at; seduce . : | ee Blake: oO 0288 fiiedna. urior 2} 2) cehi. Laura _ capteaza atentia Tara Vi tel, mal itil cao indrazneata si inovatoare ; creatdare de modele si apoi ea o exceletita fotografa al carei aparat dezvAluie suflete si ‘opera demoni...-a iubit pe/Hal_din ioata | \ \ @ $i, totusi,ska Pedat destinulyi de cind oé ascuse, fusese menita sail insoteasca la . eee mu le te fura_clipele de pxtez, sau com Ry. a ere le va aduode\dist { es t | Dai if ave ‘scla ‘ei spre succes, ta ‘ericind finda sutietal pentru. es acestei feria! vindtor, cu ochi,ca smataldul, care wea a mina. pe putere cir orice pret. Rathasa vaoudide doua ori, ors chip Misterios;isi géseste un partener excelent in Hal Lancasich care jura sa se casat ca, singurlil Darbat pe care nu la ee tyooonh Dar mat inti = scape de sofia lui... | _ t; Se Hal Lancaster: “Pring! Hal” se indreaptat rapid spre Casa Alba. Superba bijuterie'a dinastiei financiare, Lancaster avea tot ce voia, in afara de femeia pe care 0 jubea. Ea fuse@se singura lué-gansa el ‘ de a scdpa. Acum te obligat sa suporté destinul famill Lancaster la bfatul sei aristocrate Diana - pina\o intilne: pe Tess... + Ms hy E hice \ We % 4 Diana Stallworth Lancaster: Superba blonia dé" tuibura pe barbati cu ‘rupul ¢i $i apoi fichinuie cu mintea eli S-a nascut pentru afi sotia Jui Hal, unifi prin pa inv: educatiei, si indeajuns de aroganta pentru a c - pina cind un gsantajist ameninfé sa cecal provoace o tragedie care i-ar inghiti pe tot. 4 \ a\? Tim_ Riordan: Prieten, mentor, partener de aféceri, inereigelaes iubeste pe Laura la nebunie. 25 pind si pe pasiunéa pentru Fel Grafli, care yAuve cn pe ea, obsesia iui nu cunhoaste timite..- adevarul * SL Pret 140u leiPandora's Box by Elizabeth Gage © copyright 1986 by Elizabeth Gage © copyright 1994 by Ecitura MIRON Toate drepturile asupra acestui titlu apartin editurii MIRON. © copyright grafica Editura MIRON.7 februarie 1952 — Hai, Diana. Ma innebunesti. 7 Un brat puternic o finea pe Diana Stallworth pe | dupa umeri. Parul ei blond, lung si moale, cddea pe | mina care fi apasa sinul. Spatarul scaunului de | magina ji rezema spatele. Se afla in pozitia de care. orice fata aflata la o intilnire se temea cel mai mult: | tintuita locului, cu buzele respectivului baiat lipite de ureche gi cu trupul acestuia blocindu-i orice cale de scapare. El izbutise sj conduca una din miini spre locul unde putea sa-i simta taria. Excitarea lui semana cea a unui animal — agitata gi febrila. Dar goaptele lui#/AU SeduCitoare gi era foarte frumos. lar Diana se | WWinise deja cu el de citeva ori, Nu era de mirare c& | @) se gindea ca ar fi fost timpu! sa ajunga gi la ceva ) fexval, ~ Off, nu, sopti ea, temindu-se ca perechea de pe Danoheta din spate s& nu- aud, in ciuda muzicii care ‘duzoa foarte tare de la radioul maginii. Nu injelegi. Zau. y Dorsey ‘cinta Alit de deosebita. Saxofoa- $0 auzeau usor, senzuale in acordurile lor, Mina sinul Dianei era languroasa acum. lubito, sopti el. Stii foarte bine c& gi tu o vrei la de mult ca mine. Vad asta foarte limpede. Lasa-ma | Sf intru in tine, acolo unde mi-e locul. N-o sai para Thu, Niciodata... | Buzele lui ii mingiiau lobul urechii si ea fi simti fierbinte in acel loc sensibil, trimitindu-i fiori in tol corpul, Propria ei dorinté o enerva, fiindca stia cd | Se intrebase adesea cum avea sa fie s& alba un bArbat. Sai simt sexul in ea, mingiind si patrunzind din ce in ce mai adinc. Auzise fetele glumind in fegatura cu acest lucru de ani de zile, la gcoala din Geneva si, bineinteles, acolo, la Smith. Diana trebuia #4 joace rolul dificil de a da impresia cA stia totul despre senzatiile fizice, pretinzind ca fi era devotata lui Hal gi c& nu se culca cu unul gi cu altul. Ceea ce era foarte adevarat. Diana era virgina.Se intiInise cu citiva din cei mai atragatori baieti de la Princeton, Dartmouth, Harvard gi Yale — ale cror. familii o cunegteau pe a ei gi care gtiau ce insemna. numele ce Stallworth atit in societate, cit si in afaceri. Acei tineri stiau ca gapte generatii de existenta a familiei cereau ca Diana Powers Stallworth sa devina doamna Haydon Lancaster imediat ce Hal termina cu” armata gi incepea s& practice avocatura care avea s&-l conducad — la fel de inevitabil cum miscarea de rotajie a pamintului face ca soarele sd apuna in. partea de vest — spre o carier& stralucitaé pe Wall Street si poate chiar in politica. Aceste lucruri erau realitafi atft pentru Diana cit s pentru colegele ei de clasa, prietenii, profesorii si bdietii cu care se intilnea. Baieti care si ei proveneau: din familii importante cum ar fi Beekman, Webb,: Alexander, Bancroft, Auchinclosse. Baieti care de unde venea Diana si care ii era destinul, la fel de” bine cum stiau ce furculité s4 foloseasca mai inti la un dineu la Union Club. §tiau indeosebi ca mariajul dintre Hal gi Diana era | hotarit de faptul c& Stewart Lancaster murise in bata- lia pentru Midway, Era o simpla ecuatie de fllogenie a inaltei societati. p Daca Stewart ar fi trait, i s-ar fi cuvenit o mare _ parte din mostenirea gi obligatiile familiei Lancaster. Aproape cu siguranta s- ar fi cdsatorit cu verisoara Dianei, Marcia Stallworth, ceea ce l-ar fi destinat p Hal casatoriei cu una din fetele Schell, Jessica sa Cynthia, ori cu una din surorile Winters, Leigh sauSaul, probabil cu Holly Seton, a cétei familie Inrudit® prin alianté cu legendarii Bond din Dar acum, c& Hal ramasese unicul mestenitor al nile} Lancaster — sora lui, Sybil, find exclusa atit onltA sexului cit si temperamentului ei bizar — fi se alieze cu familia Stallworth, a Carel avere at prin intermediul fabricilor o fftrecea in orlan{d pe cea’a Winterilor de pe urmé petrolului pe cea a familiei Schell care se ocupa CU afaceri sbillare, Din moment ce Marcia Stallworlh era mult mare pentru Hal, raminea Diana. Astfel, Hal era destinat de Istorie si dé capriciile ‘goartei 84-1 aparlind Dianei, Daca ea il pierdea, S-ar fi | pulut irosi in sinul familiei Schell, iar ea inségi cu J wunul de genul lui Teddy Roche, Quentir Bollinger | eau Carter Scott — niste natafleti pe care ii iranizase in copildrie la Newport, nite tineri fara imporianta care “@yeau 3 se transforme in jucdtori de golb belivi gi minunaji membri ai unor cluburi, dar cei mai 9roaznicl soli din lume. Diana fi era promisa lui Hal prin tradifie, Dar avea proptiile ei motive pentru care voia sAi {P credin- eloasa. Hal era mai mult decit o minunat& altenativa in comparatie cu ceilalti. Si era mai mult decit doar un Lancaster — de dorit chiar si numai datorité ntMelui. Era nepretuitul print Hal, d&ruit intr-un med cludat 6u © blindefe si un simt al umorului pe carenici unul —Elizabeth Gage din barbatii Lancaster nu le avusese vreodata. Gratle vreunei scintei interzise care se strecurase in singe la un moment dat, Hal poseda unele calitaii care il deosebeau nu numai de cei din propria sa familie, ci gi de tofi baietii generatiel lui. Diana stiuse acest fucru din prima clipa in care fl cunescuse, pe cind erau inca nigte copii. Era inalt si chipes si avea mersul gi zimbetul luminos proprii |) Lancaster-ilor, Dar mai avea o dulceata, o blindete combinate cu sclipirea focului masculin din interior, care o facuse sa se indragosteasca de el chiar de atunci. } Acea pasiune deveni ceva si mai puternic cind, | dupa moartea lui Stewart, igi dadu seama ca, intr-o buna zi, avea sai apartina lui Hal gralie traditiei de nestramutat. Erau adusi impreuna la nenum@rate reuniuni de familie, Hal un adolescent deja si Diana abia trecuta de virsta gumei de mestecat si a dulciurilor. il privea cu respect, c&ci era atit de natural, mereu zimbitor si curios de relaxat chiar si atunci cind facea efort jucind polo, fotbal sau tenis cu verii ei si cu propriile lui rude. Dupa acele partide luau cina cu parintii lui Hal, cu frumoasa lor fiica adoptiva, Kirsten, si cu ciudat de t&cuta lui sora mai mica, Sybil. Hal fermeca pe toata lumea. Mama si surorile Dianei nu faceau nici un se- cret din faptul cA il adorau. Chiar propria lui mama il privea peste masa cu un fel de pasiune materna tacuta, ceea ce aproape ca o facea pe Diana sa se uite in alta parte, ca si cum ar fi vazut ceva prea intim, eereugeasca sa se inteleaga. Diana spera sa fie destul de buna pentru el, dar nu era sigura. Si acest lucru o ingrozea, pentru ca el era atit de deosebit, de nepretuit. Cind erau | impreuna, ea isi facea griji ca nu cumva sa plic- tiseasca — degi niciodata nu parea sa se intimple aga ceva - si cA nu o va putea iubi datorité faptului ca Spititul sau de independenta fusese insultat cind i-o virisera pe ea pe git. De curind, ea se intorsese de la Geneva gi era 0 fata sofisticata de la Smith. Toata |umea o stia ca fins © blonda frumoasa gi rece care ii tulbura pe bar cu trupul ei si fi umilea cu mintea ei agera. Putea educa la tacere o rivala cu o privire sau cu un plin de sarcasm gi putea sa fie sufletul unei petr daca voia. Era considerat& putin cam salbatica, toata lumea o indragea, caci stia foarte bine sa st poarte in societate. Cind era cu Hal, insd, se simtea ingrozitor de in- ferioara. incerca si impresioneze cu efervescenta umorul ei, fiind in acelagi timp si cald4 cu el. Ambele- strategii pareau s& dea greg, insa. Pe de o parte, 0 facea sa fie tacuté ca o gcolarita cind erau singuri. Pe” de alta parte, se temea ca manierele ei in societate puteau sa-i para lui superficiale. Se simtea chiar ciu- dat sa igi etaleze considerabilele talente atletice cind jnotau, jucau tenis sau calareau impreuna, caci se | temea sa nu ii para lui Hal prea baietoasa gi agresiva. _ Totusi, Hal nu se