Editura tehnicd Colectia radio si televiziune av K. G. JACKSON Electricitate Intrebari si raspunsuriK. G, Jackson rtv. 1. fv. nr tv, B tv. rtv. tv. rity. tv, nr fv, nr. tv. nr tv. © tv. r. tv. © tv. Tr tv. 1, tv. My tv. © fv. 1 fv. 1. ty. ftv, 1 tvs ELECTRICITATE Intrebari si raspunsuri Traducere din limba engleza 129 Editura tehnica Bucuresti — 1975K. G. fackson — Questions and answers on electricity Copyright © Butterworth & Co. Limited, London Traducere: Dr. ing. GH. COSTACHE ing. MARIN SAMPALEANU Redactor: CONSTANTIN MINEA ‘Tehnoredactor: VALERIU MORARESCU Coperta: CONSTANTIN GULUTA Bun de tipar: 30.09.1975. “ex. brosate. Tiparul executat sub com. nr. 221, Ja Intreprinderea poligratica ,,Crisana“, Oradea, str, Moscovei nr. 5, Republica Socialisté. Romania © Pre fa pw rt. Rtv. tty. © tv. Cunoasterea si aplicarea electricitiitii este un factor Resart de vevenire Armnéturd Lima _comund lsambele orewte _- Contacte es - C tntrerupt Tent este ttrerupt mix 15, Relee: a — releu cu-contacte atunci cindbobinae- inchise intr-o incinté; b — releu cu + contacte normal inchise; c — releu lectromagnetului es~ oenitapeen te alimentata. In ca- zul releului prezentat in (c), la alimentarea electro~ magnetului unul din circuite este intrerupt, in timp ce altul este inchis. Acest releu realizeazd comutarea de pe un circuit pe altul. Releele sint utilizate pe scar& largd in sistemele de control automat si in circuitele telefonice; ele pot fi rea- lizate cu o mare varietate de contacte astfel incit in ace- lasi timp pot fi intrerupte sau inchise foarte multe cir~ cuite. Releele pot constitui elemente de siguranté atunci 27cind sint proiectate astfel incit la dep&sirea unui anumit curent prin circuit, armatura sa& fie atrasa. Ce este inductia electromagneticd? S& considerim doud bobine una in apropierea celei- lalte, una dintre ele fiind parcursd de curent. Cimpul magnetic produs va trece prin ambele bobine. La intre- ruperea sau stabilirea curentului, deci la variatia cimpului magnetic, in bobina prin care curentul a fost initial zero, se induce o tensiune electromotoare numita indusd. Daca circuitul ei este inchis, in acesta apare un curent. Feno- menul este cunoscut sub numele de inductie mutuald. O aplicatie importanté a fenomenului de inductie mutuala este transformatorul electric; o alti aplicatie o formeaza masina asincrona (vezi cap. 3 si 6). La intreruperea sau stabilirea curentului printr-o bo- bind apare deasemeni fenomenul de inductie electromag- neticd, cunoscut sub numele de autoinductie. Legaté de acest fenomen este marimea numita induc- tanta, a cérei unitate de masurad este henry (simbol H). Daca curentul unei bobine de un henry se schimba cu viteza de 1 amper pe secunda, tensiunea electromotoare indus& va fi de 1 volt. Prin ce diferé curentul alternativ (c.a.) de curentul continuu (c.c.)? Curentul continuu (c.c.) este constant si are un sin- gur sens. Curentul alternativ (c.a.) trece mai intii intr-un sens prin circuit si apoi in celalalt. Aceasta se repeta in mod regulat. Cele mai multe generatoare rotative (vezi capito- lul urmator) produc curent alternativ si aproape toate aparatele electrico-casnice sint de c.a.. 28 Care este frecventa uzuala? in Europa, variatia curentului alternativ industrial este astfel incit o perioad& dureazd 1/50 secunde. Prin pe- rioad& se intelege timpul in care curentul variaza de la zero la valoarea sa maxima, apoi la valoarea minima gi din nou pina la zero. Frecventa va fiin acest caz 50 de perioade pe secunda (50 Hz). In Statele Unite si alte tari se mai utilizeazi frecventele de 60 Hz sau 25 Hz (uni- tatea de mdsura a frecventei este un hertz). . Care este tensiunea uzuala? Cele mai multe instalatii casnice sint alimentate cu o tensiune de 220 V. Ce este o unda sinusoidala? Cind tensiunea sau curentul alternativ sint reprezen- tate in raport cu timpul, rezulté o unda sinusoidala (fig. 16). Matematic ea este reprezentatéi de ecuatia y= =sin x. 0 perioada Valori .: Fig. 16. O und& sinusoidala. 