Rene Cnet meee er VASILE PAVELCU eee OR Me Recta Ree tle: Meter Pete Meee Om enue casa ue RecC ewe te) si azi se mai considera a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman, dar in mod cert pentru faptul c& orice om simte ca are De ea erin LEONARD GAVRILIU a Boer Cee 7 wt is EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC | zeRedacior: MARIA STANCIU ee sama LAROUSSE DICTIONAR PSIHOLOGIE NORBERT SILLAMY Menbru al Societiiifranceze de psihologie ‘Traducere, avanprefatd si completii privind psihologia romaneasc de dr. LEONARD GAVRILIU ea UNIVERS ENCICLOPEDIC LS.BIN, 973.9243-25-8 Bucuresti, 2000Pe coperti sunt reproduse fotografie psihologilor JEAN PIAGET (coperta 1) si VASILE PAVELCU (coperta 4) DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE Norbert Sillamy © Larousse, 1995 entra traducerea in limba romani toate drepturile apartin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC AVANPREFATA + Calitatea de psiholog devine ‘universal umand.* VASILE PAVELCU Orice carte de psihologie exercitt o atractie magic’, poate pentru cf il inviti pe cititor Ia meditatie pe tema a ceea ce inc si azi se mai considers a fi misterul misterelor lumii: spirital uman, dar in mod cert peatru faptul c& orice om simte ci are nevoie ca de ser de psihologie. A nu dispune de un minimum de informatie psihologickeste nu pur si simplu a fi deficitar pe planul culturi, cat a fi handicapet in relatile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem confruntati cu situati si probleme psihologice: in dragoste, in educarea copitlor, in raporturile cu amicii si inamicii, in afaceri sau in politica, in profesiune in general, la policlinicd sau la spital, in mijloacele de transport in comun sau [a volanul autoturismului propriu, in calitate de cumpérator sau de banal pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu interventii sau cu reactii psihologice pe care trebuie si le percepem, sale discifrdim sisi le contracarim, uneori imediat, ca atunci, de exemplu, edind ne aflim in fata unor infractori periculosi care mizeaza pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastra de prevedere. Desigur, a fi psiholog nu se rezuma la a avea cunostinte de psihologie. ‘Amendand insi opinia superficial c& ,tof oamenii sunt psihologi*, Vasile Pavelcu relevai o deosebire esentialX: ,,laformatia psihologica a profanului fi sserveste in primul rind Jui; informatia psihologului are o Gnalitate social si institutional. Tocmai in ideea de a stimula informarea psihologului, dar si 2 oricdrui cititor bine intentionat, am transpus in roméneste acest dictionar din colectia Références Larousse, unul dintre dictionarele (de acest format) cele ‘mai bune din lume, cu grij pus ,la zi de citre autorul sau, in 1991. Marea noastra dezamigire, mai mare decét in cazul Dictionanului de filosofie al lui Didier Julia®, a fost constatarea c& in paginile sale nu s-a facut locprezentirii nici unui psiholog roman. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy consemneaza{ patru mari psihologi ,d’origine roumaine", acestia numindu-se George Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (ndscut la Lugoj, 1908), Georges Politzer (ndiscut Ia Oradea, 1903), protagonistul psihologiei .omului concret", Jacob L. Morero, fondatorul sociometrei si al psihodramei (niiscut Ja Bucuresti, 1889) si David Wechsler, autoral unor teste de inteligenta utilizate ‘cu succes pe toate meridianele (niscut si el tot la Bucuresti, 1896). Dar unde este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei rominesti, care a publicat aproape exclusiv in limba francez, in Franja, cele aproape 170 de lucriri ale sale, din care 12 sunt cirti? Unde sunt fie si numai acei neurologi, neuropsihiatri si psihologi romani care — ca Gheorghe Marinescu, Dimitrie Drighicescu, Constantin Georgiade sau Miai Ralea — s-au afirmat mai inti chiar in metropola francofoniei? Era firesc si reparim aceast dureroast nedreptate, consacrnd in dictionar articole unora dintre cele mai reprezentative personalititi ale neuropsihiatriei, psiologiei si pedagogiei romanesti, cu acordul Editurii Larousse, clreia fi aducem multumirile noastre $i pe aceasta cale. ‘Multumiri advcem si domnului Alexandra Darie, de la Institutul de Stiinte ale Educatiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe uni pedagogi romini inclusi in dictionar. Dr. LEONARD GAVRILIU NOTE " Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii iaterioare, Editura Junimea, Iasi, 1976, p.211. ? A se vedea Didier Julia, Dictionar de filosofie, traducere, avanprefat completii privind filosofia roméneasca de dr. Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996. * A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, raducere, preambul la versiunea limba romana si note de dr. Leonard Gavriliu, Editura $tiinific8, Bucuresti, 1993, p.10. PREFATA Ca orice stint tantrd, psihologia este in permanent dezvoltare, cu atat mai mult cu cat se afl la confluenta antropologiei, pedagogiei si sociologiei, ale clitor progrese le urmfreste. An de an ea se imbogiteste cu noi concepte. De aceea ne-a aplirut necesar si punem la punct o now’ editie a Dictionarului de psibologie publicat in 1964 de Libratia Larousse. Am reficut total prece- denta lucrare, suprimand numercase parti Introduciive la articole, cat si uncle articole, adaugand altele, actualizand pe cele pistrate. Numarul de articole, care era la inceput de 700, a erescut a 1135. Azi s-au dezvoltat multe notiuni noi: bioenergie, centru de actiune medicosociala precoce, parafilie, analiz8 tranzactional\.. O sut& zece notife biografice sunt consacrate unor autori din Europa, America sau Asia, ale céror contributii in domeniul psihologiei sunt uunanim recunoscute. O parte important este consacrat educatiei si pedagogici, deoarece multi pirin{i, profesori gi educatori sunt confruntati cu termeni tehnici sau cu sigle ‘cdrora nu le cunose sensul exact: hiperkinezie, CD.ES., CoT.OReP., CAMPS. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt si ele dezvoltate spre 2-1 permute cititorului o informare concis&, Insa exact, asupra acestor Aiscipline adesea pe nedrept ignorate sau def'timate In afar’ de aceasta, orice cititor va gisi in dictionar elemente de informatie privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ulimii ani de liceu, studeafii in psihologie, asistenti sociali vor putea recurge la acest dictionar spre asi completa. preciza sau actualiza cunostintele.ABANDON, actiune de parasire a unei flinte, lipsé de preocupare pentru soarta acesteia. rice situate care duce la slabirea sau ruperea legiturilor afective poate fi tri ca abandon, De exemplu, plasarea in pen- rune a unui geolar dificil suscit& ls acesta de obicei impresia c¥ este Lisat irl sprijin iran mediu ost, ba chiar periculos. La adult, de asemenea, dezaprobarea de cite © persoand iubiti, despirtirea sau retra- gerea sentimeatului de dragoste, absenta sau decesul unei rude apropiate pot fi tite ‘ca tot atétea abandomuii, Sublectul poate reactiona printr-o tristete coplesitoare sau agresivitate. Evenimentul prezent joack un rol de revelator;reactivéind experiente dureroase din copilirie, el face si apari structura psibicd latent gi poate genera ‘Conduite nevrotce (depresie”, de exemplu). ABANDONIC, subicct care, faré a fi realmente abandonat, traieste ‘teama permanenta de a fi paristt La originea scestei nevoze de abandon unit si ,abandonism',st% uneori un epi- sod traumatic in prima copilrie: abandon A real, decesul pirintilor, temporara absent de acasi, Esengiali pare a fi ins consti- ‘uyia"individului, Ing-adeva, abandonicul prezinti adesea o fragilitate neurovege- tativa care se manifest in special prin tulburari digestive. El este, de asemenea, hipersonsibil, emotiv gi anxios. Trisitura de fond a caracterulti siu este sentimental lipsei sale de valoare si aviditatea afec- livd, Pretentios, exclusivist el asteapts si te ocupi mereu de dansul gi si-1 iubesti cconditionat. Susceptbilitata sa il face sil reactioneze puternic la cea mai mici ‘rustrare*, fle prin opozitie, agresivitate, negativism, fle print-o supunere anxioasi Jaf de persoana iubit ABAZIE, incapacitate dea merge. ‘Aceasti inaptitudine de a merge nu se datoresz’ vreunei leziuni neurolog sau muscalare. Energia fizict si sensi- bilitatea sunt intacte. Nu este vorba de paralizia membrelor inferioare, deoarece sublectul Ip pastreaza posibiltutea de a le migca, Acest simptom, legat de un conflict intrapsihic, se intlneste in nevroze, indeo sebi in isterie".‘ABERATIE CROMOZOMICK ABERATIE CROMOZOMICA, ano- malie privind numarul de cromo- zomi sau structura unuia sau a mai multor cromozomi. Celulele noastie somatice contin 46 cromozomi, dint care 44 autozomi si doi gonozomi sau cromozomi sexuali. In 1959, R. Turpin a demonstat, imprewnd cu J. Lejeune si M. Gauthier, ch mongo- lismut” se datoreszi prezenyei unui ero- rmozom 21 supranumerar. Pe lang abe- rile cromozomice privind namdeul, exist aberati cromozomize de struc Fecieia din ele i corespund tulburtri deosebte. “Aberaile cromozomice sunt accidentale, Ele se produc pe parcursul unei diviziuni celular gi pot afecta att autozomnt ct i onozomi. Frecventa lor este de aprox ‘mativ 6s dinte nasteri (R. Turpin, 1965). Pot surteni in orice familie, dar s-a ob- servat ch poate avea aici un rol varsta print (mama foarte tana sau de peste 40 de ani, tat de peste 50 de ani fn mo- ‘mentul fecundari), Diagnosicul prenatal al aberailor cromozomice we efectucaz fntre a 12-a gia L4-a siptiman’ a gravie iti, prin amniocentez’ (peelevarea, pe cale tarsabdominal, de liehid amnictic, {in care se scald emibrionul) si prepararea ‘unei cuturi de celle fn laberator. ABRAHAM (Ksr!), medic ¢1 pei- hhanalist german (Bremen, 1877 ~ Berlin 1925). ‘sistent a lui B. Bleule, la Ztrich (1904-1907), il tntdlnege aici pe .G. Jung, caret initaz8 tn opera lui S. Free, fn 1907 devine discipotulaces- tui Insalata Blin ca apesant nto dd nervi,practies pshanalia sin 1910, fondeazi Societstea psihenaliticd. din Berlin, pe care o va previda pant la 10 mositea sa. Opera lui K. Abraham are © cuprinziitoare arie tematicd, de la stu- dierea csitorei intre rude la vise si mituri (1909), de la formarea caracterului si dez- voltarea libidoului (1916) pant la psihoze. Ideile sale referitoare Ia precocitatea relailor cu otiectul si stadiile pregenitale stav la originea conceptiilor Melanici Klein i ale altor psihanalist, intre care M. Bouvet. ABREACTIE, reactie afectivi ama- nati organismulul, prin care acesta se elibereaza brusc de o impresie neplacuta. Tr terminologia psihanalitic acest ter ‘men desemmnesza reapaita in constints si exteririzarea emotional, verbal sa {esticular, «enor sentimente pin atunei blocate sa reulate, Abreactia reprints 6 descreare de fete” acute fn incon- Stent ca urmare aun eveniment tau- Inatic survent la un moment dat in vata subiectului i la care el ma reactionat tunel nme sponta adeovat. Abaca este omologul expulziiide etre organism 4 uni comp stain nesimilabil, generator de tensiune si permanent indispozitie Se poate fntimpla ca un eveniment si m0 fie Ineles in momentol tri lu (obser- ‘area raportunilor sexual ale prinilor de cal e te aoteh ae nificatia sa apare mi trziu, pe mésuri ce copilul reste. Amintirea vita, care stiruie sub forma de .urme mnezice™, suferd atunct oremaniere si devine trau- mated post factum. Abreactia poste sur- ‘enim mod spontan si natural, in desene tn jocuri. Ease manifest de asemenea, carele de psihoterapic critate sau ea urmare a administra de azenti chimici barbiturice) Abreactia cconstituie un fenomen de lichidare a ten juni’, datorie&cSruia orgenismul ig poate pistra echilibral. ABSENTEISM, lipsa de la scoala ssau de la locul de munca. ‘Absentismul este una dn eavzeleeye- cului gcolae, Motivele invooate privess {ndeosebi sindtatea gcolarulu sau ceca a mamei, dar fa unele regiuni rurale se bse’ si faptul cd proportia absen- teismilui crest in perioada runcilor agricale. in psihologia industrial se calealeazi procentul de absenteism in inteprinderi, pe categorii de muncitri raportindu-se timpol de absenté pe o perioads deter- ‘minati (Fi ase Iva fn call zilele de Sirbitoare gi concede de lungi durati) Js mumirl de ie de lum. Se cons, in event proeentajul de sbsenteism este ‘mai pin idea la atbal deat la fre sic descrete de jos sus pe scaaierar- hick, Indicele este maximal pent Inritort (1,39) geen alee ee dicere (0,29) [LN.S.E.E., 1986]. Acest fenomen tine probabil de faptl cl perso- nal de condacere are constintapropriet sale responsabiltt si consider cape un Semn de putererezistents fat de Boal. Muncitori necalficati, dimpotiv find fotos la monet ingrat, Fick son pent dansi, mu se sim nici angajati niet cointeresati de fteprnderea crea daw, din neesitate,o parte din timpal ‘nergia lor. Reducerea absentelsmulul ar fi posits daca i s-arreéa muncitorult dermitatea sa, dack ar i asocit Ia intre- Prindore si ar ifeloge in felul acesta ‘aloarea social a muni sale ABSENTA ~ Stare DE ABSENTA. ‘ACCIDENT ABULIE, deficienta a vointel, ipsa devointa. Subiectlabulic ete incapabil sia 0 Aecice sa si realizeze un proiect. nef cacitate sa, de care ext constient, fi spo- ree starea de indisporte. In formele cele rai grave bolnavul poate rine total imei Abul taints deca sindroamele care afecea dispoziti, eum sunt strle depresive si melancolia, dar si ‘In nevroze (psihastenic*) $i toxicomanii’. Ise recunose dept eauzeo preisporitie consttutiv8, dar 5 eraile pedagogice din coplre(astortarism prinilor, solic tolina excrsivi a aestor). ACCIDENT, eveniment intampla- tor, de obicel vatamator pe plan corporal, mental sau material. Tn accidentele domestice se inregis- treazi anual 23 milioae de rit i apro- ximativ 5 0001 de mort [In Franfa, 1a © populatie de circa 59 milioane — nota trad]. Majoritatea eeloraccidentati sunt ‘copii gi pertoane in virsth Procentajl accidentelor de circulatie este att de ingrijoriter inca ia forma unui adeviratflagel social in toate tirilecivi- lizate, conta ciruia specialist, regropati fn echipe pluridisciglinare, doc o Iupti sustnutd, Riscul maxim pare ai privi pe subiceti in varsti de la 15 1a 25 de ani (dn Franya, in 1987, tineri tn varsti de 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert din numaeulvietimelor.) Femeile au mai pitine accidente deca babatit. Numai in nul 1990 s-au fnregistrat, pe drumurile Franfei, 162 573 de accidente de corpo- tale, 226 169 rn 10 289 mari. Cost social al aceidenteler rutiere este con- siderabil (ix 1987, pierderea financiari pentru economia Frante a fost evaluat "‘ACOMODARE 1.80 miliarde de franci), Circa 90% dintre accidentele rutiere sunt legate de factorul ‘uman (tulburiri vizuale, lips de atentie, ‘imprudent’, agresivitate, esocotirea regu: lilor de circulatic..). Investigarea psiho- logic a accidentatului rutier dezviluie desea o personalitate imanura si trisituri de caracter de tipal paranoicului sau maso- chistuui Accidentele de munca reprezints un ‘enomen la fel de nelinistitor. fn 1985 s-au fnregistrat 731 806 accidente cu oprirea lucrulu, dintre care 1067 accidente mor- tale. Namtirul de zile de muned pierdute din cauza incapacititii temporare a atins aproape 22 milioane (21 901 000). Vieti- ‘mele sunt, in 80% din cazuri, muncitori, ‘mai ales imigranji, de cele mai multe ori putin ealificat i prostintegragi din panct de vedere social. Cauzele accidentelor de ‘munca sunt multiple. Unele nu tin de individ (cilduri, uminat” deficitar, mono- tonia operatilor..),altele fi sunt specifice (deficiente de viz, de auz, griji familiale, insuficienta adaptare in cadrul grupului, teama dea fi dat afar). Prevenirea acciden telor de munc& preocupa pe sefii de intre- prinden, sindicatele si putesile publice. (O nasi disciplina stint, ,sindinica* sau stiinfa riscului, a apSrut in decem- brie1987. Obiectal ei este studiul tuturor riscurilor care decurg din tehnologia mo- deri. Inte adevis, este posibil ea, as ddu-i pe muncitor la cercetiri si luandu- se misurile adecvate, si se reduct fn mod considerabil nummirul accidentelor. ACOMODARE, proces de adaptare datorita cdruia un organ sau un ‘organiem poate suporta, far peri- col, modificarile mediului exterio Ne acomodim cu frigul, cu cildura cu orice situaie now’, spre a supraviefui 2 a fi mai putin nefericitl. Acomodarea are Joc sila nivel social. JK. Galbra artat ce dac’ populatia rural stract din lumea a treia pare si se acomodeze cu siricia este pentru ci resemnarea este de preferat sperantei dezamigite. Pentru J. Piaget, ‘acomodarea este, mpreunt cu asimilarea’, ‘unal dintre principalele mecanisine de adaptare’ ACTING OUT; propusi in 1951 de citre E. Kris gi folosita in mod curent de citre psihologii sl psiha- nalistii francezi, aceasta expresie englezeasca este utilizata spre a traduce ceea ce S. Freud numeste agieren (= a actiona, a produce un efect, a Juca un rol etc.). Ea desemneazé comportametul neag- teptat i neadaptat al unui pacient pe parcursul psihanalizarii sau al unui alt tratament psihotera- peutic. ‘Acting outtine simuikan de abreactie* de ,trecerea la act” despre care vorbesc psihiatri, cu caractenul impulsiv al acestea, Merge mai departe dect actul ratat, in sensul ci fn acting out revenirea cle ‘meatului refuiat are loc fri menajamente, pe cand in actul ratat dezvluirea dorin- {elor inconstiente nu este niciodatd total Acting outse declanseazi in cursul unei sedinte de psihanali atunci cénd paci ental nu reuseste si verbalizeze anus reprezentari impulsionale. Faptul de a- transpune in acte fantasmele si senti- ‘meatele in cursultratamentului, in loc de 4s leexprima verbal, acesta se produce in afara sedinjelor, consttuie una din manifestirile rezistenei" pacientului fark de curt ACTIVARE, crestere a excitabi- litati sistemului nervos central sub influenta unut stimul de origine periferica (senzatie vizuala, audi- Uva...) sau corticald. ‘Nojitunea de activare fi intereseaz8 pe psihologi din mai multe puncte de vedere: 1) in prim rnd ea do bazi fizioiogica stlrilor care se esalonesza de 1a comi 1a ermotile* puternice (Furie, anxietate); 2) poate explica anumite aspecte ale perso- nalitai (dupa H. J. Eysenck, persoanele introvertite se comporti ca si cum ar fin permanent activate ritmurile lor elctro- encefalografice sunt mai rapide, manifesth reactii mai vii la durere etc.); 3) permit si se fnteleaga preferinta unora pentru cum ar fi competitile sportive. Intr-adevir, dupi D. E. Berlyne, acesteactvititinclusivrecurgerea la dro- uri, due lao erestere a activa, enerand pliicere in misura tn care mu depigese u anumit prag. ACTIVITATE, ansamblu de acte ale unei fiinte vit. Aciivitatea reprezinta o tending innis- ‘cut. Ea sti Ia baza tuturor compor- tamentelor si a fost studiati Mdeosebi la copii, pornindu-se de la jocurile lor, precum si la animale. Dac plasim un sobolan, de exemplu, tntr-un mediu now, el incepe prin 2-1 explora, dincolo chiar de orice trebuint imediat’ (hrand etc, Distingem diferite categorii de activitate ‘Cea mai simplieste reflexul, care nu este decat o eliberare de energie ca reactie la un excitant. Califictim acest ,rispuns* rept activitate nervoasd inferioar’, spre deosebire de activitatea nervoasi supe~ ‘ioari, aceea a creierului,care pune in joc ‘mecanisme de actiune de o extrema com- ‘ACT RATAT plexitate, din care rezulti sentimentele gi fenomenele ganditi in caracteriologie’, termenul de acti- vitate desemneazt nu numai ansamblul actioneazit exclusiv sub presiunea eveni- rmentelor nu va fi caracterizat drept. activ. Tulburarile de activitate pot privi acti vitatea voluntard si acivitatea automatics, Abulia* corespunde unei diminutri a act vita voluntare. La cealalta extrema, agi tafia motor, prost ccordonati, dereglati, este 0 formé de hipersetivitate patologict ACTIVITATE LUDICA, conduita de joc. Activitatea copilului mic este esen- sialmente ludict; ea satisface tebuintele {mediate ale copilului sil ajutt si se adap- teze la realitatea pe care in scurt timp va trebui si 0 stipaneated. Unit autori fae distinetie mtre joc” siludism. Bi grupeaz’ sub acest termen actvitatile soitare, cum este dezlegarea de cuvinte incrucisate, rmenite si alunge pliciseala, ACT RATAT, fapt al vietii coti- diene, in general lipsit de impor- tant, care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul nor- ‘mal al unei persoane. 'S. Freud a demonstrat in 1901 cf actele ratate, cum sunt pierderile de obiecte, uitarea’ sau lapsusurile*, sunt incircate de sens. De exemplu, o tanara femee fs Scoate verigheta spre a se spiila pe maini Tarestaurant, 0 uiti pe chiuvets gio pierde. La scurt timp dup’ aceea se desparte de soful ei, Pierlerea verighetei poate fi inter pretati ca o actiune anticipati. Factori psihofiziologici, cum ar fi oboseala sau 13AGTIUNE PSIHOLOGICA starea de excitaiie, pot favoriza aparitia actelor ratate, dar far a le explica. Pe de alti parte, nu toate yrateurile* actiunii suntacteratate. Au dreptul la aceasti denu- ire numa ,aceidentele* cirora le pater ‘demonstra sensul ascuns sicare consituie formasiuni de compromis ttre o intentie cconstient, un proiect si o doringl incon- ‘tient refulata ACTIUNE PSIHOLOGICA, an- samblu de mijloace, altele decat armele, puse in practic pentru a influenta opinia publica gi compor- tamentul populatillor amice sau neutre a caror combativitate vrem ssi. o sporim, obtinand ajutor sau cel putin asigurandu-ne simpatia, Actiunea psitotogicd se exercity mn profunzime, mergind mai departe decit Propaganda’, cae de asemenea se are- seazi sensbilitti si ratuni. dar fa mod superficial grosolan. Ea se deosebese si de rizboiul psitologic, care il vizeuz Tndeosebi pe inamic, urmirind sti deza- rege tuple si spate fron. Aciunea psihologict are dept el educarea seed carea maselor. Pentru a ajnge aici, reg muriletotalitare au recurs la metode de dezinformare side indoctinare. Int-un sistem liberal, se prefers} se dea infor- afi exacte, i se deschid cols dispen- sare; se ationeazi pe bazi de exempl, de contact si prestigt personal ACULTURATIE, modificare a mo- delelor culturale a doud sau mai multor grupuri de indivizi, in urma contactului direct si continuy al culturilor lor diferite. Procesul de aculturatie icepe in geveral prin imprumutari materiale si tehnologice 4 (unelte, arme, vestimentatie), apoi prin schimburi sociale (yocabular, economie) si,in sfarsitspirituale, motivate de cutio- Zitate, de insatisfactie sau de dorinta de prestigiu, Aportul de elemente roi antre- nexzi o reorganizare a celor preexistente siaparitia unei structuri originale. Dar 0 asemenea remaniere cultural na se face ‘14 conflicte morale dureroase. Imitatia® ‘grupului social cel mai puternic coexist adzsea cu atasamentul fut de valorile grupului de apartenenta, iar doringa de schimbare merge in paralel cu aceea de ‘menginere a obiceiurilor i traditilor. La eeput termemul de aculturatie a fost folosit numai de etnologi, pe cfnd in pre- zeat este folosit pentri a desea orice aduptare* culturalii care rezulté dintr-o Schimbare de mediu, geogratici, profe- sionald sau social, cum este integrarea imigrantilor in tara lor adoptiva. ADAPTARE, ajustare a unui orga- nism Ia mediul séu, Flinga vie dispune de o anumit plas- Licitate, datoriti cdreia fi este cu puting si rimAni in acord cu mediul sti gi si ‘mengind echilibrul mediului su interior. Das, dle exerplu, se transport din Europa {in America un stup ale cirui albine au fost {in prealabil conditionate si-si cante nec- tar a 0 oF determinati, dupa 2-3 zile de foviliala® se observ’ cX ritmul lor s-a adeptat la ora locald (M. Renner, 1957). Albinele si-au modificat deci ritmul lor ‘endogen peniru al sineroniza cu factorit periodici ai noului lor mediu, Procesul vital necestio perpetu reajus- tare a organismului pentru restabilirea ‘unui echlibru mereu rupt. Aceastajustare se opereazi printr-o suit de schimburi nefncetate intre corp si mediul su, in ccadral dublei actiuni a subiectului asupra obiectulut (asimilare’) si a obiectului supra subiectalui (acomodare’). Aceste dou moduri de actiune, interdependente, se combint Piel incetare pentru a mentine starea de echilibru stabil care defineste adaptarea. Existi adaptare, spune J, Piaget, atunci end organismul se transforms in funciie de mediu, jar aceasti varie are ca efect un eckilibru al schimburilor intre medint $i el, favorabil conservarii sale. Pourvit conceptiei lui Piaget, via psihied asculti de aceleagi legi structurante ca viata organic’, Ineligenta se constuieste print-o permanenti ajustare intre sche- mele anterioare $i elementele unei expe- riente noi. + SELYE (HaNs),. ADLER (Allred), medic gi psiholog austriac (Viena, 1870 - Aberdeen, Scotia, 1937). Fle disident al lui 8. Freud, Adler ‘admite notiunea de inconstient dinamic, COMPLEXUL DE INFERIORITATE. ADOLESCENTA, perioadaa vietii care se situeazi intre copilarie, pe care o continua. si varsta adulti Este o perioadd ingrati", marcatl de transformiti corporae si psihologice care fncep pe la 12 sau 13 ani si se termin’ inte 18 51 20 de ani, Aceste limite sunt vagi, eoarece aparitia si durata adolescentei variazi dup sex, msi, conditile geo srafice si mediul socioeconomic. Pe plan psihologic, adolescenta este marcati de ‘ctivarea si fnflorirea instinctulut sexual, de conturarea intereselor" profesionale si sociale, a dorintet de libenate si de autonomic, de amplificarea vie afective Inteligenta se diversificd, puterea de ab- sractizare a gidirii ereste, aptitudinile particulare se precizeazit. Funciia adoles centei este de a recunoaste, in toatl palets ée virtualitit existent, posbilitiile fieci- tia, care le vor permite indivizilor si-si aleagi o cale si s¥ se angajeze in viays ‘alu. Dareste si aceea de a descoperi mai Tndeaproap: fiinjele umane, pe sine tasusi $i pe ceilalfi si de a stabili noi rporturi cu ‘anturajul: distanfarea Fat de paingi, apro- pierea (camaraderie, amicitie, dragoste) de cei de-o seam’. Adolescentii constituie ‘un ansamblu social deosebit de bogat in Virtualititi si de dinamic.