Broce SC I Tea) PLLA gioa: li eee Praca uC aCe Geet eet ans transcende, dar tare ne cheama in pert ceed scari re Cece in care igi ree eee cece Poe Cee c eR eect Gt oile mi Ne y Ota MISCARI RELIGIOASE Sta Rn Pee oericnC entry Hae ACH NiceColectia RESTAURATIO. Coordonator: IOAN CHIRILA Editor: MIRCEA PETEAN Coperta: CRISTIAN CHESUT © Editura LIMES, Floresti, 2012 Str. Castanilor, nr. 3 407280 Floresti Tel: 0264-544109; 0723/194022 E-mail: edituralimes@yahoo.com ISBN 978-973-726-704-7 Nicolae Achimescu NOILE MISCARI RELIGIOASE Edifia a Ill-a EDITURA LIMES Floresti—Clyj, 2012Nolle miscarireligioase 5 remem SERRE neem Prefaga De fapt, orice demers religios sau antireligios se inscrie intr-o lume gi intr-o mare angoasa a cAutarilor; este vorba de o tncercare de a depasi incertitudinile care ne coplegesc de cbicei. Stapanit de propriile insuficiente, la nivel intelectual, afectiv, iv, omul se afld intro permanent incertitudine gi cAutare. Asteapta raspunsul si acesta nu apare, pentru cA este p priei conditi entra deveni, din relatv gifinit, absolut si infinit, Dar cautdtrile, nzuinta gi stridaniile la care se supune il determind si nu renunte ‘in apropierea sa de Dumnezcu. Orice forma de religie sau religiozitate, indiferent de conotatiile gi interpretarile ci, nu este altceva dec&t 0 noua incercare, o nazu- intA spre Absolutul care ne transcende, dar care ne cheam& in permanent spre a ne apropia de El. Cred c& omul are, prin tot ceea ce face, gandeste sau viseaza, o singura vocatie: vocafia propriei depdsiri, a depasirii de sine, indiferent de felul in care igi propune s& realizeze acest lucru. Din preistorie gi pana astazi, de azi gi pentru totdeauna, omul se va stridui, in limitele gi imprejurarile de care este dominat, s& caute raspunsuri. Si rdspunsi nu pot veni decAt intr-o relatie de reciprocitate. Dumnezeu nu este un simplu obiect de analiza; urcim si accedem spre E] doar in m&sura in care El Insusi Se deschide si Se apropie de noi. Absolutul nu poate fi cucerit prin mi tin de gandirea, categoriile gi instrumentele limbaj conventional. In momentul in care El este agresat prin rafiona” mente, logica si dialectic’, El se retrage, rimane in intuneric. E] nu poate fi ,diagnosticat’, ci pur gi simplu trait. Accesul spre El nu este mijlocit de ratiune, ci de trie Dincolo de toate bizareriile religioase sau pseudo-religioase pe care ni le oferd 0 aga-numitd ,psihopiata”, conform unei adevarate legi a ,cererii" si ,ofertei", dincolo de confuziile la nivel existential ale omului, pendulAnd intre Bine gi Rau, trebuie inteles cA aceastd dialectici va continua’ ea tine de libertatea omului. Oferta ,neore- ligioasi” este un exemplu in acest sens.6 Nicolae Achimescu i Important este ca Biserica, intr‘o lume tot mai secularizata, s4 gtie ce trebuie fiicut. Solutia nu este o atitudine de ,buldozer”, ci aceea de a se apleca mai mull spre nevoile spirituale ale oameniilor, tinand scama de feluritele intrebari pe care gi le pun gi de rAspunsurile pe care le caut. Desigur, in multi ani de educatie atee, de frustrari acumulate, intrebiirile si cdutarile sau inmulfit. De aceea, Biserica trebuie s& dovedeasc# mult& intelepciune. E nevoie astézi, mai mult ca orieand, de o marturie crestina autentica, dar si de disponibilitate spre dialog. La fol de adevarat, este faptul cf, in toat& aceastA perioadi, s-au creat reflexe dintre cele mai nefericite! preotul asteapt mai degrabA ca oamenii, credinciosii si vind spre el; e timpul ca preotul & invote 8 vind spre ei, s& Incerce si le ofere raspunsuri, Prezenja noilor migciri religioase si pseudo-religioase poate fi un impuls in aceasti privint; la oferta lor se poate rispunde, in spiritul mérturiei lui Hristos, prin Arturia noastra in numele lui Hiristos pe care il shujim Autorul Noite migcérl religioase f eR I. ,EXPLOZIA” RELIGIOASA SI PSEUDO-RELIGIOASA Dupa anul 1989, in Romania, ca gi in alte ¢ari din centrul gi estul Europei, fenomenul religios a cunoscut o mare amploare in ansamblul sau. In acelasi tim iversificat. Astfel, foarte rapid, a aplirut o noui ,oferta” religioasa, abundent& 5i uneori chiar agresiva, mai ales pe fondul unei stari generale de criza spirituald si vid religios, dupa aproape 50 de ani de educatie atee. Cregterea numirului sectelor, curentelor gi noilor migcari ioase si parareligioase este astzi in Romania o realitate evident. Practic, in toate judetele {Arii observim 0 adevarata ,explozie” religioasé gi pseudo-religioasa'. Dupa cum se exprima un teolog contemporan francez, suntem martorii unei ,goane” per- manente gi uncori fara final dupa noi spiritualitati si pseudo- spi- ritualitati, dintre care unole foarte bizare pentru mentalitatea si experienta religioas’ a omului de rand. Mass-media ne ofera fre” vent evenimente, episoade gi scene — unele de un tragism aproape inimaginabil - pe aceasti tema. De multe ori, unele dintre acestea vor sA se motiveze prin incercarea unor semeni ai nostri de a evada din cotidian, din ceea ce noi numim real gi normal. Nu putini dintre acestia asociaz4 normalul, realitatea hum cdutand experiente noi ios, in convingerea ci asifel se vor simti mai imp punct de vedere spiritual. Conform unor date oferite de citre Secretariatul de Stat pentru Culte, in Romania exist in prezent peste 500 de asociatii gi fundatii religioase active. Din nefericire, unele dintre acestea desfigoard activitSti incompatibile cu scopurile declarate in mor Veai mai pe larg N. Achimescu, .Explozia” religioasd si pseudoreligionsd. Satanismul in Roménia: organizare gi ritualuri, in ,Biserica 5i problemele vremii", nr. 3, Jai, 1998.8 Nicolae Achimescu functiona, desfaigurand o serie de activitati oculte. Avand in vedere amploarea fenomenului, alteori chiar agre- sivitatea acestuia asupra contemporanilor nostri, ne intrebam de multe ori daci nu cumva asistim, la acest inceput de mileniu, la veacuri eregtine din viata Avalanga aceasta crescndi a tot felul de idei neo- gnostice, a esoterismului modern, a unei serii de tendinte gi eare incearcd si-L excludi pe Dumnezeu din viata mergandu-se chiar pAnd la intronarea lui Lucifer in locul Acestuia, ne aminteste evident de cele scrise de Séintul Irineu de Lungdunut (Lyon) in sec. al I-lea in celebrul siu tratat Adversus Haereses (Impotriva ereziilo:). Intre multele cauze care conduc la proliferarea noilor migciri teligioase au fost amintite deseori in cadrul diferitelor intalniri, in primul rnd, multiculturalitatea societ&tii contemporane (cf. mai ales in §.U.A) si secularizarea ei tot mai accentuata, dar tendinta de individualizare a omului modern. in plus, in {ari est-europene, o cauzi principal o constituie gi efectele peric delor de tranzitie sociali prelungita, stiut fiind faptul e& agresi nea sociali asupra persoanei se reflect& gi in planul vietii reli- gioase. Desigur, aceasta cauzi vizeazA doar o parte a noilor mig- cari religioase (ex. Martorii lui Jehova etc.), intrucdt unele mig- cari religioase igi recruteazd adeptii preponderent din randul claselor sociale cu posibilitati financiare mai deosebite (ex. Scien- tologia, Moon etc.) Dincolo de aceste cauze evidente, dar prea generale, tanarul de astézi din Romania gi in mod special cel cu preocupari intelectuale este tentat de ,oferta” noilor migedri religioase si pseudorreligioase, pentru ca reprezinté ceva nou gi exotic pentru el. Educatia atee primita in fay "a creat anumite reflexe sio anume rezerva fata de Bisericd gi invatatura ei, in acelasi timy el percepe ,traditionalul” intr-un sens peiorativ, ca ceva desuet gi inacceptabil. Prin urmare, curiozitatea inerentA varstei, ,incom- patibilitatea” invataturii Bisericii cu educatia gi convingerile sale, dublate de o anumita ,sete” spiritual nativa, fi stimuleazd in mod deosobit tentatia spre o nou’ forma de religiozitate. In acest Noile miscért religioase 9 a mod, cor le spre o aderare la aceasta, sau cel putin spre o incercare in acest sens, sunt indeplinite! multe dintre aceste cur rente religioase (Yoga, Zen, Scientologia, New Age etc.) nu-l con- string neaparat #4 ereada in existenta unui Dumnezeu person: pentru c& el insugi se poate substitui lui Dumaezeu, pentru c& el insugi este autorul propriei sale eliberri sau ,mantuiri”. Dac& totugi, convingerile sale, mediul in care traieste nuvi permit si meargé pnd acolo incit s& renunte la credinta in Dum- nezeu, atunci are po: atea concilierii intre aceasta gi noua nolerta” religioasa: sincretismul Cum se exprima acest Iucru in conceptia multor tineri, preponderent din centrele universitare din Romania? Foarte simplu: tandrul respectiv se pretinde un cregtin autentic, dar gi un fervent practicant Yoga, Zen, New Age ete, Sunt multe si cunoscute cazurile unor studenti care participa siptiménal la slujbele Bisericii, se mrturisesc gi se impartigesc din Tainele Bisericii, iar in viata particular practicd tehnici de meditatie asiatici, in speranta acumulirii unor ,energii cosmice”, extensiunii constiinjei gi _,autoiluminai altii practica radiestezia, in credinja c& astfel vor putea evalua gi cuantifica cu mijloace tehnice — prin intermediul icoanelor - gradul de sfintenie al sfi lor etc. De asemene: modestele lor camere din cAminele studentesti se regasese Ita asanas de meditatie gi metanii la icoane, manuale privind diferite psihotehnici orientale gi Filocalii, Vietile Sfintilor etc. Din pacate, in multe tari apusene se remarc& astizi o pro funda crizé spirituala. Toate statisticile realizate confirm aceas- 8 situafie ingrijordtoare. Se observa tot mai claro acuta tensiune intro traditie gi modernitate, 0 rolativizaro a valorilor cregtine consacrate, o instabilitate crescanda a familiei bos intre generafii, evident mai ales fn relafiile dintre plringi gi copii. André Malraux spunea triumfator c& ,secolul XI ori va fi religios ori nu va fi deloc’. Ins, intr-un atare context, ne punem 1 Cf idem, Familia erestina inte tradifie si modernitate. Consideratii teole- ‘ico-sociologice, in vol: ,Pamilia crestina azi’, Ed. Trinitas, 1996, p. 122 sq,10 Nicolae Achimescu SEE 108 sdntos', adic& va cunoaste jitoare pentru omul modern, in mod firesc intrebarea‘ va fi reli © crestere spiritual fireascé $i sau va veni cu nenumarate substitute religioase, conform sintag™ mei tot mai larg acceptate de anumite cereuri: ,Religie da ~ Dum: nezeu nul”: va conduce el la o imbogatire din punct de vedere spiritual sau, dimpotriv’, la siricirea gi alterarea morala a ja anarhie si violent, in final incontrolabile? 5 Ot Jnterrarea europeand — un rite gf 0 gana, dnlog ea LPS. Danish Mitropolitul Moldovei gi Bucovine Noile miscari religioase Te 1. POLEMICA PRIVIND DENUMIREA NOILOR MISCARI RELIGIOASE Discutiile contradictorii din lumea specialistilor privind denu- mirea general a tuturor acelor migcdri ap&rute pe scena care trebuie 5-0 adopte Biserica si societatea fafa de ele. Pasiunile adversive care-si fac uneori simtitd prezenta in acest joc al dialocticii demonstreaza evident faptul cd in aceasta disputa sunt de domenii critics: semnificatia religiei pentru anumitor valori consacrate, cum ar fi familia gi csitoria, intro societate aflatd deja in cidere libord din punct de vedere moral etc. Trebuie subliniat faptul ca gruparile desemnate aici ca ,.noi migeari orientale. Mai mult decat att, noile grupiri de origine hinduist& i budist se constituie intr-o parte semnificativa a acestora. cerestare gi in discutiile publice, ole sunt tratate laolalt& cu cele: lalte migedri cregtine, cu cele care au un fundament terapeutic gi cu acele neoreligii, ca ,noi migcari religioase”, pentru cA int4l- nirea cu ele gi atitudinea fat& de toate acestea implica probleme similare. Cand au aparut in congtiinta publica prin anii '60, toate aces: te migcdri gi grupari au fost receptate ca cova nou gi exotic. Acest lucru se reflect pana astizi mai ales in terminologia foarte difer rit gi polemic prin care sunt definite: Ite”, respectiv seulte distructive”, ,neorel secte juvenile”, ,noi migodiri religioase” sau ,migcdri neoreligioase” ete. sunt doar edteva dintre denumirile care le-au fost conferite de12 Nicolae Achimescu i —— cAtre cercetatori, dar toate aceste notiuni converg in descrierea unor fenomone similare sau uneori chiar identice', O , gect&” este o grupare religioas4 constituité ca migcare de protest sau in urma separirii de 0 comunitate religioas’ mai mare, desi rimane pe mai departe in cAmpul de atractie al acesteia. Degi, din punct de vedere etimologic, se prefera deducerea nofiunii de sect” de la segui, in sensul urmarii unui lider religios si invataturii profesate de acesta, celei din verbul secare, in sensul ideii de separare sau desprindere din ceva, in vreme ce in Noul Testament? ,sect4” desemneaza partial, pur gi simplu, o anumitA scoala sau grupare, totugi aceasta nofiune are © conotatie predominant negativa, avand semnificatia de grupare separat gi rebel. Prin urmare, ,secta” in sensul autonom nu poate exista, totdeauna este privitd si raportata la o mare Bisericd, la o mare confesiune rel as&. Tocmai acest lucru la determinat pe K. Hutton si afirme: ,Nu exista nici o secta general-cregtind, ci doar secte catolice, ortodoxe gi protestante”.s Insistnd asupra spatiului now-testamentar, F. bier a investigat modelele: arhetipale pentru con telor, modele care au reprezentat. totdeauna de-a lungul + CL intre altele: H. Gasper, J. Miller, F. Valentin (Hreg.), Lexikon der Sokton, Sondergruppen und Weltanschavungon, Freiburg i. Br. (a), 1990; 0. Exgenberger, Die Kirchen, Sondereruppen. und religiéson Vereinigungen, 1990; S.A. Seckford (Bd), New Religious Movements and Rapid Social ), 1986; P. Clarke (Bd), The New Bvangelists: Recruit- ment, Methods and Aims of New’ Religious Movements, London, 1987: D. Bromley, Ph. Hammond (Eds), The Future of New Religious Movements Macon, 1987; E. Barker, New Religious Movements, A Practical Introduction, London, 1989; . Miller (Bd),. When Prophets Die; Albany, 199%; J. Gordon Melton, Encyclopedic Handbook of Cults in America, New York, 1986: idem, Biographical Dictionary of American Cult and Sect Leaders, New York, 1986: J. Sudbrack, Nowe Religiositat. Herausforderung fir dio Christen, Mainz, 1987 Fr. Wilhelm Haack, Buropas neue Religion. Sekten ~ Gurus ~ Satanskult, ‘Ziich — Minchon, 1991; H. Meldganrd, J. Angaard (Eds), New Religious Movements in Burope, Cambridge University Press, 1997. PCE. ; 24,5: 265. » Secto, in: Bvangelisehes Kirchenlexikon, 3, Géttingen, 1961, p. 922. «PW, Schluckebier, Gesunde Lehre und Irrlehrer, Wuppertal, 1964, p. 28 st Noile miscari religioase 13. ee un prilej gi un stimul spre sectarizare, in forme gi variatii mereu ; dochetismul, gnosticismul sau gnosticismele, tentatia |, legalismul iudaic, mesianismul religios — politic, i Jumnezeirea creaturii”. si juridic, prin ,secte” ar putea fi desem- ligioase, care prin mesajul, princi Je lor contravin logilor si ordinii constitu- tionale, valorilor morale fundamentale gi proclam sau nazuiesc dupa o alta ordine sociala. Tot Ja fel, din punctul de vedere al stiintelor sociale, ar putea fi desemnate ca ,secte” toate acele grupiri care acumuleazA si exprim’ un potential conflictual evident. Dupa ce subliniazd pericolul social, ideologic etc., pe care-] presupun anumite ,secte", Raportul final al comisiei de anchetd privind ,aganumitele secte si psihogrupe” din Parlamentul german, intocmit t 998, face totugi xemarca privind faptul ca o eventuala oficializare juridicd a notiunii de ,secta”, care are oricum o inedrcdtura peiorativa, ar atrage dupa sine pericolul gi tendinta croscdnda spre ingridirea libertitii religioase a individului: in ziua de astzi, religiozitatea reprezinta o optiune individuald. Totugi, se afirmi in acest raport, exercitarea liberti religioase este subordonata unui cadru juridic, re- glementat strict prini prescriptiile constitutionale. In cazul in care libertdtea religioasa intri in conflict cu alte drepturi consti- tutionale ale individului, trebuie analizat prompt ceea ce este prioritar. Revenind la denumirea noilor curente religioase, Raportul ainintit considera cA noile fenomene din domeniul religios ar putea fi desemnate cel mai bine ca ,noi comunitati religioase gi ideologice” sau ca ,psihogrupe", desi si aceste denumiri implic& 0 éerie de probleme gi contradictii. Formulari scurte, pregnante 5 Vooi Deutechor Bundestag, Referat Offontlichkeitearbeit, Endbericht dor Bnquete - Koramission ,Sogenannte Sekten und Psychogruppen”. Neue Treligidse und ideologiseho Gemeinschafen und Paychogruppen in der Bundesrepublik Deutschland, Bonn, 1998, pp. 35°36. " Ibidem, p. 36.14 Nicolae Achimescu oe pentru desemnarea intregului spectru atat de variat al gruparilor respective, nu sunt posibile. De pilda, acest spectra cuprinde inclusiv grupari care doar imaginar prezintA conceptii religioase. In plus, doar o parte dintre grupirile gi migcdrile desemnate din unghiuri foarte diferite ca ,secte” prezintA realmente un potential conflictual de durata. in spatiul lingvistic anglo-saxon, in loc de ,secta” se utilizeazi notiunea de ,cult”. De pild’, H. Becker considera ci, de fapt, termenul de ,,cult” ar fi o prelungire a tipologiei confesionale sectare, folositi chiar de citre £ Trocltsch. Din aceasta perspectivi, ,cultul nu este aliceva decét tipul cel mai curent de structurd religioasa’.’ fn acelagi context, definitia sociologicd a lui IM, Yingor*, potrivit cdruia ,notiunea de cult are in mod obignuit. © sei icatie minora, in sensul unei ndzuinte dupd o experienti mistici, fari structura organizatoricd, dar avand un lider harismatic’, vizeazi o grupare marginali, care-3i propune experienfa religioasi neinstitutionalizaté. Prin urmare, un ,cul ar putea reprezenta ,o forma lejeri de organizare religioasi, caracteristica. pentru o societate progresiv secularizata sau atomizati gi neordonaté. Membrii lui sunt oameni izolati de structura socialX superioard gi instrdinafi intr-o aga masurd de ea, incit mai sunt preocupati doar de propria oxpericnta religioasa gi de posibila el rezult& ci un cult este in princip: individualist, organizat lejer, mistic gi condus de un lider harismatic".® In planul organizirii sociale, R. Stark si W.S. Bainbridge au impartit cultele tn trei sectiuni. Cea mai elementara forma de organizare 0 constituie aga-numita ,comunitate de audienti” sau a simplilor auditori (audience cul, cum ar fi, de pilda, adeptii UFO, consumatorii unui anumit tip de literatura. spirituala sau de p: bi ‘mice, adeptii teoriilor mitologice, esoterice ete, Bi participa la diferite comuniciri pe temele preferate, ,consuma” 7 L. von Wiese, H. Becker, Systamatic Sociology, New York, 1932, p. 627 09 55M. Vinger, Religion, Society ard the Individual Now York, 1957, p. 154. * WL. Kolb, Quit, in: J. Gould, W.L. Kolb, (fds), A Dictionary of tho Social Sciences, London, 1964, p. 151. Noile miscairt religioase 15 et doctrinele cultului respectiv prin cdrti, ziare, reviste, redio gi teloviziune, fird a se integra in structuri sau activitati organi- zatorice.!° 0 a doua sectiune sau o a doua forma de organizare o reprezintt ,comunitatea clientelara” (client cui, in cadrul c&reia fiecare consulta ofertele maestrilor spirituali, astrologilor, magi- cienilor, psihanalistilor sau terapeutilor reincarn: In genere, aceasté comunitate igi manifest interosul fati de magia de consum si fai de promisiunea unei mantuiri sau eliberdri nemijlocite, directe si personale. Asemenea body-building-wlui atletic, aici s-ar putea vorbi de un aga-zis ,ego-building”, in sensul unei realizari progrosivo a sinelui. Pe acoasta linie, sunt utilizate tot folul de pseudo-stiinte!? gi practici din domeniul superstitiei, fra implicarea vreunor norme morale, in fine, 0 a treia sectiune o reprezintdi aga-numitel (cult movements). Ble sunt organizat pentru adeptii integrati in ele. Apartenenja simultana si la alte i religioase este exclusa,!3 Ca nofiune etnologica, aga cum apare in Iuerdrile clasice ale Ini LG, Frazer, RR. Marret etc,, cultul se raporteaza | sistom al unei.religii cosmice, in special in cadrul culturilor tri- bale. Insi, de obicei, el desemneazA un aspect deosebit in inte- riorul unei anumite r um ar fi cultul strimogilor saw al for~ tilitatii, cultul misteric, stituind prin aceasta obi In spatiul noilor migedri religioass, de prin anul 1940, se foloseste termenul cargo cult pentru a desemna-nenumiratele culte anti-europene, milenariste, apfrute pe un: fond de crizd. Acestea reclama faptul c& spiritele strimogilor, revenite printre cei in R. Stark, W.S. Bainbridge, The Future of Religion, Berkley — Los Angeles, University of California Prose, 1985, p.26, 8 Dido. ® Ct. pe larg FLW. Haack, Scientology ~Magie dos 20, Jahrhunderts, Minchen, 1982. 1 Baidem, p. 698.16 Nicolae Achimescu eee viatd, vor aduce cu ele o multime mare de mérfuri europene pentru o viata indestulata.¢ Ca terminologie stiintificd, notiunea de ,noi migcdri religioase” a fost introdusi de eitre H.W. Turnes® si viza preponderent schimbirile religioase radicale din ultima jumatate de mileniu in urma int&lnirii dintre anumite religii autohtone cu cultura europeand in multe parti ale lumii. In acest sens, noile migciri religioase se particularizeazd gi se disting de sectele clasice, prin faptul cA ele nu sunt rezultatul unui proces de sectarizare, ci isi contureazi o individualitate de sine in urma unei creativitaji de ordin religios. Definitia lansata de H.W. poate fi extinsi gi asupra noilor migcdri religioase in conceptia sa, noile migcri religioase reprezinta ,o i, pe de o parte, si una dintre culturile superioare si religia ei dominant, pe de alt parte. Aceasta presupune o schimbare substantial a traditiilor religioase clasice ale ambelor culturi ce se confrunta, ca gi 0 innoire prin transformarea traditiilor respinse in cadrul unui sistem religios distinet. Nofiunea de ,religii juvenile” a fost folosita pentru prima data de citre #r.-W. Haack", pe la sfarsitul anului 1974. Considerand c& termenul de migcdri religioase” ar fi prea general, el preferd aceasti notiune, apropiatk de cea de i viziunea sa, trei sunt caracteristicile care"i unese gi solidi pe tinerii care adera la aceste migcdri: familia salvata, reteta ¥ CEP, Worsley, The Trumpet Shall Sound London, 1967; F. Steinbauer, Die Cargo Kiulte als religionsgeschichtliches und missionstheologisches Problem, Erlangen, 1971 © HJ, Turner, Tribal Religious Movements, in: Encyclopedia Britanica, Macro ‘pacdia, val. 18,15, Chicago, 1977, p. 697. °8 Ihidem, p. 698. WF, W. Haack, Die nouen Jugendreligionen, Minchen, 1974, Noite miscéti religioase 7 a salvatoare gi liderul sacru.™® Totugi, terminologia propusi este inexact, dacd avem in vedere faptul ca majoritatea membrilor au depasit doja varsta de 25 de ani. Din acest motiv, R. HummeP® ne propune o nou& denumire, gi anume ,noi migcri religioase cu un ridicat potential conflictu O interesanta terminologie este propusa de cdtre P. Heelas*, care denumeste noile migc&ri religioase drept ,religii ale sinelur’; © ,religie a sinelui” ofera adeptului experienta lui Dumnezeu, afirma P. Heelas. Ceea ce experiazd aces priul sine, Dumnezeul din sinele sau interior. Sinele, in el insugi, in aceasta categorie, autorul enumerA acele noi religioase aparute ca rezultat al fuziunii dintre rel orientala si psihologie. Toate sunt orientate spre solutionarea situatiei conflictuale intorioare si nizuintei crescande dupa 0 eliberare intericara. in aceasta religiozitate, calea spre mantuire si scopul mantuirii devin una, iar terapia folositi — se pretinde — ajuti la eliberarea elementului religios din strafundurile athetipale ale omului, De fapt, aici se intersecteazd dimensiunea a omului, un cadru metacosmic gi potentialul conflictual uman in figura unui ,fondator” harismatic, iar rezultatul depiigeste atat granitele traditionale ale religiei cAt gi pe acelea ale psihanalizei.? Acelasi X. HummeF?, despre care am amintit, intro lucrare mai tarzie, consacrata noului fenomen religios, propune ca toate aceste noi migcari religioase s& fie denumite ,migcari neorel gioase”. In opinia sa, aceasta denumire exprima mai clar faptul ci religia poate imbriica alte forme, in conditiile secularizarii, decat '8 Idem, Die neuen Jugondreligionen, Teil 2, Munchen, 1977, p. 16. Vezi R. Hummel, Die soe. dugendreligionen als religiSse und gesellochaftliche Phanomeno, in: Essoner Gespriche zwischen Staat und Kirche, 19 (1985), p. 61 sa. 2 Veai S. Sutherland, P. Clarke (Bde), The Study of Religion, Traditional and ‘Now Religion, London, 1991, p. 167. 