23Ce este valoarea efectiva? Este valoarea unui curent continuu echivalent care ar da acelasi efect termic ca si curentul alternativ respectiv. Valoarea efectiva a unei marimi sinusoidale este yyv2 sau 0,707 din valoarea sa maxima. Ce este reactanta? Este ceea ce se opune trecerii curentului alternativ in cazul unei bobine sau capacitati. Ea se masoara in ohmi si valoarea sa X,, pentru o inductanté pura este data de relatia X,p=V/I=2xfL, unde L este inductanfa, f frecventa curentului, iar V si / sint valorile efective ale tensiunii si curentului. Pentru © capacitate pura C, reactanta Xc este dat& de Ce este impedanta? Impedanta este marimea totali care se opune trecerii curentului intr-un circuit de c.a. Ea reprezinta suma re- zistentelor si a reactantelor inductive si capacitive. Relatia intre impedanta Z, rezistenta R, si reactanta X a unui circuit poate fi exprimata utilizind algebra nume- Zax relor complexe prin Z=R4jX unde j este un operator care roteste un fazor cu un unghi de 90°. Aceiasi rela- J) tie este ardtata prin diagrama fazoriala F a triunghiului impedantelor (fig. 17) de Fig. 17. Triun- la care se poate scrie ghiul pepenanie T= RX? 30 Semnificatia lui » este explicataé in capitolul urma- _ tor. Mai putem scrie R=Z cos © si X=Z sin . Cum functioneazd un instrument de masurat cu bobina mobila? Cel mai utilizat instrument de curent continuu are o _ bobina constituita din mai multe spire, plasaté intre polit unui magnet permanent, fix. Cind bobina este parcursd de un curent, proportional cu tensiunea sau curentul de masurat, ea se roteste in jurul axului pina la echilibrul dintre cuplul electromagnetic si cel mecanic al resortului bobinei. Un ac indicator atasat cadrului bobinei poate in- dica o valoare proportionald curentului ce strabate bo- bina (fig. 18). Instrumentul astfel format poate masura tensiuni sau, combinat cu o baterie, chiar rezistente. Ac Magnet permanent Fig. 18. Principiul instrumentului de m&surat magnetoelectric. 31Cum se masoara tensiunea si curentul? Un ampermetru, folosit pentru masurarea curentului, are montata in paralel cu bobina o rezistenta mica (sunt), astfel incit numai o mica parte din curent va trece prin el. Pentru masurare, el se monteaza in serie si fiind un Tabelul 2 Tipuri de instrumente de masurat Mirimea de misurat ‘Tipul Avantaje Dezavantaje Curent si ten- Magnetoelec- siune (c.c.) tric Precizie buna Electromag- netic Teftin Precizie slaba Curent gi ten- Electromag- siune (c.a.) netic | leftin Electrodina- Precizie buna | Scump mic De inductie Scara redusa | O singura freeventa Cu redresor | Consum redus | Erori date de forma de unda Termic De valoarea Capacitate efectiva reala | redus4 de Incdreare Nu masoara tensiuni joase Tensiune (c.c. Electrostatic Nu consuma si ca) putere Curenti slabi Cu redresor Consum redus | Erori date de si tensiuni forma de mici (¢.a.) unda Puterea (c.a.) Electrodina- Precizie bund | Scump mic De inductie Scaré redus& | O singurd freeventa instrument cu rezistenta mica produce perturbatii foarte mici ale curentului de masurat. Un voltmetru, utilizat la masurarea tensiunilor, are in serie cu bobina o rezistenté de valoare mare. Aceasta asigura o cadere mica de tensiune pe bobina instrumen- tului. Pentru mdsurare instrumentul se monteaz& in pa- ralel pe circuitul de m&sura si datorit& rezistentei mari el practic nu perturba starea acestuia. Ce tipuri de instrumente de