostolul nu a defaimat trupul? Fiindca acolo el vorbe:;;te de natura trupului, iara aici spune despre intentiunea, sau libera noastra vointa. "De se va curati cineva pre sine dintru acestea", zice, -:;;i inca nu
pune expresiunea obi:;.nuita %a:Mp'~ = curatl, ci h)(.a:{ta.p'~ =
a curati din radacina, adeca a curMI de tot, - "Va fi

vas de cinste sfintit, ~i de buna treaba stapanului, spre tot lucrul bun gatit". A:;.a daraacelea

nu sunt de buna treaba, sunt netrebnice, de 9ipoate

indeplinesc 0 oare care slujba, insa nu spre tot luerul
bun. Spre tot lucrul.bun gatit. Chiar daca n-ar: ff,l,ce
binele, totu:;;i el este destoinic de a face bine, este. pri~
mitoriu. Trebuie, deci,. a'l pregati spre oriece, chiar spre
moarte, sau spre mucenie, sau spre feciorie, sau,spre
ori-ce lucru bun)).
.
.
"lara de poftele tineretilor fugi" (Vers. 22).
Poftele tineretilor nu sunt numai poftele cele alecurviei,
ci ori-ce pofta absur:da a tineretei. Auza cei tmbatri),'niti, ca nu trebuie a face nimic din cele ale tinerilor.
Chiar de ar fi cine va batjocoritoriu, sau ar iubistapaniea, sau banii, sau trupurile, sau ori-ce alta de . . fj,cest
feliu, este pofta prosteasdi a tineretei, did atunoL nici
inima nu este statornica, nid mintea nu estela. locul
sau, d sarita din scaun, :;oi numai de cat se intal11pl;'l,cle
acestea, care dupre expresiunea obi:;;nuita sunt : fantazii
de ale tinereteil). "Fugi de acestea, zice, ~i urlneaza

dreptatea, eredinta, dragostea, pacea, eu toti

cei ce chiama pre Domnul din inima curata".
Prin expresiunea "dreptatea" el intelege virtutea in

general, adeca evseviea in vieata, credinta, dragoste,

blandet!i.
Dara oare ce va sa zica: "CU toti eei ce ehiama
pre Domnul din inima curata?" Adeca Sa ai curaj nu in cei ce il chiama cum s-ar brodt, d cu cei
nebanuiti, cu cei curati la inima, cu cei ce nu au nimic
vi clean in sufiet, cu cei ce se apropie de noi cu pace,
42330

15

OMILIA VI

226

OMILIA VI

eu cei ee sunt lini~titi, eu aeeia sa te am~stici iara eu

eeilalti nu trebuie a fi bland, ci a fi in pace ~umai in
cat este despre tine I).
"lara de intrebarile cele nebune !?i neintelepte
te fere~te" (Vers. 23). Ai vazut eum H opre.~te peste
tot l~cul de _dispute z~darnke? Aeeasta 0 face apostolul,
nu ca doara TlmothelU nu' era Ge::;winic de a rasturna
intrebarile cele nebune; era indeajuns de destoinie caci
daca J?'ar fi fost, }-ar fi zis pe fata ({sile:;;te-te de' a fi
vredmc pentru rasturnarea unor asemenea intrebari
ca atunci de pilda cand i-a zis: "Pana voiu venl la
tine paze~te cetirea.... ca acestea facand si
pre ,tine te vei mantui, ~i pre cei ce te vot' as.culta" (I. Timoth'~4;~ 13. 16) - ci el ~tiea ca astfeliu de
intreMri sunt fara nici un folos, 9ideei era deprisos cu
totul de a se azvarli in ascmenea lupte zadarnice de
la v~r~!a u!ma ~i?1ic n~ va. ie:;;i bun, de cat l~pta,
'Vi~a:;;l': zad~rJ?lea , batJocorl 9i injurii (sudiilmi).Ast!elJU d~ .mtreban, o~ol~';1tele zice. A:;;a ca sUT).t~ialte
mtrebarl, cum de plI.da v cele pentru sfintel~.scripturi,
sau celevpentru.. credmta, de. Ia care nu-l opre$te: .
"Ca SlUgll DommHUl nu i se cade Sase sfadeasca" (Vers. 24). A:;;a dara nu trebuiesa se sfadeasea, ~i niei sa se certe in intrebari ne'bune, .. ci el
trebuie a fi departe de asemenea eerte. "Ci bland sa
fie oatra toti ", eaci sluga Dumnezeull!ip~CIjcum s~ar
putea"certa? Dara oare cum de 'Zlce aiu're~'?"Mustra
c~ toata poronc~" (~it.~, 15)~ ~iaieiiara;;i ~ Nimenj
s~ nu v ~lspretUlasca:-tmeretile tale", $i jara~j
"Cearta-l pre II aspru, ca sa fie sanatosiin credinta" (Tit. 1, 13) ~ Apoi ~i aceasta este rezultatul blan.
detei, fii?dca ce~tar~a eea mai aspra, care mai eu sam ~
poate ~tlta pe cmeva, este aeea facuta eu blandeta. EstE
eu pu~mta .de ~ te va~inge de cin~va rr~ai cu putere, toe.
mal eand 11 vel arata 0 mare blandeta, mai mult ehial
daea ai -fntrebuinta, 0 asp rime fara masura. "Ihva. 1) Nota .Expres!unea din original ,,~b ~; (f.b~o5 = cat este des
~e g3:.se:;;.te :]1 la Romani 12, 18, :;;i de aceia vezi comen

pre..t me,

tarllle eplst. catra Romani pag. 377

f;li

378".

227

tator" catra toti cei ce vor a fi invatati, iara de eretici a se pazl, dupre cum zic:.e aiurea: "de omul eretic
dupa una ~i a doua sfatuire te fere~te" (Tit. 3, 10).
"Suferitoriu". Mai cu seama aceasta trebue a avea
dascalul, fiindca dealtmintrelea totul va fi zadarnic. Ca
daca pescarii de multe ori nu prind nimic, de ~i au
aruncat mrejele toata noaptea, 9i totu~i dinaceasta cauza
nu se lasa de pescuire, apoi cu atilt mai mult noi. Caci
prive:;;te ce se petrece: se intampla de multe ori, ea prin
invatatura neintrerupta, samanta cazuta sa taie a:;;a zicand patima ce bantuie suftetul omului, fiindca eel ee
au de ace]a:;;i lueru de mii de ori, va simti eeva ]a urma,
de oare-ce nu este om eare sa auza eeva intr'una, :;;i sa
nu simta nimie. Este posibil, deci,ea toemai atunci cand
urmeaza cineva a simti, sa piarda totul, din cauzii ca
noi ne-am ]asat sau ne-am lenit de a'} mai invata. Se
petrece acela~i Ineru, ea ~i euunlucr:Hor de pamant
fara experienta, eare rasaaindvita de vie, 0 sapa 1n
anul eel dintaiu, iara in anul al doilea :;;i al treilea fara
a 0 lucra cauta a eulege numai roada, :;;i trecand trei
ani fara sa aiba vr'un folos, inal patrulea an desnadajduit 0 lasa in parasire, adedi.tocmai atunei cand
poate ar fi putut sa traga vr'uh fo10s din ostenelele sale.
"eu blandeta certanclpl~ecei ce stau impotriva (Vel's. 25). Mai ales e.el ee invata pe altii trebuiea face ~9a. "Cu blandeta," ziee, caci nu este cu
putinta ca cel ce are trebuinJ;a a invata, sa invete ~i
sa cunoasca ceva cu asprime. ~i 'c,u cearta. De ar trebui
ca el sa fie cu bagare de sama, totu~i ;-lind suparat,
scarbit ~i zapacit, nu va au:zt nimic. Trebuie, deci, ea
eel ce voie:;;te a ~ti eeva din cele folositoare, mai inainte
de ori-ee sa se gasasea eu multamire fata de celce II
invata. Acest lucru nefiind observat mai dinainte, nu
se va putea face nimic din cele ee trebuie a se face,
fiindca nimeni nu va sta cu placere ~i multamire in
fata unuia care-l batjocore:;;te ~i se poarta cu obraznicie.
Deci cum de zic~ aiurea: "De omul eretic dupa una
~i a doua sfatuire te fere~te?" Aici vorbe9te de omul
ce nu se indreapta, de eel ee este nevindecabil de boala
ce 0 are .
"Poate candva Ii va da lor Dumnezeu po-

22~

ONlILIA VI
OMILIA VI

cain~a Spry euno~tinta a devarului ". Ceia ce el

spune aici, aceasta insamna: poate .ca va: fi vr'o indreptare; iara acest "poate" estezis cu privire la faptele lor cele nevazute. Af;la ca trebuie a se departa de
acelea numai, pentru care putem sa ne pronuntam lamurit, f;li pentru care suntem convinf;li, ca danf;lii nu se
vor schimba, ori-ce soar intampUt. "Cu bl.ndeUi" zice.
Ai vazut ca astfeliu trebuie a ne apropiea de cei ce vor
sa invete, ca adeQantc.b)Q.fLta sa nu fugim de OOFloNerzatiuni mai 'nainte de, ada.. dovada ~
".,
,,$i vor seapa din eurs~ diavolului, prinsi
fiindiide d.rrsui"" 'spre a lui 'v oie" (Vers, 26), Bi~e
a spus: "Prin~i fiind " caci paria acum dam;;ii stau in
ratacire. Privef;lte cum invata pe ticenici de a fi umiliii, caci n'a zis Poate candva: .veiputea tu a-I intoarce
]apocainta, ci "Poate eandva li va da lor Dumnezeu poeain~a " . Chiar de se face ceva, totu] este al
Domnului: tu rasade$ti, tui.lzi, dara el samana $i face
ca sa produca roada. DE:.Qi,,~nici-odata sa nu ne inchipuim ca noi am fi convins, pre , cineva, chiar daca I-am
fi atras poate la voint;a noastra: :"Fiind prinsi ", zice,
de dansul spre a lui v()ie':.< A.f;:easta ar zice-o cineva nu pentru dogme; " Q,Lp~ptI'u ' vieata mai cu sama,
caci . vointa lui Dumhe'zeu este ca, omul sa aiba vieata
curata "$i~dreapta. Dara uriiia , suq.t prin$i in cursa diaVOllllui $i din cauza vietei,9idecLnu trebuie a fi fata
de dan9ii cu asprime. "Poate ' c.ndva Ii va da lor
Dunmezeu poeainta. _. ~i vor seapa din eursa
dia volului, prin~i fiind dedansul spre a lui voie",
zice. Expresiunea "poate c.ndva" este rezultatul in
delungei lui rabdari, caci a nu face vointa lui Dumnezeu, este din cauza unei curse diavole$ti. Ca precum $
strutu de $i nu este prins din toate partile, ci numa:
dintr'una - voiesc a zice, de picior - totw;;i se gaSe$tE
sub stapanirea .celui ce i-a intins cursa, tot a,;>a $i noi
chiar de n-am fi stapaniti din toate par tile, adeca $i dir
credinta $i dinviata, ci numai dill :viata,suntem sub pu
terea diavolului, ciici "nu tot ejne-mi zice Doamne
Doamne, va intra intru imparatiea lui Dumnezeu" , $i iara$i: "nu va ~tiu pre voi, duee~i-va dE

229

la mine eei ce luera ti fara de legea "(Math. 7, 21. 23).

Ai vazut care este folosul credintei, cand stapanul
nu ne cuhoa$te pre noi ~ Caci $i fecioarelor acei~i li-a
spus : "Nu va ;;tiu pre voi". Care poate fi folosul
fecioriei $i a sudorilor celor muIte, cand stapanul nu Ie
cunoa$te? $i.JJ]., muIte locuri gasim ca pentru credinta
cu nimic nu ne invinoviita$te, $i ca numai pentru' 0
vieata stricata pedepse$te, dupre cum ~i aiurea eu nimic nu ne invinovata$te pentrll vieata, in timp ce pentru credintii strieatii pe multi vedem 12edepsiti, caci
aceste doua sunt legate intre dansele. Ai vazut, ca atunci
cand noi nu facem voea lui Dumnezeu suntem prin$i
in cursa diavolului? :;>i nu numai din pricina unei vieti
stricate, ci de multe ori, ehiar numai din prieina unui
singur defect, ne yom duce in gheena, daca nn yom
avea cu noi eelelalte bunuri care sa contrabalanseze.
Fiindca ~i fecioarele nu au fost Invinovatite pentru curvie,
sau preacurvie, sau in vidie, san za vistie, sau beiie, sau
rea. eredinta, ci pentru lipsa unt-de-Iemnului, adeca ca
nu faceau milostenie - caci unt-de-lemnul aeeasta este.
Dara ~i preacei blastamati, cand zice: "Dueeti-va de la
mine bUistall1atilor in foeul eel ve:;;nie" (Math.
2~, 4~) cunim~c .iara$i nu~i fnvinovata$te; de cat ea $i
dan~ll n-au hramt pe Chrlstos.
1) Aivazut cum lipsa milosteniei duce pe cineva in
focul gheenii? Unde poate fi folositoriu, spline-mi, cel ce
nu face milostenie? Poste$ti pe fie-care zi ~ Dara $i 1'ecioarele acelea posteau, ~i totu$i cu nimic . nu s-au folosit. 1'e rogi? Si CQ cste aceasta ~ Caci rugaciunca fara
milostenic este lipsita de roada. To'ate sunt necurate
farii milostenie, toate sunt nefolositoare, 9i chiar cea mai
mare parte din virtute cste $tirbita. "Cel ee nu iU::
be~te pe fratele sau, zice, nu ;;tie pe Oumnezeu"
(loan 4, 8). Cum iube~ti tu pe fratele tau, cand nu vo. ie$ti a'l imparta$i eu nimie din lucrurile acestea mici
$i neb.agate In sama ~ Spune-mi, te rog :te porti cu in:telepclUne ~ :;>i pentru ce? N u cumva poate fiindca te
temi de osarida ~ Nici dfl cat, ci faci a$a, ca fiind ceva
natural; fiindca daca te porti cu $ntelepciune de frica
osandei, $i suferl pentru aceasta '0 a$a de mare greu:1) Partea moraM.

Despre eJeimosina, fli despre a:varitie. (Veron).

OMILIA VI

231

OMILIA VI

tate, apoi cu atatmai rrmltire15u~a ,?a,sa' faci milost~nie.

Fiindca nu este tot una: a te stapam de fapta bamlor,
eu a te stapani de pofta trupurilor, de vreme ce r entru aceasta din urma ~i naeazuLe.te mai mare. ~l de
ce'? Fiindca pofta trupurilor este de la natura, ~i este
impra~tieata ~ zieand, ~i sactita if!- trupulv no~tru, pe
cand p0fta banilor de loco Aceasta ~l este, ca nOl putem
a ne asemana lui Dumnezeu, adedi a milui $i a ne milostivl fata de fratele 11ostru; iara daca aceasta n'o avem,
apoi suntem lipsittge totul. EI n'a spus: daca yeti post~
deopotriva va,..e.tifa~eeu Ta~al vo.strm>: N'a ~pus: daca
vetifi feciorelnici, sau de va vetl ruga vetl fi deopotriva cu Tatal vostru; nimic din acestea, .zic, n'a spusJ
fiiridca nici Dumnezeu nu faCe ceva dintr'ansele, insa
ee ,3. spus'? "Fitimilostivi, zice, Prec-q~ ~iTatal
vos,t ru este milostiv" (Luca 6, 36). Acesla este lucrul
lui DUIimezeu. !;ii dacanu, ai eu tine aceasta, apoi ce at '?
Mila' 'voiesc, zice, si nu jartfa" .(Osie 6, 6). Dum~ezeu a,.facut ceriul,
fac.ut pamantul, a, faeut ~area,;
Marfsuntacestea ~i vrednice de fntelepclUnea lUI ;ios~
eu nimie din aeestea n'a atras la sine natura omen ease a,
ca prin mila. ~i yrin fil~\J~tr<?piea lui. ~i daea, aeest~ este
l11Cflll: puterm ~l a bunatatel sale, apOl cu atat mal mul~
i:neaca ~i rob s'a facut. Oare nu pentru aceasta mal
cu s~ma suntem plini de admiratiune pentru dan sui '?
$i nti pentru aeeasta m~i cu sarna ne aprop!em de el,?
,
Nimic nu atraO'e atat pe DUT,nezeu, ca mIla. pentru
earetoti prorocii ~orbesvcm1.l~te . .~~ cand zic I!lpa, ~~
'iriteleg pe acea mila uoita ('u lacomle sau ava~ltJe, eael
aeeasta nu este mila. Caei niei maslinul nu da dmtransul
ramure de spini, ci de masiio; ' dupre eum ,$i mila nu
poate na~te dintransa ramura a varitiei, sau a nedrep.tatei, sau a rapirei. N~ defaima II!ilosteni~a, ~$! sa ~u 0
faci ,$a feliu, ca ea sa fie acuz~ta d.e t<?tl. ca. daca ge
aceia rape~ti avutul unuia. ca sa facl I!lllostem.e altUl,a,
nimie nu poate fi ma;rfau ca 0 astfehu de mllosteI?le.
Cand ea este zamislitafli"'rapiri, aceasta ou este mllostenie ci mai mult 0 barbarie, mai mult 0 eruzime.
Aeeasta este batjocora indreptata asup~a lui Dum~ezP:u:
Daca cel ce a proadus lui Dumnezeu ~l~ c~le mal mlc~
ale sale --'- Cain - $i a fost respins, dara mca. pe cel ce-l
proaduce din eel~ straine, cum n~'l vavre~pll~ge '? Proa.ducere nimic alta nu este de cat Jartfa, $1 mCI de cum

neeUI'atie. Cu manele murdare tu nu indrazne'7ti a te

ruga; ~i cand ii proaduci murdarie $i necuratie din rapire, nu 0 crezi aeeasta ea ceva rau'? Mi'mile nu ingadui de a-ti fi pline de murdarie $i neeuratie, ci Ie
faci curate, ~i numai a:;;a proaduci cu ele jertta, - de ~i
murdariea aceasta nu are nici-o vinovaiie, pe ca,nd ceialalta murdarie este demna de in vinovatire~i defaimare.
Deci, sa nu ne gandim numai ]a aceia, ea adeca
sa ne rugam lui Dumnezeu ~i sa i proaducem jartfe eu
manile curate, ci ca $i cele proaduse sa fie curate. Caci
dealtfeliu este ceva de rfs; este ea ~i cum cineva spaland tablaua ar inearea-o apoi de dar uri murdare ~i
necurate, - ~i atunci spune'mi, oare eeia ce el face, nu
este de r1s'? Fie-ti manile curate, insa, nu numai cu '
apa sa le speli, ci mai 'ntai $i cu dreptatea, eaci aceasta
mai ~~, sarna este curatiea manilor. lara daea noi sun tern
plini de nedreptate, de mii de ori de leam spala cu
apa, nici un folos nu vomavea. "Spaiati-va, zice, CUratiti-va" Darace'? oare a zis: dueeti-va la riuri, sau
dueeti-va labai, sau la lacuri? Nimic din toate aeestea, ci
"~tergeti rautatiJe din sufletele voastre". (lsaia,
1, 16), adeca faceti-va curati, caci aceal;ita izbave$te pe
cineva de murdarie, aceasta este adevarata curatie)).
Curatiea aceea, nu aduce niei un folos, pe cand aceasta
ni procura curaj ciitre Dumnezeu. CuraW~a aceea este
tu putintade a avea ~i preacurvarii $ita.lharii, $i criminalii, $i ticalo$ii, $i barbatii cei tampi, $i curvarii ~i
eei ce traiesc ve$nic in curvE, ~i mai ales ace$tiia. Caci
mai cu sarna ace$tiia ' sunt cari se ingrijesc mai mult
de cat toti de curaiia trupului, rnirosind . ve$nic a parfumuri, ~i ve~nic ~terg a~a zicand mormantul lor de pe
dinafara, caci trupul lor este un adevarat rnormant,
fiindu-li mort sufletul dinauntru. A$a ea unei astfeliu
de curatii sunt parta~i ~i aee$tiia, iara curaieniei dinnauntru de loc.
Nu este un lucru mare daca 'ti speli trupul; aceasta
curatenie este obiceiu Judaic, nefolositorin totul, pe
cata vreme nu este curatiea dinauntru. Fie de pilda
cineva care are pe trup rana puroioasa. sau niscare-va
taieturi, ~i spele'~i trupu!. Ei, ~i care poate fi folosul,?
Care e sfar~itul '? Dara daca partea de dinafara a trupului fiind afundata in apa, pI' in aeeasta cu nimic nu
se va putea folosi ran a cea puroiata, apoi eand $i in

232

OMILIA VI

suflet 5e gaSe$te 0 asemenea rana,, t b ce am putea fi

folositi prin euratirea trupului? Cu nimic. Avem nevoie
de rugaciuni curate. iara rugaciunile nu sunt curate,
PLciHa vrerne', stttletul ee Ie face este neGurat. ~'nTrrric
nu face sufletul at&t d,e neeurat, ca avaritiea ::;;i rapirea.
Dara sunt uniia eari faeand mii de rale in cursul
zilei, totu$i eatre sara spalandu-se intra in biserica, $i
eu multa inc1ra'Zneala intind m8nele' spre ceriu, ca $i
cum pare-ea totul a lepactat de la dan$ii prin spalarea
cuapa': Daca"ar fi a$11, negr8$it ca mare folos ar fi,
cand noi pe fiecare ,zi ne spalam. Dadi ar fi a$a, niei
eu nu a-$i ineeta deava suparc\ necontenit eu baile,
daca, zie, ne-ar facecurati $i nc-ar scapa de pacate.
Insa, iubitilor, toa:t( acestea sunt de ris, sunt Mrfiri,
suat. papu$arii $i jucaJ'ii.GopiIare;:;ti.
Dumnezeu .nudispretuie$te murdilriea trupului, ei
necuratemea sufletilltii, caei'as0t'llta'''c'e-spune el.: .", Fe," ,
riciti cei curati" . poate cu trupul? Catu$i de putin,
insa ce?"ceicurati,:dce, cu inima, ca aceia yor
veq~a pe\"Dumn~zeu;f'~"'{Math. ' 5, ' 8);' ~' iara Prorocul
zice: "Inima curatazideste ioti'u mine DuoJrie":'
zeule". (ps. 50,;12), .$i ia~fu;;i: "Spala de rauta't e
inima t.a ". (Ierem .. 4,i4).
' ,"
Mare bun estc,lpbitilor, de a se gZtS! cineva tbtdeauna in obi$nuita' cqlvr bune, Dara tu prive$tecat de ,
mici sunt acestea, $in.efolositoare; ca dupa ce sufletul a
fost mai dinainte stapanit de oarecare obieeiuri, .nu se
departeaza, $i nicicapoate suferi sa se apropie de rugaciune, daca n'a indepIinit acele obicei uri m0i dinainte.
De pilda iata ee sp(m:ni-am facut obiceiul dea ne
spala $i a ne ruga, $i 11.u este cu putintJ de a fare aceasta
nespal~1i; nu ne rugarn eu placere, daca vom , face
aceasta eu manile n,espalate, ea urm'a nda ' neeinsti pre
Dumnezeu, $i suntemyu (:ugetul ne'mpaeat. Dara daea
acest lucru de nimic ' ne stapane$te eu atata tiranie, $i
numai de cat i1 indeplinim pe tiecare zi, apoi daca ~i
in obiceiul milosteniei ne-am gas! tot a$a, ~i am regula
ca $i acest obiceiu sa-l indeplinim pururea, de sigur ca
am reu$i a ne deprinde ca niciodata sa nu Intram eu
manilc goale incasa de rug8ciuni. Mare este cu adevarat tiraniea obi,;m\1intei atat In cele bune, ca ;;i in

OMILIA VI

233

cele rale, caci la urma nici nu mai avem nevoie de ostencala, de vre[Yle ce suntem tra$ide dansa.
, Multi ~u ~~patat o~i$nuita de a se p~cetlu!, a$a zieand, pre dan$ll deseon cu semnul sfintel cruci, $i nu
mai au nevoie de cineva care sa Ii aduca aminte, ba
inca ~i mintea de multeori se invarte$te pe aiurea, ~i
totu$i mana ca fiind pare-cil mi;;eata de un dascal al
obi$nuintei, se ridica automatspre a face semnul sfintei
cruci. Mul~i au capatat obi$nuinta de a nu se jura, $i niei
de voie $i nici de nevoie nu se jura. Deci, sa ca.patam
~i noi obieeiul de a face milostenie. Cate osteoele ar,
trebul sa punem spre a afia doftoriea aceasta? Caci
spune-mi: daca n'ar fi mangaerea aeeasta a milosteniei,
iara noi pacatuind mult ne-am face pre noi In$i ne vi~
novati de osanda, oare nu ne-am plange pe toate caile?
Oare n-am zice: ((fie caprin bani sa spalam pacatele'
$i totu1 am cheltui, sau fie ea prin bani sa departe~
d~ la mine maniea lui Dumnezem) ~i nu am cruta nimic
.dih ceia ee avem? Deci daca.noi facem a:;;a in boa1a;
dara inca dadi s'ar putea cum para moartea, oarenu
am da toate averile? De $i, prive$te filantropiea Iuf
Dumnezeu, cat de mare este: ca n u '1.i-a dat dreptul .cle
a cumpara moartea aceastamomentana, ei moartea C&1.
ve,$J)iQ,~. Tu nu cum peri vieata aceasta, zice, eiaeea
ve$niea. Pe aceea 'ti~tf"''Vand, iara nu pe aceasta. Tlrlfrrii
bat joc de tine, caci daca, ai prirnit-o aceasta, n-ai prirn.it
nimie. Eu ~tiu ca aeeea, este mare. Nu tot 3$a insiLfac
,cei ce carciumaresc Gele din lume Caci dansii isi bat
.joe de cei ce voiesc, $i in loeul unui lucru maredC1-u
unul mic. Dara eu nu faca~a. Caci spune-mi :dadl
ei ll eva s'ar duc'3 la un negustoriu, care ar aveadoua
pietre, din care una proasta, iara ceialaWi de mare
pret, ~i dupa ce a platit pretul eelei proasfe, la urmaa
luat pe eea mare, OtLre pentru aCl~asta I-ar pulea 1nvinovatl cineva ~ De loc, ci inca mai mult l-ar admira.
Tot a$a ~i acum ni stau lnainte doua vieti: vieata aceasta
trecatoare, ;;i acea ve$nica, $i pe amandoua Ie vinde
Dumnezeu, insa noue ni vinde pe aceasta, iara nu pe
aceea. De ce dara sa ne nelini~tim ca $i copiii cei pro$ti,
cand noi luam pe cea de pret ~ A$a dara se poate cumpara vieata ve$nica cu bani? Da i Cand insa noi 0 cumparam eu banii no;:;tri. iara nu cu bani straini, cand
nu fntrebuintam viclenie in ca$tigarca lor. Dara, zici

234
OMILIA VII

t~, la urI!1a supt _ai mei. ~u. s~n~ ai taidupa rapire,

el sunt aI celm de la ca~~"raplt. Stiht bani straini
chiar daca ai fi tu de 0 mie de ori stapan, caci nu sunt
a,i tai niei aceia eari .ti-i la~a cineva in depozit, iara el
sa dus departe, de E;ll se gasesc la tine. Decj daea nu
sunt ai nOE;ltri nici ehiar aeeia pe cari i-am primit in
depozit dati cu bun a voea stapanului lor, :;;i nici chiar
pe timpul cat ii avem la noi;-apoi cu atat mai mult nu
sunt ai no:;;tri eei peeari Ii rapim fara de voea celor
ee-i au. Aeela este stapanul lor, ehiar de i-ai avea de
mii de ori. Ai no:;;tri sunt numai virtutea adevarata, iara
banii ;:laca l!ici eej,~i s~J?-t.ai !l0:;;tr~, ~u .sunt a.i no:;;tri,
Cu atat mal m1llt cel straml, CI astazl al no:;;tn, maini
nu mai ~unt ai n9~l!~Yir.tutea. insa est~ a noastra, ea
nn este m paguba ca aeela, Cl intrea~a se gase:;;te in
t<?tdeauna. Aceasta sa 0 ea:;;tigam, iara banii sa-i dispretuim, ca astfeliu- sa putem a ne invredniei'de bunu,rile ,cele adevarate~ Carora fie ca cu totii sa ne invrednielm, prin eharul $i filantropiea Domnului nostru Iisus
Christos, caruia impreuna Cll Tatal si cu Sf. Duh sEl
'tadeslava, stapanirea :;;i cinstea, acurn si pururea ~i in
veci veeilor. Amin.
'

se poarta cu rnulte fe1uri de pofte; care pururea se invata, si nici-odata 1a cunostinta adevaru1ui a veni 'nu pot". (Cap. 3, 1-7). '
"Duhul aratat graca in tirnpii cei deapoi se vor depart a
uniia de 1a credinta". (1. Timoth. 4, 1), $i tot in
In intaea epistola zicea ca:

ie~te,

aeeea$i epistola in alt loc tot aceea:;;i proroce$te, ca

ceva care se va petrece in timpul de pe urmA, Deci:;;i
aici tot aceia face, zicand: ,,~i aceasta sa~tii, ca

in zilele cele de pe urrna '. vor veni vremi curnplite". $i nu numai in timpufile de pe urma, ci chiar
$i in timpurile deja venite, dupre cum zice: J)n ce
,chip Ianni ~i Iambri s'au irnpotrivit lui Moisi".
(Cap. 3, 8). ~i iaraE;li mai sus ~ice: ,,;;;i in casa mare
nusunt numai vase deaur~i de' argint". Dara

oare de ee face el aceasta?, Ca' sanu se tulbure Timotheiu, sau vr'unul din noi, eand vedem ca in lume sunt
$i oameni rai. Ca daca pe timpul lui Moisi, zice, au
fost oameni rai, E;li ea vor fi $idupa aeeasta, nu este
nirnic de mirare daca se gasesc:;;i in tim-pul nostru.

"In zilele cele de apojv6r veni vremi cum-

OMILIA VII

plit~", adeca foarte rale, ~H:;um vor fi timpuri rale f

,,~i aceasta sa ~tii,ca in zilele cele deapoi

vor veni vremi cumplite.Ca vor fi oarneni iubitori de sine, iubitoride argint, maretT, trufasi, Imlitori, de parinti neascu~tatori, nernultaIl1i}ori, necurati, fara 'de' dragdste;"h1~tHMu~jtori,
nemfranati, nedurnestici, neiubitori de bine, vin'iatori, obraznici, ingarnfati, iubitori de desfatari
mai rnult de cat iubitori de Dumnezeu, avand
chipul bunei credinte (evseviei), iara puterea ei
tagaduind, ~i de ace~tiia te fere~te. Ca dintr'ace~tiia sunt de cei ce se vara prin case si robesc
pre femeile cele ingreuiate de pacate, ' cele ce

Aeeasta 0 ziee nu doara deiaimandzilele, nici timpurile,ci pe oamenii eei din aceletimpuri. Ca $i noi avem
obiceiu de a spune de timpuri rale, sau bune, de la imprejurarile ee se petree atuncj,sau de la oamenii contimporani. ~i dupa ce spune de,.acele timpurL imediat
pune eauza tuturor aeelor rale,radaeina E;li sorgintea
de unde, se nasc toate celelalte, cand eineva nu are in
vedere eele ale aproapelui, ei mimai pe cele ale sale,
sau mai bine zis, cand neglijaza pe ale amandurora,
caci el atunci nu se gande:;;te nici la ale sale. Ca dupre
cum eel ce are in vedere pe ale aproapelui sau, va
regula bine E;li pe ale sale. tot a:;;a E;li eel ce dispre:..
tue:;;tepe ale aceluia, Ie va dispretul E;li pe ale sal~
proprii. Caci daca sun tern madulari unul altuia, apol
mantuirea aproapelui nu este numai a lui, ci:;;i a
celorlalte madulari, precum $i vatamarea nu sta numai la acela, ci i;;i intinde durerile la toate eelelalte

237

OMIUA VI!

236

OMiLiA 'VII

madulari. Daca suntem ,zidire, ceiaGe ar suferi 0 parte,

va vatama $i restulWlirei, tara daca acea parte este
puterniea, ea va putea purta t;ii pe celelalte.
Intoemai a$a $i in biseriea. Ai treeut cu vederea,
sau ai dispretuit pe fratele tau ~ Pe tine singur te-ai nedr~ptatit.Ct1I1'1~Apoi tu singur ai suferit 0 vatamare
nu mica. Ca daea eel ce nu imparta$e$te pre eel sarae
cu cativa pitaci se duee in gheena, dara oare eel ee
vede pe fratele sau primejduindu-se in eele mai trebuitoare, $i nu-i intinde mana de ajutoriu, oare nu va
patimi mai mult de cat acela, dupre cum ~i paguba a
fost in lucr-uri mai mari ~
"ea vOt fi oameni iubitori de sine" ziee.
Dara toemai eel iubitoriu de sine, este care nu se iubeste pre sine, in timp ce acel ce iube$te pe fratele
sau, aeela este ; care se iubet;ite pre sine. Din iubirea de sine iz'Vora$te filarghiriea sau iubirea de argin~ Ca chiar p~ 9rag,ostea eea ~nai intinsa. $i impra$tiata in toatepartl1e, In scurt tImp 0 UImle$te boala
acea grozavaaiubirei 'de sine. "Iubitori de argint".
Din iubirea de a;rgint se na::;te mandriea, din ma~dr!e
dispretuirea, din dispretuire .blasfemiea, . Jl:i n bIas fernIe
pierderea deori-ce ru~ine ,;;i in fine neeredinta. Dealtmintrelea tot :cel .ch se inalta pe sine contra oamenilor,
u$or apoi. s(
inalta ~i contra .lui Dumnezeu..Astf~lill
se nasc 9! paca.tele; de multe-on de la cele mal de .Jo~
ajunO' panilla cele mai de sus. Cel ce este smerit catra
oam~ni, cu atM mai mult va fi smerit catra Dumnezeu.CeLce.. este bland ciHra eei deopotriva eu el, eu
amt mai mult va fi catra Dumnezeu, iara eel ce dispretue$te peeei deopotriva cu el, in trecerea timpului
va dispretul t;ii chiar pc Dumnezeu.
1) Deci, iubitilor, sa nu ne dispretuim unii pre
altii caci aceasta este-.o inviitatura rea, care ne va invt'itA a dispr-etw. pe Dumnezeu. Dara ciliar prin faptul
ca ne dispretuim unii pre altii, noi dispretuim pe Dumnezeu care nc-a poroneit de a arata unH altora cea
mai ~are dragoste. Dara dacavoiti, va voiu face acea-

va

1) Ptlrtea moraW. Cel ee se invata a dispretul pe oameni,

eu uflurinta va dispretu1 !Ii pe Dumnezeu, i;;i contra iubitorilor de
argirit. Ca noi trebuie a ne i.nde~na unii pr.e a ltii, $i despr.e fe:
meile vaduve, cum datorese III eela ee Ie prtve~te de a ere'}te 91
ingriji de eopiii 101' dupre Dumnezeu. (Veron).

sta invederata ~i prin exemple. Cain a. dispretuit pe

fratele sau, $i im~diat a dispretuit ~i pe Dumnezeu.
Cum I-a dispretuit ~ Prive$te cat de batjocoritoriu FUSpunde lui Dumnezeu: "Au doara pazitoriu sunt en
fratelui meu". (Facere 4, 9) ~ Isa v deasemenea a dispretuit pe fratele sau, $i la urma a dispretuit ~i pe
Dumnezeu. De aceia ~i zieea Dumnezeu ea: "Pre Iacob
I-am iubit, iara pre Isav l'am urlt". (Mal. 1,2.3),
pentru care ~i Pavel ziee: "Sa nu fie cineva curvariu sau spurcat ca Isav." (Ebrei 12, 16). Pe Iosif
I-au dispretuit fratii, cari la urma au dispretuit~ipe
Dumnezeu. Istailitii au dispretuit pe Moisi, ~i de aceia
au dispretuit $i pe Dumnezeu. Tot a$a $i fiii lui Eli dispretuiau poporul, ~i dispretuiau ~i pe Dumnezeu:.
Voie$ti poate a vedea' ~i contrariuH Abraa .acrutat pe Lot nepotul sau, ~i in aeela~i timp a a~;cultat $i
de Dumnezeu, iara aeeasta se Invedereaza din ascliltarea lui, eand i s'a eerut de a jartfi pe fiul sauIsaac, $i
din toate celelalte virtuti ale sale. Si iara~i: Abelafost
evlavios $i cu buna euviinta catra fratele sau, $ie.vlavios a fost $i catra Dumnezeu, Sa nu ne dispretuim
deci unii pe a ltii, ea sa nu ne invatam a dispretut ~ipe .
Dumnezeu. eel obraznic cu oamenii, va fi obraznic~i
cu Dumnezeu. Sa necinstim unii pe altii, ca sanell1va-.
tam a cinsti ~i peDuillnezeu. Deci, cand iubireade
argint $i iubirea de sine, $i Jipsa de ru~ine se)nlruncsc
la un loe, apoi at unci ee maL Jipse$te pentrupierderea
totala a individului ~ Totul s'a stricat atunci, $i din
toate partile eurge mocirla ceaputuroasa a pacat~lor.
"Nemultamitori" zic~. Si cum ar putea'fimultamitoriu iubitoriul de argint ~ Cui ar putea fi multamitMip ~
Nimanui, fiindea pe toti ii ered8 de dm;;mani,de .vreme
ce voie$tea rapi averile tuturor. De ti-ai de$artN;tQate
averile unui asemeoea om, nu-ti va arata nici~o ri'niltamire; se scandalizaza inca ca nu ai mai mult, $ic;'inu
l-ai facut stapan pe mai multe. De l-ai face stapan peste
lumea intreaga, nu-ti va arata nici-o multamire, dici el
crede ca n'a luat nimie. Pofta acestui rau este fara sat,
este a$a zieand pofta unei boale primejdioasa, eaci a$a
feliu sunt poftele boalelor. Si eel bolnav de friguri nu
poate nici-odata a se satura de bautura, ci pururra se
gase$te stapanit de pofta. Betivul nici-odata nu se satura,

rn

()MILIA VII

238

ci ve;mie este .lnsatat. Tot a;;a ;;i cel.ind.rago~ti~ de bvan~,

niei-odata nu-;;i satura p~ftf)d~ bam, ;;~ ~e l-al de;;ar~a
toate ave rile, el niai-odata n~-tl va va;rata v~-o m~lta

mire. Numai aceluia poate I-ar arata, care l-ar da pe

cat el voie9te, dar a ac~ast<: nime?i n-.ar put.ea-~ face,
caci nici el nare 0 masura de cat vOle9te, ;;1 prm urmare nimeni nu-i va putea multamL v . '
.
Nimeni nu poate fi atat de nemulta!mtorl~ 99. .mbitoriul de argint, nimeni nu p~ate. fi atat de far:,a Slmtire ;;ifa1"<'1. reeunm;tinta, ca iub~t.onul ?e b?-m. ~1 este
dU9manul lumei Intregi. Se neeaJe:;;te m sm~ ca sunt
oameni pe pamant, di.ci el voie:;;te ca t~tul sa fie pustiu, iara dansul sa aiba pe ale tuturo~. ~1 m~lt~ de acest
feliu ' T~dnchipuie in mi~tea lui.. D_~ca de. Pllda ~ste c?:tremur de pamant, el Zlce in sme: daca. s-ar mgr~
toate in pamant, la urma .eli vsingurv le-a$l lua pe ale
tuturor daca este cu putmta. Daca ar fi foam~t(:)sau
boala,- ~i de S-~H pierde toate, afa,ra de vaur ; d~9~r fi
vr'un naufragiu pe mare, sau vr 0 revarsart; ~L~neGare
de mare, $i in fine mii de ase~en.ea n~nyroclfl fa~re:;;te
.in min tea sa, iara ceva bun, mm~c, ~acl el ~oara . do:
re:;;te In sufietul sau eutremure! :;;1 trasnete, ra:r.tma18 ;;1
boa ie, ;;itoate cele de acest fehu.
. .
Spune-mi insa, nenorocitule $i vredmeule deJale,
:;;i mai rob de cat toti robii: da:ca ar fi. toate aUf 111)'U- .
mea aceasta, oare te-ar mantUl pre tme a~rul, fimd
prapaditde foame? Daca ar fi. u.n cyt,remur ;;1 S::,~I)_ seu:..
funda intreaga lume, oare te-m lzbavl de ~ee.asta P?fta
vatamatoare 1 Nefiind om pe pamant, ~a l!lml~ nu~tl v~
folos1 vieata eu toate ale ei. Sa ne inehlpUlm ea~eo"data
fara de veste toti oamenii de pe pamant ar dlspap~~,
$i eli argintul $i aurul lor..ar tr~e,e. ~uto~a~ ~n s~apa
mrea ta, - fiindca aee:;;ti oamem v1:;;1 Jf~ChlP~l~ m mmtea
lor lueruri nebune:;;i peste putinta - $1 bogatlea.aeelora,
aurul, argi~t"ul, 'hainele ce}e de ;m~tasa, e~le.a~r~:~;, toat~
in fine ar mtra automat m maml~ tale. E~ l, ;;1 'C('1re-tl
va fi fGlosul? Atunei mai eu sa~a te-~r ,gasl I?oartea!
nefiind nici pitari. nici 1ueratorl de pamant, Cl nu.mal
fiare saJbatece ;;i demoni eari iti sperie sufie~u~. D~ SIgur
ea :;;i aeum iti stapanese demonii s~~tul, ~l mea poat~
multi, atunei insa vte-a;r. pune in ~llm:re, :;;lv de in.data
te-ar pierde. ((~ara, ~le~ ~u, e.u a;;l yOl e~ s~ fie ;;1. lu:
-cratori .de pamant, ;;1 facaton de pane, msa ar trebUl
v

OMILlA VII

239

ca :;;i eu dan;;iisa cheltuiesc - atat de nesatioasa este

dorinta aceasta. ~i ce ar putea fi mai de ris ea aceste
vorbe? Ai vazut in ce stramtorare se gase;;te e1? Voje;;t~
;;i a avea pe multi eari sa-l slujasca, dara se ;;i scar~
be;;te ca cheltuie:;;te cu hrana lor, ;;i ca cuchipul acesta
i se Imputineaza a verea:
Dara ce 1 Spune-mi: oare voie~ti tu ca oamenii sa
fie de peatra? Dara toate aces tea sunt batjocori, val uri
de mare, ametala, furtuna, vifor,;;i tulburare mare a
sufietului, caci el ve$nic este infometat, ve:;;nic 111satat.
Spune-mi Insa: oare pe un astfeliu de om nu I-am
plange, ~i nu ni-ar fi mila de el,,? Cand a:;;a ceva se
petrece cu trupurile omene;;ti, ;;i se crede a fi cea mai
grozava osanda - numita de doftori foame caneascacand cine va 1ndopandu-se intr'una, nu se izMve$te to
tu;;i de a fi imfometat;-:- dara daca se petrece aceasta cu
sufletu1, oare nu vom plange pe un asemenea om?
Foame caneasca.asufIetului este iubirea de argint,
care umple cu multe ,pesufiet, dara nici-odata nu.;.l
mu1tame:;;te, ci purure('1 este stapanit de acea pofta~ De
ar trebu1 sa bea unulca acela chiar din acea bUl'ui::ma
numita elebor &~kz~opovelebor, buruiana de leac pentru smintire), saud,ea:slIferi ceva de mii de ori mai
gretos, numai ca$a,se poata izbav1 de aceasta patitna;
oare n'ar trebu1 ca sa ' primeasca aceasta cubunavointa? Nu poatefi inJl,ltne atata multime de bani, In
cat sa poata satur,a panteCele cel nesaturat al iubitoriului de argint. .. . .. .
.

Dara oare nunevom ru;;ina noi, daca fiind yorba

de bani, atat de multuniia se entuziazmeaza, sau mai bine
zis, se cuprind deo : pofta nebuna, iara cand e yorba
de Dumnezeu noi nu~i1itr?-tam niei cea mai mica dragdste,
de 9i Dumnezeu este pentru noi mai fara pret ca argintul "?
Pentru argint oamenii sufar:;;i nedormire, t;;i ca1atorii
indelungate, :;;i primejdii necurmate, 9i ura, ~i zavistii,
;;iin fine toate rale1e, iara cand e yorba de Dumnezeu
noi nu suferim a se pronunta asupra-ne nici cea mai mica
Yorba, sau sa suferim vre-o ura pentru dansul. lara de
ar trebu1 ca sa aparam pre vr'unul din cei nedrepta~
titi, noi sfiindu-ne de ura 9i de primejdiile din partea
stapanitorilor, lasam in .voea intamplarii pe cel nedreptatit, a:;;a ca luand de la Dumnezeu putere de a ajuta
pe fratele nostru, noi am pierdut acea putere, pentru

240

OMILIA V_II_ _ _ _ _ _ __

ca n'am voit de a fi uriti de acei tirani. $i c~Lmai

multi imedieatpun inainte vorbele: ccce'mi pasa mie,
nu voiu a fi urit in zadan). Dara aCl'asta esteb. fi urit
in zadar ~ ~i ce ar putea fi mai bun de cat aceasta ur;\?
Pei1tru- prieteniea ~i dragostea lui Dumnezeu, ura oamenilor este cu mult rnai buna de cat prietenia lor.
Caci cand sun tern iubiti pentru Dumnezeu, noi suntem
datori lui de aceasta cinste, iara cand suntem uriti,
atunci el ni este datoriu.
' lubitorii de bani ori cat ar iljbl auruI, totw;;i nu
cunosc masllra iubirei, noi JnSa de am face ceva cat
de mic, credem ca totul am facut; pe l'umnezeu nu-l
iubim alai pr,e cat iubesc aceia autu!. Mare este invinovatirea a,celora, ca au atata ~', dragoste pentr.u ,aUF
dara ~i hula noastra este ;'$ar,e ,pentru ea nu avem
atata dragoste catra Dumnezeu; .precata avem catra
pamant,~ eaci pamant este aurul,jn forma metaliea,
Cata. cinste dam namantului, n((dam pe atata stapanului tuturor.
'
.sa cunoa~tem deci nebunia Jot, '~i sa ne ru~ir:iah1,
$i ce este, daca noi poate nu suntema~a de aprin$i
dupa, aur, dara nici de Dumneze.lI . nu, ne temem mult?
Dineauza avaritiei unii oamenii$i !;lispretuiesc femeia,
coplii, ba pan a chiar ~i mantuirealor,- de ~i nu ~tiu
ca .yor putea ,spor.l <l,vp,rea lor,fiindca de multe-ori,
ct+tM'pe' cand..;;e gasesc in eele mid bune sperante,
parasese Iurnea farade veste,de ' ~i s'au muncit in
zactar,- pe dnd noi ~tiindbineca ne yom invrednici
de eel dorit de noi, daca-l ' vOrri--iubj ,precum trebuie a'l
iubi,i totm;i nici a~a nu-l iubim, dcis'a racit In noi ori
ce dragoste catre aproapele, $iprin .'. urmare ~i cat.ra
Dumnezeu, de oare-ce de lai'<leirea ' celei catra 'aproapele vine ::;;i racirea celei catra Durnnezeu.
Nu este",iubitij,qr, om care sa aiM 0 cugetare sanatoasa $i sa nu $tie a iubL Temeliea tuturor bunurilor
este dragostea, dupre cum $i zice Mantuitoriul: "Intru

aceasta se euprinde toata legea

~i

Prorocjj".

(Math, 22,40), Dupre cum focul ce cade pe materii ar,

ziitoare totul nimice$te, tot a$a $i "caldura dragostei oriunde ar patrunde, pe toate 'cele ce ,vata,ma cuvantuJ
lui Dumnezeu Ie nimice~te, ~i a$a face pamantul cural
$i prielnic pentru primirea seminteIor, Unde este dra'
goste, toate ralele sunt alungate. Acolo nu mai est

- '- -

OMILlA VII

iub~re de ,argint, care e rV - ,

241
v

mal este mbirea de sine adacm~ tuturor ralelor' nu

d~ c~ s'ar mandri cin~v~u ,m<l:l este D?andriea, 'caci
Nlm~c nu face pe om atat d mau~t~a pt',letenului sau?
serVlm pe prieteni ca s1 ,e, umlht ca dragostea caci
suntem chiar multamW ~gl, ;;1 nu ~ne rU~inam d inca
cr~tavm" ba de multe-or~ n~Ciaceasta ,sIuj~a" B~nii nu-i
or] sa ~l Primejduie~te cine ,trupurlJe, caCl de muIte" U!!,de este adevarata va pentr,: C~1, iubit.
m~l gralrea de rau fiind ~dragoste, l~Vldle nu poate fi
pr~e~eni, ci inca.'?i' cand ca nu nU!!'aJ J.lu defaimam ~
9hlZand gura defaimator'1 sun~ defalmatl jj aparam iRm pace, $i niei macar. u~~~ d oate SU?t in Iini~te, t~ate
vede, caci toate sunt in v
e cearta sau Iupta nu se
l~gei este dragostea" c~~cate de pace, "Implinirea
ca nimic nil este dis lic om,v 1,3, 10), zice Pavel, a;;a
c:ontra ei? A varitiea r~ i ut. ~ac,l" care sunt pacatele
hpsa de ru~ine min~iun~ r~a, ~nv:dlea, grairea de rau
~ce~te:;t sunt f~pra~tieate' d~~amartul fals; dara toat~
JlIr"!:,mantul cei ce jura stra e es, e dragoste. I$i calca
d~ra de la cel iubit nimen' mb.. $1 cari voie~c a rapi'
Cl ~l1ca .Ii mai da chiar dli~~lse mcear,:&: a'i, rapl Qeva:
mal mare multamire de a-i de S;le, ,cacl nOl simtim 0
Toate acestea 1 f '
,a, e cat de ai lua
p.riete~i, zie, .Jil,!.l nu~ai '~t VOl cari aJi, avut priet~ni, _
C;l ,daca ~jneva a iUbit
numele, mCl nUmai de forma
hPlt ~e dansul' _ iara !:c~cum.. treblle a iubi, daca s'~
la ~el c~ ;;tiu. Acum insa v ~nlla poa,te nuv $tiu, afte de
SCTlpturl despre 0 IWiete ' OlU.povestI voua din sfintele
Ioanathan fiul lui Sme1 mmunata
' , .
legat sHfietul lui Ioan~~ha lUbl~ pe David:' ,,$i s'a
David", iara cand " '~l ' an, Zlce, eu sUfietullui
dansul: "A eazut ~~J~;: ::;oart~t, zicea David de
dragostea femeilor s ~
ea ragostea ta, ea
!mI?arati 18, 1. II, I~ ~l e moarte 'r:!-Ci' Ninit", (1.
lUVldleat vre-odata pe
,,2f' 26), Dara ce? Oare I-a
fost Qevoie de a'i'jnvidie:~lg, De loc, de ~i ~poate ar fi
vedea ~uI? imparatiea veniA e ?DPeI?tru cav din fapte
n-a pa,tImlt, ca9i n-a zis: acest aVId, dara vel, nimic
pre mJne de parintasca impar~at,este c:el,ce ~ma hpse$te
preuna cu ~dansul pentru luar a ~e, cCl v l,n~ .1ucra fmpe tatal sau nu cruta pe t ea Imparatwl, $1 deci nici
n ru prleten, Dara pentru
42330

It

16

'

_~_4_2____ ._____,-O=-=lv!l~' Vlj

. aceasta sa nu creada cineva pe Ioanathan de omoritoriu

de tata, caci el nu nedreptatia pe~tatal sau prin acea
dragoste, ci numai cat stapania a:;;a zicand nedreptatile
:;;i comploturile urzite contra lui David. Mai mult j] cruta,
de cat il nedreptatia, ca nu I-a hisat pre e1 ea sa sfar:;;asca
Cll un omor nedrept. Voia de multeori cI'iiar sa moara
pentru dansul. Niciodata nu I-a acuzat, ci chiar $i pre tatal
sau I-a ad us Ja tacere; nu l~a"ir:l'~m, ci inca a lucrat
impreunacu e1. Nu numai ca i-a dat bani, ci i-a mai dat
:;;i mantuirea, ba chiar'$lsufietul ':;;i I-a pus pentru dansul.
Nu s'a. sfiit de tatal sau pentru prieten, fiindca' ~
urza un~ltiri nedrepte, iara acesta nu se $tiea cu nimic
vinovat. pre sine. Prieteniea lui era eu cel drept. Astfeliu deci, era Ioanathan. Sa vedem acum :;;i pre David.
N-aavut timp ca el sa '$i arate recunostinta catre
Ioanathan,fiihdca Ioanathan a fost rapit de moa'rte mai
'naintedea lila David imparatiea, a$a ca mai 'nainte
de a. veni )a impariitie cel ce patimise, a incetat din
vieata.cel ce facuse bine. Deci ce ~ Sa vedem cum '$i-a
aratat--,.in cele ce era cu putinta - prietef,lia acest drept.
"Frumos. mi~ai fost mie foarte, minunata a fost
dragostea ta, mai mult de cat dragostea'iemejlor'~' ~1ce. Dara Qar:~);t!lJJDai atataa fost - dealtmintreleamcl a?easta nu este putin lucrll. - sau ca poate
dragostea: lUI.a mers mai departe ~ Apoi iata ca 9i pre
fiul acelU1a'9I pre nepotul lui de multeori i-a scos din
primf,)jdii;aducandu-$i aminte de dragostea $i binefacerea
tataluLlor catre dansul, $i se gasau fata de dansul ca
ni$tenep6ti de ai fiului sau, ingrijindu-se$i aparandu-i.
o astfeUu de dragoste voiesc eu de a avea noi eu
totii, 9icatra cei .X!i,~ ...$iQatra cei morti. Auda aceasta
f~meile,-:-ca eu mai ales zic, catra cei morti -acele femei,
ZIC, careal,i trecut in a doua casatorie, dupa ce au urit pe
barbatul dintai, sau au necinstit patul raposatului. Acestea
Ie spun, nu ca $i cum a$i opd casatoriea a doua, dara
ni?t a 0 lasa neimpiedecata, fiindca nu rna lasa nici pre
mme Pavel, punandu-mi frau in gura, $i zicand femeilor:
"lara de s'a maritat fecioara n'a"'gre~it", ~i
ce zice inca? "Ga mai fericita este de va ramanea
a~a". (1. Corinth. 7, 28. 40), astfeliu ca este cu mult mai
bine aceasta de cat aceia. Pentru ce? Pentru multe. Ca
dacaa nu se marita de loc este cu mult mai bine de

OMILlA VII

243

cat a se marita, de sigur ca a nu se marita de a doua

oara este cu mult mai bine de cat a .se marita, Dara
zici tu, unele n'au putut sufed vaduviea caci au cazut
in nenorociri, Fiindca n'au 9tiut ce est~ vaduviea. Vaduviea nu este numai aceia de a nu se marita de a
doua oara, pr~ $i fecioriea nu este numai de a ramanea nemarifata, fnsa ce? Duprecum principalul in
fe~ior.ie, est~ mo?estf~a ~i statorniciea in ~?redinta, tot
a$a}l ~~, vadu':}-e. pr:mclpall!l e~st: de a tral singuratec,
a starUI m rugaclUm, a se lzba VI de dezmerdari $i pe:..
treceri. "lara ceea ce petrece intru desfatare
zice, de vie este moarta". (1. Timoth. 5, .6). Ca dac~
ar urma ca cea ramasa vaduva sa aiba prinprejurul
sau .tot acela,?i vuet, $i tot aeelea$i fantazii,:;;i tot acelea~;n haine pe care Ie avea pe cand traia barbatul ei,
apoi e mai bine sa se marite, caci nu relatiilecu barbat
este ceva rau, ci iscorlirea si limbutiea. Deaceia s'au
intors unele ca aces tea in urma satanei, fiindca nu au
~tiut sa vaduviasca bine.
.
'
Voie:;;ti poate sa 9tii ce este 0 vaduva,:;;i ce cali:.
tati se cer de la dansa ~ Asculta pe Pavel ce spune:
"De a crescllt fii,zice, de, a primit stri'l,ini, de
a spalat picioarele sfintilor, de a ajutat celor
necajiti, de a llrmat la' tot lucrul bun" (Ibid. 5
10). Dara dacadupa moartea barbatului tedezmerzi
in bogatii multe, de sigur ca nu vei puteasuferi vaduviea. Stram uta fnsa bogatiea aceasta inceriuri, 9i
atunci iti va fi u90ara sarcina vaduviei.Dara daca eu
am copii, zici tu, mo:;;tenitori ai averei parinte:;;th) ~
Invata-i ca :;;i dan:;;ii sa dispretuiasca averile. Stram uta
pe ace Ie ce ti se cuvin tie, :;;i opre:;;te pentru copii atata
pe Q'itt Ii ajunge; invata-i apoi ca 9i dan:;;ii sa fie mai
buni de cat banii. Dara, zici tU,daca am 0 sumedenie
de slugi :;;i de robi ~ Daca am atata aur, argint, :;;i a:;;a
de multe lucruri ~ Cum voiu fi oare eu destoinica de
a Ie pastra, avfmd nevoie de sprijinul barbatululJ) ~ Pretexte numai sunt aces tea, dupre cum se invedereaza
din multe parti. Ca daca nu te-ai ingrijl, sau mai bine
zis daca nu ai poft! averi, :;;i nici n'ai vOl ca sa ti se
sporiasca bogatiile, sarcina ii-ar fi u90ara, caci cu mult
mai greu este de a strange, de cat de a pastra. Deci
daca ai taia pofta de a strange, :;;i din' cele ce ai deja,

244

OMILlA VII

vei linparta~l. preeei~e au nevoie, plJmnez.e,! t~~~.va

sprijinl. eu puterea.~a. DaG~ ?u ade,:arat tu Z~~l qQe?te~ .
ca avand sub ingrlJlrea ta ehronomleaorfamlor, 13;ra
niei de 6ibLnu aselirlzi sub un astfeliu de pretext me:
birea: 'de argint, apoi atunei eel ee ti-a poroneit de a
ereste fii, i eel ee ~tie inimele, va face ea a verea aeelora sa ffein 'slguranta. Caei nu e~m~ 0 cas~ ~re
fiind sprijinita pe eleimosina, sa patimiasca eeva rau!
~i ehiar de ar patiml. pent~u un timp, se va sfar~Jvtotu~~
eu bine. Aeeasta va fi inca pentru fie-care easa mal
mult de cat ori-ee payaza ~i sulita.
Aseulta ee zieediavolul pentru lob: "Au nu tu

ai ingradit celed~afara ~i ceJe dinauntru ale

sale" (lob 1, to)rPentru ee oare~ Aseul0. pe lOb. ee
spune: "Ochiuajn fast orbilor, zice, plclorschlOpilor, tata orfanilor "; (Ibid. 2\:), 15).. ~uprev.eum ~el
. ee nu se despartepre .slUC de nenoroClrIle strame, ehlar

in ale sale nu Vq.P~t1il11. nici un rau, caei s'a ipvatat

deja ~ ?u~er~ impr~un~., ~~_aa $i c~l~p,~f~\;..,:yo~e$te a
eompatlml $1 a semtr~sta de cele strame, m toate .a le
sale va patiml. ralele sirigur. ~i duyrt; ~um se )ritax?p!a
~i eu trupul oml,11ni,cancl de pilda plclOrulAlm~ , r;amt,
mana n'ar simpaMza,.n~ar euratl. rana, n'~r, pU.ne. dof~
toriile, "$i n'arspalapuroiul, de sigur ca m.acelea$!
dUe se va gasi si~gura,~a$~ ea !l1a~a, .e'.lre fhpdafa.ra
de ori-ee dllrere, . ~I n'a VOlt sa sluJasca plclOrulm, ea Slllgura va ~ vinbvata d,e I?atima,ee o va; su ferl. , ~a d.e~eolo
" vtlnind raul va eadea $1 pe dansa, $1 de astadata nu
va lriai fi v~rba desl0:jM adusa ei, ci de vindec~re $i
scapare de p,rimejdie,;-::- t~t. a~a, zie, :;:i i!l eazul .de .fat~,
eel ee nu VOle$~ J:teompatn~l eu aljn, smgur: va;sufen.
"Ai ingradit, zice,. ceJe dmafara ale lUl,~l cele
dinaun tru ", $i1hr indraznea de a navva~i asu pra-i.
Dara, zici tu, a patimit .multe yale. )I?S~ ralele aeelea
au fost pricina arr'lultor bunurl: llld~:nta I-a fost averea,
plata i-a fost maimare, mai mare l-a fost .. drep~ate?"
stralueite cununile -minunate i-au fost premllle, $1 atat
cele duhovniee$ti dtt $i cele pamante$ti i-au ~pori~. A
pierdllt fiii sai, da:ra _a primit .fiL. nu ~e a~eI::, Cl ,pe
altu in locul lor, lara pc aceJa I-a m.ant,;ut mtru ,mvi ere. Daca i-ar fi primittot pe aceJa, 1 s'ar fi Imputinat lui numarul, acum insa dandu-i-se altii in locul

OMIUA VlII

aeelora, iiva prezenta $i pe aeeia lab inviEl'Fe. Dara

toateacestea s'au petreeut prin faptul cii else fndeletnicia cu faeerea milosteniei, pe care 0 Intrebuinta la
ori-ce oeazie, - eeia-ce $i noi sa fac~m, ca astfeliu sa
ne fnvrednicim de aeelea'$i bunuri, prin charul $i filantropiea Dorilllului nostru lisus Christos, caruia impreuna
cu Tatal $i eu Sf. Duh, se eade sla va, sta:panirea ~i
cinstea, aeum t;i pururea $i fn vecii vecilor. Amin.

