ELABORAREA METODIC No 4

Tema: Materialele de amprentare i modelele. Descrieri. Clasifi cri.

Materialele utilizate. Tehnici de realizare a amprentelor i modelelor.

ntrebri de control
1. Definiie Amprent. Caracteristica.
Amprent copie negativ i fidel a cmpului protetic, ce permite
obinerea modelul pe care se va confeciona proteza.
2. Clasificarea amprentelor dup scopul urmrit, tehnica realizrii.
Dup scopul urmrit:
Documentare realizate la pregtirea pro protetic a cavitii bucale n
vederea realizrii modelului documentar;
Auxiliare - realizarea modelului de diagnostic sau a modelului auxiliar
necesar la confecionarea diferitelor lucrri protetice;
de baz obinute dup efectuarea interveniilor de pregtire special a
dinilor sau prilor moi ale cmpului protetic pentru confecionarea
modelului de lucru i realizarea lucrrii protetice corespunztoare.
Dup tehnica realizrii:
amprente realizate ntr-un timp obinut prin depunerea materialului
amprentar n lingura de amprentare i presarea lui direct pe cmpul protetic;
amprente realizate n doi timpi obinut prin realizarea unei amprente ntr-
un timp i dup ce este ndeprtat de pe cmpul protetic este acoperit de
un material amprentar fluid fiind reintrodus n cavitatea bucal n faza a
doua;
amprente de corectare modificare a metodei de amprentare n 2 timpi, n
cadrul creia se aplic materiale amprentare de aceeai provenien
chimic;
amprente n inel de cupru se folosesc inele de cupru cu o grosime de 0.2
mm, care se adapteaz cervical, transversal i axial la nivelul bontului
dintelui preparat. Materialul de amprentare se introduce n inel care este
presat pe bontul dentar preparat, dup ce peste acest inel se realizeaz o
supra amprent;
amprente n ocluzie executat utiliznd lingura amprentar special, care
permite nregistrarea ambelor arcade dentare n poziie de ocluzie centric;
amprente pariale nregistreaz elementele de pe un sector dat al arcadei
dentare;
amprente totale - nregistreaz elementele de pe ntreaga arcad.
3. Lingurile amprentare. Caracteristica. Clasificarea.
Lingurile amprentare reprezint un suport rigid, rezistent, nedeformabil pe
care se depune materialul de amprentare i se preseaz pe cmpul protetic.
Lingurile amprentare sunt diverse dup dimensiuni i forme, caracteristice
pentru maxil i mandibul. Lingura pentru obinerea amprentei de pe
maxil este compus din baz, care acoper palatul dur, versantul vestibular
al apofizei alveolare i arcada dentar. n partea anterioar de la centrul
bazei este solidarizat minerul lingurii, care permite manevrarea n timpul
introducerii i ndeprtrii amprentei de pe cmpul protetic. Totodat
minerul, fiind situat n zona anterioar, corespunztor liniei mediane a feei,
reprezint i un element de reper pentru aezarea simetric a lingurii cu
materialul de amprentare pe cmpul protetic. Lingurile amprentare
mandibulare se deosebesc de cele maxilare prin rscroirea bazei la crearea
locului pentru limb, i prezena bordurii linguale care acoper versantul
intern al apofizei alveolare.
Conform clasificrii:
standard (universale) confecionate industrial, variate ca dimensiuni,
nzestrate cu elemente retentive pentru materialele amprentare,
reprezentate, de regul, de perforaii sau nervuri i fr elemente retentive ;
individuale confecionate n condiii clinice din materiale termoplastice sau
n condiii de laborator din acrilate auto- i termopolimerizabile.
4. Descriei compoziia polimerilor acrilici = polimeri ai
metacrilatului de metil (PMMA)
Alegerea port amprentei i a materialelor de amprentare
Pregtirea pacientului n vederea amprentrii
Amprentarea propriu--zis
Controlul amprentei
Dezinfecia amprentei
 5. Clasificarea materialelor amprentare dup Oksman, Gherner i
Napadov, Postolachi i Brsa.
Gherner i Napadov deosebesc trei clase de materiale:
a) Elastice;
b) Termoplastice;
c) Dure.
La rndul su aceste clase sunt divizate n dou grupe: materiale reversibile
i ireversibile.
Postolachi i Brsa consider c pentru utilizarea practic a materialelor
amprentare n clinic, ct i din punctul de vedere al realizrii modelelor n
laboratorul tehnicianului dentar mai raional este de a le clasifica conform
strii lor fizice la finala prizei.
 1- elastice
2- dure

Dup Oksman:
1- Cristalizabile (ghips, dentol )
2- Termoplastice (dentafol, ortocor)
3- Elastice (stomalgin 02, optozil, Xantopren)
4- Acrilate autopolimerizabile

6. Ce reprezint amprenta optic?

Amprenta optic se efectueaz cu ajutorul tehnologiilor moderne.