2 CE. ibidem, p. 167 sq: P. Vite, Paychology as Religion. The Cult of Self Worship, Hertfordshire, 1977. "R Hummel, Religidser Pluraliamus oder christliches Abendland? Heraus- forderung an Kirche und Gesollschaft, Darmstadt, 1994, p. 69.18 Nicolae Achimescu it in vremurile de altddata. Asistim la un amestoc de fenomene ios'seculariste, care nu au nici pe departe un profil strict ios sau nonreligios gi care intra in mod evident in conflict cu ia in vigoare. In cadrul anumitor migcari, cum ar fi, de , Biserica scientologica, este indoielnic’ substanta i religioass, dupa cum in cazul altora, cum ar fi Meditatia transcendental, este indoielnici dizidenta ei fati de migcari pretins religioase. Acest lucru are de-a face gi cu anumite mutatii in planul comportamentului religios. Consumismul modern gi au drept rezultat faptul ef nu sunt amestecate doar i, ci gi cu diferite elemente din alte domenii ale culturii (de exemplu, in credihta UFO se regasesc lemente spiritiste cu alte elemente sefence-fiction). Nolle migcarireligioase 19 IIL. CONTEXTUL APARITIEI NOILOR MISCARI RELIGIOASE 1. Cauze particulare si generale Motivul pentru deschiderea unora pentru ,oferta” noilor migedri religioage nw reprezinté, desigur, doar curiozitatea fat de nou, de exotic. In opinia unora, el ar consta, in primul rand, in egecul secularismului ca atitudine spirituala. In situatiile de crizi din viata, in om se nasc intrebari fundamentale, la care ins n-au putut raspunde nici materialismul plat ~ la noi chiar impus atata vreme - dupa cum nici umanismul ent. fn atari situatii de riz’, omul se redescoper, cumva, in calitatea sa de chip al lui Dumnezeu, se resimte si se regiseste in relatia sa cu o anumitd Realitate transcendent, pe care, datoritf ignorarii ei voite sau impuse de pind aici, nu o poate inci defini, Pe de rte, ins, el a devenit gia ramas aga de dependent de rationalism, incAt refuzd — chiar in aceast noua situatie — sa primeasci vreun fel de recomandari pe linie de credinti din partea vreunei autoritati in materie.' In plus, el este dispus mai degraba savsi exercite libertatea spirituala prin aderarea la tot felul de experiento mistice orientale, care neagi existenta unui Dumnezeu personal, in care omul insugi se substituie lui Dumnezeu, cea ce corespunde, de fapt, intocmai conceptiei sale despre lume gi necesititilor proprii acumulate in timp sub influenta educatiei primite. In acelagi timp, aderarea la mesajul unor noi migedri religicase se poate explica gi printr-o anume deplasare a sentimentului zeligios. La nivelul unei intregi generatii, s-a trecut de la atitudinea de adeziune fara dificultate la aceea de permanenté edutare' de la »discurs’ la ,parcurs’. Se profileaz tot mai freevent in psihologia ‘camenilor primatul experientei religioase directe, personale asupra dogmei, principiului, institutiei in sine, traditiei ete. Aceasta pre- 'P. Beyerhaus, Synkrotistische Tendenzen zeitgendssischer Theologia, ix P. Beyerhaus, Lutz E. v. Padberg, Eine Wait - eine Religion? Dio aynkretistiseho Bedrohung unseres Gi New Ago, Aselar, 1989, pp, 77-78, ans im Zoicken20 Nicolae Achimescu Sea recaemneeaeeeemmeemeeeememeeenemeed supune ci triirea nemijlociti este sa relativizaté. Omul doreste si vadi cu prop: ochi. Orice adevar recunoscut se subordoneazi autenticitatii unei experiente personale. Aceste deplasari sunt perceptibile mai ales la tinerii adepti ai religiilor importate din Orientul indepartat. In India, de exemplu, dar mai ales in budism, religia este intr-adevir o problemi de experienti, gi nu o dogmd.? Pe de alta parte, necesititile religioase si necesititile omului in general nu sunt doar de ordin individual, ci gi colectiv. Intre cele din urma se numari in special grija manifestat astizi mai mult ca oricAnd fata de supraviefuirea omenirii, intr-o lume tot mai agitaté, sub toate aspectele. In mod normal, orice religic trebuie sa raspunda Ja aceasta intrebare fundamental privind credibilitatea ei: Ce poate gi ce face ea efectiv pentru instaurarea unui climat de pace, pentru aplanarea conflictelor atat de freevente astizi in lume? Din pacate, nu de putine ori gi nu in putine locuri, multe secte, confesiuni sau chiar religii se exprima gi manifesta chiar invers, ele conducand la nenumarate rizboaie religioase, la urd si intolerant. Dat& fiind aceasta situatie, in viziunea unora, solutia care s-ar impune — deloc fericita, de altfel — ar fi crearea unei mari religii universale unitare, a unui templu universal” eau cel putin a unui sineretism sau iilor.* Pe aceastii linie au mers |, unii istorici ait culturii, ca Arnold Toynbee, filosofi ai religiilor, ca Sarvepalli Radhakrishnan, sau psihologi, ca Jung, care, nici mai mult nici mai pufin, au cerut crestinismului s& renunte la pretentia sa de religie absolut, pentru a-gi demonstra in acest fel disponibilitatea sa pentru promovarea picii, De asemenea, proliferarea noilor miscari religioase trebuie corelati cu existenta unor fenomene de distrofiere a societiiil, care nu satisface anumite necesititi existentiale ale omului. Orientirile unilaterale in plan valorie ale nofi sociotiti industriale gi informa: tionale, cum ar fi, de exemplu, progresul tehnic, dezvoltarea, prov ductia, succesul, imaginea, consumul ete., functioneazA aproape ca un surogat religios secularist. Tot la fel, valorilor spiritual-morale gi cultivarit acestora li se atribuie tot mai frecvent un rol secundar in relatia cu progresul tehnic. In acest context, realitatea in care traim izati, iar institufia 1 Of J, Vernette, Sectele, trad.rom., ed, Meridiane, Bucuresti, 1996, p, 37 ¢q. 'P, Beyerhaus, Joceit, ibidem, pp. 78-79. Noile miscari religioase 21 re no aparo tot mai complex gi, din acest motiy, devine tot mai imprevizibil& in at&t de variatele ci caracteristici si interacfiuni. ‘Anumite parti ale societ&tii nu vor eau nu pot 9A tind pasul cu aceasta realitate, Consecinta acestui fenomen o reprezinta situatiile de crizd atat in planul valorilor morale cat gi in cel existential, ca gi cdutarea permanent de noi modele. Procesul de diferentiere in societatea pluralista, multiculturald gi multireligioasa contempo- rand a adus in prim plan o multime de variante individuale privind. ‘modul si conceptiile despre viata. Individul, la randul siu, este sufocat pur $i simplu prin faptul ci este expus permanent presiunii actului personal de diferentiere, alegere gi decizie. Intr-o astfol de situatie, ,oferta” unor noi migciri religioase reprezint& o ugurare: imaginea ,albnegru” despre lume pe care io propun multe grupari religioase, corelata cu o ierarhie dura, care reglementeaz si domin& cursul vietii sale pana in cele mai mici amnunte, nu este altceva decat o descatugare interioara.t ‘Un exemplu concludent pentra schimbirile in planul valorilor gi implicit pentru toate diferentierile survenite in urma acestora, il reprezint criza in plan educational. Renuntarea la 0 educafie ,auto- ritara” in favoarea uneia ,antiautoritare” a condus inevitabil la dezorientare fundamentala a multor parinti gi factori din domeniul educatiei. Intr-un atare context, s'a raspuns nu arareori printr-o educatie motivata situativ. in aceasta situatie, oamenii devin receptivi la modele, care le ofer’ o definitie simplificaté si un propriu sistem comunitar vis-é-vis de bine gi rau, un ,surogat comunitar” gi o autoritate partial totalitara> Atractivitatea gruparilor neoreligioase extreme nu rezida doar in aparenta garantare a unor drepturi fundamentale ale adeptilor gi comunitifii in care ei se integreazA. La fel de bine, aceasta trebuie ‘cdutati gi in planul relatiilor interumane. La un prim contact cu ea, gruparea se prezint ca o unitate socialA, care se deosebeste de ceea ce se infelege in mod obisnuit printr-o comunitate, prin faptal c& oferd o aganumita atmosferi de comuniune si de armonie, in contrast cu izolarea, singurdtatea gi anonimitatea prin care se 4 Senateverwaltung flr Schule, Jugend und Sport (Firag), Informationen itbor neue religidse und wellanschauliche Bowegungen und sogenannte Peycho- ‘sruppen, Oktober 1994, p. 4. 5 Ibidem.a Nicolae Achimescu ee caracterizeazi lumea din jur. O atare viata comunitaré devine atrdgatoare mai ales cAnd cineva se afld intro situatie de criza, provocaté de o anume presiune exterioari, cind este amenintat de ur gi rzboi, cAnd este obligat 5% suporte anumite presiuni do ordin Politic sau economic, mizeria social etc. In oricare alte asemenea situatii de crizd, gruparea respectiva fi apare celui aflat in deruta ca un loc de refugiu. Din acest motiv, toate pericadele marcate de o nesigurant exterioara reprezinta in acelagi timp perioade extrem de favoral fenomenului de proliferare a sectelor si noilor migcari religioase. Din aceleagi ratiuni, secta sau organizatia neoreligioasa reprezint& pentru multi locul de sigurantd. In acest context, toate gruparile le gi minoritare igi dezvolta deseori propria lor scend gi lor ambient sectar. Un exemplu in acest sens il reprezinta rile magico-oculte constituite in America lating in randul populatiei de culoare, sclavilor de odinioara, din elemente africane crestine si spiritiste. Cultul Voodoo din insulele Caraibe face parte dintre aceste noi migcdiri, Fireste, o asemenea grupare, care pretinde c& foloseste magia impotriva neputintelor, i unor drepturi fundamentale pentru scla nu putea si se bucure decét de o mare popularitate in randul adeptilor.* In plan interuman, atractia spre o asemenea formi de comu- nitate o reprezinta, prin urmare, credinta in posibilitatea aplandrii unor angoase exterioare si interioare gi de a-si redobandi identitatea uternic afectata. Cauzele acesteia isi pot avea funda: anumite imprejuriri de ordin exterior sau in situatii le interioare. De pildd, o noud migcare religioasa sau o neazi atractiv in timpul unei crize de evolutie in a copilariei, in cazul unei crize survenite in edsnicie, in cazul decesu unei rade eau a cuiva foarte apropiat ete. Cand cineva aderd la 0 now migcare religioasd, in credinta ci astfel va reugi s& depaseasci conflictele sufletesti interioare pe care le traverseazi, in realitate el igi rezolvi problemele doar pe termen scurt, dar in nici un caz pe termen lung. Faptul ca se identificd in ‘mod exagerat cu gruparea in care intr este, practic, in defavoarea evolutiei propriei sale personalitati, El ajunge pana la a se instrdina « Yori H. Hemminger, Was ist eine Sokto? Erkennen — Verstehen — Kritik, Stuttgart, 1995, pp. 121-122, Noile miscarireligioase 23 re de propriile idei, perceptii si sentimente in favoarea influentelor de grup, ba chiar pan la instriinarea de propriul sau trup. Firegte, este normal ca pani la un anumit nivel fiecare dintre noi si acoeptim ca propriile noastre perceptii si aspirafii si fie confirmate prin girul societitii sau comunitifii capacitatea de a asculta ce spun totdeauna eu capacitatea si disponil fingine. Receptivitatea fati de semi comunitatea in care activim nu treb receptivitatea fat de propriile id cAnd este idealizat& comunitatea sau conducitorul acesteia, de fapt se anihileazA echilibral dintre congtiinta de sine si constiinja comunitara, Identitatea grup&rii conduce mai devreme sau mai trziu la sucombarea identittii personale.” Pentru viata in cadrul unei comunititi sectare este valabil acelagi principiu ca si pentru gndirea sectaré? avantajele se vad pe termen scurt, pe cind dezavantajele pe termen lung. Dezavantajul apartenentei la o nou’ migcare religioasi nu este altceva decat pierderea libertitii individuale. Acest Iucru presupune ci idealizarea propriei comunitti noi in care te-ai integrat conduce La 0 atitudine exclusivisti si fanatic, de demonizare a lumii din afara acesteia. Noul adept considera cA rAdicina tuturor relelor trebuie céutaté undeva in exterior, la anumiti factori externi, fie ci este vorba de diferite forte spirituale adverse, demoni sau di a vorba de anumiti critici, politie, justifie ete in care traim. Cu toate acestea, di jurul nostru trebuie corelata tea de a ne asculta pe noi ‘le care ne vin dinspre 84 blocheze nicidecum 2. Strategii Cererea pentru o agazisi ,oferté”, dar gi ,supliment” neoro- ligios, reprezinta astizi in Europa aproape o moda. Si, bineinteles, acolo unde ,cererea” devine semnificativa, acolo se face si o ,oferta”™ corespunzatoare, ca intr-o adeviratd economie de ita. Astfel, intriind intro librdrie obignuitd din Occident, iar mai recent gi pe toate ,tarabele” stradale de la noi, descoperim un numir impresionant de luerri cu caracter exotic, un stand separat, unde 1 Iidem, p.122. * Bidem, pp. 124-125.24 Nicolae Achimescu ———— st scris: ,Literaturd exotici”, ,Astrologie”, ,Yoga”, ,Zen” etc. Titlurile lucrrilor, dorindu'se un fel de solutii certe pentru criza spirituala, social, tres, stdri depresive ctc., sunt aparent atragtoare: ,Raja-Yoga”, ,Hatha-Yoga", transpersonal”, Acces la stirile de seninatate”, ,Calea linigtii’, ,Zen pentru el”, Zen pentru ea’, Zen pentru famil ntru toti’, ,Muzica Linigtii”, ,Explorarea constiintei” etc., ca si amintim doar cAteva din aceasta ,panoplie-miracol”. Asemenea idei nu se propaga, insd, doar prin comuniciri sau lucrari. In prezent ele sunt rispandite i prin intermediul unor piese muzicale, mai ales din genul pop gi sock, multe formafii autointitulandurse corespunzitor: ,Nirvana” ete. In mesajul unor asemenea piese se regisesc, la o analizi mai atenta, multe invtaturi, principii 9i idei neoreligioase de sorginte oriental, si nu numai In plus, chiar anumite filme se fac mesagere ale unor asemenea curente, ca si nu mai vorbim de aportul mass-media, scrisd sau vorbiti. De exemplu, filmul Star Wars ilustzeaza in mod evident in cursul sau filosofia oriental. Actrita Shirley McLaine, foarte popular’ in $.U.A,, de altfel, a devenit un fel de ,purtator de cuvant” al gandirii hinduiste in America. In filmul ei, crestinismul este prezentat negativ, Stand pe malul mirii—‘ntr-o secventa din film — gu bratele intinse, ea cant&: ,Zu sunt Dumnezeu, eu sunt Dumnezer sugerand clar ideea identitatii de tip panteist din hinduism dintre Dumnezeu gi om. Si, ca si ramanem in lumea cinematografiei, mai sunt adepti si forventi su curentelor neoreligioase i religiilor orientale: Burt Reynolds, Clint Eastwood, Richard Gere, Richard Chamberlain ete. Inclusiv 0 parte a psihologie’ este influentatai astazi de anumite curente orientale. De pild’, in psihologia transpersonali se regisesc puternice influente orientale. Acest lucru se remarci in mod special in aga-numita ‘erupie a reincarndrii, caro igi propune vindecarea unor traume psihice din existentele anterioare. Aceasté noud directie este cunoscuta si practicata in multe {ari occidentale. In cadrul unei astfel de ,terapii”, persoana respectiva este hipnotizata, dupa care, in urma inducerii unor secvenfe, se inregistreazi pe 0 banda ceea ce, chipurile, aceasta isi reaminteste din existenfele anterioare. Dupa aceea, pacientul primeste banda respectiva, fiind relativ usor convins de ,realitatea” reincarnarilor sale anterioare. In S.U.A, 0 ramur& a ‘acestei noi ,terapii” poarti numele de Noile miscari religioase 28 a trans-channelling, in ideva c& tn cadrul unei asemenea experiente ar fi vorba de un canal fluido-sufletesc, care ar conduce de la un punet spre,celalalt, de la o existent spre cea imediat urmatoare.? {n opinia prof. P. Beyerhaus'® de la Universitatea din Tubingen, oferta” unor asemenea noi migeiri de sorginte mai ales orientala Yizeaza, in fapt, toate cele trei nivele ale omuluit sentimentele, intoloctul $1 voinga acestuia. , Oferta” religioasa destinata nivelului sentimentelor sau planului al uman profit, in primul rfind, de setea contemporana dupd spiritualitate. In general, oamenii mani- festi nativ 0 anume ,foame” dupa experienta Absolutului, ‘Transcendentului, indiferent cum s-ar chema el, Uneori, se cautai experienta unei extensiuni a constiinfei proprii prin trairi extatice de tot felul si nuante, fard ca aceasti necesitate si fie corelata neaparat cu o conceptie despre un Dumnezeu personal. fn acest context, apar tot felul de lideri harismati maegtri réshizen sau alte categorii de ,antrenori spirituali", care abordeazd fr scrupulozitate oameni, tineri in general, promitandu'le tocmai satisfacerea acestei necesitati spirituale. Unii dintre inceared, ayadar, sivyi giseasci refugiul si implinirea ofere sufietele pentru ca, pe undele unei muzici psihe- incerce si ajunga la contopirea misticd cu acel ,Unul-Tot” Brahman) din lumea hinduisto-monista. In afaré de experienta spiritual, aceasta noua ,oferta” reli- gioasi isi propune s& satisfacd si nevesitapile intelectuale ale omului dupa o lume integrati, caro, chipurile, ar putea s8 reuneasci dome: niile dispersato ale cosmosului in mediul lor unitar gi unie pierdut. Din aceasti perspectiva, tehnologia occidental si intelepciunea oriental — dup cum afirmé, de pilda, fizicianul de origine austriaca Fritjof Capra!', promotor al miseirii New Age, pe baza reevalurii RR. Maharaj, Asiens spirituelle Invasion in den Westen, in: P. Beyerhaus, Lutz. B.v. Padberg (Hrsg), op.cit, pp. 110-111. Vedi P. Beyerhaus, Die Christenheit im Zugriff antichristlicher Religisitae sbidem, pp. Of in special Fr. Capra, Taofizica’o paraleld intre fizica modernd si mistica orjentald, trad.rom,, Hd. Tehnic&, Bucuresti, 1996; idem, Weadezeit. Hausteine26 Nicolae Achimescu nee lin taoismului gi shivaismului ~ trebuie s& se rogiiseasci pentru a putea conduce Impreund la realizarea mult cButatei ,unitafi dintre spirit si natura”,!? Alitturi de acoste dowd prime nivele, ,oferta” neoreligioasé amintitA se adreseazi gi nivelului voinfei organizatorice a unor strategi in materie, care-si propun atingerea unui ideal mai vechi, anume realizarea unui aga-numit ,templu universal’, acea One World, propagati mai ales de migcarea New Age. Pe aceastiilinie, so preconizeazA realizarea unei ,refele” universale, un Netzwerk sau care sunt strnse i supuse unei ierarhii spirituale toate locale constituite din grupe mici sau chiar din geoli intregi intreprinderi, ai ciror membri au realizat acea congtiint transformata”. In momentul in care s-a ajuns la acest stadiu, se va impune, in fine, in opinia promotorilor unui asemenea curent, noua congtiint&, congtiinta cosmic, intro ordine cosmic, universal, absolut armonioas%, respectiv ,conspiratia blanda”."® Finalitatea o retea” universala a fiecdrui dome- mane, inclusiv politic’, economie, tehnologie, medicini arti ete.!# ‘Multi psihologi gi sociologi afirmA ci aderarea la noile migcari religioase nar fi atat de usoar’ gi atractiva dac& ,neofitul gi-ar pune in functiune toate cele cinci simturi gi capacitatile de care dispune’. Nu atractivitatea noilor grupiri religioase este docisiv in acest plan, ci metodele prin care ele igi fac o reclama deosebita, nu moti- vele reale ale celor ce se convertese, ci tertipurile folosite de cei care jiamagesc. in genore, exist foarte multe gi variate tehnici de manipulare. Nenumérate grupari neoreligioase manipuleaz prin oferirea unui fir ein noues Weltbild, Bern 4.0. rom., Humanitas, Bucuresti, ste corespunde conceptulur toma Spirit gi naturd ~ Lumo gi realitate in Beyerhaus, LE.v. Padberg, sbidem, p. 12. 1 Acosta asta, de altfl ul unei iucréri fundamentale pentru New Age! M. Forguson, Die sanfte Verschwérung. Persénliche und geselischaftliche Tran ‘sformation im Zeitaltar des Wassormanns, Miinchen, 1984, \Veri P, Beyerhaus, L.E.v. Padberg, ibidem, pp. 1415, Noile miscairi religioase 27 $$ cadru cat mai atractiv pentru aderare, dup cum am mai spus. Este yorba de o manipulare social’, in primul rand, utilizata in faza contactului initial cu cei amatori, un fel de ,love bombing”, de dragoste revarsata la prima vedere, O alt& forma de manipulare, tot de ordin social, vizeazi deteriorarea relatiilor cu parintii, cu prietenii etc., ca gi schimbarea controlata de gruparea respectivé a profesiei gi locului de munea. Intrun alt plan, avem de-a face cu utilizarea unor tebnici sugestive 9i hipnotice, pentru ca doctrina respectiva si fie cit mai accesibil gi pentru ca aceasta si nu_stArneasca nici un fel de reactii eritice din partea celor interesati. In acest sens, aga’numita au diere” a sciontologilor prozinti trisituri comune cu inductia hip- noticd. La acestea se adauga privarea de somn, schimbiri ale strit de constiinta prin meditatie indelungata, alimentatie insuficient’, evitarea singuratitii, desconsiderarea gandirii critice 9i provocarea unor experiente cu un caracter emotional etc. in cele mai multe cazuri, convertitii sunt indugi in eroare gi in legdturd cu adevarata doctrina sau structura a grupirii respective, adevarul in aceasta deconspirat abia treptat. Acest lucru pare banal, dar ii inti unul dintre mijloacele cole’ mai convertit afld totdeauna doar atat integrare in gruparea neoreligioasa respectivi. Abia cdnd ajunge in starea de aculturatie total: fine, la cunoasterea deplind a doctrinei respective, in eventualitatea cA acest Iucru se va intampla vreodata.?? Hanging Hemiminger subliniaza faptul c& exist multi autori care au incercat sA asimileze metodele de manipulare folosite de unele migc&ri religioase unei anumite forme de ,spilare a sufle- tului”, de control al constiintei”. In opinia sa, ins, asemenea noti ‘uni ne induc fn eroare, daca ar fi interpretate in sensul ci un individ mtrolat” din punct de vedere al congtiintei sau ,,spalat” sufleteste putea fi privit si analizat altfel dec4t unul ,necontrolat” saucu un sereier nespilat”. ExistA teorii, intr-adevar, potrivit cArora 0 anume grupare neoreligioasi ar avea posibilitatea ea, prin intormediul unor peihotehnici, si stabileascd un canal de legaturd cu un anume adept pentru a-l aduce pe acesta intro stare subumana. Unele dintre H, Hemminger, Was ist eine Sekto? pp. 192-193. Bidem, p. 134.28 Nicolae Achimescu i pornese de la premisa ci anumite capacitati ale Id, gandirea critic’ etc) sunt deconectate de c&tre recrutor gi cA aceasti stare poate fi recunoscuta prin EEG eau constataté prin anumite reactii biochimice ale creierului. De fapt practica ,deprogamiirii” agresive a adeptilor, printr-o asistenti speciala, este justificata tocmai in acest mod. Hemminger consider’ ci asemenea teorii nu trebuie luate in serios. Adeptul unei noi migeari religioase se aflA intr-o cu totul alti stare dec&t cineva aflat in afara acesteia, pentru motivul cd, in primul rand, el glndegte si trdiegte in interiorul unei alte structuri sociale, pentru c& sistemul su valoric gi deprinderile sale se transmit si se alimenteaza din doctrina gruparii din care face parte. ‘Nu starea gi structura creierului siu este cea care il caracterizeazi si evidentiaz4 pe noul adept, ci situatia creat de relafiile sociale. In mod firese, acoste rolafii ‘modificd inclusiv lumea interioaré a adeptului. fn sufletul sdu are loc intalnirea dintre provocdrile venite din partea comunitatii in care sa integrat, propriile necesitafi si provociirile lumii din jurul siu, De fapt, aici este locul unde se desfagoar’ si se intersecteazh dificilele ‘si inevitabilcle conflicte interioare. Acest Iucru conduce, foarte probabil, la o evidenti ,mentalitate sectari” nu numai in cazul grupArii, ci gi in acela al individului integrat fn ea,!7 Un instrument strategic deosebit de eficace tn proliferarea migedrilor sectare si neoreligioase il reprezint, de asemenea, speculatiile privind climatul actual de agteptare nelinistité a apocalipsei, a sfirgitului lumii, Dupi cum este stiut, aproape in fiecare perioadd a istoriei se produc catastrofe de toate tipurile. Ultimul secol, prin multiplele sale eatastrofe, nu face altceva decdt si alimenteze acest sentiment de apropiere a sfarsitului: 55 de milioane de morti in timpul celui deal doilea rizboi_mondial, genocidul cambodgian, foametea lumii a treia, catastrofele de la Seveso, Bhopal si Gernobal, conflictele si revolutiile aparute in urma razbojului rece, amenintarea permanent gi imediatd a unui razboi nuclear final etc. Aceast& team impinsd pana la extrem explicd, intr-un fel, succesul migcarilor ,eshatologice”, care fac tot felul de speculatii privind pretinsul apropiat sfirgi gi instaurarea u " Thidem, pp. 184185. Noile miscarireligioase 29 ee EnEEEEET ere. De pildé, Martorii lui Iehova igi alimenteaz& mesajul tocmai din aceasté angoas&, anuntand sfargitul ,actualului sistem de lucruri rele”, dup& cum, tot la fel, anumiti evanghelisti se sprijina pe ideea proximitatii sale pentru a atrage cat mai multi cameni spre o nou convertire.!® in acclagi context, alfii consider ci omenirea sar afla in situatia de tranzitie de la Bra ,Pestilor” (era crestina) etre cea a "Varsdtorului’, c& ca svar afla in situafia de a accede spre New Age, ‘pre ,Noua Era” a lumii, marcaté de profunde mutatii_psihioe. ‘Acestia sunt fondatorii unor comunitati ecorcosmice ca Findhorn, sau gnoze ca Fraternitatea Albi Universal gi o serie de migciri esoterice. Anumite migedri de sorginte oriental pretind intrarea, citre sfarsitul secolului, in Kali-Yuga, ,varsta fierului”, urmatd de sfirrgitul universului. Apropierea de anul 2000 a intrefinut la mulfi lara ,teroarei anului 1000” Gn Evul Mediu).!? tfel, tema ,Noii Ere” este comun unui mare numér de migciiri neoreligioase. A devenit un fel de utopie mobilizatoare care ‘4 printro mulfime de ,rejete” si printro productie editorial abundenta. 