Mariana Cordun KINETOLOGIE MEDICALA ‘ ! BIBLIOTECA | ‘| EFS, i | fee + Ba fe) | | I | i ) i i \ Editura AXA i / 1999 i:Tehnoredactor: Livia Ana Miu LS.B.N.- 973 -97408- 7-1 CUPRINS CAPITOLUL 1 - CONSIDERATH PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA. 1.1. OBIECTUL DE STUDW ee f eat 1.2, ScuRT ISTORIC c 15 1,3. PARTICULARITATI §1 OBTECTIVE ....0.0n 20 14, PRINCIPH GENERALE IN APLICAREA TRATAMENTULUL 22 CAPITOLUL 2- BAZELE FIZICE $1 ANATOMO- FUNCTIONALE ALE MISCARIL 2.1, BAZELE FIZICE ALE MISCARI . %6 2.1L. Legile lui Newton jsuncsnmnsen 26 2.1.2. Parghii i prghii 0098 won 34 2.1.3. Soripetii oer 36 2.1.4, Planul fnelinat ns ee 6 2.2. BAZELE ANATOMO-FUNCTIONALE ALE MISCARU. ess 2.2.1. Planuri gi axe de migcare . sao 39 2.2:2. Motticitatea voluntar’ seonnmennnrninnnene AL 2.2.3. Motricitatea reflex ...unnn vo 46 CAPITOLUL 3 + MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 3.1, EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALA 3.1.1, Evaluarea aparatului locomotor .. 3.1.1.1, Evaluarea otesterii gi dezvoltiri fizice. A. Metode subiective-somatoscopia ... 6 B. Metode obiective Examinarea somatoscopi ot Examenul clinic general 64 ; Examenul radiologic, 64 Somatometria 643.1.1.2. Bvaluarea prebensiunii 3.1.1.3. Byaluarea mersului 3.1.1.4, Bvaluarea amplitudiniarticulare... Bilanful articular al coloanei vertetrale Bilanful articular al toracelui Bilanful articular al membrutu Bilauful articular al membrului superior 3.1.1.5. Evaluatea forfei musculare ‘A. Metode subiective ..... Bilangul muscular al gatulut... Bilanful muscular al trunchiului | Bilanful muscular al membrutui inferior Bilanjul muscular al membralui superior B. Metode obiective Dinamometria si miotonomettia . 3.1.2, Evaluarea funcfionala Evaluarea cardio-respiratorie : Evaluarea reactivitiii neuromusculare... 3.1.3. Evaluarea capacitaii de efort 3.2. EVALUAREA ACTIVITATH PSTHICE CAPITOLUL 4 - MILOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE 4.1, MILOACE SPECIFICE. 4.1.1, Exerefiul fizie A. Definifie, obiective os Pozili fundanientale si derivate. Structura exerciiului fize terapeutic | Di. Modalitgi de eplicare ale exerciiilor 4.1.1.1, Exercifi fizice active A. Bxercififizice dinamice B. Exercifi fizice siatice.. 4.1.1.2. Exereifi fizice pasive . 4.1.1.3. Exeroipii eu suspensie . 4.1.14. Exercifii eu seripefi 4.1.1.5, Exercifi cu obiecte 4.1.1.6. Bfectele exercifilor fizice poe 4.1.2, Posturarea 4.13. Brgoterapia 4.1.4, Masajul 197 197 . 197 200 207 209 209 210 215 27 229 -. 28 244 250 256 ., 262 268 4.1.4.1, Bfectele masajului 4.1.4.2. Masajul clasic so 4.1.4.3, Masajul special... son » 278 42. MILOACE NESPECIFICE 4.2.1, Agenfi fizici natural 4.2.1.1, Termoterapia 4.2.1.2, Hidrotermoterapi 4.2.2. Agenti fiziciartificiali 4.2.2.1. Bleetroterapia .. 4.2.3, Mijloace psihice . 4.2.3.1. Reglatea exter-Conslivea nine 298 4.2.3.2, Autoreglated nnn 299 Relaxarea... 4.2.4, Imobilizarea 42.5. Dieta . 43, MILOACE COMPLEXE «on 43.1. Hidrotermokinetoterapia CAPITOLUL 5 - CONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA ; 5.1. ETAPELE CONTROLULUI MOTOR 52, TEHNICI DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA (FNP) 325 5.2.1. Generalitati... 325 5.2.2, Principii metodic . 326 5.23, Schemele Kabat penta membre 332 5.23.1. Diagonalele membmuli superior. 334 5.2.3.2, Diagonalele membrului inferior aa 5.2.4, Schemele Kabat pentru cap, gat si trunchi . 5.2.5. Sistematizarea tehnicilor FNP pe criteriul efectelor induse 5.25.1. Tehnici de tonifiere 5.2.5.2. Tehnici de inversare a antagonistilor 5.2.5.3. Tehnici de relaxare .. 5.2.6 Sistematizareatehncilor ENP pe exteril aplicativititii in etapele controlului motorCAPITOLUL 6 - CAPACITATEA GENERALA DE EFORT 6.1 PRINCIPIUL PROGRESIVITATI BN RECUPERARE 62, CRESTEREA CAPACITATIL DE REZISTENTA LA EFORT. 63, CRESTEREA FORTEI $1 REZISTENTEI MUSCULARE 64. CRESTEREA AMPLITUDIN ARTICULARE 6.5. METODE DE REEDUCARE NEUROMOTORIE 6.5.1, Metode analitce... 6.5.1.1. Metoda Kemny 6.5.1.2. Metoda Phelps 6.5.2, Metode globale 6.5.2.1. Metoda Margaret Rood 65.2.2. Metoda Bobath 6.5.2.3. Metoda Brunnstiom . 6.5.2.4, Metoda Frenkel 6.5.3. Metode funcfionale...... 6.5.3.1. Metoda Tardieu 6.5.3.2. Metoda Pets 6.5.3.3. Metoda Vojta 6.6. REEDUCAREA RESPIRATORIE 67. METODE DE CORECTARE A POSTURIT §1 ALINIAMENTULUL 68. CRESTEREA CAPACITATILOR COORDINATIVE 6.8.1, Reeducarea prehensiunii 6.8.2. Reeducarea mersului BIBLIOGRABIE a 373 376 383 385 385, 385 386 386 387 388 - 39] 393 394 395 395 398 409 413 414 418 431 Prefata in condiiile in care in ihvalimdntul superior din fara noastra au apicut, in ultimii ani, unita{i de specialitate (sectii in Facultijile de Educafie Fizic si Sport si chiar in Universitatea de Medicin’ gi Farmacie “Carol Davila”, profil kinetoterapie) se impimea cu acuitate apatifia unui manual, monografii, care s& adued Ja zi opinii atét de divergente tn acest domeniu, dar mai ales si ofere posibilitatea celor ce au ales acest drum, s8 aibai un ghid orientativ in formarea profesional pe care si-au al Aceasti misiune si-a insusit‘o Conf, Dr. Mariana Cordun de la Academia Nafionali de Edueatie Fizied si Sport, specialist in domeniu de aproape douk decenii, iar-diseofia materialului de fafa 0 confirma drept cfstightoare. in primul rand, apreciem modul decent in care a tezolvat pro: blema definirii domeniului; intuind dificultatea elaborarii unei definiii, care si satisfack pe tofi cei avizafi in domeniu, autoarea alege o alld formulare a definifiei kinetologiei (multi se intreaba, ce-i asta?), care ne trimite la continutul (implicafiile) acestei specialitiji medicale. Lucrarea este structurati pe 6 capitole, care incearci sa epuizeze intreg domeniul, dand castig de cauzai intregului. Astfel, studenfii in Kinetoterapie, medicin’, antrenori indiferent de specialitate gisesc in aceast monografie modern datele necesare, de baz pentru insusirea gi practicarea acestei specialitati la nivelul zilelor noastre. Apreciez in mod deosebit Capitolul 4 “Evaluare gi misurare in Kinetologia medical (domeniu in care literatura medical este in ge- neral stract) si Capitolul 6 “Capacitatea general de efort”, capitole inedite fay de ultimele publicajii din domeniu. Remare de asemenea, ilustrarea graficd numeroast gi utila, precum gi o bogata bibliogratie, numeroase titluri find de data recentd, “0. i___ Sugerez:autoarei, ca'dupa aparifia acestei monografii de sinteza, sf continue publicarea mai detaliata amor probleme, cum ar fi cele ale patologici gi récuperiirii specifice, pe aparate gi sisteme, in concluzic, salutim cu deosebitt satisfactic 9 0 monografii de specialitate, felicitim pe autoare coe ee cal incercari si pentru cele ce vor urma gi recomandim cu caldurit aceasti ‘monografie tuturor celor implicafi, atét in domeniul medical, cat si in cel al educatiei fizice si sportului. . Prof. Uniy, Dr. Joan Dragan Membru titular al Academici de $tiinfe Medicale din Romania Bucuresti, decembrie 1998 Ads : Cuvaint inainte Blaborarea unei lucriri cu aceast’ tematic poate fi caracteriza- ta ca un act temerar, avéind in vedere pe de o parte, extensia domeniu- ui abordat gi pe de alt parte, varietatea terminologiei utilizata de diferifi autori privind att procesele, cat si fenomenele ce constituie domeniul kinetologiei medicale. Lucrarea isi propune, in primul rand, si clarifice gi $4 circum- serie, cu precizie, domeniul kinetologiei medicale si s& stabileasci nofiunile ef findamentale gi derivate. {in acelasi timp, doreste s& evidenfieze caracterul interdiseiplinar si antropologic al kinetologici medicale, in sensul abordarii medico- biologice si psiho-sociale a domeniului, Cu alte cuvinte, abordeazk ‘motricitatea umani - ca factor terapeutic si profilactic - findind cont si de dinamica maturizstii motricitajii yi in consecinf& a situafiilor care implica terapia. Chiar dacd, in aceasté form, Iucrarea nu reugeste 8 aprofiun- deze tematica specific’, ea constituie un punct de plecare pentru ana- lize seevenfiale care - cu siguranfa - vor ordona intr-o masura mai mare si vor valorifica la nivel superior domeniul kinetologiei medicale. Lucrarea, rod al experienfei personale si al consulttrii unei vaste bibliografii de specialitate, incearc’ sa stabileasca un limblaj uni- tar de exprimare, care si favorizeze schimbul de informatii intre spe- cialistii nostri gi cei din strfindtate. Totodata, igi propune s& unifice ter minologia kinetologiei medicale. en cea a motricititii si psihomotti citati, in sensul definirii cat mai corecte a actelor si actiumilor proprii, “Kinetologia medicala” acoperi o sfer’ de preocupari mai larg, Incercind s& se impuni ca un ghid accesibil studenfilor secjiilor de Kinetoterapie - infiinfate in ultimii ani in Bucuresti gi fn far ~ care acuza lipsa unor Iucrari de specialitate, Se adrescaza in acelasi timp profesorilor C.RM., care prin profesionism gi daruire au impus stiinla terapici si profilaxiei prin migcare, in recuperarea medicala, con- iribuind gi la formarea primelor gencrafii de kinetoterapeuti.‘Totodati, {ucrarea constituie si un instrument de eanoastere gi autodirijare al celor care dint-un motiv sau altul, intentioneazt si cunoasc’ acest domeniut Aduc mullumirile mele unor distinse personalititi stiinfifice, cate m-au ajutat in finalizarea acestei nerdri, Prof. univ. Dr. Adrian Dragnea, Prof. univ. Dr. oan Dragan, Prof. univ, Dr. Mihai Epuran. De asemenea, mul{umesc tuturor celor care vor veni cu sugestii si critici asupra prezentei lucrii gi fi asigur cf le voi Iva in consi- derafie deoarece, numai astfel, o noua edijie poate fi superioars. Conf. Dr. Mariana Cordan Bucuresti decembrie 1998 Capitolul 4 CONSIDERATH - PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 44, OBIECTUL DE STUDIU Kinetologia medicala este o stiin(’ biologica interdisciplinara, care se ‘ocupii exclusiv cu studial migeérii corpului omenese, a clementelor anatomo- func{ionale care concurd la realizarea acesteia gia modalititilor de corectate sifsau compensate a perturbirilor reversible, parfial reversibile sau irever- sibil literdisciplinaritatea kinetologiei medicate este asigurata de elemente de anatomie, biomecanicd, cibernetici, fizic%, biochimie, fiziologie, psiholo- gie etc, pe baza cirora elaboreazd o metodologie specific’ pentru cercetarea stintifica. Kinetologia medical este o gtiingt complex, cate inp: 1) un sistem de cunostinte proptil si detivate, care favorizeaza utiliza- rea uni limbej adaptat epics 2) un domeniu proprin, sistematizat pe baza unor eriteri, care ofera 0 imagine clarii asupra prfilor componente si a delimitarilor 3) ometodologie de cercetare cu metode generale gi specifice propriu- ui domeniu; : 4) ipoteze caracteristice ef pentru dezvoltarea din interior a propriei cexistente ca stin(; 5) cunoslinfe din stinfe particulate, care au abordat miigcarea umand in context antropologic; 6) 0 strategie si o metodologie de aplicare tn practica medical a sis- tersului de eunostinfe gi tehnici propri, et si a erlor desprinse din teoria gi practica exercitilor fizice; Kinetologia este stints care se ocups en studiul migcarii onganismelor vi(ih s = bbe & 1h 12/ KINETOLOGIE MEDICALA. 7) controhil obiectiv al eficienget a fn estimiarea dinamicd a cazulii; 8) folosited statisticii matematice si a modelelor biologi 9) asocierea psihoterapi este terapi gi asccierea prognozei , ca factor condifional de ef cienfa. SS “Teoria (ins) activeilor motice (Kinetologiagenrall sau Kinanopotogs) fj Treats eral : mingerenlt® | reniapinomaciitit | Kinoloe mete Fundanentera activates mace tn sc potas i (enpeatie ondumeteactacele gi | Pundamentac actvittce efile motice rko-motrick ate <> Fig. I Intercisciplinartatea kinetologiel medicele (dup A Dragnes) __ Kinetologia medicala utilizeazi in scop sanogenetic sau terapeutic miijloace specifice, nespecifice si asociafii ale acestora Mijlocul specific este misearea sub diversele ei forme active pasive, care prin repetare devine exercifiu fizic: ‘emigcarea activa: — exercifi fizice simple (fra aparate sau obiecte portative); ~ exercifi fizice cu rezistenfa: : ~ direct (manuald a kinetoterapeutului, autorezistenga etc.); ~ indirect& (gravitafe, seripeti cu contragreucii, bicicleté siyumvetticd ete), ~ exercifii cu facilitarea miscatii prin = mecanoter = apis — gravitate, utiizénd pozifii tn care miscareas& se execute tn sensu! forfei gravitationale; ~ mers cddificat cu intervale (Schllusse). Capitol 1 CONSIDERATTII PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA / 13 ‘© miscarea pasiva ~ exercifii de mobilizare pasiva; ~ posturiri sau pozitionais ~ gimnastica Beirger; — masajul sub diverse forme. © ergoterapia, Mijloacele nespeeifice sunt reprezentate de: eagenti fizici: — naturali, divers reprezentati, care pot actiona singuri sau asociafi fntre ei, in fumetie de seopul urmtiit: - api - hidroterapie; ~ ape minerale - balneoterapie; —ape minerale in cur extern - crenoterapie; ~ namoluti- peloidoterapies ~ temperatura - termoterapie ete. ~ antificiali ~curentul electric - electroterapie; —undele electromagnetice - vibroterapie. ‘mijloace psihice; simobilizare; dicta. In practica se utilizeaza freevent mijloace complexe, care rezulta din ‘mbinatea mijloacelor specifice si nespecifice. Kinctologia medical ofer& specialisilor instrumentele