madsurat mai exista? Existé multe tipuri de instrumente de méasurat (ta- belul 2). In unele din ele bobina este cea care se misca intre polii unui magnet, in altele bobina este fixa, iar in interiorul ei se deplaseaza o piesa de fier sau un magnet. Unele din ele se bazeaz& pe atractia sau respingerea elec- trostatic&, altele pe efectul termic al curentului. In instru- mentul numit electrodinamic, magnetul permanent din instrumentul prezentat anterior, este inlocuit cu un elec- tromagnet. Instrumentul de inductie poate avea unul sau mai multi electromagneti. Masurarea curentului alterna- tiv cu instrumentul de curent continuu prezentat mai sus, se poate face prin adaugarea unui redresor (vezi cap. 3). Citeva tipuri de instrumente de masura si avantajele lor sint prezentate in tabelul anterior..Fig 19. Regula mfinii drepte Producerea energiei electrice r tv. r, ty, r. tv. 1 tvs Cum este produs& energia electric’? Prin diverse metode. Sursa poate fi chimic& (cum este in cazul unei baterii), termicd sau luminoasé. Pe scara larga insd, energia electricé se obtine din energia meca- nica, in masinile electrice rotative, unde conductoarele electrice sint rotite in cimpuri magnetice sau invers. Ener- gia mecanica, la rindul ei, se obtine din energia termica de la diversi combustibili, cum ar fi petrolul, carbunele sau combustibili nucleari. In unele regiuni energia me- canicd se obtine usor pe baza caderilor-de apa. Toate ge- neratoarele din cenitralele electrice sint antrenate de turbine cu vapori sau cu apa. Aratste Degatul mare =Miscare < Goren a Pt. SewenaToane LECTRCE Care este regula miinii drepte a lui Fleming? Aceast& regulé-arata di- rectia curentului indus intr- un conductor ce se deplaseaza intr-un cimp magnetic. Pen- tru aplicarea regulei se dis- pun degetul mare, aratdtorul si degetul mijlociu astfel in cit si formeze un sistem de axe de coordonate, asa cum este ardtat in fig. 19. Dac& degetul mare este orientat in pentru determinarea sensu- lui curentului indus. 34 ‘“irectia misc&rii conductorului si arét&torul in directia cimpului magnetic, atunci degetul mijlociu va indica sen- sul curentului indus. Cum este generat curental continuu? Prin rotirea unei spire conductoare intr-un cimp magnetic. Fig. 20 arata un generator de curent continuu simplu, numit dinam. Cind spira se roteste intre polii magnetului, in ea se induce un curent, determinat prin ‘regula miinii drepte, al cirui sens se va schimba de “doua ori in timpul unei rotatii complete. Pentru ca la bornele de iesire ale generatorului s& se obtin& aceiasi polaritate a tensiunii, se foloseste asa numitul colector, format din dou& segmente izolate intre ele, care fac contact pe rind cu periile colectoare. Fiecare perie isi Schimba contactu] de pe un segment pe altul de fiecare data cind spira este perpendiculara pe axa polilor magne- Stului, oats ce Soe ee unei tensiuni de valoare zero. te DA KOT S tece L: et Hy Kotatie ie, ean Spire in pozitio ovizahtalé Spita vertical Tensime LL Renesas a Fig. 20. Principiul dinamului cu o singuri spiré si colec- Colectar Perie oan tor cu doué segmente. El produce o tensiune ptlsatoriec. Tensiunea de iesire este o serie de pulsuri care variazA de Ja zero la valoarea maxim’, asa cum este ardtat in fig. 20. 