‘ADOPTIUNE ADOPTIUNE, act deliberat al unei persoane care doregte sa ia in mod legal, in calitate de fiu sau de flica, ‘un copil pe care nu I-a procreat. ‘Adoptiunes se practied in majoritatea societiglor umane. Comportamentul adoptiv se regiseste chiar si Ia animale, la care vvedem ferele care se ingrijse de pu care nu sunt ai lor. La baza unui astel de comportament sti tn mod cert instinctul ‘mater, dar la om exist tn plus si alte considerente (sociale, ecovomice $i flo- sofice) in dorinta de asi asigura o poste- ritate, In Franta de la sfritul celui deal doilea rizboi mondial, cererile de adop- tiune sunt fn constant progresie: numrul lori intrece chiar pe al subiectilor care pot fi adopt. nte-adevr, din cei circa 40000 de copit ala sub eueta statutu (ora, abandonati) mul nu sunt adoptabili, din ‘multiple motive: varst, slnitate, exisenta unor bunici sau a unor frai si surori de care nse Vor separa atasementul fal de doici. Numai 5% dintre ei (abia 2000) sunt aadoptati anual 1a care trebue sf adiugim aproximativ 2 300 de straint furnizals pe fiiere private. Serviciile sociale esponsabile, dorind sk evite egecurile in aceste operaii, ni procedeaz4 la plasarea pupililor decat dupa ce au obfinut un maximum de garanfi privind pinile fa cauza. Se efectueaz’ anchetereferitoae la vitor print adop- tivi, spre a se vedea care sunt condi materiale si psihologice de care vor bene- ficia copii. Acoyti, la riadal lor, sunt supusi unor riguoase examene medicale si psihologice. In pofida acestor precau- tiuni, adopile nu sunt fntotteauna reusite. Vina revine atitcopiilor sdoptati cit si pirintlor adoptii. fn primul caz mu este Vorba att de tare ereditare reobservate cit 16 de tulburiri de comportament cauzate luneori de sederea indelungata in stabi- iment. Eyecul poate fi imputat paringilor adoptivi in cazul fh care acestia sunt lips de maleabilitatea necesari pentat intel ‘gerea si adaptarea la copiul primit. Uneori, ‘irk a fi intra totul constiengi de faptul ‘cesta, ei doresc ca acesta sii se confor- ‘meze unui anumit model ideal gi se aratt Ciack De ntEanane ScOLANA ALAIN (Emile Auguste Chattier, zis), filosof si pedagog francez (Montagne- au-Perche, Orne, 1868 -LeVésinet, ‘Yvelines, 1951). Profesor la Liceul Henri IV din Paris, a crcrcitat omare influcng asupra a nume” roase generat de student. Este cunoscut ‘ndeosebi pentru ale sale Propos (Propos sur le bonheur, Propos sur l'éducation, Propos sur Is philosophes, Propos sur les ‘pouvoirs etc.) Pedagog, el se vrea educator ‘gi caut im scolar omul pe care trebuie St-I formeze si si-1 disciplineze. Metoda Be care o predic este sever, bazandu-se pe dificultate i pe efort. Asemenea prin- Ccipii pot sf convini adolescentilor, dar nu copiilor mici guvernati de principiul pliceri’ ALAPTARE, actiume dea hrini cu lapte un bebelus. Aliptares de cftre mam, atunei end ‘exe posit este de preferat orci alte hnrane, laptele matern find perfect adaptat latrebuingele sugarului, Compozitia lap- telui mater variaz mu numai cu varsta copilulti ci si cusul zie ba chiar si ia urs singe de supt. fn plus, el engine “factr de imunitat cael protejeazi pe Sugar impotrva infectlor intestinal, Inte mama si copil exista'o adevarata relate psihofiziologics, relatie care con tioneazd secreiaIactati. Afluxul laptelut dlpinde de spell sugaruini: de obicet ol se opreste cind copilul s-a siturat. In sfirgit, alptarea de cltre mam constituie 6 situtie privilegiat, tn cursul cate se recat o relate psihologic de neinlouit Copilul care suge nu se alimenteazé pur si simplu: in acelasi timp cu laptele el -rimestecldura comput mater, mieasma $2, imaginea fee sale, pe care nu o pierde din ochi. El se confundi eu cea care Ml Ihrineste, fuzioneaz4 cu ea. Chiar si in cazulaliptirii aificiale, rebuie ss fact totul spre ase salva aceastilegiturdesen- {ald indulge eopil fn brat, suriin- du, Jeg, vorbinds-,accast find ambianta in care el giseste caldura gi securtatea necesare dezvoltirii sale. ‘Aliptarea este un act complex, care se acomodeazii greu cu regulile precise si imperative. Fiitatea rajilor gi orarele prestablite sci si perturbe aceast elatie specifica relaye care este tn esents ef 0 conunieare” ate mami si copil. Pstolog ‘modem in uima eeeetrir lui A. Gesell (1180~ 1961), recomand mamelor si imand receptive la apeurile coplului, ‘ri fi obsedae de ort sau de canitatea de lapte. Dupi 0 scurtt perioali de oscilatie (4 2ile), se observa cf rtmul sedinjelor de supt si rebuinelealimentare ale sugarului se normalizexz si corespund Cerinjelor reals ale acostuia, Prin acest sistem de ,autocomandi* este posibili climinarea cazurilor de subnutrtie si de supraalimentare gi deosebi eliminarea ALCOOLISM anxietiti care fi face s& sufere pe sugarii fometaticind acestia sunt lisa si plang pentru c¥ fhe nu a scsi ora suptului. ALGOOL ETILIC, produs de dist!- are a batuturilor fermentate. ‘Actiunea rapid 2 alcoolulai asupra centrilor nervosi superiori se traduce in ‘general printr-o suprimare a inhibitiilor,o senzatie de bunt-dispozitie si octestere a cerederii in. sine. Cu toate acestea, ingestia sa in canticiti exagerate este periculoasi, uneori chiar mortal. In doz moderati, alcoolul are efecte pe care ‘numai examenele de laborator Ie pot pune Inevident: atentia’ slibeste,reacfiile” sunt ‘mai lente si, in pofida unui sentiment ingelitor de fort si putere, randamentul ‘in munc&, performanyele sunt ciminuate Numeroase accidente' de munca (12-15% din cazuri) si de cinculatie (40%) sunt imputabile consumului de elcool. In Franta, in 1985, consumul de alcool a fost ‘de 7,7 milioane de hectolitri (19,6 liti de alcool pe cap de locuitor adult in varstt de peste 20 de ani), ceea ce, in pofida unei sclideri ‘cu 22% fati de anul 1970, situeazik pe francezi pe primul foe din lame cca bautori de alcool, fn 1989, consumul de alcool pur la copii In varstd de peste 15 ani a fos. de 16,8 ltri (Pr. H. Allemand, CN.AM.,1993) ALCOOLISM, ansamblu de tul- burdri fizice si mentale datorate consumului de bauturi alcpolice. In perioada 1964-1984, consumul mon- dial de vin a ereseut eu 20% si cel de sleool* cu 50% (B. Shahandeh, BLLT., 1985). fn Franta, se estimeaz la 2 mil coane numirul bolnavilor de aleoolism (Gin care 600 000 fem): 0 treime dintre a‘ALCOOLISM ppersoanele care mor inte 35 si 50 de ani sunt, mai mult sau mai putin direct, vie- time ale alcoolismului. De la sfarsitl celui de aldoilea rizboi mondial si pani in 1975 rnumirul de devese cauzate de aleootism si cirozi hepaticd nu a incetat si crease’, PSIMIATRIE; PSIHOZA. ALIMENTARE, actul de « hrani, dea se hrini. Problema alimentafii Ml intereseazi pe psiholog din mai multe motive, prneipalul flind influenta acesteia asupra persona- litgit gi dezvoltari intelectuale a indivi- zilor. A fost stabilit,intr-adevir, ci mal- nhutritia precoce si durabilii este respon- sabili de slaba dezvoltare’ intelectual’ si motorie a copiilor. Acest fenomen se ‘observi Ia plturile sirace ale populatiei si, Ja scar mondial, in tate teritorile unde ‘ned mai domneste foamea", Toate stuile Cconstatd o lntirziere semnificativa a dez~ voltirii mentale a subiectilor care au su- ferit de malnutrite in primul an de viaqs ‘Aceasti intirziete rimine definitivi, ori- care ar fi apoi regimul aplicat acestor copii. -> ANOREXIE MENTALA; BULIME, ALTRUISM, termen creat de ‘Auguste Comte spre a desemna agrija dezinteresata pentru binele semenultd. ‘Alteuisml fi are sursa. fn natrd, dar poate rezulta yi din reflect. Se observa, lafine din ceeai specie, comportamente aluuiste natural, spontane.J.H. Masserman, de exemplu, citeazi cazul unor maimute ‘care, puse intr-o situafie experimental tn ‘care Tsi pot Iesne procura hrana, apisind pe o pedal, renunt multd vreme la brand nd au ingles ck actul apis pe pedal provoscii un soc electric uneia din con- generele lor. Ratiunea ne prescrie si fim altruigi, deoarece fri solidaritate viata devine imposibili. Dup3 W. Hamilton (Londra) si R. Trivers (Harvard), alteu- ismul ar putea fidefinit ca o forma subtils de egcism ALZHEIMER -> Bow \ui ALZHEMER, AMBIANTA, mediu fizic si moral inconjurator. Corditille exterioare care actioneaz’ supra individului determing, tn parte, comportamentul su. Compdrtamental (©), spune K. Lewin, este tn functie de persouni (P) si de mediul siu (M); ‘C=£(P,M). Atmosfera fncordati dint-< familie dezbinat, climatul afectiv def ‘oral dint-omreprindere sunt suficiente spre a explica numeroase esecuri ycolare sau 0 seddere a productiviuiit muneti, aparita de sedimente de insatisfaciie chiar, la unele persoane, aparitia de tul- buriride caraeter’. Studindu-se ambianta difertelor grupuri, s-a putut demonstra experimental ed agresivitatea® este mai Puternici in medile sociale cu 0 struct ‘autora deca in grupurile democratice, S-a observa, de asemenea, cl ameliorarea ‘elailorinterumane in colectivititile de ™unel determin o veritatilieliberae de cergie rimasi pin atunctnefolosi gi, in consecingd,o eestere a randameniuli. Condit fice ale muncii,adic& venti- lati, temperatura, umiditatea, lumina gt AMBITIE ‘zgomotele” au Ficut obiectul unor studi aprofundate, deoarece au incidente reale supra productivitiii Pe cand zgomotele provoact o crestere a tensiunii, muzica, judicios folosits. destinde. Pentru a se ‘evita oboseala vizuali si deci o sctdere ‘a randamentului,iluminatultrebuie si fie suficient; la fl, ventilata trebuie adaptati Aifertelor tipuri de activitate AMBIDEXTRIE, aptitudinede ase servi cu acceasi dexteritateatat de mina dreapta cat si de cea stanga. Ambidextrile veritabile sunt rare. Majoritatea indivizilor care se bucurit de ‘sceasti aptitedine sunt stingaci contrariati, care au reusit $i-si educe in mod corect ‘mina lor nedominant’ AMBIEGAL, tip psthologicla care tendintele extratensive’ si intro- versive’ se echilibreazi. ‘Tipul ambiegal a fos: considerat de unii psihologi side citre insusi H. Rorschach" rept tipul cel mai echilibrat. Persoanclor lrora lise aplicd acest calificativ nu le repugni actiunea. dar. inainte dea trece la aceasta, simi nevoia de a reflecta la ceea ce au de ficut si de a se pregiti.Cu toate acestea, 0 astfl de attudine poate exprima si indoiala, indeciz AMBITIE, aspiratic 1a un statut superior. Dorinta de glorie sau de imbogitire te ‘permite indivizilor s3-si mobilizeze toate cenergile, si acceadi la un nivel mai ridicat sisi realizeze potengialitiile. Dar atunci ‘ind ambitia nu se bazeazii pe capacititi reale, cum este cazul la unii debili, ea este ‘cauza unor deceptii $i inadaptii’AMBIVALENTA AMBIVALENTA, stare a unui su- biect care, intr-o situatic data, traieste concomitent sentimente contradictorii. ‘Ambivalenta nu este 0 stare mental anormal’, Cu toate acestea, se fntémpla ca ‘aceasti dualitate de sentimente si se traduc in conduite patologice atunci cind ccontratictia este ireductibill. E Bleuler, de altfel, creat in 1910 termenul de smbi- vvalenti spre a descrie unul din principalele aspecte ale personalititii schizofreniculu” La acesti bolnavi observim modificiri bbruste de dispozitie fara ca motivele aces- {ora si ne fle comprehensible. AMBLIOPIE, slabire accentuata a ‘vazului (acuitatea vizuala se situ- eazi intre 1/20 si 4/10). In Franta se nase in fiecare an circa 15 000 de copii ambliopi, din care 5% cevolueaza spre cectate™. Adesea ambilopia copilului mic rimine necunoscutd antu rajului acestuis, Atitudinea familiei, in special a mamei, poate influenta earscteral ccopilului, dup’ cum ea Ml lasd sf trliasci normal sau izoleaza gi il ascunde. Unit ambliopi, purtiori de ockelari, pot urma cursurile scolare obisnuite, pe cand alfit trebuie integrasi Tntr-un tnvatimant speci AMFETAMINA, substanta chimica din grupa aminelor psihotonice, numite $1 .amine de trezire* sau »psihamine™. ‘Amafetaminele sunt stimulenti ai siste~ ‘mului nervos central. Ble suprima senti~ scul de oboseal si seuzatia de foame si fi dau subiectului o impresie de fort’. Folosirea repetati a acestui medicament conduce la epuizare fizicl. Toxicomaniit 28 ‘care Te consuma in doze mari prezint confuzie mental si un fel de stare psiho- ticl gen ,paranoia” (efect ,parano’),in care predomins angoasa si kleile de persecutie; cefectul ,parano™ regrescaza dupa eateva ‘ore de la intoxicare, Uneori apare un detir paranoid cu halucinati si cu elemente de ‘automatism mental AMINTIRE, fapt care revine in spirit. ‘Amintirea nu exist prin ea insdsl, cl fete o manifestare a spiritului care recon- struieste trecutul,retriindu-1 prin prisma prezentului. Aceasti reconstructie spon- tant este posibild datorta cadrelor sociale ale memoriei (M. Halbwachs). Cu toate acestea, in pofida reperelor de care dis- pine, amninsrea evocata nu este niciodaca field; ea este Tntotdeauna o interpretare, ‘oschematizare a realititii, Anumite amin- tir, aparentinsignifiante, pot masca expe- rienfe infantile imporante. S. Freud le-a dat numele de ,amintt-ecran*.