Debvmed # Om oo ; aioternutee SAR. OP we : : Sasel The Milestone F 7 prcccorchaven A oper agin De® | Wp cn ii Meanie Gnten ae sistemelo SAN prpen oo penne © austen 44666) B16 Eife Saving AV conte et A peer Sr ae aateopta ess va Cob ESA a te 6 1096 In cadrul ceter de® (6 sesiunt ale pentru © OLAS 1974 Codul SOLA ceca c (OSMD, In rane as ae in scopal de a fury area viet pe Nigoare ta data de ernapena Hh din Conventa piza standart re, conform capitotul Paulie 1998 z Appliances (Resolution Msc 87 Vesting and Eva 8170) 4 cchipamentelor de salvare au fost adoptar Nenmutia A.689 (17) $1 apol. Fecunossand in 1998 prin Rezolutia MSC x} Recomandarile privind testar dle Comtetal MSC initial in 1991 pan pevesitatea introducerii UnoF CEFnfe MAT PFECISE Co) 8.2 ORGANIZAREA GLOBALA A SISTEMULUI SAR 1 Generalitati Sistemele SAR pot fi stabilite la nivel national si/ implica stabilirea unuia sau a mai multor SRRs, Gpredna cr cies aaa oe ie prim alente, de a coordona si conduce serviciile SAR din cadrul ee prin tntermediul unui RCC. Fiecare SRR are nevoie de un RCC, d oe are nevoie neapara de um singur REC Slice GRR pees Ge a mai multe state, mai ales in zonele de ocean, In astfel d adblleg ontead stabih un RSC. fe cazun, fiecare stat poate 152. Paes organizarii servicillor SAR poate reduce costurile, te imbundtati distributiaalertelor de primejdie si poate creste acoperirea zonclor ou servicii SAR. Pentru statele dintr-o Tegiune poate fi mai economic gi eficient sA uuilizeze gi s& sustind in comun facilitaqile de comunicafi terestre gi prin satelit cu bataie mare si baze de date de comunicatii pentru a sprijini SAR. Statele se pot sprijini reciproc cu SRU pentru a reduce numarul total de unitii necesare pentru acoperirea zonelor de responsabilitate si asigurarea unei pregitiri adecvat’ acestora. Cu toate acestea, participarea la un sistem regional SAR poate s nu fie cea mai buna abordare pentru orice stat. Stabilirea unor sisteme nationale sau regionale SAR se bazeazi pe dezvoltarea unor planuri sau acorduri multilaterale regionale sau nationale, destinate nevoilor statelor implicate. Aceste acorduri, prevad: > utilizarea eficienta a tuturor resurselor disponibile pentru SAR; > delimitarea SRR; > descrierea relatiilor dintre partis > stabilirea modului in care conventiile, planurile si acordurile de nivel superior vor fi puse in aplicare $i sustinute. Cerinjele de baz pentru dezvoltarea unui sistem SAR eficient includ: unitate legislativa a serviciului SAR; acorduri pentru utilizarea tuturor resurselor disponibile, precum i utilizarea resurselor unor teri, dacé este necesar; zonele geografice de responsabilitate cu RCC si RSC asociate; personalul necesar gestion&rii si function&rii sistemului; capabilitajile adecvate si functionale de comunicati; acorduri, planuri si documente conexe, pentru a indeplini obiectivele si definirea relatiilor de lueru. Regiunile de cdutare si salvare pe mare (fig. 8.1) reprezinta zone geografice ale marilor si oceanelor in care guvemele farilor riverane sunt responsabile si obligate si intervind in cazul avertismentelor de navigatie $i meteorologice. vv vvvvjee jmpartit marile si oceanele in 16 astfe) IMO a imp: 5 re ‘ In data de 6 noiembi 40 at ecunoscut inc S astfel de regiye, fn | iunie 2011, de regiuni. Ulterion, 1 rece. : i regionale statcle care Ie in zona izarii nationale $i regio Care sunt ca fiind operationa rganizaril o vigatia de a asigura astfel de servic al or Din punct de vedere O au ob! ad - - nea convetiei SOLAS, IMO $i ICA‘ dar si in mare liber, in functie de F fe cerinte un stat fie isi infiinteaza o ‘i. ilor adiacente, i torii, a marilor in cadrul propriilor teritorii, a MBP A=" acy posibilitai. Pentru a putea indepl ‘ie impreund cu alte state formeara © : wutare si salvare, } aaa i - organizatie national de care jnald FiecArui sta i este repartizato anumig organizatie de c is -omponente (aeronautica sj ‘cuprinde doud componente (¢ si te care, 1a randul ei, arie de a jntotdeauna identice. Scopul acestei ciel Pe a este martid) oe me eciate principalul responsabil pentru coordonarea acfiunilar de a stabi A i = raspuns pentru o anumita situatie de pericol pe ma! 8.2.2 Componentele sistemului SAR