dovedise niciodata dispretuito sau nerabdator cu ea, ci era mereu atent, politicos $Itrun fol, chiar tandru. _ {4 bSnuia, insd, cd atitudinea lui curtenitoare con- putin mild, Cu siguranta ca isi dadea seama de fovm of era prea lipsita de atractie pentru el, pil C@ se resemna s& duca o viata neinteresanta ‘do ea, ‘§/ @8 nu voia aga ceva! Dorea cu disperare sa fie de ol, sa fie o femeie pe care el sA o poalad ‘Se ruga ca acea expresie de blindete din ochii Jui A tle de reala afectiune. Poate cA umorul lui deosebit 9) OSldura aveau s4-i lumineze intr-o buna zi cele mai i mai importante parti ale vietii. Dar ii era greu s& spere. Caci Hal era un fel de semizeu, o fiint{& de o extraordinara frumusete gi | farmee masculin. in timp-ce Diana era o simpla fata ogata gi rasfatata, de familie buna, dotata cu ‘rile si talentele caracteristice unei fete bogate, fala la fel ca oricare din contemporanele ei. Pulea $4 serveascé o masa cu douazeci de invitafi | fir 8A fac& o migcare gresiti, sa discute despre Ascol, Dior, Matisse si Flaubert, sa poarte vegminte 8 un manechin — pina cind implinise optsprezece ani ®plruse deja in Vogue si Harper's Bazaar-, putea sa interpreteze Mozart la pian, s4 conduca un iaht, sa vineze cu haite de ciini si s4 organizeze o petrecere la Junior League. Putea sa faca toate aceste lucruri fara 4) placd ceva in mod deosebit si fra s& simt& ne- vola 84 se implice mai mult in ceva, caci aceasta era esonta fetei bogate, in fond, lipsa unei abilitati sau inelinatii de a se dedica vreunei activitati cu tot _—_ ——___ 5sufletul — dar le facea pe toate cu gratie si convi Era ingrozita cA tocmai acea caracteristica a ei repugna lui Hal. Caci acele talente face le mai ay © multime de alte fete ca ea. Si nu putea gasi calitate interioara, care sA-i aparjina numai ei, si care ar fi putut sa o deosebeasca de celelalte. Simtea ca trebuie sA g&seasca un astfel de lucrt particular si s& se agate de el pentru a i-| putea ofen lui Hal si, astfel, sA se dovedeascd demna de el. De aceea igi pastra virginitatea, se mentinea neprihanita pentru Hal. Acel sacrificiu era ceva neobignuit, pentru a spune de neauzit, printre cei de virsta ei. in ina societate, virginitatea era pre{uita invers proportio fata de cea a unei fete obignuite. Numele de familie unei fete si eventuala mostenire contau mult mai decit simpla puritate a sexului. Nici una din priete ej bune nu era virgina. Se putea spune aproape virginitatea era ceva ,demodat". Avea ceva ciudat caracteristic unui ,fin de siécle" care o facea il vanta pentru fetele acelor timpuri. Diana, ins&, se pstra doar pentru Hal, chiar daca stia cA el nu se gindise niciodata s& faca acelagi lucru gi chiar dac& se temea cA acea comoara nu avea sé aiba nici o valoare pentru el cind avea sa i-o daruiasca, ‘ Intre timp, ca in seara aceea, de exemplu, cei cu care se intilnea, innebuniti de trupul ei fermecator $i incurajati de umbra de pasiune pe care o simteau in sarutarile ei, erau uimiti si furiosi cind ea refuza ,sade straniu. $i, din moment ce casatoria ei degraba un aranjament de familie decit o a jubirli, era consideraté o partida foarte foarte bine cunoscut faptul cd viata sexuala ofia efau ca doud camere alaturate intr-un WA gi mai disponibila. Pentru ce naiba se pastra? fu 9 intelegea. pozitia ei era"de neconceput. Dar ea gi-0 iiviea §/ era din ce in ce mai nervoasa. s| Diana era, totugi, om. # “Hei, Diana. N-o sa regrefi. Ute... F Se oe eee alunecind usor pe oj, in timp ce buzele fi sopteau provocator la ul acesteia pe bancheta din spate. Dar caldura are ii invaluise simturile dadea autoritate refuzului ei. — ~ Verbesc foarte serios, Cliff. RAspunsul e nu. Se depairta de el si izbuti s4 vireo mind in poseta,de unde scoase iute © figaraé pe care o aprinse cu bricheta ei Dunhill cu monograma. } Rasufla usurata cind dadu furnul afara. Toata I | mea gtia cA o tigara era cea mai buna arma a unel fete impotriva unui barbat excitat si insistent. La Smith circula o vorba: ,Aprinde-le una de la cealalta gi esti in siguranta.” El ii d&du drumul fara chef si se ldsa pe spate oftind. Ochii ji erau plini de o resemnare nervoasa. - Hai, Doug, spuse el parind s& simt& printr-un fel de radar masculin ca nici perechea din spate facea nici un fel de progres. Trebuie sA ma intorc in campus. Din spate se auzi un mormait aprobator. Cliff rasuci cheia in contact si masina Packard model 1947 prinse vialé, iesind ugor de pe aleea cu pietrig pe gosea. Nu se vorbi prea mult. Cej doi baieti le dusera pe’ fete la Parsons House in linigte. Afara, perechile se separara, lansindu-se in nigte sarutari de noapte buna apasate, mai mult de ochii care fi priveau de la ferestre decit din sincera afectiune. | — Nu pofi s4 continui s8-mi faci aga ceva, fi spuse | Cliff incet cind isi desprinsera buzele. E ridicol. Dumnezeule, Diana. Chipul lui frumos era imbujorat, iar ochii fi i sclipeau de furie gi frustrare in ciuda valului pe care bautura il aruncase peste ei, Bausera amindoi destul de mult $i Diana simtea o ameteala placula care fi alina nervii, a apot altfel, murmuré ea fara prea multé . MA presezi prea tare. Am senzatia cA nu | Pepi. Nu suport. J spuse nimic. in spatele lui, ea isi vedea co- , pe Linda, in bratele baiatului cu care linuta strins de bratele lui lungi induntrul plele neagra gi parul ei frumos gi negru fi il atu usor pe Cliff pe gitul musculos si il eho data. fi pérea rau sincer. Era un baiat §i, probabil, extraordinar in pat. Dar ea nu #4 glie niciodata acest lucru, bineinteles. Pentru ii Ora pentru ea. Int-un fel. Cliff, care studia la Amherst gi 84 aibd o multime de fete frumoase, con- la Diana la citeva saptamini, de parca ar apele. Nu parea dornic sa renunte, desi ea ll ingheta cind el se infierbinta prea tare. iS CA, pind la urma, farmecul lui avea sa-i 4 apararea sau ca tot ce era intre ea gi Hal — ol il cunoscuse la Choate — era atit de superfi- neit mai devreme sau mai tirziu, ea avea sd se “4 sa-si condimenteze viata dinaintea casa- ou © aventura fierbinte. F\rogte, el nu ii cunogtea secretul. ‘ Dar piirea sa sesizeze o realitate mai profunda: ca ®, Clif Hutchinson, era genul de b&rbat potrivit entra Diana, Nu prea inteligent, nu prea original, dar emMbi{iOs, cu relatii multe gi bine cladite. Exact genul de baérbat obisnuit, pldcut, aldturi de care ea, prinorigine si temperament, era predestinata sa | iasca. $i Diana simtea in chip dureros cd avea mai mu in comun cu bietul Cliff decit cu Hal. Erau identi educatle:si instinct. Cind era cu el, simtea ca d gresise cind i-o promisese lui Hal, un barbat pe iubea, dar care nu era cu adevarat genul ei. lar e agata de acea greseala a zeilor, in speranta cA sa fie 0 solie buna pentru Hal, totusi. ‘ Astfel ca, refuzindu-| pe Cliff si pe ceilalti ca el, refuza un viitor care fi aparjinea de drept, fintind cat ' un altul care nu-i apartinea. Era un gind trist. Diana era femeie si simfea Accepta intilnirile cu Cliff pentru ca dorea sa f atinsa, imbraligata gi rasfatata — s& aiba un sentimel de apartenenfa. Desi rezultatul era un ai fierbinte de sim{aminte contradictorii gi dorinte sti care o impingeau din ce in ce mai departe fara vo pina cind il oprea cu fermitate, ceea ce fi ranea p amindoi. — Ei, cum a fost? j Fetele urcau scara impreuna. Diana se afla spatele Lindei si se trezi privindu-i din nou parul care se ondula din cauza gulerului hainei ei B y — Ca de obicei, spuse Diana oftind. Numai miinf minte deloc. Clifford a fost foarte excitat in se CDinteligenti si plini de umor. Avea umerii drepti, pome| superbi si o piele alba perfecta. Participa de mica la turneul de tenis de amatori gi acum lipsea primavara de la cursuri datorité turneului. Toemai termina anul doi cind Diana venise la colegiu si acum aceasta o ajunsese -din urma. Anul acela erau, in sfirsit, colege de camera, dupa ce timp” de doi ani statusera de vorba pina tirziu despre familie, scoala si sexul opus. \ Linda se pricepea s& asculte gsi ii dadea putine probleme Dianei atit ca prietend, cit si ca partenera de — camera. Dezvaluia putin din ea insasi cu exceptia faptului ca nu igi placea deloc nici unul din parinti, ura scoala, nu putea gasi un barbat pe care sa-l suporte si juca tenis doar pentru a scapa de plictiseala: Era 0 jucdtoare renumita gi, cu un an in urma, ajunsese in sferturile de final la Forest Hills. Juca cu © usurintaé din care lipsea adevaratul entuziasm. Diana nu o vazuse niciodata antrenindu- se, dar o vazuse adesea iegind grabita cu racheta de tenis in | mina. Dupa ce devenisera prietene apropiate, fetele se vizitasera in familie reciproc. Sotii Preston, care facusera avere ca editori, locuiau in Long Island si se | jubeau foarte mult, Parintii Dianei o placeau pe Linda | gi o ajutau in cariera ei de tenismena. | Linda poseda o anumita amaraciune care o apara de lumea exterioara. Atita timp cit nu sustinea ca este | fericita si cd fi place ceva foarte mult, infrunta viata cu |enl4, Diana folosea acel cinism calm ca un 6 de aparare impotriva propriilor ei griji gi glumea i cu prietena ei despre absurditatea vietii pe ye orau silite s& o traiascd. In sinea ei simtea o luff strinsa cu tristetea Lindei gi stia cd putea in oricind pe intelegerea ei. pa in cele din urma, ajunsera la usa camerei lor. Diana arunca o privire spre cealalt& us&. Yvonne si Priscilla dormeau demult gi camera lor era cufundata | I ticere. Erau cele mai prostute si mai urite fete din eas4 si se unisera de mulla vreme datorita caracteris- jicilor asema&natoare. Linda intra prima in camera, dar nu aprinse veioza de pe noptiera. Prin perdea patrundea lumina slaba