OMILIA VIII

,,:;lL,aceasta sa ~tii, "ca in zilele cele de apoi.

vor fi vremi cumplite, ca vor fi oameni iubi~ .
tori de sine, iubitori deargint, mareti, trufa~i,
hulitori, de parinti neascultatori, nemultamitori,
necurati, fara de dragoste, neprimitori de pace; '
clevetitori, neinfranati, ' nedomestici, neiubitori
de , bine, vanzatori, ob~aznici, ingamfati, iubitori
.de . desfatari mai multde cat iubitori de Dum":
nez8u". (Cap. 3,1-4).
. ". Daea cine va se neeaja$te astazi pe eretici, g~n~, '
deasca-se ca din inceput s'au petrecut de aeestea,pu ~ '
rurea furi$and diavolul minciuna in locul adevarului.
Dumnezeu din lnceput a fagaduit rele bune, dara . Ii
venit $i diavolul Cu fagadllinti. Dumnezeu a sadit Pa~
radisul, darii" diavolul a amagit pe Eva, zieand: "Veti ,
fica Dumnezei". (Facer. 3, 5). Fiindca cu nimic nu
dovedea prin fapte, el fagaduie$te cele mari prin cuvinte;
caci astfeliu sunt il)~eliitorii. Dupa aceasta au fost Cain
~i Avel, apoi fiii lui Sith $i fetele oamenilor, Cham ' $i
lafet, Abraam $i Faraon, Jacob $i lsa v, t;i pana la cea
de pe urma a~a este, Moisi ~i magii, Proroeii $i pseudoproroeii, Apostolii $i pseudoapostolii, Christcs $i Antihrist. Deei ~i mai 'nainte $i dupa aC0ia acele~i au fost.
Atunci au fost Theudas, atunei Simon, atunci $i apos~
tolii, cum $i cei de pe langa Ermoghen $i Filit. Deei,
nu a fost timp, dnd diavolul sa nu fi furi$at mineiuna

246

In

OMILlA VIII

locul , adevarului Prin urmaresa nune neeajim

penJr1.l aeeasta, caci din ineeput ~ pettecut a~. Dtl
aceia zicea apostolul: "Aeeasta sa ~w, ea in zilele
eele deapoi vor ven! vremi eumplite. Ca vor fi
oameni iubitori de sine, iubitori de argint, ma"7
reti, trufa~i, huEtori, de parinti neascultatori,
nemulta mitori, necurati, fara de dragoste." A~
dara cel nemultamitoriu este neeurat, ~i eu drept cuvant,
dici eeLnemultamitoriu catra binefaaj,HfilliiWt ~ oom
va putea fi recunoscatoriu ditra altii ~ Cel nemultamh
toriu este fara de dragoste, el 'este neprimitoriu de pace. '
"Ulevetitori" zice, adedi g1'aitori de rau, dici cei <.:e
nu ' vad la dan~ii nimic bun, a vand oare-cum ca 0 man"gaere pentru dan~ii de a defaima bunul nume al altora.
fac prin aceasta mii de padite. '
"Neinfranati" ~i cu, limba, ~i eu pantecele, ~icti
toa:te cele\alte "Nedomestici" ' oe"unde vine apoi C1'U"7
z.i'mea, cand cine va este iubitoriu de -argint, candeste
'iubitOI;iu d@ 1iiine, cand esteriemuJt;'imitoriu, cand este'
l1efnJraua.t. ;,Neiubitoride ,bine, vinzatori, obrainici". "Vanzatori" ai prietediei, "obraznici ", adeca
fara .picio statornicie incaracter. "Ingamfati", ade,ca
plini de prostie. ,)ubitori 'qe desfatari mai mult
de" cat iubitori de Dumnezeu, avand chipul
bunei credinte (evseviei), iara puterea ei taga,duind". $i in epistola eatra Romani seriind zice':,'
'" avand inchipuirea cuno$tintei ~i a adevarului ,
~n lege". (Rom. 2, 20). Ac;olo spune liiudandu-i, iata "
aici arata pacatul acesta mai ra u de cat toate pacatele~
De ce ~ Pentru cii nu in aeela~i senz a luat In tot-deaun~
acela~i euvant exprimat. Ca dupre cum de muIte-orF
el ia expresiunea "icoana" sau "chip" in senz de
asamanare sau potrivire, tot a~ de multe ori 0 ia cu privire la ceva neinsufietit, la ceva de nimic, precum ehiar
el de pilda scriind ziee: "Ca barbatul nu este datoriu sa'~i acopere capul, chipul ~i slava lui
Dumnezeu flind". (1. Cor. 11, 7), iara Prorocul zice:
"Macar ca in chip trece omul". (Ps. 38, 7). Cateorlatii ia De leu in loeul imparatului: "Culcandu-te

OMILlA VIII

247

a~ adormit ca ..un, leu ~i ca un puiu de leU,

cme-l va de~tepta pre el". (Facer. 49, 9) ~ iara altiidata il ia C'a rapitoriu: "Ca un leu ce rape~te"
(Ps. 21, 14) zice. Tot ~ facem ~i noi, dici faptele sau

luerurile fiind varieate ~i eompuse, este natural ca

exemplele sa se ia in mai multe chipuri. De pilda :
cand voim a admira 0 fata frumoasa, 0' comparam eu
cele pi date, iara cand voim a admira pe una din eele
pictate, zicem ca vorbe9te, ea graie~te, - dara nu intelegem acela~i lucru; aici noi intelegem ca este aproape
aeeia.:;;i eu originalul,. .iara aeolo caeste aproape tot a~a
de frumoasa. Tot asemenea ~i inlIlchipuirea ~tiintei de
care vorbe~te In epistola catra RQmani, ca adeca este
numai un tip, 0 icoana aeea i.nvatatura, este numai
prototipul sau arhitipul evsevieh jara aici aratii ca este
ne'nsui1etit ~i mort, invederan,d ' Dumai forma, numai
chipul ~inumai aparenta. A~di1ra,este numai 0 forma,
sau mai biLe zis nur,nai un scheletJ!1ra putere, este credint~, fara fapte. $i eu drept , c0.\rant; caci precum un
trup frumos $i bine format,cand nil 'a re in el putere,
ci ,doar a numai ca samana a,idomacu cele zugra vite,
estemort, tot asemenea ~j ocr~din:tadreapta fara fapte.
Sa ';ne inehipuim de pilda uniubitoriude argint, vanzatoriu, obraznic, ~i care crede(lrept. ,: $i care-i va fi
folostil, daca n'are nimie cusine:<din cele clivenite
ere:;;tinilor ~ Cand nu face nimicadin aeele ce caracterizape cre~tini, eand intreeepeElifii in neevsevie, cand
estespre vatamarea celor ce-III)sotesc, eand este spre
blas~einiea lui Dumnezeu, carl(lpi'in ,ti:t'ptele sale defaima
eredmta ~
, '" .
:',,9i de ace~tiea, zice, tefefe~te". Dara daca in
zilele cele de apoi VOl' fi de 'ace';;tiia, cum de zice: ~i
de aee~tiia t e fere~te? Este nattiral ca VOl' fi atunci ~i
de a.ee~tiia oare-cari, de $i poaterlu toemai prin exageratie, dara vor ti; - adevarul "!risa este ca prin Timothei u sfatuie~te pe toti, ea sa ' 'se feriasea de ni~te
astfeliu de oameni.
"
"Ca dintr'ace~tiia, zice, sunt cei ce se vira
prin case, ~i vorbesc pre femeile (femeiu~tile =
itlYlW'.6:pw.) cele ingreuiate de pacate, cele ce SE
poarta cu multe feluri de pofte, care ,pururea
se invata, ~i nici-odata la cuno~tinta adevarului

248

OMILIA VIII

a venl- nu pot:. (Vers.. 6. 7). Ai yawl cum ;;i ace;;tiia

fac uz de vechea in;;elaciune, <1e ace a arma pe care diavolul a Intrebuintato contraTui Adam ~ "se vira prin
case" zice. Ai vazut cum a invederat neru;;inarea lor
pria --zicerea "se vira", necinstea, in~elaciunea, lingu;;irea ~ ,,~i robese pre femeiu~te". Astfeliu ca ceeace
se in;;alalesne, este departe de barbat. A se in~ala cineva este al femeilor, sau mai bine zis nu al femeilor,
ci al femeiuE;telor (lu~atltap[wY to altadaB-at). "Ingreuiate
(ineareate) de paeate". Prive;;te cum acele femei sunt
robite prin pacate, prin faptul ca nimic bun nu este 1ntransele. Chiar expresiunea: "ingeeuiate (ineareate)"
este foarte apasata, caci reprezinta multimea pacatelor,
nerandueala ;;i confuziunea In vieata.
"Cele ee se poarta eu multe feluri de pofte"
zic~ ...Da:ra aici el n'a invinovatit ,natura, caci n'a zis la
intamplarefemei, ci ni;;teN' astfeiiu de femei; sau femeiu~te. ~i ceva sa zica "eu multe feluridepofte?"
Prin aceasta expresiune multe a lasat a se intelege: ;;i
dezmerdarea,' $i nerm;iin{irea, ;;i curviile. "Cu l1lulte feluri de pofte~.z.lce, aueca: pofte de ' baili, de slava.
de dezmerdari; de'obrazHie.ie, de cinste, - sau poate mai
lasa a se intelege E;i alte porte spurcate."Care pururea se invata,. ~i niei-odata la euno~tinta adevarului a veni nu pot". De ce'? Nu cadoara Ie compiitime:;;te prin aceasta, ci inca foarte mult Ie acuza,
caci fiindca s-au lasat a fi stapanite de acele pofte ::;;i
pacate, s'a impietrit inima ~i cugetul lor.
"In ee chip Iannis ~i ' Iambris s-au impotrivit lui Moisi, a~a ~i aee~tiia stau impotriva
adevarului" (Vers. 8). Dara cine sunt ace;;tiia ~ Fermecatorii de pe timpul lui .Moisi 1). ~i cum oare numele
lor nu se aduc de.Jata, sau In alta parte cel putin '? Sau
ca aceste nume s-au preaat prin viu graiu, s-au ca Pavel a fost pus in cuno;;tinta de Duhul Sfant.
"A~a ~i aee~tiia stau impotriva adevarului,
oameni strieati fiind laminte, nelamuriti in ere1) Nota. A se vedea Exodu17, 11.

OMILIA VIII

249

dinta. l1-1sa nu vor sporlmai mult, ea nebuniea

lor aratata va fi tuturQr, preeum ~i .a aeelora
s'a faeut" (Vers. 9). "ei nu vor spori" , zice. Dadi
cum de spune aiurea ,,$i vor spor! mai mult in
necueernieie", pe clnd aici zice ca "nu vor spori?"
Atolo el spune ca j'n~epand a introduce inovatiuni ;;i a
amagl, nu vor inceta a in;;ela, cipUl'urea vor descoperi
noi 1n;;eh1ciuni ;;i eredinti stricate, caci j'n;;elaciunea niciodata nu sta pe loco Aici insa apostolul zice, ca nu vor
amagi mai mult, nici vor zapaci, de ;;i s'ar parea la '
inceput ca ar fi abatut pe uniia din calea q~f:!. dreapta,
.ci iute vor fi descoperiti. Cum ca de ace;;tiia zice, . asculta ce spune mai departe: "Ca nebuniea lor ara~
tata va fi tuturor". Cum aceasta'? "Preeumsia
aeelora s'a faeut" zice. Chiar daca din toatepirtiIe
ar progresa pentru moment cele ale im;;elaciunei lor,
totu;;i nu va fi pana hi' sfar;;it,caci a~a sunt toate cele .
care se par bune, dara nu de la natura sunt bune.Pen""'
tru moment numai progresaza, dara dupa aceia se dau '.'
pe fat a ;;i pier. Nu insa ;;i ale noastre sunt deacest
feliu, zice; de care e;;ti chiar tu martur. Ale noastremi
se razima pe in;;eladune, caei cine ar primi a ~i mud
pentru in;;elaciune '?
.
"lara tu ai urmat invataturei mele" (Vers.10).
A;;a ca tu fii voinic, zice, caci nu ai venit cum:s~ar
intampJa, ci ai urmat, de unde .e invedereaza ;;i.timpul
eel indelungat ce il urmase. "lnvataturei", expresit.uie.
care se rapoarta la cuvant. "Petrecerei", cu prlvite
la vieata:- "Voei", ceia ce' arata dispozitiea ;;i buna lui
voinfa sufieteasca:Nunumai ea Ie graiai, nu numai
. ca Ie filosofai Cll cuvintele. "Credintei, indelungei
rabdari", asadi nimic din cele <tIe acelora nu te-au
-tulburat. "Dragostei", pe care nu 0 aveau aceia. "Ingaduintei (rabdarei)" , pe care iara;;i n-o aveau. "Indelungei rabdari ", zice; adeca (Imare rabdare am
aratat fata de eretici. "Ingaduintei" fata de prigoniri. " Gonirilor, patimiritor", zice. Doua lucruri tulbura pe dascal: clnd sunt multi eretici, ;;i cand ucenieii nu rabda in patimile ce Ie Intimpina. Dara pentru

250

OMILIA VIR

ace~ tlla muIte a griiit el, ca au fost ~i in vechim~, ~i

ca vor fi ~i in viitoriu, ea 'niei un timp nu va fi lipsit
de astfeliude oameni, (',8, pe noi ctinmricnu vor putea
sa ne vatame, ~i ca in" ;Urlle se gasesc vase de aur 9i
de lut. Priveste cum ella urmavor.bes-te ~. l'taeazuri.
"Care mi s~au facut mie, 'ziee, in 'Antiohiea, in
Iconiea ~i in Listra ". Dara oare de ee a spus nu"mai de aceste eetati din cele muIte? Fiindca celelalte
erau cunoseute lui Timotheiu, 9i poate ca pomene9te de
fapte mai de eurand petreeute, iara nu de eele de demult. Nu Ie enumara dupa feliul lor, caei el nu este iubitoriu de slava. de~arta. Acestea. Ie spune pentru mangaerea ueenicului, iara nu pentru famfaronadiL Vorbe~te
aiei de Antiohia Pisidiei, ~i de Listra, de unde era Timotheiu.
"ee feliude goane. am rabdat". Amandoua
mi-au fost de roangaere, ziee; ea i?i eu am a vut oeazie
de a dape fata 0 buna voin\a puterniea, ~i ca n-am
fost parasit Nu se poate spune ca Dumnezeum'a predat unor aseinenea nacazurl;' ei- Bumai ca n'li-a facut
' mai stralueita e ununa. "Ce feliu de goan~. am r a bdat, zice, ~idin toate m'a izba vit Dornnul".
,,$i totL cari voiesc cu buna credinta (cu
cucernicie) a vie tu] intru Christos Iisus., goniti
vor fi" (Vers . .t2). $i de ce sa spun numai de mine?caci fie-care din eei ce voiesc a vietu} eu evsevie, va
fi gonib). Prin e xpresiunea de goane dp. aiei, el int~leRe
naeazu rile ~i scarbele, eaei nu este eu putinta ea un om
eare pa~ei?te pe calea virtutei sa fie [ara seat-M, fara
jnt~istare, fara naeazll.rj..,i fara ispiie. $i eum s-ar pute!t .
fara de aeel;ltea eel ce - caJa tore~te pe calea eea stramta,
eel ce a auzit ca "In lume nacazuri yeti avea ?"
Daca in acel timp zieea lob: "Au nu este ispita vi- i
eata omului pre pa mant " (lob. 7,11)? eu atat mai
mult atunei, cand: "Oamenii cei vicleni $i fermec~itori, vor procopsi spre mai r a u, in~eland ~i
in~elandu-se" (Vers. 13). Nimic din aeestea sa nu te
tulbure, zice, dad dan~ii sunt in fericire, iara tu in ispite, dici af7a el;lce firea lucrului. Poti afia din ale mele,
ea nu este cu putin ca cel ce razboie~te pre eei rai,'

() MILIA . VIII

251

sa nu fie in scarbe ~i nacazuri. Nu el;lte eu putinta ca

cineva sa I;le lupte in I;ltadiu, ~i in aeel~i timp I;la I;le ~i
dezmerde, I;lau cel ee se razboie~te sa se ~i del;lfateze in
mancari ~i Muturi. Nimeni, deei, dintre luptatori I;la nu
caute lini:;;te, nimeni sa nu fie In vel;lelie. Toate cele prezente sunt: razboiu, h;pta, scarbe, stramtorari, ispite,
stadiu de ve:;;oiei lupte. Altele sunt timpurile de lini~te,
iara timpul de fata este timp de sudori, timp de munei.
Nimeni din luptatorii cari se arunea in stadiu, nu cauta
lini~te. Dara daca cauti lini 9te, de ee te-ai aruocat in
stadiu? De ee ai radicaL manile? Dara cum vei putea
face aceasta, spune-mi, caqd tu nu-ti stapane:;;ti poftcle,
cand nu te lupli eu silnieiea naturei?
.
"lara tu petreci (remai) intru cele ce t~-ai
invatat ~i te-aiincredinta t, ,~tiind de la cI.ne
te-aiJnvatat, ~i cacidin poruncie s fintitele SCrlpturi stii, ca re pot sa te intelepteasca spre mantuire; prin credintacea, intru Ohristos Iisus"
(Vers. '14. 15), adeca. pl'eeUmaSnd@ffillat. .ferieitul David,
~icand: "Nu ravni celOr ce viclenesc (( (Ps. 36, n
tot a9a sfatue~te 9i :i1PostciJul zicand: "lara tu petreci
intru cele ce te-ili lnv ~tat", $i inca nu cum s'ar
intampla, ci ,,~i te-::.i,i jncredintat " , adeca ai erezut.
$i ce ai crezut ? Caaceasta este vieata. ~i daca deci
vei vedea aiei eu . totul . eontrare celor ee ai erezut, sa
nu te tulburi, de vreme ee~i Abraam vedea contrarul,
~i n'a patimit nimie: A;::l.Uzit de pilda ca : "lntru Isaa c
se va c hema tiesemanta" (Faeere 21 , 12) 9i totu$i
i s'a poroncit de a jal'tn pe Isaac, dara pentru aeeasta
eJ niei nu s'a tulburat, niei nu s'a nelini:;;tit.
I) Nimeni, deci, sa nu se seandalizeze de. cei r ai,
caei aceasta a spuso seriptura de la ineeput. $1 ce ~s~e
daca :;;i cei buni 5e veselesc $i eei rai sunt pedepsltl?
1) Partea moralii.. Dumnezeu toate Ie iconomise:;;te, de toate
se in srija~te, pe unele Ie face, l?e ~l.tele lev in ga~u e s~ se f~cii:. Ci!dreptli in cele mai multe cazurl alcl se gasesc III nacazur!, lar.a
pacato:;;il in bucurie, ia ra daca se gasesc cate-odata dreptl in hni:;;te iili fericire, r;;i pacator;;~ in nacazu~i;acve asta se ,int~t;npla ~a
nici virtutea sa nn fie ceva de car e sa fu ga omul, 1)1 l!-ICI mu1tamirea viitoare sa nu fie prisoselnica. $i ca nu trebUle a cerne
toate cele cu privire la Dumnezeu, ca necuprinse de min tea noastra,
!li ca nu trebuie a da atentiune ghicitoriilor. (Veron).

252

OM ILIA VIII

Una din aceste doua e natural sa seintample, iar~ alta

<:Ie loc, adeca ca cei rai sa fie pedepsiti, aceasta se poate,
iara..ca rei buni pururea sa se bncure, aceasta nu se
poate. Nimeni n'a fost deopotri va cu Pavel,. $i totu in
necazuri $i-a petrecut intreaga sa vieata; inlaerami,
in suspinuri, noaptea $i ziua" dupre cum zice: "Trei
ani noaptea ~i ziua n'am incetat cu la crimi invatand pr, fiecarel' ~ ,;Nava)iri asupra ma In
toate 'iilele" (Fapt. 20, 31.ILCorioth. 11, 28). CNu ca
doara astazi se bucura, iara maine se intr'ista, ci pe fiecare zi nu inceta a fi scarbit. Deci, cum a zis ca "Cei
rai vm',. spori spre mai raU'!~N'a spus ca se vor
bueura de lini$te, ci ca "vorsp.ori spre mai rau" ,
adeca procopsala sau sporirea lor este in ra u. N'a spus
ca vor fi io fericir't!.n.tra daca isunt pedepsiti, de
aceia sunt, ca sa nu-ti inchipuiea pacatele. sunt nepedepsite( Fiindca gheena ..nu .. are . putere ane ..impiedeea
de Ia rale, de aeeia crutaildu,;ne Dumnezeu, ne de:;;teapta intr'una. Daca- nici unraull'ar. ..n ~pedepsit, nimenin'ar mai crede ca Dumnezeil se mgrija$te de cele
omene"~ti, iara daca totiar ,fi ' pedepsi~i, nimeni n'ar mai
a~hipta a fi inviereamortiior,de,vfeme ce toti a u luat
:aiei.plata.
..
'.
'
De aeeia $i pedepse$teaieLi nu pedepse$te, de
8.ceia.drePtii s).lnt necajitiaici,eaoi sunt ca bejanari,
Ca straini $ica' afiati in Iocuri strain: ' ureptll, ' dara,
sufal' aici oa pentru in'ceN~are, eaoi ascultati ce spune
Dumnezeu despre lob: "lata: toate cate are el Ie
dau in mana ta, darade el sa nu te atingi"
(lob 1, 12). lara duca poate $i padito$ii sufar cate odata
de acestea, i$i iau rasplatapacatelqr.
In toate dara. sa multumin11uiDumnezeu, fie intr'un
fel, fie fntr'al~ul, eaci aman~out., a~este ni sunt foio53!toare. Nu urandu-ne sau dlspret'umdu-ne far-e el a,;;a,
.ci prin amancioua ara,tand j'ngr"ijXrea lui cea parinteas~.
,, $tiind de la cine te-aiinvatat, ca din prunCle
sfintitele scripturi Ie ~tii", ~deea. d~n varst~ ~e::
mai frageda ai fnvatat sfintele serlpturI. $1 ce va sa Zlca
"sfintele scripturi"? Adeca Biblia sau Testamentul
Vechiu. In aceasta ai creseut, zice, a:;;a ca printr'acestea
eredinta ta este tare, ~i nimic nu poate a te vatama.

OMILIA"' VIII

253

Radacina ei este adanea, fiind hranila intr'un timp fndelungat; a~ ca nimie nu' 0 mai poate urnl din,Joc.
"Ca re pot sa te inteleptasca" , zice, adeea, care
nu te vor Iasa ca sa patime$ti ceva prostesc, dupre
cum patimesc cei multi. Caei cel ce :;;tie sfintele scripturi, dupre cum trebuie a Ie :;;ti, nu se va seandaliza
de nimic din cele intamplate, ci toate Ie rabda cu barbatie, unele lasandu-Ie in sarna eredintei:;;i a iconomiei
lui Dumnezeu celei necuprinse de min tea noastra, pentru
celelalte $tiind ~i raspunsul ~i gasind exemple' in sfinteleseripturi. Pentru ca ~i a nu cerceta toate eu amanUntime, :;;i a nu VOl ca sa ~tie cineva lotul, este 0 mare
.dID'.ada' de :;;tiinta.
. . . ' .$i <iaea voie:;;ti, voiu dovedi aceasta eu exemplu.
Fie de pilda un riu, sau mai bine zis, fie mai muite
riqri,>a$a preeum sunt riurile, care nu toate ar fi egale
i'n ,adancime, ci unele au matca mai intinsa, sau mai
rE)sfirata, altele mai ingusta ~i mai adanca :;;i destul de
mare dea inneca pe eel ce nu $tie.Deci, daca a nu
vOlea petoate sa Ie cerci deopotrivfl, este un lucru bun~
tot a:;;a$l a nu vol ca sa cuno$ti toate adancimile, nu
esteo rriica:- dovada ea $tii; precum : deasemenea eel ce
: voie$te ca sa treaea prin toate partile riurilor da dovada da chiar el nu ~tie particularitatile riurilor, ~i de
multtr od se pierde in adancimeprIn indrazneala lui.
Tot a~tfeliu $i cu Dumnezeu, caei ,eel ce voie$te a $ti
totul .9i 'pe toate Ie cuteaza, acesta tocmai este cel ce
nU$tie, pre Dumnezeu. Daea la riuri, fn cea mai mare
parte.este sigur de trecere, ~i numaiputine loeuri sunt
iritortocheate $i adanci, apoi cu Dumnezeu se petrece
elI tatul .din contra, eaci eea mai mare parte din fapteielui.sunt ascunse noue, $i nu ne este eu putinta de
. a 'c erreta eu seumpatate eaile lui. Deei de ce te grabe$ti
dea te scufunda pe tine insu-ti ~ Aceasta numai sa $tii,
ca Dumnezeu toate Ie iconomise$te, toate Ie prevede, ca
noi suntem liberi, ca pe unele Ie face el, iara pe altele Ie ingaduie, ca e1 nu vOie$tea fi ceva rau, ea nu
toate se fac dupa vointa lui, ei $i dupre a noastra, pe
cand toate cele bune sunt $i dupre indemnul sau, $i
dupre al nostru, l'a nimic nu se poate aseunde de e1.
Pentru aceia toate Ie face.
Apoi $tiind tu aceasta, socote$te insu-ti care sunt
cele bune, care sunt cele rale, $i care sunt eele indefe-

25t

OMlCiA VllT

rente, de exemplu: virtutea este un bun, tic.alo:;;iea este

un rau, iara bogatiea, saraeiea, viata :;;i moartea""sunt
mdiferente. Daea toate aeestea Ie :;;tii, ":;;Limpreuna eu
aeestea mai :;;tiio& dreptii sunt nacajiti, ea sa se incu-nuncze, iara eei paeato~i ca sa plateasca pacatele Jor;
ca nu toti pacato$ii ",claJJsama " ~ de pacatele lor; ea
nu cumva eei mai multi sa nu ereaza in inviere; ca
nu toti dreptii sunt-.nacajiti, ca nu cumva 'SR"'ii inehipui
c1 rautateaeste ceva de" lauda, civi<l'.tutea. Toate acestea
sunt reg~JE;~i hotareneschimbate, ~i ceia ee voie:;;ti,
apJic~:;;i combineaza cu ete, :;;i nu te vei mai mira. ea
ceia ceest"e" numarul de $ase miiill caleulele dascalllbr,
care" pc toa1e 1e imparte 81 Ie mmulta:;;te in regula sa
9i toatese fn:vartese prm Cl.Gest numar, iara.. a.ceasta 0
.;;tiu toticaJiau invatat wne, tot a$a $i regulele acestea,
pe careiarii$i Ie voiu spune pe scurt -- da,ca eineva Ie
$tie,nici:odata ou se seandalizaza. $i ca.re sunt aceste
regule~""Ca :vir:tutea este un bun, ca rautatea este ceva
mEm;;av; ca bpalele, schaciea, vicleniile, sicofandiile $i
alteIEf "deac.est feliu, sunt indeferente; ca dreptii sunt
nacajitt)tici, iara daca. poate uniia sunt: fericiii, aceasta
se. petrece, eil, nu eumva virtutea sa se para ca este
urlta ; ca" ceirai sunt fericiti aici, ca acalo sa fie- pe- depsiti,:iaragad poate uniia se pedepsesc aiGi, aceasta
se petre6e ca nu cumva rautatea sase para ca este
ceva buni ":~oici ea faptele saTemana nepedepsite. lara
daca . ntl:slint:top pedepsiti aici, aceasta "se face, ca nu
cumvit timpulinvierii sa fie pus fnindoiala. Ca ~i dintre
ceibtmi'se gasesc de aeeia cari au fapte urite, pe care
fnsa:414 p~l'ii.'3esc tot aici, preeum se gasesc :;;i dintre cei
rai ca,risa, "aiba oare-care fapte bune, $i aiGi se bucura,
ca aeolosa se pedepseasea. Ca in fine lucrurile lui Dumnezeu sluit riecuprinse de mintea omeneasca. Ca mare este
deosebirea"dintre .Gansul :o;i noi,:;;1 a:;;a de mare ca niei
n'o putem"spune. Q!lea deci, toate acestea lecalc.ulam
in mihteanoastra, riimic din cele de aid nu ne va puteet
tulbura.
Daea noi ascultam intI"una Sfintele Scripturi, yom
gasi multe exemple de aeest feliu. "Care pot sa te
inteleptasca, zice, spre mantuire lt Sfintele Scripturi ni pun inainte ~i pe cele ee trebuie a face, eum
:;;i pe cele ce nu trebuie a face, eaci aseulta tot pe aeest
[ericit ce spune in alta parte: "Te nadajdue~ti a fi

OM ILIA VIII

255

povatuitoriuorbilor, lumina celor dintru intunerec, indreptatori1,l-celor fara de minte invat~toriu pruncil?r". (Hom. 2, 19. 20). Ai va;ut"tleGi

eet legea este lumma eeJor dintru intunerec ~ Dara daca:

le~ea a fo~t 1u?1ina eelor din intuneree, daca litera legei
era lu~ma - lItera car~ uSid~, ~apo~ ce oare ar fi legea
eharulm, Dyl!ul eel de vleata datatorlU ~ Daca legea veche
a~ fost lumma, c~ va fi legea noua, unde atatea s'au desf~:;;urat ~ Es~te atat de mare deosebirea intre eele vechi
~lv cele noua, pe. cat de mare e deosebirea lntre cer :;;i
pamant. E ca ~I cum ar deschide eineva ceriul eelor
"d~pe pamant, eari nimie nu stiu,:;;i i-a!' face de a vedea
toate ca prin ogl~nda~ ~11! in vitat i.n Sf. Sciiptura despre
g~eena, despre Imparatlea eerurIlor,de$pre judeeata.
Sa nu credem ded in lueruri proste$ti eaci'toate aeelea
SUDt in:;;elaciuni :;;i fermeeatorii.
', '
'.'
,
Dara,. ~iei, tu, ~aea se intampla6elee~ spun ii ~
De aee~a se . 1Otampla,~de eumva se.intampla-fiindea
tu er~zI. Te-au lu~t rob,~ s~nt stapaniai vietei tale, te
poarta. preeum VOiesc. CaOl spune~mi :daca un capitan
d~ hot} ~r avea i!1 manil~ ~i sub pt;ltereaSa,pe fiul imp'aratu!Ul, ear~ ' s a ref~gIat la dansul" $ieare iube:;;te
sll:gurat~te~ ~l~ cOI?vetllIr~a eu ~l, oar~ar putea sa-i zid
1m ({Vral sa, trae:;;tl sau sa mOrl ~ AI' p(Iteafoarte bine.
~e ce oare,~~ N~ do~ra pen~r~ ca ar fi prevaztit viitorul,
e~ p~~truea sa facut stapan :;;ide"a" mantul, :;;i de a
llJ~I~~1 pev ~ul impar:at~lui, acela "faca:ndu-l pe dansul
s.tapan. Cael va putea :;;1 a-I omori,vaptitea :;;i a-Ilasa
hbe~, de vreme ce e sub putereasa. De <i-ar zice ca
e~tl bogat de acum inainte, sau e:;;tisaraci),al aman~
?urora este el stapan, ~i deci a$a se vairitampla precum
",
I-a spus.
~ ,C~a rna! mare parte 3: lum~i s'a; dat' presine sub
stapan!rea d~3:volulm., Sau ~l altmmtrelea trebuie privita
aceasta ehestlUne: cand cmeva se obi:;;nuiC$te a se incr.ede, .mult ~ontribuie faptu1 acesta acelorin:;;elatori.
Nlmem nu da atent~une ~a ~ele ee nu se petree a.:;;a
precum el~ a sp~s, el daca sa petrecut ceva din cele
sl?us~. lam daca au vre-o putere de a eunoa.:;;te mai
d~na~nte c~le ce s~ VOl' intampla, apoi ada-mi-i mie credmclOsulm pe aeela. ~u ~p,!n acestea ca sa rna talesc.
Interesu! e~~e ~e.a .va scapa d.e unii ca ace:;;tiia, iaranu
de a ma fah, cael ~l eu sunt plm de pacate. Pentru toate

256

OMILIA IX

OMILIA VIU

aeestea nu rna raJ.ese, -Ci eu eharul lui Dumnezeu de toti

aeeia imi bat joe.
Ada, ..zie, la mine pe aeel mag, dadi sfJtl;ne ea are
putere de a $ti mai .dinainte,. $i spuna-nii eele ce mi se
VOl' intampia mi'dne. Dara nu va spune nimie, caei ~~
mil aflu sub puterea im!'laratului tuturor; $T nu are mel
supunerea mea, 9i nici autoritate asupra mea. Departe
sunt de aseunzatorile lui, eaci eu slujase imparatului a
toate. Dara, ziei tu, eutare a furat, 9i iata ea cutare
mag I-a dat pe fata. Dara nu peste tot este aceasta
adevarat, ci numai ris 8i minciuna, caci ii nu '7tii nimie,
iara daea poate vor stl eeva, apoi mai 'nti'd trebuie a
spune eele ale lor, cum de pilda s'au furat eele mai
multe Iueruri sfintite de la idolii lor, eum de s'a topit
eel mai mult aur de prib. templele lor. ~i daea au $tiut
de ee n'au spus mai dinainte preotilor lor'? Astfeliu ea
nu stiu nimie. Nu stiu sa spuna nici dlnd eape9tele lor
eele' idole$ti cad prada foeului, 9i multi se pierd. De Q~
deei nu eruta mantujrea lor'? A9a dara faptul-este numal
o intamplare~ 0 nimerire,de eumva s'a fost prezis; ..
Sunt printre noiProroCi, dara nu dau g re 9 mp1odata; nu doara una' SPU,n9i alta se face, nu unase
intampla, iara altae~te minciuna, C:i~?ate s~ adev~re~e.
Aceasta este eu adevarat prevedere, sau 9tlre mal dmnainte. Incetati va :pogeu aeeasta nebunie, d;;tea euade:
varat eredeti lrfChristos; iarade nu credetl, de eeAY~
batjoeoriti pe voi. in$i-va, de ee va amagiti'? "Pana

. cand veti schiopataintr'amandoua gleznele voastre". (III Imp. 18, .21)? De ee te duc:.i la acel !l1a g,sau

vrajitoriu? De ee 'Iintreb~ '?De 'ndat~ e~ te-al. du~, .d~

'ndata ee I-ai intrebat, .te-ai pus sub rob1ea 1m, eael 11
intrebiea unul ee erezi. Nu, ziei tu; nu-l intreb ca9i
cum asi erede ea eeiac-c;e y(;l, spune se va adeveri, ei ea
ispitindu-b>. Dara ehiarcje scar adeved ispitindu-l, nu
este fapta unui om eareeste ineredintat ca acela spune
mineiuni, ei a unuia ee se indoe$te.
Deei de ee intrebi, ee va fi '? Ca daea e1 ar zwe:
aceasta~a fi fa aceasta si vei seapa ehiar niei a9a
n'ar trebui sa' sluja9ti idoli'lor; dara totu9i nu ~.tat de
mare este nebuniea. Cand jnsa prevestese cele vllto~ye,
apoi cel ee vra sa 9tie, nimie alt nu fol~se9te,'~e ca~ 0
tristeta zadarniea. Faptul nu se intampla, pe ean~ tr.lsteta remane ~i '1 tope9te. Daea aeeasta ar fi fost m mv

teresul nostru, nu s'ar fi seumpit Dumnezeu de a ni Ie

Imparta9i, nu ne-ar fi pizmuit~i Dl-ar fi aseuns aceasta,
el eare a zis: "Cate an1-.. auzit de la Tatal, am

aratat v0ua" ~i "Toate cate am auzit de la Tatal,

a~l1 v:estit. voua.(( 9i. "Nu.. va I?ai zic voua slugi,
CI prletem; yOl p~Ietenll !Del .sunteti" (loan 15,

15). ])e ee dara nu m Ie-a aratat 91 pe aeestea'? Pentru

ea voie9te ca noi sa nu faeem niei 0 vorba de ele.
A~est~a Ie spunea eelor din Iegea veehe, Ie spunea de
asm ,$1 de al!ele .de ~cest. feliu, fiindea er.au prunei, ~
pe eand noue, fimdea vOle9te a nu face mei 0 vorba de
ele, n'a pus niei 0 grija de ni Ie face cunoseute.
Insa ce anume aflam'? Ceia ee n'au aflat aeeia--,.
ea toate ale lor erau mici, pe ei'md eele ee am aflat noi
sunt acestea: di vom inviea, ea vom fi nemuritoriea
y~m .dev~ni nestrieaeio$i, ca vieata aceea nu va ~Vt;a
sf~r$~t: ea toate vor treee, ca ne vom rapi in nori, ci'i,
e~1 l:a}. vor. fi 'pec!.epsiti,~imulte altele pe Ianga aeestea,
91 lJlC1-0 mmelUna. Oare nu este mult mai' bine de a
$~i a~es.tea, . de e~t ~a asinul eel pierdut s'a gasit'? lata
aJ prIm It asmul, lata l-ai aflat. Ei! :;,i care 'ti este folosul ~
Oare nu-l vei pierde iara.ir,l (;I,lt ehip'? Chiar daea eLnu
te va parasi, tu II vei paraS! odata eu moartea ta:
pe cand '.le71e ,ee eu spun,. daea yom voi a Ie pazLl~
vomavea mtr una
Aeelea deei sa Ie urmarim, pe ace lea sa Ie dorim,
ea unele ee raman, $i care. sunt sigure. Sa nu luam In
sarna_ ni~ipe g~ieitori, nici pe fermeciitori,niei pe 9111'lata~l, e~ numal pe Dunmezeu care pe toate Ie 9tie )amur1t, $1 pe toate Ie eunoq,9te, 9i atunei Ie vom stipe
toate cate trebuie a Ie ~ti, 9i ne vom invrednici de' toMe
cele bune, prin Christos Usus Domnul nostru, earl,lia
i~1PreU?a. eu Tatal $i eu Sfaritul Duh, se eade slava, stapa..
DlT'.ea 91 emstea, aeum 9i pururea9i in veeii veeilor. Amin ..

OMILIA IX

"Toata scriptura este de Dumnezeu insufiata, ~i de folos spre invatatura, spre mustrare,
spre indreptare, spre inteleptirea cea spre drep42330

17

258

OMILIA IX

tate, ca sa fie dephn omtll lui Dumnezeui spre

tot lucrul bun desavar~it ". (Cap. 3, 16. 17).
Facand muM, indemnare ~i aducand multa mangaere de la toate, la urIlla aduce vorba de mangaerea
cea mai desavar~ti a 5finte10r scripturi. :;;i cu dreptate
face 0 astfeliu de mangaere, de oare ce urma a spune
mai departe ceva mare ~i trist. ca daca Eliseiu vietuind pana la cea de pe urma resufiare cu dascalul, ;;i
totu~i vazandu-l ca se duce de aici, ca dupa moarte,
i-a rupt cojocul lui, appLce cr,e.zi d a suferit Timotheiu,
cel atat de mult iubit, auzind ca dascalul seu va muri,
si ca s'a apropieat de el timpul ,mortii, ceia ce mai en
sarna intrisLeaza pe cinevM Deacem -dupa ce, zic, i-a
facut indemnare, la urma vorbe~te despre sfar~itul lui,
~i nu cum s'ar intampla, ci chiar intrebuintaza cuvinte
potrivite de a-I mangaia ::;d a-I aduce multamire, cae;a
creaza faptul acesta ca 0 jartfa, de cat ca 0 incetare
dinvieata; mai mult ca 0 caJatorie, cum ~i este,sio
trecere la m'ai bine. "Ca eu iata rna jartfesc", Zlce.
De aceia scriea mai ~us, ca "toata scriptura este
de Duml1eze.u insuflata, ~i de folos spre inva~
tatura, spre mustrare, spre indreptare, spre in~
telep~irea cea spre dreptate".
, ', Dara' ce ~ Toata scriptura este insuftata de Dum:: '
nt;\zeu ~ Care scriptura~ Acea de care am vorbit, ziGe" ,
toata, este insufiaili de Dumnezeu, acea despre car~
zicea d: "din pruncie" "sfintitele scripturi ~tij". ,:
Toata, deci, de acest feliu, este fnsufiata de Dumnezeu;
de aceasta sa rill te indoie9ti, zice. ,,$i de folos spre
invatatura, spre rnustrare, spre indreptare, spre,
inteleptirea cea spre dreptate;'-ca sa fie deplin
ornul lui Durnnezeu, spre tot lucrul bun desavar~it". "Spre invatatura". De trebuie .,ceva a 9ti,
sau a nu ~ti, de acoloJ;>utem afia. De.Jrebuie a certa
minciuna, tot deacolo. De trebuie a indrepta ceva, sau
a inteleptl, de lipse~te ceva, sau de trebuie a adaoga,
spre mangaiere, de acolo putem afia. "Oa sa fie deplin omullui Dumnezeu". De aceia, zice, s'a dat man~
gaerea scripturilor"Ca sa fie ' deplin omullui Durnzeu ". A~ dara nu se poate ca omul sa fie deplin, fara

OMILIA IX

259

mangaerea, tara cuno;;tinta scripturilor. In locul meu,

zice, ai scripturile; de voie;;ti a $ti ceva, acolo vei putea afia. Dara daca apostolul scriea acestea lui Timotheiu, cel plin de Duhul, cu cat mai mult nu ni s-ar
putea spune nouiH "Spre tot lucrul bun desavar~it".
Nu numai fmpaI'ta$indu-se de luerul bun, ci fiind
desa var$i t.
'
'
"NIa:rturisesc eu drept aceia inaintea lui
Dumnezeu, $i a Domnului Iisus ' Christos, care
va sa judece viii ~i mortii" (Cap. 4, 1), adeca pe eei
pacato$i~i pe cei drepti, adecape' cei dU$ide la noi $i
pe eei ee sunt acum, ca multi v'orfiprjn$i fara de veste
Inca fiind vii. In intaea epistol<ll'aSnfricm;;at zicand:
"Poroncescu-~i inaintea lui , DuIl1l1eZeU care invieaza .toate" (1. Tim. 6,13), aiciiriiaa spus eeva mai
infricq$at, zicand: "Care va jUclca viii ~i rnortii",
aded' care va cere raspuns "ir1tru , aratarea sa ~i
imparatiea sa((. "Care va jl,deca":.: Cand anume~
Intru aratarea sa cea fntru slava,ceaiinpreuna cu impar1\tiea, d nuva vent a~a~pr.ecum a venit acum.
Saud 'poate zice: MarturisescHie aratarea $i imparatiea lui. Iau de martur peDumnezeu ~i pe Domnul
Iisus Christos.
"Propoveduie~te cuvaritul, stiii asupra cu
timp .$1 fara timp, mustra; 'c:,earta, indeamna
cutoata indelunga rabdar('f~icu inva tatura "
(Vers: 2);- Dara oare ee va sa iica : ,;cu tirnp si fara
timp"? Aded sa nu ai un tirophotarit, ei pururea
saaitimp; nu in timp de pace nu~nai; nu in timp de lini~te,nici numai $azand in biserica, iara in timp de primejdii, pitulandu-te sau ascunzandu4e.Chiar de vei fi in
inchisoare, chiar de vei fi legatculanturi, chiar de ar fi
ca sa mergi la moarte, tu cearta $i in acel timp, sa
nu te aseunzi certand. Ca atuncii;;iare timp epitimiea
sau pedeapsa, cand mustrarea va: inainta fara preget,
cand se va doved! fapta. "Indeamna", zice. Precum
fac $i doftorii, ca dupa ce spune cineva durerea, dau $i
dan~ii doftoriea, iara de va lipsi una din aceste doue,
ceialalta devine nefolositoaI'e, tot a$a $i aiei. Dad vei
pedeps! fara sa certi, vei parea de nesuferit, $i nimeni

260

261

OMILIA IX

OMILIA IX

nu va putea rabda, iara dupa ee ai dovedit aba,terea,

atune} va Driml ~i eertarea, sau pedeapsa, pe cand la
ineeput pareai prea inc1raznet~- Iara de vei mus1r:a~i vei
eerta fara ca mal "ntai sa indemni eu toata fndelunga
rabc1are, iaea~i totul ai rasturnat' pe dos. C~ certarea~este
prin sine singura de nesuferit,eand mal eu s~ma nu
vei amesteea indemnarea eu toata Indelunga rabdare.
Preoum se intampla ~i eu taerea unui madulariu, ca de
~i este mantuitoare pentru ,trup, totu~i daea nu VOl' fi .
multe c.uvinte eare ' sa mangae ~i aline durerile,. nu.va
putea sufed taetura eel bolnav, tot a~a ~i aiei.
"Cu toata indelunga . rabdare, zice; 9ieu invatatura" .sf eel ce ceartaare nevoie .de fndelunga
rabdare ca nu eumvii'cel .c .ertatsa ereada cum s'ar
intampli. ,,$i eu ' lnvatatur~" ,:?iee. N.u ma;r~lin~u-s'e
niei disgustandu-se, nu ca~leQmar dlspretUl, sa nu
sa gasasea fata d~ el Ct du~man~-:- toat~ aeestea sa l~
lase la .0 parte, ~l ce sa faca? Sase .ponrte ey el ca ~l
cum' lar"iubl, ca :;:.i cum l-ar, GompatIm~, ea:;:'1 cum l.a~
-jan nia,i nmlt el).iar de ca..telansul,.C<: Xl cum s'ar ~OPI
de suparare pentrl,('dansuL ))Cutoata.md~lunga ~ab
dare" zice iara nu eum s'arinlampla. "Ca va fi tJmp
eand ' 'inva'tatura eea .. sanatoasa nu 0 vorprimi"
(Vel's. 3). Mai 'nainte dc)ie$Ui d~n. dru~ul. ee~ regulat, sali din hoga:;:.ul ~el batut, apuca~l m3:1 dmaJ?te p~
toti), zice, pentru earea~i spus: "eu . tm1p ~l fara
timp", adeea, pe cat timp .liai ea ucenici de buna. voie,
fa toate aeestea. "Ci dupre poftele sale, zice, i~l VOl'
ingramadi loru'$i invatatod,searpinandu-se 1)
La ureehi" (Incantandu-li-sc auzul).
Nimic nu poate fi semnifieativ ea expresiunea
aceasta, caei multimea eea indoelnica a dasealilor a invederat.-o prin cuvantul "ingramadind loru'~i" ~i
ca aeei dascali se hirotonisau, sau se alegeau de uce-

niei. "l~i vor'ingramadi 1) loru'~i invatatori, zke,

ineantandu-Ii auzul", adeea YOI' grai -eu plaeere, cu
hal', ~i VOl' cauta a incanta tirechia. auelitorilor. ,,$i de
la adevar auzul i~ivor intbaree, iara la basme
se VOl' p 1eea'" (Vel's. 4). Aeestea le-a prezis apostolul,
nu doara Ca. -'V.Qjit a-i aduee in intristare, ci ca atunei
cand se vor indeplini, sa,....,le sufere eu barbatie, ceia ee
dealtfeliu $i Christos facea, zieand: "Va vor da pre
voi in soboare, ~i in adunarile lor va vor bate
pre voi" (Math. 10, 17). Dara $i aiurea fericitul Pavel
ziee: "Ca eu ~tiu aceasta, ea dupa dueerea mea
vor intra lupi grei intre voi, eari nu vor eruta,_
turma" (Fapte 20" 29) .. Aeestea insa Ie spunea, ca dam;;ii
sa fie treji, ea timpul de fata sa-I intrebuinteze preeum'
trebuie.
"lara tu, ziee, privighlaza intru toate." (Vel's. 5).
Ai vazut .ea pentru aceasta Ji-a prev~~ut dinainte ~
Caei precum . ~i Christos zieea pe Ja fine: "ea se
vor' seulaChristosi
, ll1i'ncinosi
.
" si Proroci mineino$j"(Math. 24, 24), tot a$a a faeut ~iPavel :mai
inainte d.l2.it adormi. "lara tu privighiaza' intru
toate, patime~te rau '(, adecaostene:;:.te-te, preintimpina raul mai 'nainte de a veni aeea vaUimare, pune
oile In siguranta, pana ee nu VOl' mai fi!upi de loco
"Patime~te rau;- fa Iuerul evanghelistului, slujba
ta 'fa-o deplin". A~a clara acesta este luerul evanghelistului: de a patiml. rau, $i prin sine, $i' prinaltii
deafara. "Slujba ta fa-o deplin" , adeca ii:npline~;te-o.
lata aiei $i 0 alta nevoe de a patiml. rau.
"Ca iata eu rna jartfesc, ~i timpul dispartirei mele s'a apropieat" (Ve:s. 6). 'N-a zis timpul'
jartfei mele)) ci eeia ee este mai mult. Caei din jartfa

1) Nota. Expresiunea din original Kv"fj8oP.EYO.' ~~"I &1<O-1]Y)) Insamna: zaclaranclu-li-se, incantanclu-li-se auzul ::~a ca tr:;td?cerea
din editia de Buzau ((scarpinandu-se .la ,'!lrecht) veste .fara senz,
sau i s'a dat un senz cu totul contrar Idell ce a stapalllt peApostolul Pavel.

,-

1) Nota. Verbul ~ma(jjpE6(jj, Insamna a ingramadi una peste

alta, astfeliu ca expresiunea taotOr, ~mo(jjpE6~00", 3,3ao'l.6:),oo, tn-'
samna i~i ingramadesc loru'~i dascali, iara nu i~i aleg loru'$i... ca

in editia de Buzau.

