Laborator 1 Funcfii Matlab 1. Obiectivul lus ri Introducerea notiunilor necesare pentru utilizarea pachetului de programe Matlab, Astfel, in cadrul acestei lucriti de laborator va fi prezentat modul de introducere si manipulare a matricelor, vectorilor gi scalarilor in Matlab. Mersul lucrarii a) Notiuni clementare MATLAB-ul este un pachet de programe care lucreazi numai cu un singur tip de obiecte, matrice numerice rectangulare cu elemente reale sau complexe. Cand MATLAB intalneste un nou nume de yariabila, acesta creeazi automat variabila care este 0 matrice Ix! si aloca memoria necesara. Daca variabila deja exista, MATLAB schimba conjinutul acesteia si daca este necesar aloci o alti cantitate de memorie. De pilda, daca tastagi num_studenti = MATLAB creeazi o matrice 1x1 numita num_studenti si aloci valoarea 25 singurului element al matricei, Numele de variabile constau intr-o litera, urmata de orice numar de litere, cifre, ete. MATLAB foloseste doar primele 31 caractere ale unui nume de variabila) MATLAB face deosebirea intre litere mari si mici. 4 si @ nu reprezinti aceeagi variabilé. Pentru a vizualiza matricea asociati oricarei variabile, tastafi numele acestei variabile. Valoarea unei variabile/element al matricei poate fi un numir sau o constant predefinita. MATLAB foloseste pentru numere notajia zecimal convenfionala, cu punct zecimal optional si semne plus sau minus. Notatia stiinfificé foloseste litera e pentru a specifica 10 la puterea ... Numerele imaginare folosese fie i fie j ca sufix. lati cateva exemple de numere: Toate numerele sunt stocate inter folosind formatul fong standardizat, Formatul extern de afisare a numerelor pe ecran poate fi modificat de catre utilizator folosind instrucfiunea format astfel: format long ~ pentru afigarca cu o precizic de 16 cifre semnificativeformat short ~ pentru afigarca ou o precizie de 5 cifre semnificative “format long e- pentru afigarea eu 0 precizie de 16 cifre + exponent “format short e- pentru afigarea cu o previzie de 5 eifre + exponent Exempl >> format Long >> an5/6 0.83393332338 >> format short D> as5/6 0.8393 >> format long & >> as5/6 >> format short e 16 a 08 sil 1, 0000e+308 >> 10°309 Inf >> 10*(-323) >> 10*(-324)in Matlab exista diverse funcjii care furnizeaza valori ale unor gonstante_predefinite, mai jos, ce pot fi folosite la randul lor in construirea altor funcfii sau in diverse operafii aritmetice. V47=V4. ++ 1 | Sunt versori, utiizati in definirea unui numar complex, foal 3.14159265, Precizia relativa in virgula mobila 2 in Matlab R2010a Cel mai mic numar in virgula mobila 2° in Matlab R2010a zeaimax | Cel mai mare numar in virgula mobila 1.7977e+308 in Matlab R2010a int Infinit wan | Nota number au prin evaluarea unor expres ir ne-nul, Infinit este generat prin imparfirea cu zero a unui num matematice care depisese realmax. Not-a-number este generat incercand evaluarea expresiilor de genul 0/0 sau Inf-Inf care nu au valori matematice bine definite, Numele functiilor nu sunt rezervate, deci putem suprascrie peste oricare dintre ele o noua variabil’, de pilda eps = 1.e-6 si apoi s& utilizim acea valoare in calcule ulterioare. Funetia original poate fi restaurata cu functia clear eps. b) Nofiuni introductive privind matrice, vectori si scalari in domeniul Matlab Pe baza nofiunilor elementare se poate arita cum se defineste 0 matrice in Matlab. Literar 0 matrice poate fi definitit ca fiind: re unde m si 7 reprezint numarul de linii si respectiv numarul de coloane ale matricei Introducerea matricelor in mediul de lucru Matlab se face prin una din metodele: introducerea explicit a listei