nentele unui sistem SAR difera de la o regiune la alta functie de EE naar SRR (clima, topografie, caracteristici fizice). fn general, un sistem SAR are urmatoarele componente: a : > comunicatii in interiorul SRR si cu serviciile externe SAR; > un RCC pentru coordonarea serviciilor SAR; | > daca este necesar, unul sau mai multe RSC pentru a sustine un RCC in cadrul SRR; > facilitati SAR, inclusiv SRU dotate cu echipament specializat si personal instruit, precum gi alte resurse care pot fi utilizate pentru a executa operatiuni SAR; > coordonatorul operatiunilor la locul incidentului (OSC) responsabil de coordonarea activitatilor de la fata locului ale tuturor facilitati participante; > facilitati de sprijin care ofera servicii in sprijinul operatiunilor SAR. A. Comunicajiile Acestea ar trebui si asigure RCC cu informa Permita expedierea, fara intarziere a SRU gi a altor resurse in zonele {ii de alertare prompte care s& a RCC/RSC de cautare si sé mentina contactul : | cu persoanele aflate in pericol. | Principalele functii_ ale Alerting Post ‘SAR Facility | unui sistem de comunicatii SAR (fig. 8.2) sunt: iN 7 | > primirea alertelor de la Source of Alert” echipamentele folosite de | Persoanele aflate jz, __Fi8- 8.2 Sistemul general de comunicatii SAR Pericol; Sursa: IAMSAR Manual, Vol. I schimbul de informatii cu Persoane en | stunt SAR (SMC), OSC gi fecilitatile GARG ee NTE CoOTdON™> radiogoniometrare (direction findi i e inding - DF) si localizare expedierea SRU in vecinatatea Primejdiei gi localizarea semnalelor ean < echipamentele utilizate de supravietuitori. ae ‘osturile de alertare includ orice facilitati impli in primi ; Pe He rtare d iti implicate in Primirea de ore Cu privire la o situatie de Primejdie aparenta $i retransmiterea la un RCC B. Managementul sistemului SAR Sistemul SAR are trei niveluri de coordonare: * Coordonatorul de la locul incidentului On-scene co-ordinators — OSC; * Coordonatorul misiunii SAR, SAR mission co-ordinators - SMC (in centrul de coordonare al salvarii - RCC) * Coordonatorul misiunii SAR (SAR co-ordinators - SC) (nivel national). Coordonatorul operatiunilor la locul mtului (OSC) Atunci cand doua sau mai multe facilitati SAR lucreaza impreuna intr-o misiune, o persoana este desemnatd S& coordoneze activitatile Participantilor. SMC desemneazi un OSC care poate fi persoana responsabila de o SRU (nava sau aeronava care participa la misiune) sau pe cineva intr-o facilitate apropiata, capabila sa indeplineasca indatoririle OSC. Persoana responsabild de SRU care ajunge prima la locul incidentului va Prelua, in mod normal, functia de OSC pana ce SMC decide ca functia sd fie transferata catre altcineva, Un OSC poate sa-si asume indatoririle SMC $i poate sA planifice efectiv cautarea in cazul in care constatd o situatie de Primejdie si comunicatiile nu pot fi stabilite cu un RCC. OSC trebuie sa fie persoana disponibila cea mai capabila, luand in considerare formarea SAR, capacitatile de comunicare si eae de timp in ilitatea pe care se afla ambarcat OSC poate rimAne in zona de cAutare. al See ee evitarea schimbarii frecvente a OSC. Atunci cand este necesar, poate fi desemnat si un coordonator de aeronave (ACO) pentru a asigura asistenfa aeronavelor SAR. Centrele de coordonare a salvarii (RCC) i le responsabile pentru organizarea, Ber i detenses sponta EAR cage og SRE Ue BEC omiae B eratiunile SAR, dar nu ofera, in mod obligatoriu, facilitati SAR in ee ‘SRR yecunoscut pe plan international. eee ano acan sae ini in i i i RCC aeronautic . indeplinita prin intermediul unui aero cc P Pee eae eaan tiated suplimentara pentru sen et aes fae i Jucru cu un RCC maritim (MRCC). Atunci cnc este p bnec} Sa aaa pone Jor SAR intr-un RCC sro sore ), encod aire ambele tipuri de incidente SAR aeronautice $i a can ae ae sau toat& responsabilitatea sa catre a a nce Heneeieen OL ii si i tru facilitati . Un inclusiv ane planificarea ou fH P| cea ce eieeety RSC, de obicei, are mai pujine responsabilitatt § caer iar cerinfele de Seen cchipamentele si locayiile sunt m:Facilitayi SAR : a Cc ichiatle SAR includ SRU desemnate gi alte ae care me 7 utiliza ini juni Un SRU este 0 unitate format de a sprijini operatiunile SAR. rmati caer