262

26.3

OMILlA IX

'OMILIA IX

nu totul se da ea prinos lui Dumnezeu., pe cand din

libatiuni-totul se da lui Dumnezeu I).

dansul, dupr e cum zice: "Adueandu-mi aminte de

laeramile tale.) ea sa- ma umplu de bueurie"

"Lupta 'eea buna m'aln luptat, ealatoriea

am savar sit'( (Vers. 7). De multe-ori luand in mani

. pe apostolui Pavel, ~i uitandu-m-a eu luare affiiiite la

acest pasaj, am stat in nedomirire: de ee oare Pavel-
se fale~te astfeliu, zicand: "Lupta eea buna m'am
luptat"? Acum ""insa mi se pare ca eu eharullui Dumnezeu am gasit explicatia. Deci pentru ce oare a zis el
acestea? Voie;;te a mangaea "iristeta ucenieulUI, poroncindu-i a ~e , j'n c liraj a, c~,ci el se duee spre a';;i primi
cununa, ca, totul a sfar~i t, ~i ca s'a invednicit de
moarte buna. _Trebuie a se bucura cine va, zice, iara
nu a se 5ntrista. De ce oare? Lupta eea buna m'am
luptat". Dupre cum un parinte ar j'ncuraja pe copilul
ce stalapga , 'patul sau de moarte, ~i l-ar lndemna ca
sa dUCel CJ,Iq~rajstarea lui de orfan, zicandu-i H <Fiule,
nu plange, .am 'trait bine, iara aeum ajungand la biitranete.t e par~sese. Vieata noastra a fost fara ponos,
eu rna due . de aici eu slav'a'.' Ai ;;i tu drephll de a ii.
la udat, ~lin , cel e ce 'mi-a i facut panaaeum mie, caei
Dumneieu fiuIte darurini-a acordat nouai>. Cum daca
ar fi zis de pilda: '(Ir9fee am adus aici., pe' ' du~mani
i- am fn~ins) , prin :iceasla nu s'ar fi falit, ci ar fi atitat
pe fiul sau, ~i ~l-ar fi indemnat eu laude, eCl, el sa ~u
fer e GU u~urin ta, sa aiba bune spera nte, ~isa nu creada
ducerea sa' ca ceva greoiu, - tot a;;a ;;i aiei. Caci de
nesufefita es'tedespartirea, dupre cumziee : "lara noi

r'el11anand~iril11ani de eatra voi pentru un timp,

eu fata, nu eu inima" n. Thes. 2, 17). Deci, daca

el despartit de ucenici pentru un scurt timp. patimea

a$a, ce creziea p:Himea Tirnotheiu ? Dacfi traind apostolul, ;;i Timotheiu a varsat Jacrami despa rtindu-se de
I) Nota. Versul acesta In origina l este : ' F:, w ,ap -Yj3't) oltb
oo P."(' "at b "a(poe; d-j<; ap.'ij<; c'-""""IOSill<; t <pfo~'~" s V)), de unde se ved e
ca in loc de verbul ,')-O(}(&(op.a,. Apostolul a intrebuintat verbu l
olt ev oop.a (, care principa lmente insamna a t urna cate putin vin pe

jartfa, 'sau pe alta r ma i 'na inte de ja rtfire, numita Iibatiune. Explicarea, deci, pe care 0 face Sr.- Chrisostom asupra a cestui vel'S,
este cu :(lrivire mai mul~ lao semnificatia verbului cidv80p.(I.(, ~i la
substa nllvul CltOyo-l] = l tba/tUne.

(Ca p. 1, 4), eu cat mai mult fnca murind el? Deci,

toate aeestea apostolul Ie serie mangaind pre Timotheiu,
:;;1 In fine intreaga lui epistola este plina de euvinte de
mangaere, ;;i eaun feliu de testament a;;a zicand:
zic~_

"Lupta eea buna m'am luptat, ealatoriea,

am sa var$,it, eredinta am paiit". A;;a ' dara

fa ;;i tu astfeliu. Dara unde este lantUl, ' unde sunt legaturi, unde este moartea,lleolo este lupta cea buna..
Aeeasta este lupta cea buna ? Da! zice ; caci pentru
Christos se fac ; ca toate acestea a u eu sine cununi mario
"Lupta eea buna". Nimic nu poate fi mai bun ca
lupta aeeasta; aceasta cununa nici-odata nu are sfar;;it.
Cununa aeeasta nu este faeuta din maslin selbatec, ea
nu ar e inainte-i pe un om luptMoriu, nu are pc oameni
privitori, ci priveli;;tease compune din 'ingeri.Jn luptele
cele din stadiu pe timp de multe zile luptatorji se oposesc
;;1 se muncesc, ;;i apoi intr'un ceas au luat cununa 1 dupa
car e jmedieat s'a sfarl?itcu plaeerea, pe cand aici nu
este a:;;a, ci luptatorii've;;nic sunt in straJucir e, vei;mie
in slava, ve$nic iri cinste. A;;a dara trebuie a te bucura, zice, ca eu ma du c la lini:;;te, ea ies din stadiu. Ai
a uzit ca "dorinta am ,a m30 slobozi, $i impreuna
eu Christos a fi " (Filipp 1, 23). "Calatoriea am savarsit". Prill aceasta arata ea trebuie cineva a se :;;i
lupti'l, ;;L a ;;i aler ga ;. a se lopta cU .staruint.il, 111 ,n :1(;:'1 7.1lrl. S 1 a aJerga nu cum s'ar Inta mpla, ci spre ceva
folositoriu.
. .
Cu adevara t ca bun a este Iupta, nu insa acea eare
incanta pe privitoriu, C1 acea care 1010se;;te, precum ;;i
calator iea nu aceea este folositoare care sfar;;a;;te la
nimie, $i cand nlei nu este 0 dovada de putere sau de
ambitiune, ci aceea care trage pe toti spre ceriu. Aceasta calatorie pe care Pavel a fac ut-o aiei pe pamant,
. este mai curata, de cat aceea pe care soarele 0 face pe
ceriu, Dara cum a sevar';;it el caliHori'ea? Intreaga lume
a periiidat-o, ineepand de 'la Galileia, ;;i de la Arabiea,
;;i ducandu-se pana la marginile pamantului. nA$a ea
din lerusalim, zice, $i pana la Ilirie am implinit
evangheliea lui Christos" (Rom. 15, 19), ~i j'ntreaga

264

OMILIA IX

lume alergand-o, ca $i 0 pasere zburatoare, sau mai

blne zis,- chia.r$i de cat paserea mai iute. Caci paserea
trece la intamplare, -pe cand el nu cum s'ar intampUt,
ci a vap.d aripa Dul'l'Ului, $i peste miide piedici trecand,
peste mii de morti, uneltiri $inenorociri, a$a ,ea mai
iute a fost $i de cat zburatoar:ele. Daca ar fHost pasere
zburatoare, s'ar fi primejduit poate $i ar fi fost prins,
dara fiin(:lca a fost ridicat in :::us de Duhul, a trecut
pe deasupra tuturor cUl'selor intinse, ca $i 0 pasare zburatoare,avand aripi. de foe.
"Credinta, zice, am ' pazit". Multe erau cele ce
contribuiau a-I smulge peel, a$a, zicand din apostolat,
nu numai prieteniiWoamenilor, ci $i amenintarile, $i
nacazurile, $i multe ..altele. Dara el tuturor s'a impotrivit. Cum ~ Fiind treaz$i in pri vighere. Sunt c1eaj uns
$i aceastea pentru mangaerea ucenicilor, insa el a mai
pus de fata$i pl~en1iil:e . Care sunt aces tea ~ "De acum
rni s'a gatit miecurn,l Pa dreptatei", (Vers.8)zice.
Sub numele de dreptate de aici, el-lntelege virtutea in
general. Nu trebuiede,ci, 'a, te in trista, zicJ~, ca ma quc,
unde-voiu fi incununatcu cununa pe care mi-ova l>uile
Christos pe cap. Dara dadt m;;i fi remas inca aici,eu
adeval;atdi trebuiaa:teinttista mai mult, ca nubimva
sa cad, ca nu currivasa ma pierd fara cuvant)). ;,Ca.re
imiva da' mie :d reptul judecatoriu in"ziua aceea;
~i nu numai mi~,ci~ituturor cel()r ce auiubit
aratarea lui "':' 'Deaicl ,e ra atitat $i pe Timotheill,caci
daca "t.uturor" "ada eununa, .,.eu atat mai mult lui
Timotheiu. N'a spu~ $i tie", ci "tuturor", $i cleci CU
alat mai mult'''tie .
1) Cum ar putea cirieva iubi, zici tu, aratarea lui
Christos ~ Daca se bucura pentru venirea lui, iara cel C
se bucura pentru verijrea lui, face cele vrednice de bucurie, cele ce are, vairnpra$tiea, de .ar fi nevoe, $i '$i-ar
da pana $i sufietul, numai ca sa se invreduiceasca de
; bunurilc vHoare, sa 5e invredniceasca de a vedea a
doua lui venire cu forma c'uvenita, c'u indrazneala, Cl
1) Partea morala. Trebuie a dispretui eele vremeIniee, ~i ei:
ehiar dadi nu am fi neeajiti pel1tru Ctlristos, l11sa Ie suferim pE
toate eu buna vointa, aceasta ni se va socoti ca rabdare pentrl
Dumnezeu. (Veron.)

OMILIA IX

265

,lava, ,?i cu stralucire. Aceasta va sa zlca de a iubi

3ineva aratarea lui. Cel ce iube$te aratarea lui, totul va
lace, ca $i mai 'nainte de acea aratare generala, sa se
raea $i cea in parte, sau partieala. "Ce poatefi ca
noue vrei sa te ar'ati, ~i nu lumei" (loan 14, 22)~
intrebau ucenicitpe ChriStos, dad!' asculta ee Ii fBspunde
el: "De ma iube~te cineva pl'e mine, cuvantul
meu,.,..va pazi; $i Tatal meu n'va iubi pre el, ~i
la el vom veni. si locas ladansul vom face"
(Ibid., 23). Acum tu' gande9tc-te cat de maret lucru este
de ' a vedea pe Christos care se va arata tuturor de l ~
olalta, pe Christos carele s'a fagaduit a ni se arata $i
in particular. "Vom veni, ziee, ~i loca~ la dansul
yom face". Daca cineva iube$te aratarea lui, totul va
face ca sa-l cheme la sine $i sa-l aibii, ca astfeJiu sa
straluceasca intru dansul lumina.
Nimic, deci, nevrednic .de epifaniea, sau aratarea
sa . sa nu fie. Se nume$te,' epifanie pentru case deriva
de Iaverbu1 En:u.pa.[vop.IJ.~, iara acesta de la S7t7.VW CfIJ.[~e::l&CU,
adeca a se arata de sus, sau de sus a resarL Prin urmare sa cautam cele de ~us, $1 atunci imedieatvom
atrage spre_I)oi a'2ele raze .straluCitoare. Nimeni din eei
c.e cauta sprp- pamant $i se ingroapa pe sine, riu. va
Plltea sa vada acea lumina . straiucitoare. Nimenic1in
eei. Ge se murdaresc in faptele cde necurate ale acestei
vieti, nu va putea sa vada. pe soarele dreptatii, caei e1
nu se va arata hin1anui din cei ce se fnvartesc $ise
tavalesc in aslfeliu de fapte.
.'
De$teapta-te, deci, putin, rididi-ii capul din arlan:~
cimea, din vijeliea acestei vieti, de vrai sa vezi sOaJ{ele,
de .vrai sa te invrednice9ti de ariitarea lui, $i de te'vei
Jnvrednicl de aceasta aratare a sa, atunci H vei vedea
cli mult euraj. Filosofeaza aeum: sa nu fie la tine duhul
tra ndaviei $i al desnadajduirei, ca nu cumva sa t~
loviasca eu putere $i sa te doboare. Sa nu ti fie inima
impietrita, $i intunerec in ea, ca nu cumva sa izbe9ti
acolo corabia. Sa nu fie nici-o cursa, c..iei stancile dih
apa prieinuesc naufragiilp- cele mai grozave. Nu hranl
fiare, patimile zic, cadsunt mai primejdioase de cat
fiarele. Nu te incuraja in lucruri vremelnice, ca astfeliu sa poti sta cu tarie. Nimeni nu sta pe apa, pe cand
pe piatra toti stau cu sigmanta. Apa este toate cele

266

267

OMlUA IX

OMILIA X

pamante~ti. "lntrat-au ape, zice, p!t'la la sufletul

meu)afundatu-m';;tm in noroiul ad~n-cului, ~ nll
este stiWe" CPs. :6.8, 2), pe. c&nd peatra este toate cele
duhovniee;;ti, dupre cum zicA.~ "Si a pus pe piatra
picioarele Inele" (Ps. 39, 3), Noroiu;;i mocirla sunt
cele pamante;;ti. Sa ne zmuncim deci pe noi in;;i-ne din
acestea, ...caci numai a;;a vom putea sa ne invrednicim
de aratarea lui Christos. Tot ce ar veni asupra noastra
sa suferim, caci este deajuns in toate mangaerea ca noi
patirnim pentru Christos. Aceasta sfanta vorba sa 0
.. zic~01 ' totdeauna, ;;i de'ndata va inceta durerea ranei.
. .. ., Dara, zici tu, cum patimim .pentru Christos)) ~ Te-a
c;leyetitpoate cineva fara cuvant, .nu .pentru Christos ~
Apoidaca vei rabda cu curaj, dacavei multa,mi"MEiaca
te,Neiruga pentru acela, toate . ac'estea Ie faci pentru
Ch,rh:ltos. De'l vei bUistama, sM de te vei desnadajdui
de l1acaz,de te vei incerca sa te aperi, fie ca chiar n-ai
putea;.nu sunt pentru Christos,ciinca ai suferit paguba'
;;i te-ai lipsit de roacta, prin vointata. In noi se gaSe$te r
$iacfu;itiga ceva oln cele rale,' ;;i a ne vatama, a~,a ca '
nuprin 1h'ea lucrurilor se j'ntamr)la aceasta, ci prin
vointanbastra. De pilda iatace Spqn: a patimit atatea
'r ale ' Iob,a suferit cu multa,mire, s'a indreptlltit, nu
. pentruca a piitimit, ci .pentrn capatim)nd cu .)]1Ultamid~a rabdat: ,Un altul, insa,pMimind acelea'$i ~~"};a ti:;
maibine zis, nu acelea'$i, caci 'njmeni n-a mai patimit la
fe1iu, ci mult mai mici, - a grait de-p.au, s'a plans, a
blastamat pe intreaga:'lume, s'a, nemultamit contra lui
DumJ;lezeu. Ei bine, acesta s'a judecat $i condamnat singur,
nufiindca a patimit, ci fiindca a adlls bIasfemij; ;;ia,u.adus
blasfel)1iinu prin forta lmprejurarilor, fiindea daca
nev.Oea 'I-ar fi silit a face aceasta, trebuia ca ;;i lob sa
blasteme; ;;i dac.a el a patimit eu mult mai mari rale
de ca~ lob, dupre cum poate i$i j'nchipuie, aceasta de
sigU:r ca vine din slabiciunea vointei.
'........ Deci, suftetul nostru trebuie a fi putemic, ;;i atunci
nirnic nu ni 5e va parea greu, qupre cum ,;;i cand el
este slab, nimic nu este care ,sa nu 5e para greu. In
puterea noastra, deci, sta de a fi toate de suferit sau
de nestiferit. Pe aceasta putere, sau mai bine zis pe
aceasta dispozitie sl 0 intarim, ;;i atunci totul vom suferl. cu u;;urinta. Caci;;i copacul cand l;;i infige mai
adanc riidacina ih pamant, nu-l va putea mi;;ca din loc

nici furtuna cea mai puternica, iara dadi radacina Ii

este in fata, de s'8:1' abate asupra lui chiaF cea mai mica
sufiare., de vint, ameninta a-I scoate din radacina. Tot
a;;a $i cu noi, daca vom iml'>uternici trupul nostru eu
frica de Dumnezeu, nimic nu-l va putea urnl din loe, iara daca vom avea-o de mantueala, atunci cea mai
mica mi;;care H va nimicL
,
De aceia va rog de a sufed toate cu cea mai mare
buna vointa, $i a imita pe Prorocul care zice: llLipitus-a sufletul meu dupa tine" (Ps. 62i 8. 2). Nu zice
simpIu apropieatu-s-a)) ci "lipitu-~;::t" $i "lnsatat-a
sufletul meu", iara nu simpluOOrit7a :suftetul mew)
$i "Patrunde cu frica ta trupul.rneu'!JPs. 11d, 120).
..Daca a~a ne gasim fata eu Duinn~zeu, daca ne lipim
de el cugetul nostru, daca insatamde . dorul lui, totuI
ni va fi dupre vointa, $i ne vom Illvrednid de bunurile
.viitoare,prin Christos Iisus Domnulnostru, caruia impreuna cu Tatal $i cu Sf. Duh secadeslaya, stapanirea
$i cinsteii" acum $i pur urea $ifnvecii vecilor. Amin.
OMILIA

"Sile~te-te a veni la mine curarid~ ..Ga Damas

tn-a iasat, iubind veacul de acum~~si s'a dus in
ThesalOlllC, Crisc in Galatit:l;t;Tit ji1 Dalmatia.
Lucasingur este cu mine.PreMarcu luandu-l
sa-l aduci cu tine, ca lmieste mie de buna
'treaba in slujba. lara pre TlhiG I~am trimis in
Efes. Felonul, care I-am lasaUhTroada la Carp)
viind sa-l aduci, ~i ciir\ile, "
virtos cele de
piele" (Oap. 4, V-13).

mat

Este demn de acerceta, cum de chiama pre Timotheiu Ja sine, daca i se incredintease 0 biserica ~i un
neam fntrg spre pastorire. Faptul nu era din u$urinta,
caci chiar el era gata a se duce la Timotheiu, dupre
cum zicea : }}lara de vain intarziea, ca sa ~tii
cum trebue~te in casa lui Dumnezeu a petrece"
(I. Timoth. 3, 15). Deci, de ce oare I-a chemat la sine ~

268

OMILIA X

Ayea 0 ma.re nevoie, :;;i eI, nu era at unci stapan pe sine,

spre a se putea duee, caei loeuia in inehisoare, unde
era bagat din poronea lui ~eron. De aceia 1 a ehemat
pe Timotheiu, voind :;;i dori!ld a-I vedea ru.ai 'nainte ,de
moarte, :;;i poate ea avand muIte a-i ineredinta. Pentru
care zice: "Sile~te-te ' a--;veni la mine curand. Ca
Damas m-a Uisat, iubind veacul de acum". $i
n-a zis: ca sa ,.t~ vadmai 'nainte de a pleea din aeeasta
'vieata - eeia ce mai mult ar fi intristat pe ueenie, ei
fiindea sunt singur, ziee, :;;i n-am pe nimeni care sa'mi
ajute in propoveduirea evangheliei.
"Damas m-a lasat, zice. iubind veacul de
acum, si s'a dus in Thesalonic"J adeea iubind mai
multlini:;;tea, nepri,mejdiea :;;i siguranta, a ales a se desfata mai mult in casa, de cat sa sufere ticalo:;;iile eu
mine, :;;i sa sufere eu mine.. prirnejdiilede fata. Numai
pe acesta 'l-adefaimat a::;;a zieand, nu doara ca a voit
a-I defaima, ',~civoind ane apara pre noi, ea sa nu ne
imputinarn lnprimejdii, $i niei in ostenele, eactaeeasta
irisamna expresiunea "iubind veacul de acum",in aeela:;;i timp voiJ1d ea :;;i ueeni,eul sa ' se fereasea de
a nu eactea iIiasemenea, pacat. , '
. .. '
"CriscinGalatiea.", Tit in Dalmatiea ". Pe aee~
tii~hu-i defaimade loe, caei mai eu sarna Tit a fost unul
dintre ucenidi eei mai admirati, ineat ca i-a :;;i incredint.at lui celedin, aeea insula, nu mica dealtfeliu, ba
ehi~r foarte, mare, insula Creta, zie. "Luca este sfn.'gur
cu mine". Acesta ne'ntrerupt se gasa pe langa dansul,
aeesta este care a scris ~i evangheliea, care a seris :;;i
" ,'Faptele Apostolilor, fiind iubitoriu de munca, iubitoriu
de ~tiinta :;;i staruitoriu. Despre aeesta ' el scrie zicand:

"a caruia lauda intru evanghelie este prin to ate

bisericele" (II. Corinth, 8, 18), "Pre Marcu luandu-l
sa-l aduci cu tine". De ee~ "Ca imi este mie, ziee,
de bun a treaba in slujba". Nu zice ca-i este de buna

,treaba in lini:;;tea sau in-repausul sau, ci in slujba evangheliei, ' fiindca el flind chiar in legaturi, nu inceta a
propoveduL Prin urmare:;;i pe acest Timotheiu de aceia
II ehema, nu pentru dansul, ei pentru evanghelie,ea
astfeliu sa nu se petreaea niei 0 tulburare intre eredincio$i la moartea sa, fiind poate multi uc,eniei de fata,

OMILIA X

269

~i impiedeeand tulburarile, iara pre eei ee cr:edeau de

nesuferita moartea lui mangaindu-L Caci era natural ca
eei din Roma ce crezuse in evanghelie, sa fi.@ barbati
vrednici de lauda.

"Felonul care I-am lasat in Troada la Carp,

viind s~A aduci, ~Lcartile mai ales cele de piele".

EI spune aiei de haina, iara uniia zic 'eilar fi yorba de

ladita in care erau cart1le. Dara, de ce a yea nevoie de
earti, daea urma a caiatorl ciitra Dumnezeu? Maj eu
sama avea nevoie, ca sa Ie incredinteze credincio$ilor,
:;;i sa Ie aiba in loeul In vataturei sale. Era natural ' ca
toti credineio:;;ii sa simt3. atunci mate durere, dararnai
ales eei de fata la moartea sa, $i care se buclira~e >de
dansul pana atunei. Felonul n eere insa, ca sa .11tlfie
luat de altii. 11 vezi pe dansul cat de multa vorba.;face
dp, aeeasta, spunand in 'alta parte, pe cand graiacatra
cei din Efes: Singurivoi :;;titi ca trebilor mele 9i.celora
ee sunt cu mine, au~lujit manele acestem) $i i~ri;1$i:
"mai fericit este ada, de cat a Iua" (Fapt.2Q;ai.3b).

"AIexandru faurariul (lucratoriul) dear~ma

multe rale mi-a facutmie, plateasca-i Domnul
dupre faptele lui" (Yers. 14). Aiei iara$i pOmene$b~

de ispite, nu doaraea $ieum ar vol a defaimapeacela

la intamplare, $i nici a.-I acuza, ci numai spre . a .1nUtrita pe ucenic la lupte ca sa Ie sufere cuMrbfi,tie,ciici
chiarde ar fi oameni 'de nimic eei ce ispite;;;c,$i de
rand sau necinstiti, toate trebuie a Ie sufed .ell barbatie "Multe ra1e, ziee, mi-a facut mle", adeQa Trl-a.
necajit, m-a scarbit inmulte ehipuri. Ca cel ce patirne:;;te
rEUe de la unul maisuperior lui, are eel putin oarecare
ambitiune, nu mica,aceea ea du:;;manul sau Ii ,este ,superior, - pe cand eel ee sufere de la unul maiinferior
lui, are 0 mai mare mahnire. Dara, zice, nuvarnai
merge mult nep8depsit pe aceasta ,cale), Preclitn 'zicea
$i mai sus, scPiind: "Cate prigoniri am patimit, ~i
din toate m-a izba vit Domnul" , ~a $i aiciincloit
a mDugaiat pe ueenic: :;;1 a patimi raul, in aceJa:;;i timp
:;;i a se bucura pentru aeeasta, nu doara ca $i' cum
sfintii ar trebui sa alerge fara seop 1a pedepse, ci ca
fiinu nevoe de propoveduirea evangheliei, ~i prin aceasta.
de maogaerea celor slabi.

270

OMILIA IX
OMILIA X

"De care ::;;i tu te paze::;;te, zice, ea foar te a

statut ItTIpotriva euvintelor .noastre" . (Vel's. 15),
adeca ne razboie9te 9i se impotrive9te. $Ln'a z~s: Pedepse9 te-l, cearta-l, alung~-l, de~i vtrebuia 'ca'pr!n r~c~
no~tin~a catra aposto} ~a ~ faca ac~ast~~-:::- C1 mm1C
din acestea nici nu-l mtanta contra 1m, C1-l poronce:;;te
a se departa de el, las2tllct lui Du~eu grija pedepsei:
A spus aceste3;,JnCa 9~ pentr]l. ml:tilg~ereav ~elor ~a~
slabi iara blestamul sau este 0 proroc1e, ca-1 va plat! .
Dum'nezeu dupre faptele s.ale. ~um ca spun~ ~cestea
Pre mangaC1:l'la uceniculUl.' se mv~deT\aza 91 dm cel~
ce urmeaza. Prive9te ap01 cum mra91 poveste;;te 1m
Timotheiu 9i despre alte ispite."lntru raspm~sul
meu eel dintai, zice, nimeni n'a mel'S eu mIne,
ci toU m-au parasit; sa nu It se soeoteasca
lor". ('leI's: 16). Ai vazut cum Ii cruta pe aceia, de.
si au facut 0 fapta rea? - caci nu este tot ~na:. d.e
fi dispreruit de cei. deafara, 9i de va fi d1spret mt
de ai tai. Ai vazut mahnirc mare.? Ca nu potspune,
zice ca daca am fost rezboit de cei deafara, arn
avut poate mangaerea 9i ingrijirea celo~ de pel~n!2a
mine, caci 9i ace9tiia m-au tradab). "TO~l m-au .para:
sit" zice. Asa'tlara nu mic este pacatul acesta. Ca
daca iwtimp de razboiu cel ce pal'aSe9te pe eelpr~
mejduit 9i-l l:;;sa in ~ain~l.edu9manilor, este. ponegrlt
.cu drept euvant de aI . sal, ca unul ce a strlC~t t?Wl
9i a tradat, - apoi eu atat mai mult in propovaduJrea
evangheliei.
.
Dara care este dspunsul cel dintai, de caFe VO[J
beste el aiei? A stat deja inaintea lui Neron, 91 a ~~a
pat; dara dupa ce i-a catihiz.at pe p~llarnic,. I-a. tal~t.
lata acum 9i 0 alta. indemnare facuta ueemculm ~ pr1~
cele ee urmeaza: "lara Domnul a statut langa
mine ::;;i m-a intarit". (Vel's. 17.), 0ici Dumnez~u.n~
parase9te pr~ cel las.at ~n .voea .Qamemlo!, spre a patm~l
ceva raU, );>1 m'a mtarlt" ~~ce; !1deca m1-a datc~raJ,
nu m-a Hisat sa cad. "ea prm mme propovedmrea
sa se impliniasea", zice. ~~ive9te marea lu~ umilinta caci (<IlU m'am invredmc1t de acest dar, zlce, ca
'ili ~~m a9i fi fost vrednic, ci "ea prin ' mine proA

271

poveduirea sa se implineasea", care mi s'a fost

incredintat)), ca 9i cum ar purta cine va hlamida 9i diadema, 9i pentru dansele ar fi salvato
,,~i sa 0 auza toate neamurHe'c, ca tuturor
sa se faca cunoS0uta insemnatatea propoveduirei, cum
;;i marea Ingrijire ce a avut Dumnezeu de mine. "Si
m-a izbavit pre mine din gura leului, si ma v'a
izbavl Domnul de tot luerul rau". (Vel's. 18).
Prive9te cum putin a fost ea sa moara, :;;i cum cazuse
chiar in gum leului. Sub nUl)1ele de leu el intelege aid
pe Neron, pentru salbataciea:;;i grozaveniea l'mparatiei
lui. ,,~i m'a izbavit pren1ine.. ::;;i rna va izbavl
Domnul". Dara daca il vaizbavi, cum de zice iara:;;i
ca "iata rna jartfese"? 1n83:)1.i cu bagare de sama
lacelece spune. "M-a izbavit, zice, din gura leului;
::;;i iura::;;i ma va izbavi"-.nu .din gura leului, ci
"de tot luerul rau" .. Atunci m'a scapat din primejdii, dara acum cand ,.evangheliea s'a propoveduit
Indeajuns, rna va izbaviiara$i de orice pacat, adeca
nu ma va lasa ca sa plecde aiGi .osandit de paCabl,
Caci ~i faptul de a te impotrivi' pacatului, 9i a nu te
pleca, fie chiar pana la s;),nge"este a te izha vi de un
alt leu, de diavol. A9aca maimare este mantuirea
aceasta de cat cea dintai,. cand se pare ca a fost cazut
in ~anile tiranului. "~ima va mantui la imparatiea sa eea cereasea,carl.lia,slava in veeii ve:...
eilor. Amin". A9a daraaceasta este mantuirea, cand
vom straluciacolo. Ma. varapi, zice, de ori~ce moti v
de pacat, 9i ma va pastra' acolm). Aceasta deci este a
fi mantuit in imparatiea sa, de a mud adeca pentru
dansa. "ea eel ee '::;;i ura::;;t,e sufletul sau in lumea aceasta, in vieata eea ve::;;niea il va pazl
pre el". (loan 12, 25). lata slava Fiului, despre care
vorbe9te Mantuitoriurin aeest capitol.
"Spune inehinaeiune Prischilei ::;;i lui Aehila,
::;;i easei lui Onisifor". (Vel's. 19). Acesta era atune i
in Roma, precum zice: "Dea lui Domnul sa afle
mila de la Domnul in ziua aeeea". (Cap. 1, 18),
prin care salutare face mai cu buna voint3, pe eei din

273

OMILIA X

272

OMILIA X

casa lui, spre. faJlt~le cele bune. sa v~r:;>~te. d~ Oni~ifo~,

"Spune inQhma~lUne,.zi~e, Pflsch~le~. ~11Ul AchllA, :
Aee~tiia sunt aC~Ia ~e carl, necontemt 11 , p~~el).e~te, ,$1
de eari a fost ga:z:dUlt, aee~ -ee luase eli da:D~l1 pe. .t:\pC?,llO.
Pune pe fe'~eie in?-i:1te, ml s~ p~re've~ ~l~~ mal lfl~aJ?
nata~i mal vredmea de credmta, ~a~l ~~ ~ansa J?fumse
pe ApolloJd8, ~i P' faeut ,.ace.asta. fara _mCl ~n l~ter:~
Nu putina mapgaere era sal~tarea adresat-a lor'vU ave ,;"
in sine dovada de aragoste 91 de mult, char? e~cl ~r?
deajuns numal"o simpla salutare a sfantulm :;>1 Je.n~l:
tului aeeluia, ca sa umple de: char pe eeLee prIffila
' acea salutare.
" ,' , ,
Erast a ramastnCOrinth, iata pe Trofim
I-am" lasat'ih Milet fiin<i'bolhav" . (Vers. 2~). AJ?
vazut in Faptele Apostolilor 1) ,cine il intovara~l-se dm
Iudeia avand poate vr-oind,eletnicire ?arecare. "Pe
Trofi~ I-am lasat in Milet,ziee, filI1: d bolnav".
Dara de ee nti l-ai vindecat,eiHiiparaslt b.Qlna'Y~ Nu
toate Ie puteau face ApO,stglii: sc:u ?u t?at~ J1;- se l~ono: ,
misa prin 'char, ea,..nucuInva sa h atnbme c}neva ma~
multde cat vedea. Aeea:;;ta b ,vedem:' petrecandu-se ~l
eu ferieiti i .dr epti de ma~'fll!'il;1t~a aee.stora, preeum ~u
\Wisi depilda, care era;,;'gangav, De ceo oare nu .l~a.
transformat g~ng~vie~ l'J,il 1:)e , II,lul~e-~rl e~a e~pr:n~
de suparare ~: trlstet~ C3;. 11ll. ayea sa wtre l~ paman
tul fagaduint e1 . Multe mgad~le DUI?n?zeu'vca sa se a:at~
slabi'ciunea naturei omene.;;tli Dac,a :;>1dupa aee~t~a mca
zi.ce~u Judeii cei nesirriJitori:"Unde este M~lSl, ca~e
ne-a scos pre I)9idln" ,,' Ba,~TIantul E.I~lptl!lp.!".
(Exod: 32, i)? - dara daca mea.l-ar fi ,dUS:-$1 m pa:na~
tul fagactuintei ce n'ar fi. fiicut~' Daca no l-ar fi ll~ga~
duit Dumneze~ ca el sa-i'stapaniasca eu frica eea eatr~
Faraon oare nu I-ar fi crezut de. Dumnezeu?" Tot a~~
.yedem 'ea se petreee ~i cu Pavel :;>l Varna va, eand loem
torii din Listra ii<:'c redeau deDumnez~i,. capd: "Ru:
p andu-$i hainele sale, zice? a~ ~3:rIt ~n noros
strigand ~i zicand: barbatl! caCl fac~tl. ace~tea ;
si noi oameni suntem asemenea patlma~l Cc
voi". (Fapt. 14, 14) ~ Inca ~i Petru iarat')i, eand a yin
v

1) Nota, A se vedea Fapt. Apost. 20, 4. 21, 29,

de cat pre ologul din naf?te:r:e, din care cauza; toti ramasese uimiti, a raiSpuns zicand: " Barb'ati Israiliti ce
va minunatide aceasta? sau ce cautati
'noi
ca cum cu a noastra putere sau cucernicie a~
fi facut pre acesta sa umble". (Ibid. 3, 12) ~ :A~ulta
. iara~i f?i pre fericitul Pavel zicand:" Datu-mi-s'a mie
imboiditoriu ingernl satanei ca sa nn rna inalt".
(II. Cpr. 12, 7). Nu pentru aceasta i s'a dat imbolditor'iu
- ceIa c~ el a spuvs umilindu-se - ci pentru mult~
cauze. Pnv~te tu, ca Dumnezeu nu i-a spus ca sa nu
teina:lti, dara ce anume ~ "Puterea mea zice intru
nep~t:inta. sa sava~~a~.te'~. (Ibid. 9). Prin ~cest~a dou-a
!ucrunse myedvereaza: ~l ca cele petreeute s'au aratat
m:vederate, ~l ca totul se atribuie lui Dumnezeu. De
" aceia " ~iaiurea zicea : "Avem comoara aceasta in
vase: de, lut". (lbi~. 4, 7), adeca in trupuri patima~e
~Lneputineioase. ~i pentru ee aeeasta ~ , .Ca multi mea
puterei$a fie a lui Dumnezeu .iar& nu din noi"
z~ce, ---a .da~a n'ar ? f?st pa~im~~ trupurBe lor, toate
s ar , f1 atnbmt lor. ~l alUrea 11 vedem pre dansul in" tristat' pentr~ boala, cand zieea de Epafrodit, ca a
fost b?I~a v aproape de moarte, ci Dumnezeu
; I-a ,rmlUlt pre el". (Filipp. 2, 27), f?i in fine multe
altele neeun?scute nici lui f?i nici ueenicilor lui in interesul lor chIaro
'
. " .~ ~e Trofim I-am lasat in Milet fiind boInav",
~lee: MlietuI, este ap!<~ape. d~ Efes .. A~a dara I-a lasat
I~tImpul eand a , e~la~or:t .m, IudeIa ~ Sau ea dupa ee
sa 9us la Roma ~ Ca IarW;ll sa dus in Ispaniea' iara
daca de acolo a venit in par tile aeestea, nu ~t~. Prive~te-l veuEU .e~,pretuti.ndeni era parasit. "Damas, ziee,
Tit in
m a parasIt, "Crlsc. este in , Galatiea"
' "
D a Ima,lea,
t " " Erast a remas in Corinth".
Pe
Trofim.l-am lasat in Milet fiind bolnav". "
. JJS1Ie~te-te a veni mai 'nainte de iarna. Inchma-se tie Ev bul, ~i PUQ, ~i Lin, si Claudiea"
(Vers. 21): Desp~e aeest !--in istorisese uniia ca ar fi
fos! al. dOllea EPISCOP dupa Petru al Biserieei Romanilor.
,,$1 Lm, zice, ~i Claudiea". Ai vazut cum pe atunci

Ia

42330

OMILIA X

274

2.75

OMILIA X

erau ~i femei infocate ~i aprinse m credinta '? . Precum

de pilda: Prischila, sau precutn aceasta Claudie, deji>
restignite, deja aranjate In or dine de batae ~ Dara de
ce oare pe cand erau. abltia credindQSi. pomene~te de
acestea ~ Sau ca este mvederat ca aceste femei ineetase
deja eu vointa lor de la ocupatiile lume~ti, sau ca straluceau mai mult deeataltele,-eacinu .. se.putea impiedeea fiind femeie. Dealtmintrelea si aeeasta este a charulni lui Dumnezeu, de a impiedeca' natura aceasta femeiascanumai in eelepamante~ti, sau mai drept vorbind
niei .In .aeel~a,- caci nu.p;utin lucru este de a lua parte
femeia la.toata gospodariea casei, ~i fara de dansa nid
chiarcelepolitiee nu ar putea a se intocmi precum
trebuie.> Daca ~0J;urma ca cele deacasa sa tie pline de
sfada~itull;)Urare, negre$it ca fie-care dintre barbatii
politici a1' fi. siliti sa stea acasa, iara cele ale cetatei
'
s'ar. administra rau.
. A$EtCa riici in ace lea ea nu esteinfeI'ioara, $i mel,
incele .duhovnice$ti. Ea poate a mud de mii de ori
daca ill' voL .Multe s'al.l:;;i martirizat.Femeia poate a
fi inteleapta~i a se infrana chiar mai mult deeat barbatii,caceea ce nu este atat de suparata .de fiaeara
patimilor. Eapoate 3;.,arata ~i cumpatare $i seriozitate,
$i sfinteni~ "fara de care nimeni nu va vedea pre
Doinnul" (Ebr. 12, 14), poate a dispretul. $i a verile,
daeii ar<voi;$i cu un cuvant toate celelalte.
"Sile~te-te de a veni mai 'nainte de iarna".
Ce'lgrabe~te oare pe dEtilSul ~ caci nicairi nu spune de
faptlll trist$i nu zice: mai 'nainte de sfar$itul meu)), ci
"mai'llainte de iarna") sa nu fii impiedecat. ,,Inchina-se tie,zice, Evbul, $i Pud, ~i Lin, $i Claudiea,
$i toti fratii". Nu-i pomene$te pe nume pe toti. Ai
vazut: ca acei11..erau cei mai infierbaptati ~
"Domnul~Iisus Christos cu duhul tau",
(Vel's. 22). Nimic nu poate fi mai bun ea aceasta rugaciune. (Nu fii trist, zice, ca sunt departe. de tine.
Damnul estecu tine. $i n'a zis cu tine)} ci, "cu duhul
teu". Indoita este ajutorinta: a charului duhului, ~i a lui
Dumnezeu ajutand. De altmintrelea Dumnezeu nu este
eu noi, daca lipse~te charul duhovnicesc, caci daca am
fi parasiti de acel char, cum ar putea fi eu noi ~

"Charul cu voi. Amin". La urma in fiue se

roaga ea charul lui Durnnezeu sa fie eu dansii adeca
sa fiebine placuti lui. $i impreuna cu darul s<i' aiba si
umbrirea Sf. :puh, caci eand este aceasta, nimic tri8t
nu p09'te fi. Cll p~ecum cel c~ vede pe imparatul ~i sa
bucura de char dm partea lUI, nu va simti nlmic supar.atoriu,v tot a~~ $i, n,?i, ~e ca n~am disp;irtl. de prietem, fie ca am cadea m mscareva rele, nimic n~ yom
simt!, cand. este acel char ca:c,!1e ingrade$te pre noi.
1) Decl, cum este cu putmta de a atrage spre noi
eharu!? Facand cele placute lui Dumnezeu, ~i in toful
supunandu-ne lui. Oare nu pana ~i in casele cele mari
noi considedim nu pe acele slugi ca avand char care
nu se ingrijasc de ale lor, ci de cele ale stapanilbr cu
tot sufietlll ~i buna vointa, ~i nu numai pentru asprir'nea
>;taDanului, ci ~i pentru buna vointa, $i pentru dragostea
~or, toate rac~ndu-le in regula ~ Candii alearga pururea
1J? toate 12artIle, cando p~rurea sunt in ochE $i sub privi~lle ~?r, cand ny f?-e m~1.1c de. a;.le 1.01' moprii, $i eand nu se
mgrlJasc de nU111C. stram, Cl mamtea tuturor au in vedere mai mult interesele stapanului.Cel ee face lucrur~le st:ipanului s~u~ n'a !aeut pe aJe fnsu9Lstapanului
sal!,-c~ pe. al.e stap~nuJUI ~e~!uiacare Ii poronce~te la
fehu. ~l lUI $1 la fehu tl stapane~te. Multidintre slugile
easel se tem mai mult de dansl.ll, $i ori-ce ar ziee el
aceia a zis . ~i acesta, ~i la urma toti dusmanii sunt
~u frica. Dara daca in cele pamante$ti cel ce dispretule$te pe ale sale ~i face cele ale stapanului, nu a d'ispretUlt pe ale sale, ('.i inca mai mult a nimerit apoi eu
atat mai mult in cele duhovnice:;;ti.
.'
I?ispretuie9te deci pc ale tale, $i vei lua pe cele
al~ lUI D~mn~z~. ~_cea~tav C? voe~te e1. Dispretuie~te pan:antul,. ~l vel rap11mparatlea cerurilor. Acolo petrece-ti
v~e~ta,v ladi vnu a,ic}; (~e acolo tii imfrico~at, iara nu de
aICl. Ca daea e$tJ mfrlco~at de acolo, nu numai oamenilor, ci $i demonilor, ba chiar ~i diavolului vei fi infri') Par~ea moralei. C~I ce dispretuie;;;te cele ale sale pentru

cele ale 1m Dumnezeu, caci este nevoie de silnicie

s'!-Il: de vlOlent~ r~ent.ru c.a9tiga~~.a vil:!~tei, fiindca multe sunt piedl~!Ie, ca ~e plld~: feme la, C?PIll, grlJ1!e pamante~ti, pe care trebme ale, dl.spretm .P:e t?ate, fit a prefera .pe Durnnezeu, de voim a
ne foloSI 91 pre nOl lll!,/l-ne, cum fll pre Cel de pre langa noi. (Veron).
Dumneze~, Ja

2'76

277

OMlLiK X

co~at" .,,~iara daca vei \'?i a fi i.nfr~c09at di~ av.erile eeSte

de aici vei' fi bun de dlspretUlt $1 de acma, $1 de-multe

~ri"si de oameni. Ori-cat te-ai imbogati, in cele ale .robilor te ~imbogate$ti;' iara daca Ie dispretufe$ti, vel .~
stralucit in casa imparateasca. Astfel~u au ~ost ap<?stQ)Il,
dici dispretuind casa aceasta a robllor! $1 averl1ev <!e
aici, prive$te cum poron~ilu in ,cele. dm casa iEDP~ra
teasca, in cele dincerufl. Cutare, zlce, fie :s~ap~t de
rboala; 'ce13Jalt de demon, acela .fi.e desl'e~at~ lara, a~esta
legat)). Acestea se petec.ea~ alcl ~e pa!Dant,~nsa se
executau in cer.urL;,qacl cate. v~~llega pe pamant,
zice, vor fi legate :~t in cerm. (Mat.h. 18, ~8). Ba
inca $i mai mare 'putere le'0 dat lor. ~l cum ca n-a;n
gre$it; asculta-l predansul zicand:. "eel re crede lI!mine, lucrurilec~l'e eu. fac,~l acela va face, ~l
mai mari decat acesteava ..Ja<;,e" (loan 14,12).;oe
ce . oare? Fiindc~ $ia~a .cinstea .frece la stapa~: . . Dara
chiar $i i~ afacer~le .n9astre; ca~d~luga poat~fage Iu:
cruri marl atunc} mal mult stapanul este laudat, ca
daca sluga' poatevf~ce lu~ruri at~t de _m?-ri, ap?i ;.e u
atat mai mult stapanulsau. Dar::i,.. ?aca. cmeval<;tsand
slujba stapanului, vaingriji de fem~la l~l, de copl1,sau
de sluga sa, $i arvOivs~se l!ll~ogatasca fie. fur~n~,fie
vatamand cele ale . stapanulUl-;~ lUte se va plerde $1 el,
impreuna ..~u acele .a;veri . ..'
v
v
"
De aceia a "'and exemple, va rog, sa nu ne, mgpjim de cele ale noasti'e,ci sa ne ingriji~ de ' ale:1uj
Dumnezeu' sa i:lisp.retuim pe cele ale nbastre,.ca sa
ca$tig~rn pe ~~elea:D~c~ n~i vtm,]- di~pretui pe a.~es~e~!
el se va ingrIJl de 1101, . Jara d!,,-ca nO,1 ne 'yom . ,mg~lJl
de acestea f)umn eteu ne va dlspretUl.Daca ne oboslm
in cele al~ lui Durri'Qei~il, ~. nu ne 'Obosim in cele al~
noastre, ~i mai ale~inacestea - de vreme ce a~e 1m
Dumnezeu sunt $ia1e hoastre. Nu .vorbesc d~ ~erlU, nu
vorbesc de pamant,sau de cele dm lume,. cacl acestea
sunt nedemne de dftnsul, $i sunt nu numal ale noastre,
ci si ale ' necredineio$ilor, -tnsa des pre ce spun eu ~
Despre slav a, 9i impara~iea cerur:ilor i aeestea synt 91
ale sale, dara $i ale noastre prmtransul. Dar~ ~um
aceasta ~De rnurim impreuna cu el, zice, ~l vlem
impreuni cu el, de rabdarn, ~i i~lparati~ i~l~re
una cu el". Ne-am facut impreuna mo~temtorl, '<;>1 fit

numim frati. De cedara'-cautam jos spre pamant, In

timp ce el ne trage in sus; spre dansul ~
. Pana cand dara ne yom arata saracaci09i ~ Este
yorba de ceriu, iara noi ne invartim pe pamant. Este
yorba de imparatiea ceriuJui, iara Doi preferam sa'li'tciea
de aiei. E vorba de"'Vieata nemuritoare, iara noi ne
trecem timpul cu lemnele, cu tarinile, 9i cu pietrile.
Fa-te bogat in cele duhovnice$ti, aceasta 0 voiesc si eu,
Rape$te aceste bogatii, $i tii sgarciL cu ele; aiei nu
poate fi nici 0 must rare. Aici tocmai, in a nu fi lacor'n
este pacat, in a nu rapi este invinovatirea. ~i deee
a$a? "Impara~iea ceriurilor, ziee, se silueste si si.,..
luitorii 0 rapesc pe ea" (:\1ath. 11, 12). 'Ac~lofii
~iluitoriu, fii rapitoriu,c~iace rape$ti nu se mic$Oreaza,
cad nici virtutea nu se. imparte, nici evseviea ' oti 'se
mic$ureaza, $i nici imparatiea ceriurilor. Atunei tocmai
Q3,~ti spore$te virtutea, cand tu rape$ti. Atunei S8 mi6$Ureaza cele trupe$ti, canci tu rape$ti cele duhovniee9ti,
iara aceasta se invedereaza de acolo. Fie de pildif mil
de barbati in cetate. Ace$tii;:t; daca cu totii rapeSc <,;irtutea $! drept.atea, aumai Q1ulta decat trebuie; ca0i
devin drepti intre eei multi,iara daca nu rapesc vir:'
tutea 9i dreptatca, au Imputinat-o, 9i de lue nu semai
arata. Ai viizut, ca celebune sporesc mai mult,chia:r
.cand sunt furate, eand s'unt rapite, pe cand cele pam ante$ti se imputineaza fnc&n:iai mult?
'. ' Deci, iubitilor, santi umblam ca de pandapdmprejurul saraciei, ci sa pr~feram bogatiea; $i bogatiea lui .
Dumnezeu este, de a. fi multi cari sa se bucure deirriparutiea ceriurilor. "Celce imboga~e~te, ziee,pre
.toti. cei ce-l. chiama pre el" (Rom. 10, 12). Spof89te .
:dec~ valoar~a vaces~ei bog~tii, 9i ? ve~ spo.d,. daca vei riip), .
daca te vel lacoml, .dal:a 0 vel lua eu slla. In adevar
ca este nevoie de siluire; $i de ce oare? Ca mu!tisunt
cari impiedica: femei, copii, griji, luerurile lume$ti,pe
langa, aceste apoi demoni, ba chiar insu$i povatuitoriul
demonilor,diavolul. Este nevoie deci, de siluire, este.
nevGie de staruiiitii. Cel ce sill!ie~te este intr'o munca
mare, cad catc nu sufere? Ui' cate nu se impotriv~te?
$i cate nu incearca el, chiar $i peste putipta ~Deci,
daca cei ce siluiesc, eei ce rapesc eeste de aici, sunt
~a feliu, apoi noi cari nu incercam nici pe cele putin-

27'13

OMILIA X

OMtLlAX

cioas8, cum yom putea reu~L'? Cum ne YOm bucura de.

cele dorlte'? "Siluitorii., zice, 0 rapescpre:--ea".
Este nevoie deci, de siluire ~i de rapire-; -caci nu ni
sta de fata cum s'ar brodi, ~i nicin'o'avem deagata.
Cel ce rape~te, fntr'una este treaz, fntr'una privighiazEC
se fngija~te ~i este cu mintea atihtita; ca la timpul potri vit sarapiasca. Nu vedeti in razboiu, ca cel ce voie~te a rapi, privighiaza toata noaptea, ~i toata noaptea
stli innarmat'? Deci, daca; rapind pe cele pamante~ti,
chiar ~i noaptea privighiaza $i sta dneva fnarmat, apoi
cum yom putp.a rap\. cele duhovnice$ti;" "ca:i'e-a:U nevoie
inca de 0 mai mare ra vna, _. cand noi chiar $i ziua dor-:'mim $i sforaim, $i pururea ne gasim desbracati ~i fara,
arma,'? Caci cel ee se invarte$te'ifi-~p~ate, este fara
arme $i gol, dupre cum $i eel ee se gase~te in dreptate
este pur urea inarmat. Noi nu ne fngractim cu milosteniea,
nune fmpodobim pre noicu,eandeleleaprinse, nu ne
strangern impreuna .Tanduri~e; nu caut:'im a afia ealea'
ce, (luee ,acoIo, nu pri vighiem,nu sunte)ll treji, $i deaceia
nu. putem rapi nimic. Daca 'cineva ar VOl a se arunca
asupra unei imparatii, oarenu-~i pune singur inaintea'
saII1ai intaiu mii de primej(lii'? Oare nu se ingrade7te
maUnt<liu cu tome masurile, oare nu invata me$te$ugul
razb6iului,? Oare nu face totulpentru aceasta $i numai
a,$ase asvarle in lupta '?Nu tot a$a insa facem $i noi,
civoim sa rapim in timp ~.e dormim. $i deaceia plecam
cu mainile goale. ,
, , Nu vezi pre cei Ge rapesc, cum fug, cum alearga
$1 ,cum sar peste toate'? ,Este trebuinta de fuga, cad
imedieat te ajunge diavoIul,$i poronce~te a-ti Iua cele de
dinaintca ta. Dara daca e~ti voinic, daca e$ti treaz,pe
unul I-ai trantit jos, pe altull-ai impins Ia oparte, $i de
toti ai seapat ca ~i 0 pasare sburatoare. Ai scapat de
aici, ai treeut pe deasupra cetatei, ai Iasat vuietul eel
mare de aid - care este vieata noastra - $i ai ajuns
la cele mai presus de acestea --'- care com pun vieata
vitoare - $i ca ~i intr'o pustietate, nimeni nu este care
sa te supere, nimeni care sate stapaniasca, nici-un vuiet
de nicairi, te repauzezi. Nici-un sgomot nu trebuic a face
dupa rapire, ca nu cumva sa ti se fure cele rapite.
Daca fugim, daca nu vedem nimic din cele cl8 dinaintea
ochilor, daea de nimic alta nu ne fngrijim, decat numai
sa alungam pre cei ce ne fmpiedeca, yom putea sa sta-

pani~

279

in sigura~lta c~le ~apite. Ai rapit poate prudenta '?

Nvu s.ta .pe loc, Cl fugl, fil departede diavol;-ca sa vada
c~ mm!c nu poate face, ca nu poate a te aveain stapamre, ca nu poate a te alunga. A~a facem si noi' cand
nu vedem deloc pre cei cPo au rapit din ale' noastre ca
sa~i .fmpiedecam, niei noi nu-i alungam, $i niei altora
nu II spunem de a-I alunga, ei Ii lasam sa se duea. Tot
a~a $i tu fugi iute ehiar dela ineeput. Cand vei fi cleparte de diavoI, nici nu va mai incerca la urma sa te
alunge, ci veifi in siguranta, bucurandu-te de bunurile
eeIe nepovestite. Carora fie .ca. .Cli totii sa ne invredniejm prin ~hri?tos Iisus Dommil nostr'u, caruia impreu?a eu TataI ~l eu Sf. Duh se cade sIava, stapanirea ~i
emstea, aeum $i pururea $iin vecii veeilor. Amin.