7. Prezentarea succint a materialelor amprentare dure reversibile

i ireversibile. Proprieti. Utilizarea.

Materialele amprentare dure pot fi reversibile i ireversibile.

Materialele amprentare dure reversibile - sunt materiale termoplastice care
dup ntrire devin dure, iar dup realizarea modelului pot fi reutilizate.
ex. Stens-02, Ortocor, Dentafoli,Reprodent etc.
-includ diferite substane chimice, rini naturale i sintetice ca: copal, selac,
cofoniu, acizi grai, acid palmitic, colorani, aromatizani.
-se produc ca batoane cilindrice i plci. n prealabil se plastific n bi la
temperatura de 55-60 grade Celsius, pentru c n cavitatea bucal se
ntresc
-se pot deforma la ndeprtarea amprentei, de aceea doar unele se folosesc
la amprentarea definitiv n edentaia total
- se folosesc pentru amprente duble, preliminare etc.

Materialele dure ireversibile- includ ghipsul, paste din oxid de zinc i

eugenol.
-ghipsul e un material accesibil. Se confecioneaz din calcar, ce se macin i
se prelucreaz termic. La ardere, ghipsul pierde apa . Se solidific prin
cristalizare.
-pastele din oxid de zinc sau eugenol - conin colofoniu, balsamuri, substane
aromatizante i colorante. Se folosete mai ales la amprentele n cazul
edentaiei totale, pentru fixarea punilor dentare pentru perioada de
adaptare i control.
- se fabric ca paste colorate i sunt ambalate n tuburi. Pastele se amestec
n proporii egale i se ntresc n 3-5 min. ex. Dentol-C, Alston, Plastodent
etc.
8. Prezentai esena grupul materialelor amprentare : elastice
ireversibile i reversibile. Caracteristica lor.
n aceast grup sunt incluse materialele cu o compoziie chimic diferit, dar
avnd caractere care prevd:
1. proprietile materialului de a nregistra fidel toate detaliile cmpului protetic.
2. revenire la forma iniial dup ncetarea presiunilor ce se dezvolt asupra
materialului dup priza lui definitiv.
3. nu se fractureaz la nlturarea lor de pe cmpul protetic ct i de pe model.

Din materiale elastice sunt utilizate: hidrocoloizii reversibili- au la baza agar agarul
i sunt fabricai de industrie n 2 variante :
- pentru amprentarea cmpului protetic
- pentru duplicarea modelelor.

Exemple : gelin, deelastic, cultoloid, dentacol

La temperatura de 70-95 C hidrocoloizii devin plastici fluizi. La temperatura de 37,2
- 42,2 C capt form de gel elastic

Hidrocoloizii ireversibili
-sunt derivaii acidului alginic, sulfatului de calciu , fosfatului trisodic, cunoscui sub
numele de alinai

Se elaboreaz de industrie sub form de pulbere, puternic hidrofil care la amestec

cu apa reprezint sri coloidale vscoase.
Aceste materiale reprezint unele dezavantaje, din motivul c meninerea
amprentelor sub aciunea aerului provoac pierderea apei i micorarea n volum a
amprentei, iar meninerea n ap provoac mbibarea amprentei cu ap i mrirea
n volum. De aceea se recomand realizarea modelului timp de 10-15 min dup
ndeprtarea amprentei de pe cmpul protetic.
Sunt cunoscute sub denumirile: stomalgin 73, novolgin, sanalgin, kromopan elastic,
alcamprent
Elastomeri de sintez
Clasa elastomerilor de sintez cuprinde trei tipuri de materiale: polisulfidele, siliconii
i polieterii.
Se caracterizeaz prin proprietatea asemntoare cauciucului natural dup ntrire.
Ei redau cu precizie maxim relieful cmpului protetic. Sunt utilizate la obinerea
celor mai variate forme clinice a cmpului protetic.