-+ UITARE: AMNEZIE, slabire sau pierdere amemoriel. ‘A nu se confunda amnezia, fenomen patologic, cu uitarea’, care este un feno- ‘men normal. Schematic, distingem dou forme de alterare a capacititii mnezice: una, numiti ,amnezie de fixatie (sau amnecie anverogradati) priveste retinerea amintirilor,pe cfd cealalt, caracterizatt de imposibilitatea amintirii, este numit samezie de evocare™ (sau amnezie retro- ‘gradi). Ea se poate datora unor leziuni vvasculare ale encefalului, unor trauma- time cerebrale; se poate observa sith psi- hoze, ca yi fa stirle nevropatice. In aceste din rm’ cazuri, cand bolnavul poate uita totul, inclusiv identtatea sa, amnezia este de ofigine emotional (amnezie afectiva); cca functioneazt ca un mecanism de api rare impotriva angoasei, ca refuz al unet realititi apisitoare, Tratamentul indicat in acest caz este cel psinologic, vizind suprimarea inhibitiilor si readucerea fn cconstiing a amintirilorvitate, prin jocul AMORF, tip de personalitate care se defineste, in caracterologia lui G. Heymans si E. Wiersma, printr-o slabé emotivitate’ (nF), inactivitate (nA) si ccou imediat gi pasager al impresiilor ®). Lipsit de ambit si nepasttor, amorful, tries clipa prezenti sisi risipestetimpul in pliceri si distract multiple, realmente fivole. CAstigi simpatia anturajului dart find latura sa optimista si acomodantt ANALIZA, descompunere a unui intreg in elementete sale. Analiza este mecanismul gindiri care concentreazi atenjia asupra fiecdreia din pirtle unui ansamblu si cautd legiturile lor posibile, impreun cu sinteza formeazi © unitate, un ansamblu complementar al reflectiei. Procedand prin diferentieri ‘suecesive, de la global la elementele prime, analiza este tntimpinatd de sintez’ mult inainte de a-si fi terminat opera; regrupi- rile au loe rapid pi apare schema complet, Pe care o poate sesiza inteligenta, Acsastii metodii pare a fi cea mai cficace pentru fnvingerea dificultitilor inlnite de spirit pe calea cunoasteri, asa ‘neat este utilizats in majoritatea siste- melor pedagogice. invitarea cititului prin ‘metoda globald’, de exemplu, se bazeaz’t Pe acest principi Acelasi demers permite, in domeniul Psihologic, descoperitea motivatilor’ unor ‘ANALIZA FACTORIALA ‘comportamente; fn eazul viselor, uitiei", lapsusuriloe” si atitudinilor” adoptate de indivizi analiza face si apard semnificaiile ascunse. In sfera muncii, analiza sarcinilor si a relatiei ,om-masini ocupi un loc determinant, Ea permite calcularea valorii relative a sormelor si justa remunerare, stabilirea circuitelor celor mai simple gi climinarea gesturilor inutile, prevenirea accidentelor si asigurarea pentru ucenici a lunei pregitiri rationale. ANALIZA DIDACTICA,. Formarea psihanalistilor cere, pe langa cunostinte teoretice dobiidite la universitate si insti tutele de psihanalizi, o psihanalizs* perso- ral, de lung duratd (de la doi la patra ani), condusi de un psihanalist experi- rmentat, ablitat de autoritiile superioare ale profesiei. Este vorba de o curi psihana- acelasi timp, de un invayamant ual, la care trebuie si se su- pani acela care vrea si devin’ psihanalist. Dup& aceasti etapi, debutantul poate ntre- Painde cure, rimanand el fasusi un anumit timp sub controlul unui al doilea psiha- nalist,stipin pe meseric. ANALIZA FACTORIALA, ramura amatematicii aplicate, conceputd de C.E. Spearman pentru analiza rezultatelor obtinute prin adminis- trarea mai multor teste mentale. in general, aceasta metoda statis. tied incearca sa puna in evidenta factorii comuni unui ansamblu de variabile care au intre ele anumite propun unui individ sareini diferite, se constatd e¥ rezultatele nu se repartizeaz3 la IntGmplare, existnd fntre aANALIZA TRANZACTIONALA, ele relat determinate: mn cazul unui scolar care obtine note foarte bune Ia latin’ sila geometrie si note proaste ladesen, gindim ‘mod intuitiv ci primele se datoreazit ‘unei aptitudini pentru rafionamentul logic care nu intervine in probele grafice, Dar pentru a face aceastd afirmatie este nece- sari o confirmare obiectivS. Analiza fac- torial ne-o furnizeazi in mod oportun. Datorts acestei tehnici, Spearman a putut une in evidentt 0 aptitudine generals (pe care o mumeste factorul G), care ar cconstinui energia mentald i ar fi asimi- labil’ cu inteligenta*. Prine testele cele ‘mai saturate in factorul G-figureazi asa-numitele Progressive Matrices ale lui J.C. Raven, ANALIZA TRANZACTIONALA, psihoterapie de grup datorata psi- hiatrului american E, Berne (1962) si bazata pe analiza relatiilor inter- individuale. Tranzactia este unitatea de report social: fac ceve pentru sau fmpotriva ta (stimu, arta reactionezi in consecinga* (rispuns). In acest schimb sunt angajate ‘améndoui personalititile si ade unul edt si celia, ne putem comporta ca un copil, ‘ca un pirinte sau ca un adult obiectiv. Eul-,copil* (C) corespunde emotilor, spontaneitSi i creativititii;Eal-,pirinte™ (P)este ansamblul valorilor si preceprelor introiectate in timpul copiliriei (analog ‘Supraealui freudian); Bu-vadult"(A)este persoana logicl, obiectivi, care culege informata si o trateaza fr patimal irs 4 fe lisa influenjati de opiniile personae. Fiecare dintre aceste trei stiri ale Eului constituie un sistem complet de senti~ ‘mente, de aitudini, de dei, de limbaj,care 28 exe pus in migcare in mod spontan ta diversele situafii eu care suntem con- frumtai. Dare inimpli cao persoand 5 nu utilizeze decdt un singur registru de rispunsuri sau ca una dintre aceste tri stiri ale Eului si o ineace pe ceaalt. In acest eaz, tranzacia nu poate reusi, cain azul, de exemplscnd lao stimulare de tip A interlocutorul reactionexzi cu modul P sau C, Analiza unorastfel de compor- tamente fi permite pacientului si constien- tizeze mecanismele psihologice care le ‘guvemeazi si accead la autonomie. In acest proces, psihoterapeutul are un rol imarcat direciy, dar gl celal membrl ai ‘gmpului au rolul lor ajatindul pe subiect ‘ise perceapli mai bine, relevand i subli- rind atitudinle neadecvate pe care el le adopt de rel ANALIZOR, sistem neurofiziologic care permite sa fle perceputa 1 analizata lumea. Acest termen, folosit de I. P. Pavlov, desemnea7i receptor" senzoriali. file lor nervoase gi teritorile din scoarta cerebral ‘eare le corespund. Analizorul vizual, de ‘exemplu, cuprinde retina, eile optice si zona Vizualiicorespunzitoare din cortexul ‘oczipital. Leziunea uneia sau alteia din patile acestui aparat nervos duce la cecitate™. Dar pe efnd bolnavul are sti ‘mentul de a fi orb (pentru ci triieste in bern) cdnd ochiul sau pretungirile sale nervoase sunt atinse, el mu are accasti consti atunci cand distrugerea afec- teazk creierul. Existi si analizon: intern, care trateazi mesajele care provin direct de la corp. ANAMNEZA, ansamblu de infor- matii culese de la bolnav gi de la onturajul acestula, referitoare Ia istoria sa personal gi a maladiei de care suferi. ‘Anamneza orienteazi diagnosticul” si ‘desea §i atitudinea terapeuticd a medi- ccului sau a psihologului. Intr-adevir, orga- nizarea cronologic a elementelor furni- zate de aceastl anchets permite uncori invesiigatorului perspicace si descopere relatii cauzale Intre anumite fapte, De exemplu, 0 bruscd dizonografie” la un scolar, care pant atunci seria satiscdtor, poate fi raportat Ia o ruptur de echlibru familial gi se explic prin aceasta (nasterea unui nou copil, Idepartarea unul pvinte iubit ete), ANGOASA, neliniste dusi la extrem, fricd irationala. ‘Angoasa este 0 senzatie apasitoare de indispozitie profunds, determinata de impresia difuzi a unui pericol vag, imi- nent, in fafa clruia nimi dezarmat si neputinios. Decele mai multe ori aceasti Stare se asociarA en modificiri neuro ‘vegetative comparabile cu acelea pe care le observim in. socurile” emotionale palpitai,tanspiratie, tremuratur, vedere Inceosata ete. ‘Angoasa, care are efecte dezorganiza- ‘oare esupra consis, genereazi orgre- siune* conjunctl a gdndirit gi a afe Vititi, Cauzele sale pot fi un conflict” imterior cand, de exempla, ne reprimim agresivtatea),o activitatesexal® nesatis- ficStoare sau o pierdere fnsfera dragostei (oti, dezaprobarea uneipersoane itt.) care reactiveazi un vechi sentiment de shandon, datorat precedenelor expelente dturercas. fn unele cazuri nu stuatia real ‘ste aceea care penereazH angoasa,c fan- tusmele,reprezeatirile imsginare ale unei ‘ANIMISM situaii conflietuale inconstiente. La unit copii inclinai si se masturbeze, de exemplu, ameningirile grosolane ale patil, ame- nintiri care se grefeazii pe un fond de culpabilitate, pot provoca puternice reactii ‘emotive si conduite inadaptate, legate de teama de castrate’, de teama de afi mutilat pierde membrul viril. Angoasa {n sine nu este un feromen patologic, ea fiind legati de condita umand. Dupa observatiile lui R. Spitz", prima ‘manifestare a angoasei veritabile se pro- duce, la sugar, spre luna a opta, in absent ‘mamei, 1a apropierea unui stelin bruse recunoscut ca flind diferit de aceasta. Departe de a fi o manifestare anormali, acest compertament este semnul unui pro- gres, dovada cl sugar a atins capacitatea de-a distinge familierul de stin si dezvoltarea sa afectivi se desfisoar’ in ‘mod normal. Cu timpul, in momentele cruciale ale existentei, cand o noui adap- tare se dovedeste necesari, individul igi regiseste, in mod temporar, angcasa. Dac celeste incapabil si-gi ereeze conditii de adaptare, insecuritatea persist si poate conduce ta nevroz’’ sau la psihozi ‘Angoasa petologics — descrisi in noua ‘nomenclaturi psihiatricd american (DSM IL, 1988) sub termenii ,culburare panic (Panie disorder) i ,ansietate generalizati este simptomul psihiatrie tualnit cet ‘mai frecvent fn practica medical, ANIMISM, credinta cd orice Iucru este animat gi purtitor de intentie. ‘Aceastl atitudine se intlneste la copiti ici sila populatiile primitive care sunt incapabile si-si explicealtfet fenomenele al ciror mecanism nu-l inteleg. Copilul care, in plimbarea sa noctum, se vede Insotit de Luni, este convins ef aceasta‘ANOREXIE MENTALA ‘il urmireste. La fel, elementele naturii dezlinquite sunt, mai mult sau mai pugin cconstient, asimilate de spiritele simple cu mania divin’, pe care ele incearc3 si 0 ccalmeze prin Sscrificii menite sa cistige bundvointa Demiurgului. Acest sistem de iindire, care igi are obaryia in preistoria Lumanitifit, se perpetueari la copii si se regiiseste in prezent nu numai la cei 150 de milioane de animist (in special locui- tori ai Aftici, Asici si Oceaniei), i sila aproape tof indiviaii prea putin cultivat ANOREXIE MENTALA, refuzul alimentarii. ‘Anorexia mentalii se observ indeosebi a adolescenti si la fete si femeile tinere (15-25 de ani), in general virgine, dar ‘uncori i la copiii mici gi chiar la sugar, Dupa W. H. Kaye (1982), anorexicul nu mindncd din cauzi c& senzatia de foame igpare sub influent unor morfine endo- _gene (endorfine'), a cliror prezenti in tala- ‘mus, in cantitate sporti, a fost obiectivati, Motival postiii, sii, nu este cunoscut. Cu toate acestea, analiza psihologicd face si -apar,in aproape toate cazurile, un conflict ‘actual cu anturajul, in special cu mama. ‘Teama de abandon, culpabilitatea legata de trezirea sexualititii provosci uneori acest ‘comportament, care semnifici nostalgia trecutului, dorinta de a reveni la sitatia infantila, Tratamentul cel mai eficace este ‘© Separare temporaria (rareori mai mare de ous luni) de mediul familial si o actiune psihoterapeutici aplicati bolnavului. gi piiringlor si. ANORMAL, ceca ce este in afara normelor, care nu este frecvent. ‘Anormalitatea implied referinga la un ‘grup determinat sila 0 medie stablits 30 prealabil. Este o notinne extrem de rela tiv, care gar putea gisiilustraea in c3l- toriile lui Gulliver care, in mod succesiv, este ,anormal" in mijlocul Tiliputanilor, pol in mijlocul uriasilor din Brobdingnag, Conceptul de anormalitate este cu ata rai greu de infeles cu c&t existh tendinga dde a identifica norma cu cea ce este freevent gi de a-i socoti suspecti pe toti sdeviangii*, Indeosebi pe cei care profe- seazi opinit contrare ideilor mostenite (Goerate, Saljenfin...). Anormalul nu este intotdeauna totuna cv patologicul. Omul considerat ,anormal" poate fi tocmai acela care va face si progreseze umanitatea, ANOXIE, rarefiere sau suprimare a oxigenului distribuit de singe fesuturilor. ‘Anoxia determing alteriri celulare, in special la aivelul formatiilor nervoase superioare care sunt extrem de vulnerabile. (Cid anoxia survine la nastere a urmare ‘unui act obstetric dificil, copilul este wNindt*; trebuie sil bati delicat pe fese Sipe spinare pentru co els scout primul lipat (care corespunde intriii brutale a ‘erului fn plimmni), sau sl reanimezi prin ‘mstoda respiratiei .2urt la suri In aceste situatii timpul preseazJ, Mntrucat dupt S10. minute se pot instal leziuni cerebrale ireversibile, generatoare de wlburiri ncurologiee side arieratic" mental ANTICIPARE, actiune dea devansa. Printr-un demers al gandirii,o actiune ‘determinati poate fi executatd mainte de aparitia sermnalului asteptat. Experienta cetidiand arate gincirea organizeari eu requlartate scheme articipatoare, pornind dela anumite elemente. Lucrul acesta este deosebit de clar in actul cititului sau in escifearea unel partituri muzicale, cand cel eae citeste,ghiceste" ovea ce va urma, Cerceutrile de psihologie animal au sta- bilit cf anticiparea exist si la dobitoace, ba chiar gi la nevertebrateleinferioare ANTIPSIHIATRIE, miscare filo- soficd gf medicalé care eupune ori- ticii conceptia occidentala despre nebunie gi rolul medicilor psibiatri in societatea noastra. Antipsihiatria a apirut la inceputul anilor 1960, 0 dat8 cu difuzarea ideilor Jui G. Bateson asupra originit psiho- familisle a sehizofveniei, a ideilor tui M. Foucault asupra nebuniei sia acelora ale lui H. Marcuse cu privire la societatea abundentei ‘Tera esentiali'a antipsihiatrlor este cX boala mintala (in special schizofrenia), neavind decdt cauze psihosociale, nu este cu adevarat 0 boald,.Nebunit” sunt tn realitate ,nonconformisti*, .devianti* in raport cu o norm stabiliti, iar internarea Jor nuare alt scop deca sii constant accepte 0 anumiti ordine socialé. fn lumina acestui postulat, ar trebui si fie suprimatespitaleepsibiatrce sau cel putin si fe transformate in eine de unde 88 fie izgonit orice violent inclusiv con- stringerea la simpla disciplini, Prima tentative acest fel a fost pust in prac tic, 1962, de mediculenglez D. Cooper, dar, in fata ostilitii infieveritor,a rebut 84 inceteze in 1966. Alte comunititi terapeatice — in care bolnavii si perso- alu de ingrijre se confund,reunindh-se, diseutind liber, analizdnd evenimentele Cotidiene ale comunitiii — au fost create in Anglia de D. Cooper, R.D. Laing, A. Eserson si L. Redler fn Italia de F, Basaglia; in Franta de M. Mannoni ‘ANULARE Antipsibiatria angrozeste opinia publick si multi psihiatri 0 considera irealist’ utopia. ANTROPOLOGIE, stints omulut 2 operelor sale. Conform traditiei, se distinge antro- pologia fied, dsciplint care suudiaz caracerstcle morfologice ae difertelor ‘oase umane, servindu-se mai ales. de isuritor, i antropologia cultural care {si apc cercetarea lafaptele de eultu Reprezentanti acestei a doua gcoli pomese dela principiul ci, pentru a fntelege omul, este necesar si-1 situezi in mediul sau social. Interpreting faptele de cultur’, este posibil si fntelegi structurile sociale si, prin prisma or. ina mani. Dar antropo> Jogia s-a dervoltatconsiderabil si actual- mente in Franta antropologii consider sub acest tecmen generic patru domen 1) antropologia social i cultural (sau cetiologia); 2) antropologia lingvisticd (sau cetnolingvistica); 3) anropologia biologicd san fizieS, avind drept abiect de studi ‘aratile carcterelorbiologice ale omului {spain si in timp: 4) preistria, ANULARE. Mecanism prin care 0 per- sound se stiiduieste 5 suprime in mod ‘magic o idee sau un act, imaginand sau cefectusnd © activne inversi celei pre- ccodente: de exemplu, executind eu mana stingd ceea ce tocmai a executat eu mana dreapti. Acest comportament corespunde ‘uni mecanism de apirare* al Eului, des- tinat si indeparteze angoasa datorati apari- fie’ de sentimente sau de idei inacceptabile entra individul constent. Amularea retro- activa, descrisi de Freud, se incadreazi {in gandirea magic’; o gisim indeosebi ritalurile obsesionale. atANXIETATE ANXIETATE, stare afectiva carac- terizata printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz. ‘Adesea folosit ca sinonim al angoasei, termenul anxietate se deosebeste de cel inti prin absenta modificisilor fizio- logice (senzatie de sufocare, transpiratie, ‘secelerarea pulsului..), care nu lipsese niciodatd in cazul angossei. Numeroase ‘coli incearci si explice geneza amaietitii prin prisma positiilor lor doctrine. Pentru teoreticienii invitirii aceastt stare ar fi 0 reactie de team condiionatd, 0 tending doblndit. Pentru psihanaliti, dimpotriva, aanxietatea sar explica prin frustrile lib doului” si interdictile diciate de Supracu”; anxictatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului — adiciipersonalititiiconstiente — care, astfel prevenit, poate reactiona prin riisuri adeevate sau mobilizandu-si mec nismele de apiare* APARAT PSIHIC, model teoretic imaginat de 8. Freud pentru reprezenta gi a face inteligibil functionarea vietii mentale. Freud a elaborat doud teorit ale apa- ratului psihic. Prima, formulatd tn 1900, ‘concepe aparatul psihic dup modelul arcului reflex, cu o extremitate senzorial si 0 extremitate motoric. Perceptille(polul senzerial) Iasi in psibismal nostra improsit dintre care multe nu devin aproape nici- ‘dati constiente, (Acest sistem incoastient nu este numai sediul amintirilor uitate, ci giacela al impulsiilor’ innscute si al anumitor dorinje*) La exiremitatea moto- rie se situeazi sistemul preconstient’. Inconstientul yi precongtientul sunt sepa rate de cenzurd, care regleazi pasajul dintre aceste dout sisteme, A doua teorie a aparatului psihic, expusi in 1923, rectficd lunele puncte slabe ale primei teorii. Ba istinge in personalitate trei yinstante™ 1) Eu", care este in raport cu percepiiile, regleazi desfiigurarea procesclor psihice in timp i le supune probei realititi 2) Sinele*, in care se agit impulsiile noastre primitive, pe care Eul ar vrea ‘i le supunit puterii sale: 3) Supracul care se exorima prin morali. Sinele se ‘supune prineipiuluiplicer, Bul se supune principiului reali. APATIC, in caracterologia lui G. Heymans ¢1 E. Wiersma, tip de personalitate care sc defineste printr-o slaba emotivitate’ (nE), inactivitate (nA) si lentoarea reac: {ei 1a impresii (8) Apaticuleste opus colercului" (EAP). Om al principilor sirob al obisnuintelor, | cl se caracterizeazi prin placiditate, calm ‘conformism. Introvert, seereis, mu este Tesne de descifrat. Este un spirit rational, rece, opac la consideratile sentimentale APATIE, indolent, lipsa de ener- gle, aparenta insesibilitate la sti- mularile afective. ‘Aceasti stare poate fi legati de con- a fizicd, de o disfunctie endocrin’ Gosuficient tiroidian’ sau suprarenal’), de o tulburure nervoasi (depresie, confuzie ‘mentali, dement’..) sau de anumite con- de visti de lung’ durati (detentie, soma). APRAXIE, pierdere a capacitatii de a executa gesturi sau acte elemen- tare, firdca aceasta si se datoreze ‘unel paralizi sau deficiente motori Se disting mai multe varietiti de apraxie: 1) apraxia buco-facialé (impesibilitatea de a executa la comanda misclri ale gurit si fete); 2) apraxia imbriciiis 3) apraxia ideomotoare (imposibilitatea de a face un gest simbolic, de felul salutului militar); 4) apraxia ideatoare (imponibilitatea de a utiliza corect un obiect, de exemplu de a aprinde o lumnare). Subiectul iyi ima- sgineazi, descrie gestul care i se cere a fi ‘executa (i pe care el ar vreasi- execute), dar fir} a ibuti Sil fact: a,uitat* schema dinamicd gestuald, Apraxia nu este 0 fagnozie", ci msi degrabi o amnezie* rmotorie datorati unor leziuni ale scoartei cerebral | hae Apraxia constructva este 0 tulburare pivind ‘executarea desenslr sa sacinlor construc: tive (puzzle, cubur.) Bolnavul(desene'e din reapta) este incapabl 24 repoducd desenele ‘dn stanga APTITUDINE, dispozitfe natural si dobandita de a efectua anumite sarcini, Dupt E. Claparéde, aptitudinea este ceca ce permit diferenierea indiviilor stunei cand, la © educate egal’, fi privim in unghiul andamentuli,Potivit dome- >iulu in care se manifest, apttudinile se lasitict mn intelectuale,senzoriale, motor cte. Funct generale ca atenta si judecata ‘or fi considerate aptitudin, la fel ca gi Gispoasil panicle, cum a abiitea ARIERATIE Timp fndelungat aptitudinile rman nediferentiate si, in general, numai cu {ncepere de a virsta de aproximativ 10, ele prind a se preciza. Pe cand apitudinea pentru muzicd yi desen se manifest destal de precoce, cele pentru matematic’ si ccercetare stintifici mu apar inainte de 14 sau 16 ani, Diagnosicarea aptitudinilor este o sarcind important a consilierilor” de orientare scolari si profesional’, care au misiunea de a-i ciliuzi pe tineri fn alegerea unci profesi ARHETIP, model primitiv etern. Acest termen, lust de la Sfintul Augustin, a fost introdus in psihologia abisal de C.G. Jung (1919) pentru a desemna imaginile sthaice ( ACOMOOAFE, ASOCIATIE, actiune dea apropia, dea reuni. Fenomencle psihice au proprietatea de 4 se lega in constin(, independent de voingi, in yirutea anumitor legi,emungate de Aristotel. Acesta a remarcat ci evor «area amintirilor este inlesniti de referirea In alte impresi care au cu acestea porta de contigutate, de similitudine sau de opozitie. Studierea acestor legi primare de asociatie (contiguitate, asemtnare §1 contrast) a stat pe primul-pian_ pentru psihologia din secolele al XVI a1 XIX-lee, La sfarsitl secolului trecut, F. Galton, care a inercat pe el insusi expe sienta asociatiilor liber, a tas concluzia cvvintele $i ideile asociate pun in Tuming cu o ciudatS precizie bazele gin- iri omului gif dezvdluie anatomia men- {all cu mai mul lipsé de menajament tect dor-o*, Aceastconstatare -inc- tat pe psihiatri GL. Kent § A.J. Rosenov) si pe psihanalis (C.G. Jung) si pund la pune iste de euvintesuseeptibile si son- deze problemele psihotogice ale pacien- tilor lr si s8 le reveleze complexele” Aceasth probll «fost utiliza si pentru identficareaeriminalului dint-un grup de suspeqi. In acest caz se aleg douiizesi de cuvinte susceptible s-i aminteasd vino- ‘atu’ scena pi circumstanele delicul, ‘uvinte care suntamestecae cu alte optzeci de cuvinte neutre, Se noteazi timpal de react, semnele emotionale si, ednd se Aispure de aparatajul necesar, reacile electrodermale* gi presiunea sanguind ‘Compiratea protocoalelor suspectilor permite adesea obginerea_mirturisirit ctimei din partea delineveatu Cura psihanalitcd este si ea bazati pe ssociata Tiber fn lo si se cear pacien- {ului si vorbeased despre un subiect deter- ininat, este incurajat 8 se exprime liber, ‘iri constringere, si comunice tot eeea ce 4 trece prin mint, fn fel acesta psikana- listul nu introduce fn eur nimic personal, Pacientul find aela care determin’ mes Psihanalii ASPIRATIE, ansamblu de tendinte care il propulseaza pe om eatre un ‘eal, Se Yorbeste de aspirate int-osctune ‘tunel cin efeciurea acesteia inseamni Denirs