COM E NT AR I I 1 E
SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI CATRA TIT,

a celui intru sfinti Parintelui nostril

IOAN CHRISOSTOM
Arhiepiscopul ConstantinopOlei

OMILIA I

"Pavel sluga lui Dumnezeu, ~iapost()r 3.1

lui Iisus Chrtstqs, dupre credjntaale~ilorluj
Dumnezeu, ~i dupre cupo~tinta adevi),ruluieea
dupre buna credinta, 'intru .nadejde~,;~ietei : , cej
ve~nice, care-a fagaduit-o nemincinoS1:ilI?umnezeu mai 'nainte de anii vecilor, si a aratat in
timpii sai cuvantul sau prin propove<:1l1ire<iCE
mi s'a incredintat mie, dupre poroncaM;antuitorului nostru Dumnezeu, lui Tit prea iubitulu'
fiu, dupre credinta cea deob~te, char, mila ~ipacE
dela Dumnezeu Tatal, ~i de la Domnul !ism
Christos Ma,ntuitoriul nostru", (Cap. 1, 1-.4),
Acesta a fost unul din tovarru;;ii cei lncercati a:
lui Pavel, dici nici nu 'i-ar fi incredintat 0 insula in
treaga, ;;i niei nui-ar fi poroncit ca sa Impliniasca pE
cele de lips a, dupre cum ;;i zice mai departe :"ca CelE
ce lipscsc sa Ie indreptezi" (vers. 5), cum ;;i jude

282

OM ILIA I

cata atator episcopi nu i-ar fi inc'r'edintaJ-o daca. nu

ar fi a vut 0 mare incredere intpanSli 1. Zic ucnia ca ~i
tanar era, de oare ce ij scria "prea iubitlliui fiu", de
~i pana acum inca nu e::;te atat de in vederat., Mi se pare
ca $i in Fapt. Apost. se tace pomenirea de dansul 1).
Poate ca era ~i Corintean, de nucumva era . ~i vr'un
altul cu acest nume. $i .pre Zina H cheama 1a: dansul,
ba voie~te a i se trimite ~i Apollo, pe cand pe acela
nu se vede ca.-I Ghiama, daca cu adevarat ca ar fi fost
din Corinth. caci $i inaigtea imparatului 0 mai marebarbatie ~i virtute a marturisit, d~,," cat ace~tiia. Mi- se
pare ca ~i oare-care- timp a fost la mijloc, $i ca Pavel
gasindu-se in lini~te a scris aceasta epistola, fiindca. nu.
spune_. nirnic despre ispite, ~i ca intr'una intoarce yorba
de charul lui Dumnezeu, ca fiind 0 mangaere suficiellta
spre virtute pentru cei ce cred. Caci pentru a a,fla dan~ii
de'~ce bunuri .erau vrednici, pentru ce ~i dB' cine s'au
a propiecH, :de ce bun uri se vop in vrednicl..,c- $i aces tea
toate prin char - de sigur ca. n u era 0 mica .ll'lcurajare.
Seadresaza apoi ~i catta Iudei prin acea;:;ta epistoIa. Jara . daca batjocore$te neamul intreg, tu 's a nu te
minunezi, . dici ~i cu GalatElhii {ace aceasta,zicand: ,,0
farademinte Galateni") cBia ce nu purcede dintr'Url simt;1mant batjocoritoriu, ci dintr'un '::jimt;1ma,nt
pe dragoste parinteasca. Daca apostolul ar fifacut acest~a pentr'lipersoana sa, eu dr~ pt cuvant I-ar fiputut
cine va 'i ineade rau"dar a cand el era aprins ~rlnfier
banlatpentru propoveduirea evangheliei, apoi aceasta nu
.0 facea in mod-batjocoritoriu,$i Christos inca de mii de
ori era batjocorit de carturari $i Farisei, lnsa nu doar<'t
din cauza sa personala; ci pentru ca pierdealJ pe fie-care
zi din supu$ii lor. Epistola defat;1 este scurta,' $i GU drept
cuvant, caci ~i a<;:~~t fapt este 0 dovada de . virtutea lui
Tit, adeca ca n'a avut nevoie de vorbe multe, ci numai
de 0 amintire a acelor invatate de dansul. Mi se pare
ca epistola aceasta este scrisa mai 'nainte de epistola a
I) Notii, Nicairi nu se face pomen ire de.Tit In Fapt. Apost.
afara numai daca acel Just de care se vorbe~te in Cap, 18 vers,
7 nu era, Insu~i Tit, a vand po ate doua nume, dupre cum se ~i
pare a se lnteJege din codicul sirian, unde se vede cate-odata trecut
cu numele Tit-Just, alta data Just-Tit. Codicul sirjan lnsa nu
poat.e face proba necon trazisa,

OMIUA I

283

doua ca.tra Timotheiu, fiind ca pe aceea a scris-o pc

cAml se gasa Ia sfar$itul vietei, iara pe cea de fata a
seris-o mnd ~lobod ~i ne'npiedecat de nimeni,caci expresiunea: "pentru ca in Nicopoli am socotit sa
iernez" (Cap; 3, 12) este 0 dovada ca atunei nu era
in legaturi, in timp ce cand era in legaturi, el intr'una.
se nurrle~te pre sine legatul intru Christos.
Deci, ce spune el'? "Pavel sluga lui Dumnezeu,
~i

apQstol al lui Iisus Christos, dupre credinta

alesilor lui Dumnezeu". Ai vazut cat de indeferent

pune aceste denumiri, cate-odata numindu-se sluga sau

robullui Dumnezeu, jara altactata sluga lui Iisus Christos,
ca de pilda aici '? - a.c;;a ca. prin aceasta el nu face nici-o
deosebireintre Tata. ~iFiu. "Dupre credinta ale~ilor

lui Dumnezeu) ~i dupre cuno~tinta adevarului,

cea dupre buna credinta" zice: "Dupre credinta
alesilor lui Dumnezeu". Ca ai crezut sau ai .fost

crezut'? Eu ered ca., spurie aid, ca. el a fost crezut de

al~ii lui Dumnezeu; .a decaim din faptele sale, nid dih
ostenelile sau din sudorile sale au Iuat dan~iiaceasta
demnitate, ci totul s'apetrecut prin gratia celui cea
crezut. Dupa aceia apoi,ca11u cumvacharul, se fie fara
vr-o cauza binecuvantata,~-,-eaci nici nu atarna totu} de
el, fiindc,a atunci de 'ce rfa fost dat ~i altora '? - a adaos
imedieat: "dupre cuno~tinta adevaiului cea dupre
buna credinta". "Din ace<;\sta cuno:;;tinta a adevarului
eu rn-am incredintat,' zice; sau mai bine zis chiar $i
aceasta am aflat-o dincharul slu, fiind ca tot el 'este
cauza :;;i a acestuifapt". Pentru aceia ~i insu~i Christos
zice: "Nu voi m'ati ales pre mine, ci eu v'am
ales pre voi" (loan 15; 16), ~i chiar fericitu1 Pavel
scriind in alta parte, zice: "atunci voiu cunoaste,
pre cum ~i cunoscut sunt" (1. Cor. 13, 12) ~i iar~$i:

"intru care voiu-.lua (voiu cuced), ' intru care

sunt ~i prins (sunt ~i cucerit) de Christos Iisus"

(Filipp ~l, 12). Mai Intai am fost conoscuti, ~i dupa aeeia

ani cunoscut. Mai intai am ~ost priw;;i sau cuceriti, ~i
dupa aceia am prins sau am cucerit. Mai intai am fost
chemali, ~i dup:\ aceia ' am ascultat, sau ne-am supus.
Prin expresiunea "dupre credinta" e1 totu) atri-

OMILIA I

buie lor, ca pentru dam;;ii, ziee, sup.t,.apostol, nu doara

ca asi fi vrednic, ci pentru eei ale:;;i, dupre cum zice
~i aiorea: "Toate ale voastre sunt; ori Pavel,ori
Apo1l6~ ori Chifa" (I Cor. 3, 21. 22). "Dupre cuno~
.tinta adevarului -cra dupre buna crediI11ia ~caci
este si adevarul lucrurilor insa nu dupre buna credinta,
precum de exemplu:11 :;;ti, sau a cunoa:;;te .cele ale agri-..
culturei, a :;;ti celeale .meseriilor, este a cunoa;;te cu
adevarat, - insa adevarul in cazul ce ne preocupa, este
dupre evsevie, sauqupre bu.na c[edinta. ~au ,;Q~~ ex presiunea aceasta "dupr~ credmta insamna, ca au crezut
ca si ceilalti ale:;;i,ca,riia'u :;;i cunoscut adevarul. Prin
urmare cuno:;;tintaestedin credinta;-iara IlU din ratio."
namente omene:;;ti.
Intru nadejdeavietii cei ve~nice". A spus
de ce~ de acum, .de ceaprin charullui Dumnezeu, iara
aici spune de cea .viitQare, :;;i 'pun~ :;;i premiul pentf'~
care luptandu-ne,ne va acorda. Fllndca am crezllt, :;;1
ne-am iztavitdein:;;elachme, apoi el voie:;;te a no. 10cununa. Ai vazut cum ex:,ordul aco.stei epistolo. esteplin
si InCl'trcatde bioefacerjle lui Dumnezeu ~ ~i lntreaga
epistqt~, ~u.m .s'{tf' z~c(\es~e I?ai ales b.a~!1ta .pe acest
adevar, atIlll1datat pe 1)t,cat :;;1 pre ucemCll lUl la lupte
si ostenele fiindcanimic nu ne poate folosl atat de molt,
ca a ne aduce amintE) irttl'?una de binefacerile lui Dumnezeu atat obstestil.cat.:;;i In parte. Ca daca noi i8tO-:
risind' binefacerile 'unui prieten, sau au.?indu~i..Yr'un cuvant intelept, sal) .,azMdu-i ",1"0 fapta insernnata n~
aprindem a:;;a zicand, apoi?u atat mai ,mu!t Yom. fi ~a:~
cu buna vointaa asculta, cand vedem III cate prrmeJdll
am fost cazut, :;;idin to:;a,te ne-a izbavit Dumnezeil:
,,$i dupl'e" .cuno~tinta a~evaru!ui", zice. ~u
me~te aici adevaI', spr.e deoseblr~,de tJp sau umbra a
adevarului, caci de .:;;i chiar ~i aceea era cuno:;;tinta, :;;i
bunacredinta, tOtU:;;1 nu a adevarului,-de sigur ca nici
a minciunei-'-ci era numai 0 preinchipuire, 0 icoana a~a
zicand a adevarului. ))ntru nadejdea vietei ve~
nice" .. Acea cuno:;;tinta :;;i buna credinta erau Intru
nadejdea vieW prezente, dupre cum ~i zice: "Ca cel ce
va face acelea, viu va fi intransele" (Ro:n. 10, 5).
Ai vazut cum de la inceput arata importanta charului ~

OMILIA I

285

Aceia n'au fost ale:;;i, ci nOi, caci der;;i se ziceau ale<;;i,

totu:;;i n'au fost.
"Care 21: fagaduit-o nemincinosul Dumnezeu
mai 'nainte de anii vecilor") adedi nu acum din
pocainta, ci de la Inceput Ie-a hotarit a fi. In multe locuri
pune el_aceasta idee, ca de pilda acolo unde spune:
"ales spre ~vangheliea lui Dumhezeu", ~i iara:;;i:
"ca pre carij mai 'nainte i-a cunoscut, mai
'nainte i-a ~i hotarit" (Rom. 1, 1. 8,29), aratand prln
aceasta nobleta noastre, caci nu acum numai, ci chiar
dE;lla ineeput ne-a iubit pre noi. "Care a fagacluit-o
nemincinosul Dumnezeu" zice. Deci, daca e nemincinos, nu mai Incape Indoeala ca VOl' fi cele ce-au fagaduit;
daca este fi"emincinos, nu trebuiea ne indol, cavor tichia.r
;;idupa moa1'te. "Care a fagaduit-o nemincinosul
Dumnezeu, zice, mai )nainte de anii vecilor~.
Chiar :;;i prin expresiunea"mai .'nainte de anii vecHor" el arata ca Japtul esti'!' v1'~dnic de credinta.
(Nu pentruea Iudeii n'au venit Ja" credinta, zice, s'a.
fac;ut a:;;a, ci pentru ca de la ineeput a fost hotarit. Caei
asculta: "$i a aratat intimpii sai", zice.Deci de
ce atunci atiHa intarzaere ~ Din cauzaingrijirei lui parinte~ti, :;;i spre a savar~l la timpul potrivit. "Vreme
este a face Domnului") zice Prorocul(Ps. 118, 126),
caci expresiunea "in timpii saj" insamna in timpiieei
potriviti, in timpii cei folositori, eei priincio~i.
,;A aratat, zice, in timpii sai cuvantul sall
prin propoveduirea, care mi s'a incredintat mie",
adeca propoveduirca evangheliei,caci ea (evanghelia), are
in sine totul, :;;i cele prezente, ~i cele viitoare, vieata, evseviea, credinia, :;;i toate la un loco "Prin propoveduirea ", adeca pe fata, cu tot curajul, ~i nu pES ascuns.
"Ca dupre cum vestitorul unei pOI'onci a carmuiroi
propovedue:;;te in adunare, fiind toti de fata, tot a:;;a,
zice, propoveduim :;;i noi, nimie adaogand de la noi, ci
spunand numai cele ce am auzit". Me1'itul vestito1'ului
este de a spune in totul f'aptul a:;;a precum este, iara
nu de a adaoga sau de a ciunn ceva. Deci,daca trebuie a propovedui, apoi trebuie a 0 face aceasta eu curaj.

286

OMILIA 1

dici dealtmintrelea nu Insamna apropovedul. De aceia

~i Christos n'a spus spuneti deasul'ra.caselor ci "sa
propovedui1i ' deasupra-caselor", prezentand astfeli,u
faptul ~i de la locu], . ~ide la mody.l cum se peireee.
. . "Care lUi .~'a incredintat. .mie,-dupre poronca
Mal},tuitorului nostru Unmnezeu", zice. Dara atat
Bxpresiunea "l11i s'a incredintat" cat ~i "dupr.~ ..po. nOllca" arata ca faptul este demn de erezQ't;" ~i deci
. nimeni sa nu se necajeasca, nimeni sa nu stea pe ganduri,nimeni sa nu se nelini~teusca. Ca daca este poronca,
;ipoLnu sunt eu. stapan, ci indeplinesc poronca, fiindea
. dill celc,: ce trebtIie a" face, unele atarna de noi, iara
" alt~Ie riu; pe unele Ie spimeporoneind - care nici nu
'. .?-tarn~, de noi -, iadi pe altele Ie spune indemnandu-ne
' .$ipovatuindu-ne, care depind de noi. De pilda eand el
sI)Uue: ' ,,-cine va zice fratelllisau raca (nebunule),
' vinovat va fi gheeneifocului", (Math. 5, 22');'
..ol1Ceasta este poronea; ~i iara~i: "De~ti vei aduce
daj'ul tau la altar, !?i ac()lo Hi vei aduce aminte
'ca, fi'atele tau are ceva asupra ta, 'lasa a,colo
,darul tau, !?i mergi mai , intai de te 'mpaca cu
",fratele tau, :;;-i: atunci viind , ada darul tau" (Ibid.
~4}, 'uhde iar~i ~ste poronca, ~i .deei eel ce nu 0 impline$te' vinovat estede pedeapsa. Dara cand el ziee:
: ;.Devoie$ti sa fii deSaV8X$it, mergi; vinde-ti
.' averile, $i -le 'da saracilor", sau "cela ce poate
,cuprjnde, cuprinda" (Ibid. 19, 21. 12), nueste po:ronca, diei lasa pe 'auditoriu de a fi stapan eelor spuse,
. E;Hi da dreptul de a alege singur ee trebuie sa faea. .
"
Acestea, zic, atarrfa de noi, de ale face, sau a nu
1e face, in timp ce poroncile nu sLlnt la buna voea
noastra, ci sau ca trebuie ale implini numai decat, sau
ci cel ce nu Ie face trebuie a fi pedepsit. Aceasta 0 ~i
spune Pavel cand zice: "ca nevoie 1mi zace asupra,
iara amar mie 1mi este, de nu voiu bine-vesti"
(I. Cor. 9, 16). Dara voiu spune aceasta mai lamurit,
ca astfeliu sa fie tuturor invederat. De pilcla eel ce are
incredintata in sarcina sa stapanirea bisericei, ~i este
cinstit eu demnitatea episcopala, daca nu va propovedu\
poporului cele ce trebuic a faee, nu va fi fara raspun-

OMILIA I

287

dere, in timp ce omul din lUllle n

''' ._
pentru aceasta Deci
u are mCl 0 respundere
_Man~uitoriul~i nosfl:usb~~1P;e~Cl ~ .~Dupre poronca
tu pr1Ve~te cum cele mal' dI'na' t eu fa.c aceasta. Dara
c In e se potrlves
,
.
am spus. Mai sus de pilda a z. n
. . c eu cem ce
nezeu" , lara
. ~.
lS. " emmcmosul Dun1aCl spune' Du
toriului Dumnezeu" .
pre yoronca Mantuiapoi de sigur ca a por;nei~Cl, d~ca e?te J\I~antuitoriu,
.a, ne mantul. A~a dara fa
aces ~a d!n . vomta lui de
p::nic, ci la mijJol;este c~~dl. nt~ Vllf dmlu~irea de staMantuitoriu!ui
nostru
Dumnezeu.
mta, ~l poron(~a,
.
~
,.,
."'i
,. inca a
,:Lm Tit prea iubitului '( adeva t .'
=P1jO(tu -.;iXYttl) fiu'"
" ,
.,'t
. ra
. ' ". "
, Zlce. Asa -d'lra
ulm fiu
ratl, ca de piIda acela de'" ,
c , .5Lln,~1 fi~ neadevanumindu~se frate va lipre care!;lce:;,Daca vr'unul
S~uj!tOtiu: jdo1ilor, Sau ;c~.~~rl~, san laco:n, sau
rapltorju,cu unul ca
11 orll~,~auv be~~v, sau
0,; Cor~5, 11). lata dara fiJcesta DJeL .s a l11~ncati"
ca
de ""v'
"'i este fiu , e
d oare-ce
.' caTe
nu este
fiu',
,
aprit
d adevarat
v
sa renas.cut prin botez t t . 1)110, ata charul, ~i
vreme ce s'a aratat nev~ d o. U~l n.Ll ~ste.adev~rat, de
laun aJttil. tiran. Cand ee v~~ de . tata~.fimd ~a a. fugit
neadevaratl ai oamenilor din pa de ib~ adevaratl sau
de mama care a nascut in d ll1~e,~aptulse hotara~te
in cazu] de fata nu este .' Ul:~r~, ~l de taW., pe cand
v?inta ~i buna intentiune ~~tt, 91, faptuI se hotara$te "de
s~ ~e !:;Infiu adevarat pent~~l,a.~~ . poat~ de 1?iIda ca
!,amana in tot-deauna adeval~~ ,,1I?P, ~l apOJ sa nu
lJ2cepu~ ~a nu fie adevarat
';;1 5e poate. ca la
S<;L devma ad<:lvarat, fiind c v' lara Ill trecerea tJmpului
sltate dela natura ci s ~ ~cesteanu sunt din neeebi~ru, pentru care ~I sChim~1rilm puterea lib~rului are~a un fiu adevarat ~i nead !: s~nt necontemte. Onisim
mse netrebuitoriu _' dara i ev~r:a- de vreme ce devein cat Pavelll num~e"'t .. ara~1 a devenit fiu adevarat
'.
. ,. e lmma sa.
.
'
. "Lm TIt prea adevar t 1 . fi
dint~ -cea deoh;;te". Dar a u U1 , u, d~pre cre~
credmta cea deobste"? a .?are~ee msamna "dupre
.a luat rolul tataJui, apoi Ci1i:]]n~ca a stJu~ fiu, jara eJ
cum 0 modereaza $i 0 impu;' $1 a~ea~~ c1.nst~ prive.;;te
~meaza, caCl Zlce lmedieat:

D.

288

, OMlLIA I
OM ILIA I

.
bste"~ultadeca;
':{lUl?T~
dupre- eredmta
eea. d eo,.
de catcatine'
; caCl
"
'ti}
nimic
nu
am
mal
credm\"-,,, eu
. v .
'ntrinsa eu te-am,,, nascut
credi~ta este .comuna~ ~ nt~ef;>te pre el fiu! Vqief;>t~
pre tme. Dec1z.~~uf!1 ~rea lui cea pariilteasca, sa~, ~a
adeca de a aarat.<:t ]~. 1
'al sau in propovedmrea
aC8sf Tii.:..er cel !nt?-lU u~T~~
a fost luminat de apC?,st?l.
evangheh~]~,.sa~. ca dm U . fii f;>i frati; pei1tr~ ca I-a
'
De ~c~1a 11 nymef;>.e, J\i n'ume te frati, iara pentr~
riascut prm acee~~lcr~dmtJale sale
numef;>te fil. Decl
ca i-a nasc~t prmdrienr~e eredj~ta eea deob~te",
prin expreslUnea ." f I?~ ; " tatea'
"
el lasa a se Int~i~g~i
,{~~~ del~ D~nez~u TataJ, ,~l "
1 a
. . 6hristos mantmtorml nostru .
"qlar,
d~la D?mnU .ls,usfiti'" a oi a adao:5 imedieat .,?d~ l~
Fimd ca a fOTsti~sl "'~ " .~"le.Jiu sa rid ice cuget~LIUl,. f;>1
Dumnezeu
, ~" . cat
'': I c.:i ca nu nummeand
Zlce
ca al. acUlfiu,
BS e e , y
' I" ,
sa cun.oas . ' ." '. obste(( a aratat egahtat~a , til It;
cea , d~... . . . expresiunea
ce"uf.meaza
".eredmta
.
tceilaltlclslprm
.
' " :.
cmste
cu t 0,1
. ', ~"
'. ',' . "
,.
~.\,' .:.. .
Dumnezeu tatal nostr u. e a dorit ucenicllor~l
. "
I). Pr~ve~tecum, Cd! ~~l~i ~ascalului, c~cif;>i ~I are
.4-' elea
Je-.aa 1;utroare'de -"'us
ba inca, ...rnalmult
eelor. multI, ac
r . de
>0,
.
de,.
neVOIe de as t'1e)U
, ,. ' lJ
1n contra
-i 0 multlme
de catv,~~eia.' devre, ~e ce ar~ re' urari ce '1 pot face 8:
dw;;mar;Jl,. f;>l 0e multlm~~e Cu ~atJ demnitat~a . este mal
se departa g Pl!mn~Z'diile sunt mai man pel1t~u eel
inal ta, G~ atavta f;>1, Pfl~~~ iea .. Este deaj u!ls cau~, smgur
ee este l~b~a,cat ,e u P,
de.la episcop1e 130 cenu, ~uI?
succes :oa' rIdlC~ pe e!~e rabuf;>asca in gheena; Dara laf;>i un smgur pacat ~sa p
ot petrece pe.~fiecaTe
saneUa 0 pa~ten~ulte a~ei~ c~ui~a~ sau pentru prietem~,
zi de s-ar lOk"1mpla::,reo a ~ ca sa se arate nevredmc
s~u
pentrl! vr-q alta vc:;uf~~a unei mari cetati, priv~~t~
de episcopIe, avand stapan.
t Caci daca el de p11da
de cata osand~ se faee vI~od~' sufletele cele pievdute,
ar fi necucermc, nuv numal
1a va da sarna. Celce
ci ~i de toate ~ele facu~e de a~~ atat mai mult va fi
este necucerme ca mlrean,
v

C:

ii

Ja

, dascali cum trebuie a ft, i;\i. c~

De~p~.e l "j a nu-i osandl, de cumva 1
.
I'
pune
ucemcll
or, y trupeasca.
"
(Y'el'on) .
trehuie
1 se su
"
ar
vedeaa ca
cauta mal
muIt linistea
,

-----c,--

1) Partea mOl'alti.

289

necucernic cand Va avea stapanir-e bisericeasca ; f;>i dara

ede dorit ca eel cucernic sa ramana astfeliu, f;>i caoo are
vr-o demnitate In cler. CacL atunci ~i slava def;>a,rta "H
ispitef;>te mai mult, ~i dragostea de bani, f;>i obrazJ)iciea,
f;>i dispretul, ~i batjOcurile, ~i bcttfelele, cum ~i alt~]e multe
pe care i Ie inlesnesc ~a" zica~d autorHatea ce 0 are.
Deci, daca cineva e.ste necucernic de mai inainte,
.apoi va fi inca ~i mai ne.cucernic dupa ce va avea vr.:.o
stapanire -in cler. Cand unul ca acesta v'it deveni stapah,
se va face raspunzatoriu de toate cele pacatuite de ac~ia,
Dara daca cel ce smintef;>te pe un om "maj de fo16s
j-ar fi lui, ea sa-9i spanzure 0 peatra de moara.
de grumazul sau, 9j Sa se .ineee in adaneuLma.:..
rei" (Math. 18, 6), apoi 'eel ce sminte~te atatea suflet~,
atatea eetati, f;>i pe a tatia, oameni, barbati, femei, copii,
'c~tateni, muncitori de pamant, pe toti eei din al~eaCe_
tate, ca ~i pre- cei deprinalte cetati, ce nu vasuferi~
De ai zice ca de treiori este respunzatoI'iu, totu~i n-ai
spus. nimic, - de ataf;a 'pedeapsa facand u-se vinovat.
Astfeliu ca unul ca acesta mai ales are nevoie de charul
1;;1 pacea lui Dumnez~u"jara daca e1 nu oarmue9te cu
acestea pe popor, foate: sepierd, toate se nimicesc; nea:
"vand cu el carma Cuvenita. Chiar de ar fi destbiiliC de
Pearmuire,
totw;;i daca nu va avea, zic, aceste c~rme,
i pacea
charul
9
Il.1i Dumpezeu, - va scufunda corab.iea
i
"5 pe eei din ea. A~ . ca ' mie imi vine a . rna mira de
cei ce doresc aceasta 'grEJutate. Ticalosule .$i nenoroci
HIle om 1 Nu vezi ce dqre91i tu 1 De affi ttT cel maiptosfo
f;> i mai nebagat in sarna, ~i de ai a yea mii de , pacate,
totw;;i vei da sarna mimai de un suflet, 1;;i numai 'dE
acesta vei fi respunzatpi"iu; - dara ,cand te ridici in
aceasta demnitate, POtlpricepe de cate capete vei fi r es.
' punzatoriu de pedeapsa.
Asculta pe Pavel , care zice: " Ascultatj perna.
marij v09tri 9i va SUpunetj lor, ea ii privjgheaz8
pentt'u sufietele voastre, ca eei ee vor sa dea
sarna" (Ebrei 13, 17), Af;>a dara iube~ti cinstea f;>i8ta.
paniea? $i care este multamirea acestei dnste? Eu m
vad nicairi aceasta, fiindca nici nu poate cineva a fi ir
totul ~tapan. Cum ~i de ce? Pentru ca sta in 'puterec
ce]or stapaniti, de care trebuie sa asculte. $i daca ci
neva ar eerceta luerul cu amanun!ime, apoi ar vedei
42330
19

OMILIA

'290

291

OMILIA I

ca unur ca acesta nu este stapan, ci insm;;i sJuj~te Itt

mii de stapani, carii graiesc ",i do~esc cele contrare.
Ceiace unul la uda, altul hule~te, CeIa ee aeesta batJocore~te, .ace\a ad~ira. D~ci, pe ~in.e trebuie a, 3;~eu}ta ~
Sclavu\ eel eumparat, chlar daca l-ar poronci stapanul
eeva contrar, el nu 5e supara, ia;pft tu, daca ti-ar poronel atatia stapani cele contrare, te-ar supara, ~i daca
poate ai eerta pe u~uL ai ridica as~pra-ti gl!rile tutU!o!'Apoi aceasta este cmste"? spune-ml; aceasta e~te st~pa
nie"? aeeasta este putcre ~ Episcopul ~ poronclt ,ca ~a se
stranga ?ani, ~i ia~a .ca :3:ceJa ~u vOle~~e, vba mca nu
numai ca nu da mmlC, CI ca sa se para ca nu 0, face
a ceasta din vr-o rautate, invinovate~te pe cel ce,(\; poroncit. (Fura, zice, rape$te, nmrran?a cele ale,saracpo~ ~
~i ne putincio$ilor)). Contene:;;te cu b~rfe~eleJ om~e ! .Pana:
eand ai sa spui de aces tea ~ Nu vOJe:o;;tI sa daI "? NUl1em
nu te silec:te la aceasta. ~i atunci de ce barfe$tipre cel
ce 1,e sfat~ie~te ~i te indeamna sa faci a$a"? DarapOa,te
ea cineva ,a aj uns !.a. ne~oie r:nare, i~ra epts
." e~Pu..1 . n.:.a
deschis mana ca sac Idea ceva, fieca nu este .lll ~tal e
de a da, fie ca esteocupat cu altele. Nici o.scyza)ci
jara.;;i invinovati1'imai g1'ele foate ca cele dmamte.
5i aceasta decieste stapanie "? ~Lhici rt use poate '
apari. dici ~i aceiasurit 0 pa~te din inim~ iSiJ,. ,Ca ci
precum inima cand, se u~fla. $1 aduce d~r?nla. ~ap$
in tot tr.llpul, noi nu lndraz~llfl.l a. ne aP3:ra, ~1.111C1 ~uo
spintecam cu sab~eEt, tot a~a :;;1 ~mtr.e eel mlCld~c:1 se
aaseste cineva astfeliu, de slgur ca pl'm aserne ne~acuza
fiuoi' ni provoadi ' duteri $i nem ultamiri, insa nUlndtaznim a ne apa1'tt - departe; ;ynele ca acestea de cugetele
'iioastre parinte$ti - ci suntem siliti a suferl ~ gurerile,
pana ce acela se va vindeca desavar$it. RobutC:el cuinparat ~u bahi 8;1'e de facut.O treaba ~e i vS'~ poron.cit,
.;;i dupa ce 0 sfar:;;a$tc, devme la urmastap.anpe s~ne,
pe cand episcopul cst.e incur cat ~u multe, :;;1 ~nult? 1 se
eel' ehiar peste puteflle sale~, paca nu-l:red: ~m~vavvor
bind mare este murmurul mtre cred1Oclo~l, ,. lara de
vorbe~te, iara$i acq~tiuni, ca este iubitoriu de ~Ia~a
de~arta. Daca nu invie. mortii.,11U este bun de mmlc~
zice' cutare este evlavlOs, pe eand acesta nu este)). Daca
se bucura de 0 hrana cumpatata, iara!,?i acuzatiuni. At
trebul ca el sa-:;;i inadu$e poftele)) zice. De cumva n vedE
cineva spalandu-se sau Imbaindu-se: iara~i multe acu,

zaliuni, ba u~iia. zic ca ~l nu trebuie sa nu vada mCl

soarele:, .A,POI, zl~e-;- 9a~a ~l t~ce ~eia ce fac eu; dad
se. imbaIa~, d~ca ~aoanca ~l bea, dad se imbraca ca .
~ll'te, daca se mgrlJa:;;te de casa :;;i de cei de pe langa
d:=tosu1, de ce sa mai stea in fruntea altora f Are slugi
zlce, ~l de Coei vcari .in~rij esc de 'el, este "Imrtat de cai:
de ce atunci sa stea'-maiotea altora)) "?
"
, Dara c~ "? spune-~i; .oare nti- trebuie a a vea p~ cine~a ~ar~ sa-l sluJa:sc~, CI el~a-9i faca focuI, sa aduca
apa, sata18 lem~e, :;;1 sa sed:uca.in piata "? ~i oare aceasta
~ .ar fi spr~ nec~n~tea . ta '! Agei sfinti Mrbati - aposlotil - .nu VOlau sa 1.rr~ple9W,e~e cel ce s.taruia ill pro 0.vedmr,ea ~vanghebCl, mCI chla~ cu sluJba vaduvelor: ci
~rc~eau ~ lucru~ este nevredmc de dansul, iara tu vo':'
1~7tI c~ sa-l traglpana9i il1 ;trebile slugilor? De ce
ca~d . tl se poron~sc acestea;~.un u}e If!1pline.;;ti, spu 2
ne ml "? Oare nu-tl. adu~e' el mal marl. sluJbe, de cat eele
trupe$tl,: ~e G~re ! le-maduceJu"? De ce nu trimiti sluga
ta c:3: ~a-l sl~Jasr,a p!e~U Christos a spaJat picioarele
~2e Ol cllor, :;;1 tu daca ;11 fac~oay~-c::l.re slujba dascalului
tau\ ar fi. m:=t~e .Iucru ~ Dara Illcl tu nu voie:;;ti a'l slujl
b,i:), 11 impledlcl :;;1 pre dal1.SuJ. ' . . . ,
.'
~ .
par:a ee "? . Oare el treb~ie sa traiasea :;;i sa se lmlIllasca .~m .t::~PlU "? Aceasta >ll'o.v.Oie.;;~e D~f!1ne~eu. Apoi
~PO~tolll, Z!CI tu, a ~~aude eel hben carl-! sluJau "? Vo~E)$tl, a a~Zl r,url] tral~u. ap~stqlii"? Dao:;;ii faceau caliito1'ii,
10 Care ~lmp ~)arb~tl hbtm$l femci de bun neam l$L
puneau m vsluJba 9! !,epaosllI19r, sufletele $i trupurile
+~r. ~s~ulta pe fencltul ?;cesta; eespunc indemnandu~i
,:;;Iv s~atumd~-i: v ,,~re unlla : ()q., ace~tiia intru cinste
sa-l avetl, caCl penktl )U(:~rul lui Christos palla
la l~noarte s-au apropiat, nebagand sama de vieata, vcav sa ~m~linj.~sca lipsa ,7oas tra a slujbei
cel v catr~ .mme (FIl)PP~ 2,29. 30). Ai vazut ee iice ~
lara tu mCl ~n. c~'Yant nuv.s~ot~ pentru parintele tau',
da d~ cu.~ sa-tl leI asup!,a~tl mf;>te astfeliu de primejdii.
Dara, Z!?1 tu, nu trt;,bm~ a se fmbae~l. Pentru' ce "?
sI;lUnc:ml., .un de e,:>t~ Impledecat de .a face aceasta"?fimd~ ~ICI murdarlea :;;i. ~~c.uraten~ea d~ pe dansul nu
sunt -vr un lucru bun. Nicalfl nu gasim, ca acest lucru
ar fi de condamnat, sau de admirat, ci gasim de acelea
pe care le-a poroncit episcopului sa Ie aiM: "fara de

292

OMILIA i

prihana, treaz, intreg la minte, cucernic, iubitoriu de straini, invatatoriu, nebetiv". Acestea Ie

p'retinde, apostolul, acestea pretirrde~le $i tu vsta~an91ui

tau, iara maideparte nimic. Nu e~tI tu doara ma~ e;xact
de cat Pavel; sau mai bine zis, mai exact de cat -:QYh~l
Sfant. Daca este biitau$. sau betiv, sau crud ~i :n etm lostiv acuza-l, fiindca aces tea sunt nedemne de eplscop;
de se' dezmiarda, ~i atunci acuza-l. lara cand el l~i ingrija~te trupu~ sau,vca s8: po.at8~. a te ~lujl, c~nd;.?_e sir~
gue~te ca sa-il poata ~. fO~osltorlU! apOl trebme .a 1 acuza
pentru.acestea? "Nu ~tll ca neputmtele trupe$tI ne. vatama ~i pe nok.~i biserica.in ,~cela~i ti!TIP, .n~ mat.putin ca cele suflete~ti? Pentruceoare serle 1m Tm;otfielU :

. De acum nu mai beaapa, ci putin vin pri~1e~te pentru stomahul.tau'" (I. Ti,?uth . .5, 23)? Qare

daca noi izbutim a face bmele. numat eu sufletul, nu

trebuie a mai ingriJl de trup?{;:Ei ne-am mai fac~ atunei?
Dara daea mai'e este;;i rolul trupului, cum sa nu fie
cea mai depe urma 'prbstie,, (1.e a . neglij_a ~e e~? ~ie ,de
pilda un biirbat cinstitcu' ' epis~()ple~, c~r~Ja ~ sa Ipcredintat proteciiunea ob~teaspl . ? vblsefleel, sa fie Vlr,tuos iotru toate eelelalte, $isa alba toate cele ee se cu:
vin . ul)ui doftor sfintit; --lD~aeste silit de boal~, ea sa
stea ve~;mie in pat. Ei bine.,;ce folos va.putea ad~ce
acesta? Ce cai<ltorie ar putea face? Ce Vlzlte eanomce
ar putea saVar91? Pe dne ar put~a infrunta r Sau .. pe
.
cine ar putea. sfatul r
Acestea Ie-am spus, ~a . sacunoa~teti. ~a 9'!- tr~bui~
a invinovati cum s-ar intampla, ea sa ~t* ca'mea mal
. mult trebuiEr 'a aproba,ca ' sacuno~teti ea daca cineva
ar dOr! aceasta stapanie, apoi vazand noryl acel~ . de
aeuzatiuni, i sC"va stlnge 0 asemeneapofta de mapre.
Mare primejdie este cu ade".arat 0 asemen~a demmtate,
care are nevoie de charul lUI Dumnezeu, $1 de paeea ee
voi 0 d<)'riti noue precum ~i noi 0 . dorimvoua. Sa ne
rugam dara ea n'oi cu totii.d?b8.n.?i~d ~ceasta. virtut~, sa
ne invrednieim ~i de bunurIle fagadmte, prm Chrlstm
Iisus Domnul n.ostru, caruia se euvine slav a in veci
Amin.

OMILIA II

293

OMILIA II

"Pentru.aceasta te-am lasat pre tine in Cdt,

ca cele ce lipsesc sa Ie indreptezi;" si sa asezi
prin ceUf\i "preoti, precum eu ti-am poroncit; de
este cineva fara de prihana, barbati a unei.J emei, avand fii credinciosi, nu intru ocara de
curvie, sau neascultatori',t (Cap. 1, 5. 6).
Intreaga vieata ' a barbatilor vechl era activa ~i
incareata de ostef\ele, pe cand a noastra nu., este a~a
ci incarcata de trandavie. Aceia :;;tieau ca au fost adm;i
in lumea aeeasta ca sa lucreze cu chibzuiala pamantuJ
in timpce noi ca i;ii cum am fi adu~i aici sa mancam;
sa bem i;ii sa ne dezmerqam, a::;a nu facem nici 0 yorba
pentru cele duhovniGe~ti, Nu Ie spun aceasta numai de.
apostoli, ci ~ide eei de dupa dan:;;ii. Prive::;te-ipe toti alergaud intoate partile, i;ii indeletnicindu-se ca oe unlucru
oare-care, prive~te-i cum ii intreaga vieatai;ii-o petreceau Intari straine, neavand eetate ,pe pamant. Asculta
acum .i pe fericitul acesta ce spune: :.'

, rl?eritru aceasta te-amlasat pe tine InCrit"..

lmpartind intre dan::;ii lumea iotreaga ca peo (;a~a, 0
serveau ~ise ingrijau,luand unul 0 parte,altul 0 alta patte.

"Pentru aceasta te-am lasat pre, tine 111 Crit,

ziee, ca cele ce lipsesc sa Ie indreptezi". Pana aici
elnu-l sfatue~ te poroncitoriu. "Ca sa indreptezi" zice.
Ai vazut suflet eurat de orice invidie, totdeauna cautand cele folositoare ucenicilor, fara casa mEd cerceteze
eu amaountime, fie " ca .se -faceau printr'insul, fie prin
altul? Unde era primejdie, sau,yr-o greutate mare, el
insu~i fiind de fata, indeplinia lucq.ll; iara aeolo unde
era mai cu' sama cinste :;;i vr-o mica osteneala, permitea
ucenicului, - permitea episcopilor hirotoniile, zic, - ~i
celelalte toate care aveau nevoie de indreptare sau de
'
mai multa eonsolidare, cum ar zice eineva.
Dara ce zici ~ spune-mi. Lucrurile tale sunt sup use
indreptarei ~ $i nu crezi ei:i. -faptul aeesta este injositoriu
~i ad ucandu-~i oare-care necinste? De loc, zice el' caci
eu am in vederc numai folosul ob~tesc, fie ea luc;ul se

~94

aGe de- mine, fie de altui, putin rna intereSe~)) . Ast'eliu trebul.e a se gaS1 dascaJul; el sa nu eautespre
~instea sa pepsonala, ei sa se gandiasca la in~resul ob$,esc. ,,~i sa a~ezi zice, prin.-Getati preot i ". Vorbe~;;te
1ici de episcopi, dupre cum ni se spune $i aiur,ga. "Precuril eu. ~i-am poroncit; de este cineva fa ra de
prihana". "Prin cetftti", zice, cad eL nu voia ca
intreaga insula sa fie incredintata unuia, ei fie-care sa
aiMgrija de turrna sa, eaci numai a$a $i pentru dansul"
osteiieala era mai U$Oara, in aeela$i timp $i eei stallanW se.bUeurau de mai multa ingrijire, cand dascalullor
nuerao(~upat cu ingrijirea a mai multor biserici, ci se
ocupa ' numai de una singura, $i pe aeeea 0 impodobea.
. .. "De este cineva, zice, 1'ara de priilarra, barbat
aluneffemei, avand fii credincio~i, . nu Intru.
ocarade curvie, sau neascultatori" (Vel's. 6). Dara
oare de. ceopune la mijloe pe un astfeliu de episeop f
Voind (l inehide gura ereticilor caridefaimau casato- '
riea, .$i .ca s a arate ea fa ptul aeesta nu este ,;:.~pangarit
sau. spurccit, ci inca este atat de cinstit,in cat ca poate
. cineva ~ .se ridice chilir $i pe tronul 'sfant fiind casatorit,.'' - Jnacela$i timP biciuie$te $ipe rei desfra nati,$i
nuperrn'ite ca sa- se inc:redinteze ,euiva 0 astfeliu de
st~pa,nie ell a doua casatorie. ,gaei <;:elee~!l m~i. p~~~
treaza nioi-o dragoste pentru memorIa femen eflel clmtar,
~u1l1 , ari)Utea fi un sprijinitoriu bun'? Ce acuzatiuni nu
vorsufer!if Voi $titi foarte bine, ' ca de $i dupa legi nu
estehhpiedecatii casatoriea a doua, totu$i multe po:noise a,'fC faptul acesta in sine. De aceia apostolul pune
faptul acesta lnainteatuturor, caci el voie$te ca sa nu
se dea celor stapaniti nici un motiv de hula eontra;stapanltoriului. "De este cineya 1'a ra de prihana" zice,
adica daca vieata lui este sloboda dg ori-ce hula sau
ponos, daea nimeni nu are a'i ar:unca vr-o hula pentru
vieata sa. Caci asculta ce spune Christoi;: "ea daca
lumina care este intru tine este intuneric, zice
dar intunericul cu cat mai mult" (Math. 6, 23)f
"A vand fii credincio~i, ziee, nu tntru ocar'3
de curvie, sau neascultatori". Sa ne gandim bint
cum el are multa ingrijire $i pentru copii. Ca daca ci
neva nu poate fi bun dascal copiilor sei, cum ar putei

295

OMlLiA II

OMILIA II
..-- ..- - ..------- --~----------

--~---------------

fi al altora ~ Daca pre cei ce Ii avea eu sine de la inceput $i li Iminia, $i asupra carora avea putere atat
dupa legi .cat $i dupa natura, $i nu i-a putut pune in
r egula , cum va putea folos1 pe eei din afara de danstll '?
Daca nu ar fi. la mijloc trandaviea tatalui, de sigur ca
n-ar trece cu vederea pe cop iii sei, casa devina rei
asupra carora de la inceput el avea stapanire $i putere~
Nu este ~ c~ p':l.~inta ~a un. c?pil cre~c~t ~e la inceput
cU'- multa mgI'lJlre, sa devma rau, cael ralele nu s unt
de la natura. Daca insa cele ale copiilor se pun pe al
doilea plan, iara el se ocupa cu strangerea banilQr, $i
nu tot aceia$i lngrijire 0 are $i pentru copii,atunci este
nevrednic de episeopie. Caci daca acolo un de natura I-a
silit, el este auU de negligent, sau atat de fara minte,
ca sa se 'i ngrijasca mai mult de bani de cat de copii,
cum s'ar putea ridica pe tron $i sa i se incredinteze 0
~stfeliu de stapanie'? Dacii el n-a putut poate, atunci
1 se poate aduce 0 mare invinoviitire pentru tranda viea
lui, iara daca nu s'a silit, de sigur ca mare 'i este hula
neingrijirei sale.
.
Deci, c~l ce nu se ingrija$te de fiii sei, cum se va
ingrijl de cei straini? ~i n-a spus simplu ea sa nu fie
desfranat, ci nicichiar banuiala_sa nu aiba, nici sa aibii
vr-o idee rea lumea de eL "Ca se cuvine episcopuw

lui sa fie 1'ara de prihana, ca un iconoma11ui

Dumnezeu, nesemet, nemanios, neocaratof'iu, negrabnic a bate" (Vers. 7). ea eel ce stapane$te pe
d~nafara,

fiindea stapane$te cu legea $i eu sila, cum

Zlce, de sigur ca nu in toate lmprejurarile este
parta$ cu pare rea . eelor stapaniti, in timp ce acel ce stapane$te pc oameni eu buna voea lor, $i tot eu buna
voea lor supunandu-se lui, multamita stapaniei sale
daca va face lucrul a$3., ca el sa se para ca totul fae~
numai dupa parerea sa, $i nirnanui sa nu dea sarna de
ce a facut, va face ca st.a paniea lui sa fie mai mult tiranica de cat populara. "Se cuvine, zice, sa fie fara

eele
s'~r

de prihana, ca un iconom allui Dumnezeu, nesemet, nemanios". Cad cum va putea SfatU1 pe altii

a se stapanl. de ace<;te patimi, daca pe dansul nu se

P?ate stapanl'? Stapanir~a face neplacut ~i greoiu chiar
$1 pe cel mai bland dintre oameni, punandu-l in miide
manii chiar fara de voea lui, si
daca nu se va 0O'andl.
,

296

OMIUA II

QMILIA II

bine mai dinainte, de sigur cii va deveni de nesuferit

~i vapierde sau va strica multe din-ale 'stapan~.
"Neoearatoriu, negrabnie a bate". Aici s~une
de celbatjocoritoriu. A indemna sau a certa, de Slgur
ca ori-cine trehniA a 0 face, nu insa a batjocorl.; cad
ce sila este a batJocori? Spune-mi. Trebuia a'l in~pai
manta cu gheena, a'l infrico~a. a'l mustra. qel batJ.ocorit devine inca mai indraznet, ~i mai mult dlspretUle~te
pe ba.tjoceritoriu. N~mic nu poate .face pc cil'!eva mal
de dispretuit, ca batJocora, care necmste~te mm cu sama
pe batjoc~ritoriu,~~,,~u.,.l l~s3: de a~respec:tat, du~re
cum trebUle a fi. Ctivan~ul eprscopulm treb1Hea. fi mcarcat de multa evlavieJata de cei pacato$i, a avea in
sine pomenirea judecateiviitoare, ~i cur~t d~ ori-~e batjocora. iara daca ar,.fJ. ,poate d~ cel ce lmp~edecacele
ce trebuie a se face" 'ele datorm de a se atmge de fapt
cu toata autoritatea.,,:Negrabnie a bate", zice:Dascalu}-<este d6ftor,' al ,sufietelor; insa dofloru] nubate pc
nimeni, ba inca
eel batut ~i Tanit il ingrija$te~i-l
vindeca.
"Neagonisitoriu de dobanda urita, zice, ei
iubitoriu destraini,iubitoriu de bine, iritreg 1a
minte, drept,ellvios,infranat, tiindu-se de, Cuvantu1 eel eredincios a1 inva~aturei" (Vers.8. 9).
Ai .v;azut cata ,exactitate ', a cerut el in fapta ,buna ~
"Neagonisitoriu de dobanda urit~" zice,. ar,tand ,
prin a0~asta. II\~rele dispt~t. c~ t:eb~le ' <'I; a veapeI? tru
averi. "Iu]:ntorIu destralm, lUbltorm de blne)
intreg la minte,drept, -cuvios",' adeca toate ale lui
facandu-le pentrufolosulaltora'. ,;Infranat". Aici'el n~
spune de eel cepost~$te, .~i ~e e~l c~ s t8:pa!?e~tepatJ
mele, limba, mamle:;;i ochn eel nemfranatl, ~~clace~s~
este infranare, adecaa nu fi atFas spre mCl-opatlma.
eel eredineios a1 inva- ,
"Tinhdu-se de etlvantuL
.
taturei". Prinexpresiunea "eredineios" de aici,el
spune adevarat,. s~u eel predat pril'! cr:e?-int~, carevn~
are nevoie de ratlOnamente omene:;;tl, mCl de mtrebarl,
:;;i respunsuri. "Tiilandu-se" adeea ingrijindu-se, fa- '
cand acest lueru. ~i ee va sa fie, daca dneva este fara
experienta in cuvintele eelor deafara (profani) ~ De aceea
a :;;i zis el: "De e.u vantu1 eel eredineios a1 inva-

pe

,' .' .

297

~aturei,.ca
~atura eea

puternie sa fie, ~i a indemna eu invasanatoasa, ;;ipre ceiee graiese impotriva a-i eerta". (Vel's. 9). Astfeliu' ca nu este
nevoie de vorbe pompoase, ci ie:;;ite din minte sanat.oasa, :;;i din experienta din sfintele scripturi,:;;i din
puterea cugetarilor. Nu vezi pe Pavel indreptand-lumea
intreaga, :;;i facand mai mari lUQruri de cat Platon, :;;i
'de cat toii ceil alii ~ Prin semne :;;i minuni ziei tu. Nu
numai prin semne, caci daca vei eet! Faptele Aposto-: '
li19f '. ~ei ved~a ~a i~ D?-ult~ j'l!l12rej~rari. i~ v.ei gasr
stapanmd a,ll(htorml :;;1 prm mvatatura IJlal mamte' de .
semne $i minuni, adeca faeand intr'una uz de invatatura.
"Drept" zice, a:;;a ca acesta este om; ade('~ eel,
drept. "Ca puternie sa fie ~i aJndemna eu invalatura eea sanatoasa" ,adecaspre aparareaeeJo~
dope 'langa dansul, spre resturn(l,rea du:;;manilor. ,,$1,
pre eei ee graiese impotriva a-i eert~", cacidaca
aeeasta lipse:;;te,totul se restoarna pe dos. Cel ee nl!
':;;tie a se lupta eu du;;manii, $i arobi ori-ce cuget ascultarei lui Christos, cum ~i a: 'curati rationamentele cui va;
celee nu :;;tie ceeaee treb4ie a :;;ti, ca sa poata impra;;tiea
, credinta :;;i invatatura cea ' arlevarata, departe sa ' stea
. de ~tronul episcopaL ... Toate eelelalte le-ar putea gas!
cineva $i printre ceis\iipaniti, ea de pilda: fara, de
prihana, avand fiisupu:;;i, primitoriu de straini, drept,
cuvios, - dara ceea ce earactetiza mai eu sama pe dascal.
. aeeasta este de a putea sa . invete pe eineva cuvantul
.adevaruluL pentru care astazi nu e~-te nici-o ingrijire 1).
"Ca sunt muI~r'i1esupu~i, graitori inQ.e~ert,
~i amagitori, mai ell sama eei dintru ,-taierea
imprejur, earora trebuie a Ie astupa gura" . (Vel's.
1O-11). -Ai vazut cum sunt ace~tiia ~ Dan$ii nu voiesc
a fi stiipaniii, ci a stapani, caei aeeasta lasa a se intclege. Cand tu nu poti eonvinge pe uHiia ea aee~'ttia, 'apoi
niei sa Ie poronce:;;ti, ci j'nehide-le gura, spre folosul
altora. Deci, care este folosuJ, daca dan:;;ii sunt nesupu$i ~
1) Notii . lata ca acuzatiunile ce dese-ori 5e aduc fli astazi
elerului, ea nu propoveduieflte cuvantul a devlirului, se aduceau
!Ii pe timpul Sf. Chrisoslom. De sigur eli Sf. Chrisostom dorea ca
totl flira exceptiune sa poata predica, insa aceasta a fost f;'i este
imposihiL

298

OMILIA II

$i de ee mai trebuie ale inehide gura ~ "Cari razvriUesc,

zice, toate casele, invatanet ceJe ce nu se cade,
pentru dobanda cea urita". Daca el a primit rolul
Invatatoriului,- insa flU este destoioie de a se lupta eu
aeeia, ~i niei de a Ie inehide gura, va devenl. eauza
vatamarei eelor pierduti. Ca daca eineva sfatuie~te zicand:
"Nu cerc:} sa fii judedUoriu, ca nu cumva sa
l).lkpoti ridica nedreptatea" (Sirah 7, 6), apoi eu
atat mai mult ar putea ziee: Nu cerea sa fii dascal,
d~ cu.mva e~ti departe de aeeasta. demnitate, ei chiar
tta:sc'u sila, tu sa ft;lgi. Ai vazut cum pretutindeni itIbirea
deintaetate, doMnda eea uI'Wi,. ~inesupuncrea sunt
'. cci,uza tuturor acestoro,rale ~ "Invatand, zice, cele ce

mi 's e eade,

m~ntru

dob<indacea urita"'

Nimic nu este, care sanufie vatiimat deaceste

pij,timi, ci precum vanturilee.elesalbatece cand cad pe
,:rnarea1ini~tita, 0 re~colesc pan a I ij, fund, in cat ea ~i
nii$ipuUI amest.e.c a cu valurile, tot a~'\ $i aeeste patimi,
Iniraridin sufletul omului, to<'-\te1e restoarna pe dos, $i
betejescagerimea mintei, - ~i'rnai eu sarna maniea sau
nebuniea dupa slavii. A dispretulbanii este u$or pentru
celeevoie:;;te, dara a dispretuLcjnstea, eelor multi se
erernult nliarz, multa filosofie; vn suflet ingeresc, care
sa se atiriga- chiar de insa~i portile ceriului. Nici-o pa.,.
,.timanueste atat de tiranicacaa;ceasta, care sa stapani&.sca preste tot JoeuJ, ____ poateca ,mai mult, sau mai
putin'T insa preste tot 10cuL '-- . '~ .
, Deei, cum am putea q~re ca sa 0 biruim, dacanu
.eu totul, eel putin dintr'o parte ~Dacacautam spre eerit],
dij,caavem pe Dumnezeu inairitea. ochilor, daec1. avem
'0 maimare -idee de eele cere$ti,' de cat de eeJe paman.te.$'ti. Gande$te-te singur; cand tudore$ti slava, $i dupa ce
. te~ai bucurat de ea, vezi-i sfar:;;ituJ, $i nu vei afla nimie.
,(ia},lde:;;tete cam pagubii pricinuie$te .acest pacat, de cate
b.uMri lipse$te 'pe cine va, cad ostenelele $i' primejdiile
Ie /va sufer], in timp ee de rod uri ~i de premii va fl
lipsit. Gande$te-te ca cei mai multi sunt rai, $1" 'dec:
dispret-ue~te slava lor. Gande$te-te c~ este fie-care iT:
.

1)

, i

') Partea morala, Nu trebuie a dOl~i slava oamenilor, r;;i ci

cel ce este cucerit de aceasta dragoste, carle din sJava lui Dum
nezeu, ~i este mai rob de cat toti robii. (Veron).

OMILIA 1\

299

parte, $i vei vedea ea faplul.acesta este ineiireat de

ridieol, vel. vedea ca estemai mult necinste de catslava
ja~a dupa toate acestea ridica-ti eug~tul ]a prive1i~te~
e~a de ~us. Cand fa:cand vr'un bine te gande$ti poate
ca treb~lle. a ~rataaeeasta $i oamenilor, $i cauti privitori ai
ll!crulUl .~l. al nacazul.ui, inchipui-ti ca Dumnezeu vede,
$lvatuncl tl se va stmge toata porta. Ridica-te de]a
pamant spre priveli$tea cea din eeriurj: Oamenii chiar
~ac~ .Iau~a l~entru J?o~en.t, totu$i mai pe urma hulesc,
mVldleaza $1 cearta, m tImp ce cu Dumnezeu nu se
petree luerurile 8,$a, d . eJ se bueura ' laudand suceesele
noastre.
. Ai v?rbit poate b.m,~, $i te-a:i bucurat de aplauze~_
$1 care 'tl este fo]osul? De cum va s'au fo10sit cei ce au
aplaudat,de cumva s'au prefacut si audevenit mai buni
departandu-se de ralele de dinainte; c:u"adevarat c~
treb~iYva}~ bu?ura, insa nu pept,rulaudeJe ~i aplauzele
ce ~l . ca~atat, ~1.,p~nt~~ ,p,refacerea. ce(l rninunata ~i placuta. lara daca dan$ll 1~1 petrec tlmpul aplaudand, faeand vuet;~i ]a udand intr'una, iata .dirt_aeeste aplauze,.
nu seotrllCl un folos, trebuie m;aiml1lt' a te mahn] cad
acestea suntspre judecata si osanda lor. . '
Po~te .ca te ~)U curi d.e 'slaya pel1trll evlaviea ce 0
a~ ~ paq;teu ..adeyarat e$tlevJavios$i rl!1$tiiiI1 sine-ti
mmle rau, trebUle a te bucura, au pentni ea 1umea te
erede. \-$a, ei 'pent~u e~ ~$ti evl~vio~; '! i;ara dacii poate
nu e$tI ~':.JavlOs, $1 t.<?tU$l pofte$tJ. slav:~ eelor multi, gand~9t~-te .ea nu "" aCe$tlla ne vor Judecapre noi in aeea
ZI, el aeel ce eunoa9te eu exactitatEfce1e aseunse. lara
dac~ tu ~ti.i pacatele tale, $i totu$i e9ti crezut de toti ca
curat, apOl pentru aceasta nu numai ca nu trebuie a
t~ bup.lra, ci, in0 a t~)ntrista.9i, a susp,ina eu amt,1I'.
gandmdu-te mtr_una la acea .Zl, cand toate se vor descoperl, cand eele aseunse ale fntuberieului se vor da
.'
la lumina.
. ~oate ca te bueuri de ~inste ~. Hespinge-o, $tiind
bme ca aceasta teJaee datormc; Nimeni nu 'ti da cinste ~
Pentru aceasta inca trebuie a te bucura, cad Dumnezeu
n~ 'ti ~a pune inaint~ $i acest. pacat pe langa cele1alte,
ca te-al bucurat de cmste. Sau poate nu vezi, ea Dumnezeu pe langa celelalte binefaceri, $i aceasta 0 spune
prin Proroeul: ,,~i am luat din fiii vo~tri, cari sa

fie Proroci, $i din tinerii vO$tri spre sfintenie".

