Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs Fabricatie Asistata

    Uploaded by

    Alin Dinca
    10 views34 pages
    FABRICATIA ASISTATA

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    FABRICATIA ASISTATA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views34 pages

    Curs Fabricatie Asistata

    Uploaded by

    Alin Dinca
    FABRICATIA ASISTATA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 34
    Sistemele integrate CAD/CAM 2.4.1 Introducer. Defingit Ceie mai importante abrevieriutlizate in domeniul consrucilor de magni st aparate (oumirul acesiora este relativ mare), referitoare la implicares majors a caleulaloarelon. a Urmitoarele semniiclis ‘Computer- Aided Design cu semnificaisproectre sist de calculator Computer-Aided Engineering cu se referre la analiza si optinizares peometrilor capa CAD: “CAM ~ Computer-Aided Mat eslculatr. proiet facturing cu semnificaia Je fbricajle asistatk de = Computer-Aided Process Planning cu sermificajia de proictae assis de ‘aeulator a proceselor technologie. ‘Computer-Aided Design/ Computer-Aided Manufucturing cu sraiticaia secon teen reson “Csi Cmte Moatcurig te arse iat esas al ado omens tole abrovied: Conception Assstee par Ordinate Fabrication Assstee par Ordinateu. In ac de specaltate de ib romind sunt tlzateabrevieril Projetare Asistats de Calewlator; Fabricate Asstat de Calculator Pentru a infelege mai bine aceste sbrever i delntile care urmesz8, pentru sceste concept, se prezintd mai js cicul de realizare al produselr industrial (fg. 21), cu observa ca en flecareprodus ridt de complex a ees, exist tal fie (etape) principale: ‘+ Proictaea(consructivd) produsulk 1 Prieta teknalagie + Fabricareaprodusulu Abrevierea CAD/CAM (Computer Aided Desiga/Computer Aided Manufacturing) are In vedere 0 seri de actvitate la care cele dous puller, CAD-al $i CAMil consti pir componente ale unui aceluiagi sistem, CADICAM abordeamd ino. manierd inlegrald fzsle poeta gi fabricate, facluind tansferal infonnatilor si faza de proictare tn fara de Tate, Literatura de specialitate de limbs francezt promoveasA abrevierea CFAO, respectiv Conception et Fabrication Assistee par Ordinateur. Prin urmire CADICAM ete echivalent ct CEAO # semnifich proiecare gi fibrcae asistate de calculator. In romlneyte aceasta noud telnologie poate abrevial prin PEAC. ‘Activitiile abrevite prin CADICAM, respectiv prin CFAO tind spre ceea ce semniticd ayevierea CIM (Computer-Iniegrated Manufacturing ‘Computer-Integrated Manufacturing (CIM) este un concept care se ref Ia interarea computerzat a tutor aspocelor de projectae consirutiva i tehnologit, de fabrcailpeoductis ‘isrbutc 1 management. Desi se poste spune ch CIM este mai degra 0 metodologe $i un seop ‘deat o reuniune de echipamente gi calulatoare(e-machines in abordrea englezi) Despre ativiaile cu tiulaurle abeviate conform esl de mal sus, s€ poste vor at cyuat cit in maniera integrat; aica se poute discuta de CAD, de CAM sau Je CAD J CAM (CAF CIM), o/s Necesar de Gaia Sots | ais, Proiectare, ED prowup |, | “Anatiza, optimizare cvaluarea : rmodeluls ANALIZA, Figur Proietare | Proves, Produce setnologie tehnolngic Proictare | a daptare onto ‘SDV alte . 1 Material a CAP +CaM | as s Expedione Programe NC.ENC, BNC ‘Marketing 2.1 Procese de proictare prods on, Detnires sstemelor CAD, CAM, CADICAM bs poate fa io mai malt mosh Computer Aided Design (CAD), adica proiectare asistata de calcula, se definexte cx tehnica / tehnologia refertoae 1 utlizarea tistemelor computerizae In vederea realizar, ‘modifies, analize si optimizariipriectelor. Prin wrmare orice program de ealeulator destin anlcailr gratee s/sau rezolviri unor fun ingineretsprivind procescle de proietare pot fi lasieate ea sofware Pe death parte print-un sistem CAD trebuie 8 se nteleagansamblal de milouce informatice (asistentainformated sau ajutoare informatice)utlzate in biourle de sudit si metode (a se Infelege compartimentele de. proictarecercetareldezvotar), privind activitat de. proietare, Incepnd eu elaborarea caletlut de sircini pind la stabilren documentaii necesare