intervenfiei preventive si curative, fandamentate stinjfic, pe baz experimemtala sau care si-au dovedit pe parcursul anilor utilitatea in activitatea practi Componentele kinetologiei medicale Kinetologia medicala igi defineste componentele sale in functie de obiectivele majore, pe care si le propune, aplicind tn seop profilactic sifsau terapentic mijloace specifice, nespecifice si complexe.14/ KINETOLOGIE MEDICALA Componentele kinetologiei medicale sunt kinetoterapia gi kincto- profilaxia (fig. 2). Kinetoterapia aplica mijloa- cele kinetologiei medicale cu scopul iecupertirii somato-funcfionale, mo- trice si psihice si/sau al reeducdi fimefiilor secundare, de compensafie, fn cazul afectiunilor parfial rever- sibile sau ireversibile. Recuperarea somatic’. repre- Zintto etapa in cadrul “ratamentului Fig.2 ~ CompanentleRnetolopie medicale Se completeaza obligatoriu cu recuperarea functional, care igi prop- une si redea pacientului capacitatea de efort normal sau apropiatd de nor- mal in cazul unor funeii reduse sau absente, kinetoterapia incearca st con- serve capacitatea de efort restanta si sti dezvolte mecanisme compensator. Kinetoprofilaxia aplicé mijloacele kinetologiei medicale cu scopul prevenirii imbolndviritor, complicatilor sau sechelelor acestora, constituin- ddu-se in urmiitoarele forme: kinetoprofilaxie primard, secundaria si tertlard Kinetoprofilaxia primara aplic& individului sinitos m jloacele kine~ tologiei medicale, cu scop sanogenctic, pentru menfinerca sts de sinatate, {in limitele vatstelor biologice gi cronologice; cw alte cuvinte previne imbol- nivirife. Astfel, gimnastica de fnviorate, gimnastica aerobic, jogging-ul, plimbatile, activitajie de timp liber competijionale gi necompetitionale ete. compun kinetoprofilaxia primera. Kinetoprofilaxia secundaré este forma kinetoprofilaxiei cu rol de prevenire a complicafiilor fmbolnavirilor. Kinetoprofilaxia terfiarii, ca gi primele dou forme, reuneste mijloa cele specifice, nespecifice si complexe, pe care le administreaza dupa reguli proprii impuse de prevenirea aparifiei sechelelor, a leziunilor somato- funclionale ireversibile, care ar putea determina disabilitate motorie gi/sau psihica. j Capitola 1 CONSIDERATII PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA | 15 ain 1.2. SCURT ISTORIC Preocupéile privind aplicarea migettit fn scop profilatic si terapeutic dateaza din cele mai vechi timputi, find intdlnite fa toate popoarele din anti chitate in Egiptul antic, exescitile fizice erau practicate chiar din scoala § aparfineau gimnastici, aletismului si sportuilor de lupti. Bazorelicfuile de 1a Plah-Hotep confirma existenfa unor “academnii? de forfi musculari si frumusefe plastic’, inck din primul imperit (3000-2500 1H). 1 Celebrele fresce de la Beni-Hassan ale impetiului de mijloc (2000-1555 LF.) infatigeazit toate tipurile de exercifi fizice. in India antici, istoria copittriei tui Guatama (Buddha) prezint® formele generale de educajie ale tinerilor din clasa nobiliard: Iupte, sAritur, alergii $i not. Legile lui Mann, considerau ed bile in lacuti i rfuri mengin séndtatee iia. in China antic se precticaw: inotul, aruncarea cu piata gi serima cu sabia. 4 fin timpul impiratului Hoang-Ti (fondatorul primei dinastii, 2698 411), medicul Kong-Fu a creat un sistem de educafie fizict medical ppe cate impiicatul Ia introdus th ritualul religios. Sistemul avea la baz con= statarea c& bolile isi au originea in anumite “congestii si paralizi” ale ‘organelot si pot fi tnlaturate prin exerci fizice insofite de gimnasticd respi- ratorie, Exercifile se pot practica din poziti variable ale corpului: “stand, sezind, culeat pe spate, pe burt ori pe o parte”. Din combinarea pozitilor si a migcdtilor respiratorii rezulté o varietate de exercifi aplicate in tratamen- tul unor boli obezitate, gut, litinza renala, dureri musculare. Ulterios, generalul Jo-Fei (1102-1142 pH.) a realizat sistemul chine i , practicat si azi, si care cuprinde exercifii de finuti, lupta In Grecia anticd, poemele hometice sunt izvonil esenfial al practicatii exercifiilor fizice. In “Iliada” - cartea KXIL-a gi in “Odissea” - cartea VIII-a se prezinta cu tux de amiinunte intreceti de: alergare, box, lupti eu sabia, aruncarea sulifei gi discului, precum gi exercifii corporale.“HP ‘ ‘ f= ¢ 4 16 / KINETOLOGIE MEDICALA, Grecii au creat cuvéntul gimnasticd pentra a deserna cu un nume generic totalititea exercifilorfizice, practicate eu seopul intrefinerii insti si tofrumusefcii vifii spiritual Chiron, cel mai celebru dintre centauri, dascilul Iui Achile, Asclepios, Castor si Polus, ia invifat pe acestiaatat vanitoarea, cat si exereifilefizice Ulterios, Asclepios, Pythagora din Samos si Tkkos din Tartent, aplict exercifi fizice pentru intretinerea s&ntati, Herodicus din Selimbria a fost cel care a elaborat normele gimnasticii igienice si terapeutice, in care include si masajul asociat cu reginmul alimen- tar dietetic. El a propus ca exercifile fizice s& fie conduse de profesori edu- cafi stiinfitic, demumiti gimnasti Hipocrat, marcle medic al antichitstii grecesti (secottl IV LHL) a efec~ ‘twat un studiu atent asupra efectelor fiziologice ale gimnastcii si masajului, definind sinitatea ca “un echilibru inte exereifille corporal gi atimentatie™ Este primul care sesizeaz& relaiile migcare-muschi, imobilizare-atrofic musculari, precum si valoarea exercifiului fizie pentru recdstigarea forjet musculare Hipocrat susfinea cH exercifiile fizice si masajul influenteaza favorabil respirafia, circulajia si metabolismul general, relaxewz musculatura. gi echilibreaza activitatea sistemului nervos. Galenus (secolul I pH.) a scris trei cirfi despre exercifit fizice, “Higienion ~ Logoi” si “Trosybul” evidenjiaz& strdnsa legtturti dintre gim nastic si igiend. Dovedind 0 bund cunoastere a mecanicii corporate, et d& sfaturi practice pentru dezvoltarea anusnilor muschi Philostrat (secolul Tl p.H1) a seris “Despre gimnestica”, un tratat de tehnicd a exercifilor de gimnastict, ce confine si sfaturi advesate atleflor gi peddagogilor, Antylos, celebri medic grec (secolul IT p.H1) este inlemeictorel gim- nasticiiterapeutice. fn lucrarea “Cum trebuie sf se ttaleze bulnuvil sing", el analizeaz& pe rind toate exercifile fizice eunoscute, evidenfiinducle pro prietfile fiziologice si terapeutice. : Theon din Alexandria a scris o enciclopedie a gimnesticii tu 16 vol- lume, in care a dezyoltatteoria masajutui si aplicafile sale Platon in “Legile” si “Republica” a prezentat un sistem de educatie armonioasa a corpului considerdnd gimnastica, alimentafa, baile, masajul, odie factorit determinangi ai educatiei estetice. Capittut 1 CONSIDERATII PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA ! 17 Aristotel, wavcle gAnditor, a sustinut of “gimnastica este primordialé in educafie, iar corpul trebuie educat inaintea spiritului”, Alegerea gi gradarea exercifilor trebuie efectuatt dupa constitujia subiectului Roma Antici’a avut o inexplicabita refinere fafa de exercitiul fizic, fay de sport fn general Romanii considerau e8 exerciiul fizic este bum doar pentru sclavi, mai ‘mult, au apreciat c& gimnastica a contribuit la declinul Grecie Cregtinismul a accentuat refinerile fata de exercifiul fizie. Totusi, medicii au infeles valoarea lui si au continut si-! promoveze. Asclepiades este considerat parintele gimnasticii medicale la Roma; el aplica exercijile fizice in tratamental insomniilor. Cornelius Celsius recomanda exercifiul fizic in refacerea bolnavilor cu hemiplegie gi “alte paralizii”, Atrigea atenjia asupra transpiratiei, pe care © considera semn de oboseala gi, ca atare, limita exercifile fizice pnd la aparitia acestei. Juvenal, poctul satiric, afirma tn cetebrul hexametru din Satica I “este de dorit ea o minte stinitoasd s& fie intr-un corp sinztos”. Caelius Aurelianus, in secolul sl V-lea p.HL, depaseste prin serierile sale toate ideile promovate pnd atunei gi trea aproximativ 1000 de ani dupa aceca. Cariea sa, intitulati “Despre bolile cronice”, descrie tehnicile exer citiilor terapeutice recomandate in: paralizii, reumatism gi postoperator. Abordeazii probleme privind ritmul, valoarea, modul de realizare (pasiv si activ) al exercipiilor subliniind i importanga repausului post efort, Introduce nofiuni de: kinebalneologie, suspensii, kinetoterapie prin greutifi i seripeti, readaptare. ‘Anii se scurg, in evul mediu, cu perioade de declin (in privinta idetlor de recuperare), dar si de inflorite, generate de aparitia tiparulni gi editarea cirfilor medicale si in limbi nationale, ni numai fn limba latina Cristobal Mendes este autorul primei cli tiparite despre gimnastica, apfirut® in 1556 gi infitulath “T dhro del exercitin”. Din nefericire, Iuorarea acestui medic a avut 0 mic& circulafie. Hieronimus Mercuriatis, profesor la Padova, tipireste cartes, “De arte gymnastics”, seeditat’ de gapte or. Opera sa valorifict arta gimnastieii dupt concepfia greaca. Lucrarea confine reguli pentru practicarea tmor jocuri, reguli de igien’_privind mo- derafia in consumul de alimente si bauturi, edt si recomandliri de gimnastic’ ortopedica. fn plus, are meritul o& autorul prezinta o serie de idei, care au influengat tot ce s-a seris in deceniile urenitoare:18 / KINETOLOGIE MEDICALA. ~ orice individ sinitos trebuie si execute cu regulatitate exerci fizice; pentru sedentari sunt obligatorii (idea profilaxici); = pentru bolnavi exercifiile trebuie dozate gi sclecfionate, asifel jncd si nu agraveze boula (ideea selecfionarii si doztrii exercifiilor); ~ exercifiile trebuie practicate si in perioada de convalescent’ (idea recuperitii functionale); — exercifiile se vor presctie individual (idea individualizarii tra- tamentului); ~ exercifiile vor viza ati plrfile corpului afectate de boala, cat si intregul organism (ideea unitapii de migcare), Bernardino Ramazzini, in secolul al XVU-lea, in fucrarea intitulat’ “Diatriba”, dedic& un capitol bolilor cauzate de efort si aboseala la sportivii profesionisti. in secolul urmittor, s-au remarcat prin contributiile aduse Ia dez- voltarea kinetologiei medicale zeci de nume. Refinem doar pe cel al lui Andry de Boisregard, autor al yolumelor de “Ortopedie” considerate pe drept cuvént un tratat de gimnastici medicalé profilactica si curativi, Autotul recomanda practicarea diferentiat& a exereifillorfizice, in funotie de scopul urmarit: slabire, monfinere sau crestere a mobilitifit articulare, corectarea deviafilor patologice ale coloanei vertebrale. Clement Tissot evideniaza spre sfirsitul secolului XVIll-lea valoarea exercifilor fizice in aer liber pentru persoanele cu ocupalii strict intelectuale; alcatuieste programe de recuperate a hemiplegicilor gi a indivizilor cu afec~ fiuni respiratorii. De asemenca, este promotorul tehnicilor terapiei ocu- pationale. Pehr Henrik Ling realizeaza, In inceputul sec, al XIX-lea, trecerea spre 0 adevarati kinetoterapie stiintfica. Fost maestru de scrim, Ling se preocupa de dezvoltarea exercifillor de gimuastica, Astfel, ajunge la concluzia c& orice exercifiu de gimnastic’ tre- buie si fie structurat in tel pitt — pozijia “de pornire”s ~ actul dinamic al migettii propriu-zise; = atitudinea impust de sférgitul misc Influenja Tui Ling a fost enormé, astfel ine&t Europa gi America de Nord adopt “metoda suedez8” de gimansticd. Ling clasific& gimnastica in: educaliva sau pedagogic’, militara, estetic’ si medicala CONSIDERA PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA / 19 Capitol 1 De acum inainte, gimanstica medicala incepe si se dezvolte oi dlisciplina independenti, Braunding i Liedhech, ‘succesorii Iwi Ling, s-auv Octipat de funda- mentarea teoreticd a gimnasticii medicale stabilindu-i si aplicafile terapeu tice Georges Demeny, spre sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, creaz& in Franja’ 0 adevairata “metoda francez8”, criticfinc scoala suedeza, care se baza doar pe elemente analomice “considerfind onus ca pe un manechin articulat si nimic mai mult”. Conttibuii deosebite la dezvoltaren kinetologiei medicale au avut it. {ara noastra urmitoarele personelititi Dr. L. C. Istrate publica, in anul 1880, Iuerarea “Considerafii asupre necesita gimnasticii din punct de vedere igicnic si social”, in care trateaz “despre proprietijile preventive si curative ale migcatii ‘Recomanda introducerea gimnasticii in geolile de fete, precum gi prac ticarea gimnasticit igienice de cite adulfi, batrdni si sedentari. De asemenea, susfine aplicarea gradat8 a efortului si utilizarea in scop profilactic si curativ ahidro- gi acroterapiei Dr. 1 Felix publica in 1903 “Istoria igienei”, in care prezinta efectele gimansticii asupra inimii, plimanilor ete. Recomanda introducerea gimnasticii in gcoli, ca disciplin& obligatorie pentru copii de peste 14 ani, precizénd c& in cazul practicitii exercifilor fi zice in sli, accesul elevilor va fi permis numai cu echipament special Kinetologia medical, pant de curdind gimnestica medical sau cultura fizict medicala s-a dezvoltat ca disciplin’ de invatmént in ce] mai favorabi cada stlinjitic si onganizatoric oferit de Institutul National de Educalic Fizic® infinfat tn 1922 si devenit ~ dupa cAteva schinabiri ale titulatusii — Acalemia Nafional& de Educatie Fizicf, iar din 1990 Academia Nafionala de Edueafie Fiziea gi Sport