3. Structuri intrucat gruparile neoreligioase sunt foarte diferite, s& vedem mai departe trisiturile tipice, care le caracterizeaza. Periculozitatea unei grupari nu poate fi diagnosticata decat Iudnd gi analiznd e aceste migciri in parte. Oricum, prezenta unora dintre e care le yom expune in continuare trebuie si ne duc& cu gandul la faptul cd putem avea dera face cu o grupare din categoria celor cu un potential conflictual. Un loc central in cadrul unei asemenea grupari il ocupa doctrina, Fa contine, de roguli, un principiu salvator si pretinde exclusivitatea acestuia. Constitutiv pentru asemenea doctrine sunt totdeauna polaritatile in genul bine in interier (adicd in cadrul grupiirii respective) si ru in afard (adick in lume). De fapt, prin aceastii imagine alb-negru despre lume, realmente simplificatoare, Vornette, op.cit, pp. 3435. biden, pp. 36°36.80 Nicolae Achimescu oe nu se _urmareste tceva decat anihilarea complexitati realitStii in care trdim, eliminarea omului din dialectica gi com mea din jurul sau. Doctrina in sine se sistem subtil de cenzurd gi autocenzura, orice criticl fafa de doctrina si practica respectiva este perceputi ca o expresie a unei dependento nefericite de lumea demonizata ,din afar&”, respectiv consti Iuata, Drept urmare, cel co manifosta indoieli fat de o rind este catalogat ca aflandu'se pe treptele inferioare ale drumului spre mantuire. Ca ,ajutor’, pentru a depagi suspiciunile de care este stipAnit, in cadrul anumitor grupari, este supus unot smotode gi mijloace de schimbare a constiintei” (gedinte indelungate, presiuni mari din partea gruparii, privarea de somn ete.).2° Multe grupari se caracterizeazi printr-o structurd onganizato ried deosebit de rigid’, purtind amprenta unui principiu dictatorial de conducere. Liderul religios (guru etc) este, de obicei, intemel torul migcarii sau succesorul acestuia, initiat gi instalat gruparii de cre intemeietor, respectiv o persoan’ autorizatl s-¢i exercite puterea dup moartea liderului. Exist i grupari in cadrul carora liderul joacd doar un rol reprezentativ, intrucdt puterea_ decizionalA propriu-zisA este detinuti de o alt& persoani, recu- noscut& sau foarte putin accesibild publicului. Subordonarea totalé fata de lider este prezentati deseori ca un mijloc de realizare 2 pentru of in réndul multor grupiri liderul este creditat ca avand insusiri divine. Din aceast& cauzi, deciziile, ca gi criteriile pentru aducerea lor la indeplinire, sunt cu greu transparente pentru membrii de rand ai grupirii respective. O alti caracteristicA a acestui principiu absurd de conducere {l reprezinta relatiile orientate totdeauna, in cadrul multor grupiri, pe vertical, care conduc la dependenta rigid a multora de o singurd Aceste relatii au o singuri directis cd liderul religios est ineapabil de a rispunde la asemens Indrumarea spiritual care in accepfitunea ei originard (guru gi discipoli) se fundamenteaza pe relatia personal dintre discipoli gi invatdtor, devine aici forma fra continut. Relatiile pe orizontalA dintre adepti riman intr-un plan secundar. in ce priveste pretinsele practici terapeutice oferite 2 Informationen tiber neue religiése und... p.5. Noile miscart religioase 31 C—O — —— de anumite grupiri, se pune in mod stringent problema competentet profesionale, Activitatea cotidiani a adeptilor este strict reglementata. Ea vizeazd imbricdmintea, mancarea, rugiciuni meditatie, partene: impului. detagarea de propria situatie gi reflectia asupra acesteia, Prin programarea timpului zilnic gi privarea de somn se diminueaza in mod indiscutabil si voit capacitatea de concentrare si de gandire critica. Se inrogistreaz’, astfel, un proces etapizat de dezindivi- dualizare 3i uniformizare, care se manifesta atat {1 mai ales mental, si care condueo finalmente la ani sine, a propriei personalitati?" Faza organizatorich a unor asemenea migc&ri se coreleaz§, automat cu faza ei misionard Dupi ce s-a stabilizat din puict de vedere organizatoric, orice grupare neoreligioasi cAgtige noi adepti, de regula dineolo de sp: Ituri. Misiunea organizat& de ea presu- pune un proces de indoctrinare, care pentru inceput poate egua, $1 multi bani, Dup& aceea, se ajunge la faza comerciala, in cadrul cdreia acumularea puterii economice gi politice trece tot mai mult in prim plan gi poate deveni un scop in sine. Faza misionard si comer- cial implicé alte calitati de conducere decdt faza incipient’ a misedrii. Cunostintele de specialitate, capacitatea de adaptare, ca si © anumita scrupulozitate conduc acum la succes. Aga cum subli- niazd anumiti specialist, in aceastd faz, se poate ajunge la o lupta pentru putere intre reprezentantii idealurilor primordiale gi cei ai noii caste a functionarilor, la separari de ordin schismatic gi la o faz jin care coruptia este la ea acasi? Pentru a demonstra armonia din interiorul gruparii gi pentru a accentua detasarea de lumea din afari, multe grupari apeleaz si dezvolti un nou Jimbay notional Sunt create nu doar cuvinte artifciale, ci anumite notiuni igi pierd chiar semnificatia lor originaré, find reinterpretate de c&tre grupirile respective dintr-o alta perspectivi semantica. fn anumite cazuri, limbajul notional 2 Dbidom, "HL Hemminger, Was ist eine Sekto?, pp. 49-50,32 Nicolae Achimescu an ooo este atat de supralicitat de citre anumite grupari, incat acest conduce in mod clar la dificultiti de comunicare in afara grupii lao izolare a membrilor acesteia. Daci avem in vedere faptul c& limbaj propriu presupune automat o lume proprie a imaginilor gi ideilor, atunci se poate ajunge la concluzia ci orice adept poate ajunge intro situatie de nesiguranti gi dezorientare total, in eventualitatea in care ar pardsi o asemenea grupare, Constiinta apartenontei la o elit’ a color alesi gi salvati este experiati doar conditionat ca o ugurare, intrucdt asupra adeptilor exist& 0 puternicd presiune misionard, prezenti mai ales in cazul grupirilor orientate pregnant eshatologic, gi anume sub presiunea timpului.? ‘Oricum, fiecare membru al noilor migcdri_religioase are convingerea fermi c& apartine unei elite, aleasé de Dumnezeu: ,Noi suntem cei puri gi deci, in ultima instant’, cei mai buni”. Aver exemplul catharilor, care consider cA acest rol providential de flacdra”, de ,sare a pamantului le este harazit prin vointa divina, care fi dirijeaz% nemijlocit. De aici Jegitimitatea lor gi siguranta de sine. Tot la fel, Joseph Smith i secta mormonilor se consider a fi in legituré direct cu Dumnezeu, De asemenea, adeptii sectelor tamiduitoare refuzA si recurgi la medicinA,’ chiar gi pentru salvarea unui copil aflat in pericol de moarte, sustinand triumfalist c& In acest mod respect Biblia si legea lui Dumnezeu, aga cum le interpreteaza ei. 8 Informationen ther noo religiise und... p-5- Noile miscati religioase 33 ————— IV. CULTURA RELIGIOASA A TINERILOR — EXPRESIE A UNEI DISPONIBILITATI LATENTE: SPRE PROTEST Multi vrome sa crezut cu fermitate ck procesul progresiv de secularizare va conduce treptat la disparitia complet a religiei din viata omului, Acest crez.n-a fost doar o tezi ideologica impartagit’ de criticii marxisti gi de alti critici ai rel i, ci parea sii fi devenit chiar un principiu experimental. Intre timp, insi, sa dovedit ci ucrurile stau, totusi, cu totul altfel. Religia nu dispare pur gi simplu, ci isi deplasead directia inclusiv spre structura sociala, ea reapare in alte locuri i forme decat cele de pnd acum: de pilda, ea nu mai apare corelati cu marile institutii traditionale, ci ca un protest impotriva lor, ca un alt exemplu, ea nu se mai coreleazd cu lumea celor adulfi, in calitatea lor de cetafeni, ci se prezinti ca 0 formé de revolt ligioasa a tinerilor impotriva acestei lumi a ‘sdulfilor’ Originile acestei asa-numite ,noi religioaitafi” pot filocalizate cu destula exactitate. Este vorba de acei hippies care in numele iubirii = make love, not war si-au inceput in 8.U.A. actiunea de protest impotriva a ceea ce ei considerau agresivitatea ordinii sociale existente, Declansat in urma crizei provocate de rizboiul din Vietnam, in timpul céruia increderea de sine gi constiinta misiunii au fost puternic zdruncinate in randul tinerilor americani, revolta s-a indreptat impotriva unei lumi care, in ciuda tuturor catastrofelor si pierderilor suferite, nu era inck pregitita s& renunte la forta armelor si la politica de dominare. In acelagi timp, spun analigtii?, este vorba de o revolt indreptatd impotriva unei dinamici a civilizatiei, care capat& tot mai pregnant forma unei expansiuni , trigandu:l pe om dupa ea, dar intr-un ritm pe care mai suporté, din motive de inadaptabilitate. Revolta studentilor din Berkeley (California), cu ecoul siu pe plan mondial, 1M, Mildenberger, Die roligitse Kevolte. Jugend zwischen Flucht wnd Frankfurt a, M., 1979, p. 21 59. jem, p. 267 24,34 Nicolae Achimescu ns sa aprins aproape spontan, in momentul in care studentii au ajuns Ja congtiinfa c& ei nu reprezinti, de fapt, in aceast& universitate de mage decat simple numere listate in nigte computere. Tocmai de aceea, miscarea Hippie a revendicat, in primul ra spatii libere in care si poat fi experimentate moduri de viat& modele alternative de congtiinta. Studentii pretindeau si exper nou med de a fi, acea formA de existent umand inceputurilor, protestiind astfel impotriva formei de civilizatie si dinamicii acesteia, chrora erau constrangi s& se supund. Anarhismul studentilor era indreptat tocmai impotriva societiti fi care trdiau. Un al doilea element esential al acestei revolte a fost religios. Chiar de la inceput, studenfii porneau de la premisa unei reevaluari a experienfei religioase. Deseori, ei se inifiau in aceasta prin utilizarea drogurilor, fn vigianea lor, Intdlnives ca religiile cu noua oferta mistici a esoterismului le deschidea portile lumi a experientei interioare. Pentru ei, era vorba de o spiritualitate contrapusi oricdror dogmatisme si institutii, 0 spiri tualitate preocupata exclusiy de extinderea gi innoirea constiintei, in vederea realizairii unei solidarit&ti religioase cosmice. dn pofida entuziasmului impartigit de studenti, ulterior se va dovedi ci idealurile lor religioase erau marcate de o naivitate neputincioasa, erau sortite ego entru c& este de neconceput cf © transformare reali a congtiintei s-ar putea realiza prin simplul consum de LSD sau alte narcotice. Oricum, visul lor a rimas, fiind inci impArtigit de multi tineri, si anume de a realiza cu ajutorul drogurilor ,0 scurti. vi: despre viata meditativi, tandra, solidara, fara griji gi croativa’ se contureazi tot mai pregnant convingerea in randul r ch aceasti ciutare difwzi dup3 noi experiente jioase nu constituie altceva decat un larg subcurent, izvorSt gi intretinut in mod superficial de o anumita indiferentd, si-i zicom pragmaticd, gi pus in valoare in general de cdtre tineri. Nu este nevoie decat de un simplu impuls, pentru ca el s8 iasa la lumind si 8& se materializeze. De aceea exist gi multe elemente gi motive religioase care nu sunt legate de o grupaxe anume, ci se constituie intr-un fel de ,materie primi” nemodelat’, specifica subcurentului pentru ca apoi 84 apara si si-si lase amprenta asupra unor simpli * Diddem, p, 268. Noile miscati religioase 35 ee indivizi tineri sau asupra unor mici grupuri. Acest lucru ar putea fi exemplificat prin influenta budismului in randurile tineretului. De pilda, in Apus, comunitafile budiste profilate sunt relativ putino, iar misiunea budista nu este totugi una de anverguri. Cu toate acestea, tot mai mulfi tineri, mai mult sau mai putin decigi, incearcd si urmeze calea lui Buddha, ea gi experienta spirituala budistii sunt larg raspandite in randul tineretului mai sensibil din punct de vedere religios. Astfel, se poate afirma ci nu comunitatea religioasi budista in sine, bine structurat& gi organizata, actioneaz asupra acestor tineri, ci doar anumite motive, elemente gi practici meditative de origine budist, care igi gsesc ecoul in randul tuturor acelor tineri aflaji intr-o cautare continua de forme alternative de viatA gi constiinta sau in réndul acelora care, pur gi simply, in semn de protest, vor s4 se detageze de lumea inconjuratoare. Acest lucru svar putea explica doar astfel: exist o disponibilitate latent Ja tandra generatic de a se lisa ugor abordat din punct de vedere religios, de agi pune gi de a pune tot mai multe intrebari cu caracter religios, de a rispunde la orice nowii ,oferté” religioasa. Aceasté disponibilitate latent este cu mult mai prezenta decAt sa crozut pnd acum. In deplin consens, adeptii noilor migcari roligioase relatoaza cu ct ugurinta pot fi abordati tinerii, in orice zona pietonali a unui oras, pentru a li se prezenta noua oferta’ religioasa. Si disponibilitatea este cu at&t mai mare, cu cat aceasta soferté” reprezinté, de fapt, 0 ,contraoferta” gi o alternativA la mediul de viata gi religios cunoscut de tani pnd in acel moment. Revolta religoasé a unor tineri are, in realitate, dupa cum sa putut observa, un caracter ambivalent: de revolt’ si de refugiu. Dac& aruncim o privire asupra grupirilor, migcdrilor gi curentelor la care aderd tinerii de astazi, cbservam cA una dintre trasaturile cele mai evidente o reprezint varietatea contradictorie a traditiilor mesajelor religioase, care uneori se plaseazi intr-un plan apro- iat, iar alteori se contrapun categorie. De exemplu, cinstirea zeului Krishna, propovaduit de cdtre Miscarea , Hare — Krishna” si modul de viata propus de citre aceasta migeare se diferentiazi absolut. de invafdtura crestind revendicat& de unele secte 9 de modul de viata Propus de citre Miscarea ,Mamilia iubirti", De asemenea, cele doud noi migcari religioase n-au nimic de-a faco cu tehnica de meditatie Propagata de cdtre Meditatia Transcendentald, care igi propune ca scop crearea unor relatii ideale pentru individ gi societate in general. Tot la fel, angajamentul cregtin, specific multor tari din lumea a36 Nicolae Achimescu a treia, se afld intr-o contradictie evident cu ideologia ,capitalista” a Bisericii Unificitii, respectiv secta Moon. §i, desigur, lista poate continua. Practic, in i aga fesitura religiosjuvenila, regisim tot felul de alternative religioase, plecind de la mostenirea cregtina, religio- Zitatea extremorientalA, religiozitatea sincreticd, gi pani la ,oferta” ideologic-religioasd. $i fiecare dintre aceste ,oferte” isi gaseste adeptii sii. Ca gi cum, in cole din urmé, unui asemenea tindr i-ar fi indiferent incotro se indreapt si in co vas se imbarcé' fie cA este vorba de Krishna sau de Hristos, do Moon, sau de pretinsii maegtri ai Meditatiei Transcendentale etc. Deviza unor astfel de tineri este urmatoarea’ fiecare merge acolo unde se regisegte, flecare nazuieste dupa aceea ce el considera cA are nevoie. Totugi, pentru a evalua in ce masura ceva este bun sau rau, trebuie si se find seama de anumite criterii valorice, de nigte principii morale, pentru c& de foarte multe ori mesajul unei noi migciri religioase nu are nimic de-a face cu atari criterii gi principii. Noile miscatt religioase 87 ne V. INTERES CRESCAND PENTRU PSEUDO-RELIGIOZITATE. ARGUMENTE PSIHO-SOCIOLOGICE Dupa cum ugor se poate observa, valorile morale promovate de societatea patriarhali de odinioari sunt astiizi tot mai putin respectate. Cu toate acestea, in locul lor nu sunt promovate altele noi. Familia, ca coluld de bazii a societii ierde pe zi ce trece tot ‘mai mult din semnificatia ei de altidata. A degenerat serios rolul si in cadrul acesteia, s'au deteriorat relatiile dintre prinfi si copii. Din pacate, valorile materiale capita o preponderenfa tot mai accentuata in fata celor moralet. Contextul acesta constituie, de fapt, cadrul in care trebuie tinerilor de ast&zi spre noi experiente religioase. ;Succosul r migcairi si grupdiri religioase se coreleaz’ in miod direct cu aceastii realitate. Bl contravine, in mod evident, tendintei critico-religioase generale existente in lumea secularizata de astizi side ieri. Cu céteva decenii in urma, nimeni nu gi-ar fi putut explica, acest intores imediat gi crescind al tineretului fat de problemele roligioase gi fata de diferitele posibilitati ale experientei religioase. Psihologii ingisi ofera cAteva argumente privind acest succes surprinzator. Doud sunt rispunsurile cele mai interesante pe care acestia le amintesc in legdtura cu motivele care au condus la aceasta situatic. Primul rspuns porneste de la premisa c& orice tandir parcurge un proces de maturizare interioara si de cdutare a propriei iden- titifi. Pentru ca acest proces si-gi atings scopul, tanarul respectiv are nevoie de mentori autoritari, care si-1 convingd, de modele in care si se regéseasc& pe sine insusi, de teluri gi valori dupa care sirgi orienteze propria viat gi in care poate afla un anume sens. EL trebuie sivgi gdseascd propria identitate, acceptdnd, din convingeré, identitatea de sine pe care io ofera societatea in mijlocul careia trdieste. Dac societatea nui face 0 oferta convingitoare, atunci el Cf. Alexander gi M. Mitecherlich, Dio Unfihigkeit su trawern, Frankfurt «.M., 1967, p. 239,38 Nicolae Achimescu rt i in ceea ce se cheamA crizd de legitimitate, pe care dup& aceea gio caut& in alta parte. In opinia psihologului gi teologului catolie oman Bleistein, fascinatia noilor migcri religioase const tocmai in faptul cA ele incearca sa faci o ofertA alternativ’, de descoperire a propriei identitati. E] prezinta trei riscuri specifice in procesul de chutare a propriei identitafi, care explicd forta de atractie fat de noile migcati religioase: confuzia de identitate, totalizarea si regre- iat. Confuzia de identitate apare atunci cind multitudinea de oferte privind obiectele de identificare gi ,ideologiile” nu mai este ordonata gi restransi indeajuns de citre societate, Supraoforta nesclectata conduce la 0 confiuzie de roluri sila incapacitatea omului de a fi sta~ tornic din punct de vedere profesional, religios sau chiar sexual Acest lucru presupune aparitia celui deval doilea rise: fotalizarea. In Joc 8& giiseascd 0 anume sintezi intre propriul eu si mediul social in care triieste, tandrul respectiv alunec& spre alternativé. Pentru a dintre gruparile religioase extremiste, supundndurse totodati repre- zentantilor acestei doctrine. Insi, chiar dac& nesiguranta sa momen- tand a fost eliminata prin aceasta, totugi aceasta solutie nu este de durata, pentru ci, in ciuda dependentei vointei sale de gruparea respectiva, el igi caut& pe mai departe propria identitate, Tota~ lizarea imbrac& diferite forme. Ea se poate exprima printro supralicitare a identititii colective, care uncori se manifest agresiv in exterior, sau prin supraidentificarea cu ,croi” sau ,lideri” idea In ambele cazuri, se poate ajunge pana la o aparent complet’ individualitaji. Tocmai in acest moment apare cel de-al treilea risc: regresia, adic& evadarea din prevent gi reintoarcerea la vechile tipuri de comportament. ‘Aparent, dificultatile i conflictele din perioada a: pot fi eliminate decat prin refugiul la adapostul fazei a din viatd. Tipic pentru acest mod de comportament regresiv este faptul ci el fl conduce pe téndr inbrun fel de gettou, intr-un cere 1 OE R. Bleistein, Geffthrdeto Identitit, in: L. Zinke, Roligionen am Rande der Gesellschaft — Jugend in Sog newer Heilsversprechungen, Minchen, 1977, p. $3 29, Noite miscari religioase 39 et esoteric, iar pe de alta parte cd il expune — din cauza atmosferei supralicitate in plan emotional ~ fanatismului religios® Aceste riscuri in descoperirea propriei identitafi sunt solu- tionate, aparent, pri degraba de sfera sul grupairi pseudo'religioase, aflate la periferia societatii, ofera tinerilor care-gi caut ined propria identitate un agazis remediu salvator: un pro- motor entuziast, care intruchipeazii valorile si descoperirea propriei identitdti; un spatiu de viata, organizat dupa criterii drastice din punct de vedere religios-emofional, cu accent preponderent pe rolatiile interumane’ o ideologie care fascineaza fie prin simplitatea teologicd, fie prin exotism. Normele unor asemenea grupari reli- gioase pot fi ugor percepute gi accoptate, in comparatie cu orientarile si normele de viata oferite de societate. Potrivit psihologilor, cei mai multi dintre adeptii noilor migedri religioase sunt necisiitoriti, tineri adolescenti, care traverseaz o perioada de crizi si care'se afl, si spunem asa, intro stare itermediaré, de trecere de lao anumitd faz la alta‘a Ei se gisesc fie in perioada dintre studiile gimnaziale gi cele universitare, {intre perioada de studii si inceputurile profesiei, in perioada de tranzifie do 1a o profesie la alta, fie pur 5i simplu pe parcursul peri- cadei desprinderii de casa parinteasci. Oricum, de cele mai multe ori, reapectivii traiesc faza luptei cu o anumiti depresie sau dezradcinare temporard. Principalii candidati la noile migcdri religicase, prin urmare, nu sunt neaparat oameni afectati nat sunt afectati mai degrabi aceea, ei se disting foarte pul Dinoolo de toate acestea, problema decisiva este daci aceste noi igioase, care'si revendic’ rolul de a ajuta la gisirea Propriei identitati, ramén doar un simplu episod in viata tinerilor, fark consecinte deosebite, sau daci nu cumva vor conduce la marginalizarea acestora, marcati de un pregnant fanatism gi tonbilism, Studiind aceasta situatie, psihologii au ajuns la concluzia unii dintre ei, dupa ce gi-au descoperit in mod aparent noua ntitate, capdtd curajul de a pirdsi gruparile religioase in care } Of M. Mildenberger, op. eit, p. 223 sq. Hordor Korrespondens, Januar, 1979; apud M. Midenberger, ep. ci, pp. 228,40 Nicolae Achimescu a s-au integrat gi se reintegreazA in ,.umea normala”, pe cind altii cad intr-un fel de supunere patologicd fafA de gruparile respective, ingrogind randurile acelor marginalizati extatici gi isterici de I potiferia socictaitii Un al doilea rispuns oferit de psihologia contemporana privind cauzele interesului crescind fafa de noile migcari religioase consti in nou tip de socializare si in sindromul psihie de comportament, desemnat ca narcisism. Astfel, Hans-Giinter Heimbrock? afirma c& deckderea evident’ a societtii patriarhale traditionale, ca urmare a evolutiei social-politice, nva ramas firi urmari profunde pentru generatia actuali, Dup renuntarea la vechile valori morale, noua sceni religioas’ juvenili se constituie intrun exemplu despre felul in care comportamentul regresiv narcisist domina de departe formele de depagire a crizei generate de perioada de pubertate. Aici, tinerii cauta gi regiisesc exact acele experiente pe care, in mod natural, omul lea trAit in primole stadii ale vietii sale: siguranté, protectie, nesepararea inci intre eu gi tu, dimpotrivA contopi plind de’ fantezie cu lumea inconjuratoare gi cu persoanele din apropiere. Aceasti enumerare asociaz, de fapt, componentele extatice gi theditative in religiozitatea juvenilé. Dack schema propusi de psihologia identititii ne arat4 o afinitate cu gruparile religioase sdure” gi cu un stil autoritar, pentru varianta nareisistd revin in prim plan curentele meditative gi extatice, migcdrile guruiste, mo delele de viata si congtiinta libera din scena religioasa alternativa, ca si anumite aspecte ale culturii juvenile pop. De altfel aceasta este mult mai complex3. Ea se extinde de la misedrile cu caracter meditativ, cum ar fi Meditapia transcendentald, de la gruparile cu caracter mistic, cum ar i sufismu! apusean, pana la cureniele si cercurile esoterice, de la reminiscentele religioase din scena drogurilor si pani la lumea juvenili a culturii pop gi de discotecs. +R. Bleiatein, Joc. cit, sbiclerm. ' Hans ~ Ginter Heimbrock, in Die neue Religiositét hg. von der Arbeitsgemeinschaft der Evangoligchon Jugend in der Bundesrepublik Deutschland und Berlin West, Stuttgart, 1978, p. 42. Vezi, idem, Hermeneutik der Phantasie - Ein religionspsychologischer Zugang zur Seneca ibidem, p. 2A sq. Noile miscéri religioase at a VI. OCULTISMUL SI OFERTA SA DE ,,MANTUIRE” IN CONTEXTUL SECULARISMULUI MODERN: Dupa cum se gtie, Revolutia Franceza (1789) a reprezentat unul dintre punctele de varf ale perioadei iluministe. Unul dintre telurile dicarea ocultismulul. gi insa, c& astzi asistdm din now lao revenire in fort a ofertei ocultiste, care prezintA chiar un confinut cu mult mai bogat. Acest nou ccultism fi gaseste pe multi dintre semenii nostri intro situafie in care ei isi manifest dezamigirea atat fati de ei ingisi cat