a folinarelor de afara impreund cu sclipirea palida a lunii fellectata pe zapada, Diana ofta ugor, intra fn fintuneric si inchise usa in urma ei. Cele doua fete se imbratisara repede, inainte o@ usa sa se inchida complet. Diana isi mai tinea ined paltonul de lina, pe care il {AeA s& cada cind miinile moi ale Lindei Preston fi | Guprinsera mijlocul, / Diana incepu sa respire intretalat. Asteptarea inclelungat& care se adunase in ea in cursul seril ajun- sese la culme, Linistea inedperii era incareata cu o emotie delicioasa,Miinile se migcau acum in sus pe coastele ei, in timp ce, fara sA se grabeasca, buzele colegei ei de camera se apropiara de ale sale. Ramasera astfel un moment indelungat, Diana stind nemigscata, cu miinile in laturi in vreme ce buzele” degetele familiare fi cdutau trupul nerabdatoare, ncet-incet, silueta feminina din fata ei se apropie si mai mult pina cind simti pulpele Lindei frecindu-se de» ale sale. Sfircurile li se atinsera prin vesmintele care le acopereau, pline de © scinteiere tainica ce trimise un fior in stomacul Dianei, coborind apoi spre genunchii ei si in sus printre picioare, pind la sira spinarii. Mereu fncepea aga. inifi stinghereala gi incerti- tudinea intilnirii, exasperarea unei seri lungi — si apoi Linda. Cind nu ieseau impreund, se intilneau in bi- blioteca de linga solariu $i urcau amnindoua in camera, — Uneori, cind Diana se intorcea tirziu, 0 gasea pe Linda agsteptind-o in camera, citind in pat, imbracataé in pijama. Diana se intorcea sa igi puna paltonul in culer, auzea asternutul fognind si agtepta sa simta miinile reci cuprinzindu-i mijlocul prin spate. La cina, cind se aflau jos alaturi de celelalte fete, Dianei i se taia rdsuflarea cind un picior fin se freca de al ei pe sub masa, intr-o mingjiere lenta, care pornea de la glezna $i urca spre punctul din spatele genun- chiului, cel mai sensibil din toate. Nu indraznea s& se | uite la Linda care palavragea cu celelalte de parca | nimic nu s-ar fi intimplat. Dar se simtea asigurala in | ciuda stinjenelii, caci acea alingere pe furis in public w amintea ca este dorita.dw, Asermnenea lucruri erau de neconceput pentru o de conditia ei. Se intrebase speriaté daca era lesbiana, nebuna sau indragostita de Linda. Ineerea sa-si explice totul ca fiind rezultatul Wufdellor pe care le simtea in urma intilnirilor, ole puternice stimite de baieti erau linistite de atente gi delicate ale Lindei, de buzele gi limba Weoditoare. Nu era un lucru chiar atit de ingrozitor iu © fata cind unirea cu © persoana de sex opus a oxclusa. Dar igi dadea seama, totodata, ca ceea ce facea Linda era mai mult decit atit. Avea nevoie de Linda pentvu ceva mai profund. Cu trecerea timpului, juratatea Dianei devenise gi mai insuportabila. orturile ei de a se ridica la inalfimea asteptarilor lie), ale lui Hal, in cele din urma — toate acestea au O povara prea grea. C&ci stia dinainte c& avea sa-i dezamageasca pe oj), Nu era extraordinara nici ca femeie, nici ca persoana. Se simtea goala si chiar urita in interior, in luda frumusetii fizice si manierelor ei perfecte. Dar era o fiinjé omeneasca. Avea nevoie de dragoste. Avea nevoie sa fie acceptataé pentru ceea of ora, fara s& fie silité s& obtind tot realizind o performanta deosebita care, pur si simplu, nu fi statea in putere. Astfel ajunse s& vada in Linda Preston bine- | euvintarea ei personala, ingerul ei pazitor. Caci Linda, |(Elizabeth Gage careia ii pasa atit de pufin de toate, care ridica dip umerii ei frumogi in fata nedreptatii vielii, care se ducea pe terenurile de tenis si la antrenamentele ex- tenuante pentru un sport pe care nu il putea suferi ~o dorea. Cu Linda se putea simti femeie. De aceea, oftind cu un amestec de usurare, nerabdare si recunostinta, statea in bratele colegel de camera, jinuté de mijloc, excitaté de sfircuri atinse de ale ei, tulburata de limba strecurata in gura ei ca un invitat aparut la © intiInire secreta, mingiind-o | deja cu atingeri marunte irezistibile. Se iubeau fn liniste. Nu isi spuneau nici un cuvint gi nici nu se refereau la momentele petrecute impre- una. Dar se intelegeau s& nu fie despartite prea mult timp in vacante si s4 nu se ducd acasa in weekend- uri fara sa stie cind aveau sa fie din nou impreunda. in felul lor, voiau sa fie sigure una de alta. Nu se promitea nimic, nu se cerea nimic, in afara de asigurarea reciproca de a fi din nou singure curind si de ase iubi. Acum, cu delicatetea lenta care ii era atit de caracteristica gsi atit de opusa agitatiel masculine, Linda isi misca miinile pentru a pipai formele Dianei, pentru a mingiia scobitura gitului, a-i tine obrajii, a4 da parul pe spate gi a-i inchide ochii cu un deget fin. { In timp ce miinile ii lunecau in jos pentru a mingiia_ trupul subfire al Dianei, fiecare vesmint atins se desfacea ca prin farmec, degetele ei actionind cu pricepere, astfel incit bluza cddea deja de pe umerii (24>, justa fi era la picioare si sutienul descheiat ea sinii ei goi s& simla s&rutul buzelor prietenei '§) mingiierea indrazneata a limbii ei. Apoi tremura ugor in timp ce restul lucrurilor dis- , dresul, furoul, chilotul, pind cind era complet qi Linda se afla in fata ei complet imbracata. vest lucru facea parte din micul lor joc. Si era care ji placea Dianei cel mai mult. Cind toate fe ei erau inlaturate si uitate fn intuneric, o a pe fata imbracata atingindu-i trupul cu atentie, ind puncte provocatoare de placere pe care le ogtea atit de bine deja, locuri care fi stimeau fiori #\ lot trupul. Palme uscate i se plimbau peste sini gi ibdomen, in timp ce sarutarile o infierbintau. Un get se strecura intre pulpele ei, facind-o sa i se aie genunchii. Linda continua astfel pind cind observa semnele ‘are anunfau ca prietena ei era pregatita pentru iubire | prea excitata pentru a mai astepta. Atunci o ducea In pat si incepea s& se dezbrace si ea. j Diana ©. privea, cu sinii arzind de dorinta, in timp || ee umerii drepti gi sinii superbi iegeau la iveala, urmati de pulpele tari si puternice datorita sportului si zimbetul fi era impenetrabil in lumina tunii ae patrun- dea pe fereastra. Apoi Linda se urca deasupra ei, cu miinile proptite | pe pulpele care asteptau, gi o privea. Linda gtiuse de la inceput cA Dianei ji placea postura aceea, sa se uile in sus la trupul superb al \ubitei ei, $a fie victima in timp ce Linda, seducadtoareazimbltoare, se juca cu ea, savurindu-i supunerea. Astfel ca Linda se afla deasupra ej, acu | arcuincdu-si spatele cu un geamat de placere, acum ghemuindu-se pentru a o saruta peste tot, sicanind-¢ | cu limba ei ca de pisica pind cind Diana nu mai pi suporta gi 0 tragea in jos pentru a-si termina treaba; stringind-o in brate si scotind gemete inabusite. Cind totul se termina, stateau amindoua intinse multa vreme. Linda, cu capul rezemat in mina in timp ce se juca incet cu parul ciufulit al Dianei, isi trecea ut deget printre sinii ei in Jos spre buric, zimbindu-l to timpul si fara s& spuna niciodata nimic. Peste pulin timp li se facea somn, caci era tirzi Nu fara sovéialé se desp&rleau, caci nu indrazn sa riste sA adoarma una in bratele alteia si sa descoperite a doua zi dimineaté de vreo camerista. Diana se intindea in patul ei si se lsa invaluitaé de vise, linigtita de amintirea mingjierilor prietenei sale ir cele mai intime locuri. Zimbea jin vis gsi zimbetul acela nu mai era o masca pentru ceilalti, ci o sclipire interioara de ade varata fericire, care nu era foarte profunda, dar izbur nea din adincul singuratatii si recunostintei sale } pentru a fi fost luata drept ceea ce era. C&ci era de ajuns pentru Linda. Nu se astepta si nu se cerea nimic mai mult. Poate cd nu avea sa | dureze o vegnicie = le puteau astepta nopti ingrozitoare pline doar de rusine si singuratate — da acum Diana era dorita. Zimbetul fi zibovea pe chip citva timp inainte saf acelea erau cele mai placute din |. elici doar atunci gusta fericirea de a fi femeie. ormea un somn intunecat gi misterios, uitind #6 Visele gi se trezea inarmata, intr-un fel, pentru a faji unei alte zile. #Preluarea companiei Benedict Products de marele conglomerat national numit American Ente prise, imediat dupa casatoria lui Lou Benedict cu Dameron, a fost un cataclism care a anuntat inceputu unei noi ere tulburatoare. Compania avea un alt nume, in primul find. | se spunea TelTech de la ,,tehnologia televiziunii" si noua- zeci la suta din producjia sa de aparate electronice a fost imediat intrerupta. Compania a fost redotaté aproape peste noapte, la un cost suportat de catre compania mama, pentru productia de televizoare. partamentul de dezvoltare a produselor a fost dedi#6 Cercetarii pentru tehnologia televiziunii industria aerospatiala. 