Aici si-au desfagurat activitatea personalitai de prestigiu ale medicinit romfinesti: Francise Rainer si Theodor Palade, care au fundamentat anatomo- funcfional migcarea, ca forma de expresic a fiinjei mane ay BBL OTECA { ERPs S,i | 20/KINETOLOGIE MEDICAL i Capital CONSIDERATI PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA / 21 ) Pasitul, componenti-de bazt a mersului, are centrul refle: in mezencefal, stimulii declangatori find reprezentaji de: : — contactul plantei cu o suprafaja plana; ~ inclinarea corpului, dintr-o parte in alta, la transferul greutati de pe un membru inferior pe celilalt. ©) Echilibrul consta in pistrarea balansului si a direetiei migedrii Pozitia centrului de greutate al corpului se modifica in permanen , odati cu transferul greutitii de pe un membru inferior pe altul 4) Propulsia este reelizati. prin inclinarea antetioara gi latesala a corpului, fnaintea sprijinului pe un membru infetior. Mersul, ca si postura, necesiti in permanent informafii vizuale funclii vestibulare si propriogeptive nor- - male, informafiile proprioceptive find 1 de maxima importanja. ee Termenul indisolubil legat de mers ae este pasul. f Pasul este, dupa Littre, distanfa ca- te separi cele doud cAlcaie, end picioa- rele sunt in sprijin pe sol,” este deci inlervalul dintre douk sprifine. i Dup& Marey, este un dublu. pas, =| care corespunde unei serii de migetti |sonpasu z efectuaie intre doud pozitii identice ale jeerer fs |e caput i YA | Distanfa dintre calcdiul (talonul) | semipasu aceluiagi picior,.intre dou pozifii iden- |e tice ale corpului, reprezinta, Jungimea | pasului si are Ta adultul cu talie nor mala 0, valoare de 70-80em(fig.3.14). Fig 3.4 oordonatele mersulLirgimea pasului este distanta ‘cake. separa calcdiul de linia de ‘mers si are 0 Valoare medie de 5-6 em) Unghiul Boe (@) este| format delaxa longitudinal& a piciorului ou linia mersului [31 are aproximativ (154 (ig. 3.14). | Cadenta metsulul (tempo-ul) reptezinta numarul de pasi efeetuai pe unitates de’ timp. ti Jn mersul hdimal, cadenja este in Viteza mers aie reprezinti, distanfa’ Si este tn medie] de 4 kilomeisi pe otf { Mersul nodal urmeazd /vea mial fscurtt distant cintre dou puncte, deci o'linle dreapta ig. 3.14) i in mers tiveaza 1/6 - 1/7 din musgulatura scheletica: | schii prppulsori reprezentati del figkorii degetelor! extensor glez- nelor, gerd Achilor si soldirilor; {fh ‘emusehii ba subst (faza Oscilanta) agetelor, flekOri piciorului, lexoril $i soldurilor! i Va emmusebii poe i compului si deplesarea bazi- 1 jur de 70-80 pas: pe minut marcursi in unitatea de timp _prezentafi de extensorii de- tensorii gemunchilor, Nexorii oului in cele frei planuri: abductor i Fotatorii interni gi extensorii gol- dului, pe 46 8 parte, si rotatorii tnineliului pe de alt parte; ® muschii café mentin direcfia anterioit’ a capului mjc trunchiu | rotatorii capiltui. ig mea intr lor mn act mea si lungimea fiecarui pas, de sia centri i superior i Dupa ill uct timpii Fea 1) primul ‘sha ijin dublu; ‘ll 2) primul $brijin unilateral ew: a) sethipasul posterior; b) siigmentul verticalei; ¢) semipasul anterior: 3) al doiléal sprijin dubluj| 4) al doileal Sprijin unilateral | Timpul 1 | reprezinta Primul sprifin dublu (atacul ow talon) Membrul_ int anterior, | (drept)!! | de recente gi franare, execu- & sprijinul anterior $f initiaza eplasarea prinlatacul ‘cut talonul (lig. 3.15a), t 1 { Capitolul 3 MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 81 fimpul 15 bed, timpul 25 ef dmpel 35g ¢ picioral ~ fn unghi drept pe gambii si de aproximativ 30° fai de sol; © gemunchiul — in extensie aproape total; * coapsa ~ flectati circa 30°; « bazinul ~ oblic (hemibazinul drept devine anterior fafa de stangul).. Membrul inferior posterior (sting) este in sprijin pe antepicior gi realizeaza impulsia motrica : » Aimpal & Timpul 2 — reprezinti primul spr unilateral, compus din sprijinul membrului inferior drept si faza de oscilafie a celuilalt Membrul inferior drept se sprijiné pe toaté fafa plantar’ a pi- ciorului gi susfine intreaga greutate a corpului (fig.3.15b), #0 Membrul inferior sting oscileaz4 rapid, din posterior in énterior, migcare descompus’ in: — semipasul posterior (fig. 3.15b) caracterizat prin tripla flexie: * piciorul - in unghi drept pe gamba; © genunchiul — se flecteaz4 progresiv panti la 70°; + coapsa ~ in usar flexic — momentul verticatei sau sprijinul portant (fig. 3.1S¢), in care membrul inferior sting, aflat tot in tripli flexie, depiseste membrul inferior drept, care este blocat in hiperextensie: « piciorul — isi reduce flexia faja de gamba; « genunchiul — igi reduce a 60° flexia pe coapst; © coupsa ~ se flecteazat circa 35°; ~ semipasul anterior (fig. 3.15d): « piciorul ~ atinge sotul la un unghi drept fata de gambi, gemunchiul — se extinde rapid; + coapsa isi mest flexia in momentul desprinderii de pe sol a cilcdiului piciorului drept se incheie timpul primului sprijin unilateral.82/ KINETOLOGIE MEDICALA ‘Timpul 3 — reprezinta al doilea sprijin dublu Membrul inferior drept, devenit posterior, continua st asigure propulsia corpului, realiznd urm&toarele: e calcaiul ~ se desprinde de pe sol, prin extensia Lents a articulajiei tibiotarsiene, coapsa se éxtinde, genunchiul se menfine extirs; mem- bral inferior drept devine oblie (fig. 3.15); « genunchiul ~se flecteazil, coapsa igi reduce treptat extensia gi Incepe si se flecteze, piciorul ruleaza, se produce extensia degetelor, sprjinul realizindu-se doar pe capetele metatarsienelor si pe degete, apoi toati sgreutatea corpulai este transmis, prin bolia anterioard, capului ui metatarsian, respectiv halucelului, care va realiza propulsia intre gului membru (fig. 3.159. Membrul inferior stang, devenit anterior, este de sprijin anterior si de recepfie-franare pentru timpul urmator. ‘Timpul 4 ~ reprezinti af doitea sprijin unilateral. Membrul inferior drept se desprinde de pe sol (fig. 3.15g), devine coscilant gi se plaseaza anterior (fig. 3.15h); ‘Membrul inferior stang este de sprijin si din anterior devine posterior. in momentul desprinderii cilediului stang de pe sol (fig. 3.151), re- incepe timpul 1 al mersului. in mersul normal, bazinul gi umerii executi 0 migcare de rotafie in sens invers umul fafa de celalalt, precum si o miscare de inclinare lateral de mict amplitudine Rotafia coloanei lombare are o amplitudine direct proportional’ cu Tungimea pasului. Membrele superioare sunt flectate sau extinse in acelas: ritm cu deplasarile membrelor inferioare, dar in sens opus acestora, deoarece urmeazi migcarea umerilor. Astfel, se realizeaz’ echilibrarea corpului in jurul centrului de greutate. Flexia membrelor superioare contribuie, prin inertie, Ia deplasarea anterioara a centrului de greutate Miscarile sincrone, ale trunchiului si membrelor superioare, ajuta Ja balansarea gi inaintarea corpului prin menjinerea centeului de greutate in pozifie convenabill. Capitotul3_ MASURARE §LEVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 83 in mers, capul gi trunchiul suferi o deplasare vertical’ de 4-Sem, inregistrata intre momentul verticalei si dublul sprijin. Aceste clemente anatomice se deplaseazi si in plan frontal,:cu aceeasi ampli- tudine de 4-5em, datorité repattijiei alternative a greutifii corpului de partes membrului de sprijin Mersul are foarte mati variafii individuale tn fumefie de: eredi- fate, varsti, deprinderi, greutate de transporiat, felul incaljimintei, Pozitia trunchiului in mers poate fi o caractetistict individual’, Legiinarea, gradul de rotajie al pelvisului, eare tinde s& dispar la oamenii in varsta, precum si pozitia capului, ofer’ diferente apre- ciabile fn examinarea mersului. 3.1.14, Evaluarea smplitudinii articulare, Evaluarea ampli- ‘udinii articulare sau bilangul articular consta in aprecierea gradului de mobilitate intr-o articulafie, prin masurarea analiticd a unghiurilor de miscare, pe directiile anatomice posibile, in planurile si axele corespunzatoare. Dupa numérul axelor de migcare gi forma suprafefelor articulare, deo- sebim articulafii: suniaxiale ~ cu 0 singurd axa de miscare: trobleare (humero: ulnara, interfalangiene), trohoide (radioulnaré proximal $i dis- tald, atlantoaxoidiana); sbiaxiale ~ cu dou& axe de migcare, perpendiculare una pe cea- lalta: elipsoidalé (radiocarpiand, metacarpofalangiene) si artiou- layii in sa (carpometacarpiand a policelui, trapezometacarpiand); striaxiale — care permit migedri in toate planurile spafiului gi includ articulafii sferoidale, cotilice numite $i enartoze (uméx, sold). Posibilitajile de apreciere ale unghiurilor maxime de miscare sunt numeroase, dar goniometria raméne cea mai witati, Goniometrele sunt de diferite modele si marimi, adaptate dimen- siunilor segmentelor de studiat,, i, Bais Se compun dintr-un raportor (0-180°) si dow’ 'braje: unul fix gi celalat mobil. Cele dowd braferse intélnese intr-un punct, care repre- zinti axul goniometrului. | i | i84 / KINETOLOGIE MEDICALA EE Condifii de aplicare ale goniometrului: eraportorul Se plasazi in planul migetri; F eaxul goniometrului se ageazi in axul biomecenic al migearii, mai precis pe proiectia lui cutanata, definita cu precizie clini- ci relativ, respectiv prin repere vizibile sau palpabile; ebrajele se ageazi paralel cu axele| longitudinale ale segmentetor care formeazi unghiul articular ce urmeaz& a fi misurat, astfel braful fix pe segmental fix, iar brajul mobil pe segrientul mobil care exectiti: migearea, deci practic se aliniazt pe segmentele situate deo parte gi de alta # aiticulatiei; emu se va presa pe segmente, ci va fi aplicat usor, pentru a nu limita ‘migearea; { earticulafia/de testat, va fi pozifionats tn zero (0) anatomic (Pozitie neutra) sau intr-o pozitie preferenialé; epozitia. subiectului va fi comoda si relaxant’, subiectul dez- bricat la) nivelul segmentului de! examinat pentre a permite o evaluate corecti a amplitudinii de miscare in articulayia testatt; epozifia kinetoterapeutului va fi de asemenea comoda si rela~ xanti, pentru a asigura o maxima tehnicitate; etestarile 'se vor realiza prin mobiliziri active sau pasive. Valorile obfinute, in urma miisuritorilor, se exprima in grade de Ja 0 la 180, deoarece orice migcare sé incadreaz& intre aceste limite. inregistrarile se noteaza in diverse sisteme de tatele, grupfnd valorile migcirilor opuse pe acelasi ax (flexia si extensie, abductia gi adducfia, rotafia interna gi rotajia extern’), alaturi de valorile standard Jn cazul articulafiilor membrelor interpretarea se‘face in compa- rafie cu unghiul aceleingi migciti, efectuat& cu segmentul opus si/sau cu valorile standard ale amplitudinii maxime de miscare Unele articulafii se preteazt mai greu (coloana vertebralé) sau ru se preteazsi (sterno-costo-claviculare gi intercostale) evaluitilor cifri- ce precise a amplitudinilor de miscare. “Acestea se vor evalua cu ajuto- ral migcarilor test, prin studiul radiografiei in pozifii extreme sau prin radiocinema £ Capitolul 3. MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 85 ‘Amplitudinile articulare pot fi afectate in caz de redoare sau ankiloza. Redoarea ~ defineste un deficit de amplitudine, indiferent de me- canismul su. De exemplu, redoarea in extensie evidenfiaza un deficit de flexie, redoarea in abductie reprezinté un deficit de adductie ete, ‘Ankiloza — este definitt prin absenja totald, @ oric8rei misciri ia nivelul unei articulagii, cea ce nu corespunde realitifii din punct de vedere mecanic decat in fuziunea osoast. Constatarea unei anomalii de amplitudine articular’, impune de- pistarea cauzei, reprezentati de anomalii prin exces (hiperlaxitate capsulo-ligamentari sau hipotonie musculara) sau prin deficit (redoare articular’ sau hipertonie musculara), Ideal este ca miscarile s& se execute in amplitudines lor maxima. in activitatea cotidiana insi, rareori solicitarea articulara se reali: zeazi la acesti parametri, De aceea, este nevesara definirea unor no- tiuni ca: pozitie de functiune (utilitate), sector util si coeficient global functional de mobilitate Pozitia de funcfiune (utilitate) reprezinti pozitia de marin uti fitate a articulatiifor, care asiguré independenf® functionala individului. Imobilizatile prelungite se efectueaz in pozitia de functiune, tocmai pentru a o conserva, in eventualitatea instalirii ankilozelor secundare. Dac& pierderca a 15-20? amplitudine spre sférsitul cursei de ‘migoare nu are importanfi foarte mate, pierderile cu aceeasi valoare, de o parte si de alta a pozifiei de funcfiune, pot transforma individul fntr-un disabilitat motor, cu imposibilitate de autoingrijire, autoservire sau deplasare, Valoarea totala a acestor amplitudini, mici fn aparenfa (30-40°), care fncadreaz pozitia de funcfiune, constituie sectorul util de mobititate. Pozifiile de functiune pentru articulafii sunt: eumar: flexie 45°, abductie 60%, rotatie 0° ecot! flexie 90-100°, cu mina in semipronatie; epumn: extensie 30-35°, abductie 15°, semipronatie 30-45°; ‘sold: flexie 15°, abductie 5° # genunchi: anatomic’ zero (0); eglezna; picior la 90° sau in usoari extensic.