si fat de lozincile iluminismului secularist. Oferta ocultisté se greveaz pe fondul asteptarilor din partea unora a unei schimbari de ,paradigma’, a instaurarii unui ,nou mod de gandire” (cf. New Age). Incusiv anumite mijloace mass'media se striduiese s& inoculeze aceasta idee a disponibilitatii lumii de ast&zi spre aceastd deschidere, inserdnd unele exemple in acest sons: migcarea postmoderna si harismaticd, migcarea New Age si apetitul multora pentru ocultism. Unul dintre mottorurile generate de cdtre iluminism si care caracterizeazi modernismul secular este chiar acesta: in perspectivi, religia va fi anihilatd de cite gtiin}. Adeptii unei asemenea convingeri sperau gi spera ci, astfel, este garantat’ nu doar libertatea omului fata de anumiti factori politici, religiosi sau bisericesti, ci gi fericirea materialA gi progresul nelimitat. Din aceasté perspectiva, credinta in progresul stiintific se substituie religiei, iar in cazul unor ganditori pozitivigti, precum sociologul francez Auguste Comte, si a reprezentantilor de mai tarziu ai marxismului, s-a ajune la reconstituires unui cult propriu umanitatii, in contul c&ruia se plaseaz’, desigur, cinstirea ;umanului”, a umanitatii, ca ,esenta suprema”, in cadrul unor ritualuri sirbitori ,roligioase” proprii, Deviza ‘pozitivista a fost 4 nu numai de catre Lenin, ci chiar de cdtre ,Perestroika” ista. Potrivit acesteia omul este ,masura tuturor Vezi HJ. Ruppert, Ok:kultismus. Geisterwelt oder nuer Weltgetst, Wiesbaden, 190, p. 37.2 Nicolae Achimescu i lucrurilor’, trebuie real supranatural In ultima vreme, asemenea oferte seculariste de ,mantuire” au ‘in interes, ele nu mai au aproape nici un suport in optiunile lor. Defaimarea zeilor din timpul Revolutiei Franceze a fost urmaté, intre timp, nu doar de discreditarea ideologiilor seculare, ci i de discreditarea ratiunii, ridicatA odinioara la rangul de divinitate Suprema. Tot mai pregnant, credinta in progresul si tehnica moderna face loc concepfiilor si orientarilor privind o anume inadaptabilitate rezervata si difuzk fat de modernism, culmindnd eu propaganda unui asa-numit postmodernism’, care ar avoa ca merite inlocuirea totalé a evului mediu actual.? Raspandirea fenomenului ocultist se incadreazd gi ea in acest proces de ,dezmodernizare a constiinjei”. AnalizAnd acest proces in Nolle miscari religioase 43 rt psibologia stiintificd si psihanaliza, esto, potrivit autorului, acces de a reconferi ,dimensiunii simfuale” o semnificatie central tn voderea stealiadrii de sine” a perscanei. Pentru A. Maslow, aganumitele sexperiente de varf’ (peak-exporionces), respectiv experientele ‘unitdfii individului cu intreg cosmosul, identificate de citre autor ou xperientele mistice, reprezinté expresia cea mai elocventi a ealizrii de sine” a unui om. Intro tard ca 8.U.A., unde ,nazuinta jupa fericire” (,the pursuit of happiness") este inscrisdi ca un drept fundamental gi ca o obligatie fundamentala chiar in Constitutie’, nu este de mirare ci un ganditor ca Maslow ajunge la concluzia od natura umand nu este ,nici pe departe atat de rea, dupi cum s-a crezut”, chiar daca acest lucru i! impinge pe cel nefericit sau pe pesimist, in aceastd tard, si zicem aga, si incalce ordinea i}ionala® (vezi frecventele, in ultima vreme, omucideri tn potrecute in sooli etc. ai ciror autori sunt atat de nefericiti gi \antuirea” trebuie infeleasa in sensul c& paradisul aici, pe pamant, fara vreo anume raportare la § cultura juvenil& americana, sociologul Peter L. Berger definea ast{e! rtd cele mai importante dou’ forme de exprimare ale acesteia: a) Oeeae: - i ; . prin aceasta, psihoterapia se detageazi de domeniul spisitul antitehnologic al migcirii ecologice gi, alternative: b) re seelei simple ajutorar practice in vederea vindesirh unor tol st a gorarea esoterismului gi ocultismului, El afirma ca, in ultimul timy ccultismul prezinté forme variate si tot mai derutante, de la astrologie pani la satanism, de la reactualizarea vechilor tehnici motode de mantici chinez3 pand la formele agresive noi de mi hindus& gi budisti (de la tehnica Zazen din Zen-ul japonez pana la Meditatia transcendentali sau chiar pand la migcarea ,Poporal | Tisus’), Toate aceste migcKri presupun o anume interior”, retragerea fn propriul sine, ,schii de valori prin schimbarea individului. Este vorba de un fel de »Psychoboom”, care ar presupune tehnici si forme de terapie in vederea modificarii propriei constiinte. Tebnicile revendicate de New Age se inscriu intocmai pe aceastA linie si reprezinta unul dintre cele mai concludente exemple. Un rol-cheie in acest refugiu in cadrul ,psihotehnicilor” Ia jueat sihologie umanista”, cireia promotorul siu, Abraham Maslow (1908-1970), ica conferit ‘atributul de ,substituit religios” Scopul psihologiei umaniste, socotitii ca a” treia fort jcercarilor uni I Ispedagogice, religioase gi ideo gice in scopul prosperd i oamenilor in general, ceea co mai caracterizeaz recept "a din partea adeptilor ci in acest ev al ,psychoboomului”. Aceste tendinte noi religioase si de rointer- pretare a vocatiei Iu conceptelor ei se vor materializate mai les in agavnumita ,psihologie transpersonala”*, considerati a fi a atra for{a”, dup& ,psihologia umanista”. Psihologia umanist oste privitd, in viziunea unor autori, ca o pregitire preliminard pentru o @ patra psihologie, superioara, transpersonala gi transumani, cArei punct central se afl mai degraba in cosmos. Aceste psihologii se subliniagi,, pot evolua spre cvea ce se cheami ,filosofia vietii"’, tun finscrie pi 4 CL Herbert von Borch, Amerika-Dekadenz und Grisse, 1981; apud Siiddeutsche Zeitung, 23.05.1981, Nr. 118, 2% cf. N. Achimescu, Familia cresting intre traditie si modernitate. Consideratii teologico:sociologice, in: mila cresting aed Iasi, pp. 126-127. J. Ruppert, Okkultismus... pp. 3940. “CE RR. Maharaj, Asions spurituelle Invasion in den Weston, in: P. Beyerhaus, LE, Padberg, Bine Welt ~ eine Relizion?, Die synkrotistische Bodrohung inseres Claubens in Zeichen von New Age, Asslar, 1988, pp. 110-111. ee Petts fo Gestalt Therapie, Lebenatreude tind Persinlichketsent- tung, 1981, + Ibidem, pp. 37-38. 3 Dbidem, p. 38.44 Nicolae Achimescu $$ $$$ substitut remarcabil al religiei profesate pnd in prezent. Pari sau in afara Transcendentului si Transpersonalului, oamenii aratd ca nigte bolnavi, sunt realmente bolnavi, remarca adepfii ,psihologie transpersonale”. Ei au nevoie de cova carei transcende, de ceva mai presus de ei, pentru a putea avea un fel de sentiment de teamé fat de gcel ceva i pentru a se putea angaja in aceasti directie intr-un mod naturalist, empiric, non-confesional.* Lozinca tot mai postulat& de c&tre noile psihologii, cu pretins caracter terapeutic, si anume ,reintoarcerea spre sine”, ,tealizarea sinelui”, a condus, din nefericire, la intrarea intr-o noua etapa: de chiderea surprinzAtoare sau mai putin surprinzAtoare spre expe’ rienfele oculte. S-ar putea chiar afirma cA ,psihopiata” invadata de peihologiile ,transpersonale” gi de ,terapiile fizice” a devenit astizi poarta principal pe care pitrund conceptiile cu caracter ocult in societate. Socotite un fel de ,alternative”, promotorii acestora sirau gAsit drept aliati (anii ‘70’80) populatiile tribale contemporane in Tupta contra adversarilor tehnicii, propundnd studierea 5i practicarea tehnicilor lor magice si oculte, dar in special a samanismului, ca cea mai veche forma de ,psihotehnica”. Aga sia ajuns ca magia i vrijitoria ef devin’ astizi obiect al discutiilor academice. Mai mult, etnologia a inceput #4 ignore modelul propus de sociologie®. ‘AceastA evolutie a fost catalogat’ gi ca o ,reintoarcere a veijitorilor” in lumea noastré modern, care'si propune ,revrajirea” lumii gi un mod de viat constind in unitatea si armonia cu vosmosul, un substitut al ,dezvrajirii lumii cu ajutorul tebnicii moderne. Chiar influenta anumitor conceptii extreme-orientale, cum ar fi budismmul 5 ctre esoterism Stonehenge”, precisi spre asemenea librarie descoperi, sub titlurile de ,esoterism” gi_,ocul- tism’, 0 foarte bogata ofertd literari: magie, astrologie, ghicitul in ic si magicoocult. Cand intri intro "CE A. Maslow, Peyehologio des Soins, Munchen, 1973; apud H.J. Ruppert, Okkultismus..., ».40. HJ. Ruppert, op.cit, p. 4. Nolle migcarireligioase 45 a palm, tarot, stiinfe de frontier, antroposofie, parapsihologie, cultul PaméntuluMami, neopaganism, amanism, New Age, constiinta Consecintele propagandei ocultiste se regisesc deja in randul populatiei. fn ultimii ani, procentele celor care adera la practicile Datele privind, de pilda, impactul astrologiei in lumea crestina ne sunt furnizate de eurobarometru, Seriile de sondaje de opinie au fost finantate de cdtre Uniunea Europeand, motiv pentru care cle vizeazi doar (rile membre ale acesteia. Intrebarea pus’ in sondaj se refera la faptul daca astrologia poate fi privita ca fiind stiintifi Prima observatie este aceea ci proportia raepunsurilor nu gti este destul de scautd in cele mai multe (ri, dar relativ ridicat& in Irlanda, Grecia, Spania gi Portugalia. Acest lucru demonstreaza c&i o mare parte a’ populatiei din aceste jari nu cunoaste suficient semnificatia astrologiei. In Europa Occidentali, majoritatea populatici consider’ astrologia are un caracter stiintific. 16% dintre respondenti afirma cf este ,foarte stiintific’” 9i 40% c& este ,intr-un fel stiintificd”, in vreme ce doar 29% neaga caracterul stiintific al acesteia, Sondajul arata c& procentele de populatie care considera astrologia ca find foarte stiintifica” sunt mai ridicate in Spania, Portugalia, Irlanda si Grecia, comparativ cu celelaite {iri din Uniunea Europeana. In acelasi timp, o mare parte a populatiei din aceste {Ari consider cd este dificil de réepuns la o asemenea intrebare. atitudine mai optimist fat de astrologie este rispinditd mai degraba in tarile sdrace gi privitd cu mai mult scepticism in cele mai bogate. international sociali” (International Social Survey Programme”), a abordat acceasi tema in anul 1991, pornind de la intrebarea daca shoroscopul poate afecta cursul viitor al vietii unei persoane”. Acest sondaj acoperd doar eAteva (ari din Uniunea Europeani. Astfel, in Germania, 6% din populat ispuns ,absolut adevarat”, si 22% Tider, pp. 41-42. Datele ne sunt furnizate, conform eurobaromotrului, de cdtre Ole Riis, The Disperssion of Unorthodox Religiasity in Western Burope: A Brief Empirical ‘Survey, in: Holle Meldgaard, Jobannos Aay ww Religions Movemoats in Europe, Aarhus University Press, 1997, pp.46 Nicolae Achimescu oo »probabil adevarat’, in timp ce restul a manifestat o atitudine indecisa. In Marea Britanie, 4% au rispuns ,absolut adevirat’, »probabil adevarat”, in vreme ce restul a Tispuns ,nu sti” Din acest sondaj deducem faptul ci doar in cAteva ‘tari europene horoscoapele reprezinti un element important. Cu toate acestea, o parte considerabila din populatia vest-europeani rméne deschisk posibilitdtii ca planetele sub semnul edrora se nase indivizii s& influenteze destinul ulterior al acestora’*. 1 Aga cum afirmi M. Eliade, esto imposibilé prezentarea unei =A patimii actuale pentru astrologie", atat in Statele Unite, Este suficient si spunem ci cel pufin 6000000 de americani isi planificd viata conform prezicerilor astrologice, iar c. 1200 din cele 1750 de cotidiene din aceasta {ar public horoscoape. Este destuld tresb& pentru 10000 de astrologi Iucrind in regim de program normal gi 175000 lucrand in regim de program redus. (Aproximativ 40000000 de americani au transformat zodiacul intr-o afacore de 200000000 dolari/an, In prezent, exist numeroase computere angajate in réspAndirea gi interpretar horoscoapelor. Unul dintre ele imprimi un horcscap de 10000 da cuvinte in céteva minute contra cumei de 20 dolari. Altul livreazi horoscoape timp de 24 de ore/zi cdtre ¢. 2000 de campusuri din tara. Al treilea computer, amplasat. Gara Centrali, produce e 600 de horoscoape/zi. Vezi M, Eliade, Ocultisin, vaijitorie gi modo culturale, Eseuri de roligie comparati, Bucuresti, 1997, p. cf Ed. F. Heenan (ed), Mystery, Magic and Miracle: Religion’ in a Post Aquarian Age, N.j., 1913, p. BT: M. Truzzi, The Occult Revival as Popular Culture: Some Random Observations on the Old and Nouveau Witch, Sociological Quarterly’, 13, winter, 1972, pp. 16-36; Ed. A. Tiryakian, Toward the Soaology of Esoteric Culture, ‘n: American Journal of Sociology’, November, 1972, pp. 491-512; Martyn Marty, The Oocult Rstablishment, Soci! Researeif, 37, 1970, pp. 212-290. Noile miscairireligioase ar Sue eee Tabel 1: Credinga in astrologie in fairile Uniunii Buropeno Olanda: 115 { 114] 463 [308 Germania [143] 8245.7 a8 lia 1471.7 34.1] 39.5 Luxemburg | 5.9] 116] 502] 33.5. Danemarca_|—14.7| 12.8] 48.9 [242 Telanda 215] 181 | 340} 966 Marea 74? 165| 37.7] a9 Britanie | Grecia 21| 175! —s4 | a | Spania 20.51 295 | 34.3 | 15.7 Portugalia_| 97.1 | 291/292} 146 1813] 1873 | 4610 | 3874 Coloana Total 155/160] 395] 289 Un alt studiu de sondaj comparativ a fost organizat de cAtre »European Values Survey Study” (,Studiul de sondare a valorilor europene”), Acest sondaj sia propus evaluarea credintei populatie! {rilor Uniunii Europene in reincarnare48 Nicolae Achimescu eS —————— ‘Tabel 2: Credinta in reincarnare in 11 fri occidentale ‘Tabel 8: Credinta fn reincarnare in tarile Uniunit Europene (1990), in functie de sex si grupe de varstd 18-24 ani 25-34 ani 16 23. 35-44 ani 16. 22. 45°54 ani 15 22 55-64 ani 16 20 65-80 ani 17 20, Noile miscari religioase 49 i — VIL CIVILIZATIA TEHNICA SI RELIGIA POSTSECULARISTA: REALIZAREA SINELUL CA OFERTA DE ,MANTUIRE” Civilizatia tehnicd contemporand este, indiscutabil, un produs al lumii occidentale. Asemenea socialismului, drepturilor omului gi comunismului, in cele din urma probabil si umanismului ateist, ea a aparut gi sva dezvoltat pe un teren pregatit gi cultivat de insigi religia cresting. O credinta care n-a acordat 0 atenfie corespunza- toare naturii inconjuratoare, care a adorat un Dumnezeu-Creator, ce a mandatat pe om si stApaneasc§ creatia, mandat neanulat in urma c&derii in pacat, a condus in cele din urma la o transformare radicald a lumii. De asemenea, trebuie amintit faptul cA lumca crestina occidentala gira extins dominarea ei economica inca de pe la inceputul sec. al XX-lea asupra intregii planete. Toti acesti factori au concurat la configurarea noii civilizatii amiatite. Daca civilizatia precedenta este carcterizata pe drept cuvant ca cresting”, intrucit ea igi fundamenteaza in mod evident >, mormele de comportament gi valorile pe credinta crestind, iar cei aparfindtori acestei civilizatii isi propun drept scop al vietii dobandirea imparatiei hi Dumnezeu, tot la fel civilizatia urmitoare este marcaté preponderent de legile si problemele fundamentale ale tehnicii. se poate spune cu exactitate cind o civilizatie se suprapune ite. Civilizatia tehnied incope, oricum, odaté cu prima revolutie tehnic& din istoria omenirii, odati ‘cu debutul evului maginilor.* se plaseazi, 1 Se pare c pericada andva, i doilea rizboi candva, intre incepul50 Nicolae Achimescu 8 Daca civilizatia cregtind l-a raportat pe om intotdeau Dumnezeu, daci ea sia extras normele morale i princi actiune din Sfanta Scriptura i Traditia crestina, civilizatia tehni in schimb, il raporteazi pe om la propriile sale sentimente gi la existenta actualé. fn cazul celei din urmd, orice norme de comportament gi actiune izvordisc gi se fundamenteazd pe un aga-numit ,cod rational”, care vizeazé satisfacti i il imediate. Aga se explici faptul cA civilizatia crest si un caracter profund eshatologic, in vreme ce civilizatia tehnica este strict orientatd spre prezent. Spiritualitatea promovati di prima vizeazi impardtia lui Dumnezeu, pe cdnd cealalta se ancoreazi in momentul trait exclusiv aici si acum, Civilizatia tehnicd secularizati porneste de la premisa. ci omenirea poate trdi gi fird Dumnezeu sau cel putin fard acel Dumnezeu propovaduit de citre Biserici. In acelagi timp, secularizarea presupune ca 0 consecinfa inevitabila descrestinarea lumii: in m&sura in care dispare forta integratoare a Bisericii, se clatina si orientarea de pana acum a societ&tii impreund cu valorile eregtine pastrate in gi prin Biserica. ‘Cu toate acestea, intre timp, a devenit tot mai evident faptul ck procesul de secularizare atrage dupa sine, intr-adevar, o transfor mare profunda in plan spiritual si social, dar aceasta nu inseamn& nici pe departe ofargitul religiei. ,Formele se schimba, dar problema: tica religioas4 rimAne”, remarea sociologul Gerhard Schmidtchen, pentru ca mai departe #4 sublinieze aceasti constatare cu ‘urmitoarea tez4: Religia reprezintA o constantA umana gi totodatd sociala, deci o dimensiune pereni. Oamenii si'ar putea schimba, intradevar, ,constiinta lor religioasa”, ar putea chiar atenta la cea ei, dar nu vor putea niciodat& ignora sau iesi din asi fimdamentalA a existentei lor? ie tehnicd contribuic, intrun fel sau altul, la configurarea unei noi forme de religie, care ar putea fi desemnati ca © ,religie postsecularista", evident mai ales in cadrul migcdrilor Fr.W. Haack, Jugend Religionen, Ursachen, Trends, Reaktionon, Minchen, 1979, p. 67, r. 127. * Apud L. Schreiner, M. Mildenberger (Hrsg), Christus und die Gurus, Asiatische religiéso Gruppen in Wosten. Information und Orientierung, Stuttgart, 1980, p. 23 aq. Noile miscari religioase 51 er ———__, meditative de origine asiaticd, cum ar fi Meditatia transcendentala sau Bhagwan, sau in acela al ,globalismului” religios promovat de ‘New Age sau Scientologie, ca si Iwim doar cdteva exemple. Acest tip de ,religie postsecularista”, asa cum o arati gi denumirea in sine, are o configuratie dubli, sincretici, intrucat include in structura ei, pe de o parte, elemente cu caracter juministorsecularist iar, pe de alta parte, clomente religi traditionale. Aceasti forma de religiozitate este tot mai orizontului experimental in care se regiseste omul din soci modern industrializata, in cdutarea sa permanent dupa rispunsul la problemele existentiale pe care si le pune. Paradoxal, se pare el nu giiseste un raspuns credibil nici religia traditional, in mediul cAreia triieste gi isi destigoara activitatea, dar nici in atitudinea secularist tot mai resimtité in lumea de astizi, Cautarea sa reprozint’ un protest fata de ambele. Practic, el nu regiseste vreo posibilitate de implinire a propriului ,eu” nici in norm: pe care i le propune Jumea moderna” — progres, bundstare, putere — despre fragilitatea adevarurile si prescriptiile ynale, deci ale Bisericii crestine, atacata permanent de iti reprezentanti ai criticii gtiintifice ori de c&tre materialismul societatii de consum, Intro atare situatie, el nu face altcova decat si inceroe si iasi realmente din sistem, urmérind si°si descopere propria cale, propria alternativi la lumea in care trdieste, propria religiozitate sau pscudorreligiozitate. Pentru el, toate acestea converg, in fapt, in yredescoperirea” propriului » © redescoperire cu valente Individualiste si pseudo-religioa Obiectul eforturilor civilizatiei tehnice il reprezint& omul insusi, si nu Durmnezeu, omul care nrare nici o responsabilitate fata de Dumnezeu, ci doar fata de sine insugi. Obiectul societZtii moderne de consum este eul uman existent acum, nu vreo anume existentd in lumea de dincolo si cu atét mai putin imparatia lui Dumnezeu. Daca cineva se intreabé in legdturd cu ,mantuires” omului ne ilizatii tehnice gi consecintelor acesteia, aceasta este sintetizat& foarte lapidar: realizarea sau descoperirea propriului eu experienta directa gi imediat’, Din aceeasi_perspectivi, acest lucru inseamn&_progresul Personal in conditii optime, valorificarea tuturor posibilit&tilor in lan personal si depAsirea tuturor obstacolelor care ar putea aparei 82 Nicolae Achimescu ee in acest demers. In termenii individualismului modern, acest fapt ar putea exprima astfel: ,trebuie oi ofer gi fac doar ceea ce pot” i gasesc locul care mi se cuvine sub soare”, ,#4 mA emancipez”, am griji de mine insumi” etc. Eu sunt acum gi aici propriul meu ybiect. Trecutul si viitorul nu au o semnificatie, retrospectiva perspectiva nu au nici o valoare. Descoperirea si realizarea sinelui sunt, din acest motiv, continutul multor psihologii, terapii gi teologii proprii civilizafiei tehnice. Pe de alti parte, deviza celui ce se conduce exclusiv dupa principiile civilizatiei tehnice surprinde gi un alt aspect? doar ceea ce am oxperiat eu insumi este real. Trairile i experiontele personale imediate reprezinté piatra de temelie a realizirii sau imy propriului eu”. Calatoriile gi excursiile excesive, cultul starurilor gi consumul exagerat de cinematografie gi televiziune se tnscriu exact pe aceeasi linie.* 9 Fr.W, Haack, Jugend-Religionen..., p. 70. Noile miscéi religioase 8 —— ee VIII. PREOCUPARE IN MEDIILE POLITICE PRIVIND PROLIFERAREA NOILOR MISCARI RELIGIOASE in Europa, incepand chiar cu anii ’70, se remarcd o disputd cresenda cu fenomenul noilor comunititi religioase gi ideologice, ca gi.cu acela al psihogrupelor. Multe dintre acestea igi fac simtité prezenta pe plan international, atat din punet de vedere economic, cat si misionar. O serie dintre asemenea migcari isi au centrele de decizie in coe niitate (de pilda, Scientologia/S.U.A., Moon sau saliaiiGmen, Medizapia tascestontall/iivesin, Osballadl a} sau igi extind domeniile de activitate in mai multe state (de pild’, Familia in America de Sud). Conform informatiilor existente, ju de pufine ori, intré in conflict cu Totugi, dimensiunea activitafilor internationale a noilor migcdri religioase poate fi identificata doar partial. Unele dintre aceste grupari sunt considerate ca prezentand un potential cat de amenintare la adresa statelor democratice, ca gi 0 tending ridicat& spre actiuni criminale.? Cf, Europaisches Parlament, Kntwurf eines Borichts tber Sokton in uss fir Grundfreiheiten und innere Gelogenkeiton, rin Maria Borger, PE 228.630; apud Doulecher Bundestag, 1 CE. Ch, Schwarzenegger, Uber das Verhaltais von Religion, Sekten und Kriminalitét. Eine Analyse der kriminologischen und Strafrechtlichen Aspekte am Beispie! der japanischen Aum Shinrikyé-Sekte, in: St, Bauhofer, P.H. Bolle, V. Dittman (Hrsg), Sekten und Oxkultismus, Kciminologische Aspekte, Chur, Zirich, 1996: R.G. Kisala, Reactioas to Aum: The Revision of the Religious Corporation Law, ini Japaneso Religions, vol. 22,1,1997, pp. 60°74,54 Nicolae Achimescu ni Pe plan national, anumite grupari joacd un rol nese- mnificativ, mu se implici prea mult in conflictele politice gi nic nu ge expun pregnant criticii publice. Cu toate acestea, datorit apartenentei lor la o retea internationala, in multe alte locu semnificativa gi cu un potential conflictual mai ridicat, acestea pot reprezenta virtual un pericol. Un exemplu concludent in aceasti privinta este migcarea Soka Gakkai, care in Germania numAri doar cea. 3000 de adepti, dar in Japonia, 8.U.A. Ei joac un rol important? Raporturile parlamentelor {arilor europene demonstreazi faptul c&, in general, in aceast privinta, problemele cu care se confruntd aceste state sunt similare. Scenariul nu diferi prea mult, chiar dack existi anumite caracteristici locale. S- constatat, de asemenea, faptul ci acest nou fenomen religios poate fi cu greu apreciat din punct de vedere cantitativ calitativ. Conform parerii expertilor din toate farile, din punct de vedere cantitativ, noile migchri religioase ar reprezenta doar un fenomen marginal. Sunt putine gruparile care, realmente, se constituie intr-o organizatie international cunoscuté in toata lumea, cu structuri corespunzitoare. Pe de alta parte, nu toate joase care actioneazi pe plan internation prezinti un potential conflictual, sau cel pufin nu in aceeai masura. In acest context, trebuie remarcat faptul ci anumite gtupari so afla intr-un stadiu pe undeva intre accea ce se cheami institutionalizare stabilA gi organizatii fara o forma precisa; prin urmare, in cele mai multe cazuri, ele sunt cel putin tolerate din punct de vedere social, chiar dack nu sunt acceptate sau integrate. Oricum, date gi statistici oficiale, in acest sens, din tarile europene nu exista pAna in acest moment. Totusi, existd anumite date si procente furnizate de diforite institufii sau 1 Vexi Y. Tsurumi, An Unconventional Method for killing America, Tokuura Shoten, 1994, p. 206 oq; apud Deutscher Bundestag, Zndbericht..., p. 206. Noile migcari religioase 35 ee cercetari specializate in acest sens, cum ar fi in Germania’, Italia, Olanda, Franta, Marea Britanie. Potrivit acestor estimari, in Austria, 3,5% din populatie ar fi adepti sau membri nor asemenea grupiri. In Italia, se estimeazd c& 1,2% din populatie ar fi adepti ai unor noi migciri religioase. In cea ce privegte procentele pentru Germania gi Europa in general, ele se cifreazi pe undeva in jurul a 2% din populatie, degi nu se specific’ numrul exact al noilor migc&ri religioase cdrora acegtia aparfin. Informatiile privind numirul unor asemenea noi grupari ‘eligioase diferd foarte mult, poate tocmai pentru faptul cd perceptia acestui fenomen este deosebit de variata. Constiinta apartenentei la o miscare sau alta nu este suficient de clari. De exemplu, in Olanda, se apreciazi ci ar exista un numér de cca. 2000 de asemenea migciri active. Conform unui raport din Franta, in aceasta fara, in 1995, existau 170 de ,secte”, iar in Marea Britanie, aga cum reiese din datele oferite de cdtre INFORM, peste 2500 de migedri religioase.’ in cadrul Uniunii Europene, in anul 1984, a aprut un raport Europei_,privind activitatea anumitor noi imigcri religioase’.* Avem aici de-a face cu o forma revazuta a unui raport datand din 1983, Esenta acestui raport reprozinta, in fapt, o sintetizare a obiectiilor gi reprogurilor ficute noilor miscari Cf Deutscher Bundestag, Zwischen Bericht dor Enquote-Kommission »Sogenante Sekten und Psychogruppen’, B.T. ~ Drucksache 13/8170, 1997, D. 83 aqi veri gi G. Schmidtehon, Sekten und Paychokultur, Freiburg, Basel, en, 1987; idem, Wie weit ist der Weg uach Deutschland? Sozialpsycho- logio der Jugend in der postkommunistischon Wole, Teol. II, im Auftrag des EMFSFJ, 1996: apud Zbidem, 209. $i celelalte date care urmeazi sunt preluate din acoeasi luerare. !Vexi Deutscher Bundestag, Endbericht “Cf, Raportul Comisiei pentru tinero: privind activitates anumitor noi migeéri re Europene, prezentat do citre Richard Cott idem, p. 228, pp. 208-201. educatie, informatie gi sport jioase" in interioral i56 Nicolae Achimescu i religioase.? Forma revizuta din 1984 stabileste ci prescripti juridice existente in cadrul statelor membre ale Uniunii Europene ar fi suficiente pentru a reglementa aceasti problema. Ar fi necesara, totugi, conform raportului, dezvoltarea unei coexistente cu drepturi egale si integrarea acestor grupari in societate, intrucAt acestea ar reprezenta astizi o caracteristic’ a peisajului social existent. De asemenea, raportul stipuleazd o serie de ylinii directoare voluntare’, pe care aceste migcdri 98 le respecte, cum ar fi, de exemplu, dreptul la o perioada de timp de yeflectie inainte do aderarea la o noud migcare roligioasi, respectarea drepturilor copilului, ca gi dreptul de a intrefii mai departe contacte sociale cu cei din afara gruparii respecti in februarie 1996, Parlamentul Europei a adoptat o hotarare privind ,Sectele in Europa’.® Ficind trimitere a Conventia europeana privind protejarea drepturilor si libertiitilor funda: mentale ale omului din 4 noiembrie 1950 si la hotdrarea cu privire la Carta drepturilor copilului din 8 iulie 1992, Parla: mentul european invita toate tarile membre ale Uniunii Euro: pene sa colaboreze mai strans in acest domeniu, sA facd schimb de informatii intre ele, si nu acorde automat statut legal actiunile pe care le desfasoari, nu incalcdi cumva legislatia statului respectiv. Tot la fel, Consiliul Europei, p hotdrare, este solicitat si ,examineze, si propund gi , pentru a stopa si combate toate activitatil sectelor in cadrul Uniunii Europene”* Pe de alt parte, prin aceasté hotarare, Parlamentul euro pean insarcineazi Comisia sa pentru libertitile fundamentale § afaceri interne si propund comisiilor de specialitate si parla 7 Veri gi J. Richardson, B. van Driel, New Religious Movements in Buropet Developments and Reactions, in: A. Schupe, D.G. Bromley, Anticull Movements in cross-cultural perspective, 1994. * Cf Parlamentul Europei, Hotérare privind sectele in Europa, ABL. ¢ 078 din 18.03.1996, p. 31; apud sbiciem. ° Ibidems ibidom. Noile migcari religioase 387 er mentelor nationale s& organizeze o gedinté comund pe tema sectelor gi sA prezinte in plen concluziile la care s-a ajuns."” Sedinta comuni a avut loc la 21 noiembrie 1996. Raportul final vealizat in urma gedinjei criticd faptul c& nici Consiliul gi nici Comisia de specialitate nau dat curs recomandarilor din hotdrare, motiv pentru care nu s-a ajuns la nici un rezultat coneret. De asemenea, raportul ajunge la concluzia ed, in statele central i sud-est europene, ,se remarca o inmultire a sectelor gi c& autoritatile de stat sunt suprasolicitate, in fata acestor noi probleme cut care se confrunta”. Raportul Parlamentului Europei din 1997 constati cd folosirea nofiunii de ,secte” ar crea o situatie de incertitudine § divergenta. Cu toate acestea, conformAndu-se textului hotarari Parlamentului european din februarie 1996, in schita raportului se utilizeazi pe mai departe cuvantul ,secte", argumenténdu-se faptul ch notiunea aceasta nu are nici o conotatie discrimi- natorie."? Mentiondm, de asemenea, faptul ci si Adunarea parla mentari a Consiliului Europei s-a ardtat preocupata de problema »Sectele gi noile migc&ri religicase”, si anume prin recomandarea 1178 din 1992.18 In aceasta recomandare, Adunarea parlamen- tara propune si se depuna eforturi gi si se fac o evident a tuturor noilor secte si migcari roligioase, cerand tuturor statelor care nvau semnat inci Conventia pentru protectia copilului, sf {acd Pentru o informare privind mAsurile luate pe plan european, Buropei pentru drepturile omului, avand ca tema sectele in sti Deutscher Bundostag, Endbericht..., p. 227. mentary Assembley of the Council of Europe, Forty:Third. Ordinary Session, Kecomandation 1178 (1992) on sects sud now religious movements, 1992,58 Nicolae Achimescu or Europa. Concluzia la care s-a ajuns in cadrul acestei intruniri se reford la faptul c& statul trebuie si rimAnd, intr-adevar, neutru in ceea ce priveste problemele religioase, dar trebuie s& actioneze neconditionat atunci cdnd este vorba de incalcdri ale drepturi Noile migcéri roligioase 59 eee IX. CONCEPTI SI MISCARI omului sau ale demnitifii acestuia de citre anumite grupari ESOTERICO-NEOGNOSTICE religioase. fn ceea ce priveste manipularea spiritualé gi cum ar putea fi acoasta verificaté, vor trebui pe mai departe stabilite 1. Teosofia nigte criterii exacte.!® 1.1. Istorie »Societatea teosofica” a fost fondat& de citre rusoaica Elena Potrovna Blavatskaia (1831-1891) si sotul su, colonelul american Samue! Olcott, in anul 1875, avandursi initial sediul in New York. tn primele ei faze, teosofia va juca un rol foarte important in corelatie cu renagterea valorilor hinduiste gi budiate. Ast coadea doua presedinté a Societatii teosofice, Annie Besant sia adus 0 contributie deosebiti in revigorarea constiinfei de. sine a hinduismului, fapt recunoscut, de altfel, in intreaga Indie. fn ceea ce priveste budismul, acesta datoreaza foarte mult predecesorului ei, respectiv colonelului Oleott. {n anul 1880, in urma unei invitatii, acesta soseste in Ceylon, unde se converteste la budism impreund cw E. Blavatskaia, dupa care va redacta un catehism budist, recunoscut peste tot, gi va contribui la promovarea invaféturii budiste. De fapt, el ma facut pentru budism in Ceylon nimic alteeva decit coea ce a facut A. Besant pentru hinduism in India." J. Frohnmeyer* distinge patra faze sau etape tn evolutia general a migcdrii teosofice: teosofia sub impactul spiritismulwi, budismului, hinduismului gi, in fine, sub acela al gtiingei occidentale. Prima etapa este logata de numele E. Blavatskaia, care dupa trei luni de cisitorie igi plirisegte soful, cilatorind in continuare prin diferite tari gi manifestdnd o predilectie deosebit fata de tot felul de practici oculte gi spiritiste, Se pretinde cf, in anul 1851, lar fi intalnit pe ,maestrul” Kut Humi, un membru rezident, in Tibet al ,Marii Fratii Albe’, care a anuntat-o cd va deveni fondatoarea unei Societati universale. Cu toate acestea, AN. i | % Cf, Council of Europe, Committee on Legal Affairs and Human Rights | Sub-Committae on Human Rights, Seote in Burope, Hearing held on 8 Api Veri DS. Sarma, Hinduism through tho Ages, Bombay, 1956, p. 114. J. Frohnmeyer, Dio theosophische Bewogung, ihre Geschichte, Darstellung und Beurteilung, Stuttgart, 1923, p. 7 89 1997 in Paris (National Assembly), 1997, 8 Ibidem, p. 15.124 Nicolae Achimescu wernata de legile creatiei, mu reprezintA decat 0 iluzie, 0 iluzic {mpuad exclusiv de nfzuinfa flecaruia dupa Absolut. Ultima ,calitorie a sulletului” gi singura, de altfol, nu poate fi obtinuta si Jictatd de vreo tehnicd imaginativa gi artificial’, ci de propriile fapte, de propria voint gi de credinfa in Dumnezeu. Oricum ar fi numiti, mantuire, eliberare sau, pur si simplu, ,evadare’, aceasta ‘hu poate fi realizata prin propriile forte, ea nu poate fi un produs al propriei naturi umane sau al unei colaborari exclusive eu un simpha ;maestru” spiritual, indiferent de aptitudinile acestuia. Orice ‘reaturd, creafia in general, pentru a se regii gi pentru a reintra in comuniune cu Cel ce ira dat viata, trebuie 94 constientizeze cf, far Dumnezeu, nimic nu este posibil. Restul este iluzie, este iluzia c& lumea spiritual nu este decat o ,afacere”, o ,psiho - pe care se poate comercializa orice, In fel ca pe orice piatd, unde functioneazi totul conditionat de binecunoscuta lege a cererii gi ofertei. Noile migcati religicase 125 et X. MISCARI CU UN FUNDAMENT RELIGIOS ORIENTAL 1. Meditatia transcendental 1.1. Istorie Fondatorul Meditatiei transcendentale, Mahosh Prasad Warma, sa niscut la Jabalpur (India), in anul 1918, autonumindu‘se mai tarziu Maharishi Mahesh Yogz gi fiind venerat de catre adeptii sai cu titulatura de ,Sfintia Sa". Dupi ce 0 perioadi sa dedicat studiului fizicii, pe care ~ aga cum ol ineugi declara — I'a intrerupt in 1942, s-a intalnit cu Swami Brahamananda Saraswati (18691953), un cilugar hindus, cunoscut sub numele de ,Guru-Dev” Ginvataitor divin’). In continuare, of devine discipolul acestui guru, care il va inifia in traditia hinduistd non-dualisti a Vedantei, promovata de filosoful IX d.Hr). Moartea maestralui ‘a tulburat foarte tare viata, mai ales ca era discipolul preferat al acestuia. Drept urmare, in anul 1953, se retrage pentru doi ani la Uttar Kashit, dupa care isi va incepe activitatea publica in Madras si in alte parti ale Indiei. Se afirma chiar c4, inainte de moartea sa, maestrul gi-ar fi mandatat discipolul s& dezvolte o form simpla de meditatie, pe care si o poats invata gi practica oricine doregte. De asemenea, tot la indemnul acestuia, Mahesh Yogi va fonda , Spiritual Regeneration Movement” GMigcarea de Reinnoire Spirituala”), devenita functionala dup sosirea la San Frai G.U.A), probabil in 1958 sau 1959. Dupa ce sa stabilit in Oocident, Mahesh Yogi a continuat #A-gi propovaduiascd doctrina sa, intro prima faza, tot intro forma religioasa, lucru demonstrat mai ales de titlurile lucrarilor sale aparute in acea perioad’.? Putin mai tarziu, insi, prima sa lucrare fundamental, aparutf in 1963 in edifie indiana si in 1966 intr-o ' Maharishi Mahesh Yori, Liebe und Gott, Stuttgart, 1973, p. 8 * CL idem, Der diirstige Fisch im See, Stuttgart, 19613 Die Schatzkammer und der Markt, Bonn, 1962.cte.126 Nicolae Achimescu ——— editie englezd revizuiti, ne arati intenfia sa clara de a detasa aceasta practic de incirostura sa rel gi de ao prezenta si interpreta in contextul mai larg, rrizat'stiinfific al gindirit apusene. Aceast’ tendinfa a fost urmati de fondarea, in anul 1965, a ,Students International Meditation Society” (Societatea de Meditatie Internafionali a Studentilor’), care nu face altceva decat si reflecte euccesul acestei migciri de pe la mijlocul anilor ’60 in randul universittilor americane, Prin toate masurile intreprinse de cltre promotorii ei, migcarea Meditafiei transcendentale a i 8 ee adapteze, de fapt, necesititilor si metodelor occidk reco™mandaté ca antidot impotriva stresului si dinamicii aproape insuportabile din societatea apuseani Fireste, cursurile de ini-tiere erau predate in schimbul unor taxe, conform uzantelor din aceasta societate. Pe aceeagi linie, in anul 1966, sa desfasurat primul curs de initiore si formare a maestrilor in Meditatia transcondentalé, care a avut loc in recent intemeiata Academie de Meditatie de Shankarcharya Nagar (Rishikesh), de la poalele muntilor Himalay: In acelagi demere, respectiv de a conferi acestei practici gi doc ferei academice, incepand cu anul 1969, Meditatia transcendental a primit o nowi denumire: ,Science of Creative Intelligence’ Stiinta Inteligentei Creatoare”', 0 denumire argreata de insu: Mahesh Yogi, desi nu el este autorul ei. Bf de a integra migcarea in’ lumea academick srau materializat ulterior in organizarea a tot felul de simpozicane stiintifice si de pretinse cercetiri experimentale privind stirile meditative ale congtiintei, i din 1971 in organizarea treptatd a ,Universitatii, Internationa Maharishi’, pentru inceput in California (Santa Barbara) gi apoi in Towa (Fairfield). Tot la fel, in Buropa, mai precis la Weggis (Elvetia), a fost fondati ,Universivtatea Maharishi pentru Cercet Europene”, avand’ acelagi scop de propagare a Medit transcondentale, De fapt, ambele institufii givau propus realizares ‘unui aga-numit ,plan mondial”, inscris pe linia mondializArii sau globalizArii societatii umane®. Acest proiect, schitat in 1972, 9 Fr-W. Haack, Th. Gandow, ap.cit, p. 40 4 Veni J. Forem, Transcendental Meditation, Maharishi Mahesh Yogi and the Science of Creative Intalligence, New York, 1974, p. 216 59. 5 Fr-W. Haack, Th. Gandow, op.cit, p. 40 Noile miscari religioase 327 eo propunea ambitiosul scop de a crea 3600 de centre k i centre de coordonare, in vederea convertirii in conta’ ile Hy Meditatia transcendental a unui procent din populatie, coca ce ar echivalat cu apartenenta a un milion de persoane la fiecare centru local. Conform predicfiilor reprezentantilor acestoi . mised practicarea acestui exercifiu de tre un procent din populafi i suficientd pentru diminuarea criminalitatii si pentru realizarea unei societati cat de cat ideale. Apogeul premergator acestui proiect, in opinia promotorilor migcirii, lar constitui inaugurarea in 1975 a. ,livului lumindri” gi crearea in 1976 a ,Guvernului Mondial pentru Evul iluminarii’, cu sediul le Scelisberg Clvetia) acelorasi promotori, realizarea unei societiti ideale nu ae goat opera a zece ,ministere” pentru Dezvoltarea Congtiintei, pentru Legea natur: Pontru Intogrtate eulturalé si Armonie universally poate Edeorre 3i Tluminare, pentru Festivitati si Implinire, pentru Buniistare Progres, pentru Informatie si Inspiratie, ‘pentru Cercetare. si Dezvoltare, pentru Capitalele Evului Iuminarii gi pentru Sanatate si Nemurire. In afara de mii ist. guvernatori responsabili pentru toate ,capitalele” Evului Iluminirii, respectiv aga-numitele »epoci” ale Meditatici transcendentale. Intre anii 1976-1977, nu so mai consemneszi nici un fel de noi initiative organizatorice, ci doar Preocupari energice in domeniul fenomenelor parapsihologice, cum ar fi levitatiile ete, care au fost ficute, in cele din urma Aceasti migcare a tesimfit un puternic recul in anul 1977, tribunal din New Jersey (S.U.A) a sesizat caracterul réligios al acesteia si a interzis predarea unor cursuri de meditatie transcendental in acest stat american. Dac s-ar fi recurs lao hotidire si in colelalte state americane, probabil e& aceast eee ioasd ar fi putut egua in demersul siu pe teritoriul Centrul mondial al acestei migc&ri se afl in aproy le Delhi (dia), iar contrul european la Viodrop (lanta, Ganon, * Ci Axperiences of Higher States of Consciousna: Transcendental Meditation Program, in: an ‘Society A aes Fait ies Pra et en a St 2 s lummel, Indische Mission und neue Frommigkeit im Westen. eligidse Boweeusgen indonsn westohon Kulturen, Shaigart 9, 980 pate128 Nicolae Achimescu ee ‘unor statistici, astazi ar exista in lume in jur de 3,5 milioane de practicanti ai acestui tip de meditatie, dar daci avem in vedere faptul ci meditatia in sine are un caracter privat, este foarte dificil de stabilit numarul exact al practicantilor. 1.2. Doctrinad Gandirea Iui Mahesh Yogi se fundamenteazA pe problema legaté de monismul indian, de relatia existent intre Absolut s relativ, intre unitatea si varietatea oxistentei. Mergdind pe filosofiei vedantine nondualiste, el pornegte de la premisa ci Absolutul gi relativul reprezintA acooagi realitate unied, Brahman. De fapt, ambele nu sunt altceva decit dowd aspecte ale Existentei absolute, care, degi nemanifest{ in natura 9a_interi manifesta ‘ca o ereatio relativa’.® Incercind si raspunda | a respectiv cum poate fi aceasta Existent simultan absolut 9i relativa, el o face inh-un mod foarte simplu: in procent de 100% din Absolut gi 100% din existenta relativa ee unificd intr-o proport 100% viaa in creatie”.® Aceasta afirmatie contravine unei tradifii aproape dominante in traditia indiana, potrivit cireia relativul este minimalizat in raportul siu cu Absolutul. Din acest punct de vedere, conceptia lui Maharishi ec inserie pe linia general a neohinduismului. Din punct de vedere terminologic, atitudinea lui Yogi se dove- deste oarecum inconseeventa. Astfel, mergand pe o linie traditiona: listroonservatoare, el defineste Absolutul ca existent, congtiinti fericire, il desemneai ca sursi, origine gi fundament al creatiei, ca realitate a vietii, ca existent gi potentialitate pura, ca o stare de constiint& pura, respectiv non-obiectuala, in fine ca Dumnezeu, In alta parte, insi, se folosegte, dimpotrivi, de terminologia oferita de filosofia Samiya, care utilizeaz’ cu preponderenta perechea de notiuni purushe prakeiti, reprezentdnd cele dou’ principii cosmice complementaro, care fi ofer& posibilitatea accesului la limb stiinfific occidental. Bxistenta relativa, respectiv creatia, const din ® Maharishi Mahosh Yogi, Die Wissenschaft vom Sein und die Kunst Lobens, London, 1967, p. 39. i ° Tbidem, p. 45. Noile migcati religioase 129 TS aga-numitele ,structuri” sau ,straturi energetice”, pe cand Existenta absoluta, pur&, nu este nici materie, nici energie, neputand fi identificaté cu ajutorul mijloacelor de care dispune fizica moderna, dar probabil cu acelea ale unei gtiinte viitoare, care se va consacra in mod deosebit fenomenelor mentale. Cu toate acestea, terminalogia stiinfificd utilizaté nu ne poate ascunde faptul ci Mahesh Yogi foloseste in general categoriile géndirii filosofico-religioase indiene.1 Aparitia lumii fonomenale este descrisa de cdtre Mahesh Yogi in termenii cosmologiei Samkhya, in sensul cA Existen{a absoluta nemanifesta se manifesta pentru inceput in forme subtile, eterice, insi dup aceea in unele tot mai grosiero; astfel, ec ajunge la aparitia spiritului, a eului, a constiintei, a simturilor, a sistemului nervos gi, in cele din urma, a ipului gi riei, in ordinea amintita. Drept consecinta a actiunii ,legii cosmice’, se ajunge la un ciclu constand din aparitie, conservare, evolutie si distrugere. HotarAtor pentru conservarea gi evolutia creatiei este armonia celor troi aspecte sau ,calitati” (gwtiad ale naturii (prakrit), aga cum invata filosofia Samkhya. Baza unei vieti corecte este tocmai libertatea fat de aceste ,calitati’, nu o atitudine negativa fata de acestea, fafa de efectel \turii” in general.!! In acest context, problema coa mai important pentru Mahesh ‘Yogi o reprezinta tranzitia dinspre Absolut spre relativ, dinspre linistea Existentei pure spre pros creatiei gi evolutiei. Raspunsul Ja aceasta il reprezintA suportul viefii (onivia) gi fapta kerma). Desemnata chiar in speculatiile upanigadice ca element fundamental si ultimA Realitate,"’ Maharishi se aratd interesat de pratia tocmai datoritA posibilititii acesteia de a se transpune in vibratii, El o defineste drept Existenta pura tocmai din acost motiv. © alta cauzi a procesului evolutionist o reprezinti karma conlucrand cu pratia, karma face posibil aparitia spiritului gi ratiuni iduale si, in cele din urmA, a intregii existente manifestate, create. {nsi, intrucit, in succesiunea reincarndrilor, karma trebuie considerata, de avemenea, gi invers un produs al R. Hummel, Jndische Mission... p. 100, Maharishi Mahesh Yogi, On tho Bhagavad Gita. A vow Translation and Commentary with Sanskrit Text II, 45, Middlesex, 1969, p. 384. 2 Idem, Die Wissenschaft. p. 44 84. J. Gonde, Die Religionen Tndiens, Bd. I, Stuttgart, 1960, p. 52, 200 a4,180 Nicolae Achimescu ooo actelor anterioare si, implicit, al spiritului individual, Mahesh Yogi ‘igi pune pe drept cuvant intrebarea daca mai intai a existat oul sau gdina, trigdnd concluzia ci nici unul din cele dou n-are prioritate, ci ciclul creatiei gi eliberdrii trebuic considerat ctern, : Pe de alti parte, trebuie retinut ceea ce semnifick pentru Mahesh Yogi dharma, priviti in contextul relatiei dintre Absolut gi telativ, Intro hermeneuticd moderna, dharma reprezinta pentru el ,acea fort implacabilé a naturii, care guverneazé existenta. Ea intretine evolutia si constituie fundamentul vietii_cosmice. Ea sustine tot ceea ce pretinde procesul evolutiei gi intra in contradictie cu tot ceea ce se contrapune acestuia”. In aceeagi viziune, dharma se concretizeazi in domeniul relativu-luj in diferite dharmas, care reprezintd ceva in genul oricirei legi de viata pentru diferitele fiinte, grupe, culturi, caste otc. O functie similar o atribuie Mahesh Yogi »legii cosmice” gi ,legilor evolufiei”. Legea cosmicd este definita de el Ca ylegea universului’, care este fundamentul nenumiratelor legi care actioneazA evolutia intregii creatii."" De asemenea, legea cosmici functioneazi la ita dintre Absolut gi relativ, ea armonizeazd Existenta nemanifesti i eternd cu cea manifesta, atat de diferit& gi relativa.19 fn legiiturd cu legea cosmici, Mahesh Yogi foloseste gi nofiunea de ,inteligen{a creatoare”, care in formularea propusi de acesta, gi anume ,Stiinta inteligentei creatoare”, joaci ‘un rol atat de important in doctrina Meditatiei transcendentale. 1.3. Practici Adeptii motoda natural, programul de educatie 9i sindtate, ca gi realizarea unei ordini 4 Maharishi Mahesh Yogi, On the Bhagavad Gita... 26. 'S Idem, Die Wissanschaf.. p. 42.89 'S Tico, p. 43. Noile miscari religioase 181 rt sociale paradisiace. fn plus, spun acegtia, metoda utilizata este ugor de deprins gi nu necesita decAt doar 15-20 de minute zilnic. ie doreste si cunoasci mai indesproape aceasta metoda, trebuie sa se adreseze unui centru de Meditatie transcendental sau unui initiator autorizat in aveastd ,tehnicd’. Dupi aceea, el va fi invitat si participe la dowd comunicdri obligatorit de initiere, chiar daci mai tarziu nu va dori s& practice aceastd tehnicd. Cele dou’ comunicéri ,F& mai putin, dobandeste mai mult — a acfiona in conformita Mecanismele evolutiei spirituale” sunt opera lui Mahesh Yogi si sunt reproduse intocmai de citre referent; al, ele sunt prezentate gi ca material didactic cu caracter stiintific despre ,meditatie” in cadh populare, sectii ale Universitaiii si unor fundatii popular-stiintifice. In realitate, cele dowd comunic&ri se constituie intr-o parte inte- granta a programului de initien gapte trepte in aceast& forma de meditatie. Dacd prima comunicare are mai mult un caracter publicitar, cea de-a doua in schimb igi propune mai degraba o introducere in conceptia despre lume a acestei doctrine si practici.1” In eventualitatea in care cineva, dupa participarea la cole dowd comuniciri, se hotdrdgte si continuie cursul de initiere, atunci el trebuie si depund o cerere similara unui chestionar. In cele din urmi, va trebui si sernneze gi urmatorul text, din care spicuim: , Va rog si-mi oferiti informatiile pregititoare gi un interviu, care precede inifierii de cdtre un instructor format de Maharishi Mahesh Yogi. Ag dori s& incep cu programul unic al Meditatiei transcen- dentale, pentru a stimula evolutia mea personal. Tau cunostint de faptul c& experiontele prin tehnica Meditatiei transcendentale, ca gi efectele lor, se resimt in viata zilnicA gi trebuie si-gi giseasca expli- catia din punct de vedere intelectual. Voi lua parte la intrunirile necesare in vederea initierii personale pe parcursul primelor patru zile succesive, Pe mai departe iau act de importanta urmitoarelor care vor contribui la atingerea progresului maximal... igur in continuare ca nu voi descoperi aceasta tehnicd, n-o ‘voi face publica... nu+i voi inifia pe altii in ea, pani ce nu voi fi initiat eu insumi de citre Maharishi Mahesh Yogi, pentru a deveni un instructor calificat in cele ale Meditatiei transcendentale. "'D. Seibert, Vorbersitender Vortrag, SIMS Philadelphia, 11/70, p.5.182 Nicolae Achimascu ee Locul/data’, semnitura”.’