fabricate Detintiaprezentata mat sus scoate in evident douk carctristiel foarte importante ale sstemelor cap: ‘+ Prima caractristict se refer la fpeul ca un sistem CAD reprint o ened fn care om g ¢alelatoralfomeazX o echipl, ty eae se gsese asociate eee mal utile eal! ale fecal In seopul dezvoltrt nei probleme de coaceptie, echipa Iuerind mai bine desi fccare separ. ‘+ Adouacaractersticd are in vedere fp a un sistem CAD ese o tehnicd, care genereaza ‘prelucreaz prin excelena informati in scopul deserierivmodelari cbiecuh, pe do pare larpe de lt pre tn scopul gener de informati necearefbricafe oblast respect Definifa de mai sus precum fi caracteristcleaferenteacestein. permit evidenfires cel Jol ‘slemente importante existent in eadrul un sistem CAD: ‘+ dilogulomn-masing, care permite promovases in cau sistemuli a celr mai bune clit ale emul (spiral de site, iventvitaten, cestivtate) si ale calculator (rapiitte, precizie si sigurnta tn efectureacalcuelr,posibilitile de tocar 41 preluerare 8 und ‘olum mare de informati, posiiltate de exprimare grafic a unor slut ev maximum de eficien,precum 5 posiiliaile de interatare spe diferte eehipaments), + modetul defini a 0 reprezentae informatil eecionie 3 obiecl In cus de preetare $i fabricare gf ev un ro eseafial tn fetionaeasisternclor CAD/CAM, {in completa, sistemele CAD pot f definite ea find acel sistem care au drep sop vlizarea caeulatoareior elecronice tm erearea(interativasutomatd) de modele ale unorobiecte (prods, procese) reals, analiza aoestora spre exemplu analiza eu metoda elementelor finite sai ol Imeloe (analize economies et.) precum gl generarea de informatinocesire fabricSi au penta alte activi, Se presupune evident e& Sunt generate gi informatii pent asigrarea nor feprezentaripafce ‘Computer-Aided Engineering (CAR) se definste ca find tshuicateoogiawefertare la uilizarea sistemelor computerizate Im vedeteaefectstl une anaize 4 geometilor CAD. Aceast Teh permite utizatorilor sf, simuleze comportarea unui produs proietat_ in vederea imbunattiroptimizati acestuia. In acest gens exist Ia ora actual un bogat pachet software ‘programe pentra analize cinematice.analize dinamice, pent ximularen cient eletrnice ec). Dar se pare cd din punct de vedere CAE, in analizele compoterizate, cea mai uit metods ‘este netoda elemental nt (Fnite-Element Method / FEM), ‘Compater Aided Manufacturing (CAM), adic fabricate asst de calculator, ae definete | (operat tient [~———+| Servieiul come cu person: Figura 24 Structure unui sistem CADICAM Imporantasitencior CADICAM! wise 51 in intueja contol sa producor Pi satenle ifomnicate raul presi de fice exe dest Romper cu odell eden tn mameria nu act stem EADICAM ete asm inert. ntr-un sistem traditional de conceptic!fabricatie. transmiter formatiilor se face folosindu-se, de obicei, note scrse, desene clasice et. in sistemele CADICAM, informagile ge tmamitlecrnie co autora porno informatie (monte, red nagneie ee.) iS pun pe toa cua de concept acess va tate mde ae ca reprzctre biel in sus Ge Cncite chin ical in suint Tepiurtct tines CADVEAD tehue mente mile tehvlogi de re a (tapi Prwopegh care tn acire ob Sapa agar eae ai prop acetea pati ante ain mat mate pune de wera. opera owe eve Mae pesectnconousive texto Saye PROIECTAREA ASISTATA DE CALCULATOR A PROCESELOR TEHNOLOGICE (CAPP) 1. Introducere Proiectarea proceselor tehnologice (pr0cess. planning) este activitatea care se refera la conceperea sau alegerea procedeclor gi metodelor de prelucrare it ), a parametrilor de lucru aferenti, a masinilor-unelte compatibile, a sculelor si dispozitivetor, in scopul transformarii unui semifabricat in piesa finita, asa cum aceasta a fost stai proiectarii constructive in faza “Proiectarea asistata de calculator a proceselor tehnologioe (CAPP) este activitatea complexa care presupune utilizar) Aceasta activi.ate poate fi abreviata si prin Rezolvarea unei probleme de proiectare tehnologica asistata de calculator presupune, existenta urmatoarelor elemente: v v ¥ Cu referite 1a datele initiale trebuie mentionat faptul ca acestea trebuie impartite in doua categori. v