¥ 86 / KINETOLOGIE MEDICALA *Pentru membrul inferior se desctiu si pozitii prezinta pozifii de maxima relaxare articulark: ‘sold: flexie 30°, abducfie 30° si rotafie extern’; egenunchi: flexie 30-40%; epicior: extensie 15-20°, je repaus, care re- Coeficientul global functional de mobilitate, stebilt de Ch. Rocher este utilizat in mod curent in evaluarea amplitudinii arti- culare, Caleularea lui presupune: —descompunerea fiecirei migciti, posibile in articulafia respec- tiv in mai mulle sectoure (labelele 3.1 si 3.2); ~efectuarea produsului intre primul sector de mobilitats, pentra miscarea respectiv’, si coeficientul standard pentru acel sector Ge exprima in procente); ~cfectuarea diferenjei intre valoarea maxima si cea minim’ a sectorului urnittor de mobilitate; ~caleularea produsului dintre valoarea obfimuti si coefieientul standard pentru acest sector de mobilitate: -repetarea operafiunilor si pentru urmatoarele sectoare de mobi- litate, atunci cénd migcarea este descompusi in trei sat patra sectoare (de exemplu flexia cotului, pumnului etc.); ~calcularea sumelor produselor tuturor sectoarelor de mobilitate pentru miscarea respectiva, sum care reprezinti coeficientul functional elementar; -‘epetarea operatiuailor amintite, pentru fiecare migcare posibilt in articulajia respectiva, finalizatt cu obfinerea tuturor coeficienfilor funcfionali elementari; =calcularea sumei tuturor coeficienfilor funcfionali elementari, sum’ care reprezinta coeficientul global functional §. ate, pentru articulatiile cu mobilitate normal, valoarea 100%. Exemplificdm cu articulajia gleznei, in care se efectueazi migo’- tile de flexie-extensie. ‘Aga cum se observ in tabelul 3.2 flexia are amplitudinea de 40° gi se descompune in dou sectoare de mobilitate: de la 0-20° si de la 20-40° Capitohul 3M SURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 89 Se calculeazi suma sectoarelor de mobilitate 40 + 10 = 50% care reprezinta coeficientul functional elementar al miscdirii de flexie. Se procedeazi in acelagi fel cu extensia, a carci amplitudine maxima este 70°, 4) ty oe Se descompune tot in dou-sectoate de mobilitae: de Ia 0-20° si de la 20-70°. Pe primul sector de mobilitate 0-20° coeficientul este 2. Se calculeazi produsul 20° x 2 = 40%. Pe sectorul doi de mobilitate 20-70° coeficientul este 0,2. Se efectueazi mai intai diferenfa 70° - 20° , = 50° gi apoi produsul 50° x 0,2, = 10%. Se calculeaz suma sectoatelor de mobilitate 40 + 10 = 50%, objindndu-se coeficientul funcrianal elementar al miscdrii de extensie. in final, se efectueazi suma coeficienfilor functionali clementari ai celor doud misciti posibilesin articulatia gleznei: 50% pentru flexie + 50% pentru extensie = 100%, care reprezinté coeficientul global functional de mobilitate pentru articulatia Tuati ca exemplu, Bilantul articular al coloanei vertebrate Bilanful articular al coldanei vertebrale se preteaz’ mai putin exprimétilor cifrice ale unghiurilor de migcare, de aceca ne obligh si recirgem Ia misuritori indireéte sau migeuri test. | Migedrile in plan sagital (antero-posterior) si vax frontal (transversal) — reprezentate de flexie si extensie. Pentru coloana dorso-lombar’ din pozitia stand cu trunchiul in rectituidine se executa: testul! separdrii degetelor index-medius sau index-police, testul lui Schober sau distanga degete-sol, in care interyine toleranja muschilor ischiogambier90 | KINETOLOGIE MEDICAL ito 3. MASURARE SI EVALUARE fN KINETOLOGIA MEDICALA / 91 Testul separdrii degetelor se execu ast- fel: se plaseaza policele i indexel sau police: le si mediusul (fig. 3.16) pe dowd apofize spi- noase vecine. Se masoari distanta dintre aceste repere, fnainte si dup’ flexia trunchiulai tn mod normal, departarea este de 3-4em, Migeari in plan’ frontal gi ax sagital — reprezentate de inclindrile laterale epentra coloana cervico-dorsali_ se miisoari distanfa lobul urechii — acromion; epentru coloana dorso-lombard se mi- soar distan{a dactilion ~ capul fibulei, Fp S10 Tad eos Testul tui Schober (fig. 2.17) se efectu- De menfionat oi umerii rimén pe o linie eazi astfel: orizontala. = se determina apofiza spinoasi a vertebrei sa- Figs eae Sue crale S, (reper 1 - Ry); aa Exprimata cifric lateralitatea mfsoar’: 7 ~ 80 milsoest proximal 10cm (reper 2 ~ Ry). 2) pentru coloana cervico-dorsala 30- | asx" (TY *y * . 7 45°, din care 15-20° sunt date de articulatia % Se executd apoi flexia trunchiului, prin atlemtooeeipitald (fig. 3.208) a s care in mod normal distanja dintre cele dowk 1) pentra coloane dorvo-lombars 20- |, ge a repere cresté cu Sem. 35° (ig. 3.200), = : Se va tiota Schéber = 19 / 15cm. * as . Migcari fn plan transversal (orizontal) Distanja degete - sol (fig. 3.18) se si ax vertical — reprezentate de rotafii f apreciaz4 prin masurarea distanfei dintre sol gi eee nace nee Fg TT Tau Sie varful mediusului, dupa executarea flexiei ee eee teare eee oe oo coloanei pentru coloana dorso-lombara (in ca- zul unui subject agezat clare pe un scaun) oe se masoari gradul deplasirii plamului frontal L&_Ségmental dersolontse ra : Tig, 320, aE pee al umerilor in raport cu planul bazinului, “Riehrate“ti"piee Frontal Pentru coloana cervico-dorsala se mAsoa- ri distanja menton-stern inainte si dupa execu- tarea migcttilor de flexie-extensie. Cea mai mare amplitudine a flexiei se ; realizeazt in regiunile cervicalé gi lombar’, : in exprimare cifricd, miscarile de ro- tafie au urmatoarele amplitudini: a) pentru segmentul cervical, 45-70° in exptimare cifrica, migcarile in plan sagital au urmatoarele amaplitudini: Mig Sa Diss depos 20-135", . (fig. 3.212); 2. sopmatil ceva eee at tame fies ') penta segmental dorso-lombar 30- = ow vical contribue eu 30-45°(fig. 3.19a), cel dor 450 (ha), % won goo Pe aiage ig. 3. ae ol 4s i ee Cd coloana este Mectat, migearea de |g —E 7 : ; i c : teens b) extéhsia 55-759 rezulti din insumarea ete (ein ee Os eee a i bila, deoarece procesele articulare vertebrale Gcondilii vertebrali) sunt agezate vertical in articulafii si oprese migcarea. Segmental dorsolomber RAR Nip aah a 35-459, pentru sogmentul cervical si 20-35° pentru cel dorso-lombar. eT FERC TRE Sa92/ KINETOLOGIE MEDICALA Bilantul articular al toracolui ] Movfologia toracelui concifioneazd pe cele ale traxchiului si centurii_ scapulare : © Dimensiunile si mobilitates lui influenjeazd. atat mobilitatea membrului superior cat si dinamica ventilatori Bilangul toracelui se aplici mai ales in malformefii: torace fn caren’ saw in palnie, precum gi in deformafiile secundare deviatiilor vertebrale in plan sagital (mai ales cifoze), frontal sau tridimensional, respectiv scolioze eu gibozitati costale, Bilanjul articular al toracelui se apreciazd in mod indisect, prin misurarea perimetrului toracelui, completati dack este cazul, de infisurdtori spitografice si studiu radiologic al dinamicii cestale Bilanful articular al membrulul inferior 1. Articulafia coxofemurali este 0 enartroz& ou tei grade de Jibertate. Pentru masurarea amplitudinii articulare in cele tret planui, se aleg: pozijia zero (0) sau pozitii preferentfiale, Reamintim c& goniometrul se plaseazi in planul migeécii, ‘Misciri in plan sagital si ax frontal ~ reprezentate de flexie si extensie; axul miscacii tece prin varful trohanterului mare (fig. 3.22). Aceste misurateri sunt in- sofite, si eventual compensate, prin participarea colosnei fom: bare, care trebuie menfinuti in lordoz& fiziologic& Flexia gi extensia se ma- soaré cu genunchiul extins sau flectat. fn az de retracturt a muschilor ischiogambieri sau a ddreptului anterior, pozifia in flesie sau extensie a genun- chiului influenjeazi rezultatele miasuratorilor. petate com: Tice ma Flexie Tig a i repetie aanieault meena inferior itolul3_ MASURARE $L EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 93, Pozitia zero (0): decubit lateral, cu partea de testat deasupra Goniometrul se plaseaza asifel: ~ axul — pe marele trehanter; ee = brajul mobil - pe linia median’ a fetei-laterale a coapse (pre epicondilul femural lateral); 8 op ~ brajal fix — tn prelungir liniei medio-axilar-a trunchiulut Flexia ~ const in apropierea fejei anterioare’ a coapsei de ba zin, cfnd se executa cu genunchiul extins amplitudinea este de 90°: cu genunchjul flectat misoara 125-130°; flexia pasiva are 145-150°. flexia activ cu genunchiuj, extins este limitati, prin tensionarea muischilor posteriori ai coapsei. Exteusia — consti in apropierea fojei posterioare a coapsei de repiunea fesiert; cfind se executi cu gemunchiul extins amplitu- dinea este de 15-20%; cu genunchiul flectat mésoart 10°; extensie pasivi are 30°; hiperextensia este posibilai numai prin flexia articulafie ‘opuse gi accentuarea curburii Jombare, Migcttile de flexie-extensie mu sunt pure, deoarece axul in care se execu nu este axul anatomic, nici cel biomecanic, ci reprezintd axul central al cavitijii cotiloide. Astfel, Mexia se insojeste de 0 migcare de rotajie intern’, iar extensia de rotafie externa. Migeari in plan frontal si ax sagital ~ reprezentate de abduetie si adductie; axul trece prin centrul capului femural (fig, 3.23). Pentru a putea fi corect mitsurate, se va | pozifiona tn primul rand bazinul: linia care : uneste cele doud spine iliace antero-superioare | Abductie 9° Adductiey trebuie si fie perpendiculara pe Tinia mediana a fefei anterioare a coapsei de testat gi sa se | menfina astfel in timpul examindei. Pozitia zero (0); decubit. dorsal cu | membrele inferioare aliniate unul lang’ celalalt Goniometral se plaseazt astel ~axul — in plica inghinala, la 1 cm in afara apterei femurale, reperate, prin palpare; ieeei f vb 94 / KINETOLOGIE MEDICALA —braful fix ~ situat orizontal, paralel cu linia care uneste spinelo iliace antero-superioare; ~brajul mobil — pe linia median’ a fefei anterioare a coapsei 4 Abduetia ~ consti fn departarea membrului inferior de linia me- diand a corpului; cand se executi cu coapsele extinse riasoart 60°, iar cu coapsele flectate 70°. \ Céind se ‘exeoutt cu coapsa in flexie, abducfia este limitata: de ligamentul iliopretrohanterian, { Cénd se executé cu coapsa in extensie limitarea este produs’ de ligamentul, pubofemural. Amplitudines abduefiei coapselor se mfreste prin interventia bazinului i coloanei lombare. Astfel, in migcarea de “sfoard laterals”, abductia reala a coapsei pe bazin nu deptiseste 70° de fiecare parte, amplitudinea de 180° fiind objinut& prin inclinarea anterioar’ a bazinului si accentuarea lordozei lombare Adductia ~ consti in apropierea membrului inferior de linia median& a corpului; este imposibila din pozitia zero (0) anatomic. Penta masurate, membrul inferior Controlateral se pozifioneazi in abductie maxima. Bazinul trebuie fixat in timpul acestei migcar Amplitudinea maxima este de 30°. Migcarea de adductie este Timitati de apropierea maxima a coapselor, in zero anatomic; cfind coapsele se incrucigeaz4, limitarea este produs’ de ligamentele iliopretrohantetian gi al capului femur. Migcivi fi plan (rausyersal 91 43 vertival iepieccutate de roti tie interne ~ externa (fig. 3.24) Porifia zero (0): ajezat sau decubit dorsal cu geaunchii la mar ginca mesei de testat, deci flectati la 90° sau decubit dorsal cu coapsa la vertical’ si genunchiul flectat, astfel incat gamba si realizeze cu coapsa un unghi de 90°. Important este ca spina iliacd antero- superioar4, linia median a rotulei si fefei dorsale @ gleznei, precum si spatiul dintre degetele I-III si fie aliniate Copitoli!3- MASURARE SLEVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 95 Goniometrul se plaseaz’ astfel: — axul — pe vérful rotulei; — bratul fix — paralel cu linia ce uneste varful celor dowd rotule; ~ braftel mobil — pe linia mediant fefei anterioare a gambei, in Rotatie externa be Rotatie intern dliseojia spatiului interdigital 1 Fig, 324 Mite copes fn plan tansveral Rotafia intern (medial) ~ consti in deplasarea coapsei intern sia gambei extern; amplitudines migcitii active este de 45° si creste fin migciti pasive. Rotafia internf este limitat& de ligamentul ischio- femural. Rotatia externa (lateral) — consti in deplasarea coapsei extern si a gambei intern; are o amplitudine de 35°. Migcarea este limitati de fasciculul ifiopretrohanterian al liga- tului iliofemural, de ligamentele rotund gi pubofemural. Cireumduefia - este migcarea sumativi complex, prin care coapsa trece prin toate axele si planurile migetrilor descrise anterior. in timpul ei, capul femural se risuceste in cavitatea acetabular, epifiza distala a femurului descrie un cere, iar diafiza um con. 2, Articulafia genunchiului este o trobleartrozii cu un singur grad de libertate pentru: Migedri in plan sagital si ax frontal — reprezentate de flexie si extensie; axul trece prin condilii femurali vezi fig. 3.22, Poritia zero (0); decubit lateral cu partea de testat deasupra, Goniometrul se plaseazd astfel: ~ axul ~ ia dreptul axului biomecanic al articulatiei, mai precis pe proieofia cutanata a axei migcArii, la 1,5 cm deasupra interliniei articulafiei; ~ brajul fix — pe linia mediana a fefei laterale a coapsei; — bratul mobil - pe linia median& a fefei laterale 2 gambei.96 / KINETOLOGIE MEDICALA. %] Flexia — este migcarea prin care fafa posterioara a gambei se apropie de faja posterioari a coapsei. Amplitudinea migeStii active este de 120-140°, iar pasiv atinge 160°. 