1) @ngajati ai tui Lou Benedict nu stiau incotro frau obligati s& invete repede lucruri noi. lueru se accelera atit de brusc, incit unit se pur si simplu, neputind s& tind pasul. Altii s§-gi caute de lucru in alte parti, cdci se de ce se putea intimpla la TelTech. ee ingelau deloc. Au avut loc o multime de Noi oameni erau adusi de la American chipuri straine in fruntea unor noi departa- Purtau costume elegante Brooks Brothers, ‘Mtalienesti si aveau niste expresii plictisite, de fi deranjat faptul c& fusesera adusi acolo, in not departat de locul unde se desfasura i@ actiune. i H@u-veniti se plimbau pe culoarele cladirii lui dict de parca ar fi fost st&pini. Mincau si unli cu alfii, ignorindu-i pe vechii lucratori ai parea ca, in fiecare saptamina, avea loc cite o 4 de reorganizare, cerutaé de catre American wise, Noi departamente se concepeau pe hirtie if elleva zile, erau dotate cu personal, incepind sa lioneze, intretinute de o combinatie de oameni de American Enterprise — tofi atit de tineri si plini de gle! — si angajati Benedict care erau zapaciti de aie lor sarcini gi responsabilitafi. Peste intregul proces ametitor, frumoasa si rece G@!eala, domnea Liz Benedict.Dupa preluare, Lou fusese numit presedin Consiliului director, absolut lipsit de putere al paniei TelTech. Functia sa era absolut formaila, of datoritd actiunilor pe care le mai detinea inca, insagi primise functia de _,,vicepresedinte respons cu personalul“, dar mai-marii de la American prise o considerau in realitate adevarata sefa di TelTech. Ea avea sarcina de a reduce cheltuielile si d spori productivitatea la TelTech, in cele mai dras! moduri posibile si in cel mai scurt timp. in acest set ia concediat pe toti angajatii Benedict pe care considerat inutili, fara s& tina cont de numarul de munciti in cadrul companiei. Cei care au ramas, ¢ fost siliti sa accepte salarii mai mici. Si tot datoritaé Liz s-a desfiintat si planul lui Lou Benedict impartire a profitului, find inlocuit de un altul pent pensii, mult mai putin generos. ' Liz a organizat programe riguroase si obositoa de pregatire pentru toli angajatii de la TelTect silindu-i pe cei cu experienta in noua tehnologie s se aflau cu un pas mai jos decit ei. Astfel, compani cistiga experienta si se lupta cu celelalte filiale ale fu American Enterprise pentru bani si facilité{i din parte companiei-mama. Cu costumele ei severe, cu bluzele de matase ¢I felul ei energic de a fi, Liz era o sefa antipatica si temuta. Era un geniu in ceea ce privea echilibrarea bugetului si prezentarea profiturilor trimestriale\ul TelTech, Dar compania pe care o eonjinea foarte putine chipuri zimbitoare, emenesti nu erau mai importante pentru le plese de rezerva. mal mult decit un supraveghetor al restruc- a companiei sotului ei. Era, de aseme- gura legaturé importanta cu cei aflati la lui American Enterprise. Acum isi petre- mult timp la New York, la sediul companiei ckoleller Center, de unde venea cu vesti devas- pentru toti cei care lucrau sub comanda ei. Mal avea un motiv pentru a-si petrece timpul la York, Liz era legatura |ui American Enterprise cu ’ de televiziune gsi sustinatorii financiari ai ora. Lua parte la sedintele cu directorii retelelor *y principalii lor agenti publicitari si cunostea chiar vedete de succes ale televiziunii, precum on Berle, Jackie Gleason si Sid Caesar. Liz avea eina de a fi la curent cu tot ce se intimpla in tria televiziunii, in timpul acelei perioade de lindere. Se zvonea ca Liz nu va ramine prea multé vreme la TelTech, c& ambitia ei era de a ajunge la un nivel mull mai ridicat. Unii angajati care sustineau ca au | folatii la New York spuneau ca Liz intentiona s& se duc& s& lucreze ca director al unei retele de leleviziune, cd avea sa realizeze propriile-i spectacole TV. Cregterea puterii ef nu cunostea nici o limita. lz- butise s&-i manevreze chiar si pe cei mai influenti sefi de la American Enterprise, Acum se auzea ca avea safac acelasi lucru si cu cei din domeniul sp tacolelor, ‘ Aceasta era Liz. Mentinea groaza in toti céi & intrau in legétura cu ea, de la propriii angajati sper la colegii $i rivalii pe care fi seducea cu frumusetea si fi exploata cu ajutorul mintii ei agere. isi gasise Io in jungla corporatiilor si stia cum sA supravietuiasca ea facind ca cruzimea acesteia sé functioneze avantajul ei, va Cit despre Lou Benedict, el isi petrecea zile plimbindu-se pe culoarele companiei care fuses odata scumpa lui creatie si un al doilea c&min. Biroul sau, desi tot aceeagi inc&pere in care p vremuri simtise © solidaritate nemaipomenita cu ar gajatii, acum era gol si tacut. Telefonul suna d cind fl c&uta Liz din propriul ei birou, echipat si frumos decorat, care se afla la al cincilea pentru a-i spune ca il ruga sA semneze niste con- tracte sau alte hirii. Din cind in cind ap&rea fn biroul lui, Imbracate intr-unul din costumele ei ciudat de senzuale, jl sAruta ugor pe obraz, obtinea ce voia de la el si pleca Trepede. Dormea in dormitorul ei in noua casa pe care o cumparasera la intoarcerea din luna de miere petre cuta in Bahamas. in mai toate serile, Lou o saruta de noapte bund in timp ce ea vorbea inca la telefon —,_- =i do hirtii rspindite prin pat, soptindu-| cite | a#oclat {Ara chip din New York sau de prin alté a li arunca un zimbet stins gi el pleca la cul- Se retragea mult mai devreme decit ea, nu pentru ca nu avea tineretea si energia ei, ci si iu CA paharele pe care le bea la cind il molegeau. ‘NS continua sa faca pe sofia devotata, prefacindu- jus c&satoria in serios. li cerea sfatul in alegerea of, materialelor pentru acoperit pernele sau a | fotoliu nou pentru living-room. Il tachina in cu neindeminarea gi cu obiceiurile lui per- = caci parea sa devina din ce in ce mai L, ‘ ori se certau seara la cind, pentru cei pe care ea sau pentru plecarile ei constante la New gi pentru faptul ca nu 1 suna citeodaté cind se pro asta cind o s& te simti mai bine", il saruta de, mai degraba ca un gest de disciplina decit de EI isi petrecea seara singur, meditind la inacti- Vilatea din timpul zilelor gi fiiindu-i dor de Barbara gi copii. Acestia se mutasera cu totii la San Diego | dupa divort, unde locuiau parintii Barbarei, nu fi ‘Mepundeau la serisori, nu fi vorbeau la telefon si nici | fu || multumeau pentru banii trimisi. =.Fosta lui viata era la fel de uitataé ca o incarn precedenta. Acum era victima gi catelul lui Aceasta se purta cu el cu grija gi se supara de atunci cind el merita cu adevarat. Se ocupa™ mesele lui, fl ajuta sa isi cumpere haine care erau moderne, mai ,de corporatie", ia cumparat un ce de ziua lui, butoni si un ac de cravaté pe care fl gravase pentru el. $i se culca cu el. Acest lucru se intimpla mai rar acum, dar el i petrecea timpul liber gindindu-se, agsteptind § visind-o. Cind venea la el in birou, fi privea ‘formele | pulpelor, fi urmarea leg&natul soldurilor, ii disting: umbra sinului prin bluza cind se apleca peste el in ; timp ce Lou semna hirtiile pe care i le adusese. $tia c& este perfect constienta de tulburarea Iul cind se apropia astfel. Zimbetul stins de pe buzele e fi spunea ca stia c& avea sd se gindeasca la ea du aceea. Ceea ce nu realiza, probabil, era faptul ca, pentru Lou, placerea de a o admira de la distanta era mull mai mare acum, de cind ii era sotie, decit cind fusese angajata. Oind faceau dragoste, fl trata ca pe un copil, g4sindu-i punctele erogene cu degete sigure gil mingiindu-| cind el o penetra ascultator. Apoi, el 1 auzea micul oftat de dezamagire si isi dadea seama ca era doar un simplu object de joaca pentru ea, surogatul adevaratului sex. il lasa s& igi facd placerea fnainte de zece sa7060 Seara, stiind ca bautura il facea sa . Dup& aceea jl sdruta de noapte buna si gingura pentru a-si termina ce avea de lucru. prin somn, el o auzea soptind la telefon in |, exact cum un copil aude migcarile si ia parintilor sai dupa ce lau sarutat gi s-au Ja treburile lor. jurile lor aduceau perioade lungi de absti- ind ea nu 7 lasa sa se apropie. Dar ti placea ja prin surprindere. El intra in baie s& se cA de culcare gi, in timp ce se privea in ji vedea, deodata, miinile desfacindu-i halatul -o zi, la birou, in dreptul usii deschise, dincolo secretara lui sporovaia plictisita cu cineva, Liz flat unde s& semneze cu mina stinga, in timp ce dreapta i s-a furigat intre picioare gasindu-i eulele in pantaloni, mingiindu-le citeva clipe dupa ga retras-o gi a plecat zimbindu-i. Iniuitia ji spunea ca acum obtinea placerea in ‘SOmpania altor barbati. Se amuza cu el doar din filate, jucindu-se cind nu avea ce face. El se vie pentru infidelitatea ei gi medita la gindll de a o psi, dar era prea mult sclavul ei pentru a putea © acest lucru. Gelozia lui nu avea forta morala, Astfel, singuratatea lui era din ce in ce mai profunda si intiinirile amoroase cu sotia sa mai rare, In limp ce se gindea la ea in permanenté cind era treaz.Era atit de tinara! In vreme ce datorita vit oboselii si alcoolulul chipul lui parea mai palid fidat in oglinda, Liz p&rea mai tinara ca orich fermecatoare, mai plina de prospefime. Pe ma el se dezintegra, faptura aceea parea s&-si th vitalitatea din rolul de ajutor la distrugerea lui. Nu avea rost s& se gindeasca la capriciile s Zeii o alesesera pe Liz sa fie singura femeie care § poata desparji de munca lui de o viata, de viata Ins - si © trimisesera in calea lui exact cind era. vulnerabil, cind ea putea sa-i faca cel mai mult rau. igi petrecea zilele la birou, vizita citiva vechi gajati care aveau 0 atitudine neutra fala de el — find ‘| mila lor intrecuse acum reprogul pentru ceea ce facuse atit lor cit si companici — si astepta sd se d acasa seara. Acolo, bea un Martini la cina, isi pe cea timpul lenevind, in vreme ce Liz dadea telefo: din camera ei. A doua zi dimineata, se ducea la | cu ochi tristi, plimbindu- se pe coridoare intr-un fel d transé permanenta. Secretara lui clatina din cap cil il vedea si igi completa mai departe jocul de cuvinti incrucisate, in timp ce el soptea un buna dimines in vint. fi rivnea trupul lui Liz cind aceasta il lasa sé se apropie: {si accepta porjia, caici stia ca viitorul sau fi apartinea lui Liz acum, nu lui. Indiferenta ei fata de el lipsa ei de interes, il faceau sa fie si mai depende de ea. ; Uneori isi amintea de viata pe care o dusese| altadata, o viafa in general lipsita de pacate piné de ‘ +S0 Intreba cum de era posibil ca soarta s84 ’ a festa. Cum se intimplase acest ef nu era un lucru. Ci o femeie. vonise la Lou in carne gi