ioe Gt echipament adecvat pentru desfasurarea rapida si i al instruit = Sen clutari si salvarii. SRU poate fi aeriand, maritima sau terestra. : SRU trebuie sa poata s ajunga rapid la locul en saa in special, sa fie adecvate pentru una sau mai multe dintre urmatoarele operatiuni: ‘ > acordarea de asistenti pentru a preveni sau a reduce severitatea accidentelor si dificultajilor supravietuitorilor (escortarea unei aeronave, a sta in asteptare Inga o nava care se scufunda); > cdutarea supraviefuitorilor; > furnizarea de materiale si echipamente de supravietuire la locul incidentului; > salvarea supravietuitorilor; > fumizarea de produse alimentare, asigurarea nevoilor medicale de baz sau de alta natura pentru supravietuitori; > tansportul supravietuitorilor intr-un loc sigur. Echipamentul necesar unei SRU Poate fi grupat, astfel: Y~ Comunicatii, SRU trebuie s4 dispuna de comunicafii voce sau mesaje cu SMC, OSC daca este desemnat, cu alte SRU, precum gi cu persoanele aflate in pericol; ¥ Mobilitate. Eficacitatea unui serviciu SAR depinde de numarul, salvare ar trebui si fie adaptate la modul de livrare, ¥ Alte tipuri de echipament Fiecare SRU trebuie si ai ispozitic . 7 ( sA aiba la dispozitie arti de dispunere, hrf, echipamente de plotere formatii in care este probabil si opereze. Plotare $1 informatiirelevante pentru SRR Facilitayi de sprijin oa ace includ facilitati pentru formare, instruire, _comunicatii, aaa fc Bie navigatie, Cercetare-dezvoltare, fumnizori de date SAR, . "hi de asistenta medicala, zon i: cate : oe ie de aterizare tru aeronave, Servicii de realimentare, Servicii de voluntariat etc. pen1 nil eases caCORE SONS 8.3 PL : ANIFICAREA $1 CONDUCEREA OPERATIUNILOR DE CAUTARE 83.1 Metode de Comunicarea a primejdiei ° Pe Poate primi un semnal de primejdie, astfel: un semnal de alarma sau un apel de primejdie de la 0 alta nava, fie ., iMod direct sau prin mesaj retransmis; “un apel sau mesaj de primejdie de la aeronava prin retransmitere de la un CRS; alerta transmisa de la un echipament de alertare a unei nave i apoi transmis farm — nava; % semnale vizuale sau semnale sonore de la o ambarcatiune din apropiere aflata in pericol. * 8.3.2 Actiune imediata Orice nava care primeste un semnal de primejdie, trebuie sa: * confirme primirea mesajului; > colecteze, daca este posibil, urmatoarele informatii de la ambarcatiunea in primejdie: pozitia, identitatea, indicativul de apel si numele; numarul de persoane de la bord; natura primejdiei; tipul de asistenté necesara; numanul de victime, daca exist; dramul si viteza; tipul de ambarcatiune si tipul de marfa transportata; orice alte informatii pertinente care ar putea facilita salvarea. ‘ mentina o veghe continua pe urmatoarele frecvente internationale, daca este echipata corespunzator pentru a face acest lucru: ¥ 500 kHz (radiotelegrafie) ; Y 2182 kHz (radiotelefonie); v¥ 156.8 MHz FM (Canalul 16, radiotelefonie) pentru nava in pericol; ¥ 121.5 MHz AM (radiotelefonie) pentru aeronava in pericol. Dupa 1 februarie 1999, navele clasificate SOLAS trebuie s se conformeze din punct de vedere al dotarii cu echipamente de comunicatii si cerinfele de monitorizare. Urmiatoarele informatii trebuie comunicate ambarcatiunii in pericol: + identitatea, indicativul de apel si numele navei proprii; pozitia navei proprii; —; _ x j a ,1t 5 544 157i “ viteza navei proprii si timpul estimat de sosire (ETA) la locy} ji aflate in dificultate; Bee : > ea adevarat al ambarcatiunii aflate in dificultate si distanta fay de nava. : a Trebuie utilizate toate mijloacele disponibile pentru a cunoaste coordonatele pozitiei ambarcatiunii aflate in pericol (plotare radar, Global System). . : : . a ve nava ajunge in imediata apropiere a sinistrului, trebuie stabilit un post suplimentar de veghe pentru a mentine la vedere ambarcatiunile aflate in dificultate. : : ; Nava sau CRS care coordoneaza traficul de primejdie trebuie s& stabileasca un contact cu SMC si sa puna la dispozitie toate informatiile existente, actualizandu-le daca este necesar. 