3 © Extensia — este migcarea prin care faja posterioar® a gambei se indepi irleazi de fafa posterioari a coapsei, practic este revenirea in pozitia zero (0), cu gamba tn prelungirea coapsei. Migcarea de extensie este limitati de ligamentele Winslow si inorucigat anterior, iar secundar de ligamentul incruciset posterior, muschii ischiogembieri gi ligamentele colaterale. . Datoriti inegalitigii condililor femurali gi ligamentelor incrucigate, migetirile de flexie — extensie nu sunt pure. Astfel, flexia peste 70° se asociazi cu o rotafie internt, prin care vaeful pici la 20°. in aceasta miscare, ligamentele incrucigate se intind, iar cele ralui este orientat medial, amplitudinea ajungind pant colaterale se relaxea: Extensia maxima se insojeste de o rotafie extema, prin care ‘virful piciorului este orientat lateral. in aceast’ migcare, ligamentele inerucisate se relaxeazA, iar cele colaterale se intind. Axul vertical al migedrilor de rotajie trece prin centrul eminenjei intercondifiene tibiale in articulafia genunchiului se poate constala prezenja unor nigedti_ patologice: ode sertar” — se depisteaza cu gemunchiul in semiflexie; repre- int aluneciiri antero-posterioare ale tibiei fati de condilii fe- murali si sunt consecin{a laxitajii Higamentelor tncrucigate; exis- (8 un sertar anterior gi altul posterior; + #°Ge lateralitate” ~ se depisteaz cu genusichiul in extensie com- pleti si evidenfiaz& laxitatea tigamentelor cotaterate. 3. Articulatia gleznei (talocrurala) este o troblearttoz’ cu un singur grad de libertate Copitolal3_ MASURARE $f EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 97 Migciri in plan sagital si ax frontal ~ reprezentate de fle, xie si extensie; axul trece apre ximativ prin varful celor dou tnaleole (fig. 3.25). Migettile isi au sediul tn Esteasie articulatia talocrural. gi partial, Sa he Seat intre tarsul anterior gi cel posterior. i Cand existd retrace a tricepsului sural se limiteaza flexia si masu- area se va face cu genunchiul flectat si apoi extins, pentru a aprecia care parte din muschii gemeni este afectati, muschii relexéndu-se cfind genun- chiul este flectat, Pozitia zero (0): oricare, cu respectarea unui unghi de 90°, intre gambit si picior. Goniometrul ~ se plaseazit astel — axul ~ sub varful maleolei externe; ‘| — brajul Gx ~ pe linia mediand a fejei laterale a gambei; ~ brajul mobil ~ paralel cu metatarsianul V. Flexia (flexia dorsala, dorsiflexia) ~ consti din apropicrea fetei dorsele a piciorului de fala anterioard a gambei; amplitudinea este de 20-25° si poate cteste prin flexia genunchiului; care relaxeaza teicepsul sural. * Extensia (flexia plantari) — reprezint& miscarea inversé, prin care faja dorsalé a piciorului se indeparteazi de gamba; arc o amplitudine de 45-50” Un rof important in migcarile de flexie-extensie il au si arliculafiile Gbiofibulard distal si proximalit 4. Articulatiile piciorului sunt in general arizodii, de aceea rigcdrile lor sunt foarte reduse, aproape neglijable tn articulafiile astragalocalcaneand si mediotarsianii se executa migedsi complexe, tn mai multe planuti simultan Aceste migciri complexe sunt reprezentate de inversie si eversie, care tezulta din insumarea unor migetiri elementare realizate in plan frontal, sagital si in axul longitudinal al piciorului. } | 1| 98/ KINETOLOGIE MEDICALA ee Migedri in plan frontal si ax sagi- tal ~ reprezentate de abducte si adducrie (fig. 3.26) 2 Abducfia — consti in otientarea late- ral a varfului_piciorului Adductia — este migcarea inversi, de orientate medial& a varfului piciorului Fi TENE oT Aceste ‘migcdri au 0 amplitudine to- py on tala de 35-40°. Aprecierea lor se realizeazi [ ] | din pozitii cu genunchiul extins ‘si blocat. 7 Miseiri in plan sagital si ax frontal— reprezentate de flevie-extensie ie Flexia-extensia calcaneului gi tra~ galului sunt de mic& ampltudine si se adaugi misctirilor similare :xecutate din glezna. Adductie, a Abductie FIg3H7 Nigesres de pias Miseiri in axul fongitudinal al p ciorului ~ reprezentate de supinatie si pronatie Supinafia ~ consti in desprinderea de pe sol w'marginit mediale @ piciorului, incdt plantele “privese” intem (fig. 3.27). Pronatia ~ este migcaree inverst, prin cate marginea lateral a piciorului se des- prinde de pe sol, incat plantele “privesc”” extern, Aceste migeari masoari circa 25-30° si se executé mai ales din articulafiile medio-tarsien& si subastragalian’, B varia Misoille cl are . se igctrile elementare se insumeazi si icubnie pisonist” —formeazd migctiri complexe, reprezentaie de ‘ inversie (fig, 3.28a) si eversie (fig. 3.28b). Inversia se compune din: adducfie, supinatie si usoard extensie. Eversia se compune din: abductie, pronafie si usoart flexie. Migeatile elementare si complexe ale piciorului sunt greu de exprimat ciffie; se apreciaz, mai ales prin palpare Miasuritorile (sau aprecierile) se confrunti cu amprenta plantar si cu examenul podoscopic. “h Capiolul3- MASURARE $I EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 99 5. Articulatiile degetetor, In practict, mumai migetrile in articulatia metatarso-falangian& a halucelui pot fi exprimate ciftic pentru flexic-extensie, Celelalte articulafii ale degetelor, far a fi eglijate, sunt evaluate cw precizie mica. Bilantul articular al membrului superior Bilanful articular al membrului superior trebuie totdeauna com: pletat cu bilanful functional, care sugereaz4 importanja mfinii in actul prehensiunii 1. Umirul, Are cea mai imperfecta coaptare articular, datoratt celor cinci articulatii care il compun, Acestea au fust sistematizate de Kapandji th: - trei_adevairate (scapuio-humeral’, acromio-claviculard, stemo- claviculara); ~ dou false (Scapulo-toracicé gi planul de alunecare subacromio- deltoidian) Articulafiile sterno-claviculari, acromio-claviculara si scapulo- torncica formeazé centura scapular prin care umirul dobandeste parti- cularitate biomecanicé, executind in raport cu toracele miscdri specifice: proiectie anterioard - posterioara si ridicare - cobordre, a céror valoare se apreciaz in centimetri. Miscirile de proiectie anterioari (entepulsie) si posterioars (retropulsie) realizeazi deplasditi de 10-12 em. Axul este vertical gi trece prin extremitatea sternala a claviculei, fin migcarea de proiecfie anterioara, extremitatea acromial’ este ori- entata anterior, iar cea sternal posterior. fn retropulsie se potreee un fenomen invers. fn aceste migctiri, scapula transleaza, indeplirtindu-se sau apro- piindu-se de coloana vertebral, realizind abductii si adducfii, si in ace~ Jasitimp, basculeazi cu'40-45°. Migcdrile pot insofi flexia — extensia bratult Micirile de ridieare si coborare sumeazA 12-13 em, 3 cm pentru coborire si 9-10 em pentru ridicare (fig, 3.29). Se produe tn jurul unui ax transversal si sagital, care trece prin extremitatea sternald a clavieulei100 / KINETOLOGIE MEDICALA tn migcarea de ridicare, extremitatea acromiali a claviculei se ridicd, iar cea sternala coboari. In migcarea de coboriire se petrece un fenomen invers. Scapula sufer’ deplasiri verticale gi rotajii Rigiare Fle. 329 Migchite wnat x e sa 2. Articulatia scapulo-humerald este o enartrozi cu 3 grade de Iibertate Migeiri in plan sagital si ax frontal ~ reprezéntate de flexie ji extensie (lig. 3.30); axul migeBrli tece prin centrul tuberculului mare al humerusului si prin centrul cavitajii glenoide. Pozifia subiectulni: stind sau agezat Pozitin zero (0) ~ membrul superior pe lang trunchis ~ména in supinatie. ———E ia Fake Goniometrul se plaseaza astfel ‘xa soulo-tunsatt | — axul ~ pe proiecjia cutanalit a ei ecole a a ssa axului biomecanic el migctirii; ~ brajul fix ~ paralel cu linia medio-axilata, orientat spre tuber- culul mare; aa saiocaieln 2 aca borajul mobil ~ pe linia mediana a a fefei laterale a brefului, orientat i | spre olecran, i 2 a Vf gamma = Flexia (anteduefia, ante Sean puisia) — consti in orientarea ahd h auterivart a biatului, pank Te i Hise 5° vertical, pe lang ureche. i Progreseazi de la O la 180°. ob SAAR RANERIE Wher Capitolul 3. MASURARE $1 BVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 101 i Flexia este realizati de “Abdel i ecuene a a ape = seapulohumeral’, pe parcursul 1k sea ae | primelor 90°; hb } ~scapulo-toracie’ pentra urma- | Adluctie 7 ' toarele 60°; é | — prin hiperlordoz8 lombac& pen- trp tru ultimele 30°. ‘ roi | Extensia (retroducfia sau setropulsia) const in orientarea posterioari a brajului, | Progreseazi de la 0° la 60°, cind se realizeaza activ; ‘pasiv poate ojunge Fi jie O Aba chiar depisi 90°, Wi: npg Forel eperele Mammut indabrday supSict Migeiri in plan frontal si ax sagital — reprezentate de abductic si adductie (fig. 3.31 si fig. 3.32); axul mised trece prin partea inferioara a capului humeral besitos sie i | Pozitia subiectului: sténd sau agezat. Pozitia zero (0): =membrul superior pe’ ling’ trunchis —mfna in supinayie. F Goniometrul se plasaza astfel ‘ axul — pe proiecfia outanati a axului biomecanic al migcatii; ~braful fix — pe linia: axilara anterioar (cfind examinarea se realizeaza din fafa) sau ‘posterioara (cfind examinarea se reali zeazi din spate); bral mobil — pe linia median’ a fejei anterioare a brajului (peniru examinarea din fata) sau a feei -posterioare (pentr examinarea din spate) Abduetia — consti din departarea braului de comp, pana o& acesta atinge wechea, progresind de la 0 la 180° Pesie amplitudinea de 90°, abductia se’ numieste elevatie (fig. 3.32) si se realizeazi cu translarea scapuleiadductia tn Cénd migcarea este efectuati de un membru se [produce inclinarea lateral’ a Coloanei dorsolomb: fe, iar cand |se ex ura cu ambele mem- bre se accentueazk lordazs lombart 2 I Ade apropiere a bragului de finia ian Ege fn atest az dBosebim: | erevenitea brajului din coal pfin& in pozitie zero, reprezinti ifs externi segmental de contractie al abdubtorilor); simposibilitetea adduotiei i! pozitia zero anatomic, datorita trunchiului, Adducyia in planul proptiu (curs intéma) se poate aprecia numai acd g combina gb flexiajgiu extensia braqului, | Cand #) combina Gh flexi! fyaloarea ei ‘ereste cu cat flexia se_apropie [ge 90° | i 3 | WS tit _Combibiires cu extensia fi eoffers amplitudini mai mic, pentra 8 si extensia) este limita. I Adiga in cursi ihterni muse poate aprecia cu. goniometrul obisnuit, |dédarece este 4 mis€ike bidimensional si ar |necesita goniomette!&peciale, |} i ' isedri fn plan orizontal si ax [vertical 4 reprezentate de rotatie interna si Vexterndf (hg. 3.33); axul migedrii trece prin Veentrull, capului si al ‘eapitulului humeral. oa | | Positia subicetubus stind, agezat, sou “decubit dérsal cu membral superior’ in afara ae ide sprijin. | Et } i Poritin zero (0) I antebraf/ in flexie pe bral in unghi de 90°; 1 brat abdus la 90°, la/nivelul liniéi umeri- Hip 335; * hepa {| I ton : IF palnia) fn pronosupinatic a Wo Capitolul3- MASURARE $1 EY! Goniometrul se plaseaza astfel: —axul — pe olecran; —brajul fix — perpendicular sau paralel pe/san cu soluls LUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 103 —brajul mobil — pe linia mediani a fejei posterioare a antebra- fului, intte procesele stiloide. Rotafia intern’ — consti in orientarea antebrajului in jos (caudal), si progreseaz de Ia 0° Ia 90-95%, Rotatin extern ~ este migcarea invers®, prin care antebroful este orientat in sus (cranial) si progreseazi de Ia 0° Ia 80-90". Circumduefia — este migcarea sumativa complexa, prin care bra- ful deserie un cere, trecdnd prin toate axele si plamurile misedrilor descrise anterior. Unele migciri elementare, de exemplu abduefia, nu sunt) intere- sante decét pentru evaluarea céstigului funcfional si eventual ‘modifi- carea tratamentului. i : Miscarile funcjionale utile sunt tridimensionale, se situeazi in planurile intermediare celor dou planurij verticale (sagital gi{ frontal) si comporti 0 component de rotate (plan orizontal).y a De altfel, migetrile oblice sunt ‘cele mai utilizate in reeducare, Astfel, “ridicarea” fimejionala a brafului ‘presupune flexie + abductie + rotafie extern’, in timp ce cobordrea’funcfionala asociazil, d rotafia intern’ bicei, Deoarece in activititile cotidiene, extensia se insojeste de rotaie extern’ este necesar ca bilanful articular analitic bilanful_ functional 3. Cotul, Are un singur ax de libertate. Migeari mm plan saj si extensie (fig. 3.34); axul migedrii trece pr capitulului humeral. 4 fie precedat de f | si ax frontal — reprezentate de flexie mijlocul trobleei_ si Pozitia subiectului: stind sau agezat, cu membrul superior pe ang’ trunchi. Pozitia zero (0): —cotul in extensie maxim’; —ména in supinatie,104 / KINETOLOGIE MEDICALA Capitol 3 MASURARE ST EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 105 | Frome ee ig 394 Migie conta n plan sg De cele mai multe ori se recurge la o pozifie preferentiala, care {i permite kinetoterapeutului o tehnicitate mai bunt " ~umir flexie de 90°; ~cotul in extensie maxima; moa in supinafe Goniometrul se plaseazé astfel axul — pe proiectia cutanaté a axulii biomecanie al cotuluis —brajul fix — pe linia median a fefei laterale a brajului; —brajul mobil ~ pe linia median a fejei laterale a antebrafului Flexia — const in apropierea fofei anterioare a antebrefului de fafa anterioari a brajului; miscarea activi progreseaz? de la 0° la 140° gi creste fa 160°, end este pasiva Extensia — este miscarea inversi flexiei si consti din indepir- tarea fefei anterioare a antebrajului de fala anterioard a brafului; este practic revenirea la zero (0). Se observa ca Ia nivelul cotului ma existd extensie fn cursi intern, Sunt si excepfii, cazuri de hiperlaxitate articular, in care putem depista valori de 5-10°, mai ales la femei copii si gimnasti ° 4. Antebraful. Prezinté misciiri deosebit de importante, necesare efectuarii actului prehensiunii. 