oase, zimbindu-i mol, leganindu-si soldurile senzuale, cu gl, sini perfecti gi ochi verzi extrem de adinci, » ncea infatisare, moartea era irezistibila. Nu fi I decit sa cedeze gi sd 0 lase s4- invaluie. fumai o chestiune de'timp.Dupa avort, timp de patru luni, Laura nu absolut cu nimeni, in afard de citiva vinzatori de i magazine. Primele doud saptamini au fost un cosmar d care, din fericire, nu igi amintea niciodata in amani Privea cum i se scurgea singele printre picioare, imbi- bind tampon dupa tampon. Simtea dureri infioratoare. fiecare amintindu-i cu groaza de cufitul care ji rictis pintecul. Nu putea suporta decit mincarurile cele mai ugoare si traia doar cu lapte, ceai, citiva biscuiti gi castroane cu cereale. Avea tot timpul dureri de cay 7 —--#8 (@ aspirind, atit de cumplita era 6 Offgla in interior, Nu i-a trecut nici o #4 60 ducd ja un medic. pal eau in foioliu, se ridica sé se duca la Nevole, se aseza jos din nou — gi se ape de ta inceput c& nu evea sé se mai | pooala. Nu stia de ce si nici cum ajunsese NolWire. Stia doar c& nu aveau sa mai fie e@xamene gi lucrari, clase si sali de curs @ Nu aveau sa mai fie sperante nebunesti. ie weiguré ca va fi ldsaté in pace daca le scria Karel si matusii Martha ca niste prietene o isl Gaseascd o alt& locuinta pentru urmatorul iru. Le promisese ca avea sa le dea noua 4. Stia c& acel mesaj era de ajuns pentru a-i piirla rudele pentru tot restul viefii. isi luasera lo de pe ea de cind plecase la colegiu, daca nu ‘@ cu mult inainte, si nu aveau s& fie destul de yilogi ca s& 0 caute. s ©u trecerea ierii, inceta s&-i mai pese in ce zi sau @e dat& era. Las& calendarul s& ramina la luna decembrie, aga incit imaginea unei Noi Anglii aco- Porile de zapad& se umplu de praf in timp ce zilele deveneau din ce in ce mai reci si mai cenusii. Decembrie era o lund moarta care abia supravietuia — aura insagi, 0 gramaci de sperante spulberate si © carcasa govaitoare. ura traia intr-un vid, izolata alit de trecut, cit si e viitor. Se simtea in sigurant& acolo, c&ci acea- perioada.de liniste era ca un amurg intr-o pustiel arctica in care nu trebuia sa simta nimic. Nu si-a dat seama cit slabea, caci era imbra mai tot timpul cu aceeagi camaga de noapte lui Cind trebuia sa-si perie parul pentru a se duce cumparaturi, izbutea sa se uite in oglinda fara sa ¢ vada, de fapt. Stia ca nu avea sa fie observ: oricum, In acest sens, anonimatul vietli intr-un ore mare o ajuta. Nim&nui nu fi pasa de ea, nimeni nu se ginde cum igi ducea zilele gi nu venea s& o caute. Ace: lucru fi facea placere. Ce se intimpla cu ea nu | interesa pe nimeni decit pe ea insasi. Nu se gindea sai faca si mai mult rau proprii | trup, degi, cu citeva saptamini in urma, idee sinuciderii | se paruse ispititoare. Acum, insa, nu se mai gindea la aga ceva. Se cufundase intr-un gol if | care nici dispretul fata de sine nu avea sens. Dar se gindea, totusi, la ceva in mod constant. La copilagul ei. Baiat sau fata? Nu stia si nici nu avea sa afle vreodata. Intr-un fel, in toate fanteziile ei, era baiat. Un baietel drag&lag cu par negru ca al ei si a tatalui ei si cu ochi negri si luminosi. Ochi care ar fi teflectat zimbetele ei pline de dragoste cind ar fi gingurit in leagain, cind ar fi invatat sA vorbeasca si s& rida, sA mearga pe piciorusele nesigure. Ochi care ar fi privit-o in timp ce fi pregatea micul dejun, un baiatibdlfilor sa manince ca sa-gi puna haina gi sa la joaca. Ochi care ar fi ramas afintiti asupra ei timp ce igi vira caémaga in pantaloni si isi lega file la pantofi. tar zimbetul lui i-ar fi luminat chipul cind ea iar fi fult de Craciun sau de aniversare o_jucarie, tumul de marinar sau manusa de baseball pe care le dorea. Poate, ca ar fi lasat-o s&-| imbratigeze in sare seara inainte de culcare, rizind cind il gidila si indu-se fural de somn incet, in timp ce ea fi spunea nvesti si fi cinta cintece de leagan. Laura nu se lipsea de nici unul din acele ginduri ro ji sfarimau inima. De fapt, si le repeta la nesfirsit minte, ca pe nigte rugdciuni de pedeapsa si inta. Poate ca s-ar fi jucat cu ea ,Ha-ha, te-am vazut", Ghici cine?", de-a turtitele sau de-a v-ati ascunselea. Parca ii auzea chicotitul amuzat, glasciorul lui subtire _devenind mai puternic pe masura ce mintea lui agera ®fa mai sigura de cuvinte. . Esti baiat mare acum", i-ar fi spus cind el gi-ar fi adunat carfile gi creioanele pentru a pleca la scoala, '_ ,Sint mindra de tine." Si, cind ar fi crescut destul ca 6a fieyneastimparat si neascullator, ar fi dezarmat-o cu zimbetul Jul, impotriva c&ruia inima ei ar fi fost neputincioasa. La inceput, lar fi tinut de mina cind s-ar fi dus cu colindul prin cartier. Apoi, bineinjeles, ar fi fost prea | — mare pentru o astfel de dependenta si s-ar fi dus cu | = ee seprietenii, ignorindu-i privirea ingrijorata in ti disparea in noapte costumat, dar raéspunzit usurarii ei cu un zimbet cind se intorcea teafar tirziu, cu sacul plin cu dulciuri si fructe, ed glasurilor prietenilor lui auzindu- se inca de afara. »Baiatul meu..." Apoi ar fi crescut mai inalt ca ea, flindead Laura “atit de scunda. Ar fi intrecut-o cind s-ar fi aflat in cle a opta sau a noua deja, Ar fi imbraligat-o scurt graba inainte de a pleca la antrenamente s prietenii. Si, desi diferenta dintre tindr si vit parinte si copil i-ar fi despartit pe masura ce el indreptat grébit spre propriul viitor si spre prop identitate, dragostea Laurei ar fi fost destul de m pentru a da drumul. $i el ar fi stiut acest lucru gi ast s-ar fi vazut in tachinarile in legatura cu ative’ protectoare si precauta. »~ Of, mama..." Asa ar fi ris de grijile ej. Pentru ca nu ghar inchipuit c& lumea i-ar fi putut face vreun ra Zimbetul lui ar fi fost stralucitor si sigur, ochii sclipi de bucuria de a avea o putere din ce in ce mai mare si de a trai noi experiente, cind ar fi venit de afara, cjufulit de vint, cu pofté de prajituri, sandvisuri eu unt de arahide gi lapte. intr-o buna zi, ar fi aparut gi o fata. S-ar fi vazut cu ea la scoala, s-ar fi intilnit in weekend-uri, ar fi dus-o la meciuri si in parcul de distractii, ar fi stat cu ea cit de tirziu ar fi indraznit, nevrind sa se desparta, caci ar fide ea, nestiind in sinea lui daca era bun pentru ea sau nu. W fi logit nimic de prima oara, caci ar fi trebuit eee inima inainte s& g&seasca fata potrivita. 6 buna zi, ar fi aparut o alta, pe care ar fi aeasd si Laura gi-ar fi dat seama imediat c& +9 ora ullima, cea pe care el avea s& o aleaga. Ar ut acest lucry fn ochii fetei. Ochi plini de gi calzi, pregatiti deja sa traiascd alaturi de sulere cu el, sa-i imparta bucuriile, emotiile si girile, ochi feminini vazuti pentru prima oara, tar cind ar fi plecat amindoi, ea ar fi zimbit, c&ci il sjise pind in acel moment si o parte din el avea apartina intotdeauna, aga cum o parte din ea sa fie In permanenta cu el. S-ar fi intristat indu4, dar ar fi fost mindra de fiecare p&rticica a pului sau, de fiecare gind, durere gi teama care |-ar euabatut, chiar de greselile si slabiciunile lui. Pentru ar fi fost singe din singele ei, ar fi fost fiinta pentru sare ea ar fi trait,.ar fi fost sufletul ei. + Dar nu, Nu avea sa existe niciodaté. Nu era decit un vis frumos care nu avea s& se intimple niciodata. ln ea il ucisese in pintec, isi distrusese iubirea mina ei. Si nu era deloc un vis, chiar dacé acum nu mai “ decit o agonie. Totul fusese cit se poate de real!if | Fusese inauntrul ei, viitorul insusi prinsese viata pintecul ei, la fel de real ca propria ei carne — gi e distrusese. in timpul acelor luni indelungate petrecute in mic ei apartament, Laura s-a gindit la acest lucru ¢ | nenumarate ori. Se tortura incet, cu fermitate, ¢ hotarire, folosindu-gi puterea considerabila a mintii § | pe aceea mai ingrozitoare a vinovaliei. Concepea fil § | fiice din cea mai adinca parte a ei, le d&dea pet | sonalitati, zimbete, risete si vieti lipsite de evenimer | majore — dupa care fi anihila, Tntr-un fel, in baiat credea cel mai mult. Ajunsest | s& il cunoasca din ce in ce mai bine si mai intim. li stig ; toate gesturile, amanuntele trupului, pistruii, nuant | de rogu in parul lui negru, licdrirea de neastimpar dir privire, indltimea gi greutatea la diverse virste ~ si apo! il ucidea iar gi iar, distrugindu-gi, in acelagi timp, inima. Imaginatia ei era sabia ascutité a pedepsei. Caci i vedea toala viaja desfagurindu-i-se in faja ochilor, un caleidoscop de evenimente in milioane de culori, varietatea lor fiind unila de unicitatea personalitatii lui, un amestec de umor si barbatie cum nu mai existase” vreodata, $i mai era ceva in imaginea aceea, in afara de un simplu baiat si barbatul care ar fi devenit. li mai vedea gi pe copiii pe care i-ar fi avut, gi pe copii copiilor lui, o frumoasa multitudine de destine omenesti in care | se afla cite putin din ea insasi, cdci erau singe din | singele ei. Le vedea chipurile unul cite unul, ii admira, |ia = gi apoi Ti privea cum dispar chiar sub ochii ‘Wstrugi de propriul ef cutit. Weigindu-l pe el, fi ucisese gi pe nenumaratii eendenti, multimea de copii care ar fi fost mindria uria lui, generatiile care ar fi facut ca viata lui sa 1raita. Anihilase in pintecul ei o intreaga rasa. Aatiunea se alaturase puternicului intelect al fol pentru a o deprima si mai mult. In fond, se reba ea, era vreun gind al ei neadevdrat? Fantas- Exagerat? Deloc. Daca i-ar fi dat voie acelui copil \raiasc, viata lui ar fi fost exact aga cum o vazuse cu ochil mintii macar in general, dac& nu si in Anunt. lar descendentii lui ar fi fost la fel de fumerogi, de bogafi in personalitate si experienta, in a chipuri si