9. Cerine medico-biologice ctre materialele amprentare

1. Materialul utilizat trebuie s redea fidel contururile prilor dure i moi ale
cmpului protetic.
2. S nu-i modifice forma, volumul n procesul de priz i nici ulterior pn la
realizarea modelului.
3. S nu se deformeze la etapele de mulare (ndeprtare) de pe cmpul protetic
transportare, turnare a modelului.
4. S fie dur, elastic, s posede rezisten la presiuni i s revin la poziia iniial.
5. S nu manifeste proprieti toxice ce ar aciona asupra esuturilor cavitii
bucale.
6. S nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului i uor s se desprind
de ele.

10. Modelul. Definiie. Caracteristica.

Modelul confecionat dup amprent reprezint imaginea invers a amprentei,

adic copia pozitiv a cmpului protetic.
Modelul - dispozitiv utilizat pentru ntreaga perioad de confecionare a protezelor
dentare i a aparatelor ortodontice, de aceea materialele pentru confecionarea
modelelor trebuie:
1. S se amestece uor formnd o mas omogen
2. S umple bine imprimrile amprentei.
3. S fie rezistent la aciunea diferitor intervenii.
4. S -i pstreze timp ndelungat forma i dimensiunile
5. S se supun uor prelucrrii i s fie uor de manipulat cu ele
cu bonturi mobilizabile.
D) Dup destinaia modelului:
document;
de studiu i diagnostic;
de lucru (pentru proteze unidentare, RPF etc);
duplicat.

11. Materialele utilizate la realizarea modelelor, proprieti.

Utilizarea
Materialele pentru confecionarea modelelor pot fi grupate :
- Nemetalice
- Metalice

Nemetalice - cuprind ghips, cementurile dentare, obinuite si diverse acrilate

Ghipsul :
Se ncadreaz n categoria materialelor de amprent rigide i este un sulfat de
calciu anhidru. Actualmente este folosit n special pentru amprentarea final a
cmpurilor protetice moi la edentatul total i n amprentarea preliminar.
Avantaje:
-permite obinerea unei amprente fidele a cmpului protetic
-timp de priz de 3-5 minute influenat invers proporional de viteza i timpul de
spatulare
-este un material ieftin
-prezint stabilitate dimensional i volumetric
-nu irit esuturile moi.
Dezavantaje:
-gust i miros dezagreabile
-necesit manualitate deosebit.

Cementurile dentare:
Utilizate la realizarea obturatiilor dentare , de ex : cementul dentar, fosfat dispad
n tehnica dentar cementurile se folosesc deoarece au o duritate suficient, au
coeficient mare de dilatare i contracie i sunt rezistente la uzur. Componentele
cementului : praful i lichidul.
Sunt ambalate aparte n flacoane de sticl. Praful e alctuit din amestecuri de oxizi
i sruri.
Prepararea cementurilor este realizat pe plcue de sticl prin adugarea
succesiv a prafului la pictura de lichid, amestecul fiind malaxat cu spatula.

Acrilate :
Din punct de vedere chimic, Acrilatele n majoritatea cazurilor sunt reprezentate de
monomeri i polimeri care deriv din esterul acidului metacrilic.
Acidul metacrilic mpreun cu acidul metilic formeaz metil metacrilatul,
reprezentat de o singur molecul (mono molecul de acrilat), care este fasonat i
comercializat n flacoane de sticl, ntunecat, nchise ermetic.
Proprietatea lor.
-s aib o duritate satisfctoare pentru asigurarea integritii protezei
-s posede elasticitatea corespunztoare veziculei fibromucoasei sau a dintelui
natural.
-s nu permit deformarea protezei.
-s fie nalt rezistent la ndoire i lovituri.
-s aib culori necesare pentru reproducerea culorii dinilor naturali
-culorile s fie stabile la aciunea factorilor extra i intra bucali
-s nu aib aciune asupra esuturilor cavitii bucale
-s nu posede caliti de absorbire a produselor alimentare
-s fie omogene i uor s se supun prelucrrilor mecanice necesare
-s posede luciul corespunztor

n cazul acrilatelor termopolimerizabile reacia chimic solicit un anumit regim

termic
Acest regim poate fi reprezentat de surse de cldura uscata, umed (bi cu ap,
vapori), raze ultraviolete, infraroii

n cazul acrilatelor autopolimerizabile procesul de polimerizare nu necesit un

anumit regim termic realiznd-se n condiiile temperaturii mediului nconjurtor ,
deoarece ele conin catalizator specific pentru reacia chimic de polimerizare.