individ realizar eapaitilr sal Suecesele si esecurile noastre sunt in functie 4enivelul de reusiti pe cae sperim si ingen, acela pe eare nil fix tat-0 ASTENE fnteprindere dati. Acest nivel deaspiratie c'se de important primordial in compor- tamentulfinjelor umare deoarece influe! {e2zi, mai mult sau mai putin clar, atin- ‘gerea scopurilor. Depinzfind atit de factori individuali cit si de factori social, nivelul deaspiratie necesita o anumiti cunoastere LerTosoM. ASTENIE, lip: fortelor. Astenia ese o stare de oboseali perma- nent pe care simpla odihn nu o poate face si dispar. Se caracterizesz’ prin lehamite gi fatigabilitae fizict si intelec- tuald. Poate fi consecinta unei infectii sau slibire @ 35ATASAMENT. hepatiti viral..), a unei disfunctii endo- cine (hipotioidie, insuficienta supra- renal), a surmenajului sau se poate ddatora unor cauze pur psihologice (refu- le’ sau frustciri* repetatc). ATASAMENT, ansamblu de legi- turi care sau stabilit nou-nascut si mama sa, incepand cu senzatiile si perceptiile suga- rului vizavide aceasta gi, reciproc, ale mamet fata de copilul ei. Din ziua a treia dupi nastere sugarul este capabil sirecunoascd mirosul sinului si gitului mamei gi sil diferentieze de acela al unei alte femei care are un nou niscut de aceeasi vars. La fel,el este ‘capabil si disting’ vocea sa, gustul pielii sale, calitatea palpailor ei Notiunea de atasament a fost inirodusi {n psihologie in 1959 de care J, Bowlby (1907-1990), ca urmare a investigatiilor ctologistilor. H.F. Harlow prezenta puilor de maimuta douk mame de substitute: una confectionata din sarma si prevlzuti cu un biberon cu lapte, alta fark biberon, insi acoperiti de bland. Maimaticile se aruncau spreaceasta din urma, preferind contactul i animale. Aceastl obser teza psihologic& potrivit crea Iegitura cu mama deriva din satis- facerea trebuintei de hran’. Pentru Bowlby nu fneape Indoial ci atagementul este un proces tnniiscut ale cArui mecanisme — strigitele, agiarea, strangerea la ppt, suptul — sunt comune copilului si puiului de maim’. Surisul, specific omului, este unul dintre meca- nismele atasamentului care apare foarte de timpariu ta noii-ndscuti. Teoria atasa- ‘mentului s-a imbogitit an de an; actual- ‘mente ea depiseste diada mami-copil, {ingloband relajiile cu ceilalti membri a anturajului, ATELIER PROTEYAT, loc in care lucreazi muncitori handicapayt care nu se pot adapta mari colee- tivitati sau care sunt incapabili si satisfac exigentele obisnuite ale patronilo: Cel mai adesea este vorba de bolnavi ‘mintali seu cu betesuguri fizice, a ciror cficienfa este Limitaté si din cauza unor sechele ale afectiunii de care suferd si care dorese si se readapteze progres la 0 via social ncemald. In Franfa, fn aceste ate- liere se luereazi 30-39 ore pe siptimani, ‘muncitori primind o remuneratie propot- tional’ cu randamentul lor, care nu poate £itnsd inferioarsalariuluifixat prin decret ministerial. Munca protejati, previzut de Codul familiei si de ajutorul social (art. 167 si 168), fost definiti de legos din 23 juni 1975 cu privire la handicapali si de decretul din 31 decembrie 197. Admiteree fntr-un atelier protejat este subordonati autorizatiei comisiet tehnice de orientare si de reclasare profesional (CoTOReP,y. ATENTIE, concentrare a spiritulul trun fel, a te ‘nchide fati de lumea exterioari spre a te focaliza asupra a ceea ce te intereseaz. Experimentindu-se cu pisici,s-a putut arata ceea ce se Intampla la nivel neuro» fiziologic. Mai intai animalul este Ficut si audi sunete scurte (,pocnete") si se inre= sistreaz influxurile nervoase ale urechi AApoi se lass apari in raza privirii ani- malului un soarece: perceptia ,pocnetelor” scade, Interesulpisici pentru soareci o face sisi concentreze atenfia asupra micului ‘ozitor,limitnds-i cimpul constiintsi. De {dati ce soarecele este retras, potenfialele registrate redevin egale inte ele. Exist deci o inhibare relativa si temporara a cexcitajiei nervosse, structurile superioare (cortexul cerebral) actionsnd direct asupra celorinferioare. Cand atentiapisiel este concentratd asuora ‘Sarecelul, potenialul ei autv este lita, ‘Acest potential redevine normal de Indalico ‘etragem soarecele Schematic, varietitile atentiei se cla- Seazi tn dou mari categorii: atentia Voluntari, care depinde de individ si de otivatile sale, i atentia iavoluntar, care este atrasi de mediul exterior, ea urmare * orgaaizarii panticulare a cdmpului per- ‘eptiv in care apare un obiect, detasat ATITUDINE, din ansamblu, Toate eforturile publicitiii* tind s atragi atenfia publicului asupra ‘unui produs, amenajéndu-i cdmpul per- ceptiv, pentru ca apoi si-1 mengind treaz, inieresindu-1 in modul cel mai profund. Date fiind aceste consecinte practice, pro- ii a PScut cbiectul unor impor- aboratoarele de psihologie experimental din armati si din industri. In-cazul unor operatii monotone, atentia scade rapid. Dincolo ée 0 durati de dou zeci de minute, apare oboseala, se produc erori si omul de serviciu trebuie tnlocuit. ‘Cepacitatea de atentiea unui subiect poate fi apreciati cu ajutorul testelor. Cel mai simplu dintre ee cere s fie barate anumite litere dintr-n text (loate literele a, de ‘exemplu); se noteaz epoi erorile si viteza deexecutie. ATITUDINE, maniera de afi intr-o situatie. Conceptul de atitudine acoperi diverse semnificagii. El desemneazi orientarea ile profunde ale fiintei noastre, starea de spirit proprie nous in faja anumitor valori (efortul creator, ‘bani..) etc. Exist attudini personale, care ‘mu pun in cauz decét individul (prefe- rinele estetice, de exemplu), $i atitudini sociale (opiiunile politice), care au 0 incideng asupra grupurilor. Dar ceea ce le caracterizeazi si pe unele si pe altele este faptul cl intotdeauns este vorba de un ansamblu de reactii personale fat de un object determinat: animal, persoani, idee sau lucru. Subiectul insusi le percepe ca flicdnd parte imtegranti din personalitatea sa, ceca ce face ea atitudinile si fie foarte ‘nrudite cu wisiturile de caracter. Cu cat Eu" este mai puternie cu atat atudinile sunt mai independente, mai deschise si 7ATLETIC ‘mai suple; cu cat Eul este mai slab,cu atat atitudinile sunt mai rigide. Avitudinile sunt marcat bipolare (nega- tive sau pozitive, favorsbile sau defavo- ‘bile si au fmtotdeauna o anumits inten tate, care poate merge de Ia uri la dra- ‘goste, de Ia indiferent’ la pasiune; pot fi deci ordonate pe scale, ba chiar gi misu- rate (L. L. Thurstone", 1928). -> SONDAJ. ATLETIC, se spune despre un subject care are caracteristicile fizice ale atletului. Dupi E. Kretschmer’,indivizii de acest tip posed’ un temperament deosebit, in ‘care predomini interiorizarea emotilor, timiditatea si idealismul, ATOM SOCIAL, expresic datorata lui J.L. Moreno gi care desemneazi reteaua de relatii ale unu/ individ ‘cu anturajul séu, schematizate sub forma de atractii gi de repulsii reciproce. Reprezentarea grafic a ansamblului atomilor sociall al unui grupuscul se ‘numeste ,sociograms" AUTISM, excesiva inchidere in sine, ducdnd la o desprindere de realitate giao intensificare a vietii imaginative. L. Kanner a descris, in 1943, sub ‘numele de autism infantil procace, o form de psinoz’ a copiului. Aces sindrom, care s¢ observ mai adesea la biieti decit la fete (de dou’ pint la patra ori mai mult), poate si apard extrem de timpuriu (nainte de varsta de 2 1/2 ani) Se disting dou’ tristturi esentiale: {nchiderea in sine si nevoia imperioesa ‘anu schimba nimic. 1) Inchiderea in sine se traduce indeosebi printr-o total indi- ferentA ati de lumea exterioard, Copilul se comport ca si cum ar fi in permanent singur, se leagiing, se balanseavii de pe un picior pe all, se joaca cu mainile, sare pe varfurile picioarelor, se invarteste de Jurimprejur etc. 2) Rezistenra la orice schimbare se manifest! mai ales prin sctivitati rimalizate (de exempla, agezares ‘epmintelor fn aceeasi ordine) sau repe- trea perseverenti a acelorasi jocuri, Copilul autist, pierdut tn activitigile sale sereotipe, evolueazi inr-un univers privat, cu repere stricte. Aceasti indepirtare de lumea noasrl, care interzice orice freeven: tare a medillor scolare normale, ba chiar si orice achizite intelectual’, conduce le situate deficitaré grav’ si ireversibil. AUTOEROTISM, juisare sexuala in absenta partencrului, ‘Awtoorotsml poate surven spontan, timpul sormnului, dar el mai adesea este utat de subiect, cu itor onenismul La copii, ale aetvi, cu un ceracter mai palin evident sexual, cum ar fi sugerea policelui sam balansirea corpulu, sunt comportamenteautoerotice care determina ‘odestindere io stare de bunt-dispocitie. In practed, acesteactivitii dispar deta sine atunc cand subiecté av tins o anu nit matuateafectivl. Dac le repisim le adult ele sunt semaul uneiregresiuni AUTOMATISM, activitate care Scapa controlului voluntar $1 se realizeaza independent deacesta. Reflexele, activitatea inimi, accea a ccntrilor respiratiei sia aparatului digestiv sunt principalele automatisme biologice ale organismului. In mod normal, 0 acti- Vitate invatat si frecvent repetati devine Chiar si vista psihict are smele sale (asociatii de idei, In anumite stati patologice (isterie, epilepsie, traumatism, cranian) se pot observa activititi automatice, ea ‘mersul Say prinderea trenalui, care scapt constingei bolnavilor. Adesea, in stirle de delir, cestia manifesta feromene de auto- ‘matism mental ite de ei ca o manipulare 1 propriei persoane: ,cineva" fi face si vorbeascii sau si actioneze; ,cineva* le comand gandurile. Aceasti form’ spe cial de delir de influent, simptomatic& pentru disocierea’ personalititi, 2 fost studiatt de psihiatrul rus V. Kandinski si de francezul GG. de Cléambault. automat AUTOPUNITIUNE, pedeapsi pe care ne-o aplicam not ingine. Ta baa mui astfel de comportament se afli tnfotdeauna sentimentul de a fi coms o greseal eare poate varia de a culpabilitatea_aormala panda auto- aecuzaea deli In acest caz, n general, este vorba de melancolisi eare drama- tizea7s greyeilcele mai benign. se simt responsabili de nenorociile celorlali si nedernn de a ti, Pentru ase peeps, e ny daw indiat nei de a automitiare Galiferent de ongan: och man, organe genital snc de la sinucidere AUTORITATE, influent impusi altora spre a se face ascultat intr-un anumit domeniu. Autoritatea este la fel de necesari copiilor ca gi afeetiunea. La adolescent ea AVIDITATE devine chiar mai importanti. Studii si anchete efectuate de psihologi si psihiatti (LM. Sutter, H. Luccioni) demonstreaz’ ¥ absenta disciplinei determing perturba ‘grave Ia unii tines. Fara aurortale educayia se face prost, personalitatea imine slaba, inconsistent; subiectul trieste in inse- ccuritate 51 anxietate, Cu toate acestea, ‘autoritatea riu fnfeleast, tranicd, este la fel de nefasti ca gi carenta’ de autoritate (FW. Adomo). In familie in care, in ‘mod normal, tail este acela care exercitit autoritatea, anumite atitudini paierne prea rigide sunt responsabile de esecuri si de tulburarea vie{ii sociale ulterioare a copiilor. Tatil care fs.exercit autoritatea trebuie sto facd pentra a- prote pe copil de pericolele pe care el este inc’ incapabil siile domine si nu spre a-si afirma pro- pria-i personalitate. AVIDITATE, dorinta arzitoare, excesivi, privind un anumit lucru. {In caracterologie™ scesttermen desem- neazi unl din factor tedingelor, intro- dus de Gaston Berger’ fn tipalogia lui G, Heymans si E. D. Wiersma. Avidul (Av)esteinsetat de evceriri si ahiziti, El Lunmiireste si impun’ proeminenta Eului lu, Contrriul avidititii este detasarea (®Av), care se observ in stare pur la uni Ingeleptis soot. fn toria Melanie! Klein, aviditatea ar fi un factor constitutional, {ns intiriti de teama de a nu fi suficient de jbun" spre af iubitB BABINSKI (Joseph), neurolog fran- cez (Paris, 1857 -id., 1932). sie cunoseut indeosebi pentru lucririle sale referitoare la sistemul nervos. A Tale HOTLOMANIE, BALBISM ~ BALBAIALA BALINT (Michaé!), psthanalist brita- nic de origine maghiara (Budapesta, 1896 Londra, 1970). Est celebru indeosebi pentru ci a orga hhizat seminar de formare a asistengllor social sia medicilor practicieni. ,Grupurile Balint nu reunese decat un mic numir de participant gi functioneazi fark teme prestabilite, ficare putind evoca un ,caz* care il preocupi. Rolul animatorului este de avi determina pe membrii grupulti si constientizeze proprile atitudini, senti- ‘mente gi procese psihice care intervin in relagile lor