Numele, Prenumele. Marcati frecventa cu care simtitistarile enumerate mai jos: ASQ ___ Varsta. Niciodata . .. . Foarte des [Mi se usued gatul, 012345678 LI ‘Am dificultati cfnd inghit. Tncere si evit si incep 0 conversatie. imi inchipui nenorociri viitoare. i 12 3 [4_[ Imi simt inima grea. 3 6 Evit s8 vorbese oamenilor investifi cu autoritate (sefului, s ti 5 politistului, ete.) Imi tremurd mAinile gi picioarele. ‘Nu pot si-mi scot din minte anumite ganduri. ‘9° | Evit s& intru singur intr-o camera unde oamenii s-au adunat si vorbese deja. 10 | Ma doare stomacul. 11 | invat din greseli. 12 | Evit situatiile noi sau cele nefamiliare, 13 [ Simt un nod in gat. 14 | Am ameteli. 115 | Ma gindesc la posibile necazuri ale celor dragi. 16 | Nu pot s4 ma concentrez asupra nei activitdti, Prd sa-mt vind in minte alte ganduri 77 | Cand ma intélnese cu colegi sau prieteni pe care nu i-am |” | vazut de mult, dacd nu ma opresc ei si stim de vorba, eu trec mai departe. 18 | Respir intr-un ritm rapid. 19 | Imi ocup timpul pentru a evita gindurile negre. 20 | imi pierd respiratia 21 [ Nu pot sé-mi scot unele poze sau imagini din minte. 22 | fncere sa evit reuniunile. (23 [imi simt mAinile sau picioarele intepenite.Niciodata. .. .. Foarte des 012345678 Imi imaginez c& par naiv in fafa unel persoane a carei pirere despre mine o consider important. 25 Mai degrabii stau acasé decat sa ma implic in activitati afara din casa, 26 Prefer s& evit si-mi fac planuri de viltor referitoare la autoperfectionarea mea, 27 ‘Sunt preocupat ca altii si gindeascd bine despre mine. 28 Tncere si evit activitatile solicitante. 29 ‘Am migcari necontrolate ale muschilor. 30 Simt furnicdturi in corp. 31 Imi simt mainile sau picioarele fara putere. 32 ‘Trebuie si fiu atent sé nu-mi art adevaratele sentimente. 33 ‘Am dureri si/sau crampe musculare. 34 imi simt fata, mainile, picioarele sau limba amorfite. 35, Am dureri in zona pieptului, 36 ‘Am un sentiment de neliniste.SAH Numele. 7 Prenumele. Varsta, Evaluati intensitatea simptomelor enumerate mai jos cu ajutorul urmatoarei scale: [0 [Simptom absent 1_| Simptom usor 2 | Simptom moderat 3__[Simptom sever 4 | Simptom foarte sever, dezadaptativ 1. Dispozitie anxioasi 6. Dispozitie depresiva ingrijorare _ Pierderea interesifti. , Pesimism _ Anhedonie ae Anticiparea fricii = Depresi = Iritabilitate — Insomnie de srezire = 2. Tensiune 7. Simptome musculare incordare = Dureri musculare - Fatigabilitate _ Rigiditate musculara - Incapacitate de ase relaxa Contractii musculare Perplexitate _ Spasme Usurinta de a plange _ Inclestarea maxilarului Tremur = Voce nesigura Neliniste _ 8. Simptome senzoriale _ 3. Temeri _ Tinnitus De intuneric, necunoscuyi _ Vedere incetosata Dea fi singur acasi - Altemnanta senzatii cald-rece De animale mari Senzatia de slabiciune De trafic a intepaturi De aglomeratie 9, Simptome cardiovasculare 4. Insomnie _ Tahicardie Dificultati la adormire Palpitatii = Somn intrerupt Durere toracica Som nesatisftcdtor si senzatia Zvacnirea venelor E de oboseala la trezire _ Senzatii de lesin - Vise = Pals neregulat Cosmarnri = Atacuri de panic noaptea __ 10. Simptome respiratorii _ Presiune sau constrictie toracica _ 5. Simptome cognitive _ Senzatia de sufocare Hipoprosexie Oftat Hipomnezie