* In fine, urmeazi o discutie scurt& a petentului cu inifiatorul, o verificare a cererii si stabilirea ultimelor detalii inaintea cursului de inifiere. Initierea propriw'zisi in aceasti tehnici de meditatie nu se realizeazi in cadrul unei grupe, ci exclusiv in compania instruc” torului. até cdteva detalii preliminare ritualului de initiere: in primul rand, novicele, purtdnd in mana un buchet de cel pufin gase flori, fructe, un prosop gi bani nocesari intr-un plic, este condus intro camerd semiintunecaté, luminaté doar de lumanari si parfumatd de mirosul acestora. Apoi, neofitul este invitat_de Thaestra esi lase deoparte incdlyimintea; pe o mick mas a altarului se afl& chipul lui Gury Dev (maestrul lui Mahesh Yogi) si deseori chiar al lui Yogi insusi. In fata celor dowd chipuri se afl tot felul de ofrande (orez, apa, lumandri etc), Inga care sunt agezate darurile aduse de neofit. ‘DupA accea, maestrul fi reamintegte celui care se initiazd c& trebuie ed fini secret tot cea ce vede acolo, tot ceea ce experi: menteaz’ gi invaté. Apoi, se indreaptd spre altar gigi invita discipolul s8 se ageze lingi el. Rostind cuvintele ,Doriti 0 floare?”, facesta ii oferd o floare neofitului, pentru al determina in acest fel, chipurile, s&-gi exprime recunostinta fati de traditia macstrilor Meditatiei transcendentale.!" Yn continuare, inifiatorul cant in limba sanscrita aga"nurita liturghie" — puja, un serviciu divin sacrificial” Acest ritual puja ‘ste oficint de citre un maostru in Meditatia transcendental si cu fate ocazii, cum ar fi, de pilda, in momentul transmiterii mantrei cAtre cei ce se initiaza, in cadrul unor cursuri ulterioare, cu vrilejul unor sirbdtori sau chiar inaintea unei inmormantari. Ins’, 0 somnificatie cu totul special si o valoare spirituala deosebita are acest ritual pentru maestru atunei cand ia2H discipolul in traditia Meditatiei transcendentale.2* 1s Tnterviewbogen Einfihrungekurs in das Programm der Transzendentalen Moditation — Zum Burger des Zeitalters der Erleuchtung, Hg. Weltregiorung des Zeilalters (der Erleuchtung, Ministry for the Development of Consciousness, £2., £11 apud Fr-W. Haack, Th. Gandow, Transzondentale ‘Meditation. Maharishi Mahosh Yogi, Maharishi Veda, Mimnchen, 1992, p, 20. 18 Py-W. Haack, Th. Gandow, op.cit, p. 21. Vesi textul apucl zbidem, p. 20. sducerea textului sbideum, pp. 22-25. Noile miscari religioase 138 ee in cadrul ritualului de inifiere, maestrul ingenunchiaza in altarului, invitdndu'] s{ pe novice si se agezo langs el Prost nandu'se impreuni in fata altarului consacrat lui Guru Dev, maestrul fi incredinteazi discipolului mantra’, respectiv silaba asupra cireia va trebui si mediteze de acum inainte. Mai departe, maestrul ii core celui ce se initiazA 84 reproduci de vreo 2-3 ori mantra comunicaté, pentru a verifica daci pronuntia ei este coa corecti. Dupa aceea, cel initiat incepe deja si mediteze asupra mantrei respective. El are, insi, obligatia de a nu o face cunoscuta vreodata cuiva, pentru ci acest fucru ar avea consecinje deosebit de negative asupra sa gia celui céruia i-a comunicat:o in plan spiritual gi in alte planuri. In fiecare zi, inainte de micul dejun gi inainte de respectivul trebuie sirgi rezerve cca. 15-20 minute de timp in care va rosti doar in gand mantra incredintaté. Oricum,dincoo de orice, niieres in ritual pu nu ext receptaté fel de catre toti noviciis i 3a acolagfol do dtr oh pentru unit, aceastii inifiore este Dupa ritualul puya, cel tocmai initiat va trebui si se prezinte in urmatoarele trei seri la maestrul siu, pentru ca acesta si verifice modul cum acesta mediteaza gi daci experientele dobindite de el corespund intocmai invajaturii migcdrii Meditafiei transcendentale. In acest scop, maestrul se foloseste de trei chestionare, cAte unul edteva din intrebérile cuprinse in primul chestior Cat de des ati meditat de la ultima dumneavoastra verificare? Cat timp ati meditat de fiecare data? " Vi sa intémplat vreodat’ si nu mai fifi constiont de propriul weavoastra? trup gi de ceea ce este in jurul d Ati trdit uneori sentimentul Afi simtit in timpul medita ‘V-ali simtit in timpul me devenit somnoros? ‘Cum vA simfiti astzi comparativ cu celolalte zile? tiei atat de relaxa ® Ibidem, pp. 25-26.134 Nicolae Achimescu re Sunteti mulfumit pand acum de meditatia dumneavoastra? Dup& un an gi jumitate de practicd regulatd a meditatiei, initiatul este introdug intro nou tehnicd, accesibila doar cclor progresafi gi cunoscutd sub numele de , tebnica siddhi’. Aceasta are rostul de a facilita si armoniza evolutia personalitatii, In traditia hinduista clasicd a Yogai, siddhis reprezintX anumi starea de constiinfa purd, le poate experimenta in anumite imprejurari, Patanjali, filosoful hinduist clasic al Yogai, descrie in cap. al T-lea el tratatului siu Yoga-Sutra mai bine de treizoci asemenea siddhis, intre ci cunoagterea trecutuh uterea de a deveni inviibil, capacitatea de a zbura, penetrarea uunor pereti, perceptia uncr sunete divine etc. Totusi, in hinduism, starea de constiintd pura, in cadrul cireia se realizeazd unitatea dintre sinele individual (atman) gi Sinele universal (Brabmaz), poate fi atinsA doar in urma unei detagiri ascetice de viata activa si printr‘o coneentrare meditativa, care condue la 0 eliberare din »prizonieratul” iluziei (maya). In programul de meditatie transcen- dental, ins, Iucrurile stau exact invers, pentru oA practicantul recurge la o izolare in linigte, dar tocmai pentru a actiona mai intensiv gi mai eficient, pentru a pune in aplicare mai mult legile atotputernice ale naturii.>* zg Cei ce dorese si 90 consacre Meditatiei transcendentale, mai ales in calitate de initiatori, trebuie si se supund unor restrictii, cum ar fi: abstinenta de la fumat si alcool. De asemenea, cei care fac Parte din ierarhia superioard a acestei migcini trebuie si fie vegetarieni, ca gi cei care practic’ mai intensiv aceasta formA de meditatie. 3 Veri Erfahrungsbogen des ersten Tages nach der Einfithrung, MIU Press Publication Number G 259, Copyright Maharishi International University, 1975, Printed in Wet Germany by MIU Press’ apud ibidem, p, 29. ™ CE M. Mildenberger, Die religiise Rovolte..., pp. 140-141: D. Schulz, TM Erfshrung und Lebre in: Connection, 1/1992, p. 40. Noile misceirlreligioase 185 14. Evaluare Ficdnd o analiza atent& a doctrinei promovate de citre Mahesh Yogi, este limpede ci cl merge pe linia tiparelor de gindire neohinduisti: esenta tuturor religiilor este, in principiu, ‘una si aceeagii ins&, religiile au uitat acest lucru gi au rdmas intepenite intr-un dogmatism gi ritualism exagerat. Din aceasta cauz’, pentru revigorarea lor, au nevoie de practica Meditatiei transcendentele. Mahesh Yogi defineste, ins’, Meditatia transcendental ma doar ca esenfa si implinire a r, ci si ca gtiintd. Ar trebui si remarcim, de altfel, faptul cd multe migcdri hinduiste cu o istoria foarte veche au pendulat in a se prezenta ca avand un caracter cand religios, cand stiintific. In cazul lui Mahesh Yogi, constatam ca el proferé s& conteste caracterul ligios al proprici migcdri, c& igi prezinté tehnica de medit iplu_mijloc de relaxare, tocmai pentru a beneficia de ii alocafi in S.ULA. oricdrei activitati stiinfifice gi non-religioase.”* Intrun dialog purtat cu monahii crestini din S.U.A, el igi exprima pirerea ci, intr-adevir, toate marile traditii religioase ar confine un anumit simbure de intelepciune, dar c& nu pot fi receptate de ciitre cineva mai putin evoluat din punct de vedere spiritual, pentru & acestuia i sva diminuat capacitatea de pereeptie datorita stre: i gi altor obstacole pe care le intampina. De asemenea, el incearcd si acrediteze idea oA meditatia de tip transcendental ar putea elimina aceste obstacole inclusiv in lumea cregtina gi ar stimula o mai bund intelegere a Evangheliei lui Hristos.# In acest fel, Moditatia transcendental se prezinta cao fehnici de relaxare cu un caracter non-religios, accesibila si recomandabila crestinismului. 0 atare ai ins, cu totul contradictorie gi derutanta, pentru cd e greu de infeles cum luna si aceeagi tehnici de meditatie poate fi simultan esonti si simplinire” a tuturor religiilor, iar pe de alta parte o tehnicd de telaxare neutral din punct de vedere religios.2” 3 Veri Fr.-W. Haack, Th. Gandow, op.ct, p. 81. ™ P. Marechal, Transcendental Meditation and the Monastic Life, tn: Creative Jntelligence, 1.5, August 1974, p. 27 'R. Hummel, /adischo Mission..., p. 168.186 Nicolae Achimesou i in prefata cartii lui Mahesh Yogi, Stiinta despre existenta gi arta viefii, Meditatia transcendentala este definita ca ,invajatura lui Dumnezeu’”, iar Mahesh Yogi ca o ,atingere a Absolutului aici pe pAmant”, ca unul care a facut accesibili ascensiunea omului spre Absolut. Insugi Mahesh Yogi afirma in aceasti carte ci Meditatia transcendental ar reprezenta ,calea mocanicd spre indumne wire’ 25 Intro viziune tipic hinduist, el sustine ci acest. drum sconduce spiritul spre existenfa transcendentala, spre existenta ‘absolut’, ci il conduce pe om spre starea in care se identifica cu Dumnezeu’ 2 ‘Una dintre principalele probleme care se pune, in eventualir tatea unui dialog cu Meditatia Transcendental, ar putea fi sem nificatia Ini Dumnezeu si a omului, Ce imagine despre Dumnozeu prezinté Meditatia transcendentala, cind vorbeste despre Inteli- genta creativa, despre izvorul géndirii, despre Absolué? Este vorba despre o cu totul alta conceptie despre Dumnezeu decit experienta crestind a Dumnezeu, care se fundamenteazi intotdeauna pe ideea distinctiei dintre Dumnezeu si om. Chiar dac& in mistica cregtin’ ae vorbeste despre unirea cu Dumnezeu, aceast distinctie nu dispare. Doar acolo unde dualitatea nu se pierde in unitate, rimAne spafi pentru experienta crestind fundamental a iubirii, a comuniunii, care subzisté numai intro relatie de tipul ewtu. In oventualitatea in care eu mi pierd absolut in Divin, imi pierd propria identitate, pot vorbi probabil de o asa‘numiti fericire, implinire, dar in nici un caz de iubire, de comuniune. Resorbtia in ‘acel Unul-Totul ne aminteste, in mod evident, de mistica upani- gadicd, de filosofia monist-panteist’, in cadrul ckreia se anulea& orice comuniune, orice relatie eu lumea din jur. Mai exact, putem constata c& orice experiont d tiei transcendentale il izoleazi pe practicant de lum« intampla in jurul su. Acest lucru se explicé, in priraul rand, prin faptul cX mulfi dintre cei ce aderd la Meditatia gi practica transcen’ dentala ating o stare de profunda depersonalizare. Folosindw'se de maatra, oi se ,golesc’ de ei ingigi. Recurgind Ja indelungate meditatii asupra mantrei incredintate, ei nu fac altceva decit 6& renunje la propria individualitate, la propria identitate, la 2 Maharishi Mahesh Yogi, Die Wissenshaf.., p. 340. Thidem, p. 338. Nolte migcati religioase 137 $$ gentimentele, experientele gi cu semenii gi eu lumea din j In fapt, este vorba de o ignorare i ind mii $i societafii in care traim.?° “Referitor la oeremonialul do initiore in ‘Moditaia transcandon- tala, trebuie remarcat cA ritualul puja contine toate elementele unui ceremonial sacrificial hinduist. Aceste elemente sunt urmitoarele: imaginea unui zeu — Guru Dev. un sacerdot ~ initiatoruls un text ritualic de invocare gi sacrificial — puja: ofrande sacrificiale - prosop alb, fructe, flori etc. gi un sacrifiant, respectiv col care este inifiat.51 Si lista acestor elemente de origine hinduista ar putea continua. Incereind 84 analizeze pretinsele consecinte benefice pentru practicantii Meditatiei transcendentale, multi cercetdtori au ajuns, dimpotriva, 1a alte concluzii. De pilda, nea pentru libertate spiritualé si psihic&” (Bonn, 1978) subliniaz’, intre altele: afectiuni in planul relatiilor sociale, izolarea de familie, pierderea simfului realitafii in urma concentrarilor asupra mazntrelon, renuntarea la scoala si studiu, pierderea simfului critic, autoizolare etc. De asemenea, s-a constatat cd practicarea indelungata a acestei tehnici de meditatie poate conduce, mai ales in cazul unor persoane mai labile din punct de vedere psihic, Ja grave afectiuni psihice.® Intr-o disputa a sa cu Meditatia transcendentala, purtaté in revista Journal fir Autogenes Training und Allgemeine Psychotherapie"®, prof. D. Langen, directorul Clinicii de Psihoterapie a Universitat din Mainz, subliniazA pe larg tocmai aceste pericole la care se expun cole trei categorii de persoane pe care el le are in vedere’ tinerii, persoanele cu un psihic labil gi cei in varstd. Acost fapt a fost confirmat gi de Justitia german prin sentinfa sa din 27 april. 1989 @ Verw G 7 C 87), stabilind cf, intr-adevar, aceast practic poate conduce la diferite afectiuni de natura psihici.™ “*L Schreinr, M, Mildenbenger Oleg), Christus und dio Gurus, dsatscte igidse Gruppen im Westen. Information und O: my relies Gn Irientiorung, Stuttgart, 1980, Pe-W. Haack, Th, Gano, pct jarholt, I. Kroll (Hg), Streiiug durch den religiisen Superma: Miinchen, 1998, p. 43. : eee ® Cf. Journal fiir Autogenes Training und ie 2 sei ining und Allgemeine Peychotherapio, Holt 3 Senatsverwaltung fiir Schule, Jugend und Sport, Jnformation tiber.., p18138 ‘Nicolae Achimescu nae Gi 2. Hare Krishna. Societatea International pentru Constiinta lui Krishna (ISKCON) 2.1. Istoric Societatea International’ pentru Constiinfa lui Krishna (SKCON) face parte din randul acelor migcAri neohinduiste cu un caracter devotional, fondati pe mistica bhakti, fiind intemeiata de catre A.C. Bhaktivedinta Svimi Prabhupada, in anul 1966, la New York. ‘Nascut la Caleutta, in anul 1896, sub numele de Abhay Charan De, fondatorul migcirii ica incheiat in 1920 studiile de engleza, filosofie gi economie, pentru ca in anul 1922 s&-l intalneasca pentru prima oard pe maestrul siu de mai tarziu Srila Bhaktisiddhanta ‘Sarasvati Gosvami. inci de pe atunci, a fost mandatat s& facd publicitate prin intermediul radioului izvoarelor gi invat&turii vedice. In ani urmAtori, a scris chiar un comentariu Bhagavadgita, despre care nu se gtie cu exactitate daca este ide in totalitate sau doar partial cu cel publicat in 1968. fn anul 1933, a primit inifierea formald din partea maestrului, iar in 1936, cu pufin inainte de moartea mentorului siu, a fost insircinat si r&spAndeasca in Occident principiile lui Krishna, Dupa ce a fondat revista ,Back to Godhead” (1944), in anul 1947 a primit titlul onorific de ,Bhaktivedanta”. Din punet de vedere profesional, acesta a avansat pand la rangul de director al unei_intreprinderi industrialo, dupa care gi-a pardsit familia in anul 1950, iar din 1954 a devenit ,pustnic’ (vanaprastha) centrul pentru adorarea lui Krishna. In anul 1959, a depus legamantul monahal, pentru ca in anii urmAtori s& ia hotirarea de a emigra in Occident, lucru pe care J-a gi facut in 1965. Ajungand in S.U.A,, in anul 1966, jntemeiazd ISKCON-ul 1a Now York. In acelagi an, dovedind multi conseevent, deschide centre ale noii migckri la New York, San Francisco, iar apoi la Montreal gi Boston. Actiunea sa nu se opregte, insd, aici? in continuare, el fondeazi agezimantul aganumit.,No Vrindavan” din West Virginia (1968), Scoala Gurukula pentru opi adeptilor ISKCON din Dallas (Texas) gi ‘Trustul de carte »Bhaktivedanta’, profilat pe tiparirea gi distributia cdrtilor Noile migcari religioase 139 rt Mesajul Societitii pentru Constiinta Ii Krishna a pat if Europa, mai precie cénd Svami Bhaktivedanta, tn anal 1908" ha trimis in Anglia pe americanul Samuo! Greer, cunoscut sub nutele siu de cilugar Shivananda Prabhu. Totusi, abia dup’ ce ajunge in Germania, acesta reugeste si cdgtige prozelifi.* Primele centte ale noii migcdri au aparut, aici, in Berlin gi Hamburg, dupa care au mai fost: fondate gi altele. In prezent, in Germania, central cel mai important al migcérii se afld in Heidelberg i poart denumirea de nCenter for Vedic Studies” (,Centrul pentru Studii Vedice”), Dar, prezenta acestei miseéri nu se recuma doar la $.U.A. gi Europa‘ ea gira facut loc inclusiv in sénul minoritdfii indione din Africa, cum ar fi in Kenya. Oricum, dincolo de toate acestea, centrul mondial al migelrii se aflA gi astizi in Maydpur (India). Dupa oartea lui Svami Prabhupda In anul 1977, conducerea misciri a fost preluata © comisie special constituitd inca din (Governing Body Commission’) #5 Geert 2.2. Doctrina gi practici Mergénd pe linia general a cosmologiei hind i isn USN Sy ait gene comolat hindu, dodrinar distructiva din toate punctele de vedere, respectiv Kali-vuge. Conform unei legi cosmice a Ini Brahma, lumea trebuie s& parcurga un drum extraordinar de lung, in patru etape, care se repeta la infinit, cunoscute sub numele de Kritayyuga (1728000. ani), Treta-yuga (1296000 ani), Dvapara-yuga (864000 ani) si Kali-yuga (432000 ani). Prima dintre acestca este socotité una ,de aur’, pentru ci pe parcursul ei relafiile dintre oameni, viafa lor'in general este una de tip paradisiac: toyi camenii din aceast& fad sunt drepti iubitori de adevar gi fericiti. fn fiecare dintre urmitoarele perioade, situatia se inrdutiifeste progresiv, atingind apogeul in Kali-yuga, cand nu mai exist nici un fel do morala, cind oamenii nti mai yespecti nici un fel de legi, cind materialismul devine dominant ast perioada cumplit de rea a inceput, in conceptia hindusa. la 17 februarie 3102 iHr., odati cu moartea Iui Krishna, aga incat % Back to Godhoad, ed, german’, 18, 1978, p. 22 * Hummel, Jadischo Mission p83.140 Nicolae Achimescu i pani la urmatoarea faz, Krita-yuga, omenirea mai are de agteptat: ‘inci vreo 427000 de ani. Krishna apare, in viziunea acestei migedti, drept ,Dumnezeul personal suprem”. Spre deosebire de doctrina predominanta in hinduism, potrivit cdreia Krishna nu este decat o reincarnare a zeului Vishnu, aici Vishnu nu este altceva decit,o simpli mani- festare a lui Krishna, ,Dumnezeul personal suprem”. Promotorii migedrii susfin cA doctrina lor igi are originile in revelatia vedic, in cate s-ax regisi principiile generale ale oricirei religii, obligatorii de altfel pentru toata lumea. Totugi, cea mai important scriere sacri a ISKCON-ului este Bhagavad-Gita, Cin tecul Pericitului”, care nu este alteeva decét 0, parte din marea epopee hindus’ (200000 versuri), Mahabharata, In aceast lucrare, aga cum reiese din dialogul dintre Arjuna gi Krishna, apar t spre mantuire: ,calea faptei” (Karma-marga), ,calea cunoaster Gnana-marga) 31 ,calea iubirii devotionale” (bhakti-marga), respectiv fata de Krishna 7 ‘tn comentariile sale la scrierile vedice, Prabhupada s-a straduit si prezinte pe Krishna in mod special ca pe un Dumnezeu transcendent, personal gi Fira absolut nici o legdturd cu materia. In conceptia sa, credinta in materie, atagamentul fafa de aceasta apare datoriti ignoranfei (avidya). Aceasti ignoranté este fundamentul iluziei (maya), pentru c& inoculeazi sentimentul ci fericirea (ananda) ar putea fi realizata prin progresul in planul cunoagterii_ materiale si prin satisfacerea treptatd a simturilor. In realitate, ‘aceasta iluzic produce doar suferinté, il constrange pe om s& devind sclavul propriilor sale fapte (karman) si il incitugeaz& in ciclul neintrerupt al reincarndrilor (samsara). ‘Tocmai de aceea, cliberarea poate fi atins’ exclusiv prin cunoagtere (vidya), Cunoasterea poate fi realizatd, ins, doar prin Krishna, care se descoperd celui ce-l cauti in calitatea sa de singurul Dumnezeu personal. La aceast§ eunoastere se ajunge, in primul rand, prin iubire devotionali (bhakt). Pe aceasti cale, se realizeaza congtiinfa lui, Krishna, singura care poate intrerupe ciclul reincarnirilor. fn sfarsit, acum, sufletul, adevairatul sine se elibereazd si se detaseazi de materie gi va tri in vesnicie in comuniune cu Dumnezeu cel personal.’* © Bhagavad Gita, XVI, 65 64. 38 H, Roller, M. Kiessig (Frag), Handbuch... p. 544. Noite miscéri religioase 141 ee ISKCON-ul recunoagte, ca si hinduismul in general, ,ordin« castelor gi stadijlor de viata’ (araasrama ‘dharma. Inea, apartenen{a la una dintre cele patru caste principale (varna) nu este dictatd nici pe departe de familie, de nasterea cuiva intro anumita familie, ci de caracterul gi comportamentul acestuia. In Manifestul rafiunii sociale (1981), conducitorii acestei migeari isi expun propria conceptie despre om si societate, pre- ventnd si metodele cu ajutorul c&rora aceasta poate fi pusd in aplicare. Ei pretind chiar necesitatea constituirii unui sis caste (varnasrama) pentru ,Oczident”® Fara principiile fundamentale ale oricArei democrati unei societiti teocratice, ca 0 administratie’ de a exclusiv. religion, ‘Motivetia. in acest, eat in datunet i's reprezinta faptul ci ,oamenii nedesdvarsiti alog pe alfii la fell de nedesavarsiti, iar persoanele nedesivargite alese condue societatea intr-un mod necorespunzitor."® O societate cu adevarat uman& nu poate fi realizat’ decat pe baza unei constiinte corecte din punct de vedere spiritual, Toate formele de societate de pAnd acum sunt evaluate negativ de adeptii migcarii, intrucit nau reugit sd-i conducd pe oameni spre acel nivel de cunoastere gi activitate superioara.*! [n acelagi manifest amintit, Visnupada apreciazi nogativ pe tofi membrii societitii si toate gruparile sociale, afirm&nd c&, in masura in care omul complet nevoile sale spirituale, alunecd de fapt tot domeniul lumii animale, in care predominanti ¢: ial eke in aceeasi not negativi, se considera cf femeile nu trebuie si se bueure de libertate! aceasta nu inseamna of trebuie trataie ca sclavi, ci asemenea copiilor. Motivul invocat este unul extrem de pueril: daca ar exista o egalitate perfect intre femei si barbati atunci gi barbafii ar trebui si raméni insircinati, ar trebui ca gi acestia 84 suporte durerile nagterii* constiinga & U. Milller, AM, Leimbiihler, Zwischen Allmacht und Ohnmacht, Regensbun Roderer, 1992, p. 247, ere © Ibidem, p. 249, = a p. 253. © Dor Senator fir Schulwesen, Jugend und Sport in Berlin, ,Jendsokton” und Paychokulte, Bericht ber die Taigheit von sogonanatea Jugendsekton und Pseudotherapeutischen Gruppen in Berlin, 1983, p. 41.142 Nicolae Achimescu rt $$ Nici oamenii de stiinté nu scapi acestor critici, pentru cA stiinta moderna ‘a incput, in viziunea ISKCON‘ ului, pe mana unor ,atei, adepti ai senzualului” 4 : ‘mai indicat mijloc pontru eliberarea de materie si doban- direa congtiintei lui Krishna este recitarea (cAntarea) numelui sfant al lui Dumnezeu. Intrucat Dumnezeu nu este distinct de numele au, ci este prezent in acesta, prin invocarea sau cdntarea numelui sfu sfant se poate intra in legiturd direct cu acesta. Se pretinde chiar cA invocarea corecti doar o singuri daté a numelui lui Krishna poate conduce la eliberarea de mai multe picate decat ar putea cineva sivargi vreodata.!® Acest lucru poate fi realizat prin recitarea_unei mantra mari (mahamantra), respectiv ,Hare Krishna, Hare Krishna, Krishna, Krishna, Hare, Hare, Hare Rama, Rama, Rama, Hare, Hare”. ; Cuvantul ,Hare” se referd la energia zoului Krishna, respectiv wita Radha‘, iar nofiunile ,Krishna” sau ,Rama” sunt forme de invocare gi inseamn ceva in genul ,bucuria suprema”, Prin aceasta cantare se urmireste revigorarea rolatiei de iubire fata de Krishna, relatie pervertiti de senzualitate si materialism. Principiile funda- mentale ale moralei acestei migcdri sunt in numir de patru gi vizeazi abstinenta totald de la consumul de carne, tutunraloool, jocuri de noroe si relatii extraconjugale. ,Maestrul spiritual” are autoritate absolut asupra discipolului.!7 Respectarea acestor patru principii fundamentale este absolut obligatorie cel putin pentru perioada color gase huni de iniiere. Cel cce se initiazA trebuie s& dovedeasca ascultare necondifionata fata de »maestrul” sau, el egte un nume sanscrit, care in general se termin4 tu Das (,rob", ,slujitor’) gi este initiat in formula cAntat Hare Krishna...”. Etapa urmatoare o reprezintd initierea brahmanic’, cind ti este oferit ,cordonul sfint", ea simbol al apartenentei sale la o noua ,,casta” spirituala.* “4 U, Miller, AM, Leimkithler, ap-ct, p. 256. A.C. Bhaktivedknta, Kri Jsopanyiad, BBT, 1971, p. 122 29. 