v sunt acele date care pot fi utilize in rezolvarea tuturor problemelor aflate in plaja de valabiitate a sistemului program. sunt acele date care particuarizeaza fiecare caz in parte ce trebuie rezolvat. Datorita caracteristicii rezultata din definitie, datele initiale “fie sau de nivel 1 vor constitu o parte componenta 8 bazei de date a sistemului si cel mai adesea vor fi organiza in fis in) sunt cunoscute inainte de stabilirea concreta a temei de proiectare, ‘Asa de exemplu, coeficientul C, si exponentii m, x,y yy din relatia generalizata a durabilitaii sunt cunoscufi inaintea abordarii concrete 1 proiectarii unei anumite operatii de prelucrare, care poate fi de strunjire, de burghiere etc. Datele initiale variabile, datorita faptului ca particularizeaza cazul, vor fi introduse in calculator la inceputul sesiunii de Iucru, cel ‘mai freevent de la tastatura. Desigur, ele pot fi introduse si altfel Spre exemplu, ele pot fi citite dintr-un fisier atunci cand aceste date sunt sub efectul interventieialtei unitati program. Ca exerplu de date initial variable sau de nivel 2; pent 0 anumita tema de proiectare tehnologica se pot da In literatura de specialitate se regasesc doua modalitati de proiectare asistata de calculator a proceselor tehnologice avandu-se in vedere principiile de baza utilizate si una mixta, care le combina pe CONCEPTIA AUTOMATA A PROCESELOR DE PRELUCRARE amindova (fig. 1). Figura |. Metodede conceptie automat a proceselor de prelucrare + sisteme de" ‘conceptie™ automat care permit proiectarea proceselor tehnologice prin determinarea de variante tehnologice selectate dintr-un proces _tehnologic tipizatinormalizat, memorat in calculator (fisier), in functie de caracteristicile pieselor implicate; in original, aceasta sibilitate de proiectare este denumita variant system (sau ); asemenea sisteme CAPP se bazeaza pe gruparea pieselor in famili,familii de piese carora Ie sunt asociate procese _tehnologice in baza unor proceduri logice care deriva din algoritmizarea etapelor aferente proiectarii traditionale; in original aceasta ‘modalitate de proiectare tehnologica poarta denumirea de 2. Metoda prin variante Metoda prin variante ») foloseste arhitectura unui proces tip prestabilit si un sistem de ccodificare asociat. In functie de specificatile geometrice ale piesei de prelucrat, pornind de la procesul tip, se stabileste noul proces. ‘este bazata pe principiul tehnologiei de ‘grup si necesita deci 0 oarecare similitudine a pieselor fabricate, Scopul original al acestei tehnici este de a evita cautarea unei solutii a0 problema deja rezolvata. Fiecare piesa este descrisa printr-un cod simplu sau largit. Pornind de la 0 populatie esantion de piese se cauta 0 clasficare adaptata, Asociate la acest cod se memoreaza desencle, procesul, documentele de executie etc. % a data cu realizarea unei noi piese se determina in primul rand ccodul sau partial sau complet. Prin cautare in datele memorate anterior se selecteaza piesa sau piesele analoage. Este posibil sa se ‘gaseasca una saui mai multe piese analoage, avand realizate procesele de prelucrare. Daca nici o piesa nu este selectata, trebuie creata noua piesa. Fig. 2 prezinta principiul metodei prin variant. lesa noua Coaiticare ae ra : Proces dafnitvnt Figura 2. Metoda prin variante Reprezentarea si codificarea sunt elemente esentiale si depind de metoda de rezolvare aleasa. Ca regula generala, criteriile de clasificare a piesclor sunt morfologia si dimensiunile, mai rar functia sau modul de fabricatie. Dintre numeroasele se pot cita: BRISCH, CETIM-PMG et 4. Metoda generativa ‘Metoda genzrativa (Generativ Process Planning ~ GPP) se bazeaza pe generarea unui proces de prelucrare ce urmeaza a fi finisat in raport cu geometria fiecarei piese, aplicandu-se un ansamblu de reguli si metode de ‘fabricate (fig. 5). races tip Plesa (geomet ‘caracterst tehnol “Tabla de decizi T= Rogul ogice Procese elementare = Algoritl z Faze de prelucrare Figura 5, Metoda generativa Pornind de ladescrerea piesei, se uilizeaza table de decizie care asociaza Ia fiecare conditc tehnologica modutile