8.3.3 Deplasarea catre zona sinistrului Daca se decide sa intervina, la nava trebuie: % s& se instituie un sistem de coordonare a traficului navelor care se indreapta catre acecasi zona in primejdie; % sa se mentina activa plotarea radar a navelor din vecinatatea sa; Sa se estimeze ETA Ia locul primejdiei sau la alte nave care asista; * sd se evalueze tipul de Primejdie pentru a se pregati pentru operatiile de la fata locului 8.3.4 Pregitiri la bord ‘+ Echipamentul de salvare salvare, veste, colaci, parame, echipament per * Echipament de semna SART, EPIRB, $i recuperare (barci de salvare, plute de costume de protectie, plase de recuperare, ‘ntru lupta impotriva incendiilor etc.). Hizare $i comunicatii (stafii portabile VHF, fore de mana, geamanduri fumigene, rachete =r Se, geamanduri luminoase, lampi de semnalizare etc Primuluiajutor medical NOTA! Comandant rare aoa distantei prea a care a decis sé nu interving intr-o situatie de distres : ‘ari $i Cunoscand cé 0 oper, ¢ inc desfasurare, ar trebui peratiune de salvare este in curs de8.3.5 - Sé consemneze in Jurmatul de bord motivand decizia, > fn cazul in care comandantul q Primit $i a ras, Sost Contactat serviciyl SAR, - SG reanalizeze decizia de q nu interveni Si nici sé Yaporteze Serviciul SAR, atunci cand nava in primejdie este departe de larm ‘Sau intr-o zond in care densitatea traficului maritim este Scdzuta. Prezentarea Situajiei. Contine o scurta descriere a incidentului, Pozitia i ! momentul in care aceasta @ avut loc, numarul de Persoane la bord (POBs), obiecte Ce trebuie cautate, Primare si Secundare, cantitatea si tipurile de echipamente de Supravietuire, prognoza meteo $i perioada de Prognoza, facilitatile SAR de la fata locului, Zona de céutare, Ofer coordonatele colturilor si a centrului raionului, dimensiunea razei cercul si alte date esentiale. Executia. Identificd facilitatile SAR $i agentiile coordonatoare, schemele de cautare, Punctul de incepere a cautarii, drumul initial si altitudinea. Coordonarea necesaré, Desemneazi SMC si OSC, timpul recomandat de sosire a SRU la locul sinistrului, distanja dintre drumurile de cautare si factorul de acoperire, instructiuni OSC (utilizarea unei geamanduri de marcare a DATUM), rezervarea spatiului aerian (zona de pericol), instructiuni de siguranti Pentru aeronave, schimbarea coordonarii non-SAR in zona de cautare, Comunicapii. Identifica canale de comunicatii de coordonare, de conducere la fafa locului, de monitorizare, metoda de identificare a OSC de catre facilitajile SAR si canale de Presa, daca este cazul. Rapoarte. Rapoartele OSC despre condifiile meteo de la fata locului, Tapoarte de progres precum si alte informatii folosind formatul standard SITREP, rapoartele agenfiilor care au desemnat SRU pentru a oferi informajii operajiile zilnice (ore de zbor, zona de cautare si factorul de cemaee Poate fi autorizat de catre SMC pentru a modifica Planul de cautare pe baza consideratiilor de la fata locului. 7 % Elaborarea unui plan de cdutare Propriu poate fi luaté in iderare $i include: eed estimares praia fle mai probabile a unei nave/ambarcatiuni sau Supraviefuitori aflagi in dificultate, luind in considerare deriva;determinarca zonei de cautare: SAR care urmeazd s8 fie utiliza selectarea instalatiilor $1 echipamentelor te: alegerea unei scheme de Se Ua ii ta faya . eee are apereane de cAutare se face luind in considerare urmatorii factori: numarul si tipul SRU disponibile; marimea zonei de cdutare; . ii junit in pericol; tipul si marimea ambarcafiunii aflate in p : condi meteorologice (vizibilitatea, plafonul de nori, gradul mai momentul zilei si ETA in DATUM. es 7 + Radiocomunicatiile la locul de cautare trebuie coordonate de Osc care se va asigura de menfinerea unor comunicafii sigure. In mod normal SMC va stabili frecvenje de baza si frecvente de rezerva pentru comunicajii in zona de cdutare. Rapoartele SRU catre OSC se fac pe frecventele alocate. In cazul in care este efectuata 0 schimbare de frecventa, trebuie furnizate instructiuni clare despre ce trebuie facut in cazul in care nu pot fi stabilite comunicatiile pe noua frecventa. Toate SRU trebuie si aiba la dispozitie International Code of Signals care contine informatii despre modul de comunicare cu aviatia, navele si surpraviefuitorii, “ Comunicatiile vizuale vor fi efectuate utilizind lampa de semnalizare, Codul international de semnalizare cu pavilioane saula, semnalele internationale de pericol. Semnalele vizuale prezentate in anexa 8 vor fi utilizate pentru comunicatii intre SRU si navele si persoanele aflate in pericol. * Observarea vizualé este foarte importanté pentru o cautare eficienta si este influentata de inaltimea observatorului, respectarea tehnicilor de scanare gsi concentrarea acestuia, vizibilitatea, conditiile meteorologice, gradul marii, momentul zilei, oboseala. Se recomanda ca ziua observatorul sa fie dispus cat mai sus Posibil, dar noaptea cat mai aproape de suprafata marii si ct mai in prova navei. 