zimbete, cum isi imaginase ea, O lie din singele ei care s-ar fi intins la nesfirgit. lar ea distrusese tot, Ucisese tot. Pe m&sura ce durerea fizicd o lasa, golul dindun- \rul ei se adincea. Cind pofta de mincare fi revenea, disperarea ei o facea s& dispara. Slabea foarte mult. Sanatatea fizic& se ineca in abisul neputintei. } Laura era bucuroasa de semnele slabiciunii ei, ale distrugerii trupului ei tinar. Daca nimicise cea mai buna parte din ea, de ce sa nu faca acelasi lucru gi cu | restul? in cele din urma, intr-o zi insorita de mai, suferi un 306,Mergea spre un magazin din col{ul strazii pentru cumpara lapte si suc de fructe cind simi caldi soarelui pe piele. Fusese o primavara rece si era prima zi cu adevdrat caldé de cind se s toamna. Vazu un calendar linga casa, in magazin. - Va rog s& ma scuzati, spuse ea uitindu-se chipul cunoscut si ciupit de varsat de vint al feme care calcula pretul articolelor cumpérate de ea. cumva in cit sintem astazi? Femeia ji aruncaé 0 privire scurta, lipsita “de cé dura, si se intoarse sa se uite in calendar. — In gaisprezece, cred, spuse ea. Da, in saispre zece. — Multumesc. Tot drumul spre casa, Laura privi in jur cu alti ochi Adierea caldula care sufla printre masini si trecator era plina de parfumul verii ce se apropia. Pierduse o iarna intreaga, deci, si o. mare parte di primavara. indelungata ei hibernare stersese cele douad anolimpuri din existenja ei, Al de profunda ii fusese durerea. 4 Studentii care intrasera la ee odata cu ea terminau acum primul an, inva{ind pentru examene si pregatindu-se sa plece acasa in vacanta, poate cautind deja o slujba pentru perioada verii. Peste citeva sptamini, acei studenti vor avea notele finale pe care Laura nu avea s& le mai aiba niciodata, Peste cijiva ani vor termina colegiul, ceea |@voa $8 facd, si se vor lansa in cariere pe nu avon sé le urmeze niciodata. trecea, intr-adevar, pe lingad ea. gind nu 0 inspaiminta, ci ii aduse o oarecare #@. Da, igi spuse ea: pedeapsa ei era din ce in mare, mai reala si mai permanentaé. Schimbind J! intregil ei vieli, abandonindu-gi sperantele care ‘A enorm cu atit de putin timp in urma, ea | un monument de absenta care ii facea dreptate jlulul pe care il ucisese. Facea din propria viatéo 4 Gare s& reflecte catastrofa pe care o e. Era bine, corect si firesc. i crescuse pind aproape de igi fAcu un ceai ? se privi in oglinda. Pfrul ji era lung. Se asez& in fata oglinzii cu o foarfeca si incepu laie. Buclele moi gi negre cadeau una cite una ‘si wul scurt al celeilalte Laura incepu sa iasa la iveala. _ aia, dadea forma gsi pieptana in mod automat, fir s& se gindeasc&, Cind termina, argta destul de | bine, cu onduleurile sale naturale. Aducea putin a spiridug acum, cind ochii ei negri pareau gi mai negri pe chipul slabit. Deodata, se duse la dulap si gasi autoportretul in cuarelA pe care intentionase s& i-1 daruiasca tui Nathaniel Clear de Craciun. Simti un fior de groaz& ' cind incepu s&1 desfaca, dar igi alungé repede teama. fn fond, isi spuse ea, cum putea sA se eecompare durerea de a privi acea pictura cu chinul care il indurase in ultimele patru luni? Pictura era in miinile ei. Propriul ef chip i se of privirii, plin de inocenta, candoarea gi exuberanta fa margini a tineretii. Dupa aceea se intoarse spr oglinda. Chipul pe care fl vedea nu semana mai mu cu cel in acuarela decit ca pielea ridaté a unui adu cu fotografia facuta pe cind era bebelug. Deci, indelungata ei veghe isi facuse efectul. Nt mai era persoana care fusese odata. Crima § pedeapsa ei o alungasera pentru totdeauria pe aces Laura care zimbea din tablou, acea Laura a pensula il pictase. Tineretea ei luase sfirgit. Rula pictura gi o puse la loc. Aduna parul de pe podeaua baii, se urca in pat si ramase cu privirea ajintita pe fereastra. in cel mai paradoxal mod, simlea ca trdieste din nou. Nu in felul obignuit in care o simte o persoana san@toasa, nici chiar in felul in care o simte un pacient care abia a scapat din ghearele unei boli periculoase. Nu era speran{é — se afla departe de aga ceva — ceea ce 0 facuse sa-gi tale parul gi o indemna acum sd se spele pe fata, sa-si puna niste haine decente si sa manince ceva. : Era gocul provocat de realizarea faptului c& nu putea merge decit in sus. Cealalta Laura murise, Ea o ucisese impreuna cu sperantele prostesti care o | ispitisera odaté s& meargad pe pamint cu siguranta —_—_——__ 3 =<©) ncesta nu se va prabusi niciodata sub ea. 86 terminase, Golul din interiorul ei era i) Pentru ochi. Pentru crima se ucisese pe sine. sum, printr-un ciudat proces de regenerare, o measca aparea dintre ruine, \( dupa-amiaza gsi seara, Laura se gindi la acel ent de renastere din propria cenuga. Nu yea de ce voia sa traiasca, sa indure, sa aglepte zi, Dar 0 facea, oricum. Gin se ldsa intunericul, simfi o ciudaté putere de (4 aparind din golul ei interior. Se gindi la copilul mort. Ar fi fost prea simplu sa urmeze in nefiinta. | Avea s&-gi cladeasca intregul viitor in jurul deril lui. Avea s@ cunoasca fiecare clipa de viata 4 pe o clipa Wait fra el, o clipa traita in vidul pe © el il lsase in urm&. Avea sa faca din crima ef reia nu mai merita s&-i apartina. Aga cum isi copilul din bratele vietii, avea s& se separe inarmata cu acel gind, indrazni sa cheme copilul cel mort pe ecranul constiintei sale. Il privi mult timp si u dragoste. VAzu lumina jucindui pe genele mai, | jindu-i parul negru, zabovindu-i pe piele.Apoi, el incepu s4 se dep&rteze de ea si Laur cA aceea era pentru ultima oara. intregul ei t disparea odata cu el si, pe masur& ce o para | avea senzatia ca, intr-un fel, acel baiat gi pierdere aveau sa fie parti permanente din viala ei, rea despre care visele ei incercasera s4 o previna cu timp in urma, fapte care erau ascunse in adinet gindurilor ei de zi ploioasa. Zimbetul baiatului se departa din ce in ce | mult. Totusi, pierderea lui. raminea inca fn ea. | adio de la propria ei inima. Partea intunecata a lunii isi deschidea por pentru ea, Putea trai acum, caci soarele straluci sperantei ramasese in urma ei. »Adio", sopti ea foarte stins. ,,Te iubesc." O tacere mormintala o invalui incet, iar ea s intinse in pat si adormi. $31 net 4552 Liz Benedict se afla la conventia nationala a : itiei American Enterprise in New York cind la joscut pe Spencer Cain. in prima seara a conventiei se plimba prin saloa- telului Waldorf Astoria, dind mina cu directori care fi cunoscuse la diverse sedinfe sau cu care yorbise la telefon in timpul activitatii ei de zi cu zi la TelTech. De asemenea, cunoscu oameni care lucrau | la celelalte filiale ale lui American Enterprise raspindite In toat& tara, oameni care fuseserA doar niste nume in seara aceea, dar ale caror functii si importanta drul conglomeratului fi erau bine cunoscute.Lou se tinea dupa ea ametit, incd beat Martini-urile baute la cina, Alcoolul parea sa i se direct la cap acum, reducindu-I la o mutenie enerva pe Liz, Dormise in timpul discursurilor de cina. Acest lucru ar fi stinjenit-o in mod serios, nu ar fi fost un mod traditional, intr-un fel, de a discursurile in lumea americana a afacerilor. La citeva minute dupa ora zece, un cole prezenta pe Liz unui necunoscut inalt, subtire extrem de. brunet. Numele acestuia era Spencer G Avea un par negru, stralucitor, iar pielea fi brenzata pind la masliniu de soarele din Miami, ur isi avea sediul corporatia sa, Rand Industries. Spencer Cain o privea pe Liz cu niste ochi in necati care pareau SA se concentreze asupra mf multor lucruri in acelagi timp: soful indiferent ¢ spatele ei, pozitia si functia ei in cadrul ierarhiei di American Enterprise, reputatia, dac& avea asa ce in sfirgit, dar nu in ultimul rind, trupul superb de rochia strimta. Cain era foarte frumos, intr-un fel putin ine tn Avea ceva de reptild, rece si calculat, lar vocea joas si mingjietoare se adauga impresiei de primejdie : senzualitate prost mascata. jin ceea ce o privea, Liz era perfect constienta d renumele lui. Era vicepregedinte responsabil ci finantele la Rand Industries, o filial4 manutacturiera lui American Enterprise. Postul era ingelator de dest atit ca titlu cit si ca salariu si era doar o oprir scurté pentru Cain care, fn ultimii citiva ani, detinusele duzind de functii similare la alte filiale ale in Enterprise. de Ia o companie la alta, fara a fine cont oul lor, miscarile fiindu-i dirijate de catre su- Sorporatiei-mama. Era cunoscut ca director §/ ambilios ale carui singure scopuri erau propria influenjé crescinda in cadrul com- zvonea c ar fi avut prieteni influenti in | die la New York. La cei patruzeci de ani ai sai ‘ou Siguranté sa fie pregatit pentru un post im- bijia lui nu cunostea limite $i se vorbea ca ar fi stare s& faca orice, atit pe cale legala cit si pentru a-gi atinge scopul. Mai precis, se auzea: de sus cu care intretinea relatii mai deosebite. yea pe care i-o arunca Liz confirma imediat faptul folosise atit de sex cit si de cap pentru a ajunge o unde se afla in prezent. fa se hotari sé trateze cu atentie, ca functia lui mult mai importanta dectt a ei. | ls SA tind mina o secunda prea wilt cind li se eu cunostint& si privirea nu i se dezlipi de a lui cind ‘|| prezenta lui Lou, care murmura ceva, total ~ Lou, ce-ar fi sA te duci la bar s& bei ceva? spuse ‘pa. Vin gi eu imediat. Lou disparu jn tacere, iar Liz igi ridicé o sprin- Se' ei ‘ Elizabet ceana si fi zimbi lui Spencer Cain. Acesta privil sotului ei inainte de a se uita dinnoulaea, — Esti la inaltimea reputatiei, spuse ea. - Sper c& nu-i prea nefavorabila, zice el Zi sigur de sine. - Dimpotrivaé, spuse ea. De fapt, am vorbindu-se despre