de elemente; generarea prin instructiuni si funefii; erearea de figiere *.m; inedrearea din figiere de date exteme Cea mai simpli metoda de implementare a unei mazrice consti in utilizarea unei liste explicite ‘Trebuie respectate urmatoarele regu - elementele unei linii trebuie separate prin spatii - liniile se separa prin semnul punct-si-virgul ‘3? ; ~ elementele matricei sunt cuprinse intre paranteze drepte ‘[ |’. bere sau virguli; Aa[ay ays dys Qa 23 gn Gyno Go] De exemplu pentru introducerea unei matrice cu 3 linii si3 eoloane se poate tasta: >> Ae [1 0si la apasarea tastelor Enter sau Return, Matlab-ul raspunde cu Matricea A, astfel definita, poate fi utilizata folosire ulterioara. in calcule sau poate fi salvata intr-un fisier de date pentru Obs: MATLAB-ul este case sensitive = fi folosita notajia cu Titer mare ea va pute fi tastata cum trebuie (cu liter’ mare). 2 distincjie intre literele mici si cele mari. Astfel o dati identificata in urmatoarele lini de comand doar daca este Pentru matricele mari, la care datele de intrare nu ineap pe o singura linie, se poate proceda la inlocuirea semnului ,;" cu Enter’, c: exemplu urmitor: > Ac(1 0-1 Un alt mod de definire a unei matrice const in apelarea numelui unui figier de date aflat pe dise. Acest fisier trebuie sa fie format ASCII (text), organizat ca o matrice rectangulard (completa) gi si aiba extensia *.m. Astfel, daca pe dise se gaseste un figier cu numele date.m care confine urmatoarele out finii de text: instrucfiunea care citeste fisierul si genereazd matricea A este: s>asdate Elementele matricelor pot fi numere reale sau complexe sau orice alt variabild MATLAB. Elementele matricei A pot fi identificate, in MATLAB, prin notatia A@, j) si semnificd elementul de la intersectia liniei i cu coloana j. De pilda, (4,2) este elementul de la randul 4 - coloana 2. Pentru a face referire la un element al matricei sunt necesari doi indici, iar referirea la un element al unui vector se face cu un singur indice. In cazul selectarii liniilor sau coloanelor matricelor, se folosesc formele: AG) selecteaz coloana j a matricei A A(i,t} selecteaza linia i a matricei A A(z, Jr) selecteaza coloanele de Ia j la k (cu toate liniile existente) a matricei A (likes) selecteaza liniile de la j la k (cu toate coloanele existente) amatricei A Al: izitk) selecteazt coloanele i, i+j, i+2j, ... k ale matricei A (selecteaza cu pasul j); (L2H 2) selecteaza liniile i, tj, 12), .., kale matricei A Ati} extrage submatricea formata din clementele aflate Ia intersectia liniilor de la i la j gi coloanelor de la k la 1 ale matricei A +,[i,4/k1} — selecteaza coloanele i,j, sik ale matricei A (3,4, 1¢21— selecteaza linile i,j sik ale matricei A AClisdekle extrage submatricea formaté cu elementele aflate la Liege 4 intersectia liniilor i, j si k, si a coloanelor 1, m gi n ale matricii A Altst) selecteazi intreaga matrice A Alita) selecteaza elementele A(i), AG+1)...., A(j) ale matricei A sub forma unni vector linie AG) selecteaza toate elementele matricei A, privite ca o singura coloana (incepind cu prima) Operatorul ,:° intervine atunci cénd toate elementele liniei/coloanei sunt vizate sau atunci cénd se doreste © parcurgere a unei suite de valori (linii/coloane) de Ia o limiti inferioard: pana la o limita superioara. Scalarii sunt 2 liniei 7=1 cu coloana milagi ca matrice cu o linie si o coloank (1x1). De exemplu elementul de a interseetia 1 din matrivea A, anterior defimitd, este elementul aj,. Pentru a objine valoarea acestui element se tasteazi comanda: >> A(A,1) iar Matlab-ul returneaza rispunsul: Vectorii sunt asimilati cao matrice