8.3.6 Planificarea cAutirii A. Stabilirea DATUM-ului Se va sine cont de urmatorii factori: Pozitia raportata si ora sinistrului; timpul necesar ajungerii la locul sinistrului; actiunea estimata a deri ei; i informajii suplimentar ii vi ; ce © (observatii vizuale raportate sau relevmente radio Doua tipuri de fo) : je ca i ii deri i a ets rie cauzeaza miscarea si deriva unei nave pe mare: vantul entru a estim: i ‘a Zona in care se afla supraviefuitorii este necesar Sa 5€curentul total @a) et a Deriva totala a) Fig. 8.3 Determinarea graficd a vitezei derivei prin triunghiul vitezelor j Daca RCC nu a comunicat un DATUM, raméne responsabilitatea OSC si il determine si s8-1 facd cunoscut celorlalte nave implicate in operatiune. Acest DATUM poate fi ulterior revizuit pe baza unor informafii nou aparute si va fi de asemenea comunicat (fig. 8.4). {> Deriva (Mim) : Datum 2 Fig. 8.4 Corectarea DATUM-ului DATUM-u! va fi plotat in zona ini este aria cu centrul in DATUM, in interi DATUM.uI fiind corectat in functie de sinistrului si estimarea derivei din zona. iiala cea mai probabila a sinistrului care iorul careia se poate afla obiectul cautat, erorile probabile in comunicarea pozitiei B. Determinarea latimei pasei de descoperire, cdutare si acoperirea Lajimea pasei de descoperire fara corectie (Sweep width - indice care masoara dificultatea de detectare a un in anumite conditii de mediu. Valorile latimii pasei de descoperire fara corectie. date in tabelul 8.1, sunt considerate pentru vreme calma. Lajimea pasei de descoperire corectate (Wc) se obtine inmultind valorile extrase corespunzator din tabelul 8.1 (Wu) cu valorile factorului de corectie (Rw), corespunzatoare condifiilor meteorologice din raion si caracteristicile obiectulg cAutat, valori extrase din tabelul 8.2 We= Wux fy distanjei dintre drumurile de W) este un ui obiect dat cu un anumit senzor 161i dispuse la di drumuri drepte, 8 distante Drumurile de cdutare sunt, de regula, O eptunghiular. Aceasta distanya este i ra un raid) ing -S). egale unele de altele si care acope! gutare (track spacing : ' denumita distanta dintre drumurile cc “Fat de raportul dintre ltimea pasei ge Acoperirea (coverage ~ SeelG: descoperire corectate We si distanta de GS i = 1 ceea ce inseamna ox eh ituatii recomanda C ' : ca oe a ae pat egala cu lajimea pasei de descoperire distanta dintre drumurile corectate: s= We pentru nave ile Lagimii pasei perire fard corectie Tabelul 8.1 Valorile ligimii pasei de desco rite ir ca Obiectul cautat Persoana in apa Pluta de 4 persoane Puta de 6 persoane Plutd de 15 persoane Pluta de 25 persoane Barca de 5m Barca de 7m Ambarcatiune de 12m Ambarcatiune de 24 m Modificarea conditiilor hidrometeorologice sau modificarea numarului navelor care participa la operajiunile de cdutare duce la modificarea distanfei dintre drumurile de cautare. Toate navele implicate in operatiunile de cdutare trebuie si respecte distanta de siguranga dintre nave gi SA urmeze cu exactitate ruta indicat’. In plus faja de factorul de corectie (fw), pot fi luati in considerare si alti factori, cum ar fi: momentul zilei, Pozitia soarelui, efecienta observatorilor etc. Tabelul 8.2 Valoarea factorului de corectie pentru toate tipurile de SRU Cracteristici meteo Obiectul cautat Viteza vantului Inaltimea valului Persoana in apa luta de salvare (cus _ in ap Pluta de 0-28 (0-15) 0-1 f=1 28-46 (15-25) 11.5 : 246 (>25) >1s I cdutarea in formatie, Sieg r¢lor de cautare si caracteristicile de mediu. L : le cau 7 i pas nave in conditiile hidro-meteo fae Pa Viteza maximal a celei mai le’ regula, micsorarea vitezei, 