6 CL JS, Judah, Hare Krishna and tho Counter Culture, New York, 1974, p. 98, “CE H. Gasper, J. Miller, Fr. Valentin (Hreg), Lexikon der Sokton, Sondergrappen und Weltanschauungen, Freiburg i. Br., 1990, p. 499. “CLW. Bidlitz, Bhakta, Kine indische Odyssee, Ha : Nolle miscei reigioase us SS 2.3. Evaluare Migcarea Hare Krishna are un impact deosebit mai ales in rAndul tinerilor, aderenta lor la aceasti doctrind constituind un fel de protest impotriva societAtii moderne orientate exclusiv spre consum gi bunistare, dar gi un fel de evadare spre lumea transcen- dentului, coplesit de dinamica supertehnicizarii, Ins, dincolo de toate acestea, trebuie remarcat faptul ci o asemenea doctrind este total strain’ de spiritul cregtin al valorilor europene gi chiar de spiritul culturii occidentale in general. Desigur, inand cont de faptul cd viziunea ISKCON-ul Dumnezeu, despre Absolut, poartd amprenta misticii iubirii devor tionale (bhake), sar putea erede ci prezint& corespondente serioase cu iubirea crestind, cu relatia de comuniune in iubire dintre om. gi Dumnezeu din crestinism. intr-adevar, existi unele locuri in Bhagavad-Gita, care ar putea fi interpretate sau asemdnate cu anumite locuri din Sfinta Scriptura, mai ales atunci cind se referd Ja iubirea credinciosului fata de Krishna, Tot la fel de intoresante sunt si acele pasaje care vorbese despre atotputernicia, atotstiinta, bundtatea gi harul lui Dumnezeu, care ne amintesc de invatatura crestina in aceastd privinta. Totusi, Krishna este un altfel de Dumnezeu decit Dumnezeul crestin. Tubirea postulata de aceasta doctrin’ nu porneste niciodati dinspre Duranezeu spre om, ci invers. De asemenea, intre Krishna gi Hristos, dincol speculatiile de ordin lingvi: * existi o mare deosebire privind modul cum este conceput intruparea. In doctrina hinduista, Krishna este un avatar, carnare a zeului Vishnu. Zeul se incarnear in diferite perioade critice, nu doar o singura data, ci de cate ori este nevoie, dar de fiecare daté ludnd un alt. chip. Aga se ‘intdmpli, de pild’, cand apare sub chipul lui Caitanyat®, Dar in acel moment, Caitanya igi pierde umanitatea sa, care este completa: mente absorbita de divinitate. Prin urmare, in avatarul su, Dum: nezeu apare printre oameni, dar in realitate el nu devine niciodata © Cf. polarg S. Prabhupada, Christus, Krischo, Krishna, BBT, 1975, pp. 60,76, 43. CL JS. Judah, op.cit, p. 54,144 Nicolae Achimesou ——————— om adevarat. Formula ,Dumnezeu adevirat gi om adevitrat” este de neimaginat pentru gandirea hindusa De altfel, migcarea Hare Krishna ramane ancorati definitiv in gandirea itionalé hinduista. In consecin{a, nu poate fi vorba nici pe departe de o intrupare cu caracter definitiv a lui Dumnezeu. In acest context, intruparea Fiului lui Dumnezeu o dati pentru totdeay una in Tisus Hristos este inacceptabil& gi de neinteles. Acelasi lucra este valabil si pentru mantuirea omului. Acesta se mantuiegte prin el insugi, prin propriile sale puteri, fara interventia vreunui Dumne- zeu. Ritualul, mantra, ofvandele, asceza sunt mijloacele de care se foloseste in acest sens. In cele din urma, mantuirea depinde de guru, cinu de Dumnezeu®, Pentru aceasti migcare, universul reulitafii lumii nu este altceva decAt o manifestare a energiei inferioare a lui Dumnezeu. In credinta crestind, dimpotriva, creatia este opera lui Dumnezeu, opera perfect a lui Dumnezeu. Pornind de la aceasta idee, adeptit migedrii cred cu trie in existenta reincarnarii (samsara). Din acest motiv, Iumea gi existenta actual in general sunt evaluate exclusiv negativ: lumea este doar un loc in care se traiegte in suferinfa, un loc necesar de tranzitie spre Krishnafoka, lumea de dincolo a lui Dumnezeu. Fireste, existA gi in crestinism multi negativisti, mulfi dintre aceia care subevalueazi sau chiar contest valoarea vietii actuale, dar in general viata este priviti ca o valoare supremé, ca un dar unic primit de la Dumnezeu**. © alta problema fundamentalA in contextul doct este cea logati de semnificatia istoriei. Din perspectiva crestina, istoria nu este privit negativ, dar nici absolut pozitiv. In fapt, ea reprezintA spatiul in care se iau decizii, in care se deruleazi acea dialectick continu’ a raului cu ia lui Dumnezeu. Omul nu poate gi nu trebuie 68 ignore istoria, nu se poate detaga de ea, ci trebuie sf actioneze permanent in interiorul ei, in cadral ei. Ade migedrii Hare Krishna, dimpotriva, o evalueazd strict negativ’, 5 HL, Rellor, M. Kieesig (Hag), Handbuch... p. 658; of 1. Schreiner, M. Mildenberger (Hrsg), Christus und die Gurus, p. 159. ® CER. Siopor (Hi 1986, p. 76 59. 5) L, Schreiner, M, Mildenberger (Hrag), op.cit, p, 160. % Ibidew. Nolle migcati religioase 148 SU EEEEEE RRR retiecoemet ee ceeeeeeeeeeeee Dup’ cum am vazut, in conceptia migotrii, a existat cAndva 0 ,epocd de aur’, paradisiacd a omenirii, dar aceasta a dispirut, existenta a degenerat din punct de vedere moral gi fizic, s-a uzat, s-a demohizat. De fapt, in aceeagi viziune, omenirea, istoria in general nu parcurge un proces de evolutie, ci de involutie. Mergand pe linia cosmologiei hinduse, aceasti doctrind respinge ideea de istorie liniard, de timp liniar, sustinénd istoria ciclici, ciclicitatea timpului, intrucat involufia cosmic etapizata conduce, in cele din urmi, la distrugere simai departe la o noua regenerare, Ja o revenire ad originem, si tot aga mai departe. AceastA conceptie o regiisim, de altfel, si in spatiul european la Hesiod (secolul al Vill-lea i Hr.), cunoscut pentru teoria sa legata de cele cinci ,varsto” cosmico.®5 ta in comun a color inifiati gi probleme. Este adevirat, modui alimenta, imbrac&mintea, viata lor cotidiand sunt potri India si climatul de acolo, corespund oamenilor si obiceiurilor de acolo. Totusi, membrii actu igedrii provin din tari, culturi gi structuri sociale cu totul diferite. In primul rand, aici se regisesc tineri de ambele sexe, inclusiv minori. De foarte multe ori, se constat& excese aberante in cea ce priveste diferitele principii de viati pretinse de fondatorul migcirii: ascozé exagerata, autoizolare, renuntarea la studii, familie, ignorarea relatiilor sociale etc. De asomenea, concentrarea exclusiva asupra unei existente ulterioare, postulata de ciclul reincarndrilor, presupune neglijarea existentei actuale, inactivism, pasivitate socialé, resemnare, interiorizare excesiva, lipsd de intores fata do ceca ce se intampl in jur ete, Aga cum s-a putut dovedi, mai devreme sau mai tarziu, 0 asemenea psihologie conduce, in foarte multe cazuri, la o anihilare a propriei personalitti, la egecul total al propriei existenfe, materializata in stiri de depresie, dezorientare, lipsi de luciditate. In acest sens, mirturiile unor adepti care au revenit Ja o viati normal, ca gi plangerile printilor unor tineri convertiti la aceasta doctrina, sunt prea evidente’®, adeptilor in % CEN, Achimescu, Istonia ¢/ flosofia religio’ Ia popoarole antico, ed. Junimen, Ingi, 1998, p. 251 sq. ‘ (Hg.), ap.cit, p. 78.9q.146 Nicolae Achimescu 3. Ananda Marga 3.1, Istoric Organizatia a apirut in anul 1956, in statul Bihar din India. Intemeietorul acesteia este Prabhat Ranjana Sarkar (1921-1990), venerat de adeptii si ca ,Shri Shri Anandamurti” gi nuit, de mai multe ori, ca ,Baba”” (,Tatal”). Dupa ce a urmat un colegitt in Caleutta gi a activat pentru o scurt& pericadA de timp ca jurnalist, Ranjana a devenit contabil in cadrul Administratiei Cailor Ferate Indiene. Desi confirmat niciodata, Sarkar pretinde c& ar fi fost nepotul nationalistului indian S.C. Bose, care lar fi inifiat in doctrina tantricd. Din anul 1955, Sarkar insugi a inceput sa prezinte in fata pristenilor gi colegilor sdi un sistem de practici nedlitationale. Caracteristica doctrinei sale o reprezinta corelatia pe care cl incearea 64 0 faci intre spiritualitatea pe care o propune gi tun nou program privind ordinea vietii sociale. Ca noua structura organizatoricd, in anul 1962 Ananda Marga (,Calea spre fericire”), ‘aga cum pretinde fondatorul acesteia, numara deja in India 2000000 de adepti. Curand dupa aceea a fost creati o organizatie localA cu earacter politie, cunoscuta sub numele PROUT (,Teoria utilizarii progresive’). Chiar dacd a rousit si géseascd o anume aderentii in randul oamenilor de cultura gi funetionarilor, participand fn calitate de candidat inclusiv la alegerile din India din acea perioada, totugi nva repurtat un suc luat in seamA. Organizatia a inceput s& desfagoare gi alte activitifi sub denumirea generala de ,Renagterea universala” (RU), fiind vorba de o sectie care avea in vizor editarea unor reviste, fondarea unor institutii educationale, intre care scoli gi diferite organizafii de binefacere, ca gi crearea unei Ascciatii a artigtilor si itorilor. In plan politic, scopul activitatilor desfigurate era, in cele din urmi, desfiintarea sistemelor politice actuale gi dominatia aga-numitilor sadvipras moralistii”). Prin ideile sale social'politice, migcarea Ananda Marga sia atras atat opozitia comunigtilor, pentru cA o parte a electoratului lor,a trecut, de partea acestei migcAri, cét gi a coreurilor conservatoare. Intrucat, din lipsa unor argumente intelectuale de tip pasnic nu sa putut impune in plan politic, apeland la agresivitate, Ananda Marga a trebuit 8 se confrunte cu o reactie duri din partea guvernulti Noile migcari religioase “7 er ——— indian. Astfel, in 1969, guvernul indian a i angajatilor sai la aceasta organizatie, pentru ‘ohana ee dispund dizolvarea gi interzicerea ei. Interdictia migcrii avea af fi anulat abia dupa ciderea guvermului Gandhi (1977) : _, Ranjana Sarkar a fost arestat deja in 1971, sub a prilejuit moartea 14 lider! din acoa vreme ai cganinatict pe cate conducea. Procesul s-a derulat in conditiile stiri de necesitate decretate de guvernul indian in anii 1975/1976. Sotia lui Sarkar gi alti cativa membri ai organizatiei I‘au acuzat pe lider foarte dur i cadrul procesului. Sentinfa dati in urma procesului a fost condamnarea la inchisoare pe viata a lui Sarkar gi a incd patra colaboratori ai sai. Dupa aceea, procesul a fost revizuit gi sa ineheiat in anul 1978 prin eliberarea acestora »lipsa de probe”.5* Raspandirea migcarii gi ideilor sale'in Occident incepe — mai mult sau mai pufin intdmplator — odata cu declansarea disputelor in jurul acesteia in India. Ananda Marga gia inceput activitatea mai intai in S.U.A. (1967), unde se afl cartierul general al migedrii in Denver (Colorado): in continuare, incep si apara gi in Europa primii misionari, mai precis in Berlinul de Vest, unde isi cAstiga primii adepti din randul dependentilor de droguri. In consecintd, apar si primele centre de terapie, in care sunt instruiti primii adepti in privinfa utilizdrii metodelor de terapie naturista. In acelagi timp, se constituie gi primele comunititi (iagrit), cu un program de viata si meditatie in comun. De asemenea, Ananda Marga va reugi a cAgtige pe mai departe adepti inclusiv in Africa gi in alte tari asiatice decat India (Kenya, Taiwan, Filipine etc). Conform propriilor date statistice, numarul adeptilor ar fi de 2,8 milioane, dintre eare 300000 in strdinatate." Dupi c&derea vechiului rogim comunist, migcarea a cdstigat aderenti in tot spafiul est-european, inclusiv in Romania, unde au infiintat unele coli gi gradinite* "HL Reller, M. Kiessig (Hrsg), Handbuch... 8 © B. Dirholt, Kroll (ig), sae ae * R Hummel, Jndische Mission..., p, 83 8q. © B. Darholt, I. Kroll (Hg), op.cit., p. 21.148 Nicolae Achimescu 3.2. Doetrin’ gi practici Ranjana Sarkar se consider un adept al tantrismului, desi in filosofia sa tantric ae regdseac integrate principii ale misticii bhakti gi o doctrind social influentati de diferite elemente traditionale indiene gi marxiste. Influente saktiste sunt greu perceptibile in doctrina sa, avand in vedere ca lipseste venorarea oricirei energii shakti sub chipul vreuneia sau mai multor divinitai feminine. in conceptia sa, notiunea centrala este Parampurusha, perso cele mai multe ori ca ,Parinte suprem” gi reprezentat ca iubirii devotional. Parampurusha este spiritul suprem, singura Fiinté existenté realmente, insi el a evoluat prin intermediul materiei eterne (prakrit), respectiv maya (iluzia) sau shakti (ener gia feminin@), transforménduee intr-o ,materie grosier&’.®! Aseme- nea tantricilor in general, Anandamurti este adeptul doctrinei non-dualiste. Acest Iucru fi ofer’ posibilitatea s& vorbeascd despre atotprezenta divinului in fiecare om gi in intregul cosmos gi, in consecinga, dupa cum se va vedea, si prezinte unele concluzii socialetice, aga cum a facut-o nechinduismul in general. Calea spre unirea cu Absolutul este, ca in tantrism in general, Yoga-kun- dalin#*. Insi, at&t teoretic cat si practic, aceasta cale rémane undeva in plan secundar fati de mistica bhakti® Calea iubirii devotionale (bhakti-voga) este predor int fata de celelalte doud, respectiv calea intelepciunii (ynana-yoga) si calea faptei (karma~ yoga). Bhakti se concretizeazs si in inibirea devotional fat de guru. Venerarea divinitatilor hinduiste este mai putin importanta decét iubirea devotional fat de guru. Tinand seama de faptul ed in prim plan se aff unirea cu Parampurusha si iubirea fata de guru, se poate spune cd, in conceptia Iui Anandamurti, filosofia tantri doctrina despre unitatea de tip nondualist (advaita) si iubirea de tip ‘emotional (bhakt) constituie o unitate absoluta. 8 SS, Anandamurti, Beha’s Grace. Vartrige von SS. Anandamurti, Mainz, Kastel, 1976, p.6. & Gopi Krishna, Kundalini. Erweckung der geistigen Kraft im Menschen Weilheim, 1968, p. 57 sq. 88. Anandamurti, Beba's Grace... p. 42. iia a Noile miscatt religioase a SS —__________ comentariile sale, Anandamurti folosegte multe si din atinfelo naturii volute, telepati, vibratd ec) bree confers jloarine sale tun caractor gtinfifc. EI denumeste Procesul wut lufiei ,naturii” (orakrit re lumea ial sancare procesul reinigarcerii spre origini, spre watea pe a Pratisancara. lotro manieri similard interpretilor moderni ot flosofiei Samkhya, el utilizeazi notiunea de ,evolujie” pentra procosul in intregul siu, ins& zlteori doar pentru cea de-a doua parte @ acestuia, respectiv pentru reintoarcerea spre origini, Valeare practicilor spirituale const, in primul rand, in faptul cf accelereacs evolutia: mai intai, pe accea a individului, al cdr soup cae reintoaroorea lui purusha la Purusha suprem (Purusirolama, tmek Marga®*, Doctrina sociala este prezentata a . eI pe larg de cats i in capitolul al Vlea al Iuerirt sale Anardla Suttons Tee sistem social exist cinci grupe care joaci un rol important, si anume, pe de o parte, cele patru caste principale (varma), care se afl nite suczzsiune permanent, dela 0 epoct la alta, Ia conduceroa tatii, iar pe de alt& parte elita spirituald, acei sadvipra, socet adevarafii “brahmani sau adevaratii intelectuall. El’ igont Suecosiunen clasicd a castelor ~ shudra, vaishva, kshatriya, vrahmani'-, socotind cd perioada primitiv-anathicd a caste! shun, este urmaté de dominatia feudal a kshatriva, apol ora CE pe larg N. vimesc tis 2001 are Achimescu, India. Religie gi Slosofe, lagi, Ed. Tehnopresa, eee Indische Mission..., p. 85. ndamurti, Ananda Sutram, Anandangar (West Bengal), 1967; cf. Fninel, Weltverbesserung wad Idealgeselscheft. Zam Verstandais ciate itiousbewegungen im Westen, in: ZROG 30, 1978, p, 142 sq.150 Nicolae Achimescu ee ,intelectualilor” sau brahmanilor, care in cele din urma este inlocuita de o a patra faz, cea a domniei vaishya. Regisim aici, de fapt, in aceast& structura a istoriei, o inclinatie spre viziunea marxisté moderna: capitalismul castei vaishya reprezint& ultima fazh dup& perioada de dominatie foudalé si eclesiasticd. Tot 0 influent marxisti este si ideea ci epoca capitalismului este incheiaté in urma unei revolujii a castei shudra. Desigur, i ancoreazd idelie sale marxiste in géndirea ciclied a diene? revolutia shudra incheie o intreaga tranzitie @ ,ciclului social” (semaya chakra), dar nu conduce automat la o dominatie definitiva a proletariatului, ci inaugureazi urmatorul ciclu, care va readuce aceeasi succesiune de perioade. Anandam) explic doctrina sa despre ciclul social cu ajutorul dialect marxiste: atunci cAind 0 epoci de dominatie degenereazi intr-o faz de exploatare, ea conduce mai devreme sau mai tarziu la consti- tuirea unei antiteze. Firegte, sinteza nu este rezultatul constrain: gator al evolutiei istorice. Realizarea ei are nevoie de un fel de deus ex machina, respectiv de acei ,intelectuali” (sadvipra)."" In orice epoca istoriei, clasa conducitoare se transforma intro classi exploatatoare; dupa accea urmeazi 0 evolutie sau o revolutie, Fars preven(a acelor sadvipra, societatea umana nu are nici un suport, Se pare cd, in fond, Anandamurti incearcd si recolteze tocmai acolo unde comunigtii au semAnat. El nui crede pe acestia capabili de a crea pe termen lung o stare de stabilitate social. In genere, Ananda Marga se considerd o organizatie spiritual. Prin diferite practici spirituale, cum ar fi exercit meditatii de tip Yoga, cu un caracter epecial, preluate din hinduism, dar mai ales din tantrism, omul trebuie 84 ajungi la realizarea adevaratului sine uman.” Omul este constrans de legea karmic’ si. se reinearneze ciclic, iar modul reinearnarii este dictat totdeauna de faptele sivarsite in existenta anterioari. Acest ciclu al reincarnarilor poate fi stopat, in viziunea Ananda Marga, doar prin anumite practici spirituale specifice. Cu ajutorul acestor practici Of. pe larg Ac. Chandrakanta Bre. (Hrsg), Revolutiondire des Bewusstseins, Mainz, fa, Noile miscari religioase 151 rt omul spiritual transcende starea sa normal de constiinté gi se recunoagte, spun adepii migcirii, ca fiind una gi identie cu creatia, Aceasti grupare reprezinté un aga‘numit ,neoumanism”, iar membrii oi se considera ca un fel de ,revalutionari ai constiintei »Angajamentul social”, ,slujirea celuilalt” contribuie, in concey acestei migcari, la propriul progres spiritual. Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea celor ,gapte chakra” care, in viziunea Ananda Marga, controleazi fortele psihice ale omului gi se afla in diferite puncte ale trupului. Pentru a le dezvolta 9i stapani, adeptul invatd si parcurgd ,calea Yoga in opt trepte”. In acest scop, a fost schitat un sistem de exercitii in leetii $i regull precise, pe care trebuie s& le urmeze fiecare adept. Prin acestea ae reglomenteaza atat viata comunitati in sine cat gi viata particulara, sub un control absolut, Viata cotidian’ este dirijata printrun sistem amplu constituit din diferite reguli de comportament, urmate neconditionat de fiecare membru, gi controlatA cu ajutorul unei ,carte in 16 puncte”. Aceasta cart& este, de asemenea, baza pentru statutul gi accesul in ierarhia comunititii.” O problema central in cadrul celor ,16 puncte” o reprezint realizarea fara compromis a idealurilor migedrii Ananda Marga. Esontial este idealul personal, finalitatea vietii personale, iubirea devotionala fat de Absolut, prin care omul urmireste sd so detageze de propriul ego, fapt rma cAruia si devina capabil de a sacrifica totul in favoarea ideologiei Ananda Marga Gruparile Ananda Marga sunt structurate strict ierarhic. ‘Treapta cea mai de jos o reprezinta adeptii in general, cunoscufi sub numele de ,margi’. Din aceasti categorie fac parte toti cei care se laei inifiati in formele de meditatie specified migcdrii. In urma unui exercitiu de mai multe saptméni, cel interesat dobandeste statutul de Local Full Timer", care conduce gruparea locala a miscirii Ananda Marga si care isi consacr de acum inainte intreg timpul Pe lang acogtia exist treapta acelor ,dada $1 cAlugarite”), care trebuie sivgi pirdiseascd locurile natale si care vor deveni misionari in alte (ari, Urmitoarea treapta ierarhied o constituie ,acharya’, membri care au absolvit antrena- £ Prabhat Ranjan Sarkar, Noo Humanismus, Maing, 1983. CE pe larg 8.8. Anandamurti, 16 Pankto sur Salbstverwirklichung, 2 Aud, Mainz, 1977.152 Nicolae Achimescu a mente gi examene speciale, put@nd rigp@ndi filosofia lui Ananda- murti $i initia pe alfii in diferitele exercitii de meditatie. In functie de succesul realizat pe aceasta linie, fiecare acharya poate deveni un wudodha” sau ,tattvika”, care constituie urmatoarea treapti a rarhiei, ,Avadhuta” reprezinta treapta suprema gi tofi cei co au atins acest inalt nivel de meditatie traiesc ca monabi.”* 3.3. Evaluare Dup& cum sa putut observa, Ananda Marga este 0 migcare hinduistd cu idei si cu un comportament tantric. Atat in plan roligios cat gi in plan politico-social, ea rimine tributara prineipiilor fondatorului ei, Ranjana Sarkar. Dincolo de toate formele aparente de practic religioasi si angajament social-politic, se configureaza conceptia despre un Absolut impersonal. O grupare, care percepe viata omului ca rezultat al autoevolutiei unui principiu divin, se afl intro contradictie fundamentali cu invatitura crestin’, care intelege propria existent a omului ca o creatura aflata intr-o relatie de dialog gi iubire cu un Dumnezeu liber gi suveran, Tocmai din acest motiv, nu regisim absolut nici un fel de apropiere intre mesajul Ananda Marga si Noul Testament. in viziunea acestei migciri, Tisus Hristos este o persoand demna de veneratie a istoriei umanitatii, dar Anandamurti este eu mult ‘mai important. Adepfii migcdrii vid in lisus Hristos un yoghin, care in ipostaza sa de avatar face parte din largul sir al altor ,mani- festari ale divinului”. Moartea Sa pe cruce, ca impacare a ommului cu Dumnezeu, este inacceptabild din perspectiva gandirii hinduiste a organizatiei Ananda Marga.” In viziunea acesti tuirea” nu este altcova deciit eliberarea spiritului materiei, prin meditatie si printrun comportament special, res: pectiv reintoarcerea acestuia spre origini, spre starca de constiinta pura, Din perspectiva crestind, ins’, identificarea riului cu materia 2 Cf FroW, Haack, Jugend-religionen. Ursachen, Trends, Reaktionon, Manchen, 1979, p. 232. "4 Veri H. Reller, M. Kiessig (rag), Handbuch..., p-564, Noile miscat religioase 158 nn si a binolui_cu detasarea absolutd de aceasta este irealizabili gi inacceptabila.” Do asemenea, doctrina Ananda Marga divizeazi oamenii in patru caste principale, chiar daci sustine efemeritatea acestora in sfera de dominatic a lumii, insistind po ideea de reincarnare in baza egii karmice. Conceptia despre Dumnezou gi om poart o puternic& amprent& hinduistd gi este ireconciliabild cu invatétura crestind dospre Dumnezeu gi creatie. Este absolut evident cd, in conceptia cresting, restaurarea omului nu poate fi realizati prin propriile forte, ci prin conlucrarea strénsd intre harul lui Dumnezeu gi natura uman’, libertatea omului. In legatura cu pretinsa ,,teorie a utilizdrii progresive”, fiird si yun nume, Anandamurti ia atitudine, de fapt, impotriva ivilizafiei lui Mahatma Gandhi, chipurile in favoarea unei ziri responsabile a societtii contomporane’®. Scopul final este, in accepfiunea sa, crearea unei Asociatii a nivelul intregii lumi, a unei familii universale, care sub conducerea unei guvernari mondiale si depaseascd toate contradichiile.”” Ins&, aceasta teorie face referire la situatia din India si in special la cea din Bengalul de Vest, putand fi inteleasi doar in contextul de acolo. Practic, Anandamurti se vede plasat intre dou ia indian’, care prin bogatia i stpaneste domenii largi ale vietii indiene gi le corupe, iar pe de alta parte migcarea comunisti dominant in vestul Bengalului, ‘Andu'se identifica cu nici una dintre acestea. Doctrina sa IA se inscrie pe linia ciutirii unei a treia cAi pentru India, respectiy intre comunism si capitalism. Tocmai de el inceare si-gi recruteze adeptii din randurile clasei mijlocif: din punct de vedere sociologic, doctrina sa poate fi interpretata ca o ideologie a clasei de mijloc, ficdndu-se uz de principii si criterii religioase. Astfel, in confinutul doctrinei sale, el se detageazA de doctrina pentru ed nu accept nici tendintele sale egalitariste si ni ja materialist. Cea ce contrapune el celor dowd curente nu este altceva decat un concept de conducere elitara schitat de % Ibidem, p.510. SS, Anandamurti, Ananda Sutram, 6, 16. 7 Idem, Des grosse Universun. Geaprache iber die GesellschaR, £1, £2, p. 21 89, 62.Nicolae Achimescu 154 $< 2 el in urma unei noi interpretari a diferite elemento traditonale-din' hinduism ‘st neohinduiem, cum. ar i sistemul castelor, cosmologia Samkhya gi géndirea neohinduisti de tip Dr, coe ovo ant puternicei sale structuri sociale indiene, doctrina social a Tui Anandamurti tatdmpink malte dificulthi de adaptare {in lumea occidental, mai ales daci avem in vedere faptul ci Occident, este vorba mai degraba de probleme psihi direa spiritualititii. Totugi, in forma sa primordis Anandamurti nu vizeaz& decit crearea unei societ conducerea unei elite practicanto a meditatici, care, Yogai tantrice, a devvoltat capacitii supranaturale”,"® respectiv 0 formi de ,yogakragie’®, de dominanta a sistemului Yoga asupra vietii societpii in care trim. Uigesnd 0 ainterk a principiilor, dar mai ales a pra: Roth, care a apelat timp de opt ani de asemenea practici, las’ s& se infeleagi cd accastA migcare este prototipul unei organizatii de tip totalitarist, o migcare cu un ispret fatd de om, Ea relateazi despre multe practici : de somn, post fird api, Concluzia ei: ,Am hrand din containere de gunoi gi alte cdutat spiritualitate si am gAsit perversiune’: 4. Bhagwan (Osho) 4.1. Istoric t% migeare a fost fondati in anul 1974 de etre indianul Rajncesh Chandra Mohan (1931-1990), cunoscut de adepti sub numele de , Bhagwan’ (,fiint& divina”). Cu o jumatate de an inainte