de fabriatie. Modelul il poate constitui un proces de prelucrare ideal pentru familia de piese, care se adapteaza prin regu logice la piesa considerata In cadrul acestei metode piesa trebuie descrisa complet, cu geometria si caracerstcile sale tehnologiee. Forma geometrica poate proveni dintr-un sistem CAM, insa caracterstcile tchnologice nu figureaza, in general, in baza de date. In genera, sistemele bazate pe ealizeaza generarea proceselor elementare de prelucrare enttalor. Fazele de prelucrare ale acestora se obtin prin aplicarea de algoritmi care afecteaza alegerea sculelot si ‘codul conditilor de prelucrare. Metoda se bazeaza pe uilizarea metodologica a cunostintelor descrise fie sub forma de reguli de prelucrae, in ceea ce pri tehnicile de Inteligenta Artificials, fie prin inlantuiri procedurale predefinite, azul sistemeloralgoritmice. Sistemele de coneeptie automata a procesului de prelucrare denumirea de sisteme de Domeniul lor de uslizare este vast, permitand standardizarea concept produselor noi, crearea unitatlor de productie adaptate ‘unei familii de piese si generarea proceselor tip pentru ansamblul de coduri bazata pe erhivare, intampina dificuat legate de timpul mare necesar pentru captalizarea experientei (5-7 ani), ceea ce pune probleme de investi, dar mai ales de perenitat @ infuumaiei, tinand cont de evolutia mijloacelor de producti in cadrul ‘une intreprinder In plus, un astfl de sistem nu este suficient. El tebuie dublat de un sistem expert capabil sa verfice compatibilitateasolutiorsisa Je adapteze la caracteristicile precise ae pies 3 se defineste ca find filosofia de fabricaie care justified producfia de grup mic& si mijlocie prin capitaizarea asemindsilor la nivelul conceptiei formei si/sau fabricatici pieselor componente. Trebuie spus faptul 4 tehnologiade grup constitute primul pas, important in planificarea asistati de calculator a proceselor tehnologiee. Pentru implementarea unei tehnologii de grup sunt crests celule de fabricatie dedicate pentru obtinerea unor familii de piese ‘grupate prin utilizarea unor coduri, astel c& un grup de piese, cu suprafefe de acelasi tip vor fi fabricate utilizénd acelasi sistem de fabricafic,Astfl, Ia piesele reprezentate in fig. 3 se pot sécate in evidentd unele earacteristici comune, precum: ——— ——— se, Ssh aaa 3.1. Codifiearea si clasifiearea pieselor Tehnologia de grup oferd 0 metoda ofortund pentru clasificarea peselor bazati pe geometria suprafecelor piesei si catacteristicile proceselor de fabricate. “Codificarea este un proces sistematic de stabilire a unei valori numerice atribuite unei piese pe baza caracteristcilor geoemtrice $i de tip tebnologic, Clasiicaren|reprecinesgruparen piselorbazatl pe valoren ccodurilor atribuite, ‘ interactive deoarece sistemul de codificare genereazi grupuri clasificate pe baza combinatiei corecte a earacteristicilor comune, Pentru a atribui piesele in cedrul grupurilor se folosese caracteristicile relevante ale pieselor, structura de codificare find de “gemma 31d se bazeazd pe clasificarea sistemelor biologice, stabilitS de Linnaeus, in cadrul acestui tip de structura, piesele sunt imparyte in subgrupe distincte de ‘mimi aproximativ egale. in fig. 4 este prezentaté o familie de piese cilindrice, Mai inti grupul este impart in dou& subgrupe, ciferenfiate in functie de “raportul lungime/diametr. Urmétoarele subgrupe se consttuie pe bbaza existenfei danturii in cazul rojlor dintate si in functie de tipal operat de prelucrare, Numiérul de ciffe ce constimie codul este determinat de rnumarul de nivelur din arbore. Figura 4. 