'e. Pe vizibilitate redusi OSC va ordona, 4ar D. Determinarea ariei de cautare Determinarea razei de cdutare (R) se face prin una din metodele: Meade 1, Dac operayiunile de cdutare trebuie sa inceapa imediat se ia =10Mm Meade 2. Dacéi se dispune de timp pentru calcul: se calculeaza aria ce poate fi acoperitd de 0 ambarcajiune de céutare intr-un timp (T) cu relajia: SxVxT se calculeazd aria totalé (A) ce poate fi acoperité de mai multe ambarcafiuni de céutare ca sumé a ariilor ce pot fi acoperite de fiecare ambarcatiune A= A +Az+As+Ag Sau, dacé toate ambarcajiunile cauta cu aceeasi vitezd si aceeasi perioada de timp, cu relasia: A=NXA, unde N este numérul de ambarcajiuni de cdutare se calculeazé raza de cdutare cu relatia: R= Al? x Determinarea ariei raionului de Se va trasa un cerc cu centrul in DATUM si cu raza R, care va fi apoi incadrat intr-un patrat cu laturile tangente la cere (fig. 8.5). Daca sunt implicate mai multe SRU in operatiunile SAR, raionul de cAutare poate fi impartit in subregiuni. Fig. 8.5 Determinarea raionului de chutare 8.3.7 Scheme de cdutare A. Céutare in patrat cu latura crescitoare (Expanding Square Search) Schema (fig. 8.6) este utilizata de nave sau ambarcatiuni de dimensiuni mici ‘in cautarea persoanelor sau obiectelor aflate in deriva redus&’. Schema este eficienté atunci cand locul obiectului cautat este cunoscuté cu aproximatie. Cautarea incepe din DATUM in sens opus vantului. Schema se aplic& pentru o singura nava, iar precizia navigatiei este foarte importanta. Fig. 8.6 Cautare in pitrat cu latura cresedtoaresearch) : a. : nee Cg co pt este cunoscut& cu exactitate gi zona de cAutare este redusa. cane a IM-uluj Poate fi marcat& cu o geamandura fumigend sau radiogeamandura. Sc} ema este utilizaté pentru a cduta o zona circular, centrat& pe un rae de ea 7 ee ili: i i face prit u utilizata de o nava si o aeronava simultan. Manevra se ie grade la tribord plecind din CSP (commence search point - Punctul de inceput a cAutarii), iar raza de cAutare trebuie s& fie pentru nave maritime intre 2-5 Mm, iar tru aeronave intre 5-20 Mm. ee oan Dupa ce se parcurg cele trei sectoare (triunghiuri echilaterale), se KearienteazA schema de cdutare, plecdnd din CSP $i schimband drumul initial cu 30° la tribord, > Prima cantare — PA dona cantare ss let Fig. 8.7 Cautare in sector C. Cautare in linie dreapté Aceasta schema de cAutare se foloseste in cazul in care o nava sau o aeronava a disparut faré urma in timp ce }oaptea) sau geamanduri radio (ziu: ‘a/noaptea). w2s Fig. 8.8 Cautare in linie dreapti, cu intoarcereCautarea fn linie dreapta const& intr-o cautare rapida $i minutioasé de-a tungul drumutui navei naufragiate. SRU poate cerceta pe 0 parte a drumului si apoi s& intoarcd in directia Opusa pe cealalta parte (fig. 8.8 ) sau s& caute pe drumul navei cate o data pe fiecare parte, apoi si se deplaseze fara intoarcere (fig. 8.9). Fig. 8.9 Cautare in linie dreapts, fri intoarcere (TSN) Datorita vitezelor mari, aeronavele sunt folosite de obicei in cdutarea in linie dreapta la o altitudine intre 300 m si 600 m deasupa zonei pe timp de zi si intre 600 m si 900 m pe timp de noapte. Schema se utilizeaz4 in faza initiala a c&utérilor datoritd usurinfei in planificare si implementare. Daca prin acest tip de cautare nu se gasesc supravietuitori, atunci trebuie asigurata cdutarea unei zone extinse. Aceste scheme de cautare sunt utilizate cu precidere de catre aeronave datorita vitezei superioare a acestora. D. Céutare pe drumuri paralele cu 2, 3, 4 $i 5 nave Cautarea pe drumuri paralele (fig. 8.10, 8.11, 8.12, 8.13) este in mod normal folosita atunci cand nu se stie locul supravietuitorilor, acest lucru Ppresupunand cercetarea unei zone mult mai intinse cu o acoperire uniforma. Aceasta metoda este foarte eficienta pe intinderi mari de apa. Cautarea pe drumuri paralele acoperé o zond dreptunghiulara si este folosit’ aproape mereu cand operafiunea de cdutare presupune impértirea unei zone intinse in sub-zone pentru a fi incredinjate unitatilor individuale de cautare prezente la locul incidentului. X Fig. 8.10 Ciutare pe drumuri paralele (PS) 165. Jele, dispozitivul de cautare ctua o chutare pe drumuri pare a porn te pcepute cata (CSP), ala trun co a Zone de cAutare. CSP este intotdeauna aflat, faut eee nile ide chuiare (172 a: ji distanya egald cu jumatatea imerelohl ine cpumnghiuhul de ehutare, Primi Drumurile de cAutare sunt paralele cu | drum de cautare este situat la distanta de 1/2 S fata de a paseo de cutare, iar celelalte drumuri se mentin paralele cu primul la =| 6 i: ( i Fig. 8.11 Ciutare pe drumuri paralele cu 2 si 3 nave Fig. 8. i ‘8. 