Rand Industries de la oam care fi cunoastem amindoi. Se pare ca faci o t foarte buna acolo. $i vad ca soarele iti prieste. — — Multumesc, zise el. Vad ca si tie iti priegte © O privea mai indeaproape acum. Il simtea ¢ tind-o, ochii lui observindu-i formele, umerii df sinii tari de sub rochie. = $tli, cred ca avem mai multe lucruri in cor decit ne inchipuim, spuse ea. Pun pariu ca ne-ar folos daca am compara citeva. j - Pare o idee foarte buna, zise el. Hai sa b ceva. Privi peste umér spre bar, unde Lou statea sing cu un pahar de coniac in fata. Ochii lui Cain fi spust lui Liz ce avea in gind. — Condu-ma, spuse ea zimbind. Mersera la un local din afara hotelului, unde avea sai deranjeze nimeni din cei care participau conventie. Timp de mai mult de o ora discuta despre carierele lor la American Enterprise, trecutul viitorul corporatiei si rolul propriilor companii. Liz descoperi cé Spencer Cain cunostea specia litatea lui Te/Tech, pentru ca definuse o functie inalt intr-o companie similara de la Chicago cu vreo doi a => aedu Seama c& aveau si aceeasi parere in prulul afaceritor in general. In ciuda ex- oduciiel provocata de razboi, recentele u C& viitorul Americii nu avea sa fie in- . Salariile mari cistigate de sindicatele aveau s& faca imposibil ca Statele Unite sa cu producatorii straini carora le placea A. Zilele in care America era liderul mon- Ce privea industria se apropiau de sfirsit. I il constituiau inalta tehnologie si multitu- slujbe si servicii de birou. America anilor 'SO buia sa fie un lider mondial al descoperirilor niul tehnic, dac& voia sA ramina o mare _ lar acele descoperiri aveau sa fie concentrate ole potrivite, la momentul potrivit, daca se voia ‘a pericolului constant al recesiunii. ¥ il asculta cu atentie pe Spencer Cain si facu | de a-l felicita mereu pentru inteligenta gi jenta lui. Dar, in tet acel timp, il cintarea cu toate inctele ei. Incepu sa-gi dea seama ca fi lipseau la si acuitatea propriei ei” viziuni. Nu era un himb, era un adevarat rechin: un barbat care rea propriile interese in mai multe feluri, destul stept pentru a g&si drumul cel mai simplu catre a gi pozitia pe care le cauta si, mai presus de , era atit de ambitios, incit nu se temea sa \inteasc& spre culme si chiar s&-si indrepte pagii spre EEea cu indrazneala. Cain reprezenta viclenia in afaceri in forma’ mai pura. Avea sa ajunga departe in lumea ¢ ratiilor. fi lipsea, ins&, scinteia de idealism ¢ deosebea pe marii intreprinzatori de simplii ¢ catori de conglomerate. Dar chiar acea lipsa ¢ \ viziont mai inalte, acea concentrare bruta as | puterii, il faceau sa fie si mai primejdios. Avea | un adversar dificil de invins. Pe de alta parte, avea s@ fie un prieten de | pretuit. Astfel ca Liz il asculté cu atentie, exprimine admiratia cu o voce incarcata de duble intelesuri. | ca il interesa persoana ei. Ba, mai mult decit) radarul ei feminin ii spunea ca avea un punet | nerabil. Inca nu tsi d&adea seama care ar fi put acesta, dar banuia ca merita s4 cerceteze. Timp de mai mult de o ora igi dadura roataé altuia, prudenti, avizi, testindu-gi semnalele reciprot | pregatindu-se pentru testul intim pe care amit stiau ca trebuie sa urmeze. Cu putin inainte de miezul noptii, hotarira simul ca venise vremea Sa intre in lupta. | — Uita-te la ceas, spuse Spencer Cain, iar Liz | doar. | Camera lui se afia la etajul douazeci si trei. Cameristele facusera patul deja. Singura lumini Provenea de la 0 veioza de pe noptiera. 5yaintea lui, Dupa ce fi puse haina in cuier, Spre ea, receptind mesajele pe care i le Itupul ei deja. Ochii lui erau umezi de piimbA un deget peste burta plata spre #0 24rea sub rochie gi fi arunca un zimbet dati, parea extraordinar de tinadra. Avea o A care nu existase inainte. Atitudinea i disp&ruse imediat ce se inchisese uga. bine, spuse ea si trupul i se contura in lumina ozei. laté-ne. belul ei dura exact atit cit trebuia pentru ca el dA limba umezindu-i buzele. Jnainté si o [ua In brafe cu brutalitate, Sdrutul lui tacom si patrunzator. Degetele care ii stringeau yi) erau ca nigte menghine. Era, fara indoiala, le puternic fizic: fu era obignuit sa agtepte pentru a-si objine ile, fa Isi cobori miinile peste trupul lui pina la soldu- Inguste de sub haina, apoi de-a lungul girei spi- \, simtindu-i mugchii. Era limpede c& facea exercitli co in mod regulat, poate cu. greutati. Pricepu gi semnalele strecurate in sarutul lui, Erau bigue, dar asprimea lor era revelatoare. Cain voia ‘eva. Ceva deosebit. Se agtepta ca, peste citeva minute, s& afle ce anume. = Esti puternic, murmura ea in obrazul lui min-~ giindu- pieptul. — O s&4i arat cit de puternic sint. ep\ igi scoase chilotul si un penis lung si tare igi Ea se dadu inapoi citiva centimetii. Incepura dezbrace reciproc. inti haina lui, apoi rochia | maga si cravata lui, furoul ei si pantalo Amindurora le placea incetineala acelui proces valuirea treptata a trupurilor. Sutienul ei dis scotindu:i la iveala sinii atit de plini gi de tari, ine se taie respiratia cind ji vazu. Doar in chilot, € duse rusinoasa s&-gi stringa hainele si sa le pur un scaun. Cind se intoarse 1] vazu conturat in lumina, sil incordata a unui barbat al c&rui piept palpita fa lui de dorint&. Umerii ii erau foarte patrati, membrele lungi gi zvelte. Ea zimbi cind vazu umflatura care ji intind chilotul. — Hmmm, spuse ea. Vad Londra, vad Franta... isi ridic& © sprinceana amuzata, privind penis ascuns care zvicni la sunetul vocii ei. — Ei? intreba ea. Nu ma lagi sa4 vad? Nu fara o oarecare mindrie fat de organul s&u, ¢ aparitia ca o sabie scoasa din teaca. Urmindu-i exert plul, ea.igi departa picioarele ugor gi igi arcui spatele cind isi cobor chilotul pind la genunchi. i Priv vicleana si ispititoare in timp ce se indrepta ince’ lasind chilotul s&-i alunece la picioare. inainte s& poata impinge cu piciorul pe covor, ¢ se napusti asupra ei, inconjurindu-i mijlocul c' bratele, iar penisul lung fi era apasat de burta, caci e o stringea cu putere.lipiti unul de altul, sarutindu-se din nou in » (miinile lui alunecaré spre sferele moi de sub #) gio fintul de sexul sau. Ea il auzi gemind. fi pulpele cu calm, incintaté de excitarea pe provoca trupul ei. fel, nu fu surprinsa cind un deget tung gi desfacu gi cerceta locul secret dintre picioarele alindu-i dorinta de a intra acolo unde ea ~ ar fi vrut sa primeasca nimic. il auzi oftind. Acum avea jumatate de raspuns. jumatate — intuitia ei fi spunea acest lucru. Era diu, in timp ce alta raminea ascunsa in spatele eior si miinilor. In mingjierile lui se simtea o usoara ware, fAcindu-le gi mai febrile. © lua in brate, apucind-o de mijloc si ea il, © séruta indelung gi apasat. Dupa aceea se aplecd ageze pe pat. i SArut@ sinii, muscindu-i cu grijé sfircurile tari. cobori cu buzele de-a lungul cutiei toracice spre li departa picioarele, aratindu-gi admiratia fata de ei lungi si suple, fata de pielea alba si de hiul parfumat. ocanal $4 © exploreze, din ce in ce mai brutal cu care clipa care trecea, limba gsi degetele lui fiind _

privire plina de repros si amuzament | trage cu ochiul, il spuse ea. Haide, incere sa i esae}ma concentrez.- ~ {ti admiram doar chipul frumos, spuse el. avantaj. imi distragi atentia de. la joc. ' — Brumph, mormai ea - o-gluma vei bazatA pe imitarea unei pufnituri autoritare lor. ‘ J Sub privirea lui Hal, ea igi plimba aratatorul deasupra tablei de gah, cu o ezitare despre ¢ stia c& este prefacuta gi, apoi, cu promptitudine regele in care el igi pusese atitea sperante. Era dificil sa joci ,dame" cu ea, si chiar mai | sA cigtigi. Se pricepea incredibil de bine sa-l ia surprindere gsi s&-i distragé atenfia cu migcari st ale trupului si diverse stari de spirit. Intr-adevar, par capabild si ghiceasca gindurile. Dupa primele cite mutari, ea fi intelegea planul de joc, gindea pul inaintea lui si astepta prilejul sa atace. Hal nu isi dé&idea seama daca ceea ce o inarn alit de bine impotriva jocului sau era o combinaj intre intelectul si cruzimea ei sau intimitatea dintre era factortt cel mai important. fl cunostea extrem di bine. Cind jucau ,,Douazeci de intrebari“, ea nu ave nevoie de mai mult de doué-trei ca sd afle la ce s gindea el. La cari, triga fara mila — gi, mai ales, destul de ciudat, cind juca , solitaire". El o invéjase gah cind era | mai mica si invatase s&1 baté cu ugurinté din primul an. Acum, insa, il facuse s@ joace ,dame”, de dragul copilariei.ult& la tabla de sah. Fara regele acela, va #0 puna pe treaba, impinse o piesa in fata si trfigindu-si regele, mutare fara sens pentru sigur cd avea motive bine inttemeiate. mal fac ai nostri? intreba el Tncet preferind s& eze decit sa se concentreze asupra luptei are avea loc intre ei. Ah, sint bine, spuse ea fara s-gi ia privirea de ta de joc. Mama zice cA ar trebui s4-mi aranjez jul, CA parc& ar fi ceva cu care s-a jucat pisica. oppo, Hal, mA simt extraordinar 1m Italia, in caz cA aba cineva. Florenta a fost minunata, Uffizi mai s ca oricind. La Venelia a plouat, dar orioum am plat la Lido, O sa ma duc /a Siena si pe urma la eto. Nu ma plictisesc nici o clipa. El ignora gluma facutaé pe seama mamei ui. -Lui bil Ti placea foarte mult sé 0 tachineze th legdtura preocuparea ej pentru aspectul exterior, Gasea proaza mamei faja de ce gindea luimea atit un semn de lasitate, cit si ceva ridicol sil pldcea foarte mult sa © sperie ca va face ceva extravagant. Dispreul ej fata de mama 1! durea pe Hal, caci ol ‘| era in continuare foarte aprepiat de aceasta. O vizita la New York-de cite doua.ori pe sapt&mina cind era acas&, stind de vorb& amindoi tn living-room despre | viata lui plina si, citeodata, cerfindu sfatul, fi cunostea partea care era sensibila si chiar inteligenta. Dar mama nu o ldsa niciodat&é pe Sybil sa se aprople destul de mult pentru a vedea acest aspect alei. Sybil cunogtea doar o femeie foarte ing distanta, inconjurata de propriile-i probleme si fel, superficiala. Hal nu a incercat nici sa p4rerea lui Sybil, nici s& isi apere mat intelegea ca sora lui nu se afla in aceleasi ri ca el, Din punctul de vedere al lui Sybil, tele ej faté de mama erau perfect intemeiate. Cu toate acestea, Hal se simtea prost cind idea de mama in spatele acesteia — inti pentru ins&gi gi apoi pentru cd avea impresia ca al Sybil erau.un med indirect de a-i reproga lui ce din gelozie sau din cine stie ce alt motiv. — Lai vazut pe tata? o intreba el. ~ Cind si cind, spuse Sybil. Vine cu un ,Ce ft faci, draga mea?", dupa care incepe sa vorb despre ultimele noutati financiare pina cind e de sonerie, As putea sa nici nu fiu aici. Va trebul § ma omor ca sa-i atrag atentia. — Nu vorbi aga, Syb. Hal isi imagina acele scene, Tatal lui nu stius niciodata c& Sybil traia. Relafia dintre ei era aproximativ ca aceea dintre un capitan de vas si o pasagera: un scurt salut din cap in-trecere gi un licar de grija in ochii lui imbatrini{i cind incerca s&-si aduca aminte cum o chema, Hal se uité din nou la genele ei aurii, la obrajii palizi, la degetul care se rotea deasupra tablei ca o | seceratoare care se pregateste de distrugere. Furia din interiorul lui Sybil era in deplina concordanta cu frumusetea ei. Gravita spre lucruri sinisire, intunecateeriloarea singuradtate. Nu avea prieteni. Reusise \ind departe de cei de aceeasi virsté cu ea in » ce crescuse. Astfel ca astazi nimeni nu fi simjea , nimeni nu igi aducea aminte de ea si nu venea © viziteze, in afara de mama si tata. Acest lucru fi ia inima lui Hal. ~ Cum merge lucrul? jl intreba ea ca s& schinbo biectul. Avea un ton lipsit de interes si o agitatie interioara re l fAceau s& nu se simt& deloc bine. 1 fel ca intotdeauna, spuse el. Ma intore vineri, ‘dar sper sa fiu acasa inainte de cincisprezece. Destinatia lui era Paris. Ca trimis special al resedintelui Eisenhower la conducerea NATO, Hal etrecea cite trei-patru saptamini la Paris, dupa e se intorcea pentru o saptamina la Washington, inde jl informa personal pe presedinte in legatura cu relatiile dificile ale Americii cu tarile aliate grav afectate » razboi. in timpul acelor vizite reugea sa-si viziteze parintii gi pe Diana la New York. - Ce mai face domnul Plictis gi ceilalti tovarasi ai | | tai de joacd? ji facea placere sa jl tachineze in legaturé cu statutul s&u contradictoriu printre consilierii lui Eisen- hower, Acestia considerau cA pregedintele nu facuse _ ceva Intelept numind un democrat intr-un asemenea post. Dar Ike tinuse la Hal inca de cind se cunos- cuseraé prima data, la putin timp de la intoarcerea ed xacestuia din Coreea — nu doar datorita Me Onoare a lui Hal pentru care Ike avea un deosebit, dar s! pentru ca, carecum, opiniile cé in privinta politicii internationale erau asem Eisenhower ura Razboiul rece, iar exp instinctele lui militare ii spuneau ca, mai de mai tirziu, avea SA se ajunga la ceva singeros. Hal este in sinea lui un internationalist, un diple innascut a carui viata politica era dedicata ce lid&rii Americii prin cistigarea de prieteni, nu dusmani. De aceea, Ike il pastra pe Hal si il a fata celor care sustineau cd este prea tina, bogat, prea chipes gi prea de stinga pentru functia intr-un climat politic tulburat de afirmatii potrivit cé Departamentul de Stat era plin de comunisti, miscare a lui Ike necesita foarte mult curaj. Cit despre Sybil, acesteia fi placea sa. tachinezi pe Hal fn legaturaé cu faptul ca lucra pent Eisenhower dupa ce facuse campanie impotriva Era destul de degteapta pentru a intelege cum un ca Hal putea sa il idolatrizeze pe Adlai Stevenson $ in acelagi timp, s&-] admire pe Ike — dar ii placea pretinda ca nu intelege. — Tipii de la Departamentul de Stat s-au obisnuil cu gindul de a avea un comunist in mijlocul lor? fi impunse ea. Hal o privi cu asprime. — Ai auzit vreodata de a profita de pe urma unei | situatii neplacute? Ea ridica din umeri.da atentie. CA igi lua munca foarte in serios, asa c& tentatiel de a-l sicana in legatura cu bilele manevre care faceau parte din activitatea | guvern. Era bine cunoscut faptul ca farmecul onal si popularitatea Iui Hal erau cele mai ce arme impetriva celor care jl atacau in presa. |, ea il respecta pentru eroismul cu care se inuse pe pozitie in fata opozifiei crescinde din pta ambelor partide. Ba, mai mult, fi placea profilul lui politic pentru cd c& era un motiv de stinjeneal& pentru tatal lor. J caster nu suferea politica in general, pentru a vorbi de cea democrat-iberala. Numai pentru Hal era unicul sau fiu ramas dupa moartea lui wart fi sprijinise cariera la Washington. Dar nu porta s& discute despre acest lucru si era extrem ervat de ziaristii care il rugau s& comenteze in ura cu rolul controversat al fiului sau in admi- nistratie, ‘Sybil igi migsca degetul din nou deasupra tablei de joc, pe care Hal ig! aranjase pionil in ceea ce considera o. pozitie de neinvins. isi incadra regii si se _apropie de cel mai bine plasat pion al ei. fi privi p&rul, care acum era mai lung gi mai des. ui 1) pl&cea mai mult astfel, chiar dac& mamei nu. ybil avea nigte staii de spirit atit de imprevizibile gsi | era atit de plina de taiguri in interior, ca un sac de hirtie plin cu cioburi, incit era placut sa-i vezi exteriorul | _ parind mai dulce si mai nearanjat.intotdeauna {i placuse corpul ei, inca de cind| mica. Avea ceva moale ca de pisica ce se combina chip ciudat cu interiorul incordat. in copilarie simtise apropiere fizicd fata de ea, datorita faptului ca o aju sa se imbrace, © spala, ji bandaja taieturile” zgirieturile. Din moment ce isi petrecuse cu ea me mult timp decit oricine altcineva fi cunostea trupul ° o mama gi fi placea farmecul sau ciudat. "if Acum, cind o imbratisa, {I indurera sa-l simta de tensionat in interior. Se gindea adesea ca expresii visatoare a ochilor ei era ca o fereastra desch catre o Sybil care ar fi putut fi daca nu s-ar fi nascut in sinul famililei Lancaster. Era ca un peste pe uscat in propria ei familie. 4 atita singuratate, Sybil il admira pe Hal! pentru refuzul de a calca pe urmele tatalui sau, cum ar fi facut Stewart, si pentru parerile politice care nu erau ca al tuturor celorilalti. Principalul lor punct de contact i acum, ca erau mai mari, era exilul lor reciproc. Desi nu se aflau chiar pe aceeasi lungime de unda, fiecare ~ iegise de pe drumul normal al rasei umane. Hal nu era — mai Lancaster decit ea, caci umorul si sensibilitatea | lui il separau de restul clanului asa cum tristetea o - separa pe ea. Astfel ca Sybil il ierta pe Hal pentru faptul ca se agata de idealurile lui cu un optimism care i se parea copilarese, la fel cum el o ierta pentru faptul ca refuza sa deschida 0 usa care ar fi putut duce la fericire. Ea opera intunericul, el lumina - ceea ce era ciudat, din moment ce tenul ei deschis, de blonda, avea un aspect atit de luminos, in timp ce el poseda farmecul intunecat si pirateresc al Lancaster-ilor. Alcatuiau o pereche stranie, dar acest lucru parea sa-i apropie si mai mult. — Ce face Diana? il intreba ea. — Ah, bine, spuse el. aco si premiera. li e dor de tine. Sybil fi ignora minciuna. — Ai grija de ea, nu? El intelese foarte bine. Se referea nu numai la viata sexuala pe care si-o imagina intre cei doi, dar gi la faptul cA el o ingela cu siguranta pe Diana cu alte femei. Pe de o parte, Sybil o considera pe Diana total lipsita de importanta, un ornament necesar in viata lui Hal ca barbat cu greutate in societate. Departe de a fi geloasa pe Diana pentru frumusetea ei, lui Sybil fi era mila de Hal, flindea politica familiei il impiedicase sa gaseasca o femeie pe masura lui. Cu toate acestea, Sybil fi reprosa lui Hal ca nu era la fel de nonconformist si in dragoste cum era in politica. Dintr-un anumit motiv, el luase-dintotdeauna in serios logodna cu Diana si nu avea sa-si deza- mageasca parintii renuntind la ea. Sustinea ca o iubeste, dar Sybil nu il credea. Astfel ca in vocea ei se simtea un amestec de dispret si de mila ori de cite ori vorbea despre Diana. — Fiindea veni vorba de premiere, adauga Hal,vineri am fost cu mama la Regele $i ev. Cred & placea. 4 ~ Thi, murmurd ea simplu, aratindu-gi lips interes. Broadway-ul o plictisea de moarte, la fel r filmele si o mare parte din muzica. Le 3 activitatea ei preferata. — Si fiindca tot veni vorba de premiere, spuse faré s& se dea batut, luna viitorare o 5& fie o expoz Van Gogh fa Metropolitan. N-ar trebui s-o pierdem, Ea se insenina. —Lanuri de griu? intreba ea. ~ Osa ma interesez. Nu m-ar mira. $tia ca Van Gogh fi placea mai mult decit oric altceva. Cind era mica, o dusese sa vada picturile la Met, tinind-o de minuta in timp ce ea raminea in fata acelor pinze ciudate, cu peisajele lor pline ceruri apasatoare gi plante ca niste gheare. Van Gi parea singura oglinda din lumea exterioaré pe desenele ingrozitoare pe care ea le facea acasa. Hotari sa-gi incerce norocul, Ea igi mutase ui din pioni si Hal it luase. Parea prins& in capcana acum. Urma un moment de linigte in timp ce ea examina tabla de joc. — Lanuri de griu, murmura ea visatoare. Chiparosi. Casele din Arles... i Apoi, cu o bruschete care il ului, fi lua ambii regi si | doi pioni, l&sindu-I cu o singura pies& pe tabla alaturi | de ale ei sase. Avea superioritate numerica. — lar mi-ai facut-o, spuse el clatinind din cap. N-o a