Dispnee11, Simptome gastrointestinale _____14, Comportament fiziologic Dificultaqi in a inghiti _ Nevoia de a inghiti _ Gaze a Ragait Dispepsie _ Puls crescut _ Durere inainte si dup mese Frecventa respiratiei peste 20/min, Arsuri _ ‘Spasme musculare _ Senzatie de plin = Tremur ~ Regurgitare gastrica acida Midriaza 7 Senzatie de great _ Exoftalmie = Transpiratit = 12, Simptome genito-urinare —_ Zbaterea pleoapelor _ Mictiuni frecvente a Voma as Incontinenfa urinara _ Senzatia de gol in stomac _ Amenoree _ Crampe _ Menoragie Zgomote abdominale, Frigiditate Balonare Ejaculare precoce Pierdere in greutate Pierderea erectiei = Constipatie _ Impotenta ~ 15. Comportamentul la intervin 13. Simptome autonome an incordare _ Usedciunea gurii - Ticuri, nervozitate = imbujorare _ Agitatie _ Paloare = ‘Tremural mainilor = Transpiratie = Mind ineruntatai _ Amefeal’ = Fat’ congestionata = Migrena _ Tonus muscular crescut = Piloerectie Respiratie superficial PaloareIEAD Numele Prenumele, Varsta, Itemii acestui inventar se referd la diferite situatii, emotii si reactii fata de tratamentul stomatologic. Apreciati reactile dvs., in functie de intensitatea lor si incercuiti cifra raspunsului care vi se potriveste. 1. Teama fat de tratamentul stomatologic v-a determinat vreodata si amanati stabilirea unei programiri 2 1. Niciodata. 2. O data . 3. De cateva ori. 4. Deseori. 5. Aproape de fiecare dati. 2. Teama fatii de tratamentul stomatologic y-a determinat vreodati si anulati programarea sau si nu va prezenta 1. Niciodata. 2. O data. 3. De cdteva ori. 4, Deseori. 5. Aproape de fiecare data. int ;pul tratamentului stomatologic: 3. Devin tensionat(a), musculatura mi se contracta. 1, Deloc. 2.Putin. 3. Oarecum. 4. Destul de mult. 5. Foarte mult. 4, Ritmul respiratiei creste. 1, Deloc. 2. Putin. 3 Oarecum, 4. Destul de mult, 5. Foarte mult. 5. Transpir. 1. Deloc, 2. Putin, 3.Oarecum. 4, Destul de mult. 5. Foarte mult. 6. imt senzatia de great si de rau Ja stomac. 1, Deloc. 2. Putin. 3. Oarecum. 4. Destul de mult. 5. Foarte mult. 7.Inima imi bate mai tare. 1. Deloc. 2. Putin. 3. Oarecum. 4. Destul de mult, 5. Foarte mult. Mai jos veti gasi o lista cu situatii care, pentru multi oameni, sunt generatoare de teama gi anxietate. Apreciati intensitatea cu care se manifesta aceste simptome la dvs. si marcati pe o scala de la 1 la 5. 8. Stabilirea unei programiri Ia stomatolog. Foarteputin. | = 2) 3 4S. Foarte mult, 9. Apropierea de cabinetul stomatologis Foarteputin. 1 2 3 4 ~— 53. Foarte mult, 10. A sta in sala de asteptare. Foarte putin. 1 2-3 4S. Foarte mult.11. A vi ageza pe scaunul dentar. Foarte putin. 1 = 23 4S. Foarte mult. 12. A simfi mirosul specific cabinetului stomatologic. Foarte putin. 1 23 45. Foarte mult. 13. A-l vedea pe dentist intrind. Foarte putin, 1 2034S Foarte mult. 14, A vedea acul si seringa cu anestezic. Foarte putin. | 2 = 3 4S. Foarte mult. 15. A simti acul. Foarte putin. 1 2 34S Forte mult, 16. A vedea freza. . Foarte putin. 1 2 3 4 5 Foarte mult. 17. A auai freza, Foarte putin. 1 2 3 4 5 Foarte mult. 18. A simti vibratiile frezei. Foarte putin. 1 2 3 © 4 5 Foarte mult, 19. A suporta detartrajul, operatia de curatare a dintilor. Foarteputin, 1 2 3 4 5 Foartemult. 20. Ludnd in considerare toate aceste situ: stomatologic, in general. Foarte putin. 