cu o linie (1xn) sau ca 0 matrice eu 0 coloanat (mx1). De exemplu pentru matricea 4, anterior definita, prima linie este (a, a) a3). Ea reprezint’ un veetor linie gi poate fi generat in mediul Matlab prin tastarea comenzii >> ACL) ceea ce va returna: go ct De asemenea prima coloani a matricei A este | 02; |. Ea reprezinta un vector coloand si poate fi generat a) in mediul Matlab prin tastarea comenzii>> AGL) ceea ce va returna: Obs: Vectorii gi scalarii pot fi definiqi independent de 0 matrice existent, elementele acestora (precuma a matricelor) putand fi numere reale sau complexe, precum gi orice expresie MATLAB. De exemplu, pent (14243) 4/5 1.3000 1.73; 4.3000 Obs. Daca vrem si accesim un element din afara matricei Matlab-ul va retuma o eroare de forma: >> t=AU4,S) 22? attempted to access A(4,5); Index out of bounds ause size (A)=[3,3] Daca v este un vector, selectia elementelor acestuia poate fi realizata astfel: wt selecteaza elementele de pe pozitiile i, i1, i+2, .... k ale vectorului v; dack i>k, atunei vectorul rezultat este gol (nu are nici un element), v (ied selecteaza elementele de pe pozifiile i, itj, 12), ... k ale ‘vectorului v (selecteaz cu pasul j); daca j>0 si i>k sau j>0 gi ick, atunci vectorul rezultat este gol ViLiy Jy 51) selecteazit elementele de pe pozitiile i, j, ks vay daci vectorul este linie atunci el devine coloana; daca vectorul este coloana atunci el rimine nemodificat. retumeaza 4.8000 >> x (12223) retumeazaUnui scalar i se poate retuna valora unui element al veetorului ca in exemplul urmitor: Obs: De remarcat ci dacit se asigneaza o valoare unui element care ocupi o pozitie in afara dimensiunii maxime a vectorului referit sau a matricei, dimensiunea acestuia este marif& automat pani la valoarea indicelui noului element, iar elementele nedefinite sunt setate In valoarea zero. in acest sens, instructiunea: (s)-24x (1) returneazai rezultatul: 000 1.7 4.8000 0 1.3000) iar instructiunea: >> AG, retumeazii rezultatul: O modalitate de a construi matrice mari consti in folosirea matricelor mici ca elemente. Spre exemplu, din dou matrice 2x3 se poate construi o matrice 4x3, dimensiunile matricelor utilizate trebuie sa fie alese astfel incdt sit se realizeze tablouri rectangulare complete. 56 Deexemplu fie 4, ( ‘| doua matrice. Cu secventa urmatoare: 7 >oaL = [1 >AZ = [5 >>B = [Aly AZ] Matlab-ul retumeazii:Daca se tasteara instructiunea C= [A1 A2], oare ce se va returna ca rezulatat Matlab. ©) Veetori si matriei wzuale 4. Generarea veetorilor eu pas liniar Generarea vectorilor cu pas liniar implica cunoasterea limitelor intervalului (amin si amax) si a pasului de deplasarea (pas) intre dou elemente consecutive din cadrului intervalului, sau numarul de elemente ale vectorului. Dacd se cunose limitele intervalului (amin si ama) si pasul (pas) dintre douk elemente, se genereaz vectorul cu instrucfiunea. x= amin : pas : amax unde amin, amax si pas sumt sealari si pot avea orice valoare real, Numérul de elemente ale | 1) daca pas > 0, atunei este necesar ea amin < amax, vectorului rexultant este: NV Exemple: 23:10 retumeazii 2) daca pas <0, atunei este necesar ea amin > ama. box =e15e- retumeaziiretumeazii 5 6 7 3 9 10 Exemplele anterioare sunt coreete, in timp ce urmatoarele instrucjiuni: x = 2: incorecte. 