2 * Migeari in axul longitudinal al antebrafului gi méinii repreze: tate de prowarie si supinatie (fig, 3.35), axul migcirii tece prin cele donk ase ale antebrajulul gi mijlocul mainii Poritin subiectului: stind san agezat. zero (0): [Proms Trenate Supinae Po: upinaia ~cotul la 90°, fixat de trunchis = mina in pozitie inter- mediari, de pronosupi- najie (fig.3.35a). i | ¢ | ig, 35 Testarea eniebralit Pozifia de referinta zero este diferitii de po- zijia. anatomice, Tinghiul de pronafie este format de planul braf-antebrat si dreapta care uneste cele dou apofize stiloide in pronajie maxims Pronafia ~ este miscarea de orientate a palmei in jos gi progre zi de Ja 0° la 80° (fig. 3.358). Supinatia — este migchrea de orientare @ palmei in sus si pro preseaza de la 0° la 85° (figs,3.35c); reperele rman accleasi, Folosire apofizelor stiloide (radiald gi cubitala) ca repere este mai exact dect planul méinii, pe care mulfi indivizi il vizualizeazt cu o right. Misuratoarea, furnizata prin marcarea celor doui stiloide, est dificil de ciffat in grade, Se apreciazé mai usor in sferturi de grade. 5. Pumnul. in acest complex osteoarticular se execu’: Migcari in plan sagital si ax frontal — reprezentate de flexie si cextensie (fig. 3.36); axul migedrii trece prin osul semilunar. ia subiectului: poate fi oricare: asezat, decubit dorsal, lateral, stand et Voritia ero (0) ~antebrajul in flexie pe brat, in unghi de 90°; =mana in pronajic. “ Unii autori preferi pozitia intermediar’ de pronosupinatie Goniometrul se plaseagé: astfel; i = axul ~ in dreptul prpjgetie? cutanate a axulul bidmecanic al mi miscarii; the i Re = raul fix — pe lintafmedianal a fejei mediate a antebrafulv — brant mobil — pargigh cu acarpianul nt106 / KINETOLOGIE MEDICALA a. / Flexia (Mexia volara, palmari) — consti in apropietea feei palmare a méinii de faa antetioart a Antebrajului si progreseaz& de la O° spre 85° ( Exteusia (dorsiflexia) ~ consti in apfopierea felei dorsale a mainii de fata posterioark a antebraxului si progreseazt de Ta 0° spre 85°, | Cand mana se giseste in pozitie intetmediars migctrite de flexie-extensie sunt mai ample, in timp ce fn pronafie au_Yaloti minime a i B thle ast lexle 85° lg. 336 Migcas tm plan 2 “ised puntata FI Miscari in plan frontal gi ax sagit i ‘ontal gi ax sagital ~ repreventate de abduct si adductie (fig. 3.37) mise i iol mare sues 2 (fig. 3.37); axul migbarii trece prin centrul osului mare Pozitia zero (0) ~artebraful tm flexie de 90% —ména fn supinafie, snarl 8 eet Pozitie de electic, valorile objirute sunt cele mai suratorile se pot realiza si din pronosupiaajie saw prot eventualitate in care amplitudinile sunt mai mici pe bra; Gonidmeteut se plaseart astfel = axill — in dreptul proicctiei cutanate a axului bi aaa em Pols cana a axa Bomecanic al ~ braful fix — pe linia mediana a fetei _ ei antericare a antebrafutui ~ braful mobil ~ paralel eu metacarpianul 11 a | Abduetin ~ consti fn orientarea loterald n mfinii, de aczea tn Iuerdri mai vechi, este denumiti deviajie sau fclinare radials progreseazé de la O° Ia 15-20 _Aldduefin — este migcarea invers8 prin care ména se apropie de linia mee diana a corpului, de aczea tn Iucraei ma vechi este denumitt deviatie sau fnclinare ¥ig fiscari in play frontal ie 337, Gear play foul cubitala; progreseara de la 0° Ja 40-45°, Adil 0 Abducie ICALA / 107 pitok3 MASURARE SL EVALUARE IN KINETOLOGIA MI Cireumductia — este migcarea sumativl complex efectuati tn toate axele si planurile enunfate mai sus. in acest caz nn se descrié un cere perfect, ci o elipsa deoarece miselrile in plan sagital sunt mai ample decét cele in plan frontal. 6. Mana, Definita si organul personalitfjii umane, mfna_pre- zinth o serie de migedti a e&ror recuperare funcfional reprezinti un deziderat major al terapiei ocupationale. Din articulatiile carpometacarpiene se formeazd ctusul méi- nii, 0 depresiune otientati de la eminenfa hipotenari spre a doua articulafie metacarpofalangiands este consecinja opozabilitifii meta- carpicnelor I si V in articulafiile metacarpofalagiene corespunzitoere. ‘Aceasti depresiune nu poate fi masuratt. in articulatia metacarpofalangiana a degetelor [I-V migciri in plan sagital si frontal Miscari in plan sagital si ax frontal reprezentate de flexie gi extensie (fig. 3.38) x ‘Axul miscirii este radioulnar gi trece prin capul ‘metacarpienelor. Pozitia zero (0) — mana in pronafie; : ~ degetele extinse. Goniometrul se plaseaz (pentru evaluare global) astfel: —axul — la nivelul proiecfiei cutanate 2 axei biomecanice @ articulajiilor metacarpofalangiene; = braful fix — paralel cu metacarpianul V; — braful mobil ~ paralel cu fafa medial a degetului V. Flexia — este migcarea prin care prima falangt se incliné pe palma, pe metacarpianul corespunzitor Miscarea activa. are | -——————_7-—_— amplitudinea de 90° si eres- | CME ; te de la degetul 1 spre |Plexie[°——~ Petia Ser es degetul V (fig. 3.388). Poate ajunge pand la 90 100%, cand sunt flectate |, concomitent toate ecle patru degete. i ee108 / KINETOLOGIE MEDICALA. Extensia — este migcarea inverst, prin care prima falang’ se inclin’ pe faja dorsali @ mainii (fig. 3.38b). Amplitudinea este va- riabild, si progreseazi de la 0° te 90°, in eaz de hipeslaxitate, Misciiri in plan frontal si ax. sagital — reptezentate de abductic si adductie; sunt mai greu de masurat; axul migcatii este dorsopalmar si trece prin eapul metacarpienelor Poritia zero (0): — palma in supinafie sau pronafic; ~ degetele extinse. Goniometrul se plaseaz% astfel: ~ axul — in dreptul proiecfiei cutanate a axei biomecanice a atti- culajiilor metacarpofalangiene; — bratul fix — paralel cu articulajia radiocarpiants; — braful mobil ~ pe linia median a degetului respectiv. Abducfia ~ consti in indepitlarea degetelor II-V de axa median’ & méinii care trece prin degetul II. Adductin — const in apropierea degetelor I-V de axa mediantt a mainii Amplitudinea acestor migciri variaz& individual si de la un deget Ja altul, indexul avéind cea mai mare mobilitate; media este de 15-20°, in articulajiile metacarpofalangiene se pot executa si migctizi pasive de rotafie axial, de mica amplitudine, care permit adaptarea degetelor la orice fel de priz. Valorile variazt in funcfie de varsta, sex gi rofesie. see Circumductia ~ este migcarca sumativi complexd care se exe- cut in toate planurile si axele enuntate. in articulatiile interfa- em ier angiene se produc migedri § Bq doar in axul frontal, care trece ae 7,1 prin trohleea extremitifii dis- nee tale a falangelor I si TI. To Planul nu este strict sa- “ES __]_ eit, deoarece planuile fet nui deget converg spre un "3 Pe punet situat Ja baza. police Ce ee Capitolul 3 MASURARE $I EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 109 Fas Se eeniasitaih snahilicesshnieNeineichalaaescioni aa Miscirile se masoari cu goniometre foarte mici, in interfalangi enele proximale si distale. Pozitia zero (0): palma, in pronosupinatie. Goniometrul se plasca7é ‘astfel: ~ axul ~ pe proiectia cutanati a axului biomecanic al articulatiei interfalangiene proximale sau distale; ~ brajul fix — paralel cu metacarpianul corespunzitor; = brajul mobil - paralel cu faja laterals a degetului respectiv. Hy cogs Flexia ~ este migcarea prin care degetele se apropie de palma in interfalangiencle proxjmale poate ajunge la 100° (fig. 3.392), fiind mai ampli la degetele-1V si Vi si mai redusd Ia degetele IT si UL ‘ fn interfalangienele distale, mu dopageste 90° Extensia ~ este miscared,jnversa prin care degetele se departeaza de palma. Este posibilé in interfalangienele proximale (fig. 3.39) si numai la anumite persoane gi,in cele distale (fig. -3.3%) Amplitudinea progreseazi de la 0° la 20°. in articulatiile policelui sunt posibile misctiri ample, elementare, executate de intreaga raz extern a méinii, raza 1, numité de Destot “coloana policelui” in care include pe angi falangele policelui si metacarpianul 1 (teoria lui Litter), trapezul, respectiv scafoidul, realizind urmatoarele articulatii: trapezoidometacarpian’, scafoido- trapezian’, interfalangian’ a golicelui metacarpofalangiani Coloana policelui permite executarea unor migezri in plan frontal si sagital. , Misciri in plan frontal si ax sagital ~ reprezentate de abiduetie si adductie; axul trece prin baza metacarpianului I, Poxitia zero (0): degetele extinse; || ~policele Kinga index, piactic situat in linie eu radiusul; ~ména in supinajic.ay 1 110 /KINETOLOGIE MEDICALA Goniometrul se plaseazi astfel = axl — in dreptul axei biomecanice; ~ brajul fix ~ pe linia median’ a fefei palmare a indexului, paralel cu metacar- pianal 1 = braful mobil - pe linia median’ a fefei, palmare a police'ui. Fie 30, NEB ppl ) Abduefia ~ este migcarea de tndepirtare a policelui de planul palmei (fig. 3.40); progreseazt de Ia 0° la 80-93°; mai, poate fi definita ca unghiul creat intre metatarpianul I si index; este 0 migcare realizatd intr-un plan paralel cu fata palmara a mainii. in acest caz, abducfia este, demumiti “directa” | De. cele mai multe ori se insofeste de extensic, care se executt fntram plan paralel eu fata dorsal a mainii. Adduetia ~ este miscarea de. tevenire a policelui abdus Ia pozitia iniiats Amplitudinea acestor migetti se poate aprecia si cu rigla, prin masurarea distanfei dintre extremitajile distale ale metacar. pienelor IT si 1 Migciri in plan sagital si ax frontal ~ reprezentate de flexie si extensie Pozitia: zero (0): ~ mana jin pozitie intermediat’, de pronosupinafic; ~ degetele extinse. Flexia ~ este migcarea paralelii cu € palma; in care policele traverseaz’ trans- versal palma, ajungind spre baza ulti- melor degete (fig. 3.41). Are amplitudinea de 10-15° din ar- ticuldjia tapezoidometccarpiand, Ia care se adaugi 70-75° din articulafiile mcta- carpofalangiene, Inc&t varful policelui s& ating& baza degetuhi ¥. Wig. SAT Migcta patch in pla sagt Cepitohil3- MASURARE $1 EVALUARE (N KINETOLOGIA MEDICALA / 111 a Gonjomettic este gren mfsurabils, de aceea se apreciaz’ freevent cu righa, masurindu-se in centimetri distanta dintre articulajia meta- carpofalangian a degetului I gi baza degetului_V. Extensia ~ este migcarea paralelt cu fata dorsal a méinii gi consti in orientarea poticelui posterior’ de index. Pozitia zero (0): idem flexie Goniometrul se plasazi astfel: ~ axul ~ pe axul biomecenic; ~ bratul fix — pe linia mediant a fefei dorsale a indexuluis = braful mobil ~ pe linia median (axul) fefei dorsale a policelui. Extensia progreseazi de la 0° Ja 25-30%. aa gS PNET {n articulatiile interfalangiene ale policelui se apreciazi migedrile ia plan sagital si ax frontal, flexla si extensia plasind goniometrul aga eum s-a proce- dat pentru degetele TI-V. Flexia are o amplitudine de 80-90". Extensia masoari 10°, cfind se executi activ gi 20-25°, cfind migcarea cate pasivl * Policele realizeazi gi o migcare complex& numiti opozitie. onlin zere (0) poliesle extins, situat langa index (fig. 3.42). Migcarea se compune din abductie, rotajie axiala (fig. 3.43) si flexie. Unii autori considera migcarea complet end varful sau pulpa poli- - ioe elu atinge varful degeruiut “mic 7 SERRA (fig. 3.44a), iar alfit c@ind véirful poli- celui atinge baza degetului mic (fig. 3.44b).112 / KINETOLOGIE MEDICALA Policele executi tipul principal de prehensiune. Firt police, capacitatea functionala a mainii scade Ia 40%; mana nu mai poate executa dec&t miscdri de impingere, susjinere sau prehensiune intre celelalte degete, precum gi intre acestea si podul palmei, : Indexul este un deget de sesizare a formelor otiectelor, dar gi tunul dintre principalii, stabilizatori ai prehensiunii Mediusul este degetul de fori’, inelarul i secundea7, fn timp ce degetul mic conferd o deplina siguranja prehensiucii Redoarea degetelor este un fenomen frecvent, invalidant si de- formant. intro redoare este dificil de stabilit interven{ia componentelor articulare sau a celor extraarticulare, probabil cele mai responsabile. 