3.1.2 Stractura de clasifiare de tip lant se stabileste pe baza Un exemplu de structuré de codficare de tip lant este codul Opitz, dezvoltat de prof. Opitz de la Universitatea Tehnica din Aachen, Germania ire Sar 678 9 A Bc D | Cod referttor i forma Cod suplimentar, Cod secundar | Cedil referitor la forma descrie atributele primare de proiectare ale oe dese el reat a bie ‘ont en oscea male eal estoce tbe fabricatie in tab. 1 este exemplificat sistemul dezvoltat de Opitz pentra piese cu si 818 migcare de rotatie. Tabel 1. Sistemul = pentru piese cu gi fird miscare de rotayie oe ae =| crate Exemplu Piesd cilindricd, de revolutie, in trepte, cu flangé, cu alezaje dispuse pe 4 35 mm : Cale Un cod. hibrid, poate reuni avantajele strueturilor de tip ietathic sa celor de tip lant. Cod utilizat se selecteazi in functie de tipul produsului, de tipul sistemului de productie si o conbinare a tuturor pieselor st componentelor utilizate Avind codul si sistemul de clasificare selectate, se urmireste {in continuare dezvoltarea unei celule de fabricayie in cadnul tehnologisi de grup. se referi la piesele cilindrice. {In cadrul acestui sistem piescle sunt codificate folosind 8 numere, fiecare dintre ele corespunznd clasificdrii conform tab 3, Pentru exemplificare se considerd piesa din fig.5, a si 6. Piesa este de tip cilindric (cilindru multiconvex), cu alezaje longitudinale, cu canale longitudinale (unul de pani-buzunar rectangular si unal profilat pentru bolt cilindric), o suprafafa pland dispusé pe tronsonal cilindrie din dreapta si 0 zona filetald pe o suprafafa cilindrici cexterioar ele Pes somone concer Al oilea numar; 3—Piesa este cilindric& de tip multiconvex; iesa nu are alezaj central; ‘Are mai mult de doug gauri (cele patna longitudinale), Aljcincileaymumar: 8 Are filet pe o suprafata cilindried exterioars; ‘Are un canal de pani longitudinal; Diametrul exterior: 1,2 <2; Aloptulea numar:5—Lungimea: L, > 4,4 <7,2, Figura 5. Deci codul piesci este: [HSL Cale ane = HOO Seow poo sp NAIABIS | FAEL Cale 1 Sn Coy dezvoltat la Universitatea Tehnicd din Aachen, Germania, atribuie pieselor un cod format din 13 poziti, fiecare pozitie puténd avea 10 atribute diferite deseriuatributele primare ale piesei seriu atribute rfertoare Ja modul de prelucrare | Numetele:din'cod aferente codstui secundar descriu detalii refertoare la preluerare fn tabelul urmator sunt prezentate detalile referitoare la numerele ce fac parte din codul Opitz. de revolujie Sau prismatic Piesele de revolute sua clasiicate dupa raportl lungime/diametr, in | 1p oe piescle prismatice dup lungime, fsjime si natime (erosime), | Forma supralejeior interioare, Prelucrareaimcerioar8 penta piesele de revo (hui, fete ete) i prelucrarea unor suprafeje de revolute pe peseprismatice. PEER op 15 Cay SISTEME DE COMANDA NUMERICA 1. Generalitati (Comands numericd este 0 metoda automata de comandi a mapinilor-unelte prin care informal necesare prlucrril pieselor sunt nregsirate coifiet pe un supor informafonal (benzi magnetic, discuri magnetice, benz perforate ec) Comanda’numeries @ apirut in a doua jumitate a secolului XX cénd in SUA, la Massachusets Institut of Technology, dup 10 aai de cereetari, a fost proiectata i realzas 0 ‘agin de copiat prin fezare avind programul imprimat pe o bandt perforat, asiguréndu-se stl, flexbilitatea teceri dela un reper la ltl. Utlizarea benzilor sa catelelor perforate, ca purtitoare de programe in automatizarea ‘masinilor, ea cunoseuté Tned din amul 1801 elnd Jacquard a inventat rizboiul de fest ‘sutomat. De atuncifolosires benzilor i cartelelor perforate -a raspandit gi in alte domeni telecomunicai, masni-unelte, industria usoara,poligrafcs, tehnice de aleul et CCateva date semnificative privind evoluta comenzilor numerice a ~ in anul 1969 se ralizeazd prima conducere directa cu caleultorul (Direct Numerical Control - DNC), in SUA; in anul 1972 in SUA se realizeazA primul echipament in care se vilizeaxi ‘icrocaleulatoral (Computerized Numerical Control) CNC, punéndu-se bazele unel noi generat de comenzi numerice; in anii 1977 -1978 in Japonia se deavolt prima automatizare fexibilé (Flexible Manufacturing Cell FMC), caracterizaté print-un grad mediu de integrate, flexibilitate gi autonomies = In anil 1982-1988 in Japonia se tece la automatizareaintegrala's MUCN tn cadet sistemelor lexbile de fabrcaje Flexible Manufacturing System, care este caractecizat prin autonomie de (24-28) or, sarcnile de conducere,orpanizatorie si productive find preluate 4e calculatoral de proces, Flexibiltatea reprezinti posbilitatea adaptcii rapide sistemului la sarcini de