12. Clasificarea modelelor dup scopul urmrit, tehnica realizrii.

Modelele se pot clasifica n funcie de mai multe criterii:

A) Dup materialele din care sunt confecionate:
gipsuri:
1. dure-clasa 111 DIN 13911
2. extradure - clasa IV DIN 13911 (Extrahart, Stone)
3. cimenturi.
metale:
1. depuse pe cale galvanic;
2. aliaje uor fuzibile;
3. aliaje topite i pulverizate;
4. amalgame.
polimeri:
1. rini acrilice;
 2. poliuretanice;
3. epoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;
4. epiminice;
materiale compozite;
siliconi.
B) Dup tehnologia de realizare:
turnate - din gipsuri, mase plastice, aliaje uor fuzibile;
ndesate - cimenturi (FOZ, silicat), amalgame;
galvanizate, pulverizate - din metale/aliaje;
prin ardere de mase ceramice.
C) Dup caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bontului (bonturilor):
cu bonturi fixe;
cu bonturi mobilizabile.
D) Dup destinaia modelului:
document;
de studiu si diagnostic;
de lucru (pentru proteze unidentare, RPF etc);
duplicat.

13. Utilajul necesar pentru confecionarea modelului (conformator

pentru model, ceara pentru cofrajul modelului, soclator, vibrator,
vacuum malaxor).

Malaxarea mecanica se efectueaza cu vacuum malaxorul. E un aparat electric cu

ajutorul caruia se amesteca praful de ghips, sau masa de ambalat, in conditiile de
vid se obtine o pasta omogena fara bule de aer. Sunt comercializate mai multe
varietati de aparate, in linii generale sunt alcatuite din aparatul propriu-zis in
interiorul caruia se afla motorul electric care roteste axul paletei malaxorului,
pompa de vacuum actionata de un electromotor individual, care absoarbe aerul din
interiorul vasului malaxorului. Unele aparate sunt inzestrate si cu vibratoare
reprezentate de tije metalice, de extremitatea exterioara carora este solidarizata o
sfera din cauciuc, pus in functie de bobina electromagnetica. Pentru prepararea
pastei din ghips la aparat sunt anexate 3 vase cu capacitate de 50-70 g, 100-150g,
200-250g.
Fiecare vas e format din recipient de material plastic cu un capac etanj prin care
trece un ac solidarizat cu paleta malaxorului. Axul se articuleaza cu motorul
malaxorului si prin invirtire pune paleta in miscare.
Prepararea pastei din gihps se realizeaza in unul din vasele malaxorului, in functie
de cantitatea solicitata. In vasul cu capacitate respectiva se adauga apa si pulbere
de ghips, amestecindu'se putin manual pana la imbibare definitiva de catre pulbere
a apei, apoi se acopera vasul cu capacul cu care se articuleaza cu axul la tija
malaxorului. Aparatul e pus in functiune prin apasarea butonului de contact, dupa
prepararea manuala sau mecanica a pastei din ghips trecem la turnarea modelului.

14. Tehnica realizarii modelelor cu bonturi fixe si mobilizabile ale

dintilor. Utilizarea lor in practica.

Varianta modelelor cu bonturi mobilizabile este foarte des adoptata pentru

elaborarea protezelor unidentare, puntilor si protezarilor compozite.
Modelele cu bonturi mobilizabile ofera o serie de avantaje. Datorita posibilitatii
dezinserarii bonturilor din ansamblul modelului, tehnicianul are un acces facil m
modelarea fetelor proximale. Tehnica permite un confort sporit pentru cel ce
modeleaza, asigurandu-i o vizibilitate optima (. 16.7.). in literatura franceza de
specialitate, bontul mobilizabil, ca atare. este denumit model pozitiv unitar',
prescurtat, model unitar (MU).