3.1.1.5. Evaluarea forfei musculare. Se realizeari prin metode subiective si obiective, respectiv prin bilan} muscular, dinamometiie si miotonometie. A. Metode subiective Bilantul muscular Bilanful muscular reprezinté evaluarea forfei_musculare prin examen manual; este deci 0 metodi subiectiva, dependent de expe- rienja kinetoterapeutului Evaluarea este globald, cind exploreazi grupe musculare cu actiuni principale comune si anatitied, atunci cind, prin pozifii gi manevre specifice este evidentiaté actiunea izolata a unui muschi sau cel mult a unui grup limitat, in conditiile in care, din considerente anatomo-funcfionale, individualizarea este imposibila, Tehnica bilanfului muscular a fost revolufionati d= Ch. Rocher. El a folosit tehnica a 3 teste A, B, C pe o scali de evaluare cu 11 trepte. Tehnica se bazeazt pe uilizarea gravitatiei ca factor facilitator sau rezistiv la cate se adauga si alle rezistenfe externe Lovett stabileste o alti fehnici de bilan{ articular care uilizeazi aceiasi factori facilitator’ si. rezistivi. Scala de evaluare are 6 trepte (0-5) sia fost preluati, gi ulterior sezivuitt, de Fundajia Nafionalt de Paralizie Infanti ennai eeenrenensctenmemumnneasnannniediinannncmsttasienntnianaienh /ALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 113 Capitolsl 3 MASURARE $1 F Jn serviciile noastre de recuperare medicala se foloseste aceastt care evalueazi forfa musculart astfel: Jo (zero): muschiul ni‘ realizeazt nici contracfie evidents; fy (schijatd): reprezinth sesizarea contractfei, muschiului pri palparea Tui sau a tendonului; se poate aprecia numai pentru muschii superficiali; pentra cei profunzi nu se observa diferenti inte f, ste a . "fy (enediocti); permite muschiului si mobilizeze, segmental in amplitidine completi, numai cu climinarea gravitajiei; pentru aceast se utilizeazd planuri de alunecare (placi de plastic seu lemn tales sau se susfine segmentul de cdtre kinetoterapeut; Fy (avceptabila): reprezinté forla unui mugchi capabil si mob’ lizeze “segmentul in amplitudine completa impotriva’ gravitetiei, is ulte mijloace rezistive; ‘f (bun): este forja unui muschi capabil sk mobilizeze ser mental in amplitudine complet& si impottiva unei rezistenfe cu valoai medies ; : fs (normal): reprezinta forfa unui muschi capabil s& mobilizeze segmentul pe toatl amplitudinea de miseare, impotriva unei rezisten maxime, aplicate pe segmentul de mobilizal, eat mai distal, Cercetitorii americani Smith, Iddings, Spencer si Harrington + adaugat cifei, care reprezinti valoarea forfei musculare, semnele ( sau), ‘Astiel, forfa 2(+) este mai mare decat 2, dar evident mai mi decit 3(-). In mod curent, aprecierea forfelor fp, f1 si f) se efectueazs « pozitii de’ descareare (Pir gravitajic, F.G.), din care migearea executa intr-un plan paralel cu solul Peniru fortele f3, 4 si £5 se folosese pozitii in care migcai se executi intr-un plan perpendicular pe sol si in sens invers for gravitafionale, care actioneazt ca factor rezistiv (pozitli antigravs tajionale AG), Tabelele 3.3 si 34 prezinti muschii principali ai membrelor trunchiului, precum gi ineryatia lor motorie.4 114/ KINETOLOGIE MEDICALA PLEXUL BRAHIAL (INERVATIA MOTORIE SEGMENTARA ‘A FRINCIPALILOR MUSCHI AI MEMBRELOR §1 TRUNCHIULUN i ah Tabelul 3.4 a G i a Gi Br Rambo ical tind Taraspines al Beloit Marele Gt Marele rotund Bicepsil [Biahiatit-anerior Subseapa Ware pected angaY wapiatar Sul sapator [Micut pasion Caracal Rewadul promaor Pinal gal oiler aT Ub anarior i curt! palmar Exienont mdecoh [Extensonudegetnn V Tunguf extensor ef pacer | itl extensor al pale Cungul abductor al pehoshit [iiespeul braid Piatul peoalar [Lungut fexor af poliela Fexuns spatial gf pote © Bec [Opozanut pacer Abijctrul seus at poh [Flexoru”scur af polices | [Pata ura ‘Sata Wexor af egetului V [Addoctorat police | |Abooson degen V] Opozantul_degeu V Tnterososih [Gabi Capitals Musi fesien Pelvic rohanterien cone Tae posterio mi garb Loja anfro- a oe PLEXUL SACRAL (INERVATIA MOTORIE SEGMENTARA =] A PRINCIPALILOR MUSCHI AI MEMBRELOR $1 TRUNCHIULU) MASURARE $I EVALUARE fN KINETOLOGIA MEDICALA 115 Tale 3.3. a i st = st ‘Tensorol veil lta Fesieul maja [wile fae Tilt Tele Paiatal eral ambien amor {'Exiensorul comun al deyacer | Tungul exiensor af alucelai Cungul_peronier Tater eronierl sew Tango Teco comue ‘Gambiou pastor Gemenit Cbiusaoial aie Picante : Senitentinoa ‘Semmimembranon Bicepsul femural I T Flexoral lng al halacclr [Gement Setearo Abhtont halaseh Flexorul_planlar seul Celia angen plana Pozitiile de testare muscularé cat si imaginile privind dispozifia anatomiic& a muschilor au fost stabilite de M. Lacéte, A.M. Chevalier, ‘A. Miranda si J.P. Bleton, revazute si adaptate de noi pe criterii didactice.116 / KINETOLOGIE MEDICALA Bilanful muscular al gétului 1, Flexia gitului este realizata de mugchii sternocleidomastoi- dieni (S.C.M), Muschiul sternocleidomastoidian (Stemocleidomastoideus) (fig 3.45) Actiuni: @ in contractie unilateral homolaterali: fnclin& lateral gatul; « in contracie unilaterala heterolaterals: rotator al capuluis «In contractie bilateralii realizeazi flexia gétului si ridic& toracele fo inspir tufind punct fix pe occiput si mastoidt. Pozifie: - pentru fg - fs decubit dorsal cu capul spriinit pe mast, - pentru fg - fy muschiul se palpeazi pe parle laterale ale gétului - pentru fp se indica pacientului sa flecteze partial capul = pentru f - f5 se executi flexia capului in amplitudine completi, pana cind mentonul atinge sternul pentru f5, si cu rezisten{a creseanda Ia nivelul frunii pentru fy - f5 2. Extensia gétului este realizati de trapezul superior, splenius al capului si gatului, precum si de marele complex, care include longissimus capitis, cervicis, semispinalis capitis si cervicis. Acfiuni: «© extensori ai gatului; « secundar fotatori, cénd se contract heterolateral. Pozitie: - pentru fy - fs decubit ventral, cu capul si gitul in afara mesei de testat = pentru fg - fz palparea se realizeazit in bloc, paravertebral cervical - pentru fy se executé extensia parfiali a capului, cu fixarea toracelui, Cyptolul3- MASURARE §1 EVALUARE fN KINETOLOGIA MEDICALA/117 - pentru fy ~ f se executd extensia capulni gi gitului in amplitudine completii pentru f3 $i ou rezistenf crescdndi la nivelul octiputului pentru Sa-fs i Bilan{ul muscular al trunchiului : 1, Flexia este realizatti de much ‘bdonyinali si piramidati Muschiul drept abdominal (Rectus abdominis) (fig, 3.46) Aciuni ‘punct fix pe bazin: produce din decubit dorsal flexia trunchiu- lui, cu accentuarea cifozei dorsale si reducerea lordozei lomba- re; in ortostatism, flexin este asiguraté de gravitafie, muschii drep{i intervenind doat'Ja sférsitul miscarii; # punet fix pe torace: determina flexia coapsei, pe bazin eu retro- versia bazinul efixeazi toracele in timpul flexiei capului si ‘gatuluis «realizeazs, impreund eu ceilalti muschi abdominali, presa sbdo- minal s-contracareaz& acliuned!lordozanté a psoasulut liao Evaluarea portiunii supraombilicale a mugehiiilui ‘se realizeazd prin flexie dinamicd a trunchiului pe membrele inferioare; porfiunea subombilical se evalueaza ‘prin extensia membretor inferioare pe trunchi, cu menfinerea statica la diverse nivele. Evaluaren portiunit supraombilicale Pozifie: - pentru fy - fy decubit dorsal, cu membrele supettoare” Gxlinse pe Hang’ ‘corp, soldurile si genunchii flectafi, picioarele in tepaus pe mast Se indic& subiectului si tuseasct, si inspire sau si execute flexia’ capului Mugehiul ee palpeaz de o parte gi de alta a liniei albe, intre ombili¢ si apendicele xifoid. Se urmireste deplasarea ombilicului, atras de partea respectiva. igh fepiablontind118 / KINETOLOGIE MEDICALA Pozitie: - pentru fy decuibit dorsal, cu membrele inferloarc extinse, relaxate, membrele supérioare pozitionate tn plan anterior: Alexie ‘uma, extensie cot, ména in pronajic. t Se indict subiectului si execute flexia trunchiului, cu desprin. derea timerilor de pe suprafata de sprijin, scapulele ramén pe mast, Se urmiresc muychii drepfi, c&rora li se apreciaza yolumul muscular ptin palpare, notandu-se o eventualé asimetie Pozijie: - pentru fz - fy idem precedenta, dar cu membrole superioare inerucigate in plan anterior, Se indict subiectului si excewte flexia trunchiului, pant ta desprinderea de pe mast a omoplatilor pentru f sau a intregii coloane dorsale si lombare pentru fy Se fixeazi membrele inferioare pentru stabilizarea subiectutul Pozifie: - pentru f5 idem precedenta, dar cu umerii abdusi, coa- tele flectate’si mfinile pe ceat’. Subiectul executt si pentru fy Evaluarea portiunii subombilicale aceeasi miscare ca Pozitie: - pentru fy - fs decubit dorsal, cu memb-ele inferioare fl tate si picioarele sprijinite pe masa de examinare. Pentru fg ~ fy se indick subiectutui sisi desprinda picioarele de plamil mesei. Se palpeaz muschiul de © parte si de alta a liniei atbe, fntre regiunile subombilicald 51 suprapubiant = pentru f2 membrele inferioare se mobilizeazi pasiv si se susfin {in flexie de 90° din articulayile coxofemurale, cu genunchii exting Se indica subiectului st mengina pozitia, Kanetoterapeutul verified manual regiunea lombard, care trebuie SA rhménd in contact cu suprafuta de sprijin pe tot parcursal examin&rii, ~pentri fz-f5 membrele inferioare se menfin la 60° pentru f a 45° Pentru fy si aproape de plamul mesei pentru fs. 2. Extensia si menfinerea in rectitudine a coloanei sunt reali- zate de muschii rotatori multifizi, longissimus thoracis (Iungul dorsal), iocostal (lombar, tordcal si cervical), spinali si interspinali (fig. 3.47), Capitolul3- MASURARE SI EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 119 ‘Actiuni: espinalii profanzi sunt erectori ai coloanel, iar cei superficiali extensoris eiliocostalul Jombar si Tungul dorsal sustin trunchiul fa plan sugital, asigurfind fnelinarea homolaterali si redressrea co- Toanei_ vertebrate; #spinalii intervin in acelasi fel cu precedenfii, dar mumai la nivel dorsal; Socal | sinterspinalii. sunt erectori ai | srocinter Jie ‘trunchiului in etajul vertebral. Tig, SAT Mogehi pina hag Roa jn mers, spindlii se contracté de partea eater! in fazele mecanicii respiratorii se comport as ie sin ingpi intervin ibrele superioare ale jlocostafuls ‘ ein expit intr& in actiune partea inferioari a iliolomban lungulai dorsal. 5 ect a spinal sunt evaluafi global in migcarea de extensie activa coloanei, individualizarea fiecdrui muschi fiind foarte dificila. Eyaluarea spinalilor dorsali e: - pentru fy ~ fg decubit ventral eu o pernuja sub ab- na ‘ima de o parte si de alta a mesei de domen, membrele superioaré ‘at aca ‘fo ~ fs indica subiectului s& execute extensia trunchiului cu desprinderea umetilor de pe planul mesei; palparea se realizeazi de 0 alta a apofizelor spinoase toracale. ; so wopee me Nisaren pone fi compensala de contractia muschilor dorsali super cial, ie omoplatii. 7 . . a an e o feazh coloana la nivel lombar.Subiectul executt ex tensia trunchiviui cu desprinderea de pe suprafaja de sprijin doar a parti ri aT a i sea fy = Fg sobicctl trbuie sk deprinds de pe supala de mut’ cv spn Sep torake pent fr pone fa z & mares sexe 8 progesivaaplictt 1 nivel prselor vers _ epee pee | ers.| 120 / KINETOLOGLE MEDICALA ‘aluarea spinalilor lombari Pozitie: - pentru fg - fs decubit ventral, membre‘e superioare jn afara mesei de examinat, pentru a evita confuzia cu marii dorsal, - pentru fg - fy se indica subiectalui si execute extensia truuchiului; prlparea se realizeaz dle-o parte gi de alta a apofizelor spinoase lombare. ~ pentru fy se fixeaza fefele posterioare ale coapselor; se indict subiec- tului si execute extensia trunchiului; rispunsul consti in imposibilitatea desprinderii intregului torace de pe suprafafa de sprijin; = pentru f; subiectul isi desprinde de pe mas toracele si partea supe- vioard # abdomenutu. ~ pentru fy - f5 subiectul executé migcarea precedenta contra unei rezistenfe crescfinde, aplicatt in regiunea dorsala. 3. Rotatia este realizat de muschii marele si micul oblic Muschint marele oblie (M. obliquus externus abdominis) (fig. 3.48) Acfiuni: © contrac{ia unilateral& produce: =flexia trunchiului cu inclinare homolaterala; ~rotafia parfii superioare a trunchiului catte partea opusi. © contracfia bilateral’ realizeazi ~ flexia trunchiului impreuna cu muschii Grepji abdominali; ~ presa abdominala, alatui de ceilalfi musehi abdomi Pozifie: = pentru fy ~ fg decubit dorsal, cu membral inféttor sting flectat si piciorul sprijinit pe mast, (testarea se executi pentrn marele oblic de partea dreaplé), membrele superioare intinse pe Vang’ trunchi + pentru fy - fy se indica subiec- tului si tageascd, sf flecteze capul sau sit expire; daca deficitul este important apare Tig Ad8 Magehial navel able Payee CCpitoinl3_ MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/ 121 © bombare a peretelui abdominal de parter dreaptd. Apoi, subiectul va flecta si rota concomitent trunehiul, inet umvirul drept si se orienieze edtre hemibazinul sting, Muschiul se palpeazit pe partea anterolateral si superioar’ a sibdomenutui = pentru fy se indica subjectului sé execute flexia cu rotaia trunchiut lui, astfel incat tmnairul drept si se Indrepte catre genunchiul sting Hectat. Flexia trunchiului se va realiza fra propulsie, ping la desprinderea spinei scapulei, unghiul inferior rlmndnd in contact eu masa. ~ pentru fz - fy din pozitia inifiala, dar cu membrele superioare fncrucigate pe lorace se exccuti aceeasi migcare ca si pentru fp, cu desprinderea complet a omoplatului de pe mast; regiunea dorsala infe- rioard rmdne in contact cu suprafata de sprijin Spre sfirsitul migetit se-fixeaz4 picioarele, pentru a contracara ten- dina lor de flexie. - pentru fs din pozifia inijiala se executa flexia cu rotafia trunchiutui, dav cu mAinile aplicate la ceata, Muschiul mic oblic (M. obliquus intemus abdominis) (fig. 3.49) “Actin: \ -ontractia unilateral produce: ~ ridicatea homolaterala a bazinului gi rotafia controlaterals, | = inclinarea homolateralii a trunchiutui impreund cu patratul lomber. « contractia bilateral produce: = flexia trunchiului, impreuna cu musehii oblici gi drepti abdominalis ~-accentuarea cifozei dorsale si stergerca lordozei lombare prin retroversia bazinululs ~ eresterea presiunii intraabdominale impre- ‘und cu muschiul transvers. Pozijie: - pentru fy ~ f5 acceasi