3* 35Pentru a obtine o netezire a acestei tensiuni pulsa- torii se folosese mai multe spire decalate unghiular intre ele, colectorul fiind format in acest caz din mai multe segmente. In cazul masinii practice pe rotorul. confec- Carcasé de fier Armaturd Bobing > Colector Alimentacea babine: desire ¢ ¢ Fig. 21. Dinamul cu doi poli, tionat din tole de otel sau fier conductoarele bobinelor sint plasate in crestaturi longitudinale. O sectiune prin- tr-un dinam cu doi poli este prezentaté in fig. 21. In acest caz bobinele de excitatie plasate pe piesele polare produc cimpul magnetic necesar functionarii. Cum sint alimentate bobinele de excitatie? Existé mai multe moduri de a alimenta in curent continuu bobinele de excitatie ale unui dinam. Daca le alimentim de la o surs& externi avem o excitafie se- 36 mixté (sau com- pound). Diferitele moduri de conectare sint prezentate in fig. 22. Pentru pornirea unui dinam cu exci- tatie derivatie este suficient cimpul magnetic remanent al pieselor polare. In cazul excitatiei serie la cresterea curentu- Jui in sarcina cresie si cimpul dat de bo- binele de excitatie. Acest efect se folo- seste la generatorul watd; cind ele sint conectate in paralel pe iesire avem xcitatia derivatie; cind ele se conecteazi in serie cu jornele de iesire excitatia este de tip serie, iar atunci cind se realizeazi combinatia ultimelor dou& avem o excitatie Exeitatie Smuts Revstor de reglore Excitatie = |S derwate Alimentare ce Reuster de reglere Fig. 22, Exemple de conectare ale dinamului. cu excitatie mixta pentru a face tensiunea de iesire sta- bila la fluctuatii ale curentului de sarcina. Cum functioneaza un alternator? Un alternator, care genereaz& curent alternativ, nu necesita un colector, ca in cazul dinamului. Am vazut c& curentui indus in spira care se roteste in cimp mag- netic este alternativ. In timp ce la dinam este necesar colectorul pentru obtinerea tensiunii pulsatorii, in ca- zul alternatorului, tensiunea alternativA se culege direct 37prin intermediul unor inele si a unor perii, asa cum este aratat in fig. 23. Tensiunea obtinutaé este dependents de pozitia spirei fata de axa magnetilor. La alternatorul intilnit in practicé existé un mare numéar de spire, sistemul magnetic fiind ceva mai com- Rotatie Shira in pozitie verticals /ensjune Fig. 23. Principiul alternatorului cu o singura spird si doud inele. El produce o tensiune sinusoidala. plicat, si constituit din electromagneti. Pentru alimenta- rea acestora este necesardé o sursé suplimentara de cu- rent continuu. In fig. 24 este prezentat un alternator Alimentape ce Babine + weecitate Ingle Inkisurare cotories Fig. 24, Alternator cu patru poli. 38 simp]u cu patru poli, in practicé numarul acestora pu- tind fi mai mare. Frecventa tensiunii alternative, ob- finute, depinde de numarul perechilor de poli ai statoru- tui si de viteza de rotatie a rotorului. Intotdeauna se obtine tensiunea de iesire la borneie rotorului? Nu. La masinile mari rotorul este cel care produce cimpul magnetic de. excitatie, in timp ce in conductoa- Tele statorice se induc curenti. In acest fel tensiunea de jesire se obtine in puncte fixe, alimentarea rotorului facindu-se prin inele colectoare. Ce este defazajul? Cind o tensiune alternativa este aplicatd unui simplu rezistor prin el va trece un curent alternativ. Tensiunea si curentul au forme de unda similare si ajung in ace- lasi timp la valorile maxime, minime gi zero. In acest caz se spune ca ele sint in fazd. Dac& tensiunea alternativa este aplicaté unui circuit format de o inductanta, curentul va fi in urma ei. Dac& circuitul este o inductanté pura, curentul va fi in urma tensiunii cu 90°, adic& va fi zero cind tensiunea este maxima, si devine maxim cind tensiunea trece prin zero (fig. 25). In situatia in care circuitul este format dintr-o inductanta si o rezistenta, curentul va fi in urma ten- siunii cu un defazaj mai mic de 90°. | In mod similar dac& tensiunea se aplicd unui circuit capacitiv curentul va fi defazat inaintea tensiunii apli- “cate cu 90°, in cazul unei capacitati pure, si mai putin de 90°, in cazul unui circuit format din capacitate si re- zistenta. 39