300

OMILIA II

(Amos 2, Up Mac.ar. cu atata te ve~ fol~sl, C~ nu-v:~j ti

respunzatorw de nun mare pedeaI?sa. -Ca: cel c~ nu .este
cinstit in vieata aceasta, ba este mca d~spretUl~, ~l ~u
se bucura nici de 0 consideratie, ba inca este ~l batJ~
corit, .daca nu altceva, eel pl,tin cu aceas~a se va f?los~,
adeca ca nu va fi respunzatoriu pentru caa~jost clO~tIt
de cei deop<?triva cu e1. Da!a .avoi ~i valtele ~-ulte ~~
tiga: se umlle:;;te, nu cugeta mClodata.Jucrur} marl de
dansul, .ba nici nu voie~t8,:;;i mai mult inca est~ Cll
bagare de sarna, la~ine insu~i. Ce~. ce se bucura d~
multa cinste, pe,)anga multele 'datorlr ce ~e ar~, cade ~l
in uf?urinta, f?i in slava def?arta,:;;i Ia urma d~vme robul
oamenilor dupa care stapaniea aCeasta spormdu-se tot
mai mult,' este silit a face multe, pe care poate nu Ie
voief?te.
. .
Dec:i iubitilor"' :;;tiind ca este mult mal bme pentru
noi de ,: a' nu 'umbla dupa slava f?i einste, nici sa Ie
cautam. ci chiar daca ni se dau, sa Ie respingem, sa Ie
aruncam dela noi, f?i sa Jnabu~im pofta aceasta. Acestea
sunt spuse atat atra stapanitori,. catf?i. catrav cei stapaniti. Tot sufletul care poftef?teemste f?l slaya, nu va
vedea lmparatiea cerurilor. Nu e~teacesta cuv~ntul I?eu,
f?i nicr ca Ie graiesc.d e la n:Ule. ac~st~ vorbe, CI ale
Srantului Duh. Nu ovor vedea,zlc, chrar fapte bune
de ar avea uniia ca aee~tiia. "I~i vor lua, zice, plata
lor" . (Math. 6, 5). Deci cel ce If?i ia pl~ta sa, cu~ va
vedea imparatie~. ~erur:.ilo:1 vEu ~u impl~dec .pe cmeva
de aumbla dupa slav a, msa vOlescva ~auta slavva ~ea
adevarata de 1(1,rfDumnezeu. "A carUla lauda, Zlce,

nu este de la oameni, ci de la Dumnezeu" . (Rom.

2, 29). Sa fim evla:rio~i -~n ~s~uns,. ~ara,!1U umflvati de

trufie multa de mmClUnR:;;l lpocrlZle. Sa aru~ca~ de

la noi piele~ oii eu care suntern imbracati, ~r mal eu
sarna sa devenim oi.
Nimie nu este mai vrednic de dispret uit , ca slava
de la oameni. Caci spune-mi te J~g: daea. ai v~dea 0
droae de copii mici, copii de ~ta Zle, o~re al PO~~1 sla;va
lor ~ Tot ~ te gas~ti ~i fata de totl oamenll, fimd
vorba de slava. De aeeia se .:;;i nume~te !a~tul aeesta
chenodoxie sau slava def?arta. Nu vezi ma:;;tlle pe care
le :pun eei'de pescena theatru\ui~ Nu vezi cum unel~
sunt frumoase, altele stralucite f?i f~brica~e 9,0 ~ea ~al
de pe urma exactitate a frumusetel ~ POtl sa ml aratl 0

OM ILIA II

301

astfeliu de fata in realjJate ~ De l6e: Oare te-ai fndragos.tit . d~ e!e ~ Nu, de sigur. ~i de 'ce ~ f>entru ca -sunt
seCl :;;1 hPSlte .de valoarea intranseca ; imiteaza frumuseta, dara nu este lnse:;;i frumuseta.
Tot af?a ~i slava este seaca;'~ imiteaza siava dara
nu este inse~i slava. Aceea remane slava, care e~te naturala, care este intranseca, iara aceasta dinafarnica de
mu!teori ascun~e _slJlteniea cea mai gretoasa; oascunde
inamtea oamemlor ~i numai pana seara, iara dupa ce
theatrul se sfarf?~te, f?i m~tile se scot, fiecarese vede
precumeste in fiinta.
' .'
'
vDe~i" sa nu j'!ltreb~ioJam adev~rul, fntqcrnai. ca pe
scena, ~l m mod falf? CaCl spune-ml: ce bme poate fi
ca cineva sa fie privit cu admiratiune de rei .multi ~
Aceasta este chenodoxie, sau slava de$art~, .. ~inimic
alta, fiindca dupa ce te duei in casa f?i tcrrlaislogur,
tot~l.s'a }n:~ra$tiat Te-ai GUS in piata, ~i ai atr(1s asupra-tl prrvmle tuturor c~lor de fata 1 ~i cepbatefi mai
mult ~ Nimic, totul s'a 'stins ~i s'a jml?ra~tieatca ftimul.
Deci, astfeliu vedem noi pe cele ce nu fiintea,za ~D(1ra-~
cata prosti~, $i Gala dobitocie nu este aici !'Numaispre
unlucru sa avem privirea atintita., aceiaadecacutn sa
facem ca Dumnezeu sa ne laude.
- Daca ayem in 'vedere aceasta, nici-odata nuvom
cauta laudele 00rneililor, ci chiar de Ie-am avea, Ie yom
d~spretu~~ l~ vom respinge, !le vom ..bate jo~ .ge ele ;ca
$1 cumvl~~md aurul, am lua in schlmbJerlI~ai , ~ane
vom gas1 m fata)or. Cutare nu te lauda~ ' cu nimic nu
te-a folosit,v d~r~Cl~~ar de te-ar gral de rau,cu nimic
nu te va vatama. Fnnd vorba de Dumnezeu j'nsa" am an?OU~ acestea au in sine oar~care ca~tjg:;;ipagub~, . ~
m trmp ceo celede .Ia oamem toate sunt de$a,rtE:' ~i 'ptin
aceasta nOI ne egaJam Cli Dumnezeu, caci nier e1 lljlare
nevoie de slava de la oameni. "Slava de la oameni
nu i~u" ~ (loan 5, 41) ~ic~. Put!n luer~ este ac~sta ~ ;Spun~- m!. vCand tu nu VOle$tI a dlsp!,etm sla va, zlln 8me-ti
?a (~a fac. eg~l cu 1?umvn~zeu dlspretuind slava); ~i de
ndata 0 vel dlspretm. Cael nu este omul-rob slavei de
nu cumva poate este rob al tuturor, ~i mai rob de'cat
toti robii. Nu poroncim noi Iucruri de acestea robilor
n?::;;tri, dupre cum slava def?arta poronce~te celor cucerrtl de daosa, Iucruri de acestea, zic, urieioase f?i Incarcate de necinste, ~i de a Ie grai, cum ~i de a 'Ie face.

303

OMILIA III

302

OMILIA III

Baehiar daca vede ~e .cinev~supus ~i .aseult(ttoriu,

atunci inca mai mult mtmde . ~l ea poront-i!e
. .
Sa fu~im, va rog, de .robiea aeeasta. Cu~. a.m p~tea
fu g\. ~ Daca yom filosofa asupra C~lUr. de alClj il~e~ ~e
eonvingem ea cele prvezente,sunt .VIS, ~I umbra , ~ll1lm~e
a1ta, atunei cu u$urinta yom .meaIlJur~ ?8:s~menea slaY3:,
~i dupa aceia nu yom pu~ca fi vcueerlt~ mel d~ cele DUCI,
:;;i nici de cele mari. lara daea nu dlspret Ulm pe cele
mici, eu u~urintii yom cadea ~i l~ e~le marl. De d~p~rte
(led, sa astupam izvoare~e. ae~stUl pacat, ~are s~~t ..hpsa
de minte ~i !ipsa de umllmta, pe care sa n~ slh~ a Ie
ca~tiga. ~i cand nOi. yom avea 0 cuget.a::e malta: ~om
putea dispretul. ~i emstea de la ~81 IP.Ultl, m aC,ela~l tln::t~
ne yom ridica cu mintea la cenu, ;H ne vom.. m~redn:el
de bunurile c1e acolo. Caro.ra fie- ca cu tOtll sa n~ ll;tvrednicim prin .. Christos hsus Domnul nostru, ca~u~a
impl'euTla eu Tatal ~i eu Sf. Duh. ~e ca~~ sl8:va , sta~a
nirea ~1 cinstea, acum ~i pururea, ~l m Ve(~ll vee-llor. Amm.

OMILIA III
Zis-a oare-care dintre dall$ii proroc al lor:
Crite~ii tot-deauna min{;ino$i , hiare rale, pantece
lenese. Marturiea ' aeeasta adevarat~ este. Pen-

tru care prici~~ ceart ~- i vpre da~sJl aSPTu, ca ~

sa fiesanatO$l In credmta, n.eluand a~nmte la
basmele ebree$ti, .$i la poronClle oamemlor care
se in tore de la adeva r " . (Cap. 1,.12-14).
Multe intrebari se pot faee aiei. Mai .intjii cine
anume a grait; al doilea ~e ce oaTe .PaveL a faeut u.:
de aceasta zieere eu ocaZIa de fa~ ~l pe so~ote~la C~l
tenilor,~i al treilea .~a a pus inamt~ ae~asta.martune,
nefiind nici dreapta macar. Deei, balde sa mal a:da?geI?
91 altele,~i astfeliu sa putem c1a de~lega~ea prmclpala.
Caei cand Pavel discuta eu At~enen, prmtre" ee~e. vo!bite Ii-a zis: .,NecunoscutulUl D~m~ezeu. ~l lara~
"ea intru da nsui viem, $i fie nll~cam, ~l suntem

prec um ~i. oare-carn din poetii vostri au zis"

(Fapt. 1G. 2~. 2~). Cine este eel ce zis acestea, ~i cand
anumev? Ia~a ce. est~. _oecesar ,a ? spune voua. Chestiunea sta . a9a: CrItenn a u la dan ~1l mormantul lui Zevs
sau Jup~ter, pe care ~ta aceastainscripfre : Aici se odih~
ne~~e Za.n, p~ c~re.1I num~sc. Zevs, sau Jupiter. Poetul
(~pIm~mde) J1;s~~~~e: ~(C~ ~l mormant, o! imparate.
tl-au facu.t tIe C~lten}l, tu .msa numori, caci e~ti pururea.
De,clz da~a n::ta.rturlea vaceasta este adevarata , priv~~t~ c~~a prHl!eJ~iJe . , Dacap~orocul a spus adevarul,
ca da n$11 au mmtlt cand au ZlS ca Zevs a murit, dupre
?un:. spune apostolul, mal'eesteprimejdiea. Luati sama,
ll~})I~ll?r, ~u c:a mai -mareat(3ntiune. Prorocul a spus
ca Cntenll mmtesc spunand ca Zevs a murit iara marturiea lui a ageverit-o apostoJul~ yPrin urm~re, zici tll ,
d~pre apostol Zevs este neintiritotiu, zicand: "Marturlea aceasta este adeVaraUt". Deci ce este aici ~i
cum se ~oatev des)ega ,enigma ,? Apostolul n-a spus
aceasta, <?l mart~rIea a,:. lup,ho ' la ,_- lntamplare ~i fara
vre-o fal~ltate fala de narayuf lor, de a minti. Ca' de ce
e.l n-a .ada:?s: Ca ~i mormat:(t; o ! imparate, ti-au-Jacut
tIe CrItenm>? Nu Pavel in~ale-aspus vorbele acestea ci
GUm ca bine a zis cutare,ca Criteniisunt mincino~i. D~ci
de unde ne putem noi lotarrtn eonvin gerc ca Zevs n~
e~te Du:nnezeu! ~ste cli putinta desigur de a afl,a aceasta
_ ~l .de ~lUrea, cacl nu trebuiedeaaduce marturii de la
CrIten.lype?tr~. a .dovedLDealttnintrelea apostolul nu a
sp~s ca d an~n mmtese lrLaCeasta, de ~i poate ca ~i aiel
mmtau, de v-reme ce credeau sf pe altii de dumnezei
7i ~e acei~ ~ ~~ zis ca ~dt~niisunt m{ncino~i. Ceia c~
s~. mtreaba. lI?sa este, ca (i:e ee apostolul aduce marturn ~e la Eh~l ? .J?e~tru ea ,mai "ales eu ace$tiia Ii putem
ru~ma pre dan~n, cand seoatem acuzatiunele de la darisii
?hiar, Can? t?emai pre ceicrezuti de dao$ii minunati,
11 punem mamte ca aeuzatori- ai lor.
- De aeeia ~i eu alta ocazie face uz de aceasta zic~.nd :.. "N~cunoscutului Dumnezeu ". Caei Athenienll--:--fimdca n.u c!e la ln~~pl1t primise pe.toti zeii, ci in timpurl, ~.a d~ pI.I~a pe Z~ll Ipervoreilor 1). pe zeiilui Pan 2),
pe zen cmmlcl, ea mlsteriile eele mari, sau cele mici,~

1) Nota. Popoare de la Nord, sau de la Polul No rdic.

2) Nota. Zeul pas lorilor, fiu al lui Mercur ~i al Penelopei.

304

OM1LIA III

.gt:mdiridu-se ca poate pe langa aceste zeitatrmai esta.

$i alt Dumnezeu, necunoscut de.d8ill$'ii, apoi ca $i aceia sa
fie consfintiti $i bine primiti, scriea1J.J)e templu: "Neeunoseutului Dumnezeu", arat&n<! pare-ca_prin acestecuv;i;pte, cii este ridicat templul .<;;i in cinstea altui , zeu.
necunoscut lor. Deci, Ii-a zis lor ca pre carele neca~
noscandu.:l voi il cin~titi,pre acesta rl-vestesc voua':
Insa expresiunea ,..ea allui nearn suntern" este ziS<i
pentru Zevs. PIine sunt ulitele, pIinejnca $i marile de
Zevs);-"clupa care. imedieat adaoge: "Ca a1 lui nearn
sUn tern ". Dara aGeste expresiuni sunt ale lui Arat. 1)
Deci, cum cele spuse pentru Zevs Pavel Ie-a atribuit Dumnezeului, tuturOr ~ Nu cele spuse pentru Zevs
le-:?- atribuit luLpumnezeu, ci cele euvenite lui Dumnezeu, iara nici ... de .cum 'eele ee principal mente ale
luiZevs suntatribuhe 'lui Dl,lgmezeu, fiindea ehiarnumele Dumriezeu {(>;I6<;) este numai al"seu, $i pe nedreptul
se da $i idolilOf. D(:1,rade un de trebuia sa Ii vorbeascii
lor ~ De la Proroci~ De sigur insa ea n-arfi erezut,
fiindca $i IudeiIor nu IG graie$tY.,,[limie d~n evanghelie,
ci de la Proroci.De aceia $i ziceel: "Facutu-m~arn

IudeHor ea un Iudeu, ... eelor fara de lege, eaun

fara de lege;celor de sub lege~<"ca un' supus
legei" (1. veor': ,9, ' 2Q. 21). A~easta $~ Dumne.z~.uotace,

eade pildape1:1ag~, .pe ~a~l nu p~m Ingerl I-a !1t~as~

niei prin P~9roc~; mclprmapQstolI sau,evangh~I~$tl" c~
prin stea, fimdca~u cicest m~$~e$~g. se. mdeletmclau, $~
,deci .prin aceasta .1';'3:at~'as. $1 lar~$l Jlmd ':.orba de bOI
pentiu purtareas1crlUIUl DomnulUl f ca ((daea vor merge
pe aceasta calc, ya fimana lui Dumnezeu p'reste dan$ii,
dupre cum au spusvrajitorii $i descantatorii 2). Af;a dara
spun adevarulvrajitorii ~ Sa nu fie! ei Ii ~earta p,e Il}.dei $i-i biciu~.<;;te tocmai eu de ale celf?r dmtr:e d?-n$ll,
$i iara$i eelepeirecute eu ceea ce avea duh pltomcese
De ee oare a inchi8 gura demonului, graind catra Pave
$1' zicand: "aee;;ti oarneni robii lui Dumnezeu ceo
1) Nota. Un poet din Ciliciea, care a scris "pe la,a nul 270, a
Chr. poema astronomica, ce se pastreaza tn 2 dirti; din care .un:
intitulata <pat yo P.B WI. iara cealalta Ato0"lp.dat. (A se vedea LexlCOl
Ioanide, tom. 2, dictionar de nume proprii, pag. 49).
2) Nota. A se vedea Cap. 6, din cartea I a Imparatilor

OMIUA III

305

~uj. ,?e sus sunt, cari vestese voua calea mantuIrel (Fal?t. 16, 17)~~ De ee Oarlli'$l Christos fmpiedeca

pe. demoDI de ~a gral ~ Cu drept cuvant 0 face-caci si

mlI~unile, 5e faceau Ipai 'nainte, $i nn mai e;a acum

acea st~,a c~ a fo~ .~ondus pe Magi, ei insu$i el propovedUla, $~. ?emQnll nu., m~1 erau cinstiti. Nu.era idoluI care gral::, ca ::stfehu s~ fie imI?iedecat. Chiar ::;i pe
Balaa!D I-a !asat sa bl~ecuvl.nteze, $1 nu I-a impiedecat.
AstfellU 9ara el fJretut~ndeDI face pogoramant 'in rapor:.tul sa!l cU<?D?-ul. ! de ce te minunezi ~ Insu$i el
J3;,sa ca sa se r~cli~e ~redi~t~ r~le .<;;i ~edemne despre
dansul, ca de pllda, ea mal namte era trup, cii a fost
vazut de tume, drept care zice cii: "Duh este Dumnezeu" (Ioan 4, 24).
'
. $i !?-ra$i il ,vedem . ea ~~ , bueura de jertfe, ceia ce
este stram. de dansu,i, $1 gr~le$te euvinte de ace lea care
l1 u ~e y~trlVesc eu dansul, ~1 multe altele de acestea.Ca '
e1 ~ICam nu are in ve<:!.ere gemnitatea sa, cj pretutin,::
dem folosul nostru. Daca tatal nu are in vedere .demni~,
tatea sa? ci se alinta. cu ~copiii ill vorbe, .<;;i nume$te man- .
~rea, yl bucat~le, $1 b~~tura. ny,.cu numele lor Elenlce,
CI ~u l11.o; te cuvmte coplla:e$~ $1 barbare, apoi , etlatat
mal mult Dumnezeu. Ba mea cu oare-care eoncesie 1a
in ~eract~re zicand: ,,'~i-au schimbat. paganii dumnezell lO.r (I.erem. 2, 11), .<;;i In fine pretutinaenLceie din
~!. ScnpturI sunt concesiu~Vsau ingaduinti, atat i'ncu7
vmte, ~ c~t .<;;t in" faI?~e. "P~ntru care pricina, . zice,.

cearta-l pre

dan~ll

aspru, ea sa "fie sanatosiin

cr~d~nt~" (Vel's: 13). (~De acei!1, zice, cearta-i, cii~i 'au

ObICe!~rl ~rlte,.. '<;;l ~esfranate, '<; 1 In fine mii de rale au

ac~.<;;t,~~a .. C?-n~ 11 mlptesc c~ u$urint~, cand sunt videlii,

n:a~c?-e!o'<;;l. $1 l~n~~l, ,trebuJe .ca cuvantul sa'ti fie aspru

$1 blClUltorlU,caCl ~b~~nd~ta nu~l. poate atrage .. pe unul
ca acesta. "Cearta-I Zlce. AICI el nu spune de cei
stdi!!i, ?i.d~ e~i de un,neam $i de 0 eredinta. "Aspru"
adeea sa-I faCl rana cat de adanca. Nu cu toW trebuie
a, ne pu.rta la, fe!i~, ci v~~ieat ~i in EHulte fe1l1ri, potri':
Vlt cu. ImpreJY.,rarlle. AICI el nu sfatuie.<;;te nicairi, ci
n.um~l por0!lce~te, ca,?i dup~e cum pre eel de bun neam
.o;;~ b!and I:-a~ ple~de mfruntandu-l .o; i lovindu-l, tot ru;;a
~I \and al hng':l'<;;l pe ':ln~l ,ee ar~ nevoie de asprime,
I-a! conrupe, $1 nu I-al lasa ca sa se ridice.

306

OMILIA ..Ill

"ea sa fie sanato~i, ziee, in credinta". Pp-in

urmare aceasta este san<1tatea: de anu introduce in
credint;a nimic fal:;;,nimic stAAin. Dar dad\. cei ce se
uita la mancari nu sunl sanato;;i, ci sunt bolnavi :;;i slabanogi, "pre cel slab inti~u. credinta,. zice nrimit.i-l, nuintru Indoirea gandurilor" (Rom.'14,1),
apOl ce am putea zice dcspre cei ce postesc la feliu cu.
ae~ia, despre cei ce paz esc la feliu Sambetele, despre
cel ce se due spre inchinar.e Ia locurile afierosite idoliIor lor~ Vorbesc de Templul eel din Dafn! I), de pe~
teranumita a Matroner; delocul zis allui Cron din
Cil~ciea 2r' 9~m PQt fi sanatm?i ace~tia ~ De aceia trcbuie
a lIse aphca rana cea maiadanea.
. .De ce oare nu face a~a :;;i (~U Romanii ~ Fiindca obicelunle acestora nu erau de acest feliu, ci eu mult mai no~
bile. "Neluffild aminte, zice, la basmele ebreestt~.
Cele iudaice sunt un lndoit basm: :;;i cand este 0 'pre:':
fac~l"e ra1fila,. ~i cand luerul e,ste In l eg~tura cu timpul;
deC! mlthurl sunt acestea. Cand un lucru nu trebuie a
s~fage, i~ra (laca facandu-se vatama, cs~e mith 9i nefolosltorlU, ~l dupre cum nu ,trebuie a cr ede acelora, asem enea nu trebuie a crede nici acestora - caci altmin~
trel~a nu insamna a fi sanatosi. Ca da~a crezi cu cre~
.dirtta cea adevarata, de ce maiintrodueialtele. ca~i
clun nn ar 0- deajims eacredinta sa te indrepteze? De
ce te ' robe~t] pe sine-ti :;;i te supui de bun a .voie legei~
l'fu te Incr~zi in lucru rAqeasta insamna ca e~ti bolriav
91 nu crezl, - caci datoriea Qnei cugetar C credindoase
.este a nu se Indo! d() loco Dara credinciosul nu S8 Indoieste hiciodata.
.
. . "Toate, zice, suntyurate eelof .curati" (Vers.
15). Ai vazut pentru ce sunt spuse cele dinainte? "lara
c~lor

neeurati ~i neeredinejo~i nimie nu este

eurat" zice. A~a ca nu prin natura lor sunt c\:lrate si

necurate, ci prin intentiunea celor ce Ie intrebuintazli.

OM ILiA III

307

,,9 s'au spurcat lor, iice, ~i .mintea ~i ~tiinta (eon-

~tlmta)" .

"Marturisese ii ea pre Dumnezeu 11 stiu, iara

eu fapte.le .n tagaduiese, uriti (spureati) fiind ~i
nesup':l\l,~l ~pre tot luerul bun netrebniei (ne 'neereatl) . Prm urmare ':;;iporcul este curat, ~i aLunci

de ce a oprit a se maneit ea necurat? Nu este de la natura necurat, caci toate sunt curate, fiindea nimie nu
poate fi mai necurat deciU pe$tele, de vreme ce mananca
~i trupuri omene~ti, ?i. cuv t?at~ 8:cestea s'a -dat voe, ~i
se erede a fi curat. $1 lara$l, lllmle nu -este mai neeurat
ca pasarea, caci ea mananca viermi; sau nimic mai '
necurat ca barza care manancc1$ei'pi :;;i $oparIe si cu
toate a~est~a toate se mananca. Pehtruce dara ~ 6prit
a ~e manea carnea de porc, ~icle a ltele de acest feliu ~.
N~~ le~aopI'it ca ne~ur:;tt8, ci ~asa 101piedice a:;;a zieand
prI:sosmja dezmerdarel. Dara daca ;elar fi spus a~a,
poate ea B'ar fi fost ascultat; a cuillinsa cu frica de
neeurat~ , pe tott)-a ingrozit.
Dara ce poate fi mai necura t ea vmul daea ar ti
yorba s~'~ examinamv~ Ce estemai :118curat' ca apa, cu
c are mal ales se euratau'? De morti .Il.U. se atingeau, ~r
e u toate ll:cestea cu mortu) se . sfintea).l, eaci animalul
mort sacrlficat se curam cu. yin: Dara' aceasta era 0
invatfi,tura pentru copii:
.
. C:lc~gange~te-~e bine: bare Vj~Ul . nu'~i are ninta
sa dm balJgarll~? ~a dupre~LlW VIta de vie I:;;i trage
umezeal~ dm pa~~nt, tot m;;a.:~l"o tr~ge :;;i din baliga
eea dealaturea. $1 m fine daca am VOl a cerne lucrurile
am vedea ea totul este neeurat. Data: daca nu cerne~
cu a~a aman untime, nimie nu este . necurat ci toate
sunt
curate. Nimic necurat n'a
facut Dumnez~u ' si, deei
. .
"
mpllc
nu este necurat, decat
numai pacatul, care
se
a tmge de suflet $i-l spurca.
A$A dara lamijloe e mai mult prejuditiu omenesc
"Celor neeurati ~i neeredineio~i, zice, nimie nu

Bste eurat. ei Ii s'a spureat lor min tea si stiinta

') l'I?ta. Un

din Siriea, unde 1ntr'o padurice se gasia

templul'IUl Apollbn17i al Matronei, care probani! era al Junonei.
') Nota. eron sau Saturn, era la Greci zeul timpului repreZ-entat printr:un ba~ran. pleyuv Ingl~itindu-f1i copiii. Sing~r Zevs
sau Joe, a scapat pl'm vlclellla mamel sa le Rea. (Vezi mith. greaca).
ora~

(eon~tiinta)" . Caci cum s'ul' putea ca in c~ie 'cura'te

sa fie ceva necurat ~ eel ce are sufletul slab, totul spurea.
~aea d~ pilda e1 in toate cauta euratul ~i neeuratul, de
:Slgur ca nu se va atinge de nimie, caci nici eele curate

308
!"d'"

OMILIA III
OMILIA III

nu sunt precum se cred, vorbesc de pe~te;;;i de to~te

celelalte de acest feliu, -a~a ca toate snnt spurcate. Dara:
.apostolul n'a zis a~, insa ce~ "Li s'a spureat l('Jr~i
min tea ~i ~tiin~a (eon~tiin~a)" zice, a$a, di wtul a
a in tors asupl!a lor. Nimic nn este necurat, zice, ci
dan~ii SJlnt astfeliu, ~i min tea $i coil~tiillta lor . . Dintre
lucrurile din lume nimic nu este necurat - caci sunt
lucrurile lui Dumnezeu - ci numai intentiunea cea r ea
este necurata-.
"Marturisese ii ea pre Dumnezeu 11 ~tiu,
iara eu fa,ptele 11 tagaduiesc, uritifiind ~i I}esupu~i, . ~ispre tot lueruLp.l.ln netrebnici " (Vets:
16). Ace~staeste necqtatie, ace~tia sunt necurati. "lara
tu grai~te cele ce se cuvin"invataturei eei sanatoase ~t: {Cq,p, 2, 1), adeca sa nu curnva sa taciceva
din acest~a. Chiar de nu ar prim!, tu insa fa cele ce se
cuvinea ' face,ehiar- daca nu se conving, tu insa indeamna $i ~fatue~te. C:'ici $U~ei nebupi'cl'ed ca nimic
nu sta p e 10c,dara aCt?stcase petree nudin cauza lucrurilor vazute, ci din cauza ochilor cad vad, . fiindca
afiandu;,se n~statornici $i.jntunecati, erect ca i)alnantul
se invarte;;;te cu dan;;ii, dara nu se invarte~te, d sta
nemi$cat. Astfeliu ca numai banueala .este patima lor,
iara 1111 caarfi vr-o,patima in realit;:Lte. Tot a$il $i In
cazul de fata ; adedi, cand sufietul este necurat, pe toa te
Ie crede ne.c urate. Prin urma re nufna observa cnriltanieast1i adevarata curatanie, ci ina indrazni totul,.
caci cel.puratdela natura pe toate leindrazne$te, iara
cei necurati lanimic nu indraznesc. Aceasta; ..se poate
spune ;;;iJui .Marcion.
,
, ..
Ai vazutea dovada curatanieieste in a se gasl
cineva maipre sus de ori-ce necurat<:\nie, t;;i ca a nu
se aJinge de nirnic este dovada de necuratanie ~ Tot
~a so poate zice $i despre Dumnezeu: cil a luat trup,
aceasta :este dovada curataniei, iara daca ternandu-se
nu ar fi luat, era dovada necurataniei. Cel ce 'I111 manancape cele crezute ca necuralo. acestaeste nocurat
~i bolnav, pe cand c.eJ co ma,nanca nu este.
Deci pe uniia ca ace~tiia sa nu-i numim curat-i, caci
toemai dan$ii sunt necurati, in timp ce ace I care pe
toate Ie indrazne~te este eurat. 0 astfeliu de bagare de
sarna trcbuie a avea $i pentru cei necurati cu sufletuL

309

Aceea este neenratanie, pe .cand aceasta este curatanie.

Fiindca $1 cei ee au gura stricata, cred ca bueatele C'e
li se da"u spre mancare sunt necurate, dara aceagta
vine de In. patimSl< ~e 0' au. I2eci ee ~ Treb~ie negre~it
de a a yea cea m al maFe bagare de sarna la natura
celor curale i" necurate.
.
1) Deci, -iubitilor, ce este necurat ~ Pacatul, :r autatea,
laeomiea, vicleniea. "Spalati.,.va, zice, euratjti-va,
~tergeti-varautatile din sufletele voastre''''Osaia
1, 16), ~i iara~i "Inima ""etlraUt zide~te intrUTl1ine
Dumnezeule" (Ps. 50, 12), ~ i iara$i: "Ie$i"ti dihmjj~
loeul loL' ~i va osebiti, zice, ~i . de neci1rii~enie sa
nu v a atinget}"(Isaia 52, 11), fiindca ;;;i observ*rile
ac:elea erau simpole ale curaf3,niei. "De mqrt, :ziceisa
nu te atingi "(Nurn. 19, 16), dici a~aeste pacatul:
mort $i fmputit, (Leprosul,);:iee, este necurat. Dara $i
paeatul cste varj e~t;;;i de multe feluri. Cum caaceasta
lasa a se intelege ~ . este invederat din cele ce urme(j,za.
Daca lepra este . fntI"una $i preste tot trupul, ' aCBla este
curat, iara daca .e$te numai pe o parte a trupului, aceia
este~ neeurat. Aiv'az ut ca vcrieatiea ~i prefacerea este
necuratiea ~ ~i jara~i, eel ce sufere de' gOll()rie (scurgerea semintei) oste necurat. Dara. tu gande$ te~te la , eel
bolna v de aceasta boala eu sufietul, la eel ee arunca se1l1in~
tele sufietuluLC~l n.etaiat frhprejur iara$ieste neeu rat.
Ai vazut :cunlacestea nu sunt aligorH, citipi .~l.U
inchipuiri ~ Cel celuereaza Sambata, adeca, eel co nu
esle pentru tot-deauna consfintit lui Dumnezeu, este
Mtut Cli pietre; ziee. esle nimicit. Sa vedemacum cate
fcluri de necuratanii sunt.Fcmeia lehuza,ziee, este
necurata. Dal'a oare de ce ~ Spune-mi. Oare nu.Dumn\3zeu '
a facut samanta $1 na$terea~ Dece dara f eP1eia lehuza
este necurata,daca nu cumva da a seintelege'aici altccva'?' A:;;a dara ce este aici ~ Dumnezeu a sadit .in om
evlaviea, $i de accia sufietul sau a fost indepartat de
curvie. Daca ceea ce a riascut este necurata, ' upoi cu
atat mai mult eeea ce c urve~te. Daea celce se apropie de fem eia sa nu este amt de Gurat, eu atat mai
1) Pai'tea moralii . Nimic alta nu este necurat, fara numai
pacatul, lacomiea, ~i cele la feliu, pe cand cele partite ca necUl'ate,
numai cu numele sunt a~a, nu insa ~i in realitate. (Veron).

310

OMILIA

OMILlA IV

311

IJ[

mult eel ee se apropie, de -una slraina. Daciteel ce a

luat. parte }a Inf!1ormEmtareacuivaeste necurat, zice.
apOl co a~t vmal. mul~ ~ste .necurat CAl c,e a }uat parte
la omor ~1 rasbolU. ~l m . fine ar pulea gas) cineva
muIte fel~ri de necurata-ni!, ~ac&,. ar VOl sa Ie adune pe
toate, ~nsa nu aceasta 0 cautam 'noi acum, ci totul se
rez~ma la sufietul nostru. Hindca Gele. trupe~ti sunt
m~l apr6ape de. nOi, de a~eia ~i apostolul de laacestea
sfatue'?te pe audltorlU, rosa nu acum, caci nu trebuia a
s~ pe langa tipuri, ~i nici sa staruiasca In umbre ci
sa faca uz de adevar, ~i de acesta sa se intereseze' r'nai
deaproape.
"Necurat este pacatul, ~i deci de dansulsa fuaim.
C~ .de te vei apropiea de el, zice te va ' mus~a"
(~lrah. 21, 2). Ni.mH~ nu este mai nec~rat eaJ.3.cCimiea.
~1 ~e. unde seAinvederea? aceasta ~ D,in inse'~iimpre
JurarIle. ce ? msote~? Cacl ce nu spurca~ . Manile, su;;
fietul, $1 chmr .casa III .car:e sunt-.puse cele ' rapite.
. Nu numal. curvarlUl este necurat, ci .$i altii multi
$1 yrea curvaf'luL t{t3curat es!e $iv acesta ca$rac.e la,n~
a?ta pentru Impre~nare - fimdca tot PeTltru ' aCe!;t cuvant .este ~ecurat91eel ce se imPl'eUna cupropfiea ,sa:
fe~eIe. - Cl pentfU nedreptatea$i lacomiea Jui, ' did a
O~!1Jdylt pe fratele ~au i~ cele trebilitpare. :Ai:vaztit dara
ca rautateaeste, necurata ~ Cel ce avea doua femei nu
era n~curat, $i chia:~ D~vid carEl ,avea maimultefJrnei
nu era nee-urat; dana cand a avut pe una,Mntra l{;wei
a. fos! ~ec,-:r:at.pe c~ bare ~ Fiindca . aI1edroptftit:
fimdca sa laco!Dlt. vC~la~ ~l curvarul. nu ,penlrQaceia
este necur~t, fimdca sa lmpreunat, Cl pentrufeliul cum
e! nedrep.~ te$te1?,efe~ei. Dara ~i barbatii.se nedrep-:.
tatescv um~ pe~ltll .avand pe 6 femeie comUTla,$iras't oarna chIar ~l leglle naturei, pindta aU.nuia singur
t~ebuia afi ~cea femeie. "B~rbat :;;i' femeie; zlce, ]-au
fa cut pre 11", $i 'iara$i: ":;;1 vorfi doiuIT trup"
(Facere .1, 27. 2,24), adeca nu-mai multi ci .doi un
t
"
. .1 . "
rup . Deci v$i a.ici se vede ~e~reptatea, $ide -aceia
Saptul este rau $1 necurat. Mamea iara~i cand trece
peste. hotarele sale, face necurat pe om, nu pentru
man ie, c~ pentru modul in care se produce. Cel ce
se ma~lle a?upra frate.lui s!t~ inde:;;~rt" (Matheiu
5, 22) Zlce. vlnovat va fi lllilAC'.RtPl R.<::~.
Y\T'ot"f;~rlAr.:
('<I

tot cel ce dore~te mai mult, este neeurat, fiindca aceasta

se zamisle$te dIn lacomie $i nesatiu.
Sa priviO'hem dara, va rog, ~i sa devenim curati cu
curateniea""cea adevarata, ca astfeliu sa ne in vrednicim
a vedea pre Dumnezeu, prin Christos Iisus Domnul I'lostru,
caruia Impreuna cu Tala,l !',lie-u Sf. Duh, se cade slava,
stapanirea ~i cinstea, acum ~i pururea ~i in veGii vedlor.
Amin.

OMTLIA IV

Batranii sa ' fie.treji, cucerni<:i, intregi la

mint~ sanatosi ' in'creclin'ta, in dragoste :;;i in
rabda~e. AsijcteI'ea
battanele intru Imbraca,:.'
minte cu sftnteme 'lrtcuvlintate, neclevetito~rt
de diu neroblte ' de yin mUlt, ... inva~atoare de
bine, ~a sa in~eleptasca pre cele tinere sa'~! ' iu;;,
biasca pre barbaW 'sei. si sa'si iuhiasca tilL Sa
fie intru intreao-aintelepciune, curate, ingl'iji"
toare de caseleolor,bune, plecate bal'ba~ilor sai,
ca sa nu se huliasca,' cu:vantul lui DumneZeu."
(Cap. 2, 2-5).

si'

Are si batraneta ,defee-tele sale, iara nu nuniaitinereta - mai miei pocite .de cat tmereta, ~ara Ie. a:r:e : tra~
daviea de piJda, lenea;Qitarea, neagefl mea , lUilmea '! n
necaz. De aceia apo~tolulporoneindu-i lui Tit, ii zice : l1Ba~
tranji sa fi~ trejii',., Cc"icisunt iriulte,dupre cum am
spus, care ~ac ~a sa.ny~~ cin~va treaz in varsta ae~as~
a batraneteI. SI malintal acela ce am spus, a se tampl
cinevadin toate par tile, 9i cu greu a se ridica de los,
cum ~i cu greu a se rpi$ca. Pentru aceia zic~: l1Cu~er
nici, intregi la minte". Prin zicerea "mtregl la
minte" de aici, el nume~te pre cei cu mintea l.n scaun,
fiindca expresiunea (lU)(ppo(liw~ insamna in prImul loc
mR.ntuirea mintei ((lGJ~. (whv). Sunt ~i la batraneie

312

OMILIA IV

o~ineni tur~ati d~ pat!mi, .~eb.unatici in purw.ri: uniia

dm cauza vmulm, lara altll dm cauza tristetei, tHndca
batraneta face pe om mic de suflet. "Sanatosi in eredinta, in dragoste ~i in -rabdare" zice. Si bine a
spus "in ~ab9a~e:', fiindca mai ales,aceast~ se potrive:;;te cu eel batranl.

"A~ijderea ~i batranele intru imbraeaminte,

eu sfintenie ineUy.lintate". Dara mre ce va sa zica
".eu sfintenie lneuviintate"? Adeca, ca eucerniciea

~l buna lor cuviinta se arata ehiar din feliill fmbracamintei lor. "Neelevetitoare, zice, nero bite de vin
~ult({. Patima aceasta mai ales este a femeilor sLa
b::tran.ete!>,caci liv s'a r~cit mult ~angele din ea'uza
varstel, :;;~ au pofta de . \Tm. De aC81a apostolul Ii da
p~v~ta p~ntru acea:sta, yoind a Ii taia porta din toate '
p~rtlle, ~l a fi clepar te- cle. aceasta. bOla, cum ~i a indepart~ de lao ele risul~i batjocora lumei. Este ne voie
~e ~m;'~maI ,cu vsarna' la .varsta aceasta, ca - este ,neputl,?elOasa, - lOsa nu de mult, dupre cum nici cele tinere
sanu be,t Yin mult, nutol pentru aceIa:;;i cauza, ci
pentru Ga,,}avvarsta lor P?fta"se aprinde mai CIJ putere;
"Invatatoare debme -. Si eu toate acestea Ie
iI?l?iedes~ ,pe fel~ei de a invaia;' cum deci, 1i fngadui
aICI, pe .,cand amrea zici: (clara ferneii sa , in vete nu
dau voie 0: Timoth. 2,1i) ~" Insa asculta ce a adaos
mai'. gePvarte : "niei a~~istapani bapbatul ,,'. BarbatulUl mca de la inr.p.Dut "'3 DArmisfiB n. lnviHA, si pe
;barhati. si nc femei: fAmeii insii Ii nermite numa i cuvantul statuitoriu in -casEL 1118a nirmri nui in2'liduie de
:a pre.;;eda, ,:;;i nici de a adres:'l vro c:uvantare lunga.
De aceIa a adaos:,. "niei a-~i stapani barbatul ".
"Oasa inteleptasea, zice, pre eele tinere".
, ALvazut cum aduna pe popor la un loc, sicum
pune pe eele tinere sub stapanirea celor biitrane 1 EI
nu vorbe;;te aiel despre tete, Cl sIJune in mOd slmplu
devarsta lor. (cFiecare Mtrana., ,zice, sa povatuiasca
pe eea tanariiJ). "Sa-~i iubeasea pre barbatii sai".
Aceasta este capitalul tuturor bunurilor Intr'o casa,
dupre cum ziee : ,,In trei m'am impodobit: unirea

fratilor, priete~ugul veQinilor, barbatul ~i femeia

OMILlA IV

3[3

eari se inteleg bine unul eu altuI". (Sipah.2iJ, 1. ,2).

Cand este iuhirp !limie din cele neolar.ut.e nil SA va m
tamnl:'.t. CUci cum ar fi Ol't putinVl ca caput fiind uni!
cu trupu], i nici v0 , desbinane fiind intre ~aJ?sele2 tOtU),l
sa nu se gaseasca III pa.ce celelalte, madul.a~11 .Cand ca,piteniile sunt in pace, cme ar putea dcs?ma ~Iv tulbura
pacea ~ Prec um i ara~i daca acelca se gasesc,ra~ intr~
dansele, nimic sanatos nu va putea fi in casa v 1?ecl
nimic nu ' no ate fi mai nrincip ~tl ca rlra.Q'o st.ea. caOl ea
este mai folositoare d.ecat bami. deciH nobleta. decat
stapama, Si decat t?at~ ~eleJalte. v~i n'a zi~ simI;l!u :)~~a
fie in pace)), ci "S9,-Sl mbeasea pre barbatll Sal .
Cand . este dragoste, nimic din celo greIG nu se. poate
introduce ~i dintr'insa se nasc ~i celeJalte bunurJ.
Sa-si iu beasea fiii" zice. Dealtmintrelea r.!,;:} r,e
iube~re r adiicina. cu atat mal multva iubi si roar1plp,

"Sa .tie intru intreaga intelepcitine, curate ingrijitoure de easele lor, bune." .T oate ~8 p'~se din dra-

goste, caci si ingriiitoare decasp.lp.lol'. ad lca bu~p ~os:

pOdme. si bune femei, llevlll 1n ur,mac1ragOstel catra
barhat. "Sa tie Dlecat.p. h:'lrbatHo r S8Lr.a. sa nu
sc]mliasr.:'l. r.llv~,ntul lui Dumhezeu" precum :;;i
aceca care dispretuie~te pe biirba;t,nici de Casa nu se
ingrij e~te. Dela dragoste s~ n~~\e :;;iintr~aga.intGlepciune,
dela draO'oste orice cearta dlspare. Chl(;1,r daca barbatul
a r fi, Elin, iute se va convinge, iil:r adc va fi cre:;;tin,
iute se va face mar bun.
Ai vazut concesiunile lui Pavel~: Cel ce toate lea
facut, cil sa ne departcze pre noi de cele i)am~ntc$ ti!
acum multa fn grijire pune pentru c~le ce anaruri IlI1el
Gase caci cand aces tea slInt mne 'mLOcrnite. si cele duhov~lcestl VOl' merge bine : dealtmintrelea :;;i acelea se
VOl' vauima. caei femeia gospodina va fi ;;i cu intreaq;a
intelepciune. femeia gosnodina va n si ir,Onoamva" () a~p~
menea temeie nIl SI? V::l. O('.lm:'!, nirj 1'.11 fl pzmer(J :=t,rllp :l+r,l
cu lesirile deacasa, fad nid un rost. 8i nici eu altceva.
de acest feliu. "Ca nu eumva, zice, sa se huliasea
euvantul lui Dumnezeu". Ai vazut ca el mai 'nai nte
de ori-ee se lngrija:;;te de propoveduire, iara nu de lucrur:,i
lume~ti ~ Caci ~i catre Timotheiu scriind zicea : "ea sa

petreeem vieata , tina si eu obihna intru toata

3H

OMILIA IV

buna credinta ~i cl.lratie" (I. Tiffi,oth. 2, 2), iara aici

"ca cuvantullui lJumnezeu sa nu se huliasca".

Ca_daea se fntarnpla ea 0 femeie eredinf'.iosa ee vietllie::;;te eu un neeredincios sa nu fie virtuoasa, hula de

slgur ea treee 1a Dumnezeu: iara daea ea este eu buna
eUVlll1FJ. ;>1 m~e1eapta, - propoveduirea cfu?tiga slava dela
dansa $i priil s ueeese16 e1.
Auda femeile cari vietuicsc eu biirbati rili $i necredincio;;i; auda, zic, $i sa se in vete de a-I aduee la
evsevie prin felul lor de a 5e purta. Ca ehiar dad nu
veL ccl.$tiga altcevil., $i nici nu vei putea a t rage pe
barl;>at spre i'mparta$irea dogmelor"celor adevarate, eel
putin i-ai eusut gura , $i nu J-ai lasat ca sa J1Uliasca
crc$tinismul, iaraaee~_sta I1U e putin lueru, ei inca
foarte mare, caci se'''slii ve$tc eredinta din purtarea
voastra.

, ,Pre cei tinel'iasiiderea ii indeamna sa fie

intruintreaga iri'{elepciune" (vers.G). Prive. te
eum ,ol pretutinLleni piistreaza masura cuvenitiL Fiind
yorba de femei ;;i de invMatura 101', a poi partea cea
mai mare a incl"edintat-o femeilOl\ punttnd pe cele baitfll1e sa privighezc pe cele tinere,pecttng pe barbati
ji P\lnedeadreptul _~ub ascultarea lui Tit,$ilui incredinteaza totul. Ca nimieHu poate fi a$a de greu ::;;i obositorju, ca a impiediea plaeerile cele absurde la 0 asemepea varsta. Nici dl'agostea de bani, nicf pofta de
slava, $i nid alfceva din acestea nu poate tulbura pe
untanar la ' asemenea etate, ea dragostea trupurilor.
Dea,ceea apostolul lasand pe toate eeleJalte Ja-opcute,
,puIie inainte sfatuirca , cea ffiai prineipala. Dupa aceia
fiind ca nici de celelalte nu neglijeaza, prive$te ce
spu ne :

.. "Intru toatc" fa.~ andu-tc pe tiu.e pilda de

fapte bune" (vers. 7). "Invete, zice. ,cele batrane pe

cele tinere, dara ;;i tu sfatui e$te pe eei tineri de a fi cu

intreaga inteJepciune. Fii tu iosu-ti tuturor in vatatoriu
ob$tesc $i exemplu de virtute stralucita In vieata ta,
pusa inainte in mijloeul tuturor, ea 0 icoana prototip,
avand' in sine toate cele bune, $i procurand exemple
cu IDulta u$urinta celor ce voiesc a imita ceva din bunurile ce sunt in ea. "Intru invatatura, zice, nc-

O~IIUA

IV

315

strfcare, cinste 1) cuvant saniitos fara de prih~n~,

ca cel protivnic sa se ru:;;ineze, neavand nm11C
a grai de noi rau" (vers. 8).. . v
.
"
Prin expre~iunea "cel protlvmc sa?e r~~meze.

el intelege pe dia voh~l $~ pe .tot c,el ee-::-l vsl,l!Ja$te lUI.

Cand vieata este straluclta, $1 cuv~ntul sa~atos;. ~nd
este blajin, blanvd, cumpat~t, $i n,:~a eontr~r)l~r mCl ~n
motiv de vorba, mare $) negralt este ca$tJgul. Prtn
urmare trebuinta invataturei este foarte mare, a inva:;taturei nu cum s'ar Inta mpla, ei a Invatat.u~e~ incercat~
necontrazisa, $i de nieairi dand vre-o prIema de vorba
celor ce ar vol. a 0 gasL
v ....
' v. ~

Slugile s~ se piece stapamlor sal, ll1tru

toate sa fie bine placu~i" (vel's. 9). Ai vazut eeiace
avoit sa spul)a mai dinainte prin expresiune!"-: . "ca
cel protivnic ', sa se ru~ineze, neavand mm.lc a
arai de .noi de diu? " Prin urmare este vredme de

~uHi cel ce d.esparteop. f Am pj dp. h'irbati sun prete~t

de )mranare" precum $i cel ce lipse$te :Qreslug11e stapam10r tot sub acest pretext. Acest euvant decI nu este
fara prihana, $i da multa pricina de vorb~.- $i oeercdincio$iloI', , a$a~a gurile tuturor sunt d~schlse asupra
noastra.
' .,
,.
"Slugile, ziee; sa se pIece stapamI(~r sal;
v

'

intru toate 'sa fie bine placuti, neraspunzandu-h

impotriva, 11evicienindu.:.i; ci' credintii bU~1a ara:
tandu:"'li iritru toate, ca invatatura Mantmtorulm
nostru Dumnezeu sa 0 infrumuse~eze intru toate"

(vers. 9. 10). Cu drept ~';lvant ~ara zieea intr'alt~ p~rtev:

Cu bunavointa sluJmdu-h ca Domnulm, ..l,a ra

~u ca oamenii'or" (Efesehi 6, 7). Chiar daca sluje$ti

'stapanului cu bunavointa, totu$il?rici!]a sa aiba i~cep utul

din friea de Dumnezeu, -, astfehu ca eel. ee sluJa$te eu
o a$a frica de Dumnezeu, se va lnvrednici de mare
plata. Ca daca sluga nu'$i stapane$ternana, $i nici limba
1) Notii. In textus receptus dupa ~~presiunea "~nste': ~u ~ai
"'urmeaza vorba nestric(tciun e ca in edltlea de ,B~zau, Cl, lmedla~
se in cepe versul a l 8-1ea: "CuvGnt. sanatos .. .'_ ~l to} asa este ~I
in editiunea Sf. Chrisost?m. Dealt.m!~trelea dupa cuvantul "llestrtcare" dina inte, e de prlsos nestrtcacwne.

010

OMILIA IV

eea neinfranata, cum va admira EJinui cr-edinta noastra ?