. 16.7. Model cu bonturi mobilizabile (schema) bont mobilizabil clasic (a) bont
mobilizabil cu pin dowel (b)
5.2.1. MODELUL CLASIC CU BONT MOBILIZABIL
Metoda, m formularea initiala, tine de timpuri trecute. Ea se preteaza la obtinerea
modelelor cu bonturi mobilizabile confectionate pe baza unor amprente luate cu inel
de cupm (36).
. Tehnica implica doi timpi:
a) Confectionarea bontului mobilizabil (modelul unitar, MU)
Bontul mobilizabil poate fi realizat dm diferite materiale: gipsuri dure, cimenturi
(FOZ, silicat, silicofosfat), polimeri (rasini acrilice autopolimerizabile, materiale
compozite) si amalgame (de cupru sau argint).
Confectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure
Inelul de cupru se scoate din amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau
hartie cerata de 2 cm latime. Se prepara o pasta din gips dur, care se introduce prin
vibrare continua in inel, pana ce se atinge marginea cofrajului. Dupa priza totala a
gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea radiculara a bontului
pana se obtine o forma cilindro-conica neretentiva. Se marcheaza fata vestibulara
pentm a fixa pozitia bontului m model. Prelungirea conica se ceruieste pentru a
usura indepartarea bontului din model. Tot in acest scop se aplica un mic buton de
ceara pe varful prelungirii (spre viitoarea baza a soclului).

Confectionarea bontului mobilizabil din cimenturi

Utilizarea cimenturilor ca materiale pentru confectionarea bonturilor mobilizabile
are tot Q valoare istorica. Cu toate ca aceste, materiale prezinta o serie de calitati
(timp de priza scurt, fidelitate mare in redarea detaliilor, stabilitate volumetrica si
duriate acceptabila), ele nu mai sunt utilizate decat foarte rar, din urmatoarele
motive: pret de cost ridicat, fluiditate redusa, deshidratare urmata de contractii si
fisurari. Cimenturile nu se utilizeaza decat m cazul amprentelor luate cu inel de
cupm. Mai intrebuintate au fost cimenturile silicofosfatice.

, 16.8. Model cu bont mobilizabil clasic din gips dur (scheina): vedere dinspre
vestibular (a);- sectiune sagitala (b).