2S; x = -$:2:-10 sunt Daca se cunose limitele intervalului (amin gi amax) gi numdrul de elemente (N) ale vectorului generat cu pas liniar, atunci se foloseste instrucfiunea: linspace(amin, amax, N) amax—amin Pasul dintre doud elemente rezulta egal eu: pas ~ Daca valoarea N este omisa, atunci aceasta este considerati implicit egal cu 100, Exemplu: >>x = Linspact retumeaza 2.5000 4.0 5000 © 7.0000 >>u = Lingpace(7, 2 retumeazii Generarea vectorilor cu pas logaritmic Pentru generarea vectorilor cu pas logaritmic se utilizeaza functia logspace care se apeleazi cu sintaxa: 2x-logspace(amin,amax.N) Vectorul ,x’ confine N clemente distribuite logaritmie intre decadele [10™",10™*]. Dac& N nu este precizat, este luat implicit 50. Exemple’>> x = logspac: retumeazi 0.01000 x = logspace( retumeazii 0.0100 0.0316 0.0997 3 Matricea goalit X matricea de Declararea unei matrice goale se face cu instructiunea: X = [] care asigneaza h dimensiuni 0x0. >> x=] returneazii a latricea unitate ones(n) returneazii o matrice de dimensiune nxn cu toate elementele egale cu 1 ones(mn) retuneaziio matrice de dimensiune mxn cu toate elementele egale cu 1 ones(size(M)) _returneazi o matrice de dimensiunea matricei M cu toate elementele egale cu 1 Exemple: >> ones (3) > ones (3,2) retumneazi: retumeaza: 1 1 1 1 1 ans = 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Sea 1 1 4 1 1 5. Matrices zero zeros(n) returneazi o matrice de dimensiune nxn cu toate elementele egale cu 0;zeros(m.n) seros(size(M)) Exemplu: ¢.6. Matricea identitate evetn) eve(mn) eve(size(M)) Exemplu: >> eyed) retumeazai ¢.7. Matricea aleatoare returneaza o matrice de dimensiune mxn cu toate elementele egale cu 0 returneaza o matrice de dimensiunea matricei M cu toate elementele egale cu) retumeaza o matrice de dimensiune nxn cu elementele de pe diagonala principal’ egale cu unu, iar toate celelalte egale cu zero returneaz o matrice de dimensiune mxn cu elementele de pe diagonala principal egale cu unu, iar toate celelalte egale cu zero - retumneaza o matrice de dimensiune matricei M cu elementele de pe diagonala principala egale cu unu, iar toate celelalte egale cu zero Generarea matricelor cu numere aleatoare se poate face cu + functia rand pentru numere aleatoare cu distributie uniform’ in intervalul (0.0, 1.0); + func{ia randn pentru numere aleatoare cu distribujie normal (Gaussiana), de medie zero si varianfa un, rand(n) sau randn(n) rand(m.n) sau randn(m.n) rand(size(M)) returneaza o matrice de dimensiune nxn cu elemente aleatoare returneazi o matrice de dimensiune mxn cu elemente aleatoare returneaza o matrice de dimensiune matricei M cu elemente aleatoatsau randn(size(M)) Exemple: D>A = [1 4 8;0 2 3]; >> rand (size(A)) retumeaza B47 0.1270 0.905 0.9124 randn(size(A)) retumeazi 3.8784 -1.3 2.7634 Obs: Aceleasi instructiuni apelate de doua ori, consecutiv, aleatoare u vor genera aceleasi_ numere 8. Matricea diagonal Daca v este un vector (linie sau coloana) si M este o matrice, atunci avem urmatoarele sintaxe: diag(s) relumeaza o matrive pitratd diagonala, cu elementele vectorului v pe diagonala principala diag(s,k) returneaza o matrice pitrati cu elementele vectorului v pe diagonala principal daca k-0, deasupra celei_prineipale dacd k>0, sau sub cea principal daca k=O; restul elementelor sunt 0 diag) retumeaza un vector coloanit ce conjine elementele de pe diagonala principal’ a matriciei M diag(M.k) returneaza un veetor coloand ce confine elementele din matricea M de pe diagonala k deasupra celei principale, daca k>0, sau sub cea principal, dact k=0. diag(diag(M)) —_returneazi 0 matrice care pistreazt diagonala principala. elementelor le seteaza la valoarea de zero. iar restul Exemple: -in cazul unui veetor:ve[1l 12 13]; > dlagiv) > diag (v,— ; diag iM, 1) (diag (M, 11} ¢.9 Pitratul magic Patratul magic de ordinul n este o matrice n xn, construita cu intregii de la 1 la n, care are suma clementelor de pe fiecare linie, coloan’, diagonal sau anti-diagonala principali, egal. Patratul magic are suma scalata dublu stochastic, Functia magic se apeleaza cu sintaxa: A=magie(n) unde argumentul n trebuie sa fie mai mare sau egal cu 3. 