Dara d~ca clan~ii ar veclea p~ sluga ta filosofancl in
Christos, ~i aratand 0 mai mare in fran are d~cat cei ai
lor, cum :;;i cu 0 mai mare bla ndeta $i bun~~oirrta, in
tot feUul va admira puterea propociuirei. Caei Elinii
nu judeca lucrurile din vorbe, ci din faptele vIetei.
Fie, deci, ca $i femeile, $i slugile sa Ii serviasca
d.e dascali, prin puterea lor. C.aci $i printre dam;ii, ca
$i pretutindeni ace<>sta se marturisc$te, cit neamul slugil or este obraznic; rau format, inda.ratnic, nu fndeajuns
de destoinicpci1;trufapta buna, .nu pentru natura lor,sa nu fie !-ei pentru cre~ter.ea ce 0 a]1, $i pentru nefngrijirea stapanilor,Jor. Fiindcii stapanii penlru nimic
alta nu se ingrjjesc, 'oe cat pentru slujba lor,. clara inca
de s'ar neglija$i modul contactului lor,-iara aceasta ar
f1;l,Qc-o'fot pentru 1ini$tea lor, ca acleca ~a nuli adudi
vr-o nemu1iamirei C'urvincl sau furand, sau fm batanduse,-de sigtJr ca fiind lasati fara nici 0 j'ngrijirp, :;;i ne- .
avand pe nitneni tan sa Ii cenzureze purtarea lor, se
vor scufunrJa 'qhiar"in aclancul rautatilor.' Caei chiar
unde este :defata tataJ, sau ma ma, pedagogul, sau creseatoriul (gli vernorul)j sau dascalul, $i aJtiide aceea$i
' varsta, $i ,c hiar rnse:;;i slava libertatei ineunjoarii pe
cineva, sau$i a:ltele, multe, $i dcabea pot copiide a fugi
de contactulcelor rai, - -dara $i cand to~i ace$tiia VOl'
lipsi, $i dan$ii(slugile) v.or fi amestecatecu 'cei rai,
trai nd ' fn lini$te eli cine ar.,,_v61 , nefiiDd nimeni care sa
se interese~e de dan:;;ii, ce -crezi cil vor devenlurtii ca.
ace$tiia ? De' acei(j,', e greu lucrude a se face slugabuna.
Dealtmintrelett nti se bucura de invc'i!atura nici a
eelor de dinafa:ra,$inici de invatiitura.l1oastriL Nu sunt
in legiitllra cuharbati liberi, .serio:;;i' $i cari pun multa
ingrijir,c cle einstea lor, Deaceia, tie, este greu, $i ('hiar
ceva minunai,ca psluga sa fie vre 0 da ta folositoare. Cand
dara Elinii vor vedea ca neamul acesta al slu~ilor, a tat
de obraznic9i naravit, ~ava nd ca un frau a;;a zicap.d,
puterea propovedl1irei cvangheliei, .care Ii face mai de
respectat decat loti ceilalti, $i mai bla nzi, apoi atunci
c hiar daea stapanii lor, zie, ar fi mai tampi de cat toti
o:lmenii, totu$i vor capata 0 mare ideie de credinta
nO:1stra cre,:;;tina. Este invederat apoi ca$i frica pentru
invierea $i judecata cea deapoi, cum $i frica de toate
celelalte dupa moarte filosofate de noi, patrunzand din-

mlIl.lA IV

317

ainte in sufletul 101', au a vut puterea de a j'nd~parta

rautatea; introducand in locu-i in sufletul lor frIca de
placerea m~elor.
.
.
v
A$a ca nu in ziidar apost<?-lul f~c,~ multa vor~a?~
aceasta pretutind@ni; cad cu ca~ Elmll VOl' fi !UCl:I raJ,
cu atat mai mult va fi admirata puterea predICel. Deallfeliu $i pe doftor atuncii'i admiram, ca l~d pe c~l. desnactajduit de boala', $i care nu se buc~r~t '?~. mCl un
ajutoriu, $Lnici ma~ar.:. nu p0!lte ,a se s~p<l:m de p<;?fte}e
cele ur'ate, ci se tavale$tc mtransele, il ll1drea~ta , $1:-1
Insanato$aza. ~i upoi prive:;;te ce anu~e ~ere, ~l,car~
mai eu sama lini$tesc pe stapan: "Neraspunzandu-lJ
inipotFiva, neviclenindu-i", ad e~"i sa vanO\~e ,m~1l8
buna "ointa la .,cele ce li sc incr:edmteaza, f~iInd ' 'b ll i1J
catra sti'ipani, ascultand $i supundu-se pOrO!1C1IorlQr.
1) Sa nu credeti ca eu am faeut vorba~e ~ceast~
acum cum s-ar fntamph\; vorba me~ este ~a,tr!1 slugl.
Deci illbitulc, sa nu ,te uiti la acew, C<1v tu sl~J e:;;tloarne~
nilo~, ci ca slujesti lui DUi!l~e~eu-J ca tu Imro~lobe$tl
:;;i cinste$ti predica e,vangl1ehel, I~ra a ~ea~ta 0 facl ascuItand de stapanul.Gande$te-t@ ca .nu fa~l pentru gu stu~
stapanului, ci fndep.1ine9ti-. poroncIle lUI Dumne~eu, ~l
sufed ori-ce cu placere.' Cela ce pururea spun, ace!a 0 ZI C
$i acum: ca daca n.9i[le . jnd~plinirr: eu sfinten.Ie '~ele
duhovnice:;;ti, VOl' lIrmade slgyr 9,1 ceJ ~ ale, v~ctel, ~e
fat a . at pe un astfeJiu ,de ser~ltorlU, atat gebll1~-'~I:
toi'iu, atat de blajin'l!lI ~l~ma! pum.llezve u, 11 lauda, ~l-l
va da cununa aceaslraJuclta;el ll1$U$I stapanlllseu,car~
de ar fi chiar fiara salbateca, sau peatra, saucrud $1
neomenos totu$i fl va lauda, il va admira; f;i-lval)fOtimisi tut~ror celorlalli, $i '1 va -pune i'naintea tuturoT,
chiar Elin de ar fi acela.
."
.; . . v
$i .cum ca chiar Elinii stapal1i voiesc e~. sluglle s~
se poarte astfeliu, eu va voiu l?ovestl uI! exeI!lpl~, daG~
credeti. Iosif a fost Villdut mal marelUI bu~tarllor, l
deei era de 0 alta credinta, iara nu de cea eglPteneasca.
Dara; ce a facut acela ~,.Fiindca a :vazut ca, tan~ru~ e~~
virtuosn-a avut ill vedere deosebIrea credmtel lUI, .Cl}
iubia f;i '1 admira, ba inca i-a incredintat lui pnvII) Par lca mamla. Despre slugi, $i ca nimic nu-i vatiimii spre
virtute; daca au aceasta in, vedere,. lara T miirlurie lamuritii este
virtuosul Iosif, eel aruncat In temmta.(1 eran),

OMILIA IV

OMILIA IV

gherea tuturor celorlalti1. ~i chiar privigherea celor din

casa sa; era a~a ziCiind al doilea stapan, ba chiar cu
mult mai II?s:'imnat de cat stapanul seu, ds vreme ce
a~ela nu ~llea cele ale saTe, intimp ce acesta ~tiea mai
bme decat acela. Mi se pare ca 81 dupa aceia cand el
a dat crezamaot. acelei sicofandii'ftk"uta contra' lui 10siJ
fiind _c~ c,instea p~ tana~, maniea lui s'a marginJt ' ]~
a-I baga m temmta. Daca n-ar fi nretuit mult pe barbat
~i nu'l admira pentru cele de Olnainte eli toat8 ca~i
incred~ntase p~ivigherea casei..salc, i-arfl patrunstrupul 1m cusabIa. "Plina este de ravna: zice . m:1hiea
b~l~batului,. . ~i nu va da (las a) vrajba pentni
, nlcl-o. plata, ni.ci se va imblanzi pentru 111ulte
'. daru!,1" (Proverbe6, ::34). Deci, daca astfeliu este maniea fie-dirui Mrbat,apoicu atat mai mult aacel,uhi;
fhnd Egiptean ~i barbar, in acela~i timp'-$i nedrepla!it;
dupre cum credea, de eel ee" fusese cinstitde dansu); ,
Voi cu ,totii ~titi, ca nu)aJeliune supara pe not ,nB, dreptiitile ce Ie suferl'm 'dy.Ia oameni, ci mai mult dec;at
toate ~i mai eu o.man'iCi,unenedreptatile ce le-fl,ml:1uferit
de la cei ce se gasau fata ,de noi favorabili. in cai'e 'ne
loeredeam ~i se incredeau' irl noi; ralele ee noi Ie stifedm
de 1.a aee~tia mai cus~ll;na , ne ma hnesc foarte :mult. ,
"
Dara acel Egiptean', nu .s'a gandit ~i nici n ~a ziS'
111t1'u sine: Iuandu-l predansul rob, ~i"incrediritandu"i
'lui toaie c;gle ale easeii ,J-am facut a~a zieand Jiber;si
.chiar maimare cevadecat mine; ~i acum a<;;a '(elil'
mj~a resplatit ehi? Nimic , din accstea n-a 'spus,'atat de
,rnuTt sufietul lui era cuprins de dragostea de ,dinainte.
, $i ee poate fi de mirarc qaea se,, bucura de atat~dra
'goste in casa ?-tu prive;;;tede cata fngrijire.. se buGgra
in temnita, Voi ~titi cum se deprinde ..spre cruZime
moralul celor cari pazese temnitHe, cum se' folosesccle
nenorocirile altora, 9icum pe eei (',e aliii i-,arh1'8.n1,
mHuindu-i in nenorocirile lor, pe ae~tia, zic, dan~iiii
, sfa;:;ie, ea~tigand astfeliu lucruri,de acelea ,.ce suntvr2d~
nice de rriulte lacrami, $i faeandu-se mai cruzi de. cat
fiarele salbatece. De la cele ce ar trebul sa miluiasca
pre cei din temnita, de la acelea dan$ii se folosese, ~i
nunumai la aceasta sa ne gandim, dara ~i la aceia ca
dan;;;ii nu se poarta 10. feliu cu toti eei fntemnitati, caci
pe cand de cei intemnitati pentru sicofandii, sau invinovatiti 10. intamplare ~i legati, deabea poate Ii-ar fi

mila, iata ca pe eeithdemnitati pentru desfranari, sau

alte rale, ii pedepsesc eu mii de pedepse.
Astfelill ea temnicerul trebuia a fi crud cu Iosil
nu numai prin modul sau de a se purta, ci ~i din eauza
pentru care fusese intemnitat. Caci pe cine nu ar fi
intaratat asupra sa tanarul acesta, care dupa e.e s'a bucurat de atata cinste...din partea slapanului sau, 10. urma
.. a fost Mnuit ca a ispitit pe stapana sa, ~i-deci cu ni$te
astfeliu de recompense i-<.1 respla tit'l Toate acestea e.ugetandu'-Ie ,temnicerlll, cum '.9i ,cinstea celui intemnitat,
~i faptul pentru care a fost)q.temnitat, oare"nu ~i-ar
putut bate joe de tanar, mai rau de eat ori-ce fiara
siUbateea ~ Insa mai presus' ge toale aces tea a fost
sperantaJui Iosif in Durnnezell, : ~i astfeliu virtutea sufietului 'poate imblanzi chiar:i;ii ..pe ' fiarele cele salbatiee
Caei e1 tot prin aeeea~i blandeta C}J care subjugase pe
sti\pan, a subjuga t ~i pe eelif),taitemnicer, $i deci 10sif
iara$i era stapan, ~i tQta$a 'stal)ania ~i in temnita ca
$1 Iil casa. CacifiindcaUI'maa iinparati, cu drept euvMt ca mai intai a invatat . afi stiipanlt, $i stap;:tnit
fiind, era stapan ~i celinai mare 0.1 casei.
Deei, dadi Pavel" cere ., ca eel ,ce intra in biseriea
sa fie a$a, graind : "Ca clhcaci I1 eva nu stie a-si
chiyernis.i casa sa, . cum vapurta grija: de biserlca lUI Dumnezeu"tLTimoth.3,5)-tot ~ vo:e$te
si:i. fie ~i eel ce stapane~te, mai h),taiu fiind un eminent
, eondueiitoriu 0.1 casei. Iosif.'afostconducatoriual easei,
eonducatoriu al tmnnHei" un ca .condueatoriu de teml1ita, ci eondueatoriu de casa; 'Ca,ci ~i in temnita el a
u~urat nenorocirilp tuturor, $i era in fruntca ..celor jntemnitati co. prieteni ai sai,nu.,numai interesandu-se
de nenoroeirile lor, 9imangaindti-i, ci chiar daca vedea
pecineva pu~. pe gandui'J,seapropia de el, ~i eerceta
cauza, ~i nici macar nu suferia "de a-I vedea trist, flira
ca mai intaiu sa-I seape de tr,isteta, care dragoste parinteasea un altul 'nu ar fi .aT'atat nici catra copiii sai.
Din bunurile acestea, deci, i-a venit ~i stlipaniea,
fiindca mai intaiu trebuie sa existe cele ale noastre, $i
dupa aceia cele ale lui Dumnezeu. Cum ca el avea
atata ingrijire ~i erut.are de eei de pe langa dansul, sa
aseuWim ce spune sfanta scriptura : ,,$i a intrebat
pre famenii lui Faraon, carii erau cu e1 in temnita zicand: pentru ce fetele voastr'e sunt astazi

320

OMILIA IV

triste" (Facere. ' 4D, 7)~ ~i nu numa i din acp~tea, ci

$i din cele ce a u T<'icut aceia, noi putem sa afiam care
este virtutea acestui biirbat. Caci dan$ii ca s!ugi ale
imparatului nu I-au dispretuit, !i'i nici nu I-at! respins
De cand se gasau in mahnire, ci inca i-au descoperit
lui toate ale lor, ca unui frate adevarat.
Acestea toate vi Ie-am spus, spre a vedeaca orrml
virtuos de s'ar gaS! chiar in robie, ::3au in temAtta, sau
chiar In fundul pamantului, nimic nu-l va putea face
ca sa se abata de la fa pta buna. Acestea Ie-am zis ~i
catra slugi, ca de _~r a yea stapani chiar flare salbatece,
ca pe Egipteapul acela1.. sau eruzi ea acel temniceriu,
ii va putea atrage in partea lor. Chiar Elini de ar fi
aeeia, sau ori-ce, iute.ii va putea imblanz!, -fiindea nici
un mijlcic nu poate fi mai potrivit, mai plaeut, ~i-mai
incantatoriu ca blandeta :;;i supimerea. Un 'astfeliu de
om este indemanatec la ori-ce. Astfeliu de oameni nu
seru!i'ineaza nici de robie, nici de ' sa1'acie, i nici de
boala mi se imputineaza, dici unul ea. acesta pe toate
Ie stapaneE;te, !i'i virtutea lui pe toate Ie birue$te.
.'. , Dara daca fa1"tul acesta are atata putere intre eei
ceslujese, ,eu cat mai mult Inca )ntre " cei slobozi?
Aceaslji ,virtute deci sa ci avem '91 eei rob,,i, $i eeL-sIC}<
bini , $i femeile $i barbatii, cad immai a$a yom fi pla'e lltL ~i oameni'lor $i lui Dumnezeu, $i nu numai oameriilorce19r .. vi rtuo$i, ci :;;i chiar celor rai, $i mai ales
aeelora, caei aQeia mai eu sarna Ji cinstese $i respeeta.
Dupre GUm pre cei blanzi Ii iul)ese $i einstesc mE'i
eu seamaeeice sta panese, tot a$a $idesfranatiiciDstese
peeeivirtuo$i, cunoscancl ehiar dan$ii din ce einste au
cazut.
Deci, fiindca astfeliu este rodut,;virtutei, pe aceasta
sa o. urrriarim, pe aeeasta sa 0 imbrato:;;E\.m. Daea 0
averi1 aceasta, toate ni se par w;;oare, nimie nu este
greu. De ' am treee chia r prin foc$i prin apa, toate se
dau inpar~t dinaintea virtutei ~i SEr. trag la cr parte,
pana chiar - !i'i moartea. Sa 0 ra vnim dara, iubitilor,
ea astfeliu sa De invrednicim :;;i de bunurile viitoare;
prin Christos Iisus, Domnul nostru, earuia impreuna eu
Tatal !i'i eu Sf. Duh",e cade sla va, stapanirea $i einstea,
acum $ipururea $i In vecii vecilor. Amin.

OMILIA V

321

OM I't I A V

"Ca s'~ ari:itat darullui Dumnezeu eel mantUi.toriu tuturor oamenilor, care ne invata pre
nOl, ca lepadand paganatatea ~i poftele eele lun::e~ti, cu i~1treaga intelepciune ~i cu dreptate,
~l cu buna credinta, sa vietuim in, veacul de
acum, a~teptand ~Jericita n adejde~ , $i" aratarea
sla vei marelui Dumnezeu si Mantuitoriului nostru
Iism~~ Christos, care s'a dat pre sirie ,pentru noi,
ca sa ne mantuiasca pre noi de., tQata rara de
legea, ~i sa-9i curareasca lui '~i poporales, ravnitoriu deJapte bune" (Cap. 2, J1-1H
Cerandm,ulta virtute de Ja slugi-":~i j'ri.adevar eel se
cere multa ~Irtute de a infrumuseta in toa te invatatura
Dumnezeulu,i~i Mantuitoriului nostIu Iisus Christos, dea
nu da niei pricina stapanilor, fie ehia1' 5neeJemai mid
lucruri -l.a urma adauge $i cauza dreapta, pentru care
datoresc a . fia$<-.... . feliu sJugile. $iare este aceaeauza ~
"S'a ara.tat dll"rul lui Dumnezeu, :dce', eel mantuitoriu ". Ct~i ' ce se bueura de -'Dumnezeuca dascal
cum sa nufie astfeliu, preeum i-am povestiteu, afiand
deslegare .a .,mii de pacate ~ Yoi $titi "e.a pe langa altele
multe, !i'i aeellsta'"--nu Cum s'ar intarnpJa :--:-modereaza SO"
fietul, adicacafiind respunzatoriu delT\iide pacate, sa
nu fie pedepsit, ci inca sa se invredniciascadeiertare
~i de mii deJ;)Urwri. Ca daca cine va luand pe sluga sa
care inmulte i s'a impotrivit, nu a I" bate"o eli biciul
ci tocmai in 'a cel moment ar ier ta-o" insa ' pentru cel~
viitoare i-al' cere raspundere, $i i-a1' porom;;l -de a se
paZ!, ca sa nu mai eada in astfeliu de ':gre!i'ale, $i ar
cinsti-o eu mari daruri, pe cine oare m... ar iimili un astfeliu de char? sa nu-tiln~hipui, ca eharulisemargineste
numai Ja iertarea pacatelor celor de dinainte, ci ne asi~
gura $i in viitoriu. Dara daca ar urma ca pre eei ce
fae rale pupurea sa nu-i peclepsasea, apoi atunci faptul
nu mai este char, ci indemn a$a zicand spre cor uptiune $i vatamare.

322

.. "~a s:a aratat dar111 lui Dumnezeu, zlce, cel

mantUl~orlU tuturor oamenHor, ,care ne invata
pre no~, ca lepagarrd paganitatea si poftele ceie
lume~t.l, cu irrtreaga intelepciune,' si cu dreptate, ~l cu buna credi'n\a sa vietuin1 in veacul
de !1~uru, ..a$t~ept"and fericita nadBjde,);;i aratarea
s.lavel ma~elUl Dumnezeu~~iMantuitoriului nostru
IISUS ~h~lStoS:" .PI'lVe~te cllm impreuna eu JJJptele
pun~ ~l vlrtutea. :;31 aceasta este a charului, de a izbav}
pe cme~a de ~ele pan1ante~ti, ~i a-I inalta la ,ceriu. Aid
ne ar:ata doua aratari ,; , 'intaiu pe cea i c:harului, ~i a
d~ua.p~ cea a rasplat~i ~i a<,dr~.ptatei. "Ca lepadand.
,p aganatatea, zice, ~l poftele cele , lutriesti". lata
scop'7,l ~ecarei virtuti. N'a spus casa lep&dam)), ci
"lepadan~" . Lepadarea arata 0 maredepartare de
c~va,o, uya ma~e, ,un ma~e dispret. Cucafadi?pozitie'
~l eu e~ta gra~a s a,! departat de idoli, t.otcu atata sa
se departeze ~1 de rale.
''
"
~~i . pofte}e cele 1~l11e~tiv", zi<?e, c~ci:;;lacestea
sunt 1??1I. fofti!- lur;n:asca estelaeorma, pe ,car~o , ~i nume~~e IdoI?IatrIe, J l 10 fine toate cate ni sllnpri~buitoare
In vleata l?resenta, '~untpofle lume~ti. Toate ,cMe nu
t~e9 ,eu nOl spre cerlU"" sunt pofte l~me~ti , , ~i ,toalecate
raman In lumea aceasta, sun.t pofte l1)me~ti.Deci; nimic
de comun nu avem cu aces tea. A venit Christ!)" ca no'i
~ lepadarfl l?aganatatea. Sub mi'me"de paga:nlW,t eel
I~telege credmtele cele fal:;;e, iara poftele ')ume$ti sunt
v~eata cea pangarit~;';, CU"'intreaga intelepciune;zice,
~l cu dreptate$l cu buna .credinta sa , vietuim
in veacul d~acum". r\i vazut, 0 prc~umzicpur~rea,
sub nume d~ mtreag~ l~te.lepclUne apostoliJl r:rwfntelege n.umal a se departa cmeva de curvii 'dafi departe ~l de. celelalte pa..timi ~ Prin urmar~ ' ~i: ':cel ce
lube~te averlle nu este eu intreaga , IntelepCiUIie ' dci
precum ace}a , ~ste ~ndragostit. ,de trupuri, tot~~a ~i
,a~esta e~te lOdrag~stlt 9~ a ve~), sau mai bine zis, acest
dm , u!,m3: ' este I!lal ne~tlOs, caci cu cat are mai mult,
,c,:! ;a~ata! se mare~te ~l pofta de a maiavea. Caci acel'
.VIZItlU se nume~te neputincios mai cu sama nu care nu
poate stapani un cal narava~ 9i cu ,greu ' d~a J). tjnut,

323

OMILIA V

OMIL.lA V

ci aeel ce pe un cal bland nu-l p.aate fa.ce ~i mal bland!

~imai lini~,tit. , Dara ce~ zici tu; pof~ av~nh?r este !lla!

mica de cat pofta t~upur~lor~ ~ Ne&re:;;lt ca a~ est~, !ar:3:

aoeasta din multe ImpreJu~arl se l.nve~~~ea~a.1\;f~ll!1ta!
ca pofta trupurilor vine dm necesltate ~l dI!,1 slla~ l~r~
ce este izvorl't din necesitate in vederat este, ca se ca:;;t)ga
cu multa'munca, fiindca este j'mp!'~ti~t in I?;atura. ~l
doilea fiindcaeei vechinu faceau yorba multa de aver.I,
pe cand de femei. faceau; 9i p~ c~l ~e traie.:;;te .cu vOf~meIe
dupa lege, nimem nul:arhuh pa!1 a lao a;,danci batra!1e~,
pe cand pe cel cestral1g.e aver~ tOtl ~l h?le~c. Dmt. ~
filosofii deafara multi au ql$pretmt a~erlle, lara pe .fer,ne~
nici unul, ' a:;;a ca drag9,stea ~de femCI este cu mull mal
tiranica de 'cat ceade aVerl.
- . v,' v
Dara fiindca vorba' noastra ni este de biser)C?<,sa
nu aducem exempled~la ceide afara, ci de la sf. Scriptur~,
un de vedem ca fericitulPavel pune aproape cao ,poronca aceasta zicartd: , ,;Avand hrana $i imbraca .:.
minte, cu acestea .indestulati vom fi", pentru ;fe:'
cioare insa'ce spune ~ ' ;,peptru fec.ioa r.e .poron~a Dom:",
nului nu am" si iarasi: "sanu opr"i\l datonea unul
a,ltuia" (1. Cor, \ ' 25. '5),$i hi multe loc~ri .arput~~
vedea cineva pe Pavellegiuind pentru ,c?nvletmr~adu'p3I'
lege, lasand pe ti~ca~e ,dea ,5e bu~~ra ~e a~e"asta potta~
bil. inca de a intra ~l)n 'a; doua casatorle, 9) 10 finefa&e
multa yorba deaceasta,~i.nicairi nu _ pedepse9te"p~
cand pe celindragostitdeim,n.1ll pedepse5ite pr_~tutI~d~Ilr,
Pentru averi in mlilte loeufla porunclt Chnstos> spre
a fugi de ace~sta boala, ,iarapentru departar~a de femeif
n'a poroncit. Asculta ,ce , ~pune .pentru averr:;;Carepll
se leapada de toat~, ~vutllie sale, nupoate :fi
ucenic al meu" (Luca ~'4;,83)'vre e:3:nd p~n~r~ fe:meie
nicairi nu spune a 0. ~eJ?art3:'. ca~I ~tl~ .ce brame ayu~
In om prin dragostea f~,p1ell; ~l fer)Cltul Pavel mca
zice : ""Cinstita este ' n~nta $i rat~l nespu!'cat ":
(Ebr. 13, 4), dara
~ve~I~es,!nvt. ~msbte, sau ca ingrl,:jirea de averi este cms~lta, mcam nu ~pune, vba lnsa
cu totuldin contra: "Ce1 ce vor sa se Imbogatasca,
zice, cad in ispite, ~i in curse, $i in pofte multe
fara de socoteala~i vatamatoare" (I. Timoth 6, 9);
~i prive:;;te ca el nu zice: eei ee se laeomesc Ci "cel

ca

324

OMILIA V

ee vor sa se imbogatasea". Dara ca.sa afiati ~i dela

parerea ob;;teasca, este nec~sar de a aduce yorba la
mijloc. De averi fiind cineva odata lipsIt, ..niciodata nu
mai este supitrat de pofta, raci nimic nu face pe cineva
de a pom averi, ca faptul ctea avea averi; - in tio1P
ce nu tot a~a se petrece cu pofta trupurilor, ci ehiaJ'
fiind suparati.de aceasta pofta, multi nu -pot lndeparta
focul dinantru care ii supara, cad pofta aceasta se
gase~te in organele trupului, inauntrul nostruj In j'nse~i
natura noastra. .
Dara de 'ce o.a re vi s'au spus acestea ~ Pentruca
lacomii de averi sunt cu atat mai nesatio;;ide cat cur-:.
varii, cu cat~unt suparati de 0 pofta mai mica, sau
mai drept vorbind aceasta nid nu mai este pofta, ci
trahdavie. C<ld aidpofta este atat de naturala, incat
ca ehiarde nu s'ar apropiea eineva de femeie, totu;;i
natura isi face treaba sa. be r,a.nil :lr.nlnnimil' lin. >If',,,d,,,,,
nu se intampHL
.
"Gu 'b llnacredinta sa vjetuim inveaeul de
aeum'" zice. ~$i ceniidejde pute~ avea? Care este
resplata .osteneIel()r.?"A~teptand, zice, ferieita na:..
dejde~f aratai'ea .t. Cu. adevarat ca nimicnu poate
fi mai fericit, nimic mai de-ravnit, :;;i nid nuse poate
a . fi reprezentataaceasta prin cuvant, caci bunurile de
atunci covar~esc miritea ome.Q.easea .... "A~teptand, zice,
ferieita nadejde, '~i aratarea slavei marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Ghristos".
Dnde suntacum cei ce zie .ca Fiul. este iriferior Tatalui ?,MareluLDumneteu siMantuitorului".
Cel ce a: ma;ntuit .pe dW;lmani, ce nu va face atunci
prlmindpre ceicV 'fapte bune'? liMarelui Dumnezell"
zice. Candelzice "mare" lui Dumnezeu, nu 0 spune
ca mare in raport cu ceva, ci absolut mare, dupa care
nu ar fi marE~, fiind plis In raport cu ceva, ci:ici atunci
prin comparatiune'oar fi mare, iara nu prinnatura sa,pe cand acum 'e1 ' este mare fUra vre-o asemanan~.
"Care s'a dat pre sine pentru noi, zice, ea ' sa
ne mantuiasea pre noi de toata fara de legea,
si sa-Si euratasea lui'si popor ales" - adeca
prefacut cu totuI, neavand nimic com un cu celelalte

OMILIA V

325

popoare. "Ravnitoriu de fapte bunee(:. Ai v<'izu( ca

este nevoie :;;i de cele din p,!1t:te!1 n?a~tra? Nvu sp~ne
simplu de fapte bune,ci "raVnl-torlU , adec?- pa 9111d
cu multa bunavointa,spre ".Irtute, c~ ,grapa ~~ . caldura;
ceruta. Deci, a izbiivl. pe eel afund~tl III rale, ~l. bolnavl
de boale nevindecabile, de sigur ca au fost dm f:ilantropiea sa, pe cand cele de dupa aceas~, sunt 91 ale
.
v
noastre, 9i ale sa Ie.
.
Acestea
graieste
si
indeamna,
~l mustra
. JI
" . . .
,.,"
eu toata poronea" (Ve~s. 15). L~ll ,!,lmothelU v ~1 poronce9te zicand: "Mustra, eearta, mdeamn~. (II.
Timoth. 4, 2) iara ai~i spune l~i Tit: "Aeesvtea grale~t~,
si indeamna, ~l mustra. cu. toata po~onca .
Fiindcii moravurile acestor Critem erau mal s().lbatece,
de aceia 9i apo,:;tolul eu aspvri!lle ii poronce9~e dea-l
mustra cu toata poronca, caci sunt vunele . pac~te,; ,pe ,
care trebuie a Ie oprl $i prinporo~ca, ca..d~ p!l~]a .: "a
dispretul.-.0verile, trebuie.de a convlllge pe cmev~..~f~k
tuindu-l, sau de a fi bland,: sau altee.va ~e acesl Jehu, m
timp ce pe, preacurva!'iu, pe ~urvarl.u, 91 pre lacom, 'pre
ghicitori, sau pre cel ce glyee.s~ d~n zborul ~aserIlo~,
trebuie a-i abate cu poronca; $1 mca nu cum s ar brodl,
cj'cu "toata poronea" Ai ' vazut cu. cata. ta~ie'9icu
cata putere Ie poronce9te' acestea ~ "N1l11em sa nu te
dispretuiasca pre tine".
. v'
.. ..
"Ada-Ii aminte lor sa se s~puna domnllior
si stapaniilor sa asculte,'- spre . tot lucrul bun
sa fie gata, pre nimeni sa nu huliasea, sa. nu
fie sfadnici" (Cap. 3, 1. 2). Dara ce? Nici pre cel ce
fac rale sa nu-i defaime? "Spre tot luc~>ul bun sa
fie gata, zice, pre nh~e?iv sa nu .defa1Il2e" , ad~ca
oricine ar fl, pre nimem far?-" exc~ptlUne. Sva ascultam
de aceasta povata. ;;Pre mmem, zice, s~. nvu . dve~
faime", adeca sa ni fie gura curat~ de defal!llarl, caCl
chiar adevarate de ar fi aceI~ def~lm~, to.tU91 nu este
al nostru de a Ie grai, ci ale .Judec<;ttorIulm, dupre~un;
zice: "Tu cine e~ti care Judecl pr~ fratel~ t::u
(Rom. 14, 10)? ~i chiar de ar fi Aadev.arate. Al vazut
cata primejdie ~ Asculta pe acel talhanu de pe cruce ce

326

OMILIA V

spunea tovara~ului lui: "caci sj noi in acea~i

osanda suntem~' H:uea 23, 40),' eaei 9i noi aCeIa91
lupta 0 avem: Daca barfe~ti pre al~ii, iute vei cadea 9i
tu in aeelea9i curse. De aeeia indeamn~, fl')ricitul aeesta,
zieEmd,:"Celui ce j se pare ca ;:;ta, sa ia aminte
ca sa nu caza" (1. Cor. 10, 12).
,. "Nesfadnici, ci lini~titi, aratand toat~ blan~
deta catra toti oaIpenii" , aded 9i dffra Elini, 9i catJ'i1.
ludei, ~i catra cei stricati 9i catra eei rai. Acolo indeamna
de la cele viitoare: - ceia ce dealtmintrelea face9i In
epistola catra Galateni (4, 3) - zicand: "celui ceise '
pare ca sta, sa ia aminte ca sa nu caza" ,
pe 'cand aici n u mai indeamna de la cele viitoare, cide la '
cele trecute. Pe nimeni sa nu graie9ti de rau, ziee;
caei a9a ai fost 9i tW).
"Oa eram ' ~i noi ()are~cand fara de ,minte,
zice, neascuUatori, ratacindu-ne, sltijTnEl, poftelor
~i multOl~ feluri de ' d~sfatari, intru rautate si
pizma vietuind, uriti Hind, '~i urand unul pl~e
altul". (Vers;' 3). In cat 'ea trebuie a fi catra ' toii cu':
blandeta. Cel ce a fost mai'riainte a9a, '9idtipa aceia,
s'a izbiivit,nu trebuie agr~i de rau pe ace9tiia, ci aSe
riJga, 9i a aduce multamitilui Dumnezeu, care :!-::a dez,.;>
legat ,;;i pe dansul ca 9i peaeeia de ralele de dinainte.
TN'imeni sa nu se laude, eaci toti au pa@atuit. , Cand 'ai
VOl sa graie~ti ,qe rau pe cineva, fiind tu eu purtari
bune, mai 'ntai gande9te-te la,. vieata ta cea dinainte"
cum 9i nesiguranta viitorului, 9i opre9te-ti furiea. Chiar
daca din anii , eei dintai ai eopilariei vei fi vietuit in
fapte bune, totu9i pe viitoriu ai putea face multe pacate.
I~ra daca poate nu vei avea, dUPI:B cum crezi, gande:;:te-te ca aceasta nu va fi din propria ta virtute, ci prin
eharul lui Dumnezeu, caci daea n'ar fi chemat pe stra,.;
mo~ii tei la eredint;a" 9i tu ai fi acum necredincios.
Prive9te cum apostolul a trecut in revista toata
rautatea 01 I leneasca. Oare n'a faeut Dumnezeu mii de
semne prin Proroci,? Oare nu prin toate a ieonomisit
el mantuirea noasra'? N'am ascultat poate'? "Ca eram
~i noi, zice, oare cand rara minte, neascultatori".
"lara cand s'a aratat bunatatea ~i iubirea

OMILIA V

327

de oameni a Mantuitoriului nostru' Dumnezeu".

(Vers. 4), cum'? "nu din lucrurilecele intru dreptate, care am facut noi, ci dupre a lui mila ne-a
mantuit pre noi, prin baea TIa~terei cei des=!doua, .
~i a innoirei Duhului Sfant". (Vers.4. 5). Vai! Cat
eram cufundati in rautate. in cat nu puteam a ne 1ndrepta, ci am aV!lt nevoie de rena9tere,9i aceasta este
n~tereadin nou. Dupre cum se petrece cu 0 easa putreda, cand nimeni nu mai pune vre-o proptea, 9i nici
ea mai pune ca legatura cu cladirea veche ceva nou,
ci daramand-o pana la temelie,o ,ridiea astfeliu din nou
~i 0 reface, - tot ~ a facut .9i Dumnezeu. Nu ne-a
reparat, a9a zicand, ci ,ne-afaeut din nou, eaei aeeasta
va sa zica expresiunea ,,~i ainnoirei Duhului Sfant",
adeea ne-a facut noi ca din capul locului. Cum'? Prin
Duhul Sfint. Tot aeeasta a invedereaza 9i prin alta ex-'
presiune zicand: "Pre care l~avarsat preste noL
bogat, prin lismL Christos M~ntuitoriul nostru".
(Vers. 6). Aveam nevoie demu!t Duh. "Ca indr~
tandtl-ne prin darul :lui<.: ----: iara9i dar, iara riu"datorie - " mo~tenitori sa fim dupre nadejdea vietei
cei ve~11ice"~ (Vers. 7).Akilmpl~euna cu 1ndemnare
spre umilinta este 9i nadejde pentru cele viitoare. ca
da.::a eram atat de desnadajduiti, ca cei ce n'aveam.nimb-'
bun, 9i a trebuit ea sa nenasea din nou, mantuindu-ne
prin char, 9i numai a9a ne-a sal vat, apoi eu atat mai
mult va face aceasta in viitoriu.
Nimicnu era mai rau ea salbataciea omeneasea,
mai 'nainte de venirea lui Christos, cand tOti'S8 gasau
ca razboinici unii catra altii. Pe copii ii ucid~au parintii
lor, mamele ca turbate umblau dupa copiii lor; nimie
nu era In fiinta, nici 0 lege scris3., sau"naturala, ci toate
se gasau.anapoda. Gurvii intr'una, ucideri, ~i chiar ce
este mai groza v de eiU omorurile, talhariile, pe care unul
dintre ,cei .deafara 1) Ie ineuretja, ba inca credea fapta: '
aeeasta ca 0 virtute,-~i eu drept cuvant,-dupa ce pe
unul ca acesta Spartanii il einsteau .ca pe Dumnezeu,
Intr'una hrismoase (prorocii), ea eutare sau eutare va fi
I). Nota, Licurg legistratorlll Spartanilor prin legillirile sale
nu numai ca nu peclepsa hoWle, ci inca Ie lncuraja.

328

OMILIA V

329

OMILIA V

ucis. ~a v~ spun ceya de prin acele timpuri? Androgeu 1)

fiul 1m Mmos, vemnd-Ia Athena si iarasi biruind a
fost !leis. Dara Apollon vindecan'd' raul c'u rau, a
ronClt a se da cajartf\l, pent1'u dansul de doua ori cate
:;;apte copii.
Dara ce poate fi mai crud ca aceasta tidinie? Si
ace.asta s'a facut.; dara un olQ ducandu-se spre a deslegt\
funea demonulm, a ucis pe copii. Ai vazut ca lOseJaeiu~ea ]wedomina.iIl toata puterea cuvantului t. Dara
daca faptul a fost drept, nu trebuia a fi impiedecat, iara
de a, fost nedrept - dupre curp a :;;i fost - nici nu trebuiil, ase poronci de la inceput. Citisteau pe iuptatorH
cu pumnul:;;i pe atleti. Rasboae necontenit :;;i SucceSlve
prmceta~i, prin sate, prin C'!Ise. Fa:ceau pederastie b~
inc~ac~l , filosof a(~rr:irat de dan<;;ii, a)egiuit ca, sclav'ului
nU-I eraslobod mCI de a face peder'astie, nici oea-:;;i
unge. trupul cu unt-de-lemn (a s~ exerita in lupte), fiind
.consldprate aceste fapte ca 0 vIrtute, ce ''J'tvea in sine 0
mare. cil;ste. !3a .inca, :;;edeau pe casa Un foi:;;or) in fata
lumeI. $Idaca cmeva ar trece in .revista toate cele ale
lor,?-J' g~~i,ca ,d~n:;;ii. bat~ocoria~ 1ns8:;;i natura;:;;i nimem n.v, lputea Impiedeca. Dar~a dramele lor teatrale
oa~<?: nl~ ervau incar~ate " cu. curvii,coruptiuni :;;i sacrilegll ~ Se,faceau prlvegherl de noaptespurcate si erau
c.hematefemei la priveli:;;te. O!, cataspurca~iune! In
tlmp de noapt~ se facea priveghere, :;;i feci08pa sta la
un)oe eu . t.iQePi tur:bati de amOt" :;;i, cu oamerii beti.
Pnvegherlle acestea erau un intunerec, precum intuneree erau ':;;ifapt~le lor ee Ie savar:;;au!
Deaceia :;;i ziee apostolul: "Caeram sf nOl oare-

po-

cand fara, minte neascultatbrf ,ratacindu-ne

slujjnd poftelor ~i multor felurl de desfatari":
J

Cuta~~,zice, s'a, in"dra&ostit. de q,ama lui vitriga, iara

femela eu!are s a lIldragostl~ dupa mo:;;ul sau, :;;i a fost
sugrurnata. Despre amorurlle. de cQpii, pe care obisnuesc ale numi jucarii$i obiceiuri copiIare$ti, nid nu 'e
slobod de a vnrbi. Cum nu se ru:;;ineata, :;;i nici nu-:;;i acopar
fata? Darace? Poate ca voie:;;ti a vedea casatoria fiului
., ') Nota. DUl?a ce a ie~it invingiHoriu in JupteJe Panatheneene, a fost UClS de Athenemii, lnsa omorul lui I-a rezbunat
tatal seu, silind pe Atheneeni de a da 14 copii spre mancare Minotaurului. (Vezl Mithologia Greaca).

~u

mama sa? StInt :;;i de aces tea printre dan:;;ii, :;;i ceia
este mai rau, .ca faptul aces~a,'s'a 'petr~cut. nu in .ne$~
tiinta, iara Dumnezeul ,lor ~U-I I~ny!ede~a, 'CI trecea cu
vederea cum natura era batJoconta, - :;;1 acestea .se pe:
treceau inca print~e cei din ~~a-sele d,e sus. D.ecl, da~<t
chiar cei ce, - daea nu pentru alt-ceva, cel pUtl!l pent! ~
ochii lumei, - . .trebuia sa se tina stransv de. vI~tute, $~
totu$i se purtau atat. de in.gactu!~ori fata. de rau, aPSll
ce trebuiau a face cel multI carn se aS9undeau d~_PIlvirile lumei?
,,0
.'
Ce poate fi 'inai variea~ aa ace?-stap~acere ~utare
s'a indragostit de cU!ilre barb::,t $l-dupa c~ s a lr:tO~s
barbatuJ, I-a ucis prm concubm v- poatec3:mu1tl dIp
VOl :;;titi aceasta poveste --. 9ara pecone~bm. ~-a U~lS
fiul Mrbatului omorit, dupa care a :murIt $1 fe~81a~_
Dupa_ aceasta. a fost cuprins ~e .dr~g9ste ne~u~a ~l
acesta, :;;i a fost ill unga t de f'1'l.rn, l~ra.~a m:n:ra m t01 -.
candu-se a ucis pe. un altul, :;;1 'pe femela lUll-a lU,:t~?
de solie. Daracepoate fi ~ai rau.. ca ~cestenen?rocIrl !
Acestea Ie-am spus dm scrntorn de afara, ca sa
conving pe '.Elini :;;i sa ar<'l,t cate rale stapanescJu~ea.
Dara c1acavoiti, yom arata:;;i din ale noa~tre.. ".Jar~
fit-au, zice, pe fiji lor ~i pe fetelelor derno11l1<?l' ..
(Ps. 105,. ;)7). eei ce I?cuiau 1:1 SodOffia pentr~ mmIe:
alta n'au pierit, .de cat numal pentru.c,: er~u n~bum
dupa copi'i.$ichiar la inceputul v~~llrel lu~. Clms!os,
oare nu juca 1.11 mijlocul cel<?r ,pOftItl la. ospat.fata Impanltului, in mijlocul oamemlor betl? Oa;e nu a cerut
ca plata pentru joc capul Prorocului? "Cme va spune
puterile Domnului". (Ps. 105, 2)'?
.Uriti fiind si uI'ind unulpre altul" zice.
Caci ~and 'punem ~ufletul nos~!,u. in. contact cu toatevplacerile, numai decat suntem cuprm:;;l d~ pn1ar~ ura. D~
ce oare? Pentru ca dragostea este umtacl,l. vlrtutea. :;;1
cand este virtute.a, atullci pe nimven} n~ Ob9?u~:;;t.e. Pr:=
vestece spune :;;1 Pavel: "N u va .u!-~elatl, mCl cu~.
~e

varii, nid slujitorii idolilor, !!-lCl. I?rea ..cUl~v?-rl1,

nici malachii niei Sodomnenll, mCl furn, mCl lacomii nici b~tivii nici ocaritorii, nici ranitorii
nu v~r mosteni imparatiea lui Dumnezeu, ~i
aces tea uniia ati fost". (I. Cor. 6, 9-11). Ai vazut

331

OMIL!A. V

mHLIA v

cum fiecare feliu de rautate sporia, :;;;i intunerecul era

mare, iara dreptatea era inactu:;;;ita -~ Ca daea .,cei ce se
bucurasede pI'oI'ocii, :;;;i V8.ZU8e petrecandu-se aUHea rale
:;;;i .pr.intre. dw;nnani, ~i printre dan:;;;ii, ~ totu:;;;i nu- se cummilse, CI faceau mii de raM, ,apoi c.e n-ar fi facut altii ~
Artii iara~i printre dan~ii poronceau ca ,fete desbracate sa se lupte in fata oamenilor !).D~ jnulte bunati1,ti ' v'ati lQvrednicit voi, daca nu suferitinid yorba
macar ,a auzI, de care lucru filosOtil md nu :'se ru:;;;inau.
Un alt filosof al lor, ~i inca corifeul lor, Ie scotea;;;i la
rasboae pe Jemei, :;;;i poroncea de..a fi ob:;;;teti, adeca a
tuturor, fiind Ca un feliu de' pezevenghiu ,de , femei,
,,Intru rautate~i pizma vietuind" zice:,'Ca daca
chiar cei ce filosofau printre dan~ii, legiuiau J1i:;;;te
aslfeliu de nelegiuiri, apoi ce am mai spune ' de-cei ce
nu filosofau ~ Daca, eei ce avea:u . l?arhaJunga :;;;ierau
imbracati cu toga; '~i totll:;;;i graiaude ac~stea, . ce am
mai spune deaIiii 1Nu de aCi~ia a fost facuta,ferneia,
omule! ca sa, fie"a tuturrw in ' comun. 0 Ivoi, cari toate
Ie-ati I'esturnatpe ClOS; cari va _a mestecati,cu 'baetii,ca
~iu cu f~tele, ~i~ariscoateti la rasboiu pe j~te"ca; ~i pe
barbail! Acesta este lucrul diavolului, care toate le confunda $i,le rasto~,rna pe do.s, care zguduie ,$i ,r estoarna
hotare1e eele pusedin inceput, regulelepecare 'Dumnezeu Ie-a pUSll1:patura. Dumnezeu a datfemeiLrolul
de a i!]g~ijl ude ,eaa, :;;;i. barbatului ~e. a se 'i~Sl'ijl ~e_ cele
deafara, lara t ,u. !':coborl capul la plclOare, _$1 picIOarele
Ie ridici la cap.II1armezi femeile, $i nute ru~inezi?
~i ce SpuQ':,acestea ?--Uniia dintredi;tm;iUntr'oduc
p8 femeie in povestiri ca ucizandu::9l copjii,:;;;i ,nu se
ru~ineaza, nici nu 's esfiesc bagand in auzulpalllenilor
nii;lte astfeliu depovestiri spurcate. "Iara.ccilld s'a
ar~itat, zice, bunatatea "~i iubirea d e , J~am~ni a

Christos MantuitoruL nostru, ca indreptandtI-ne

prin .darul lui, mO$tenitori sa fim dupre nadejdea vietii cei ve~nice". Dara ee insamna "dupre
nadejdea"? Adeea, d~pre CU!]l am crezut, .a~.;vo~

330

Mantuitoruluinostru Dumnezeu, nu ,dinlUcrurile cele intru dreptate, care am facut flOi, ci

dupre a lui n1ila ne-a mantuit pre noi,Pl'inbaea
na~terei de a doua ~i a inoirei Duhului Smnt,
pre care I-a varsat preste noi bogat, prin Iisus
' ) Nota. Prin legile lui Licurg se prevedeau astfeliu de dispozitii, a~a ell, femeile Spa rta ne se exel'eitau in lupte la feliu eu
Mrbatii.

Iua, a;;a ne yom bucura; sau ca poate Sunteil deja clIronomi, sau mo:;;;tenitori ai vietei cej vei;lnice. "Credincios este cuv:ritul". (Vers. 8). Fiindca a vorbit
despre cele viitoare;.:;;;i care nu sunt}nca de fala, a
adaos ceia ce estederimde credinta. Adevarate sunt
acestea, ziee, iaraa;~~astas~ inyede~eaza din .c~l~ c.e.,~u
fost citei cel ce he-a sloboZlt dm atatea nelegIUlfl 91 dm
atatea rale, este JnvedEn'at ca n8 va imparta:;;;l $i din
toate cele viitoar,e; stablindin filantropieai;li charul seu,
cacf'toate yin dina:ceea:;;;iingrijire.
!) Sa multamirn ded,; iubiiiloI', lui .Dumnezeu; 9i pe
nimeni sa nu barfimj ,nici- sa invinovatim, ci mai ,.ales
sa sfatiJim, sapcivaiuim, sa indemnam, :;;;i sa ,ne l'ugam
pentru dan:;;;ii,chiar de necal' batjocor}, s8;u ne-arne:;socotl, - caci a':;;;a stmt Cel bolnavi, dara cel qe.Etlear;ga
pentru sanatatea lor" toate Ie rabda, toate Ie fac,-chl(l.I'
daea n'ar folosi eu nimic- ca nu cumva sa se :invinovatasca pre dan$ii; ca uniiace nu s'a u lngriji~ .. SaUi1u
stiti ca de -multeorica nctUl,L.doftor nu se ingrIJa.f;lte' de
cei.bolnav, un aItLildintreneamurile bolnavuluijizice :
inarij a 9te -1 dinnOu, 9i <nimic sa nu-i lip~asea, ca: nu
cun~vit sa 'ti adqc ,vre-o invinovatire, nu cumva ,saam
motiv de a '.teacuzil,)'1"Nuvedeti cata ingrijire a li neamurile de cei ailor1 Cate fac pentru dan;;ii,i;lidoft<;wi
chemarid,~i;li bariicheltuind,$i stan~ langa d.a~u;ii i.l~~r"una?
Sa imitam m aca'r, pe aeei;ltlla, de 91 mgflJlrea nu
este deopotriva , eadcand trupul copitului tau este bolnav,
nu te dai in laturide ,a trimite pe cineva dupa un doftor,
fie cat de departe" ,sp!,ea-I fnsanato:;;;a, in }imp ce sufletul lui fiind bolriav; himeni nu face yorba de aceai;ita,
ci toti stam cu nepasare, toii suntem cazuti in tranda vie" toti ne ingl'ijirn prea puiin, <;;i trecem cu vedere~
:;;;i pe f~mei, 9i pe copii, pr~paditi d~ 0 ase~en~~ bo~la
grozaVa' :;;;i tocmai la urma ne vemm in s~mtlfl. Gan') Pal'tea mOl'ala. Despr e I?ultamir~,. ~i desp~e ?f'atuir~a fli ingrijirea de frati, :;;i ell, nu trebUle a negllJa de no! ~l de eel cleopotrivll, eu noi. (Vemn).

OMILlA VI

3_3_2_________________0~M~ILlA__V_I________________~
Qj~i-va

cat deuricios este, ;;i de I!is chiar, de a zice Ill,

urma: nu ne a;;teptam, -DU c1'edeam ca va fi as:'!)>: Dara
aceasta nu numai ca este u1'icios, cL~iprimejdios. Caci
daca in vieata aceasta a nu prevedea cele viitoare este
a celor tampi ~i lipsiti de minte, cand mai-ales ~i a uzim
pe mLrrt;i sfatuind ~i zicand ce t1'ebuie sa faca, ~i ec sa
nu faca, apoi cu ataL mai mult, eand e yorba de vicata
viitoare.
Sa staruim d8Ci Inacea ingrijire, sa nc ingrijim
de mantui1'ea noastr?,', ~i pe Dumnezeu .a-l rugam in
toate, sp1'e a ne da mana de ajutoriu: P;1J:il8, cand yom
fi t1'anda vi? Pan a cand ne'ngrijitori? El a varsat din
bcJ~ug asupra noastra eharul Duhului Sfant. Sa ne gandim
deci cata ingrijire a avut pentru noi, ~i aeeea~i ra,vria
sa ariitam ~i noi, sau mai drept vorbind, nu pe atata
6'i fie ehiar~i ceva mai mica. Ca daca ~i dupa charul
acesta noi i$untem nesimtitori; mal mare ne va fi pedeapsa: "De .n'm;;i fi venit, ziee, ~i nu Ie-a::;;i fi grai~

lor, pacat'n'ar avea, iara acum'respuns riu au

pentru pacatullor" . (loan 15, 22). Dara sa nu fic de
a se zice ,acesteade noi, ci mai ales fie de a ne invrec1nid bunu1'ilor fagaduite celor c:e-l iubese pre ' dansul,
prirLChristos JisusJ)omnulnostru, earuia impreunaeu
TaUll ;;i eu Sf. Duh; se eade sla va~ stapanirea fili cinstea,
acum si purureasiih vecii vecilor. Amin.

OM IL I A V I

,,$i pentru acestea voiu sa adever-ezi tu, ca

sa poarte grija, la fapte bune"s a se neyoiasca
eei ce au crezut lui Dumnezeu, ca acestea sunt
cele bune si de folos oamenilor. lara de intrebarile cele . nebune, sf de numerede neamuri,
(genealogii, sau spita neam.ului), ::;;i de prigoniri,
::;;i de sfezile cele pentru lege te fere::;;te, cit sunt
nefolositoare si desarte. De onml p-mti~ (hmR,

333

una si a doua sffituire te fereste, stiind ca s'a '

razvratit unutca acesta, ::;;i gre~a~te'fiind singur
de sine osandit" (Cap: 3, 8-11).
Spunand de filantropiea lui Dumnezeu -fili de nepovestita lui ingriji1'e pentru noi, ~i ee a faeut eu noi, a
adaos ziclnc1: ,,$i pentru acestea voiu sa adeve-

rezi tu, ca sa, poarte grija, la fapte bune sa se

nevoiasca cei ce au crezut lui Dumnezeu", iara

aeestea spunandu-li, Ii indeamna la' milostellii. Deei

acestea nu . numai spre umilintasunt potrivite, spre a
nu se ingamfa, sau a gral. de raupe;altii, ci ~i spre toata
fapta buna. Tot a~a;;i cat1'a Cor.inthenise1'iindu-li zicea:

,,$titi darul DommiluLnostru Iisus ~ Christos, ca

pentru noi a saracit bogat ,fijpd, ca cu saraciea
lui sa ne imbogatim noi" (Il.Cor.8,.9). Gandindu-se,

deei, la ingriji1'ea lui Dumneze'u ,;;i: ne'ma1'ginita lui fiIi indeamna Jamilostehi.e) nu cum s'ar In. tampIa, sau in treaca~, ci "sa. se he,voia$Ca la f~pte
bune ::;;i eei ce au crezut. lui ])umnezeu", adeca
sa ajute pe eei ned1'eptatiti, nunumai eu bani, ci 9i eu
sprijinul, sa apere pe v,iiduVC$i orfani, fili in fine sa
pun11 in sigu1'anta pe toti eei eepatimese rale,- diei
aeeasta va sa zica: "la fapte ' hU.l1e .' sa- se nevolant1'opie~

iasca, si acestea sunt bUli'e sj .folositoare oamenilor. iara de intrebarile 'cele nebune, ~i de (genealogii) !.lumere de nean111ri~j de prigoniri, ::;;i
desfezile cele pentru lege . te:fere$te, ca sunt nefolosiioare si desarte". Da1'ii 'ee .sunt acele nume1'0

de neamuri S~1U gedealogii ~ mai' ales aa ~i eat1'a Timotheiu spune de "aceasta, zicand: "nici sa ia aminte

la basme si la numere de neah1uri far{t-de sfarsit"

(1. Timoth.' 1, 4) ~ Apoi fili aici6a;;i acolo apostolul lasa

a se intelege aeei Iudei, cari eugelarid Iucruri mari
pentru ca aveau stramofil pe Abraam, nu se ingrijau de
cele ee erau datori, deaceia nume~te ni~te astfeliu de
dispute nebune '~1 fara de folos, fiindca a seincrede In
astfeliu de lucruri nefolositoare este u nebunie. Sub denumirea de "prigoniri" sau eerte de aici, el intelege

334

O~IIL1A

V"I

acele dispute sau certe eu eretkti, cand nu iesa din ell

nici un folos, G.,aei sfttr$itul lor este nimic. Cand cmevi
este strieat, $i cand orir-e s'ar face este cu neputint~
a-i schimba parerea, apoi dece sa te mai obose;;ti ir
zadar, sarnanand samanta pe piatra ~ Asemenea oste
neala ar trebul sa 0 intrebuintezi catra ai tai, vorbin
du-Ii de milostenie $i de aIte virtuti.
Dara atunci cum de zice in alt loc: "Poate candva
Ii va da lor Dumnezeu pocainta spec cuno~tinta
aclevarului" (II. Timoth. 2, 25), pe cand aiei: "De
omul eretie dupa una ~i a doua sfatuire te fereste, stiind ca s'a rasvratit unul ca aeesta, ~i
gre~a~te fEnd singur' de sineosandif"? Apoi aeolo
el spune de eei ce dau oare-care nadejde de indreptare,
$i pentru cei ce se impotrivesc la)ntamplare; dara can~
indaratniciea lor este in vederata tuturor, de ce te mal
munce;;ti in zadar~ De ce bat! in zadarvazduhui? Ce
va sa ziea: ,rfiind singur de sine osandit" ? _Adeca
Nu.poate spUI~e ~ nir,?eni nu)~a. dat ~e vvest~, ca nJmeni nu I-a sfatUIt. Cand, deCl, .$1 dupa sfati:nre el raITlane acela;;i, devine de sine osandit. .
"Cand voiu trimite ,pre Arteman la tine,
saupre Tihie, nevoie~te-te , sa ' vii ' la mine in
Nicopoliu .eyers. 12). Ce spui~ Dupa' ce l-ai pus supraveghetoriu peste Creta, II cherni iara$i la ti~t: ~ Nco ~ac~
aceasta ca$i cum l-ar abate de laindeletmelrea lUi, CI
inca mai multintarindu-l. Cum ea nu l~a chernat la sine
sprea-l avea ea tovara$ in toate par tile f;li a-I impiedeca in luerul seu, asculta ce spune: ;, Pentru 'ca aeolo
am socotitsa ierhez". Cetatea Nicopole era in Tracia l ).
"Pre Zina ~tiutoriul legei, ~i pre ApoUos
degrab sa-i --tdmit i mai 'nainte,ca nimic lor sa
nu Ii lipsasea" (Vers 13). Ace$tiia nu"erau inca dintre
eei carom Ii incredintase apostolul dreptuldeprivighere
in VI"una din biserici, ci dintre cei ce-l insotau in calatoriile sale. Cel mai Insemnat insaera Apollos, pu1) Nota. Cetatea Nicopole 'de _und~ a scris 1i trimis. apos!bluJ
aceasta epistola, era ,in . ~acedol11e!l-' ~~ra nu m TraCla, a!/a ca
aiei Sf. Chrisostom a comls un laps1)s lmauiE.

OMILIA VI

335

ternic fiiffd in scripturi, $i barbat invatat. Dad!. celalalt

era :;;tiutoriu al legei, nu era nevoie de a fi hranit de
ceilalti; - Insa sub numele de :;;tiutoriu al lee;ei de aice,
se -intelege -cunoscatoriu allegei Juda-ice, iara prin 6Xpresiunea "ca nimic sanu li lipsasca(( ii spune ca
sa-i trimita cu toate cele trebuitoare pentru hrana,
pent.ru hrana din bieh;.ug.
,,~i sa se invete ~i ai no~tti ca sa poarte
grija de fa pte bune, ca sa uu fiefara de roada.
Inchina-se tie toti ceice sunteu mine. Spune
lnchinaciune celor ce ne iubesc pre noi lnttu
credinta'~ (Vers~14. 15). Adedi el spune aiei detoti
eei ce-l iubeaupre dEtOsul, sau de barbaW credincio$i
in general. . ' '
"ChatuLc'Ll voi clf toti. Amin ". Dara cum Ii
poronc8$tide a astupa gura celor ce se impotriv~au,
daca trebuia a se,feri de dan$ii ~ CandU, iice, fac totul
pentru vatarnar, tu sa nu faei din capullocu!ui nimic
pentru folosul acelora, caci cei stricati'cu desa var$ire,
nu VOl' ca$tiganimic. Dad daca dan$iiYcitama $i pre
aItii; apoia,tunci trebuie a te ridiea cu putere, $i a te
lupta cu multaparbatie. Daca vezi pe altii~jun$i in mare
stricaciuoe, $1 tu te gase.7ti silit de a-I apar4, apoi at unci
sa nu 'taCi,ci .inchide-li gura, ingrijindu-te ca sa nu
piarda . pi'ccele viitoare. Dealtmintrelea nu se poate,
ca cel ce are r.3.Vna -:;;l vieata curam, sa se tina numai
de lupte;De .'cat numai tu fa astfeliu,precum am zis,
caci a seQcup?,'cineva numai devQrbe, vine de la lipsa
de lucru,$id~ la filosofiea acea atat de zadarniciL Caci
a vorbl lucruri .prisoselnice, este o mare paguba, ci
trebuie sau ainvatil" sau a se tuga lui Dumnezeu, sau
a-I multamL Noi nu trebuie a cruta numai banii, iara
:vorbele nu; ciinca.mai cu sarna trebuie a Ie cruta pe
ace;:;te din urma, $i a nu ne expune tuturor cum s'ar
intampla)).
,
Dara oare 'ce va sa zica: "La fapte bune sa se
nevoiasca"? Adeca, sa nu a$tepte ca eei nevoia$i sa
viria la dan$ii, ci dai1$ii sa se ocupe de ajutoriul celor
neVOia$1, caci eel ce se ingrija$te, astfeliu trebuie ase
ingriji, i'?i astfeliu 0 face aceastacu mult zel. Caci fapta
buna nu aduee atata foloscelor ce 0 primesc, ,pe cat

336

OMILIA VI

aduee eelor ee 0 fae, fiindea Ii di'i curaj fata de Dumnezeu.