8.13 Cautare pe drumuri paralele cus fave sau mai mult 166ie ea ay pe Sn Paralele care acopera o sub-zona este in mod normal au ingura SRU. Oricum, sunt cazuri in care folosirea unitailor pic poate crea un mare avantaj in operatiunea de cautare. Navele comerciale, navele de Pescuit care ar putea s& treacd prin sau pe langa zona de cAutare pot devia de Ja cursul initial, pe cursuri Paralele, asa cum se arat in figura. Acest tip de cAutare poate fi atat folositor, cat si eficient. E. Cautare coortdonaté nava-aeronava : Aceast schema de cAutare (fig. 8.14) este folosité in mod normal numai cAnd la fata locului exist’ OSC pentru a da instructiuni si a stabili comunicatiile cu nava ce ia parte la cautare, Scopul acestei modalitafi de cautare i] reprezinté faptul ca aeronava sa indeplineasca cea mai mare parte a cdutarii in timp ce nava cauta pe directia si cu viteza indicata de OSC, astfel incat aeronava s4 0 poatd folosi la verificarea pozitiei. - Fig. 8.14 Schema de clutare combinat§ navi-aeronavé Planand deasupra navei, aeronava poate s&-si corecteze usor pozitia pentru ase mentine pe drumul corespunzator schemei de cautare. Asemenea operatiune da o mai ridicata probabilitate de detectie decat in cazul in care aeronava cauta singura. Viteza navei variaz4 in functie de viteza aeronavei si de marimea schemei de cautare: V,= (Sx VJL+S) Unde: V, este viteza navei, S este spafiul de parcurs (Mm), V, este viteza aeronavei in zbor (Nd), L este lungimea drumului parcurs de aeronava. 8.3.8 inceperea cdutarii Cand 0 unitate de cdutare ajunge la locul sinistrului inaintea celorlalte, aceasta trebuie si porneascd imediat spre DATUM-ul stabilit $i s4 inceapa si caute aplicand schema de cdutare in patrat cu latura crescatoare. 167rat printr-O pluta de salvare Sau alt gutat, ca un mod de contro] asupra al DATUM-ului pe timpuy ATUM-ul va fi ma piectului ¢ marcator Daca este posibil. D flotor cu o deriva similara cu Ga a ; a derivei. Acest flotor poate fi folosi operafiunilor de cAutare. Dupé ce alte unitati de edu sh selecteze schema de cdutare ad eed ficient de unitafi de cdutare, Osc ii i ar suficiel E 7 izibilitate bund si cu un num: bs an | alpen nitate s3-si continue cautarea in zona aleasa initial, in timp ce Drache arn ee pe drumuri paralele in aceeasi zona. itdti az tare taxes ie tees ae! ‘cand nu sunt suficiente unitatile de cdutare, va fj te u : : a probabil indicat ca OSC si ia decizia ca prima unitate ajunsa la locul sinistrului sa intrerup8 cAutarea in zona inifialé si s& se puna la dispozitia sa impreuna cu celelalte unitati pentru executarea schemei de cautare aleasa in concordanta cu condifiile de la fafa locului. locul incidentului, OSC-ul trebuie j Ja | tare ajung ce sub-zone de cdutare pentry jecvat’ $i SA alo 8.3.9 Cautarea pe vizibilitate redusa C&utarea pe vizibilitate redusd utilizand scheme de cautare pe drumuri paralele ridica urmatoarele probleme: ees : i. © necesitatea reducerii intervalului dintre nave in masura in care siguranta navelor o permite; © reducerea ariei de cdutare; © riscul de coliziune este crescut. Pe vizibilitate redusi OSC trebuie s& ordone reducerea vitezei daca este necesar. Daca o nava nu are echipament radar sau acesta functioneaza defectuos ea va ramane in urma celorlalte unitaji de cdutare informand despre aceasta OSC siva continua cAutarea atata timp cat poate fi in siguranta si poate sa-si determine pozifia relativa faa de celelalte nave participante. Daca reducerea vizibilitajii se produce cand navele sunt deja angajate pe o schema de cdutare, OSC poate decide ci cea mai sigura actiune este continuarea schemei de cAutare, in ciuda unei scdderi a acoperirii. Daca OSC considera necesar a initia o schema de cautare pe vizibilitate redusi, se va tine cont de urmatoarele precizari: ¢ navele vor reduce viteza, deci cdutarea va dura mai mult; * Pentru a creste sansele de succes in conditiile date trebuie redus intervalul dintre nave; reducerea intervalului dintre nave va implica marirea numarului de intoarceri pentru acoperirea complet a zonei de cAutare; directa yee pariinlae eeu ariei cautate si va fine cont de ariei de cautare sau chiar pe ambele. ca accept reducerea lajimii sau lungimii perire care a avut loc prin actiunile precedente.8.3.10 Ciutarca cv RADAR-ul Atunci cind sunt disponibile mai multe nave de cAutare, 0 chutare rmdar poste fi eficace, mai ales atunci chnd pozijia inerdentulut nu este cunoncuth acronave SAR nu sunt disponibile. Pentry chutarea cu radarul nu au fost stabilite scheme de chutare OSC ar trebui, in mod normal, sh recomande navelor s& inceapa chutarea in formate “loose line abreast”, mentindnd o distan[a intre nave egalé cu valoarea distanter de detect: conform tabelulur 8.3 inmulyita cu 1,5. Distantele de mai sus sunt date pentru conditii atmosferice normale, dar deoarece intensitatea ecoului radar variaza considerabil in functie de forma fintet, distantele date vor fi utilizate numai informativ. cer \ 8.3.11 Instructiuni de manevré _ Se vor respecta prevederile COLREG 1972 $i pe timpul operatiuailor de chutare, iar semnalele de avertizare gi de manevri vor fi de o importants deosebité. Comandanfii navlor care pai pa la operatiuni de cdutare trebuie mmm, _h find cont de toate recomandirile primite, fird a neglija siguranta oavei si echipajului. OSC trebuie sA transmité instructiuni de manevra (acestea trebuie sd fie intr-un numar at atunci céind este posibil) prin mijloacele cele mai - adecvate $i ii Signals). ‘un limbaj simplu (exemplu utilizind International Code of 8.3.12 Factori care afecteazA eficienta observatorului Ochiul este cel mai important mijloc de identificare a mediului inconjurdtor si conform studiilor, aproximativ 80% din aportul de informati se face prin ochii, functia acestuia fiind de a receptiona imagini si de a le transmite la creier pentru identificare si inregistrare. {njelegerea limitarilor de bazA ale ochiului in detectarea obiectelor cdutate este utila pentru eficienja cdutarii. Vederea este influenjata de: praf, oboseala, emotie, varst4, iluzii optice, alcool, medicamemte etc. in plus, in cazul observatorilor ambarcati pe acronave, vederea este influentata de vibratii, conditii atmosferice, efectul de orbire, iluminat, efectul parbrizului, temperatura din cabina de zbor, alimentarea cu oxigen, acceleratii. 169i “ului i lecesar pentru focali. © problema inerenté a ochiului oo Das a face dar pent Ochii, in mod automat, oli Opie aati poate dura una san ee Hl i: Va af mes . ie eae eee ie atte cand nu este nimic ee pentru focalizare, de exemplu observarea la altitudini mari, pe apa sau pe zapai oe a Penta a accepta de fapt ceea ce vedem, trebuie sa primim indicij de la ambii ochi. in cazul in care un obiectiv este vizibil cu un singur ochi, dar este ascuns de celalalt printr-o obstructie, imaginea este neclari si nu intotdeauna acceptabila pentru mintea umana. hae Desi ochii accept razele de lumina pe un are larg de vizibilitate, sunt limitati la un domeniu telatiy ingust de vedere in care pot de fapt focaliza si clasifica un obiect, Miscarea la Periferie poate fi Perceputa, dar nu Poate fj identificata, deoarece mintea tinde s& nu creada ceea ce este Periferic. Ochiul este, de asemenea, sever limitat de mediu, Proprietatile optice ale atmosferei modificd aspectul obiectelor, in special in zile cu nebulozitate crescuta, Efectul de orbire, de obicei, accentuat intr-o zi insorita, face obiectele greu vizibile si scanarea inconfortabila. Un obiect cu un grad ridicat de contrast pe fundal va fi mai usor observat in timp ce unul cu contrast tedus la aceeasi distanja poate fi imposibil de vazut, Atunci cand soarele este in Spatele observatorului, un obiect Poate sa se distinga clar, dar cautarea in directia soarelui va impiedica Vizibilitatea obiectului. Unii observatori, au tendinta de a Supraestima abilitatile Jor Vizuale, dar cel mai bun mod Pentru a efectua o cdutare vizuala eficienta, este dea invata tehnici eficiente de scanare (conform anexej 12),al