4) Operatii cu matrice si veetori Calculele aritmetice asupra tablourilor de date in MATLAB pot fi jupa regulile calculului matriceal - operatii cu matrice: lupa regulile calculului scalar - operatii cu tablouri Operatiile cu matrice trebuie sa respecte regulile: adunarile gi scaderile se realizeaza intre matrice de aceiasi dimensiune (de ex. o matrice (mxn) se poate aduna cu o matrice (mlxn1) daca m=ml si n=n1); - inmultirea a dowd matrice nu se poate efectua intotdeauna deed primed matrice este egal cu numiirul de linii celei de a doua matrice de ex. pentru o matrice (mxn) si o matrice (m1xn1) inmulfirea se poate realiza doar dack n=ml, iar matricea rezultata va fi intotdeauna de dimensiune (mxn1)), - a inmulji o matrice cu un scalar inseamnii a inmultii toate elementele matricei cu acel scalar; - _ imparfirea la dreapta a dou matrice, de exemplu A si B, presupune A/B=A*B’(-1)=A*iny(B); - implrfirea la sténga a doud matrice A si B presupune A\B-B/A=A’(-1)*B=inv(A)*B deci dimensiunile inversei ui A trebuie si corespunda dimensiunilor matricei B in conformitate cu regulile de inmultirie a doua matrice; icarea la patrat a unei matrice presupune ca aceasta sa fie pair numarul de coloane). numirul de coloane ale icd (numarul de linii egal eu Operajiile cu tablouri presupun:= operanzii trebuie sa poarta denumirea de tablouri; - operafile aritmetice (inmuljre, impartire, ridicare la putere, ete) se realizeaza intre elementele situate pe aceeasi pozitie ale tablourilor, cunoscute sub numele de operatii element cu elemen simbolul oricdrei operafii matematice daca este insofit de operatorul ,.” (de exemplu .*, / ete.) atunei operatiile matematice sunt realizate element cu element intre tablouri; ~ daci unul dintre operanzi este un sealar, avesta opereazit cu fiecare element al tabloului. bi aceiasi dimensiune, fie ci este vorba de un vector sau o matrice, si Operatorii folositi in calculele aritmetice cu tablouri gi matrice sunt prezentati in Tabelul 1 Tabelul 1. Operator’ aritmetici in MATLAB Operajia [Scalar | Matrice | Tablourh Adunarea + + Sciderea - - - Imparjirea la [1 v stinga impartirea Ta 7 dreapta Ridicarea Ta | putere “Transpunerea | A x AS Daca se declara in Matlab scalarii a=2, b=5 gi matricele: 1 238 M12 13 A=[2 4 5], B=[8 10 15].C ( i }e ( ) 45 6 14 15 16 78 17 18 24 6 D=|9 10], D,=/19 20], z=|8 9 10 il 12 21 22 12 14 20 Se pot verifica pe rind operafiile matematice prezentate in tabelul de mai jos, conform scrierii literare in coloana a 2-a si conform rezultatelor ce le returneaza Matlab-ul in coloana a 3-a. Adunarea Tip de | Serierea literara Comenzi Matlab data, Sealari op=a+b Matrice 12 a4 120op= ANB. 20 ‘Tablouri op=AiC > opsare Sealar- op - matrice op- atc 3 4 8 (tablou) 6 7 Sciderea Tip de) Scrierea literara ‘Comenzi Matlab dati oy ope Scalari op=ab eee Matrice op=DLD op=AB fe Tablouri =e ag ror using > minus one Matrix dimensions must agree Scalar= oar > matrice oe at : (tablou) S inmultirea Tip de | Scrierea literara ‘Comenzi Matlab data Scalari op =a%b anne AE - ror using > mtines AB Inner matrix dimensions must agree Marice aaa ewe x3)°G"2)-(132) Serene op-D% > op=D*CL GO9)-33) op =ies 208219 239° 258277 289° 312 335, > op=AB _ x12 aks ie 4075 Tablouri SEAS 7D op=A*D Error using > times Matrix dimensions must agree. Sealar- opratc matrice a 4 eaultat identi pt. 5 (ablou) |“ ao iial 8 10 ‘impartirea la dreapta = Serierea literara Comenzi