Sub numele de eretic apostolul intelege pe eel
ne'ndreptat, sau mal binf1 zts pe eel ee nu da speranta
de indreptare. Cad dupre e-um a treee eu ye.fIerea pre
eel ee da speranta de sehimbare, este rezultatul tri'm-.
daviei, tot a~a ~i a umbla eu lingw;liri ~i eu binele pe
langa cei ee nu dau semne de hldreptare, esm-semn de
eea mai de pe urma prostic ~i tampire, - fiindea prin
aeeasta noi Ii faeem mai cutezatori.
"Sa seJhvete, zice, ~i ai no~tri -sa poartc grija

de faptebune --spre treLile cele de folos, ca sa

nu. fie Jara de. roada". Ai vazut ca el se fngrijaE;te -

mai muIr de dan~ii, de cat de cei pe prim esc milosteriiea.?El;il, eu putinta, zice, de a trimite pe aee$tiia _p rin
alteparti, ius.a eu rna ing'rijase de eele ale voastre.
C~Ci, ee rolos poate fi? spune-mi: ' daca uriija desg~oapa
tesauredinpamant, iara altii hfanese pe dascah? De
sigul;' ca ' cei c110tai nu au nieil 1U ' folos din thesaurele
lor;~i reman fara de roada. Nuputea Chrislos, care
eu .cinoi pani a 'hranit, de mii deori pe atatia, sa 5e
hraniasca atat el cat ;;i eeieeT Insotau "?
1) De ce oare mantuitoriu] st:) hrania de femei?
"Mergeau .' dupfl el,! ziee, ~i~i , ' ~lujau .luiv" (Mar:eu
15, 41);pentru ea sa ne invetepre nOl, ca el ' se mgrija de~ei eeJ~eeau-:bi~e. ,Nu ..putear~reca ~avel, ~
eel ce prm mamle lUI aJuta$l peaItll, ca sa nu prl:
II1easca . a,jutoriu dela nimeni? Dara n vezi pre el ;;1
luand,ba, ehiar;;i cerand. De-ce aceasta oare? Ascultii-l
cespuoe: "Nu ca doara caut darea, ci. caut rod!!l
eel prisositoriu spre folosul vostru" (Filipp.4, .17)'.'
Darachiar la: fneeput, -cand eredinCfo;;ii 1;;i vindeau toate
ale ;lor, pl~etui il-pun~~u la,: pic!?arele ~postolilor; ,:;;i a.c:um
prive~te cum apostoill se mgflJau mal mult..!le dan;;H,.?e
cat de cei ce .primeau milostenii. Ca daea s'ar fi ingrlJlt
apostolii 'n umai de saraci, n'ar fi facut nici-o yorba de
Anania $i Sapfira, cand au ascuns din pretul vanzarei 2),
1) Partea moraUi. Despre milostenie, !Ii pentru ce stapanul
nostru !,\i \lcenicii se hraniau de femei. ea cei c~ se !~b~~a~sp,
les ne pot cadea, !,\i povestit'e plo.cuto., co. trebUie a nadaJdUl 10
Dumnezeu. (Veron).
2) Nota. Vezi cap. 5 din Fapt. Apost.

OMILlA VI

337

n'ar fi impiedecat de a primi milosten~i din nedrePt3:te,

n'ar fi poroneit Pavel zicand: "Nu dmtru mahmre
sau din sila" (II. Cor.-9, 7). Dara ee spui Pave~e~ Impiedeei pe saraei de a lua milostenie~ Nu, Zlce, eu
n-am in vedere interesul celor ce prim esc, ei al eelor
ee dam>. Prive$te inca $i pe Proroe, cand sfatuia pe
Nabuhodonosor ;;i-i da acea povata minunata, ca el nu'
se ingrija numai de saraci, - caei n'~ spus s~mplu: (da
saraeilor, ci . "Pacateletale cu mll<?stem~~e !,es-

CLlmpara, ~i nedreptatile tale cu mduraf'l saracilor" (Daniil 4, 24): De$arta.-ti punga, zice, nil numai
ea altii sa se hraniasea,. ci $i ca tu sa. , tejz~ave$ti. de
pedeapsa. ~i Christos iara;;i a zis: "Vmde-tlaver~le,

si da-le saracilor, si vina de-miurmeaza. mle"

(Math. 19, 21).Ai vazvut ~a;;.i ac~!o apbron~ittot aeea~ta

ea eonditiune a urmarmJm? Fnndca aV,erII~ SUI~t 0 plededi, deaeeia .'i-a poroneit ca sa 1e dea saracIlor, ea
astfeiiu sa IIi vetesufletul de a fi milo!'\tiv~i indurat; il
invata de a dispretui averile, n fnvata de afugi de la-_
comle. Caei eel ce este fnvatat de a dacelujce:i'lu are,
eu timpul se yalnvata a nu lua de la eel ee.a~e.
. Faptul acesta face pe om de?potrivaeu DUr?nezeu:
De ;;i feeiorieaare eu sine 0 mal rnaneosteneala, sau :;;1
postul, sau culcarea pe pamant, in~a i:Iimie nu este atat
de puternic spre a~tinge foeul. paeatelot no~stre, e~
milosteniea. Milostemca este mal pres us de once fapta
buna ;;1 pre ceiceo iubese pre eaii purre .1anga fm::
paratul a toate: \~i aceasta eu drept euvant, fiindea feeioriea,$i postul, $i eul~rea pe pamant~tau. num~i ~
langa eel ce Ie fa:ee, iar?, l?e altyl nllfolo~CS'~eeu plmlc,
pe cand milostemea se mtmde 10 ~oate p~rtlle, .~l toate
niaduli:i,rile atinse, se unese eu Chrlstos. Mllostemea este
mama dragostei, a dragostei car~ 'earacterizeLza c~e;;t~
nismul care este mai mare de cat toate semnele $1 mlnunile,' ;;i prin care ucenicii se asamana ell Chr:is~os.
Ea este doftoriea paeatelor noastre, soponul. a;;a zleand
al curatirei murdariei ~in sufleJ;ele noastre, $1 .seara .eare
duce la ceriu. Ea .leaga la un loe trupul 1m Chrlstos.
Voiti poate -a $ti ~e cat ?in~ es~e ea .in staTe a fac~?
In timpul apostohlor totl vanzandU-$l ayerlle lor,. dadeau fie-caruia la nevoea ee avea. Dara spune-ml:fara a avea in vedere cele viitoare, eaei noi nu vorbim
u

42330

22

338

OMILIA VI

acum de imparatiea cerurilor, ci sa vedem numal 1Il

timpulde fai,-cine ca$tiga,; cei ce iau, sau cei ce dau~
aceia (S';3,racii) murmurau :;;i se sfadeau intre''dan.::;.ii, -pe
cand ace$tiia (cei ce dau) aveau un suflet, dupre cum
zice: "lara inima ~i sufletuJ multimei eelor ee
au erezut era unul" (Fapt. 4, 32), $i charulera preste
toti, $i traiau cu multa simpli.tate $i nevinovatie.' Ai vazut cum $i de ai~i aceia ca:;;tigau ~
.
-Acum spune-mi: dintre cine ai voi sa Ja;ci parte ~
Dintre cei ce aruncau a verile lor, :;;i nu nia,ia veau nimic, sau dintre cei ~e luau pan a $i pe ale'qltora~ .1:rive$te rodul milosteniei. Paretii ::;.i piedicele au Jost rasturnate, :;;i de inqata s-au unit sufleteJe ' lfltre dansele;-dupre cum ziee:,;inima ~i sufletul . ri).U)tiri1~i : ,e ra
unul". A$a dicelce-$i de::;.arta pungasa;chiar::;,ifara
milostenie, are un inare folos.
. '. . . ' . '. "
Acestea vis.:au spus, ca astfeliuceicerHlumo$tenit averi dela 'parinti,. sa nu fie tri:;;ti,nii 'mahniti,
ca fiind mai prejos de cei bogati, fiiridcarriaJmari vor
avea, daca vori yol.. Caei cu mai multau::;'Qrintase vor
mi:;;ca spr-e milostenie, ca $i '"aduva din~ e~anglH~lie,iara
fata de aproape1e'uu vor avea, nid 0 pricinade du::;,manie, $i va fi mai slobod .de cat toticeilaltL Nimeni,
nu-l va I?uteaefl!eninta pe .u.nul ea aces~a eu ,_0<?Ilfis~a
rea averIlor;cacl (;1 este mal pre sus de . ~semenea rale.
~i dupre cum . pre cei ce. fug desbracati nimeniriu-i-ar
prinde degrabi1; ia~a pe eei imbracati . greu cu . multe
haine $i deabea purtandu-se i-ar pripdelndata,- tot
a::;.a se petrece cu bogatul ::;,i saracul. Unul$e impiedeea
in hainele sale; in mWe de griji, mahiliri; manii, ::;,i intaritari spre manie, chiar daca poate n~ar fiprins; pe
candcelalalt chiar de ar fi prins, totu:;;iiute , va putea
scapa $i fugi, heftind impiedecat de nimic. '
Toate _acestea ingroapa sufletul inpah::tant, ~a zicand, ::;,i inca nu numai aces tea, ci :;;i altele multe trase
de bogatie. Ca de pilda pentru a trl11 cineva cu eumpatare sau in simplitate, ,este mai greu pentru cel bogat de cat pentru cel sarac, cum $1 a fi izbavit de manie este mai greu pentru acela de cat' pentru acesta
Deci, zici tu, :;;i mai mare plata va lua)). Catu$i de pu
tin. ~i de ce oare, daca el izbute$te de a savar::;,! celE
grele ~ Fiindca insm;li el ::;.i-a creat ~reutatile, de vrem(
ce nu ni s'a poroncit sa ne imbogatim, ci inca din con

OM ILIA VI

, 339

tra, a:;;a ca singur-tu Iti faure::;,ti mii de piedeci. Altii

arunca de la dan::;.ii nu numai banii::;.i averile, ei-$i muncesc pana :;;i trupul, ca uniia ce merg pe cararea cea
strimta, pe cand tu nu numai ea nu faci a$a, ci inca
iti spore::;.ti ~i anrinzi mai mult cuptorul patimilor,::;.i te
incunjori ::;.i de altele. ~i deci te duei pe drumul c~l cu
u::;.uriota de cucerit. Acel (lrum este care prime$te-pe
ni::;.te astfeliu de oameni,pe cand drumul sau calea cea
strfmk'l duce pre eei intrisk'tti, pe cei ce nu poarta cu
dan::;.ii nimie, de cat nurna'i aceste greutati, care pot fi
duse pe aceasta cal~ :rnilosteniea, filantropiea, bunatatea, b~andeta. Daca 1e . porti ' aces tea eu u::;.urinta, vei putea trece; iara daea a1 cutioe u::;.uratatea, trufiea suflcteasca, ::;.i" sareinacea . despini, numita bogatie, iti
trebuie un drum(::u mult mp,i largo ~i , nici nu-ti'este
cu putinta de a intra intnultin~e, ca nu cumva sa 10':
ve:;;ti pe altii, purtartdin spete sarcina ce 0 ai, ci trebuiea sm la mare, (iepartare, in timp ce acel care duce
. eu sine aur :;;i argint, votbesr, adeca de succesele virtutei, nu numaicacei de '13'e. lapga dansul nu Jug, i
inca se 9i anropiede el:;;i'stau la un 'loc.

~i daca bogatieaeste $pini 91 ciuline, ce poatefi .

'lacomiea ~ Pentru ce deci ,0 lei eu tine acolo ~ Pentru ca '
sa faci focul mai mare, punaM sarcina pe foc? Oa1;'e
, nu este deajuns focul . gheenB~] GandC$te-tela eei trei
coconi.,.9um u01blaupriI,l cuptorul cel cu foe; aceia .sa .
o crezi de gheena:.. Cumare .durere au cazut in cuptorili,
$i erau legati :;;i Trnpiedecati, ::;.i cu toate acestea au ga~
sit fnauntru 0 mare ~ largime. Nu tot a:;;a insa erau cei
deafara.
Tot a$a ni se .intampla ::;.i acum, dam am VOl ca
sa stam cu Mrb:'itie ::;.i l)utere fata (te ne 'ncetatele ispite. Daca avem nadejdea ,ln Dumnezeu, vom fi iot1"o
mare largiroe, a$a zicand, ' pe cand cei ce ne baga in
ispite, vot: fi pierduti. "ea eel ee sapa -groapa altuia, zice, singur va cadea intransa U (Sirah. 27,
26). Chiar de i-ar lega manile :;;i pieioarele, intristarea
fl va putea deslega. ~i prive:;;te faptul cel minunat: pe
cari i-au legat oamenii, pe ace9tiia i-a deslegat focul.
Ca preeumdaca cineva ar preda slugilor pre uniia dintre prietenii sei, iara slugile 9tiind ::;.i cinstind prieteniea
stapanului, nu numai ca nu Ii vor face nici-o vatamare,
ci lndi $i mare cinste Ii va da, tot a$a ::;.i focul; care

340

OllflLIA VI

~tiind ca acei trei coconi erau prieteni'ai~stapanului seu,

Ii-a rupt legaturile, i-a deslegat~i i-a lasat iI! libertate;
a devenit pentru dan;;ii loc de a fi caleat de ii, 1;>i GU
drept Guvant, fiindca fusese bagati in cupt0rili nentru
slava lui Dumnezeu. Cati sunt8m in necazuri, sa a \108m
in vedere acest exerrrplu.
{tDara, iata, zici tu, aceia s'au mamyit de suparari, iara noi nu)). Cu drept cuvant, fiindea dan~ij au
intrat in cuptoriu nu ca izba viti, ~i ca morti cu, desavar;;ire, caci asculta e~ spun ii: "ea este Dumne;..

zeul nostru in ceJ;uri; caruia noi slujim, ~i ne

va m:intui pre noi din m:inile tale imparate; .~i
denu, sa ~tii 0 imparate, cadumnezeilorte~,
nu vom sluji, ~i chipului celui de~ur care 'al
ridicat nu ne VOID inchip}l{(. (Daniil 3,17.18). Noi,

insa ca $i cum pare ea aro ;da' Jectii lui Dumnezeu"ho~

tara,rn pana ~i timpul zicand: "daca pana in cutare
timp nu yom fi izbavjti, ;;i de aceea nici. ea suntem
izbav4ti. Fiindca ~i Abraam nu ca izbavit a luat pe fiul
sau, ~il-a,~ adus ca parga ',lui , Dumnezeu, ci ca jartfit,
dara pe care contra a~teptarei sale -l-a luat, mantuif~i
izbavit.
, Tot w;;a ;;i tu cand cazi,in stramtorari ;;i necazux',i
"sa, mi te grabe~ti invremea ispitei". (Sirah, 2,2),?
i pregate~te-ti cugetul tall catra toata rabdarea, , ~l
atunciiute te vei mantu! de necazuri. De aceia ~i Duih~
nezeu iti trimite neeazuri"p~ntru ca sa te lnvete a
rabda. Cand deci de la fnceput ne invatam a rabda,;;i
nune imputinam, la urma se slabe$te suferinta, ca.fiind
totul izbandit. .Voiesc a va povestl $i 0 istorie ne$tiutil
de ,voi poate, insa avand un mare folos. ~i care estl$
,acea istorie ~ Fiind 0 goana mare oare-cand asupi:.a
'cre;;tinilor, $i un mare rasl~oiu abatandu-se asupra bi:.:
,sericei, au fost prin$i doi barbati, dintre cari unul er~
gata a patim! ori-ce, iara celalalt; daea ar fi fost ca sa
cj se taie capul, poate ca era $i el gata ;;i cu curaj, iara
pentru celel.alte munci ;;i cazne era fricos, ~i tremura
de groaza.. $i prive~te iconomiea lui Dumnezeu! Dupa
ce a stat judecatoriul pe tron, celui care era gata de a
patim! ori-ce, a poroncit a i se taia capul, iara pe cel
fricos a poroncit a-I spanzura ~i mund, in tot chipul,
si nu odam sau de doua ori a fost muncit, $ipurtat prin

OllflLIA. VI

341

toate cetaiile. Dara de ce oare ,s'a ingaduit aceasta de

Dumnezeu~' Pentru ca neingrijirea $i tranda viea cugetului lui sa se indrepte prin cazne, ca ori-ce friea sa 0
scoata din el, ca ' sa nt4 mai fie fricos, nici lene~. Inca
~i Iosif eand se 'grabia a ie9! din temni, atunci mai
eu sarna starilia in curajul ce-l insufia celor doi fameni
intemnitati cu e1. Caci asculta eele spunea: "Ca ~i eu

sunt furat din pam:intul ' E3br~ilor" 9i "Ada-ti

aminte de mine" (Fa~et'e 40, 15~ :' 14). Uniia zic in
toata curatiea inimei- lor, c3, ;eXprBsiunea " Ada-ti
aminte de mine,~ este zisa ; inihtelesul ca noi nu

trebuie a ne nMajdul. in oamerit ci totul a arunca 9i a

lasain grija lui Dumnezeu.
, Acestea, deci' "9tiindu-le, "iul:>itilcir, sa marturisim
eharlillui Dumnezeu,;;i pre .toates3. lefacem,"Ylre sunt
813re folosul nostru, ca astfelitJ. sa Iieinvrednicim de
bl,i'nurile viitoare, . prin Christos Iisus, " Domnul nostru,
earl.1.fa impre'una cu Tatal~icll. Sf.:1)uh sa cade slava,
acUm$i pururea 9i fnvecii '\reciIor. Amin. (Veron).

CO ME N TAR I I LE
SAU

EXPLICA.REA EPlSTO~LEI CATIH:. FILIMON

&'

C!llui Intru sfiIiti Piidntelui nostru

IOAN CaRISOSTOM
Arhiepiscopul Constantinopolei

SUBIECTUL

Mai intaieste necesar a: vorbl. desubiectul acestei

celelalte pe c~geleeautain. Deci,
care este . supiec;tul epistolei ~ Un bafbat'oare-care Filimon dintre 'credincio$i ~i dintre barbatii ' cei vrednici.
Cumdi era/ winy.nat" aceasta se invedereaza de acol0,
ca intreaga lui. casa era compusa .diiJ. ' credincio$i, ~i
incadinastfeliu de 'credincio~i ca se''uun:lia biserica. De
aceia scrlind,u.'-i zicea: "$i bisericei e~idin cas a ta".
Marturise$,t eapoi apostolul $i de 0 rhtl,re supunere din
parteaac((stui barbat, ~i ca inimele 'sfintilor s'au odihnit !9transul. ~i ehiar apo::,tolul scriindu-i in epistola, Ii
por.once;;te .de a-i pregati gazda. Mise pare deci ca la
acest' Filirnon era mai mult un feIiu de coriac sau 10cuinta a tuturor sfintilor, de cat casa a sa. Acest barbat miriunat deci, a a vut ca sluga pe un oare-care
Onisim, care furand ceva de la stapanul sau, a fugit.
Cum ca in adevara fost furat ceva, asculta ce spune
apostolul: "lara de ti-a facut tie nedreptate intru
episto)e,.~idupaaceia

344

SUBIECTUL

SUBIECTUL

ceva, sau i~i este datoriu, .. eu voiu platP (Vets.

18. 19). Acest Onisim, deci, venind in &om~ pe langa
Pa vel, $i gasindtl-l pre el in inchisoare, s'a bucurat de
in vatatura lui $i acol0 a ~i fost botezat. Cum ca acolo
s'a fnvrednicit de darul botezulUi, aeeasta se invedereaza
din cele ee spune: "Pre care I-am nascut intru
legaturile mele" (Vers. 10).
. Pe acesta, deci, Pavel 11 recomanda stapanulL.li sau,
. scriindu-i aeeasta epistola ca sa-l ierte de toate~ ~i sa
~i-l apropie ca nascut din no.u aeum. Dara fiind~a uniia
zic, c8: era de prisos ca sa '5e puna ~i aceasta epistola
pe hlngacelelalte, de vreme ce 5e oeupa de "un lucru
a:;;a de mic,de un singur om, - afie ca toti acei ce invinovatescpe,.apostol de aeeasta, sunt vrednici de mii
depaatl. Eu nu numai 'a'ceasta 0 zie, ca trebuia a se
scrie~i ni$te .astfeliu de mici epistolii, pentru lucruri
atat deinsemnate, ci fie ca daca s'ar .putea sa se mai
gasasca inca . vr'unul din apostoli, care sa ne fi Hisat 0
istoriecat de imbel:;;ugata, nu zic, de cele CB au scris
sau auyorbit, ci $i de alta mi:;;eare a lor: ce mancau
de pild a;~ieand mancau, cand . seeulcau, $i cum cah'itoriau, ce faeeau in fie-car.e zi, in ci:ire.anume parti
sosa!l, in care' casa intrau, :;;i unde gazduiau, :;;i In fine
sailipovestiasca tQate cu exaCtitate,dici . toate eele
faptuite dedan;;ii sunt incareate de [olosinta pentru
no1. Dara .fiindca cei mai multi nlf':;;tiu~ f01osul ce-l l)9t
trage de aiei, de aceia se incearcil a hulL Daca "noi
nu lllaivazar1d aeele loeuri pe unde au stat sau au fost
lntemnitati,locuri moarte ;;i fara de vieata, $i totusi ne
indreptatil 'intr'acol0 de multe-ori cugetui nostru, $i ne
inchipuim in minte virtutea: lor, ne inaltam ~i devenim
eu mai multa bum1-voin ta~ dara inca vorbele lor sau
celelalte fapte cu cJt mai mult nu ne-ar mi~ea ~ Pentru
prietenul sau. intreaba cine va, cumtraie$te, ce face,
unde se duee ;$i pentru dascalii eei ob$te$ti ai lumei
nu trebuie a~ti a~estea ~
Cum ea epistoliea aeeasta a fost trimisa pentru lueruri foarte trebuitoare, o:;i aeeasta 0 veti ' afia. Cand
cineva vietuie$te duhovniee$te, eand $i mi$Carile, ~
sehimele, $i euvintele $i faptele sunt ale unui astfeliu de
om, $i prin aeestea pe toti ii folose$te, ;;i nu impiedeca
pe nimeni, de sigur ca vieataacestuia ne intereseaza.
~i ea epistoliea aeeasta a fost trimisa pentru lucruri

345

trebuituare, este 1'olositoriu dea afia voi. Prive~te deci,

se pot seoate de ~ici. ~i mai intai prineipalul este
ea vorbe::;;te ?e t?ate.~!1 persoana un~i slugi. $i dadi
Pavel are atata ll1grlJlre de un fugarlU, de un fur ~i
talhariu, :;;i nu se da in lattlri de a-I trimitelnapoi la
stapan, cu atatea laude, $i nid nu se ru~ineaza apoi
eu atat mai mult noi nu trebuie a fi cu nepas~re in
asemenea imprejurari. Al doilea, ca nu trebuiea aduee
sluga in desnMajduire, ehiar de ar ajunge Ia cea mai
de pe urma rautate. C'l dad talhariul, daea ., fuO'ariul
acesta s'a, faeut atat de virtuos, in cat ea ehiar P~vel a
voit a-I avea de tovariL';i, $i scriind lui Filimon ii zicea :
"ea in lo~ul tau sa-mi slujasca" (Vers.i3), apoi
eu atat mal mult pe eei libed nu trebuie a-I desnadajdui. ~l Atr~ilea, cay nu e~te bine de a smomi pe slugi
de Ja stal?~nll lor .. Ca da:ea ,Pa vel, care 'a yea atata curaj
fat<:- .de Flhmon,$Itotu:;ll n a tinut pe langa sine pe
Omslm fara voea ' stapanului lui, de ~i ii era atat de
folositoriu $i bun de .ori-ee la slujba sa, eu atat mai
mult noi nu trcbuie a face a:;;a. Daea sluga este minuc
n~,ta! 'apoi a!unci mai ales trebuie sa stea in acea slujba,.
sa elpsteasea puterea stapanului, ~i sa fie prieina de
folosmta tuturoreelor din casa. De ce iei lumina din
sfe~;mic $i 0 pui sub bbroe ~ Fie ca :;;i eei deafara sa
poata i~tra i!1 ee~ti I). Dara ce ~ ziei tu; daca $i eel
d~ 3;!ara ~evmcvrau 1 P~en~r~ce~ me rog ;gande$te-te
c~ firn~ rau }nc~ d~a~ri!, ma~ntr~ va deyeni mai putin
ra~: Ca daea fi~nd In9.untrll ~avand pre eel ee se fngrlJa:;;tede el, $1 totu~i n'a putut sa-:;;i pastreze bunatatea, apoi eu atat mai putin fiinct afara. Cand el este
la stapan, este seutit :;;i de ingrijirea trebuitoare, pe
e~ ta vre~e sta~anlll ~~u se ingrija$te de . el; pe cand
fimd de ' eapul sau, grlJa de toate eelc trehuitoare n va
tinea poatepeparte de eele duhovniee$ti.
De aeeia:;;i ferieitul Pavel dandu-li slugilor cel mai
bun sfat, ziee: "Rob esti chemat? Nu te griji oi
c~te

de ~i poti sa fii slobod, mai mult te supu~e"

(1. Cor. T, 21); adeca sta i in slujba. Dara ceeaee este

vorbe~te a ici de slugile cele
ca .c?mentariile 18: aceasta epistola fiind acute in
blSeriCa patrlar41el de Constantmopol, se face aluziune la slugile
venite deafara. In tot cazul pasajele acestea sunt confuze.

1) Not(t. Pa re ca Sf. Chrisostom

o~dm.are, sa~

346

347,

OMILIA I

OM ILIA 1

mai trebuitoriu $i mai princival, e ca cuvantul lui Dumnezeu sa nu se defaime, precum tot e! scrlind zicea:
"Cati sunt sub jug robL pre stapanii sei de"toata
cinstea vrednici sa"i socotiasca, ca sa nu se
huliasca numele lui Dunmezeu si Invatn:tura"
(I. Timoth. 6, 1). Ca $i Elinii spun, ca p'oate cin'evaslujind sa multamiasca lui Dumnezeu, $i ci dan$ii se vad
siliti"a hull $i a zice, ,. ca cre$tinismul a venit in lume
pentru ca sa rastoarne totul, caci stapanii slobodpe
robii lor, iara faptul acesta este 0 silnicie. Sa maL spun
$i alt-ceva ~. Aceasta epistoJie ne mai inva de a nu ne
fi rW;line de slugi, cand sunt virtuoase. Ca dac;LPavel,
cel mai miniinat dintre toti oamenii, graia$te atate'a pentru slugi, iara .aici . pentru acest Onisim, eu amt mai
mult noi pentru'slllgile noatre.
.
., ..
Deci, atatea fiind bw;iurile pe care Ie scoaterri din
aceasta epistolie - de $i nici n'am spus fnca tpate: ':- oare
o mat. gase$te cineva prisoselnica, li'i ..~ iI1. 4adar s'a
trecut printre celelalte ~ $i cum n'a~puteafi aceasta
cea mai de pe urma prostie ~ Sa fim cu baga:r:~d8. sama,
va rog, la aceasta epistolie scrisa deapostol; ca daca
atatea. amca$tigat: pana acum, n1ai multe \'ornca,:;;tiga
inca $Lrlin tesatura (ami t1j~ 6rpfl<;; -..: din if6sul; din
urzirea) ei.

)e la inceput deci, a muiat a;~a zicand cu~etullui Filimon,

i nu I-a lasat sa se creada umilitt maniea. i-a stins-o,
LUmindu-se pe sine legat al lui Christos, I-a adus la
ompatimire li'i indoio~re,. facandca cele prezente sa
;e para ca 0 nimica. Ca daca legaturile pentru Christos
lU sunt 0 ru~ine; ci chiar lauda, apoi cu atat mai mult
'obiea sau slujirea nu poate fi 0 .necinste . .Aceastea Ie
:ice apostolul nu inganfandu-se, ci 0 face.ein .. interes,
tratand credincio~iea lu~rului,nu pentru ,dansul sau in
nteresul sau, ci pentrucredincioli'i, spre a prim! charul
nai cu inlesnire, ca ~i cum pare-ca ar fi zis: Pentru
voi port legaturile aceste;i, ceea ce a ~i spus aiurea, lcolo insa aratand ingrijirea lui cea parintasca, iara
'tid credincio~iea.
Nimic nu poate fi mai mare ca aceasta lauda. Cel
ce poarta ranele. lui Christos, dupre cum zice: "ca eu
ranele Domn.u lui lisus pre trupul meu Ie- port"
(Galat. 6, 17),saumai bine zis, pre eel ce a fost legat
pentru Christos; .cine I'm I-ar ciI)sti ~ Cine nu ar pleca
ochii In jos auzind delegaturile $i de ranele lui Christos ~
Cine nu '$i-ar da $i sufletul sau, de nu cum va $i pw'
vreunul din ai sei ~
,,$i Timotheiu fratele((! Mai ia li'i pre ' un altul
impreunacu el, ca~tfeliu-cavandu-lli'i pre acela, crezut
de cei mai multi ."Ca vrednic de toata credinta, prin
aceasta mai mult sa se umiliasca. ~Lui Filimon iubi-:t~lui, ~i impreuna lucratoriului nostru". Dara
daca este "iubit"nu este., nici. 0 fndrazneaUi, sau cutezanta din parte-i de a mijloci pentru Onisim, ci e urmarea unei mari ' prietenii, iara daca este "impreuna
lucratoriu i ', nu numai ca nu este rugat peptru'asemenea lucruri, ci inca era datoriu a multami, caci lui '$i
singur mulme~te, fiind-ca acela$i lucru il face. In cat ca
fara vr'o cerere (($i 0 alta pricina este, zice, ca tu sa-l
ierti; ca dad evangheliea este folositoare, iara tu . te
indeletnice$ti cu evangheliea, apoi nu a fi rugat, ci datore$ti a prim! cu multamire.
,,$i Apfiei cei iubite". Mi se pare ca ~femeia
aceasta era impreuna vietuitoare cu darisul. Dara tu
prive$te umilipta lui Pavel: pentru cererea lui ia pe
Ianga dansul $i pre Timotheiu, ba inca nu numai pe

OMILIA I

"Pavel, legatui lui Iisus6hristos, ~iTim6theiu

fratele, lui Filimon iubituliIi ~i -impreuna lucratoriului I).nostru, ~i Apfiei. cei iubite, ~i lui Arhio
osta~uluj nostru celui dimpreuna, si bisericei
cei dmeasa ta, Cl1ar voua ~i pace de la Dum..:'
nezeu TataL nostru, si Domnul Iisus Christos".
(Cap 1, 1~:3).'
.
Acestea sunt spusecatra stapan pentru sluga lui,
1) Nota. In editia textus receptus e treeut t<j> ajo:!t'fjt<j> 'w.l em"
4J!:'-wv, adeea iubitului $i conlucratorului nostru, ai]a ea tradu'
eerea din editiea de Buzau ascultatoriului nostru este grei]ita.
~EPT<i>

348

OMILIA I

OMILIA I

barbat n roaga, ei ~i pe feniee, ~i pe un altul prieten

poate al lor. ,,81- lui Arhip, zice, ost~lui nostru
celui dimpreuna", voind a face aeeasta nu ca din
poronca, ~i niCI oare cum suparat daffi poate nu l-ar
fiascultat imedieat, ci tocmai eeea ce a1' fiJacut un om
necunoscut, aceasta 0 cere 'a 0 Jar,e ~i aceia, ca adeca
sa~.i asculte rugamintea .. Olci pentru ' a se indeplinl. 0
cerere_, nu numai rugamintea multora po ate fi de folos,
ci 91 !'ugamintea eatra multi. .
De aeeia zice: "Si lui , Arhip 'osta~;ului celui
dill.1preUna". Dqcae~ti impreuna osta~, ziee, ~tida:,
Wtiu dea fi ~i a Iua parte la ,.acestean. Acesta este acel
Arhip, despre care scriincl"Colossenilor, zicea: "Ziceti ,

IVi Arhip: socote~te' slujba care ai luat-o lntru '

Domnul, ca sa 0 irnpline~ti" (Coloss. 4, 17).1VJi ,se '
pare ca acesta era dintre cei ' randuiti in cler, ~Ldeci.
~L~re. d~nsul .II i~ pre lar:ga .~ine p~l}tr-u ruga~in~e;, bq

tnca ':;;1 lmpreuna osta$ ,)l nume:;;te, ea astfehu mtot

chipul sa-1 ajute pre OnisiqL . "Si bisericei cei din
casa ta ziee. Nici pe slogi nu le~a lasat la 0 partepri~
aceasta expresiune, caei' $tiea el bine, ca de m,ulte orl
chiar $i euvintele slugilor pot intoaree pe'staQ,a n,$i :,rpai
ales,eand eererea este facuta pentru slugi. Cei ee, erali
mal eu sama suparati;'poate ca tocma.i aeeia crau,dara
apostoIul nu-i lasa dea~dea, in invidie, cinstinduYcu
salutarea impreuna cU ' stapanii lor: . ~i" nici pe 's tapan
nu~l lasa a se supara. Daca ,-i-ar finumit cu numele,lor,
poate ea s'ar fi 'suparat;:iara acurn ca nu i-anumit,'
nll s'a supiirat. PrivB.'jite,: deei, Cli cata intelepciune .a
gasit mijloeul dea '$i porneni de gan~ii, $ipe aceiaa-i
dnst\. eu aceasta, in acela:;;i timp $i pe dansul aI).u-l
atinge. Numele de biserica nu lasa.. pe .sta,paniase
, supara, daea se numara la un l,)c eu slugile, fiind '8.
, biseriea nu eunoa$te deosebirea dintre stapan$i sIu,ga,
ci deoscbe:;;te pe unul de altul prin fapte bune $i piic:ite~
Deci, daca este biserica, zice-; nu te supara, eaa fast
salutate $i slugilelmpreuna cu tine,caei "intru Christos
Iisus nu este r0b, sau slobod" (Galat. 3, 28).
"Char voua ~j pace". Prin aceste vorbe 'i-a ad,us
aminte :;;i de pacatele lui. 9ande$te-te,. zi~e, e~te tl-~
iertat tie Dumnezeu, cum prm char te-m mantmt; deCl,

349

imiteaza pre stapan :NIult3,me$te-i deci lui. Cum ~ Cand

"imitam pre stapanul nostru, remane eharul impreuna
cu noi, fiindca $i ''aeel rob care s'a aratat nemilostiv
cafre tovara:;;ul lui ee-i datora un[! suta de dinar}, intru
cat nu i-a cerut acei E!inari, $i eharul stapanuIui era eu
dansul, iara cand i-a cerut, s-a luat de la. el charul, si
a fost dat muncitorilor.
I) Acestea eugetandu-Ie,' iubiiilor, sa fim lndurator-i
$i iertatori eatra cei ce ne gre$esc noue. Gre$alele cele
ce noi Ie iertam altora aiel sunl .eei . 0 suta de dinari,
pe cand gre$3lele noastre fata~ Dumnezeu sunt mii
de talanti, -' 'caci voi :;;titi ea p'acatele se judeca:;;i dupa
- valoarea persoanelor. De pildaeuzic,ca eeJ ee batjocore$te pe un f,etaiean, a, gre$iLde sigur, Insa nu la
feliu eu eel ce hatjocore:;;te , pe :sti'ipanjtoriu, $i mai mult
de cat aeesta eel ee batj6core$te pre stapanitoriul cel
mairnare, nu insa tot a$a ceL,ce, batjocore:;;te pre cel
mai mie; iara eel ce batjocbre$te pe 'imparat -eu ::l HIt
mai Inult, pentru ca de :;;i batj6cora este aeeea$i, totu$i
prin ', superioritatea persoanei , devine. inca mai mare.
Dei; daca cel ce batjocore$te pe imparat prime$te pedeapsa eeamai grea pentrudemnitatea persoanei, apoi
celce batjocore:;;te pe J)urime~e u.de ' cati talantJ va fi
respuqzatoriu ~ A:;;a ca de~i acelea\;ligre~le Ie-am savap~it' ,$i catra Dumnezeu, ca:;;i catra oameni, totu:;;i nu
este 11ici 0 asemanare, ei "pre ' catadeosebire este intre
Dmrtnezeu :;;i oameni,pe atata , este $i intre gre:;;alele
uriora .:;;i a altora. Daraacumet). 'gasese ca pacatele
devin $i mai multe, ~i mfl,i mari, iiunumai prin supe~
ri6rtta:tea persoanei, ci $i prininse.$!, firea lor.
," " , De si.gur ca ~pfrico$at$i groz8.veste cuv.a~tiJl;' d~ra
este neVOle a-I gral, pentruca cugetll1 vostru sa se ml$te
$i sa S8 zgudue, an'itand ca noi: pe temem mai muIt de
oameni, de cat de DumneZellj ,:;;i ,ca cinstim mai mult
pe oameni de cat pe Dumnezeu. Gand8$te-te bine : cel ee
preacurve:;;te$tie ea DumrieZi'Hill vedE', $i totw,?i dispretue:;;te pe Dumnezeu, iara , daca H vede un om, 1:;;1
stapane$te pofta. Prin aceasta,.o are nu prefera pe oameni
lui Dumnezeu ~ Oare nu batjocore~te pe Dumnezeu ~ Dara
~)
aii'tept~

Partea moraUi, T~ebu i e a ierta J?re cei ce ne gl'e~asc, !Ii a

de la Dumn~zeu .Jertare~ prqprnlor no~stre gre~ale. Sa nu
preferam pe oamem inamtea lUI Dumnezeu, f\l pentru ca sa ne
marturisim piicatele. (Veron).
.

350

OMILIA I

inca ce este cu mult mai gr:ozav, e ca d~ oamefri se

teme iara pe Dumnez,au IJ dlspret.ue~te. Can? v.ede ~)e
oam~ni, j'~i stapane~te lOcul. pOft~1 - ~a~ mal~ bme ZIS.
care foc~ nu este foc, ci batJocora, caGl .daca vnu este
slobod de a face uz de aeea fet?eie, vde. slgur _ca faptul
este un foc, acum insa este ' batJ.oc~ra$l cutezatoare necinstire;- cand vedepe oamen~ zl,C ,se op~e~te de pebuniea lui, iara de II1delunga rabdare a lUI Dumnezeu
prea putin se ingrija~te. v .
" , ,"
,~ ~i iara;ri, cel ce fura ~tIe foarte.~ln.e, ca ra'Qe~t~
avutul altuia, ~i in timp ce pe. Oa~eI11se.J,nce?-r~ a-I
in~ela, iara catra -cei ce'l l~vmovatesc.se )ustlfi~, ba
inca pe lmga justificaremm adao~e, ~l'fehu de. fe,llU de
shime, 't8,.ta ca pe ,Dut?I!-ezeu nep~tand~-~ eO?VI.nge, nu
se ing,rij~te de loc, mCI n~ se .s~e~te,:91Cl nu 1 ~lpst~$te.
Daca Hp:paratul a~ p<2r0I!~1 cu!va.(}a.san,use atmg~ d~
avereaa,ltuia, ba mca sa-l dea~ldmal.e sale, de SlgU~
("P s-axsupune, iara cand Du~nezeu m "por:once~te sa
UU Tapim, ~i ?-iei ~ Iua.m aver~le: ;:tltora,nm. n~ n~ supunein:Ai va?"ut c~ nm preferam~peoame~l mal!'tea
lui Dumllezeu ~ Cuvantul este greol\~ , po~te~l. ~eplaeut,
daraar~tati prin f~pte (':,a~.estevgrE!QlU? , ~1 fUgltl de a,.semenea pacate. para daea nu va y~metl.qe un a?en~enea
fapt; , ctirri~i ,rlUtea . cr,:de VOli~+ , ,carl ': spynetl. ca n~
tememde cuvmte, ~l ca ne Sperll)) ~ V01 ; tl~gur~ s~~tCtl
cad vafhO'reoiati prin asemene,a fapte,~l totU~l mel un
cuvaiitnu"'faeet( Eu d~ca v~ vo~pesc d~lucrurJ vpe care
Ie faceti 'ln realitate, va suparatl. para cum sa nu fie
" d'2
a b sur
.
' "
. " '~,'
fl'
d v, t
Fieca cele vorbite de mm~ :sany , Ie a e~a! a e.
A~ivoi', ca eu singur ~a vcapat 1?atJo~ora In a~ea 2,1,. ca
unul c:ein zadar si fara drepta,teY7ayn , ba~Jocorlt, ~e
cat sa 'va viid pre' voi invinovaiiti: pentru m~te asfehu
de pacate.
,
, ,' .
. .
Dara nu numai ca voi pref~I'c:l,tl pe oamen.. 1m
Dumneieu, ci ~i pre alt~i Ii ~iliti :li;ta<2e~sta .. MUltI. a~
silit pe slugi; pe uniia sa: 5e msoare fara voea lor, l?-ra
pe altii ca sa faca s~uJbe ab~urde? sau arr:or:u~llor
spurcate, sau furti~agurll0.r, sa:u l?-~oml~lor, sau sllmelllOl>
a~a ea pacatul este inqo!t, ,~~ mel vn:acar nu po~ ave~
iertare din cauza vreunel strlmtorarl ?are-c?tr,e, Ca daca
tu faci rale1e fara voe, ~i pentru ~ mdephm, por~nca
stapanitoriului, apoi chiar a~ nu 'tl poate fi mdeaJum

OMILlA I

351

jl!stificare?-, ~a l!1Ga ,Pacatul iti devine ~i mai greoiu,

cand tu slle~tI pe acela de a face asemenea fapte. Deei
cam ce iert.are poate a yea un asemenea om t
Aeestea Ie-am spus nu doara ca voiesc a va judeca
, ~i osandi pre voi, ci i1 arata cat de datod suntem lui
Dumnezeu. Ca daca ehiar atunci cand cinstim pe iJn
om mai mult de cat pe Dumnezeu, prin aceasta ba'tjo.
eorim pe ;Dumnezeu, apoi cu cat mai mult cand r-:'1
protimi?irnpe oameni inaintea lui' Dumnezeu. Daca
acelea:;;i gfe~ale facute oamenilor se arata cu mult mai
n:ari ta~l1tf ' f~ta de Dumn~zeu, apoi cil cat mai mult
candcIllil,r paCil,tul prin valoarea sa este mai rnare "~i
maigrozav ?Cerceteze-se cineva pe sine,~i vada toate
cate fa,ci;l pentru oameni. Am fi foarte fericiti, daca am
face ;peq,t;},tea ,pentru Dumnezeu, pe catefacem pentru
oameni;peritru . slava din- partea oamellilor, pentru
.fricas~u cinstea ce li dam lor.
Dec:i, 9aca rtoisuntem atat de raspunzatori, apoi
suntem', datori ,de a ierta cu toata b,'tina yointa pe cei ce
ne ' tiedrePtatesq , pre noi $i ne rapesc ' cele ale noastre,
:;;i a nuci),utasa Ii facem rau, a nucauta. sa ne razbUllam. A nu,Jinea minte raul, este a~azicand calea
ierblrei ' gr~Melor, care nu are nevoie 'deostenele, nict
de ' vr~o eheItue'aJa de bani, ~i nici de 'alt-ceva de aeest
feliu ei numaide 0 buna intentiune., Nl:i este nevoie de
a fl , trimisfncalatorie, nici de a trece peste hotare, ~i
nicide-a;. tr,e ce prin primejdii sau ngcazuri, cinumai de
vointa~Ge. iertare vorn a vea, pentru~cele parute ca
anevoioase~i greIe, cand faptul in sine are atata folos,
~inici-oosteneala, ~i cu toate acestea nu '1 fcicem ~ Nu
potidispre~:lIl:poate banii, nu poti impdl,~tiea averile
tale sara.cilor; dara a VOl un bine oare-care nu poW?
A te la:s~' de nedreptati nu poti'? Chiar daca poate n-ai
fi vinovat demulte pacate, dara daca Dumnezeu ti-ar po~
ronci'sa ,ier,ti, oare nuar trebUl sa ierti ~ Acum in~a fiind
:;;i atat ,de-' yinbvat, tu nu iert,i pe eel ce ti-a gre;;it '?
~i acestea ti Ie cere el, din aeele pe care tu Ie ai.
Daca noihe-am duce la un datornic al nostru, iara aeela
afiand ne prime~te,-ne cinste~te ~i ne ospateaza, ba Inca
ni arata toata dragostea din prisosint;'i - fara a se crede
pr~n aceasta deslegat de . plata datoriei ce 0 are - apoi
prm toate aces tea el se incearca a ne face ingaduitori
in privinta cererei acelei datorii; iara tu datorand atatea

352

OMILIA II

OMILIA I

lut Dumnezeu, $i poroncindu-ti-se a lerta, pentru ca iar8.$i sa iai1" fit] ierti ~ $i de ee, me rog~ Vai! de cata filantropie ne bucuram, cata rautate ara,t am in schimb,
cam somnolenta, caa 'trandii vie! $i dU de u$oara este
virtutea! Aici nu este nevoif?> niei de puterea trupu!ui,
nici de" a vere,nici de bani, nici de stapanie, nici de
prietenie, nici de alt-ceva de ac.est reliu, ci este deajuns
numai a vol., $i totu! se face, lUCfll ce are mar-e folosintii
Te-a suparat PQateeutare, te-a barfit lili batjocorit ~
Gandeste-te ca si tumulte de acestea faci altora, ba
insu~i stapanului, lili deci iartii ~i treci cu vederea. Gandeliltc-te ci'i zki: "~i ni iarta' noua gre~alele noastre, precum~i noi iertan! gr~9i\ilor , n?9tri ','
(Math. 6, 13), gande:;;te-te ca daca nUlertl,nu vel putea
zice aceste cuvintecu curaj, iara daca ierti, apO! tucei
un lucru ce ti se datore$te, nu prin naturalucrului, ci
. prin filantropiea celui ce da. $i ce cgalitate poate fi intre
cele ce ierti tucelor deopotriva cu tine;$i cele ce ai
pacatuit, catra stapanul, $i p~mtru care rei }erta~-e ~ $i
cu toateaceslea ne in vrednicim de , 0 astfehu de filantropie, .fiinddi bogat este el in mila $iJndur~ri! S,i ca
sa-ti arat ca $i fara de acestea, $i farade lertare, de
la a ierta numai tu singur te folose$ti,gande$te:'te cati
prieteni ai tu, cate laude de pret~tindelli ti .se aduc, vzicand toti: bim om, lesne de impacat,nu.,.$tle a"~s:e 1'az:;:
buna, de indata ce a fost rabit, s'a ~i vindecat) . Pe. U?
astfeliu de om cazut in vr'o impreJurareIlei1,oroclta,
cine nu l-ar milui ~ Cine nu l-ar ierta ' gre$ind~ ' Cine
nu'i-ar indeplini cererea ce <;1;1' face-o pentru alW ~Cine
n-a1' vol. sa ,fie prieten $i rob unui astfeliu de stifiet bUR?
Da I va rog, toate sa Ie facem pentru aeeasta, $i'
nu numai fata de prieteni, nu numai Jilta de neamuri,
ci si catra slugi. "Slabind ingrozirea, zice" ~tiind
ca 'si al vostru si a1 nostru Domnul este in ceruri'" (Efes. 6, 9). Daea noi iermm gre$alele :;trroape:
lui daca facem milostenii, daea suntem smerJtl - cael
$i ~eeasta: ' iarta pacatele; ca daea va~e$ul numai cat
a zis: "milostiv fii mie pacaWsulm" (Luea 18, 13)
$i s'a in tors la easa sa indreptatit, - cu aLat mai m~11t
noi vom putea a ne invrednid de 0 mare fiJantrople,
daca vom fi smeriti ~i eu inima infranta, daea vol?
marturisi paeatele noastre, ne vom curatl. de murda-

353

riea pacatului. Ca rnulte sunt ~i caile care ne curatBsc

de pacate!
.
'
Deei, illbitilor, de pretutindeni sa razboim pe diavol. Nimie greu iI-am spus, nimic an~voios. Iarta pe
eel ee te-a suparat, rhiluie~te pre cel sarac, smere$te-ti
sufietul;";;i chiar de a i fi eel mai paci'itos, vei putea sa
te invrednice~ti :;;i de imparatiea cerurilor; prin aeestea
\lei curati toate pacatele, ~i vei ~terge toata spurcaeiunea. Fie deci, ea nbi toti curatindu-ne aici toate spurcaciunele pacatelor p'rinmarturisire, sa ne invrednicim
bunatatilor f~gaduite, prin charul ~i filantropiea Domnului nostru IisusChristos, caruia impreuna cu Tatal ~i
cu Sfantul Duh, sa cilvine slava, stapanirea $i cinstea,
acum si pururea- $iinveeii, veeilor: Amin.
O,M lL IA I I

"MultamesC,: DumneZeulm meu totdeauna,

pomenire fac;lnd ,pentr;utine in rugaciuni1e mele,
auzind dragosteata ~icredinta care ai c,a tra
Domnul Iisus ~icatra tati sfintii, ca impaHasirea credinteitalel1lcratoare sa se faca intru
cun()~tinta atotbiriele, Ce este intru voi in Christos Iisus" (Vers.4~(j)~
Nu indala ch~{lrde Jajneeput cere char pentruOnisim, ei mai 'ntai adwirand pe barbat ~i laudandu,l pentru suecesele-' lui, ~i , aratand.u-i dovada dragostei qe-i
purta, prin aeeia' ca.face,a tot-deauna 120menire . In rugaCitmele sale de dansul, ~i spunand ea inimele sfintilor se odihnese intr~lrisul; 9i ea de toate asculla, laurma
pune $i eererea lui pentru Onisim, mai ales rugandu-l
pentru aeeasta. Daca altii izbutese in eele pentru care
se roaga, eu atat mai mult Pavel. Daea venind eu rugamin tea inaintea altora era vreClnie de a fi ascultat, cu
atat mai mult dupaaltil, $i cerand un lueru ce nu atarna
de el, ci de un altul. Apoi ca sa nu se para ca numai
pentru aceasta a seris epistola, ~i sa nu se zica, ca daca
n-ar fi fost Onisim, n-ar fi scris-o, prive~te cum el a
11')')?f\

23

354

355

"MILIA II

OMILIA II

pus . ~i 0 alta pricini::l. a acestei epistolii, mai intiU aratand dragDstea lui, ~i dupl aCela poroncind acestui Filimon de a,-i pregati gazda.
"Auzind dragostea ta" zice. Admirabil este
aceasta, ~i cu atat mai 'l1ult,de cat daca ar fi fost de
fata sa-l vad:'L Este invederat deci ca aceasta vinea din
maretieadragostei lui, car,~ s'a facut tuturor cunoscuta,
$i a ajuns pana la da.nstil,~ de $i nu midLeste distanta
ric la Roma pana la Frigiea, $i acolo mi se pare ca era
$i Arhip, caci Colosenii erau in Frigiea, catra carii scriinil zicea:" Cand se va ' c.eti epistoliea aceasta' de
catra voi,..faceti ca sa se ceteasca si in biserica
Laodicienilor, ~i cea din Laodiciea: ca $i voi sa
o cetiti" (Colos. 4, 16), a~ cli: Laodiciea era cetate a
Frigiei.
"Me rog, zice,ca Imparta$ireacrediI'ltei tale
lucratoare sa se faci:t~'.Ai vazlit cum el mai 'ntai
da $i apoiia, $i cummaLii'iainte :"de a cere charul, Ii
dape al sau cu mult mairnare~ "Ca ilnparta$irea
credintei tale lucj'atoare ,sa se facaintru cunostinta
tot binele ce ,este inti~li voi-' in Chrlstos
Iisus'\ adeca ca \(safaci .toata fapta buna, $i nimicsa
nu-ti lipsia,!Sca), caci numai a$a"credinta este lucratoare,
cand are fapte pe langasine, dupre cum zice: "ca eredinta fara fapte estemoarta," (1acob 2, 26). ~i n'a
zis credinta tan ci ,,lmparta$irea credintei 'tale",
unindu-l pe dansul cu sine,$i compunand un trup, iara
prin aceasta ,inca mai mult. facandu-l de a se smerl.
Daca e$ti parta$ princredinta, zice, e$ti datoriu de a
fi parta$ $i in altele)
"Ca bucurie ave.m $i multa mangaere in,tru
dragostea ta, ca inimele sfintilor s'au odihnit prin tine, frate'~ (Vers. 7), Ni~ic_ nu poate mul,
taml pe cine va atat de mult, ca a i se arata bineface,
rile ce' Ie da aHora, $i maicu sarna cand el este rna
insemnat de cat aceia. $i n'a spus: ((daca altora fac
atatea binefaceri, cu atat mai mult mte), ci in alt felit
l$i faure$te yorba, de $i dealtmintrelea tot aceasta (
lasat sa se inteleaga; adeea: ((tu singur mi-ai dat curaj
din cele ce ai facut cu altii.

,,$i multa mangaere", adeea ((flU numai ca ne

pare bine, ci ne $f mangaem, caci aceia sunt membre
de ale noastre. Deci daca trebuie ', a fi 0 a$lt de mare
, con~lasuire intre cre~tini, in catea cei ce sunt in scarbe
~i nacazuri sa se repauzeze in altii, si chia-r de nu s'ar
bucura de alt-ceva, eel putin sil se bucure de aceia, ca
de un trup binefacatoriu, apoi cu a;tat mai mult ne-ai
repauzat ,pre noi. ~i n'a zis(te indupliei, jj asculti in
pasurile lor, ci inca mai mult, $i cu mai multa emfaza
"ca initrielesfintilor s'au odihnit prin tine, frate",
ca $i cum ar spune cineva pent'ru un copil iubit $i dorit de parintiisai. Astfeliu dr..agostea ~i iubirea fiiasea
de cc,trese .bucura, il arata pre dansulca foarte iubit
de dan~iL,
"Pentruaeeia multa indrazneala avarid 1ntru Christos". (Vel's. 8). Prive~te cum se asigura, ea
nu cunwa,ceya, cat de mic din eelevorb,He sa atinga pe
auditO'riu,sau sa-l nemultamiasca. De aceia ma,L inainte
de a~iziGe' : ' II itiporoncesc tie" ":"ceiacear fi fost aspru,
de ~i spuse dindragoste, ~i in deajuns~ea-l mangaeapunetotl,1$i o mare grata de a indrepta vorba,zieand:
"mult,a indrazneala avand", ceii ,ce arata pe FilimOn a ftfostun taTbat insemnat, --adeca ~(tu 'mi-ai
dat aceastaindi'azneala. ~i nu l1urna,i 'aeeasta, dara O}i
expresi:nnea;,intru Christos" estezisa, nu ca ~i cum,_
aceh=tar fi, fast eel mai stralucitin hime, sau cel mai
puternic,>(;j pentru' credinta cea intru Christos. ~i numai
dupa 'l;lCeasta ijune expresiunea "itiporoncesc tie",
cum~i 6~ealalta-- "ee se cuvine', adeea (ilucrll cu
drept cuvant, lucru ce e$ti datoriua~l [aCel) , ~i ' prive$te
prin~te tese aceasta ideie. Altora facand bine, zice,
taci $imic,apoi expresiunea pentru Ch1'istos, ca lucrul
:;;ti datoriuaJ face, ~i ca dragostea da, iara nu ia.
"Peptru dragoste.mai-vartos te rog" (Vers.0),
ca ~i cum pareca ar zice: ;;tiu bine ea :;;i poroncind
aduc lucru 1a indeplinire prin puterea ce 0 am, $i prin
faptele petreeute mai 'naihte; dara fiindea eu pun multa
ravna pentru aceasta, rna rog. Pe amandoue Ie-a aratat
deodata: $i ca are muita indrazneala intr'insul- caci
i-a poroncit - in aee1a$i timp $i ca 'i pretinde acest
1ucru, pentru care il roaga.