produetiedifrite, att din punct de vedere al formel gi dimensiunlor produsului edt si din unc de vedere al procesultitehnologie cae trebuieenecutat Pentru mirires substanfalé a productivitiii masnilr-unelte eu comanda program, scestea se integreazi in celle i sisteme flexibile de fabricati, rentabiltateaereseénd afl de peste S oF ‘Masinile-unelte cu comanda numerit functioneaz4 conform unui program presabilit, Ja flea gi celelalte masini-unelte eu comands dup program, ‘Tehnologiile de prelucrare pe masiniunelie cu comands numeric& prezinté lumitoarele avantaje: grod_rdicat de Aenibiltte teluulogics. (ochimbarce, rapt a tehnologillr); precizie de prelucrare;siguranga in exploatare;reducerea manopere,erestrea productivity posibiltfi de automatizare a proceselor tehnologice de prelucrare mecanics: posibiltatea conducerii mapinilor-unelte eu ajutorlealeulatoeelor. ‘ransmiterea informafilor cite echipamearul de comanda al masini-unclte se face sub forma unor coduri transpuse pe un suport extem (iia, banda perforata sau band ‘magnetic acest mod de converte a informatilor in coduri nimerice posta denumires de codifcar exter, ‘In ultima perioada,dstorit progreselorobsinute de industria echipamentelor de calcul si tehnologiainformajie, este posibila transmiterea informailor “on line® inte calculator (punctul de proiectare) $i masina-unealid cu comands numericd (punetul de execute, de realizare a produsului). Cuplarea tntre cele doud echipamente se face eu ajutorul = ‘ptocuploarelor (echipamente electronice ce permit decuplarea galvanicd). Aces sistem {nlatud ulzareabenzior perforate care prezint®malte dazavantae Codifcarea exter a informatiei (pe banda perfor) te ete foe niiind woul din cele doua stndarde de codificare a benzo. 2, Programarea masinilor-unelte cu comand numeriea Descriere. Terminologie Comanda numeticd a masinilorunelte este © metods automatd de comand prin care Aiferte informatii necesare prelucriii pieslor sunt inzegistrate codificat numere. sat alfanumerc pe un portprogram adecvat ce poate fi: initial, banda perforati,dise sau bend magnetics actual, disketa, CD-ul, lash-memory et, acest informafi sunt prelurate de un cchipament electronic numit echipament de comand’ numerics, seis pescurtat ECN. Dups prelurareaecestor informatii echipamentul de comands mumericd transmite masiilorunete comenzi de deplasare si comutare (comutafie) Aceste comenzi sunt transmnise matorelor Je Sssfonare a organelor de lucru ale masinilor-unelte, penta relizarea traiectoilor neesare ‘eeneriri suprfefelorpiesei. Comenzile de comutare sunt nevesare la selectarea scully 3 Tegimurilor de Iucra, dar $i pentry actvarea si dezacivaren tnotinstalatt auxiliary ome Aeservese mapinasunealt ‘Sub forme scheme! din fig | este prezentataprelucraresintecn a informer joogh Dispozitiv de | | inttoducere [aa Echipamet de comand mame a} ™ be Hes a] 5 ”, cosa -“C” tangent cotangent oe + Caraciewe partculare ‘6 nceput de program; (lnceput de comentari; 2 sist de comentariy; LE sfgit de boc 1 Sineile C8 eeepia primis ukimului earacte,restul sunt implementate diet ier constuctori de echipamente Caractere inet, recunoscute de sistem, fr8 a avea ins un anumitefets_ (spay), HT (tabular, CR revenice car [Numere. Limbajul tlizeazi doud tipuri de nmumere: inttegisireale. Sun uilizate ca ‘lori afectate viriabilelor, argumente pentru unele funcii saint ca constants tn difeaie ‘expres aritmetie, Se flosese numerele in baza 10 (pentm programare si pent socera i ‘memorlle echipamentui. \Unele ech pamente CNC ofr si posblitatca de a uiliza numere pentru paramet gi ‘in cod binar (se va plas caractrul % inaitea numdruli) sn cod hexazecimal resedar de 8), Exemplu: in loc de (27)088 poste utiliza %11011 sau $18. Pot fin fencte de utilizare, precedate de sem "+ (implicit) sau" Namerele rele sunt, casi cele intregi, precedate de semn. Se specifica gi pentru ele ‘slrile maximal np, avind n earactere fa partea intreaga si pin parte seer ‘Variabite. De regul8 variabilele sunt cunoseute sub denumires de parame, Particulates lor consti in aceea cd sunt definite apviori, + mumarl de