. 16.9. Bont mobilizabil clasic (schema): portiunea radiculara este mai mare in
diametru decat preparatia dentara (a); portiune radiculara preparata impropriu (b);
prepararea regiunii cervicale a bontului clasic cu freza de acrilat (c); prepararea
regiunii cervicale a bontului clasic cu spatula (d); finisarea regiunii cervicale a
bontului clasic (e); conturul bontului clasic trebuie sa fie similar cu cel al unui dinte
natural (f); trasarea marginii preparatiei cu un creion (g).
Confectionarea bontului mobilizabil din amalgame
In tehnica realizarii bonturilor mobilizabile se utilizeaza uneori si amalgame. Dintre
acestea, se prefera amalgamele de cupm datorita costului lor mai redus.
Amalgamul de cupm se prezinta sub forma unor pastile sau granule care se
incalzesc pana cand apar pe suprafata lor mici
picaturi de mercur. in acest moment ele se transfera intr-un mojar, unde, prin
frecare cu un pistil aliajul devine plastic. Cu un fuloar, amalgamul se introduce strat
cu strat in amprenta luata cu masa termoplastica in inel de cupru (. 16.10.). Daca in
locul maselor termoplastice s-au folosit materiale de amprenta elastice, procedeul
nu poate avea loc (35).
Bonturile mobilizabile din amalgam se realizeaza astazi foarte rar datorita
urmatoarelor dezavantaje:
durata mare de confectionare (timpul total de priza), aproximativ 10 h;
imposibilitatea fularii amalgamului m amprente cu elastomeri in inel de cupru;
degajarea vaporilor de mercur;
coeficient de expansiune relativ mare (0,1-0,25%) m atie cu gipsurile extradure
(0,05%);
necesitatea consolidarii peretilor inelului de cupru prin inglobarea intr-o masa de
gips dur (pentm a rezista presiunilor dezvoltate in timpul indesarii amalgamului).
Confectionarea bonturilor mobilizabile din polimeri Neajunsurile si dezavantajele
bonturilor mobile din cimenturi sau amalgame au determinat testarea altor
materiale. Astfel au fost utilizate RA.
Polimetilmetacrilatii PALAVIT si PALADUR (cu lanturi macromoleculare liniare),
primiti initial cu mare entuziasm sunt abandonati la ora actuala datorita reactiei de
polimerizare exoterme, a contractiei mari de polimerizare si duritatii lor scazute.
Dezavantajele RA au determinat lansarea altor polimeri cu utilizare in acest
domeniu. Dintre acestia amintim rasinile epoxidice, epiminice si poliuretanice.
Pentru a creste rezistenta li s-au adaugat umpluturi anorganice, cum ar fi particule
metalice, de sticla, ceramica, borosilicati sau cuart.
Legarea de componenta organica a umpluturilor se face prin silanizare. De aceea,
aceste materiale pentru confectionat modele pot fi considerate materiale
compozite. Sunt livrate m diferite sisteme: pasta/lichid -EPOXI-DIE (IVOCLAR),
lichid/lichid - ALPHA DIE (SCHUTZ-DENTAL), pulbere/lichid - IMPREDUR si se depun
fara presiune in amprenta. Ele se intaresc intr-un interval scurt de timp. Utilizarea
lor se asociaza cu pinuri (dowel), eliminandu-se astfel etapa de confectionare a
prelungirii radiculare a bontului mobil. Gradul de fidelitate crescut, duritatea mare si
manipularea usoara sunt calitati care recomanda tot mai mult aceste materiale.
. 16.10. Tehnica de realizare a bontului
mobilizabil din amalgam: A. amprenta cu
inel de cupru si cofrajele ei masa de
amprenta termoplastica (a); inelul de
cupru (b); bontul si prelungirea radiculara
din amalgam (c); manson de hartie cerata
(d); gips dur (e); conformator din hartie
cerata (1); B. bont mobilizabil din
amalgam cu prelungire radiculara
neretentiva
in confectionarea bonturilor mobilizabile se utilizeaza si mase ceramice (DIAMOND
DIE). Dupa introducerea in amprenta (in faza plastica), aceasta se depune m cuptor
(650C) unde are loc sinterizarea. Expansiunea de priza (aproximativ 0,2%) este
compensata de contractia de ardere.
b) Confectionarea modelului de ansamblu (MU si modelul dintilor vecini)
Modelul unitar - MU, realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de
cupru sau capa de transfer, impreuna cu care se repozitioneaza m amprenta de
situatie exact in pozitia initiala. in continuare se acopera prelungirea radiculara a
MU cu un strat subtire de ceara

si se fixeaza o sfera de ceara cu diametrul de 3-4 mm. Aceasta are rolul de a usura
luxarea modelului unitar, dupa tumarea modelului de ansamblu. Etapa urmatoare
difera in functie de modul in care s-a luat amprenta: intr-un singur timp(l), m doi
timpi(2) si in trei timpi(3).
1. Se toama gips dur in amprenta cu bontul mobil, depasindu-se marginea acesteia
cu 3-4 mm. Peste gipsul dur se toama alte straturi de gips, din care se
confectioneaza soclul si prelungirea distala. Dupa priza, se taie in prelungirea
distala un sant sub forma literei T sau Y. Se izoleaza, dupa care se toama in
amprenta antagonistilor modelul cu acelasi nume, format si el din doua parti:
modelul propriu-zis al dintilor antagonisti din gips dur si soclul impreuna cu
prelungirea distala, care se adapteaza perfect in santul practicat anterior (. 16.11.).
2. In cazul amprentei in doi timpi se toama intai modelul de ansamblu cu
prelungirea distala (cheia de ocluzie) dupa metoda prezentata anterior. Dupa priza
se demuleaza amprenta, aplicandu-se pe modelul de ansamblu a doua amprenta
care contine impresiunile antagonistilor dupa care se toama modelul dintilor
antagonisti.
^
3. In cazul amprentei in trei timpi se toama separat modelul de ansamblu, modelul
antagonistilor, dupa care se monteaza in ocluzor sau articulator in functie de a treia
amprenta (de inregistrare a ocluziei). Inainte de montarea in ocluzor sau articulator
se practica luxarea (mobilizarea) modelului unitar.
. 16.11. Modele segmentare cu
bonturi mobilizabile (in prelungirea
distala se taie un sant in tbrma de T sau
Y care fixeaza relatia de ocluzie)