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Spovedania I Duhovnicia Ș - PR - Prof. Petre Vintilescu

  

  Document2 pages

  Spovedania I Duhovnicia Ș - PR - Prof. Petre Vintilescu

  crismg1

  0% (1)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Global Survey Assessment Centre Practices Report 2012

  

  Document69 pages

  Global Survey Assessment Centre Practices Report 2012

  crismg1

  No ratings yet
• Richard Pettinger-Mastering Employee Development (Palgrave Masters Series (Business) ) (2002)

  

  Document236 pages

  Richard Pettinger-Mastering Employee Development (Palgrave Masters Series (Business) ) (2002)

  crismg1

  100% (1)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Key Figures On Europe 2016 Edition

  

  Document192 pages

  Key Figures On Europe 2016 Edition

  crismg1

  No ratings yet
• Hristu Andrutos-: Simbolica

  

  Document2 pages

  Hristu Andrutos-: Simbolica

  crismg1

  No ratings yet
• Închinare I Slujire În Duh I Adevăr Ș Ș - Sfântul Chiril Al Alexandriei

  

  Document2 pages

  Închinare I Slujire În Duh I Adevăr Ș Ș - Sfântul Chiril Al Alexandriei

  crismg1

  100% (1)
• Mechanical Design Engineer III

  

  Document5 pages

  Mechanical Design Engineer III

  crismg1

  No ratings yet
• Dogmatica Experien Ei Ecleziale Ț: - Karl Christian Felmy

  

  Document2 pages

  Dogmatica Experien Ei Ecleziale Ț: - Karl Christian Felmy

  crismg1

  No ratings yet
• Pareto

  

  Document10 pages

  Pareto

  crismg1

  No ratings yet
• Swot R&D

  

  Document2 pages

  Swot R&D

  crismg1

  No ratings yet