variable tilzate; tipul de irformatie pe care il reprezint; + identiticaorlacestor variable functe de ipl lor. In generals folosesc doud tipuri de vaiail:varibile programate si parameti extern Pentru vaiabilele programate se uilizeazd diferii identieator, fneie de echiaerent, Un ‘exemple identifeator predefinii sun 10119 1100-1199 1900-1950 Exist cchiramente care utlizeaa alti idetificetori cum a 8: P, Q, Rete, Pentra paremetrit extemi se uilizea2i dteriti identifiator.Astfel cctipamentul ‘NUM760 ulzeazdidentificatorulE urmat de un grup de 5 cife. Al identificatori nant ota cuMD_____ (Sinumerik #400), MP____ (TNC430 Heidenhain) ete Cavintletinbajului, Prin enittea“cuvint” se vainelge cain oicre alt imb el ‘ai mic ansamblu de caractere care posed o semnifcaie independents de ale cacetre care ot urma s de care sunt desparite prin operator, seme de punctuaic ete ‘Cuvintele in limbajul ISO sunt alti fie dito singurd litera (grup de tere) fe 0 ter urmatd de cifle (2 nu se confunda cu o liters urmatd de un ums, oe torespando oa func). * Cuvintealetuite dint litera XV, Z-Sistemul primar al axelor de coordonate liniare; A,B.C- Axe de rotate, U,V, W- Sistemul secundsr al axelor de coordonate; 1,4, K - Coordonatele centrului unui cere (X, ¥, Z), paraneti de interpolare P,Q Utlzate tn cicurs Raza cerelui, cuvnt utiliza in celui, ete; F (feed). Funcie ce defineste viteza de avans; S (Speed). Functe ce definestevteza de ngchiere; ‘T Cool) - Functie ce defineste seule; 1D Functic ce definesereggtri de corectie; HLL Funct ce defineste un subprograms; N° Blicheth pent idenificaea unui bloc. + Cuvinealctuite dint literd umata de citre Gx, Gxx, Grax - Funct pentru modificarea stiri logce a echigamentului, se mai rnummese Fane pregititoare Ms, Marx - Funct de apelare a unui subprogram, de modifier a logicit ECN, te Sunt denumit gi func} auxliare Instruciunea. Reprezntsenitatea cea mai mic, alcdtuita din euinte gi namere,care xe o sennifiayic penta modificrea fie a siti fzice a masini! fe a tele logice & cchipamestuli Pot fi enumerate urmitoarele categori de instructiuni instrutiui pentru deplasirea pe axele masini; + insrutiun eatve la interventi si mesaje adresateoperatonlu; - instrotiun pentru structrarea programuli, ~ instrutunirefertoare la subprogramele rezidente; ee Intrutiunile pot fi constitute fm mai multe modus un euvint une, G2; un cuvant ust de un numa, $2400; ~ us ansamblu de cuvinte urmate sau na de un nuns, ex. G77 N10 NSO. Tnszuctunile pot f clasifeate tm fumetie de modal lor de conservare in cadrl rogram in instruetiun modale; + instructiuni nemodale; + Iastructiunile modale igi conservi confinutul pint cénd o ald insrutine, succepibill I modificarce eelel alive este programa. Sun! modal instucjunile paved deplasarea pe axe (GO — avans ap, GI ~intrpoare liniar8, G2, G3 ~ interpola circlat), cele referitare la viteza de avans,vteza deagchiere ete + Iestructiunile nemodale nu afectcsza stare uni variable informatice permanente ‘Na sunt luste in considerae de ioterpretorul echipamentului numeric decd pees exceuie ‘unui boc. Un exemplu este instructunea de temporzare GO X2, Bloc de instruetiun. In limbajul de programare ISO prin “bloc se jaflege un snsammbu de instrucjunitenminate cu caracteral "LF" (ASCI nr, 10). ‘In practice se utilizeazs 3 alte caractere pentru a matca sfacjitl Mloculil. Un astel ¢ caracter este caracteral neutra CR (revenre car). Usilizarea Iu face ca un bloc ad fe, entra programator, 0 linie de program. Programul intepretor al CNCulu.decodeses ‘rogram sursi si dac8 este corect din punet de vedere sintace, i executa Unele int din ‘rogram sursi mu pot fi executate decét finiad cont si de date existente fn ake lint din program. Desi nu toate linile din program respect riguros dfiitia blocului, se obignuigte 58 fe toate numite blocur. Un boc este reperat prin intermediul etchetei reprezenat8, a limbgjul 1S0 de rogramare,print-un cuvant alcdtuit din litera Nurmaté de un grup de maxi 4-3 vie Seeventi de instrucfiuni. Prin “secventa” se infelege un ansamble de blocur) consecutive idenificat prin etichetele Nexx gi Nyyy, prima afectati primulil bloc al seovente, ar cen de a dowa ulimit ‘N20 NI2000X..