ca pentru bilanful marclui oblic (testarea vizeaz micul oblie tot de partea dreapti) A i 4ik ih OF LOGIE MEDICAL Wig a mnie ~ petite: fg - fy se indic& subiectului sk execute ridicarea si rotafia hemibazinlii drept catre umérulsténg; se pelpeazt inferior si lateral de spina iliac ahterosuperioari, i theo : ei fz subicctul ridiet sprijine peel ate | fa ~f5 migcarea sé fy, siconi Sieveadl 1 nee muscular al soldat cipal, croitdr gi tensor al faci Tn plas fasciel latalrétatie interna gi abdu wll io-psons | (Psois jliacus) (fig, 3.50) Actiuni jul de aces parti te | muscular al membrului iplet hemibazinul drept, Piri s& se cut in amplitudine complet, pentra ei rezistenfé ereseinde, plasatt la nivelu! spinei iliace untero: ple, pentru fy fs. Se fixeaz’ umAral sang ferior Hil + i | uurmétorii mugchi: ilio-psoas, ca flexor prin- lata,/éa flexori acceso, , croitorul realizeaza rotate extemnA si absuctie, iar tensorul * pute fix pe trunchi: flexia coapsei pe bazin $i ujoard rotafic externa; __ © puiiet fix pe femur: musehigl iliac produce anteversia si rotayia bazinului; psdasul trage vertebrele lombare anterior, in m gcarile de inclinare Fis 3 a. =i homolaterala|gi rotafie contfolaterala | Rolin mes Siintervine 1a sffryitul primului du- blu sprijin, limitand tendinja de exten fe marcat’ a goldului prin contractic tonica excentrica participa la al doilea sprijin unilate- |, realizind propulsia coapsei. in Se indicd Subizctului 4 continue Site * cu coapst usor etal pe bazin ia coapsei pe bazin | | Copitolul 3. MASURARE $I EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 123 a a Ste nnnNo e Psoasul iliac fiind profund, se palpeaza greu, exceptnd copiii ja care aabdomenului, lateral de marele drept se palpeaaits partes inferolater Pozitie: - pentru fy decubit lateral, de partea membrulsi examinat (homolateral), cu soldui in extensie gi gentunchiul flectat Membrul inferior controlateral uso abdus este susfinut de inetoterapeut, Se fixeazA regiunea lombosacrata pentru menfinerea lordozei Se indicd subiectului si execute in amplitudine completa flexia coap- sei pe bazin, cu genunchiul flectat, pentru a evita contracfia izometric’ a ischiogambierilor. Porific: - pentru fz-fs decubit dorsal, membrele inferioare extinse, eu pemuja sub coloana lomber, pentru a menjine lordoza. Se fixeazii ereasta iliaca. ~ pentru fz se indie& subiectului s8 execute flexin coapsei pe bazin, eu geminchiul in flexie; incepénd de la 90° se opune o rezistenf’i usoard in 1/3 inferioara a fefei antetioare a coapsei > pentru fg - fs miscarea se executt impotriva unei_rezistente creseénde eg eh Flexia in abducfie si rotafie extemi indic& intervenjia muschiului croitor 2 ae Flexia in abduetie si rotafic interna evidenfinzi interventia tensorului fasciei lata, Existd gi alte variante de pozitii (plan fnclinat, asezat cu gambele in afara suprafelei de sprijin. ‘Musehiul croitor (sartorius) (fig. 3.51) Actiuni: «In nivehul soldului produce: ~rolafia extern a coapsei pe bazin, fn flexie gi abductie; ~ stabilizeazii bazinul in plan antero-posterior; ~ anteversia bazinula « la nivelul genunchiului produce: ~ flexia gambei pe coapst - rotafia intern a gambei, cfnd genunchiul este in flexie; — stabilizeaza genunchiul, impreunt cu muschii “piciorulul de ised”.| 124/ KINETOLOGIE MEDICALA Rol in mers: «# primul dublu sprifin: tmpreunt cu dreptul inter si semitendinosul se opune accentuirii valgusului fiziologic, stabi- lizand articutafia genunchiului; © In sfarsitul celui de-al doilea dublu sprijin unilateral: Himiteaza extensia gentun- chiului gi acfioneaza sinergic cu muschiul iliac in flexia sotdului Jn plus, este rotator extern al goldului, rmiscare maximf in momentul atacului cu talonul Fig. 351 Muschial rotor Pozitie: - pentru fy-f2 decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse. Se indict subiectului ‘4 execute flexia coapsei_ in rotajie extern’ si abduct, - pentru fg - fy flbrele croitorulul se palpeazA sub spina iliac& antero- superioar8, pe faja anterioar’ a coapsei, iar tendonul pe fafa medial a ‘genunchiului (tendonul muschiului croitor formeaza improuna cu tendoanele ‘mugchilor drept intern si semitendinos un complex fibros mumit “piciorul de fiscal”), - pentru f2 se fixeazA creasta iljuca si se indicd subjectului si execute alunecatea calcAiului pe fafa interna a gambei opuse, realizaind astfel flexia soldului in abductie gi rotatie externa. Subiectul nu trebuie si aplice intreaga faf4 plantard ¢ piciorului, deoarece astfel migcarea este compensati de adductori; amplitudinea nigcitii trebuie si fie completa Pozifie: - pentru f3 - fs stind sau decubit dorsal pe un plea inclinat Se fixeaat creasta iliac’ = pentru fy se indica subi tudine complet, ca si pentru f25 = pentru fy - fg miscarea se executl contra unei fezistenfe crescdnde aplicatt pe 1/3 inferioari a fefei externe a coapsei si pe 1/3 inferioari a gambei tului s& execute aceeasi migcare, in ampli- ‘ecsdiininmanetmeeiiiiiissinndneinnemneneiomimiereinenntitteintirenntstinaiintsineii Copitolut3- MASURARE $I EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA / 125 Pe ee nese sn Mugchiul tensor al fasciei lata (Tensor fasciae latae) (fig, 3.52) Actin: . «pe sold ~ flexia tn abduptie a coapsei pe bazin; migcarea are amplitudine maxim cand bazinul este retroversat si coapsa in rotafie inte; modereaz acfiyinea rotatorie cexterntt a croitorului Cand ia punct fix pe tibie participt la stabilizarea in plan frontal a bazinulyi ‘« pe genunchi ~ participt la extensia gambei pe coapsi gi la rotafia extern’, cfind genunchiul este flectal; este stabilizator late- ral al gemunchiului, in echilibru cu muschii “piciorului de gasca* (situafi medial). nee ar Rol fn mers primal dublu sprifin: participa la actiunea stabilizatoare a bazinubii mai ales in raport cu tibia, deoarece este biarticular; simul sprijin unilateral: asigur’ echilibrul Jateral al bazinului impreun’ cu fesierii mic gi mijlociu; « al Goilea sprijin unilateral: asiguré echilibrul lateral al coapsei, fine antagonistul adductorilor; mengine coapsa in echilibru. jin absenfa actiunii sale predomina intervenjia rotatorilor externi f momentul atacului cu talonul, Pozifie: - pentru fy - fy decubit dorsal, cu membrele inferioar extinse. ‘Se indicd subiectului si execute abductia fh rotatie intern a coapsei pe bazia. “Muschiul se palpeazi pe’ spina iliaca antero~superioari, iar bandelet fibroasd (tractul iliotibial) pe faja lateral a coapsei sau pe condilul lateral al tibiei,intre tendomul bicepsulu si rotull, Pozitie: - pentru f> decubit dorsal, cu. membrul “de examinat in acductic si membral conirolatéral flectat si abdus ‘din sold, flectat din genunci, sprijnit pe planul mesei, Se fieaza puternie|creasta inca int |" Hl i 126 / KINETOLOGIE MEDICALA, Se indic& subiectulni si execute ia amplitudine completa abductia eu rotafia internal a coapsei pe bazin. | : _ Pozitie pentru: £3 ~f5 decubit lateral, cu membrul inferior de partea sprijinului flectat, pentru stabilizarea bazinalt Prin inclinarea laterald a trunchiului scade actiunea compensatorie a ‘muschilor flancului abdominal. Se fixeaz puternic creasta iliac’ - pent fz sc indict subiectului st realizeze in amplitudine completa, abductia de 30° a coapsei pe bazin, asociat’ cu flexia si rotafia intemt, ‘menfinfind genunchiul extins, . ~pentru fy fs migcarea se executt contra unei rezistente oxescénde, plasata fn 1/3 inferioard a fefel extere a coapsei 2. Extensia este realizatai de muschiul fesier mare. ‘Musehiul fesier mare (Gluteus major) (fig. 3.53) Acfiuni * extensia coapsei pe bazin (cel mai important extensor); are ro! foarte important in menfinerea statiunii bipede; « rotafia externa a coapsei pe bazin; * extensia bazinului pe coapsa, cand ia punt fix pe femur; « stabilizarea bazinolui in plan anteroposterior; «# retroversia bazinului; © echilibracea trunchiulut pe membrele inferioare Este inactiv in merst! normal gi in orto- statism, Tutervine in urearea unei sedi, a unui plan inelinat, in mersul cu incdzeare gi fn spor- turi care solicit bazinul (gimnasticad 1a aparate, inot stilul delfin, volei, judo etc,). Pozi: - pentru fy fz decubit ventral Se indic& subiectului si contracte fescle sau sii execute extensia coapsei pe bazin, Fibrele se palpeaza pe tosti suprafaja fesei Pliul subfesier se orizontalizeaz& gi igi pierde forma, Fig. 353 Muschiulfesier mare Capitstul3_ MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA /127 Pozitie: - pentru fa decubit Iateral de par pozitionat cu goldul si genunchiul in flexie. Se fixeaz& bazinul la sacrului, pentru a evita anteversia acestuia si hiperlordoza lombarl secun- dari, deoarece apare riscul compensArii de etre muschii spinali Se indicd pacientului si execute, in amplitudine complett, extensia coapsei pe bazin cu genunchiul fh flexie, pentru a reduce actiunea muschilor ischiogambieri -a membrului de examinat, ul Pozifie: - pentru fz - f5 decubit ventral, cu membrele inferioare in. afara mesei de examinat, Hectate din gold si genunchi, Se fixeaza sacrul i se susfine membrul inferior din 1/3 inferioarai a gambei. + pentru fy se indic& subiectului s& execute, in amplitudine completa, extensia coapsei pe bazin cu genunehiul in flexie. - pentru f4 ~ fs miscaree se executi contra unei rezistenje crescAnde plasati in 1/3 inferioar’ a felet posterioare a coapsei 3. Abductia este realizati de fesierii mijlociu si mic gi tensoru fasciei lata ‘Musebiul fesier mijlociu (Gluteus medius) (fig, 3.54) Acfiuni: — «© cfind ia punct fix pe bazin acjioneaz’ asupra coapsei determinand: ~ abductie prin fibrele mijiocit; ~ rotafie intem& prin fibrele anterioare; rotafie externa prin fibrele posterioare; ~ participa la flexie prin fibrele anterioare; — participa la extensie prin fibrele posterioare. «= cfind ia punet fix pe femur: = slabilizeaza bazinul impreuni cu ceilal abductori, mai ales in sprijin unilateral; ~ basculeaz’ homolateral bazinul; — participa la coaptarea articular; ~mengine-bazinul orizontal, ies128 / KINETOLOGIE MEDICALA, Rol in mers: ~ prinnul dublu. sprijin: stabilizeaz% lateral bazinul, impiedicénd prin contracfie izoto- nic& excentricd inclinarea bazinului de partea opusé; = primul sprijin unilateral: asigurd, impre- und cu muschiul tensor el fascici Ista, echilibral lateral al bazinului. Pozifie: - pentru fg - fy decubit dor- sal, cu membrele inferioare extinse. creer Se indici subiectului si exeoute (Rit rotafie) abductia coapsei, stuict pe planul mesci Muschiul se palpea pe fata externa a marelui trohanter. Se evits con- ~ fuzia cu micul fesier sau tensorul fasciei fata cheno tbe Pozifie: - pentra fz deoubit dorsal, trunchiul inelinat citre parlea de cexaminat pentru a diminta acfivnea mugchilor abdomina ‘Membrul de evaluat este addus, jar celalalt abdus din sold, flectat din genunchi, piciorul sprijint pe un taburet, Se fixeaz’ putemnic ereasta iliac. Se indic& pacientului si execute, in amplitudine completé, abductia coapsei pe bazin strict pe planul mesei, fara componentele de rotatie si Alexie Pozitie: - pentru 3 ~ fg decubit lateral, cu partea de testat deasupra, membrul inferior controlateral flectat din sold gi genunchi pentru a stabiliza bazinul si trunchiul, Se fixeazi ereasta iliac. ~ pentru f se indic& pacientului si execute, in amplitedine complett, abductia coapsei = pentru fy - fs migcarea se executa contra nei reziscenfe cresefinde aplicata in 1/3 inferioard a fefei externe a coapsei, Se evita flexia soldului si liininiiasaaiichiiiiiiisihnnneisietaisialiaamesiisptstcts Copitoul3_MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/ 129 Muschi! fesier mic (Gluteus minimus) (fig. 3.55) Acfiuni: «© rotalie inten’ a coapsehpe bazin; i © abducfia coapsei pe hazy tai ales cénd bazinul éste in retroversie; @ stabilizarca laterala a bazinulul; « participa 1a flexia coapsei pe bazin; «¢ in sprijin unilateral, cdind ia punet fix pe femur, produce rotajia homo: Iaterala a bazinului, spina iliacd antero-superioar§ de partea opus’ se orienteazs in plan anterior; « participa Ja inclinarea homolateralé a bazinului gi trunchiului, Rol in mers: i : © primul dublu sprijin: se contract fu tot avest timp i inifiazd rotatia externé a bazinului, participind la stabilizarea lateral’ a acestuia. ¢ primal sprijin unilateral oscilant: se contract in tot acest timp, pro- ducfind rotatia bazinutui in raport eu femurul (relatv fix), Se relaxea- 2 inainte ca membrul inferior opus si realizeze atacul cu talonul. Pozifie: - penteu fy -fz decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, Se indicK subiectafui st execute rotajia intern & coapsei pe bazin. ‘Magchiul este practic impalpabil, deoatece este acoperit de fesierul mijlociu si tensor al fasciei lata, Totusi, dact avestia sunt atrofiati, se poate palpa pe ‘marginea anterioari a marelui trohanter. Pozifie: - pentru f2 decubit dorsal, cu membrul inferior controfateral abdus si flec- {at din gold, flectat din genunchi, in spriin pe ‘un taburet pentru a stabiliza bazinul. Se fixeazi creasta iliaca. *” Din rotafia externa a coapsei pe bazin, se indicd subiectului s4 execute in amplitu- dine complet, misearea de rofafie interna Trebuie observati migcarea coapsei, nu a gambei si piciorulu Porigie: - pentra fy -f5 decubit dorsal, gamba in afara suprafefei de sprijin, membrul