356

OMILIAII

"FEnd tu intr'acest Ohip pre cum eu Pavel

batranuI". Vail dUe vorj)e umili~Fe! Pavel considerat de lacalitatea persoanei, de ]::1 varsta lui, ca este
batrfm, iara mai presus de toate de 1a ceia; ce'l indreptata
mai mult de ' cat ori-ce, ca este "legat.ul lui Iisus
Christos". Dara cine n'arfi primit pe luptatoriul
pentru Christos :;;i pe incununatul cu mainile intinse ~
Cine vazandu-l legat pentru'Christos, n,u i-ar fi facut
hatarul ~ Decidupa-ceii pregate~tesufletul printr'atatea,
nu cteodata pune Inainte numele lui Onisim, cidupa
ee face mai 'ntai atatea cereri. Ca voi ~titi ce felillsllnt
~mpararile ~i maniile stapanilor contra slugilorfugite,
~i mai ales cand impreuna cu fuga !.or este ~i vr-o talharle, - cum chiarbuni' de ar fi acei stapani,tolusi Ii
sespore~te maniea.
Aceasta manie,dec,i ,prin toate cele ziseapostolul
a imblanzit-o mult.$i 'dupa ce mai 'ntai ilconvinge
de a fi gata pentru ori-ce shijba, $i dupa ce-i pr(jgate~te
sufletul spre toata s~punerea :;;i ascultarea, l~ u r!TIa
adaoge :;;i rugamintea ltii;zicand: ,,'Ie -rog" -7$i ap'oi
,cu mari laude: "pentru ,fiul meu Onisim, pe cai'e
en I-am nascut intru legatUrele mele"'. , Iarai;;i
pune inainte legaturi1ell;li ;care sunt atat de urrtilitoare.
Aici in fine pune :;;i hurrteIe lui, :;;i nu numaicai-astin'~
orieco manie, ci fnca J-a Jacut de a se $i veselLNu
l-a~i fi numit eu fiu,.?ice; daca nu mi-ar fi fost de mare
folos; Dupre cum a riumit pre Timotheiu, l~a numit$i
pe Onisim. $i de multe-Ori aratandu-$idragosteallliparintasca, legat fiind, zice, I-am nascub)el atiti:i. peFilimon prin dllrerile na$terei, a:;;a ca $i pentru ' aceasta
este vrednic de a ~e bllcura de rrtlllta cinste, cil,cia fcst
nascut in acelea:;;i legaturi"Jn acelea:;;i ispite ' peca~'e
apostolul Ie-a suferit pentru Christos.
,
, "Pre Onisim 1) care oare-cand era tie hetrebnic" (Vers, 11), Prive:;;te ca.ta inf,elepciune, cum
marturise$te pacatul lui, $i cum prin aceasta i-a stins
ori-ce manie, $tiu bine, zice, d era tie netrebnic, dara
"acum :;;i tie, :;;i mie de buna treaba". N'a zis
') Nota, In editiunea Sf. Chrisostom tocmai Ia Inceputul versului al it este pus numele luiOnisim, iara nu In cuprinsul versului al 10 ca in editiea noastra,

OMILIj\. II

357

iti va fi v~.l!
1-:.1) de b
. v t rea ba
v
una
ca. nu cumva, acela ~a '}
convtrazlca, CI mtroducand ~i persoana sa
'
a facyt ca sperantele sa fie mai vrednic~ ~~nc:e~~s~
"Ia~a ac~m,. zlce, :;;i tie:;;1 mie de buna treabfu'
Dar~ d~ca . lUI ~avel fiera de bawl treaba lui
"
cerea atata exactItate, apoi cu atat mai mult l~i FT~re
"Pre ca~e I-am trimis inapoi Ia tine"~ I?,
a, ces.te cuvmt.e i-a-stins maniea ca.nd spune cav'l $lt prl,n
inapoi 1a tV ~ St
>
.
-a rlmlS
,
s apan: apann mal cusama atunei se man'
c~nd . sunt rugatl pentru cei ee nu stint de fa g - . ' l~!
~l prm aceasta mai mult I-a fmbla'n 't
\"-,,, ~ ca '
IVt
.
Zl.
, . ;, ara u pr,e el" - iata:;;i pune numele in alatUla~e cu o~xpres~une ear,~este,cumult mai fierbinte
{Ie, eat ,,~ul . A- ZIS "fiul , .azls~i I-am nascut"
~om? prm aceasta ~ arata ca maiinult trebuie a-I iub"
e ,vreme cve I-a nascut, in i~l?ite~i nacazuri,Cunl
mal cu sama pentru aCeIcopn suutem a rinsi d
gostf), ~e carii fi na~temSn primejdii, s~ vede e$prd~
. cand de pi Ida zice;s~ript~ra : . ;, Vai Varoha viI" .
(1~oI0
. I,mp, ' 4, 20
caild
F -:-I23)
d I); $1 ..lara$l
..
, . . Rahil
... spune de
Ven
. lamll1:" 1U urer~l mele" JFacere, 3.5, 18).
."lara .tu pe el, zlce,adeca pre )mman1ea
prnl1este-l
" -'(Ver:,.~ L. 92.) .. Prm
' .
,
... .. . , ,',
aceste cuvinte arat V
m~r~~ JUI .lUblre pent~u Onisim~ .. NLi spune: ((Sa nu t:
n~anlIpre el~), ci ;"prlme~te~l\ adeca, el nu este vred~
~~fndIlu ~umadl de ,lertar~, 91 $1.de cjnste. Pentru ce oare ~ ,
. . ('a a evelllt fiul lUi Pavel.
'
. "P!,e c~re .eu v~ear12s~..:!tin la mine, ca in
Iocul tau. ~a-Jm sluJasca rme intru legatu "I
eva nghehel" (V
' v
rl e
'tV"
,er,?, 13). Al vazut cate a faurit el mai
In aI, :;;1 numal dupa aceia l-aadus iara"i in .. t '
"
ems ea
') Nota , . In cap 4 din r r '
.
~
.

'.

,..

J.

fiul lui Eli, fiind in:"reuita in m'p, gaslm ca femma lui Fenees
Domnului de Filisten! .' . d tImpul. c!lnd a ~ost Inat secriul
cat ~i harbatul ei Fen~i~ i~~~a~ua Fur~t naI!,rashlC a~t socl"ulEli
c.! a tascut copllul, pe' care
l-apumit: . Uebarhabot ~eia ce
(OIJC<t Bap oxc&ilA).'
.
rlSOS om nume~te Varohavil.
2) Nota, Atat' in editiunea Sf Ch' t
.'
,.
!lo,astra, textus receptus, acest pas~j e~t~~s ,~1:' a?at o~~ In edlJIUne~
Y
p.a 01tA~yxya, 1tpo:>f..aooo adeca : !m'a t~ pre :l a
;.. ~OD~.~tl? ~a
mea, prtme~te-l ceia ce e d t d
"
a ecU. pre mtma
din editiunea d~ Buzau,
epar e e senzul dat prin traducerea

Sf Ch

dO

358

OMILIA II

stapanului sell ~ Prive~te apoicu cata intelepciune face

aceasta, curn ~ipre acela H face raspunzatoriu, dara ~i
pre acesta H cinste$te. Ai gasit ocazie, zice, de a'rni da
slujba I,a printr'iilsul. Aici arata ea apostolul a avut
in vedere rnai rnult pe Filirnon d61 cat pe Onisirn, ~i ca
rnult n Cinstea pre el. "Dara fara de voea ta nimic
nJam voit sa fac". (Vers. 14). ' Aeeasta mai ales ,~n
garnfa pe eel cinstit; eand--chiar a vand nevoea de un
lucru, totu~i nirnic nu face fara stiinta aceluia; iarade
aid izvorasc doua burnrri: ~iacesta ca~tiga, $i acela e
mai sigur $i rnai aparat de ()rl"cehuUL $i n'lr-zis ca
sa nu fie tie sjla d "Sa nu fie' c~din , sila". $tream
eu bine, ziceJ ca chiar de n~aifi. afiat, sau ai fi aflat
faradeveste, totu$i nij taai fisupara;t; cu toate acestea
fara 'de voea ta n'am voitsa fac nlmi(,}j "ca sa nu
fie ca din sila".
,,,ea poate pentru aceastaS'21; despartit pentru
un tifnp2) ca ve~nic pr~)~l sa-l ai, nu ca pre
osluga" (Vers. 15, 16). Birie, a zis, el. "poate" ca sa
mi$te pre stapan, did fuga lui' s'a' petrecu.t din obr'azniciesau dintr'un cugetstricat,iara nu din intentiune,
$ide"aceia aposto1ul zice llPoate~.",,$i-n'a zisde aceia
afugit e~ ';,s'a despartit" ,jntrebtJint~nd ,un cu~a~t
:car:e surna mai p1acut 1a a,uz; ,$1 , D!a ZlS...S a .despartlt
pre sine}), caci nu 8: l.ui ~, f()~t nascbci~ea. a<?east~ .de !'1
se , duce acol0 salJ, alP, cl,dupre curn zlcea $1 IOSlfJustlflc&ridu-se pentru fratii sei: ' "Dun1riezeu m'a trimis
aiei;l (Facere 45, 5), adedi vicle$pgul1()r I-a intrebuintat.
in ,bine, - tot <'i$a ~L.cu Oriisirn, ?lCa poate "pentru
aceasta, zice, s'a despartitpntru un timp". $i
tirnpul n margine$te, $i pacatul ilmarturise:;;te, ~i apoi
de indata trece 1a iconomiea faPtului.
"Ca ve~nic pre el sa'lai";zice, adeca: nu numai
in tirnpul de~ acum, ci ,$i in viitoriu; ca sa'l ai in totdeauna, ~i nuca sluga, ci mai cinstit de cat 0 sluga;
, sluga fiiind, insa sa-1 ai mai mult ca pe un frate. A$i:t
1) Nota.' Expresiunea din original "pi.., "~"p~y&pa,, sa{;:' "ri..,
&pa, eaaici, este un' elinism, care insamna pentru un timp, iara
lllci de cum la vreme de un ceas, sau la , a vreme ca aici.

OMILIA Jl

35\)

ea ai ca$tigat ~i de 1a timp !:?i chiar prin calitate,iara

dupa aeeasta nu va maj fugh.
"Ca ve~nic :pre el sa'l ai", in loc de (sa te
bucuri de el ... De acum nu ca pre 0 sluga, ci
mai pre sus de sluga, f!'ate iubit, mai.ales mie".
CU putin timp mai 'nainte ai pierdut n slJga pentru
un timp oare-care, zice, iara acum ai gasit p~ ~un frate
nu numai al tau, ci !:?i al meu. Aicieste eea mai mare
ealitate, dici (daca este fratele meu, zice, niei tu nu vei
fi ru!:?inat))., Deci, prin expresiunea "fiu" e1 a arata t
dragostea ,lui parintasca, -iara prin acea de "frate"
favoarell, c~a , mare !:?i ega1itatea.
1) Acestean'a(ifost s~rise 1a intamplare,d ca sa 1lU
desnadejduini <pe slugi, !:?i niei ca stapanii sa-i eerte prea
tare,Ci~iinedeprindem de a ierta gre!:?alele slugilor;
sa nu fim ,pururea cU "asprime fala'de ele, sa nu ne
:fu$inam' dedarisele 9i sa Ie avem tovara9i in toate,
eand' qiai al~s 'simt ,):mne. Ca dad Pavel nu s'a rU9inat
chiar de' a DUm! fiu pe Onisim, 9i frate, $iiubit, apoi
cuninc':'amrm;;ina noi ~ $i ce .spun eudePavel ~ Stapanul luiP9.veLnuse rU9ineaza a..numi peslugile noastre
pana 9ifratiilui, 9inoi s*-..ne rU9inam ~Prive$te curn
ne cinste:;;te prG.noi ;"numc9te fraW sei pre.$lugiJe noastre
~i prieteni;, $i impreuna m09tenitori. lata . unde" s'a
pogoI'M 1 Deqi;chiar de am face totu1; oare am puten.
fidesavar~itiJNimic nu yom putea, chiar de am face
tbtul, ' .';;i phi~r, ,de ain ajunge la cea mairnare urnilinta,
caci 9i atunei. ni mai lipse$te ceva. $i de ee oare '?
Spune.cmi., :rentru ca ori-ce ai face tu; fad pentru fratii
tei,pecand ,stapanul a facut pentru sJogi1e tale. Asculta
~i te eutremilra! Niei odata nu te vei fngamfa,avand
smereniea 'cea adevarata. Poale ca Yeti ride de cele
spuse, lntreb~nd daca smerenia ingamfa pe cineva. Dara
nu vamirati, ,dici fngamfa pe om cand nu este adevarata smerenie. Cum, $i in ce feliu ~ -Apoi ~i aceasta este
ceva draeesc.
Precum sunt multi caTi se par ca nu sunt stapaniti de slava de~arta, 9i totu~i sunt stapaniti deacea
patima, tot a!:?a ~i smerindu-se cineva se ingamfa,prin
1) Partea moraUi. Noi trebuie a iertapre slugi, ~i a nu Ie
aduce in desnadajduire. Despre smerenie, despre cei trei coconi,
li\i despre Daniil Prorocul. (Veron).

360

OMILIA

aeeia ca eugeta luerurimari de di nsul. De piida: a

venit la tine un frftte sau 0 sluga oare-care, l-ai primit
in casa ta, i-ai sptilat pieioarele, dara imediat ai eogetat in sine-ti Juerl1ri mari, zicand: am faeut~ia ee
nimeni n'a mai faeut; am cafiltigat smer,eriiea.
Deci, cand ramane cineva in smerenie ~ Cand ifili
aduce aminte de poroncalui Ohristos, carezice: "Gand
toate Ie-ati facut ziceti : ca robi netrebnici sun tern ('
(Luca 17, t'6), fili iarafili de pOrDllCa dascaluluiiulllei, care
~ice: "Eu ihca nu rna socotesc sa fi ajUl;is'\ (Filipp.
3, 13). Cel ee este convihs ea n'a faeut nimiCmare, oricate"ar face, numai acesta este eu adevar~t,c~lce se
smerefilte, celCe nu crede ca, 'lnca a , ajllPs ' la, sfai'filit.
Multi s'autn~amfat din umilinta. Dara filinoipatimim
aeeasta. Ai faeut ceva din srrierenie ~ Sa ,nu cugeti lucruri mari, cad atunci totulai pierdut. De:JeliuLacesta
a fost Fariseul; s'a trutH fiindca dadea saracilora, zeeea
parte, fili a pierdut totul. Jnsa nutot ufila ;3:, patirn:it Vame,?ul. Asculta pe Pavel 'care zice: "Nun:ia$tili ,vinovat ;. ei nllintru aeestea m'am . iridreptat "' (C
Cor. 4, 4). Ai vazut ca el nu s'a ingarnfa.t ,pre sine" ei
in tot feliul s~smeria fili se injosa, de$lajunsese, in,eea
maiinalta sfintepi~~ ~i eei trei eoeop.ide$1 'sC 'gasau in
mijlocul euptorului fili in foe, iata ce ziceau:"Gre:? it-am,
nelegiuit-am eu p~rjntii nO$tri" (Canta:rea :eelor 3
Coconi 5, 15). Aceasta este 'de a avea cineva inima 1nfranta, $i" de aceia puteau sa zica: "Gi eu suflet\lmili t,
$i cu duhpleeat sa fim primiti". Astfeliu, ea $i
,dupa ee au caz~t in cuptoriu erau foarte sm,Elriti, ba
inca mai smePiti ca fnainte de a eMea. Fiifldl~ vedeau
minunea facuta eu dan$ii, fili crezaridu-se pe qall$li nevrednici de mantllire, au fost cuprin$i de 0 maresmereriie, eaci cand ne convingem ca ni s'a facut ,bine \fara sa
fim vredniei, atunei mai eu sama ne umiljm.De $i dealtfeliu dan$ii ee binefacere oare au primit-o far'a sa omerite ~
S'au dafpre sine focului,altii pacatuind,- ei-au inca tineri,
$i totufili nu au c:artit, niei nu s'au maniat ~i niei n'au
zis: ei! fili ce bine este de noi, ca slujim lui Dumnezeu ~
Acestimparat este necueernie, $i totu$i a devenit stapanul nostru. Dara nu numai atata; eu ee ne-am folosit
noi inehinandu-ne lui Dumnezeu ~ Impreuna cu idolatrii
.suntem pedepsiti de idololatru, in robie am fost adu~i,

O.lJLlA II

361

din p8:trie am fost sco$i, din libertaLe $i din toate eele

parinte$ti; robi $i slugi am ajuns, slujim unui imparat
barbar.. Nimie din toate aces tea n'ati zis; insa ee~" Gre~rt-am, nelegiuit-am ". Dara $i rugaciunea n'o fa.ceau
pentru dan$iL- ci pentru altHo "ea imparatului celui
n edrept, $i mai rall decat tot pam<1ntul ne-ai
dat pre noi" (Ibid,vers. 8). ~i iarafili Daniil fiind asvarlit in gron.pa leHor de a doua oara, zieea : "Adusu\i-ai aminte demihe Dumnezeule". ~i de ee nu
'fili-ar fi adus amiI1 te, Daniile, clnd tu l'ai slavit pre
oansul lnaintea imparatului, zicand: ,,$i mie nu pentru inteIepciuneacare este intru mine" ,(Dn.niil
2, 30), $i cand ai fost aruneat In groapa leilor' pentru
ca n'ai ascultat deporoncaacelui fmparat viclean~: Pentru
c_e dara nu $i-ar: fi ad~aminte tocmai pentru ,:aeeasta ~
Nu oare pentrli dansul ai ,fost aruneat acum ingrQapa
leilor~Da! respunde el;Insa sunt datoriu pentrumulte)}.
Dfl,rii aluncj ee 'am putea spune noi ~ Ascult:iifili>i:}e
David ee spune: ,,$ide'mi va spune, nu te /Yoiesc,
jata eu sy.nt, sa facan'lie dupre cum este bjne
lntl'u ochii lui :' ~de$lavea eu sine mii qeispravi.
~i Eli zice: "Domn insll~i este, ce este-bunlnain tea
lui va face" (I],<Impar:15, '26. 1. Imp. 3, 18). Aceasta "
este da toriaslugiJor recunoscatoare, nu n umaj cand
primesc binefaceri, ,ei $i "nenoroeiri, ca ~i in <.s tramtorari, totulse' atribuje lui. ~i cum sa nu fieabsurd, _
cand noi laSamPI~eStapan~a sa bata pe slugilelor,
9tiind ca ii eruta '.ca tiind ai .lor, $i Dumnezeu nu va
cruta~ Aceasta $iPa,vAl lasand a se intclege"zicea:
"Ga de viell1, f,)oI11nului viem; ~i de rrnirim,
Domnului rnuririi. ; 'deci de- viem sau de tnurim,
ai Domnuluisuntelh (Rom. 14, 8). Nimenidintre
noi nu re_erutiimaLlnult ea dansul, care ne-~Mus la
vieata din ceiaceriIJ .eram, care re~are soarele, care ploua,
care entuziazrneazasuftetul, carele a dat pre Fiul sau
pentru noi. Dara precum am fost zis, fili pentru care toate
aeesteu sunt spuse, sa ne smerim precum trebuie, sa
tim cu cumpatare precum trebuie, $i accasta smerenie
sau cumpatare sa nu fiepentru noi pricina de ingamfare.

36~

OM1LlA II

E$ti smerit ~ 1iii poate mai smeritaeciU loti oamenii ~ Nu eugeta pentrl1 aeeasta lucruri mari de tine
nici pre altii sa-i iei inderidere, ca nu cumva sa pierzi
Jauda ce ai avea-o. De aceia e:;;ti smerit, pentru ca sa
scapi de prostie, iaradacaprin smerenie cazi 1n prostie,
mai binc nu te-ai mai .snio,ri. Caci asculta ce spurre
Pavel: )lCi pacatul .ca ,s a se arate p1teat, zice,

prin ce era bun lucra,ndu~mj mie moarte, ca

sa se fuca peste maStlrit 'pa,Eia:tos .pacatul prin
poronca u . (Ibid. 7, 13).C(\nc{i'ti vine in minle de ate

admir'a pre .tine singur peiltru; smcrenie, gand~.te-te la

stapanul tall, uncle s'apogoriteu smercniea, $i nute
v~i, m~i a9mi,ra, l~ici nut~, ; ,yeLmai lauda pre ' sine~ti,
Cl mca vel ride smgurde tme; cn unul ce n-ai faeut
nimic. Consiclera-te pre tine de datornic pentru toate
cele ce ai face, Acla:-tiruiljrtteacea parabola: "CiriB

. dintre VOl a vand slu.ga ~.ijfltnlncl ii va , ~ice indata-si: treci de seziT Ci ..au nu-i va zice lui:,
gatr~te-mi " . ~i slu)8.$te 0mi pana cev.oiu manca". ;

(Luca 17, 7. 8)~ Oare Jlua,;enr pe slugi ca sa nisJuc

jasea . now~ '? Dumnezeu; ins~ . ne-aacordat acest dar, . nu
ca E'a slujasea lui, ci Cil sa facairiteresul nostru. Data
. noi nu ,trebuie a sta' fata 'dedahsu] ca cum i-am f[lee.
hatarul; et'ca incleplinindU~i1e daloriea, 'fiindca datorie.'
este cu"adevarat tot ~eiarA3 facem. Daea robii cumparati '
cu bani. vOim en sa yiettliasca tot timpul pe langa noi~
$i sa a vern tot ecia cea,n ,clal1sii, eu cat mai mult eel
ee ne-aadusle vieat~ din c~ia ' te nu eram, are aces.t,
drep~, .el (,are nc-a r~sel,l~mp~r-at cu scumJ2ul sau sange:
A pJatlt pretul rescnmpararel pentru n01, atiHa pe cat
einey;'\ n'ar fipliitit riid ,: pQj1tl'U fiul sau: ',:;;i-a vars#'
sftngele sau. Deci, daca<.lYP':)' veaM>mii de ,suflete $i Ie-ani
depune ,pe toate, oare i-am 'raspliiti debpotriva ~ De loe;
$i de ce? Pentru cii ela,- facuJ '"aeeasta nu ca ~i cum
ar fi fost datoriu, ci totl,llafacut din ehar,iara noi faeem
pentru ca sun tern datori. EI fiind Dllmnezeu;- s'afaeut
rob pentru noi, ~i nefiind sub stapanirea mortii, a devenit sub stapanirea mortii"gasindu-sein trup, lara noi
ehiar de n'am pune sufletele noastre pentru dansul,
totu~i levom da dupa legea naturei, ~i fara de voe ne
vom desparti de dansele dupa putin timp. Tot a$Et $i
eu banii, pe care daca nu-i vom da pentru dansul, Ja

OMILIA II

363

dueerea noasf:ra de aici livom da de nevoie. Tot asa

$i cu umilinta, ea chiar tie nu ne-am smeri pentru
d~n~,ul, totU$~ prin suparari, prin nenoroeiri, prinstapannle lumel ne yom smeri.
Ai vazut cat de mare' este charul ~ N'a zis: Ce lucru mare fae mueenicii? ca chiar de n'ar mud pentrIi
mi[\~r to~u$i Yor mud negre$it)), gi reeunoa$te marea
lor Jartfa, ca de buna Vale dau eeia ee cu put.in mai in
urlllavor da fara voie, dupa legea naturei. N:a zis: ee
lueru ' mare. fae eei ee impart a verHe la saraei ~ ca nuHlai 'de cat Ie vor da ~i fara voea lor, ci rectll1oa$te ~i .
ac~s~()ra marele merit, .;;i nuse. rU$ineaza, -ci mart uri- .'
$e$te :in '.auzul tuturor, ca el stapanul [1:' fost hranit de
slugi.~ De ~ltfeJiu .;;i.aeeasta esteslava stapanului: de /1 ,
avea..slugl ~e<:un,osc~toare ;.;;iac~as~a est~ sla va sta panulUl. de a 1 lUbl atat de mult. sluglle; ';;1 aeeasta esle
slava. stapanului: de a-$i lnsu$i .cele ale sluO'ilor; .;;i
aeea~ta ,e~t~ sJava ~tapanului.:de a nu se ru.;;hIa dea
fi martUl'lslt de tot!.

,
..... . .. D~ci, iubitilor, sa ne rU$ibam de 0 at at de mare' .
dragOste a lui Christos catta '.tioi, .;;i sa ne infierbant'am'
.;;i Hoi ' de dragostea lui. Chii;l,r de ar fi eineva smerit,
sauCl!Il d~ r,and, saa:.uda ~sa el.ne iube.;;te pre noi,$i .
atunel mal mult de cat tOtl neyoIl) infierbanta cMr'a
dansul; .;;i-l vom avea in cinste', mare, si-l yom iubi.Sta~
panuJnostru ne iube';lte a{at,'de mult, $i noi nU 'ne
mi$cam? NU,va rog. sa nu .devenim atat de trandavj
p~ntr1f mant~irea sufletelor'Tioastre, ei s.a 0 - iubin1$l
~ne , mteresam dupre puterepentru ca$tigarea ei. Toate
s~,1e.pu.nem pentru iubirea lui: $i suflet" .;;i bani,-.;;i sJava,
$1 Jlrl-ce,sa Ie punem, zic,nentru mant.uirea noastra:
<:.llbueurie,. eu bunii vointa, "c'i.l veselie, nu ca $i cUrh
l',alTI .da 1m ceva, ci" ca $i 'cum ni-am da noue in~i'ne.
.Aeeasta este legea eelor ee iubese: l$i inehipuie ea In?ni'p~na bine, cand ii intimpina numai rale pentru cei
mbltl. Astfeliu deei, E'a ne gasim ~i noi' fata de stapanul
nostru, ea sa ne 1nvl'ednicim 9i de bumjrile viitoare'
pri~ C~ri~tos Iisus Donwul nostru, diruia impreuna e~'
Tatal $1 eu ~f. Duh, se euvine slava, stapanirea $i einstea, acum ~l pururea !',ii in veCii veeilor. Amin.
v

364

365

OMILIA III

OMILIA 1II

o MIL lA-II I

parare $i pe Onisim, zicand: "am seris eu mana

mea". Nimic nu poate fi mai aprins ca 0 asemenea
dragoste, nimic mai insemnat, nimic mai placut. Cata.
ingrijire puneel pentru un om!
. ".Ca sa nu zie ~ie, ea,. ~i tu singur imi e~ti
datorm", zice. Aceasta a filcut-o el nu cum s'ar brodi
c.aci ca sa nu se para cil. ar fi 0 batJocora pentru Fi~
lImon, da~a poate nu s'ar fi incurajat 9i ar fi cerm de
la el iertarea acelei furaturi, iata cum intoarce vorba:
"Ca sa nuzie tie, ea ~i tu singur imi' e~ti datoriu", adeca (mu numai cele ale tale, cichiar si tu
singur. Dara $i aceste cuvinte Ie-a zis apostolul de la
marea lui dragoste, 9i din motivul prieteniei, cum si
pentru .ca avea mare curaj fata de dansul. ~i prive9te
cum. pretutindeni se ingrija9te de amar::doua: $i de a
cere cu muIta siguran(a de reu9ita, iara pe dealta parte
ca aceasta.,sa nu fieca 0 dovada de un prea mare
curaj.catra acela"'2Adevarat, frate" (Vers. 20). Ce
es:eaceasta . "Ade~arat, frate"? ))Prime~te-l pre
dansuleapremme", zicea, cu putin mai 'nainte.
~a~aI!d deci ltopar.te gluma acea gratioasa, se intoarce
Iara$I lacele dmamte, Ja cele Insemnate -desi de
altfeliuchiar glumele sfintilor sunt insemnate - "Adevarat, frate, ea sa te dobandese J)- eu ihtru
'boml1tlI,odihne~te inima mea intru Domnul" ,adeca
Domnului sa dai multamita, 9i nu mie. "Inima mea"~
adeca dragostea mea cea pentru tin.e.
"Nadajduindu:-me in aseultarea ta, ani'seris
'tie". (Vers. 21). Dara oare pe care piatra nuar muia
cuvmtele acestea ~ Pe ' care fiara salbateca n-ar imblanzi

"DE'ci, de me ai pre mine part.a~ (tovar8.~),

pre 'dansul ea pre mine. Tara de ti-a
faeut tie nedreptate intru eeva, sau iti este datoriu, mie sa 0 soeote~ti. Eu PQvel am seris eu
mana mea, eu voiu plati, ea sa nu zic tie, ea
:;;i tu singur imi e~ti datoriu" (Vers. 17-19).
prime~te-l

Nici un lucru nu 9tiea a'l sfar$i .atat de bine,. ca

a nu spune pe toate deodl;tia, Gaei pr"iVe$te dupa cate
laude, 9i dupa cata pregatlre;"sau mai bine zis, dupa
caJii tesetura de vorbe, a pus in fine aceasta ideie mare.
Dupa ce a fost'spus ca este fiulmeu, ca estetovara9
alevangheliei, ca e9ti departe de frate, $i ca il at ca
pre un fr<.,<4;c)), la urma.. a adaos "Ca pre"mine", 9inu
s'aru$inat de aeeastaPavel. Caci cel ce nu seru$ineaza
i:l;finumit slugi a credincio$ilor,. ba inca 9i marturisa
aceasta, cu atatmai mult nu s'ar fidat inlaturi dea'l
numi frate, 9i chiar mai mult. de cat frateJ . "Ca pre
nline", adeca da<.;a cugeti Ja feliucu mine, daca aCela:;;i tel i'l urmare~ti, daca rna erezi de prieten, prime~te-i
pre el, ca pe mine insu-mi. ~i prive$te tocmai unge a
pus .el nedreptatea sufedta de Filimon, caci maicusama
paguba de bani este care supara pe oamenL Deci, ea
rilicumva sa-l Invinovatasca pe Onisim - mai ales ca
poate cheltuise banii furati - ce zice el ~ Nu spune daca
.afurat ceva ci "de ti-a faeut tie'"nedreptate intru eeva". A marturisit 9i gre$ala .in acela~i timp,
dara nu 'T gre9ala de sluga, ci de prieten catra priefe:n,
facand uz de expresiunea neclreptate, in loc de furatura.
"AceiaRlie sa 0 soeote~ti", zice, adeca datoriea aceea sa 0 pui in socoteala mea, Apoi adaoga
eu 0 mare gratie duhovniceasca: "Eu Pavel am seris
eu mana mea", expresiune 9i sfiicioasa, in acela~i
timp 9i gratioasa;' daca pentru aceasta nu s'a dat in
laturi, el Pavel, de a da pan a 9i scrisoare la mana, ca-$i
va primi paguba. Prin aceasta a scapat de 0 mare su-

1) Nola. Textul original este: Ntxl, a8sr,!,s, "'Ill aoo- by?[p."fjvk"

Kup''l'' awin:aoaoy !lOU ,a.. Gn:l.6.nytx h XptGtw. Verbul OY[Y"fjp.t .pus la.
modul con~itiona.l OVtx[p."fjY, cum se gase';;;te in acest pasaj, e mai

mult un felm de .luramant: a$11 sa am parte, fie ca sa am aceasta

pWcere, etc. De aici se vede ca traducerea din editiunea noastra
de Buzau nu poate fi corecta. Senzul adevarat pare a fi: Det {rate,
fie ca cerel"ea mea sa fie bine primita de tine, intru Domnul. Astfeliu
ca traducerea exacta a intregului vel'S ar fi: Da (adevarat) (mte,.
fie ca cererea mea so. fie ascultata de tine intru Domnul; odihneste-mi
(lini$te$te-mi) inima mea irdru Christos)).
'
Traducerea din editia de Buzau este fara inteles.

3G!)

367

OMILIA III

OMILIA III

aeestea $i n-ar pregat~o de. a I?ri~i cu I?laeere ~ Dy~a

ce arnarturisit de atatea lSpra'l1 ale lUI, nu se da III
laturi de a se justifica iar~l. Nu spune 1a intampla~e,
niei poroncind, . ~i nici eu oare-care in gam fare, ei " nada,jduindu-me in ascultarea ta am s:ri: ~i~",
zice. Ceia ee a ,fost spus la inceput "multa mdrazneala avand" , aeeasta ospun~~i aid la sfar~itul epismai -p resus de eat graiesc
toliei "..stiifld ca S1
..
vei face". Zicand aceasta I-a ~i atitatin aeela~i timp,
fiindca s'ar fi rU$inat de sigur Filirnqn" ca d~?i a~os
tolul a yea 0 astfeliu de parero despre <;lansul, ca va tace
$i mai mult de cat graie~te, el s~ nu Jaca. a~a.
v

"Mareu, Aristarh, Dimas, Luca, eei Itl1preuna eu mine lueratQrl". (Vers. 24). Dara oare-

,,~i impreuna gate~te-ml 1111e $1 gazda; ca

am nadejde ca prin rugaciunile ,voastre vom fi
daruit voua" (Vers. 22),~Si acea~ta, :vinea din. r.narel~

lui cblraj, $i mai cu sama? ZI?ea:., p~ntru C?llls~m, c~

dan~ii sa nu se. trandaveasca,cl sa cll,noasca s:a f~ra
gre~ el venipd va 3UZ! cele de~pr~ vdaJ?sul, ca 0rl.-Ce
razbunare sa 0 aJunlJ'ede la dan~ll, ~Isa-llerte pe Olllsm1.
.Marc eradnstea ~i gratiea ce le~o.fa.cea,-:-a '~ve~ pr~ntre
dan$i.j pe Pavel calatot:i.[ld,p~ . P~vel la 0, Vlrsta atatde
inaintata, pe Pavel dupa ,legatunlesale dm Romal,it 'se
ruO'a
dan'~ii pentru Pavel, era 0 do~ada ~e d~a.~ostea
o
lor cati'ii dans'tll. Ca, daca voiufi ) ;>l in .pnmeJdu - de
nu curnva sunt ~i acum - totu~iineYeti 'vedea, daca
va veli rLlga pentru mine),zice.
.'
v

"Inchina-se ~ie Epafras, celinwreuna cu

mine robit intru-Christos Ii sus" (Vel's. 23). Acesta

era cel trimis 1a Coloseni, a~a ca -$i deaici se invedereaza ca Filimon era printre CQloseni. Prin expresiunea
cel impreuna robit eu mine", lasa a se in{elege
~a :;;i apostbluL se gasain mare necaz, in c.a~ ca da~a
nu pentru Onisim, 'eel putin 'pentru Epafras sa fie auzlt,.
cad cel ee era in nacazuri, $i -totu~i $i-a lasat pe ale
sale, $i se ingrija~te de ale_ altora, meri~8: s~ fie a~~ultat.
.Dealtmintrelea-prin aceasta apostolul atlta $1 pe FIllmon,
ca daca concetatanul sau cel impreuna robit eu Pavel,
$i inca p:Uime$te impreuna, cu atat mai mult Filimon,
care pana acum inca nici pe sluga sa n-a iertat-o. "Gel
impreuna eumine robit intru Christos", in loc de

"pentruChristos" .

dece pune pe Luca, tocmai la urma, de ~i aiurea zice:

"Luca este singur cu mine'~ (II. 1)moth. 4, 11)~ $i
tot acolo spune, ca Dimas I-a lasat, iubind veacul de
acum, Acestea de ~i s'au spus aiurea, cu toate acestea
nu trebuie a Ie lasa necercetate, suu a Ie trece cu vederea cum s'ar intampla. Cum deci de spune Gii se inchina lui Filimon cel ce pa1'<lsise p~ apostol ~ "Erast
a remas in'-Corint". (Ibid. vers. 21), zice. A adaogat
aid $i pe Epafnis, care era cunuscut lor, $i pe. Marcu
cel minunat; dara de ce a pus pe Dimas~ Poate ca ,dupa
aceasta a devenit trangav, cand de sigur a vazut.r:narle
primejdii._Luca fiind cel mai de pe urma trecutaici, a
devenit cel intai. Cu ace:;;tiia deg! saluta pe Filimqn ~i
pe cei ai casei sale, facandu-i cu bagare de sama]a
cere rea sa,ba inca ii nume~te $i"impreuna lucratorfai
sei, iara prin aceasta face binevoitoriu pe FilirhOl1 la
cere rea sa. "Charul Domnului nostru Iisus Christos
eu dulml ~vostru. An1in". (Vers. 25),
lrCu rugaciune a Incheiat epistoliea sa; Rugaeiunea
este un mare bun $i un pazitoriu mantuitoril1 1:l,lsulleteIor'-noastre. Dara este un mare bun numaia"tl;lncicand
facern lueruri vrednice- de rugaciune, $i nu . ne. aratam
n'cvrednici de dan sa. Deci tu candle apropUdep~eot:
iura el iti zice: Dumnezeu sa te miluiasca; fiule)),sa
nu to fncurajezi nUlllai in vorbe, ci pune~,laturea $i
fapte,udeca fa cele vrednice de mila. Dumnezeusa tE
miluiasca, fiule)), zice, $i daca tu vei face cele. vrednJcE
de binecu vantare, vei fi binecuvantat; adeca dadivei
milu! pe aproapele; caci de ce]eqe voiin a ne invrednid
de la Dumnezeu, pe acelea suntem datori de aJe . lll)parta$i aproapelui nostru, Dara daca pe aproapelei1b$trc
it lipsim de acestea, cum yoim a ne invredniclde ele 1
"Ferieiti eei milostivi, zice, ea aceia se vor milui"..
(Math. 5, '7). Ca daca ,oamenii miluiesc pe cei milostivi
cu atat mai mult Dumnezeu; pe cand pre coi nemilos'
I) Partea moraUi. Despre rugll,ciune, Cll, este un mare bun
ell, trebuie a cere rugaciunile preotilor, ~i a face cele vrednic(
de bine-cuvantare, Ca Dumnezeu este bun !iii filantrop. (Veron.J
~i

369

OMILIA III

368

OMILlA III

,---

tivi, nici oamenii nu-i miluesc. "ea judecata fara de

mila este, celuia ce nu face mila". (Jacob. 2, 13),
zice. Biue este oare? Dp.ci, de ce nu dai altuia? Voie9ti
a fi iertat de pacate? DR ce tu uu ierti celui ce ti-a
gre 9i t? Te apropii cerand dela Dumnezeu imrhatiea cerurilor, iara ttl fiind rugat nu dal nici argint
macaI'.
'
De aceia nu sun tern miluiti, fiindca fin mihIfm.
Pentru ce? zici tu.; tocmai 'lceasta este mila, de a ttr
milostivl sprecei nemilostivi)). Pentruce, :me rog'? Ca
cel ce se poarta cu filantropie catre eel, crud 9i uemilostiv, 9i carearata mH, ~e. rale fata de' aI~roapele seu,
cum a.r putea , fl, milostiv.:?-- Dar<l:ce ?zici W; ' oare botezul nu ne-amantuit de dUe, pre noi ,cariamfactlt mii
de pacate))~Ne-a mantuit de acelea,mi ca sale facem
i ara 9i , ci, casanu Ie. ,mai facem de 10c."Caci, cari
am murit ,'p acatului, in ce chip inca vom mai
fi vii intril ' dansul? Ce dara? Paci,itui.,.vom, caci
nu suntenisuq lege". (Rom. 6, 2::1p)? Lacare respunde: "Sa nu fie" . De aceia te-aizbivit deacelea,
pentru ca, nici~odata sa nu te mai jntoi'ci '"laacea necinste. -Pentruca 9i doftorii scapa pe, ceilJolna\iide friguri, nu pent-eu ca sa abuzeze de sanatate, spreinriit.j:t:3,tirea boalei ,10.1' 9i dezordinea vietei", caci at~nci mai
bine era sa r emana bolnavi,-dacaat trehui cacineva
sa se insapat0geze pentru aceia, ca'jara91 ~ase puna in
pat, _ ci pentruea cuuoscand ralelebQcllei; sanu mai
cada in frigur'i,ca sa se gasasca mai jnsiguranta cu
sanatatea, ea ,in fine ..toate sa rata penti'l.1ca9tigarea 9i
pastrareaei. "
,
Dara, zici tu, unde este filantropi~~ lui,Dumnezeu,
dadi ar urma ca pre cei rai sa nu-i,mantlliasca? De
muIte-ori aud pre multi vorbind deac~stea, ca el este
filantrop, 9i di mfmtuie9te pre toti. Deci, , ~a nu cumva
sa ne amagim pre noi in9i-ne .- maL ales ' ca 'mi aduc
aminte cii v-am fagaduit aceasta .- aif}e ca astazi sa
mi~,ciim vorba in aeea parte. Am vorbit voua in trceut
despre gheena, 9i am amanat yorba ,despre filantropiea
lui Dumnezeu, iara astazi e bine ca sa 'mi indeplinesc
fagaduint a . Cum ca este gheena, dupre cat mi se pare,
am aratat indeajuns, aducand la miiloc potopul, 9i ralele
dinainte, 9i zicanc1 di pe cel ce face acclea9i ra1e, de sigur

va .lasa nepe~e~s,it pentru rale1e de acum. ca

pre ee; ,?e au pa~tUlt mai 'nainte dele e i-a ede sit
a~, nu ma.l meape mCl-O indoialaca nu va
!eped~p
~~tlr~br: ctel c~ .au filcut rale dupa primirea charului. S~
. ,
a unCI. cum Dumnezeu este bun
la~trop, daca J?edepse9te ~ $i am amanat' v~~~a,~~~ :;~
c~mva cu. mult~~eavce1or,spuse.sa astup urechi1e voa:stre
AI~f.'. decI, astazl sa. n~ mdeplinim aceasta datorie ~i s~
ara am cum I?umne.zeu este bun, ~i poate fi bun' daca
pedep~e9.te. , $~ apOI cu~antul acesta al no S t
'
p~>trIVI 91 ef'etlcilor; In cMea sa 1uam aminte ~~ toSaat~
ravna.'
a
, t DU!l1neze~, ,.iubitilQ[,neavand nevoie de nimicdin
par ~ noas~ra! ne-:a 'f:;tyut pre I10i. Cum ea n'a '
nevole~ de mIillC".a.dpyedik? din aeeia ca du a aJa~ut
n~-a facu,t pr~ nOl, .mra dllca ar fi a vut nevoi~ de si :::.
ca. ne-ac fi fac~t d~n toata ,-ve9niciea. Dara daca i f~ra
,nOI el a fost,'~ ~ll}Ola~ fost facuti in timpurile drdupa
a,?easta, !Iu d~ar~avan(;l nevoie de noi. ne-a facut.A
~~u~~~rl~l, parnarltul, marea ~i toate cele cesunt pent!'u
M it' 1 oa_e a9es~anl? sunt oare. din bunatate, spune'mi?
u e ar ~~ea cmevade vorblt, dara ca sa scurtani
vo:ba ,,~as~re so~rele 'preste cei rai si preste
ce~ ,b~n~, ~l. ploua pre:;;te cei drepti ~i pr~ste
C~l pacato~l " (Math., 5; 45). Aceasta nu este din"b
n~ta.te?
Nm) !lieitu',Ca 9i , atunci ziceam ca-tra 'U'\ M' U'"
Clomt
1) de
' t"
'
I , arD
'
.r:'u~un " a<?Cstea vrednice debunatatea hi'
umnezeu? lara ~l a ZIS ,ea daca Dumnezeu nu arcer~
~esl!.uns pentru pacate, ar,,fi demne de bunatatea lui " iara
aca fere respu;n~,n~suntdin bunatatea lui. Acel~retic
nu es e ac:umaIC1.~lde . deci ca cele ' spuse atunci ' sa' Ie
sl!.une~ d~l acu,m,.~1 i~ca ' inai muIte -de cat atund Eu
va vom v ovedl :dmprlso~,ca daca nu ne-ar cere '..
socoteala de fap~el~npastre, nu ar fi buil' ~ifii~C~?
ne cere, de acela ',estebun.
' .,
a
Spune'mi, iubi.tql~ ;daca nUJle-ar cere socoteala
o::re ,a~ putea sta Vleata noastra omeneasca'l Oare n'a~
ca?ea}n ~?-lul fia~el~r salb.atege? Daca a v&nd frica de
osanda, 91 .]udeca.ta, 91 tOtU91 nOI intrecem pe P89ti man~u-l

~C:?-

'fisa

finea ~~c~~f~i E:le~~le~~ eresullui Marcion, c,a re s'a m'iscut pe la

42330

370

371

OMrLlA III

OMrLlA III

c~n~u-ne unii r.re altii, am c:oyA,r$it pre lei $i pre lupi

rapmdu-ne ~n.ll altora ayerrle, - dara inca daca nu
ne-a~ ~er~ DlCI-O socoteala, de calli neorilndueala n'ar
fi plm~ 'V~ea~ noa~tra ~ Ce labirint fabulDa ar mai fi
a?e!'l'sta v,Ieal?l:, fata cu neorandueala din lume! Oare
n a~ .ve~ea mn vde ~bsurditati $i de neregule? Cine s'ar
~al sth de ~at~l sau ~ Ci?e ar .mai CIyta pemama sa?
Cme ar. departav de la smeOrI-ce placere, ori-ce reu,!ate? ?1 c~m vca to~teacestea sunt 8.$3., eu me voiu
mcerca sa ve 90nvmg .de ,Ja 0 singura casa. "Fie de
exemg!u unul..dmtr~:vql ,c~re In~rea.b?' de acestea" .$i
ca~e are .~lugl, daca ~.u ' a$l face mvederal. acelora, ca
chlar ~aca ,ar nesoc()tI.~utqtitatea stapanului lor, sau
ar ~atJocorl trupul Jm,>sauar, face totul ba inca ar
n:reJ! cont~a ~ui t~;;ttygel~ " a:le,du$manilor' lui,' totU$i'e1
n ar ame~mta, $1 v ~lCl ' nar:1 pedepsl, ba inca nicicu,
v?rba nJ I-ar sUfl~ra,~oare acestea toate se crect Ii ,fi
d~n bunatatea celtu(wa vo~bit a$a ~ Data eu dovedeso
ca acestea su~t diri ,'ceamaide , P& urma cruzime'si
r~zult?:tul .tmel astfeIiu de cruzimi,este ca nu numai fen'Ieia
' $1 copIl.lm sunt tractatLprintr'o astfeliu de bunatate fara
scop, Cl .inc~ ~i eli?sW';i: seexpune a se pierde inaintea
c~lorl~ltl. <?lCI slu~Ile Jm .vorfi$i betive, $i desfranate
$1 batJocorl~oare, $l.infine mal. salbatece de catt6at~
fiarele. vD~c!, a('~~stapoatefi oare bunatate, spune'mf;
d.e a cal? ~!1 J?lcloare , ,nobleta sufletului, $i a se pierdE
$1 pre dam;Hl $1 pre >altiU
v Ai vazut, dara;
,a c;..e~e ?ocot.eala pentru taptele
facu~e, este rezultatulbuflatater ~ SI de ce spun eu de
sl~g!, care .ca,? I?ai?u lrll~sniFe invasemenea pacate?,
Alba ,de pIlda. cl~eva .COpll, ~l ingaduiasca-li lor de ',a
cuteza toate, $1 ~ nu-~ ' pe~iepsasca; apoi de care rale '
nu vor ~ capabJlr, spune'J1}i? Apoi dad printre oameili
a ped~psl est~ rezuAltatulbunallitei, iara a nu pedeps!
este d.n cruzlme, cande Vorba de Dumnezeu oare nu
este tot a?
. . Deci, fiindca e~t~ ,~U?, devacei.a a pregatit mai
dma!nte gheepa. VOltl -lnCa a ve mal spune $i de alta
.b.tInat~teva I.m Dumnezeu? Nu numai aceasta se petrece
CI l~ca .ca $1 pre eei ~urli nu-i lasa de-a se face rai. Ca
daca. al fi Jrm~t ca sa ~e bucur:e <!e acele~i $i ace$tiia,
de~ slgyr ca totl.ar fi Fal, acum msa nu putin $i aceasta
mangaIe pre cel bum. Caei asculta ce spune Prorocu!:

"Veselise-va dreptul, cand va vedeft izbanda, .1)

mariile sale va spala in sangele pacatosulUl"

ca

(Ps. 57, 10), nu bueurandu-se peste masura - sa nu

fie! - ci de frica canu cumva sa patimeasca $i el acelea~i, ~f ded mai curata inca sa'$i fadi vieata sa. Aceasta
vine dintr'o mare ingrijire parintesca. Da, zid tu;
d;:Lranumai sa ameninte ar trebui, nu insa sa $i pedepsasca,)). Dadi pedepse$ie, $i tu zid, ca este numai ameniotar-e, $i de aceia devii trandav, apoi daca ar am~
nirltfl,numai, oare nu ai devenl mai trandav~ Daca Nlnevitenii ar fi $tiut ca este numai 'amenintare cu dan$ii,
nus'ar. fi pocait; dara fiindca s'au pocait, de aceia $i
arrienintarea s'a marginitTiumai in vorbe. Voie$ti ca sa
Terri,a na amenintare ~ Tu singur e$ti stapan pe. acest
l~cru. ' F~:'tev mai ,?unr ~i. atunctvl:!., r~mane n~maI a.me:
mntate; lara daca -cela ce sa nu fie - tudlspretme$tl
aIilenintarea, singur vei simtire~litate.a: Cei de ~e timpul
potoPtl1ui , dadi s'ar fi temut ,deamemntare, n ar fi. suftlritpedeapsa, $i noi, deci, dac<:1, ' ne vom teme de amenintare, nu YOm sufer! pedeapsa; $inici sa fie unaca
aceasta. Ci ni va acorda iubitoriul de oameni Dumnezeu
ca' noi toti sane cumintim prin 'aceste amenintari , ~i
sa ne invrednicim de acelebunurLnepovestite; carora
fie ca :cu totii sa ne invrednicim,prin <?ha~ulA $i fllan,:
tropiea Domnului nostru Iisu~ Cl).ristos, carUl~ l~l?reun~ ,
cuTaial ~i Cll sr. Duh, se cade slava, stapamrea $1
dnStea. acum $i pururea $i in vedi vedlor. Amin. '

FIN E

I). Nota. Origin~lul este: Eb<p~CL~&-1jOttCLS 8lltCLW<;, otCL.~ '(o'n

ho[lt"fjo,~ 0.00606<;, adeca: bucurase-va dreptul, cand va vede0 r ezbunare necucernicului. Din editiunea noastra Iipse~te expreslUnea
necucernicului)), fapt care intu'neca senzul adevarat.

TABLA MATERIEl
COMENT ARIILE EPISTOLEI I CATRA TIMOTHEIU
Pagina

SUBIECTUL . . . . . . . . . . . 3- 5
OMILIA I. (Contra celor cari cred in:noroc
sau soarta) . . . . . . . . . . . . . . 5- 15
OMILIA II. (Adevarata slava li\i placere se gase$te numai in cele Duhovnice9ti)t5- 25
OMILIA III. (Numai vietuirea cum se ,cade
aduce slava lui Dumnezeu, ~;;i contra
luxului femeilor) . . . . . . .. . . . 25- 34
OMILIA IV. ~Trebuie a iubi pe Christos, ca pre
un prieten adevarat) . . . . . . ; 34~ 44
OMILlA V. (Contra celor ce se imjJar~esc
cu Sf. Taine rar) . . . . . . , '. . . . 44- 51
OMILIA VI.(pe dUli\mani sa nu-i blastamam,
ci, ch~~r sa ne rugam lui Dumnezeu pentru
dam;ll) . . . . . . . . . . . ' .' , ' 51- 59
OMILIA VII. (Contra femeilor care se :1rImodobesc 9i contra celor ce cauta a se imbogati) 56- 67
OMILlA VIII. (Contra femeilor si a fp-cioim:ilor
bisericesti (Calugaritelor) care se ~mDOdobesc) . . . . . . . . . . . . . . . 67- ~
OM ILIA IX. (Povatuiri date parintilor pentru
1cresterea COplllOr) . . . . . . . . . . . 74- 81
OMILIA X. (Despre Judecata viitoare) . . : . 81- 89.
OMILIA XI. (Despre nimicniciea celor prezente) 88- 97
OMILIA XII. (Virtutea are nevoie de ostenele) 97-109
OMILIA XIII. (Contra dezmerdarilor li\i 'desfatarilor) . . . ' ,' .
. . . . . . . 109-120

374

TABLA MATERIEl

TABLA MATERIEl

375

Pagina

OMILIA XlV. (~ude aduse Monahismului) ,100-134

OMILIA XV. (Despre de~artaciunea celor prezente, ~i despre lIDportanta celor viitoare) 134-147
OMlUA. XVI. (Sa slujim pe Dumnezeu macar
pe atatape cat ne slujesc slugile noastre) 14'7-155
OMILIA XVII. (Adevar~ta libertate este a se
stapani cineva de patimi) , . , , , . ,155-164
OMILIA X VlIl. CGrectlllIa este ca o'peatra puternica, $i contra''' lubirei de argint), , ,164-173
~',:

COMENTARIILE EPISTOLEI II CATRA TIMOTHEIU

OMILIAI. (NullOate fi om fara suparare pe .' .

pam ant, $i pentru milostenie) . , ' < ' 173-183
OILlA II~(Trebuiea asculta pre dascali ' ::;;i
preoti, chiar de ar avea viata urita, ~i a
nu-i judeca; cl'j"de $i !!umnezeu nu chiro"'.
tonise~te .pre toti,totuE;li lucreaza prin toti
pentrumantuirea . poporului, 9i ca jartfa
aceea$i este, fie ca Preotul ar fi cu viat~
curata, sau U\,i) ... . " , , , , .1?3=-HlJ
OMILIA III. (Lacomiea, S8 judeca dupre inten~ .
tiuneaceluice 0 ' are, iara nu dupre ma- "
rimeaei) .. . : .. ; '. ' , : . , . -: . .. , 194-202
OMlLIA IV. (Numaisfintii au adevarata slava,
atat in veacul p~ezent, cat $i in cel viitor. '
Comp~ratiune intre Pavel ::;;i Neron) ;,202-214
OMlLIA V:- (Contra lacomiei), ,"'. . . , , 214-223
OMILIA VI. (Despre milostenie) . . , , . ,223-234
OMILIA VII. (Cel ce 'se deprinde a dispretul
'
pe oameni, in 'trecerea timpului va dispretul ~i pe Dumnezeu) , . , . , , ,234-24~
OMILIA VIII. (Dumnezeu pe toate Ie iconomise~te, pe unele Ie face, iara pe altele Ie
.
ingaduie a se face). , . . , . .. , . 245-25~
OM ILIA IX. (Trebuie a dispretul {otul din cele
, trecatoare) . , ' "
, , , . . . , . ,257-26'i
OMILIA X. (Pentru c~tigarea virtutei trebuie
o mare siluire, caci multe sunt piedicele
ce se pun in cal e) , , , , , , , , . ,267-27~

COMENTARIILE EPISTOLEI CATRA. TIT

OMILIA 1. (Despre dascali (Episcopi $i Preoti) IPagina

ce feliu trebuie a fi, ~i ca trebuie a se ' supune credincio~ii lor, ~i a nu-i condamna
pentru scaderile lor) , , , , " , , . ,281-292
OMILIA II. (Cel stapanit de slava oamenilor
.
va cadea din sla va lui Dumnezeu). . . ,293-"-"-302
OM ILIA III. (Nimic nu este necurat din cele
'
facute de Dumnezeu, ci numai pacatul
:care izvora$te din libera vointii a oll1tiltii
este necurat) " , . . . , ' , . . . . : 302..,....:311
OMII.~IA ~V. (Despre slugi, ca nimic flu-i poate ,... . .' ,
lmpledeca spre virtute) " ,V "
,- ,
311-"-320
OMlLIA V" (D~sp~e sfatul E;lilngrijirea ce trebuie . ..
a avea eatra fraii) , . , . , . , . ,- . . ,321-332
OMILIA VI. (Despre milostenie, :::;i aratare de' .
Ge C~~istos $i Apostolii au' prirriit. a ' fl.:
hranItI de ten1t~l), . , . . . . . , . ,332-341v

COMENTARIILE EPISTOLEI CATRA 'FILIMON

SUBIECTUL , . . , . . , . .: , . , ~ , ,343-346
OMILlA .1. SSa iert~mc,elor ce.. ni gre~esc, $i . .'
apOi sa aE;lteptam 3a, Dumnezeu sa ni ierte '
gre~alele noastre); -: , , , , , , -; . 34{) -353
OMILIA II. (Sa iertamgre$Ulele slugilor si sa . . ,
nu-i aducem in desnadiijduire). ' . . ,353~363
OMILIA III. (Despre rugaciune) , .
. , . . 363-c:371

_
MiceIe erori tipografice, cetitoriuI este rugat a Ie indrepta
slllgur.