¥... GOX.0¥. GIXYF.. GI XD G2KA FOR. san G2 X..¥R, oz... Goz. NISOLS@1541 1 130 Seevena de instrictuni joac8acelasi rl ew subprograml Diferd de ta ‘chipament ia echipament, modal de rogramare. Aste. la * CNC de tip DIALOG 4, 10: 5+) Nix L=m Nyyy Nezz N30 L1 N20 N6O )blocuritecuprinse inte 120 si N60. + Sinumerik 840 D SraRT Lape mxe END LABEL: yy [REPEAT START_LABEL END_LABEL Pon Numi de epeties indicat de valosrea NS RIO=IS n20Z=10-810 13061 X-RI0 F200 pao r=io s0x=-810 N60 = R10 ‘NTO END: 2-10 yaozi0 : 80 CYCLE 10, 20.30) 1N100 REPEAT BEGIN END P=3 Exec ain copie tre N1O N70 dee ert nui 210 wn0.ao Exemplul prezentat evideniazA faptul cd echipsmentele CNC modeme acoopth #2 ‘nsructiuni care nu corespund in totalitat structiriimbjulul ISO de propramare REPEAT, BEGIN, CYCLE. Strueturi de control. Strcturile de control ale limbajului ISO sunt castituit dints- ‘un ansumblu de instrutiun care permit derulaea unui program #alfel deeds han ‘Aceste structuri permit, + identficarea programelor, subprogramelor; + apelares subprogramelor a seeventelor de program; + salt la dferite etchete; + temporizir: _Mareareasfrsitului de program principal si subprogramn. Modul de identfcare a ifeitelor tipui de programe decd funeie de tip si de chipament, ‘aul seutlizea28 caractrl % (ex, 921, poate insemna program principal 2). v4 100 x! ¢ 30 100 EXEMPLU: entra ius pas parcusi se considera programul pentru realizar pies %6INTLIN PO G?I * Selectare program, unitate de misurt N10 G30 G17 X+0 ¥+02.20* N20 G31 G90 X-100 ¥+1000 2+0 *Definie semifebricat, simulare 1¥30G99 TI L'+0 R+7.5 Apelare date seul ‘N40 T1 G17 S000 * Schimbare sculd, precizare axa scula ‘NSO G00 G40 G90 2+250 * Retragere seul, poziionare in plana de siguranta ‘NGO 1+50,}+50 * Definite coordonate pol N70 G10 R+00 #+180 * Prepozitonaze in apropierea punctuli 1 ‘N80 GO1 2:5 F 1600 M3 Deplasareslaeddncimea de achieee N90 G1 G4! R445 H+ 180 F250 * Programarea puntul | 100 G26 RS * Apropiee dupa ditecte tangential de prim punct de p contr NI1O #1120 Deplasere la punctl 2 ‘N20 H+60 Deplasae la punetul 3 231130 H+0 Deplasare la punctul 4 ‘N140 H-60 Deplasare ls punctl $ M150 H-120 Deplasare la punctul 6 ‘N160 H+ 180 Deplasare la punetul 1 14170 G27 RS F500 * Deparar, de ukimul punet, dup o directie ‘angeniala ‘NI80 G40 R60 H+ 180 F1000 * Retagere la puncul de start 4190 G00 2+ 250 M2 * Retragerea seule in plaul de sigurante Sfargt de program. 1999999 % INTLIN PO G71 * teme de refering Pent definite uncr puncte, in plan sau spatiu, apartinnd pieselor este neces considerarea unui sistem de refering, Informal pivind posi sunt ‘otdeaunaprecizate, ay de wn punctpredeterminat, prin intermediul coordonatelor STRUMIRE, Sistemul de refering este stl ales Inet 8 corespundi cu decile de mgcare ale. Saniiloraxlor majni-unelte.Sistemul catezian al axelar de coordonatecorespun ie recs Scop Axcle X, Y, Z alcatuiese un tiedru ortogonal, direct. Aceste propret ne sisterely fe ‘axe sunt ceute prin difrite replementisi STAS 8902.71, DIN 66. roe Ye. 5 cs PL corespunde la. PI corespunde la Z=-7,5 X=25 PRcorespunde la X=30 ¥=50 2 corespunde la 2-15 X=40 3 corespunde la X=-50 Yo-30 3 corespunde la 2=-25 X=40 Pt corespunde la ¥=40 Y=-40) Pd corespunde la DENUMIREA PLANURILOR DE LucRU Jn cots sistemutut catezian de coordonate se pot evidenta tre planar: XY, YZ, ZX. tn fiecare pln, atria xd, perpendicular, este axa sculei axa dupa care seule realise avansul de ptrundere, Aces mod de luc este specific preluriitor de tipul 2% D fe va reveni) 4s programare, plana de lcra se specific diferit, Limbajul de programare ISO speleat la cuvintele G17 (planal XY), G18 (planul ZX) s1G19 (plana YO) Poriia punctelor de zeros referinta {n caral unui sistem numeric de prelucrare sunt defnito serie de puncte “orgie” gi Doziti de referingS. Unele din ele sunt bine preczate de constructoral de masini-unelts alee otf declarate de programator In cele ce urmeazi se vor considera punctele de referinfé prestbilite. In aceasts.

    You might also like