1 2 3 4 5 Foarte mult. cit de tare va sperie tratamentulAAT Numele Prenumele Varsta__ Apreciati in ce masurd va caracterize: scala dela I la 5. enunturile enumerate mai jos si marcati pe o 1, in timpul unui examen ori a unci testiri, emotiile imi creeazi probleme care mi ‘impiedica si obtin rezultate foarte bune. Intotdeauna. | 7 b 4 5. Niciodata. 2, Pot lucra in conditii de stres daci sarcina este foarte importanta. intotdeauna, 1 2-34. Niciodata. 3. Atunei cdnd nu sunt suficient de pregitit, friea de note proaste ma face sii fiu ineficient (si gresesc). Bie Intotdeauna, 1 2 «34S Niciodata, 4. La materiile la care am note slabe, frica de note proaste ma face sii fiu si mai ineficient. ‘Nu mis-aintimplatniciodata. 1 2 3 4 5 Mis-aintémplat intotdeauna. 5. Cu ct este mai important examinarea, cn atat sunt mai stresat. intotdeauna, 1 2 3 4 5. Niciodatd, 6. Pot fi nervos inainte de examen dar, din momentul in care incepe, uit de nervi intotdeaunauitdenervi, | 2 «34 ~—S_- Raman tot timpul nervos. 7. in timpul examenelor sau al testelor ma blochez la intrebari la care nu-mi amintesc rdspunsul, iar dupa ce se termina examenul imi amintese ce trebuia si. raspund. Intotdeauna mi se intampli.1 = 2 «3-4 SNu ma blochez dacé stiu rispunsul. 8. in timpul unui examen emotiile ma ajuti si raispund mai bine. Niciodata nu ma ajuti. 1 = 234). Deseori ma ajuta. 9. Nimic nu ma distrage in timpul unei testiri intotdeauna este valabil pentru mine. 1 2 3 4 5. Niciodata nu este valabil. 10. Daca nota final a unui curs se obtine printr-un singur examen, obtin rezultate mai bune decat ceilalti. - Niciodata. 1 BE 3 4 5 Intotdeauna. 11. Am descoperit ci la inceputul unui examen mintea mi se blocheaza si imi revin abia peste cfiteva minute. intotdeauna mise intmpli. 1 2 «34S. Niciodata nu mi se intampll,12. Astept cu nerSbdare examencle. Niciodati. 1 2 3 4 5. Intotdeauna. 13. Teama de examen ma epuizeazi att de mult inedt, atunei cind examenul ‘incepe, aproape nu-mi mai fac griji pentru nota pe care o voi obtine. Niciodata nu m-am simtit asa. 123-45 Intotdeauna m-am simtit asa. 14, Timpul limita mi streseaza si obtin rezultate m: supusi unor conditii identice. Timpul limita ma face intotdeauna Timpul limit’ mu ma face niciodata si objin rezultate mai proaste.1 2 3 4 —5-_si objin rezultate mai proaste. slabe decat ceilalti din grup 15. Desi, pentru cei mai multi oameni, “ingrdgatul porcului” inainte de examen nu este eficient, am descoperit c4 pot invita materia necesara chiar in ajun i pot folosi cu succes informatiile retinute. Intotdeauna reusesc si fac Niciodatéeny reusesc si fac acest lucru. 123 4 5 acest lucru, 16. Ma bucur mai mult edind promovez un examen greu decit atunci cind promovez un examen ugor. intotdeauna, 1 2 3 4 5 Niciodata, 17, Uneori trebuie si mi intore asupra intrebarilor de examen intrucit imi scapa sensul lor. . Niciodati, 1-23-45. Tntotdeauna. 18, Ma descurc mult mai bine cAnd este vorba de un examen important. Este adevirat pentru mine. 1 2 3 4 5 Nueste adevarat pentru mine. 19. Cand nu stiu sii rspund la o intrebare la inceputul unui examen, ma enervez atat de tare cdi ma blochez Ia intrebari mai usoare pe care le intalnesc ulterior. Niciodaté nu mise intampla. 