cu pacienti. Lucriileteoretice fle Tui Balint se axeaza pe problemele regresiuni’ si pe ceea ce el a numit ,dra- ostea primar’, faz foarte precoce in rocesul elagilor interumane, defect fundamental", element cauzal al tulbu- ®itilorpsihologice. Dintrelucririle taduse in limba francee’, citim: Le médicin, son BANDA mmalade et la maladie (1960); Le défaut fondamental (1971); Amour primaire et technique psychanalytique (1972), Les oles de la eégression (1972). BANALITATE, caracter « ceca ce este comun. ‘Numlirl de slepunsuri banale relovate fn anumite teste (de asociatii de cuvinte, teste Rorschach’, teste Rosenzweig") per- nite si se misoare gradul de conformitate social si si se deduct unele ipoteze privind adaptarea, ancietatea sau calitates intligentei unei persoane. BANDA, grup de indivizi De oan vest copie epace WRHREgire ae sae Seer eee ed bandele de ,marginali*, a ror agresi sitate este, pe de o parte, semnul unui siolent priest fmpotiva societiti at pe te altd pane, o aftmare inadapiatd a personalitti virile Adolescent care free- ‘enteai asemenea bande se recruteaz de thee ain eailila ehayeateat ee tele urbare, din famille disociate de unde lipsese autoriatea si afectiunea Intrand int-o banda, e ii satisfac tre- buinga de securitate i de clu afectivls gisese aici, de asemenea,puteea care le permite si infrunte societatea si sunt ‘scircat de orice setiment de vinovi, ‘eoarece clectivtaea din cae fac part, banda lor fi proba. Nu este imposibil se modifcescopurile handelor de adoles- cent. In aceast dire lucteazieducetri specializati psiholog si sistent social “> DELINCVENTA; DR9G; TOXICOMANE aBARA BARAJ. Pentru « misura capa- citatea de atentie" a subiectilor umani, B, Bourdon (1895) a ima- ginat o proba simpla constand din bararea anumitor Iitere dintr-un text imprimat (toateliterele a, de exemplu). Acest test a fost reluat mai tarziu de odtre E. Toulouse gi H. Piéron (1904), apoi de R. Zazz0 (1941), care eu inlocuitliterele prin figuri geometrice. Tn psihiatrie se vorbege de bara" In ceazul in care un bolnav, atins de sehi frenie,imtrerupe ruse, penta scurt timp, un act inceput BARBITURIC, medicament cutoxi- citate redusi folosit in mod curent in medicina pentru proprictatile sale calmante gi hipnotice. ‘Consumul de barbiturice (gardenal, veronal, imenoctal..) a erescut conside rabil fn ultimii ani. Folosirea abuaivi a acestor produse este periculoasl. Adesea drogati le asociazi cu alcoolul, triind 0 anumiti stare de betie, dispozitia lor modi ficdndu-se (iritabilitate, agresivitate), Unit intr tn com& si mor. Dezintoxicarea fn ‘cazul acestei toxicomanii’ este extrem de dificil. BATERIE DE TESTE, ansamblu de probe psihometrice. Paihologul nu utilizeszi tn practicd niciodati un singur test, Pentru a asigura tun diagnostic edt mai exset, el foloseste ‘mai multe probe diferite. De exemplu, pentru a se aprecia inteligenta unui copil se poate servi de scara lui Wechsler’, de psihodiagnosticul lui Rorschach", Picéndu-l si execute gi citeva desene. Datele astfel cobjinute sunt complementare; ele nu indicd a2 doar nivelul intelectual al subiectului, si forma si calitatea gindivii sale. Exist baterii de teste de aptitudini si de per- sonalitate, BATESON (Gregory), antropolog american de origine englezi (Grant- chester, Marea Britante, 1904 — San Francisco, 1980). CContribusiesentiale la stintele sociale prin cercetiri antropologice efectuate pe teren, indeosebi in Noua Guinee si Bali, a si aplicarea in psibiatre a conceptelor ciberneticti si a conceptelor extrase din teoria tipurilor logice a lui B, Russell SiA.N. Whitehead, A elaborat,impreund cu J. Weakland, teoria duble legitur™ in schizofrenie. Bateson a fost teoreti- AUTISM. BOALA LUI ALZHEIMER, forma de dementi presenila descris& de A. Alzheimer (1864-1917). ‘Aceastiafectiune, care atinge mai ales femelle (84% dintre bolnavi, se caracte- rizeazi prin aparitia sa precoce (citre vista de 50 de ani), deteioraremental, © dezorientare* in timp si spoiu; este Inside tulburiti de limbaj (afezie), de difcultiti in executarea migciilor coor- dlonate (apraxic) si fn recunoasterea per- ceptiva (agnoze). La examenul anatomic, se observ o atrofie cerebral difuzi,o dilatare a ven- trcullor si pci senile pe cortex. Clinic, boala se manifestd mai ales prin ulburiri de orientare si printr-o pierdere a me- moriei; dispozitia este in general eufo- rici, dar uneori este depresivé. Boala lui Alzheimer evolueazi, Int-o perioadX de patru pani la zece ani, pre 0 cagexie dlementald erminald. Studi epidemio- logice efectuate in Stale Unite aati ci aceasti boall atinge 2-5% dintre per- soanele de peste 65 de ani si 10-20% dintre persoanele de peste 80 de ani. Povrvit datelor difwzate de LN SE.R.M. (987), ar exista In Franta apreximativ 300 000 de persoane in varstl de peste 60 de ani suferinde de aceasti afectiune, a civei origine geneticS, legath de una, ba chiar de mai multe gene situate pe cromozomul 21, gare bine stabiliti Science", 1987). 49BOALA LUI PARKINSON BOALA LUI PARKINSON, afec- tiune nervoasa descrisa de medicul englez J. Parkinson (1817), carac- terizaté prin tremuraturi gene- ralizate, hipertonie musculara i aspectul impletrit al fetel. ‘In pofida aparenfelor, bolnavul isi pis- treazi intacte toate facultitile mentale Boale se datoceaz4 leziunilor micros- copice de la baza creierului (locus niger sau ,substanta neagra"), responsabile de tun deficit de depamind, mediator chimic™ care asigurl buna functionare a circuitului nervos dnt locus niger si mucleul caudat al puwamenului. Tn mai multe fri s-au realizat grefe cerebrale de celule capabile si sintetizeze pe cale natural dopamina, BORDERLINE ~ Caz Lr. BOREL-MAISONNY (Suzanne), pedagog ol ortofonist francez (Paris, 1900). Este initiatoarea ortofoniei tn Franta Originalitatea sa consti in aceea c¥, tn paralel cu cereetirile in fonetica experi- ‘mental, practicl reeducarea. fi datordim teste de limbaj so serie de inovatii peda- gogice in domeniul Invi ctitulu, scri- sului si calculului. A scrs, intre altele Limba) oral si limbaj scris(1960); Grama- tica in imagini,de a ortografie Ia gindire (1973); Absenia de expresie verball la copil (1979). BOSUMFLARE, stare a unei per- soane suparate. Aceastliatitudine, freeventi 1a copii i adolescenti, se intdlneste gi ta varsta adulti, indeosebi [a femei. Bosumflarea, expresie minori a agresivititi, este arma celorslabi si fn acelasi timp mirtursirea neputintei lor. La adult corespande unei aiitudini de fixatie sau de regresie la un stadiu infantil. imbufnatul reactioneaza ca si cum inci ar fi copil in fata paringilor sil. Barbatul bosumfla tn faa sogiet care asteaptd si nascd se comport ca un copi gelos care fi intoarce spatele mamei pentru ci ea i-a dat un fritior. Aceste mirunte tulburiri caracteriale mu au nici o gravitate, ins dacii se prelungesc in mod anormal pot si constituie un simptom al unei grave ‘maladil pe cale de @ se instala: schi- zofrenia, BOVARYSM, stare de insatisfactic datorata decalajulul existent intre aspiratiile unei persoane —care se iluzioneaza cu privire la ea insai care se inchipute diferits, supe- rioara celei care este in realitate— si conditille sale de viata. ‘Aceasti atitudine conduce in mod frec- vent la acte romanesti si sentimentale, care se termini cu esecul. BRADIPSIHIE, incctinirc a cursulul gindiri, Amintrile sunt evocate cu dificultate, jar rispunsurile apar cu intirziere. Bradi- psihia se intdlneste in diferite afectiuni, ‘cum sunt depresia, epilepsia, boala lui Parkinson sau intoxicaja cu oxid de carbon, BRAINSTORMING, tehnica de grup bazati pe metoda asociatiflor libere, vizand descoperirea de idei noi ¢i originale in legitura cu 0 problema determinata. Propoviiduit de americanul A.F. Osbom (2939), brainstorming-ul are ex obicetiv {nliturarea tuturor obstacolelor din calea ‘reativititi’ persoanelor avute in vedere: a frinelor sociale, cum ar fi respectul {cearhiei sau al conveniertelor, a deprin- erilor gndirii,care limiteaz’ imaginatia. Brainstorming-wl formuleaz’ ca pe 0 dogmi faptul ch orice idee trebuie primi si examinatd cu atentie. Membrii grupulut sunt provocafi si Incurajati si enunte toate jdeile lor, orie&t de bizare ar fi cle, fra teama de @ fi erticate ga Iwate tn 188 BUHLER (Charlotte), psiholog ame- rican de origine germana (Berlin, 1893 -Los Angeles, 1974). A condus Institutul de psihologie din Miinchen (1929-1938), apo, fn fata ascen- smului, a emigrat in Statele Unite, unde a ccupat postul de profesor adjunct de clinick psibiatric Ia univers: tatea Catiforniei de Sud. Raliati la mig- ccarea moderna a psihologiei umaniste, Charlotte Buller a sustinut fntotdeauna, ‘impotriva doctrine’ freudiene, ci Eul este purtitorul unei dorinte proprii si originale de reilizare de sine. Dintre lucririe ei, citim: Psihologia in viata epocii noastre ag97, BOHLER (Karl), psibolog german (Meckesheim, Bade, 1879 - Pasa- dena, California, 1963). ‘Dupi ce a predat psihologia Ia Miinchen, la Dresda si apoi la Viena, a emigrat in Stitele Unite, din cavza nazismului. Intuenat de cereetarile Seo din Wartburg, Se orienteaz mai inti spre studiul expe ‘imental al gindici care, sustne el, fg apare sisi irk intermediar. Mai tirziu adopt conceptile cunoscutei Gestalipsychologie. Este autorul a numeroase lueriri, dintre care citim: Die Gestalewahrnehmungen (1913); Die Krise der Psychologie (1927) si Sprichtheorie (1934), Se num’ prince Personalititile fondatoare ale psiholo modeme, BULIME BULIMIE, apetit excesiv care il face pe sublect #4 minance in mod exagerat. Cazuti de foame morbid consecutive ‘unor leziuni accidentale ale creicrului av fost descrise si discutate la tnce~ putul secolului XX, indeosebi de citre YV. M. Behterey~ (1911). Unul din eazurt ‘era acela al unui biietel care avea cutia cranian’ deformati de lovitura de copiti a ‘unui cal. De indati ce si-a eetpitat cunos- fa, copilul a cerut s4 mance, Era insa- siabil. I s-av indepsirat chirurgical oasele cere comprimau lobul frontal si dup patra zile bulimia a dispirut Foamea" este 0 senzatie care rezults dintr-un ansamblu complex de factori psihologici, endocriai, neurologici. Ea depinde de doi centri regulator’ antagonici un centru al alimentaiei” (feeding center), compus din nuclei laterali ai hipotala- ‘musului, siun centru median, al saietitii (satiety center), care actioneaz3 sinergic. Cand un element patologic afecteazi creieru, cain boala lui Pick (dementa pre- senila) sau ca in paralizia general (cau- zatl de treponema pallidum, a sifilisului), accident vascular cerebral, nu rareori se vede apiirand o bulimic. fn afardide aceste camuri de foame morbid pur organice, exist o hiperfagie de origine nevrotic’. ‘Studiile modeme, bazate pe invitare si pe reflexele conditionate sau pe psihana- lid, au demonstrat ci hrinirii (mai ales CeNTAY DE ACTIUNE MeDICO-SOCIALA PRECOCE. CAMUFLAY, arti dea disimula. Camufiajul tinde s& modifice organi- zarea cimpului perceptiv in asa fel incat ‘un obiect determinat si treacd neobservat. ‘Astfel, este greusi se recunoascl forma A, {n ansamblul B, ori cifra 4 in desenul C (ase vedea figurile de mai mai jos). Dowd exemple de camuta Armatele moderne, care posed un com special de camufla ilizeaz datcle furni- zate de cercetirile psihologice cele mai recente privind perceptia". > PREGNANTA, CANNABIS, pudra obtinuta din florile femele, din frunzele ¢i tul- pinile uscate de cénepi indiana. Cannabis poate fi fumata, mes- tecata in gur sau amestecata in produsele de patiserie, in bauturi sau in alte alimente. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbitl si de consumator, Dozele mici produc euforie $i un fel de stare de exaltare agreabild care se termini cu somn. Probabil eX accasti beatitudine se datorea fapeutui ef prin PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT. CASTRARE, ablatte sau distrugere chirurgicala, accidentala sau crimi- nala, a organelor de reproducere. Castrarea poate determina modificiri cde comportament specifice. Lucrul acesta este manifest la animal (cocogul castrat 1si pierce orice agresivitae si tendinta de 58 dominatic), pe cand la om alteririle de ersonalitate sunt mai putin evidente, ‘Acestea depind mai ales de circumstanfele {n care survine castrarea. Aga se explicit apeul cd la soldatlt castral prin elie pe ‘cimpul de lupti nu regisim personalitatea proprie eunucilor din vechile haremui (Castrarea chirurgical (ablatia tesiculilor) 2 fost practicati In mai multe Giri in spe cial in Germania gi Danemarca,in cazul criminalilor sexuali find inlocuit, la ince pputil anilor 1970, de castrarea chimic’ CATALEPSIE, stare patologica ce se caracterizeaza prin plerderea momentani a sensibilitatii si con- tractilitatii voluntare a mugehilor. Corpul bolnavului devine tot att de plastic ca ceara moale (flexibilitate de ‘ceatd) si pistreazi, fri vreo oboseald parent, postura care i se imprims, Unele ‘rize de somn cataleptic, in cursul clirora PPacientul poate lisa impresia c& este mort (aceste crize pot dura ore, dar si luni Intregi), se produc Tn urma unor violente socuri emotionale, a unor intoxicatii sau cca urmare a unor afectiuni ale sistemului nervos central. Catalepsia se fntdlneste tn ister, hipnoz’ yi indeosebi in dementa precoce de formi catatonic’ CATATONIE, sindrom complex care cuprinde tulburari psihomo- toare si perturbiri neurovegetative: se intalnesc in special in schizo- frente $i uneori in anumite boli infectioase, cum sunt encefalita psihozica azotemica acuta. Catatonia se caracterizeazS, in esen’, printr-o stare de pasivitate stuporoas’, ‘conservarea posturilorimpuse (catalepsic) ‘i negativism (refuzul de a vorbi, de a ménea etc.) Impulsuri subite pun capait ‘uneori acestuitablou:strigite, acte de vio- lent, furie, eae l fac pe bolnay periculos pentru anturajul Siu. Aceasti stare poate fi trecitoare, periodica sau cronica. Unele ccazusi de catatonie acutt evolueazi rapid spre moarte. Terapeuticile propuse variaza dela un autor Iaaleul: elecrosocur neuto- leptice, hibernare artificial’. Cat despre ccauzele acestei maladii, ele rman ipo- tetice, Pentru uni catatonia ar fide origine psihologied (ar fi vorba de un fel de retra- sgere din realitat, analoagi cu autismul), pe cind pentru alfii ar avea o cauzi organi’ CATHARSIS, cuvant grecesc care inseamna ,purificare", ,purgatic™. La Aristotel, defineste efectul benefic al reprerentatiei dramatice asupra specta- torilor. La S. Freud gi J. Breuer, desem- neaz’ efectul salutar provocat de reche> ‘marea in constiingi a unei amintii cu uternici inctircituri emotional’, pank atunci partial san total refulat Metoda cathartici este utilizat in psihologie pentru valoarea sa terapeutic’. ‘Tehnicle foloste variaz dela psihanaliza clasict la strigitul primal, trecand prin narcoanaliza $i psihodram’. La copii se foloseste mai ales jocul liber, datoritt ccirua tendingele profunde se pot exorima ‘in mod spontan. Figurine de plasilind, Pipusi sau marionete care simbolizeazi Persoane din anturajul copiilor (pirini, ‘rat, surofi.) pot fi maltratate sau dstruse fir teama de represali,ceea ce le permite ™icilor pacient si se putifice de agresi- Vitatea $i de angoasa lor. CAZ LIMITA, subiect care sesitu- az intr-o zona de frontiera, 1a CAMIN DE PROTECTIE granita a doud clase sau a doud stiri psihologice. De exemplu, despre un copil al cui coeficient intelectual se situeaziiintre 71 si ‘84 se va spune c& este un yewz limits (se spune gi borderline). fn patologia mental, se vorbeste de , stare limits atunci cand mptomele observate sunt intermediare re nevrozi si psihor4. Cu toate acestea, nu avem de-a face cu stare prepsihotici, deoarece numai rareori se ajunge la psi- hoz. ,Perscoalitatea limit (borderline), asa cum 0 defineste clasificarea american’ din 1989 (DS.M. II-R) se poate manifesta prin acte impulsive, cum sunt cheltuielile nesibuite sau furtul din vitrine. instabi tatea si excesul in rela social, instabi Titatea afectivi, un slab control emotional, ‘un permanent sentiment de vacuitate yi de plitiseald, 0 mare dificultate a a suporta singuritatea, Personaliitile limits fiind extrem de fragile, tratumentul psihanalitic rn este indicat pentru ele. CAMIN DE PROTECTIE, centru de gizduire destinat persoanclor handicapate. Pentru multi bolnvi mintali, aproape vvindecati sau foarte ameliorati,iesirea spital constituie un examen redutabil. Spre 1 ajuta si se readapteze in mod progresiv 1a viata social, s-au creat cdimine de pro- teotie, adie$ medi de viat amonajate fn functie de trebuingele si carenjele bene- ficiarilor acestora. Unele dintre aceste ‘imine, anexate spitalelor, liniilor psihi- rice sau centrelor de ajutor prin munci, ‘erupeazii 12-15 bolnav care, din punct de vedere legal, nu sunt spitalizaji, ci sunt ri legati prin contract Exist si imine de protectc individuale (plasamente familiale, supravegheate de 59CAMP PSIHOLOGIC serviciile medico-sociale specializate), {n care bolnavii pisesc incadrarea social de care au nevoie. > ATELIER PROTEJAT; CASA DE AJUTORARE SPECIALIZAT READAPTARE, CAMP PSIHOLOGIC, expresie datorata Inf K. Lewin, care desem- neazi toate faptele fizice, biolo- gice, sociale, psihologice (cong- tiente si inconstiente) care exist Ja un moment dat pentru un individ sau un grup, cirora aceste fapte le determina comportamentul. Perceptiile, motivatile,idealurile, eon duitele unei persoane sau ale unei colec- tivititidepind de conditie socioculturale, ‘economice etc.,pe care ele le influenteazt simultan. De exemplu, un scolar tentat si ‘meargi la joaci in loc si-si faci lectile ‘enunflatentafie. Comportamentul si se ‘explie dact lutim in considerare toxali- tatea situatici: nu numai tebuinta de a se juca a copilului, ci si recomanditile mamei sale, teama de profesor, vointa sa de a reusi etc. Teoria cimpului eviti explicatile,fixise", bazate pe atribuirea unui caracter determinat. Principiile sale ermic i se ineleag’ mai bine unele fapte sociale, cum este violenja exeritat contra ‘nei minoritiirasiale CEAI, arbust cu frunze persistente, originar din Extremul Orient. Frunza de ceai confine un alealoid, teina, care produce aceleasi efecte ca si cafeina, Frunzele sunt puse la uscat si la fermentat. Dupi gradul de fermentatie, se bine ceai verde ($M teint) sau coal negra (2% tein). Consumul de ceai este mare fn China, in trile anglofone (ceai negrv) si ‘in Africa de Nord (ceai verde). Consumul Cutoate acestea, intoxicatii, cere duc la epuizare gi stiri de stupoare, la unele perscane care fl beau in cantitati exagerate, sub forma de decoct risfier. CEUSU (Valeri), pstholog roman (Cemnavoda, 1924 - Bucuresti, 1991). A absolvit Facultatea de Litere si Filosofie, specialitatea psihologie (1947), Inte anit 1948-1960 a lucrat ca psiholog in cadrul Ministerului Transporturilor gi ‘Telecomunicatilor, iar din 1960 la labo- ratorul de psihofiziologie al Centeului de ‘medicin serenauticd, Fundamenteazi teo- retic metodele psihodiagnostice utilizate Ja personalul aeronavigant, fiind i autorul ‘unor metode si aparate originale (7 invengi). Dintre lucririle sale, citim: Psihologia organizitii relatitlor dintre seft si subor- donati (1970); De la incertcudine la decizie. Notiuni de psihologie a deciziei (1972); Psinologia zborului (1976); Cunoasterea psihologica si condita incerttudini (1978), Informatie si actiune (1989), CECITATE, stare a unci persoane private de viz. Cecitatea poate fi congenital (in relate cu o tulburare genetici sau cu o afectiune viral, cum este rubeola congenital) sau dotiinditi. Se evalueazi la 30 sau 40 de milioane numirul cazurilor de cecitate tot! pe plan mondial. Din punet de vedere pedagogic, se consideri ci 0 per- sound este atinsl de cecitate din momentul in care are nevoie de fnvipimantul special ‘pentru orb, ficdnd ape la tohnici cum este scris-cititul ia alfabetul Braille. Diag- nosticul de cecitate nu este intordeauna simplu, deoarece exist subiecti care, cu CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNCA toate i posed’ un sistem vizual inact, se ‘comporti ca si cum ar fi orbi (.cevitate jstric") si aliicare, desi realmente orbi, jgnori si isi neagd cecitatea (,agnozie™ vizual"). {In general, cecitatea nu determin intr- zierea inteligentei, dar oxbii congenital dovedesc diferite dificultiti de invitare, mai mari decit le orbi tari lor lindute mult mai greu si-si organizeze spatial. fn ceca ce priveste personalitatea,orbiitar- divi se adapteazi mai putin bine la infir- mitatea lor decat orb din nastere. Proble- rele pe care le pun orbii(I%e in Franta) sunt de onlin pitologc, petagopic si social. Copilul orb, de varsti pregcolari are in general o dezveltare psihomotorie putin Aiferitl de a celui care vede, cu exceptia coordonirii motori sia mersulu, care este tardiv Gotre 18 luni si3-4ani); gngurital Tuewanc AppencePnoN Tesr. CHIMIOTAXIE, reactic deatractic sau de respingere a unui animal provocata de un agent chimic. Viermele de mitase, alertat de mirosul femelei sale, se indreapti spre accasta (chimiotaxie pozitivs), chiar daci ea se giseste la o distant de kilometii. Un pu de boistean, atacat de un adult din aceeasi specie, emite o substan de tspii- rmantare care fl pune pe fui pe agresor (chimiotaxie negativa) si impiedic’ astfel listrugerea congenerilor sii.CHIROLOGIE CHIROLOGIE, stiinta a mainii, ‘Studiilsingtic al mdinise deosebeste lar de chiromania ghicitorilor. Cerce- titori ea C. Wolff (1943) si D.W. Smith ((1970),examindnd mil de amprente pal- mare, av observatcorelai intr caracter i si 0 evalueze. Ei dispun in aceasté privints de ches- tionae pe care tebuies8 le completeze, fn ‘mod anonim, inivizi gin esantioane de popalatie. fn uncle diatre aceste ches tionare li se cere persounelor chestionate si mentioneze delicsle pe care le-au comis Firkstirea politi, iar fn altele x indice delictle sau erimele cirorale-au fost vetime, dar pe care nu le-au adus la ‘cunostnta autoritilo. CINEMA, tehnic& audiovizuala care prezinté mari calitati din punet de vedere pedagogic. ‘Numeroase anchete dovedese ci se acheivioneaza mai multe cunostine prin cinema deedt prin metodele traditional. Faptul se datoreazi, pe de o parte, fasci- nfl exercitate de imaginea in miscare si posbiltiilor aceste tehnici: planuri am- piificat inoetiniea misetior,aocelerarea Jor, scheme, desen animat, culoare etc. In ceca ce priveste tcleviziunea, ea tl {aval pe copil si-si modleleze attudinile $i condutele dup modelele propuse, dar acestes nu sunt fntotdeauna poritive. CINEZA sau KINEZA. Reactie motoare nedirijata a unor fiinte vil, provocata de o variatie dura- bila a intensitatii unui agent fizic (lumina, ealdura ete.) sau chimic extern. CIRCUMCIZIE, interventie chirur- gicalé benigni constand din exci- zarea preputulul. Este practicatiin Africa,in America de Sud, in Oceania. Unii o considera ca pe semnul apartenentei la grup si ea pe sem- nul aliantei divine cu Abraham, alti ea pe © misurd igienicd, dar este posibil ji ca aceasti operate si simbolizeze renunrarea |a plcale earale (Filon) si castrares*. fn Une siucturi sociale are o valoare ritual, de intrare in lumea virilé adulta. Buti, Pregitii de multi vreme, o asteapti cu bucurie, ca pe un semn al independentel CLAPAREDE (Edouard), psiholog si Pedagog elvetlan (Geneva, 1873 — €., 1940), A fost profesor Ia Universitatea din Geneva si a concus laboraiorul de psiho- CLASA DE ADAPTARE logic din cedrul acesteia. Radiatia sa intelectual ¢influenta gandirii sale con- tino si se exercite asupra generatillor de pedagogi, prin cnile publicae, dintre care citim: Scoala pe masura (1920), Cum st diagnosticdm aptitudiilescolarilor (1924), Edacatia functionala (1930). Teorillor statice din epoca sa, care flceau din psihologie o sting’ analitics ‘mecanicisti,el le opune 0 conceptie dina- ‘mic si functionali a acestei discipline. Psihologia tebuie si sudieze fenomenele psihice in raport cu ansamblul reactiilor ‘organismului,reintegrdndu-te fa totalitatea conduitei; orice fapt mental este oconduit siorice conduit este alaptativi. Metodele sale sunt observatia si experimental Descoperind si enuntind unele lezi psiho- Togice, Claparéde le-aaplicat la pedagogic (Psihologia copilului si pedagogia experi- ‘mentate, 1905). Principle sale se regisesc in miycarea pedagogic’ numitS ,coala activa CLASA DE ADAPTARE, clasi care intra temporar elevi aflati dificultate gl in care se face totul spre a le permite si se reintegreze in cel mai scurt timp in invaya- mintul normal. In griiniza de copi se pot observa la unit prescoiri seme de inadaptre” care prefigureazi esecu lo 1a nivelul inva mintului clementar. Este vorba de usoare inner fn ur, de tulbure si deficente de ordin senzoril, motor, intelectual, afeetiv sau socal, fn aparentilipsite de _grovitate, dara cliror tatare precoce poate fi salutad, fn consecings tm Panga a fost create, in cadrul fnvitimantului obigout (Giculra ministerial din 9 februari 1970), sceti de adaptare™