Matlab >> op=a/b ‘ op - Sealari op-alb aon SS Op=ATB 2 op = Mattrice op-AB ee >> Sp=A*pInV (BY op - op=A*B“(-1), 0.3368 =A*pinv(®) Obs: Deoarece matricea mu este patraticd inversa (xay'Gxlj-Ixt Jmateicil 8 este prelucrata in matlab cu Gnstructilunea piny() >> op-aE op oe 1.0714 0.3871 2500 35 op=A* inv (ET) op - 1.0714 0.3871 0.2500 a Obs: Deoarece matricea este p&tratic’ inverse G3GS03) [natricii B este prelucraté in Matlab cu Gnstructilunea inv() AD op =R/D (23-A*pinv(D)) Error using ~-> medivide U3VGQ-(IS"VG | Matrix dimensions must agree Tablouri ere, (ax3)x3) 0.2800 0.4000 0.3333,Obs Dimensiunile matricelor A gi 8 trebuis =i eoineiad 55 op =A. 22? Error using Matrix dimensil > rdivide must agree. 53 op =A7a i op - eae 1.0000 2 Scalar- matrice Ty op =alR = 22? Error using ==> mldivide op WA Matrix dimensions must agree. Sop op = Sealar- tablou op Ala 2.0000 2.5000 impartirea la stinga Literar ‘Comenzi Matlab Sealari op=alb =As op - op=A\B 0.3368 = 222 Error using ® midivide Matrice ee Matrix dimensions must agree. 55 op =DINE 41.0000 5e.000 -36,5000 -54.5000 116 op =pinw(DI)*F1 =pinv (DI) *E 6567 41.0000 58.0000 11667 -38.5000invEDI op-A\B, 3.0000 (1x3) 03) Obs: Dimensiunile matricelor A gi B trebuie s& ‘Tablouri eoincid’ op-Alc 222 Error using Idivide Matriz dimensions must agree op-Ala Scalar- matrice cee 2.0000 2.5000 op=aiA 2.0000 2.5000 Sealar- tablow 3 cpa la op - 1.o000 0.5000 9.4000 Tranapusa Literar Conenei Matlab >> OBA op op= Matrice a oeeceea ect oe 49 ia 6 10 20 ‘Tablourioar Obs: Pentru transpusa tabloului cu numes complexe se poate cbserva ca in afard de convertirea liniilor in coleane gi viceversa, are loc 51 conjugarea numerelor complexe Ridicarea la putere Literar Comenzi Matlab Sealari op=a2 22? Error using ==> mpowe Inputs must be a scalar and a square natrix Matrice ore 10a 128 208 253, 376454 >> op-A.e op - 416 28 nies Ee op 4 46 et 14d 196 se 2 Error using ‘one Inputs must be a > opie oan 22? Brror using ==> mpower Soalare Inputs mist be a scalar and a aquare matrix matrice ora'é 0.3119 0.6128 1.1062>> op=Era ep = “i qos 12a 172 oe 208° 253-338 376 454612 obs: Matricea B este patratict opaA ee oprAa 25 Scalar- ae Scal ee 4 16 6a tabion, oars 256 512 1024 4096 16382 1048576 35 ope. op - 4 we 46 nity 64 81 100 _— 144 196 400 obs: Dinensiunea tabloului mu trebuie ei fle neapirat pitratica 3. Cerinte LBB aAS SE 234561 1. Fe A=|3 4 5 6 1 2 456123 Sa@123 4 le care permit selectarea din matricea A a: - coloanei a 3-a; - submatricei formati din liniile 1-2 si coloanele 4-6; - submatricei formati din liniile 1, 4 si coloanele 2, 4,5; + Si se extragit dou submatrice apoi 6x3; - Si se inlocuiasc’ elementul de linia 10, coloana 10 cu valoarea 10. si sil se coneateneze acestea dowd sub forma unei matrice 3x6, iar 2. Fie vectorul v=[1 2 4 6 -1 6 70 810 J] ‘Sa se scrie instructiunile care permit selectarea din veetorul v a:- penultimului element; - elementelor aflate la pozitii pare - elementelor aflate la pozitii impare, ~ transforma vectorul y in vector coloana; - adauga elementul 20 egal cu suma primelor 7 elemente ale vectorului v 3. Si se genereze un vector intre limitele -10 si 10: ~ cu pas implicit: = cu pas generat astfel incat intervalul sa aiba 20 elemente; = cu un pas logaritmic. 12 u en - 10 1 12 4, Fie matricele, vectorii gi sclarul: A=} 3-4 |.B= .c=[l 2 3].D=|22], 5 6) (m7 a Sa se verifice ce operafii matematice pot fi realizate cu acestea (operatii matriceale si operajii cu tablouri). 6. Fie data matricea A =[1 23; 4 5 6;.7 89]. Si se genereze o matrice avand diagonala prineipala identica Agi cu calelalte elemente egale cu zero.