1 2 3 4 5 Intotdeauna mi se intampla.TASIH Numele Prenumele Varsta. Este evident faptul c& oamenii se gindesc la 0 varietate de lucruri atunci cand sunt implicafi in situafi sociale. Vom enumera mai jos o list de lucruri pe care le putefi gandi despre propria persoand cu putin timp inainte, in timpul sau dupa interactiunea cu 0 persoand de sex opus. Citifi fiecare item si apreciafi cét de frecvent afi putea gfindi ceva similar inainte, in timpul sau dup& interacfiune. Utilizafi scala urmatoare pentru a indica frecvenfa cu care avefi astfel de génduri: m-am gandit foarte rar m-am gandit rar m-am gAndit cdteodail m-am gandit des a] a fes)rs | ‘m-am pandit foarte des Raspundefi cét mai sincer. Nota ‘Cand nu stiu ce si spun, mi simt foarte anxios, De obicei, vorbesc destul de usor cu baiefi/fete. [Sper i num fe des ep SH ma simt mai linigtit. Fara griji, Prd team’, fird anxietate, Mice 0 fric de moarte | I 2 3 4 ‘5_| Mi-e team de cea ce el/ea ar putea gindi despre mine. 6 7 8 El/ea probabil nu va fi interesat(®) de mine. 9 | Poate I-as linisti/ag linigti-o dacl ag face eu primul pas. 10 | Yn loc si-mi fac griji, mai bine mi gandesc cum si Vo cunose. 11_| Nu ma simt in largul meu atunci cénd vorbesc cu baieti/fete. 12 | Ce naiba ! In cel mai rau caz, nu ma va plicea, 13 | El/ea ar putea si vrea sd-mi vorbeasc& la fel de mult cat vreau si eu. 14 | Aceasta va fi o bund ocazie. 15 | Dac& nu ma voi descurca in aceasta conversatie, imi voi pierde tncrederea in mine. 16 | Ceea ce voi spune va pirea, probabil, stup 17 | Ce am de pierdut ? Merit& si incerc. 18 | Aceasta este o situafie ciudatd, dar fi pot face fai. 19 | Wai !Nu vreau si fac asta, 20 | As fi distrus dact el/ea nu mi-ar rispunde.SISC Numele Prenumele, Varsta__ Va rog si notafi, cea mai stresantsituatie prin care afi recut recent. Pe data de. vi s-a intémplat, Lista de mai jos cuprinde o serie de relatiri ficute de oameni dupiice au suferit evenimente de viafS stresante. Pentru flecare enunf, marcafi, in coloana din dreapta, freovenfa ou care aceste relatri vi s-au potrivit si dvs. fn ultimele sapte zile. Utilizafi urmatoarea scalé de apreciere: 0 | niciodata «(1 Trareori 2_| cateodatt 3 [adesea Nota 1 [eam gindit la acea situafie chiar end nu am avut intentia. 37 T Am incercat sé nu mi las cuprins de suparare cind m-am géndit sau mi s-2 amintit situafia respectivi. "Am incercat s& mi-o scot din minte. Din cauza imaginilor sau ‘gindurilor legate de ‘aceasta situatie, mi-a fost foarte grou si adorm. = ‘Din cand in cdnd, am trait sentimente putemice in legdturd cu ea. “Am avut vise legate de aceasti situafic. ‘M-am ferit de tot ce mi-ar fi putut aminti de ea. “Aig avut sentimentul c& nu sa intdmplat deloc sau c& nu s-a petrecut in realitate. | 3]o]o4 9 | Am incercat su nu adue vorba despre ea. 10 | Imagini legate de aceastsituafie mi-au apdrut bruse in minte. TT Diverse alte lucruri ma tot ficeau s& mi gindese la acea situatie. 12 | Eram constientc¥ fncd trdiam anumite sentimente Tegate de eveniment, dar nu ‘am incercat si ma ocup de ele. TST Am incercat si nu m& glndese la situajia prin care am trecut. T£| Orice avea legitura cu ea, imi readucea in suflet sentimente fafa de eveniment. 15 | Mira fost greu s8 incere orice fel de senzafi in legiturd cu acest eveniment.