Anglia medievala

Anglia de la cucerirea normanda(1066) pana la inceputul secolului al XIV-lea

a)Cucerirea normanda a Angliei

In anul 1042,profitand de complicatiile dinastice ce au intervenit dupa moartea lui Knut cel
Mare(1035),insulele britanice s-au eliberat de sub tutela daneza.Guvernarea lui Eduard
Confesorul(1042-1066) a marcat o slabire a puterii regale,in detrimentul nobilimii anglo-
saxone,care avea prerogative foarte mari.Deoarece Eduard murise fara urmasi,Harold,un
ealdermen(nobil care stapanea domenii intinse) este incoronat rege al Angliei in
1066.Totusi,exista un candidat,ruda cu Eduard,William Bastardul,care aspira si el la titlul de
rege.Astfel,cei doi se vor infrunta la Hastings,incheindu-se cu o victorie normanda.Doua luni
mai tarziu,William s-a incoronat la Westminster rege al Angliei.

b)Organizarea normanda a regatului englez

Normanzii nu au introdus in Anglia feudalismul,ci au pastrat vechea impartire administrativa

anglo-saxona si sistemul de relatii sociale.Ideea de noutate era conceptia foarte autoritara a
puterii.William,cat si urmasii sai(William Rufus,Henric Beauclerc,Etienne de Blois,Henric al
II-lea Plantagenetul) au dus o politica independenta fata de regalitatea franceza.Regii
normanzi ai Angliei au urmarit subordonarea stricta a nobilimii,crearea unui nou aparat
administrativ judiciar,fiscal si militar de guvernare si reorganizarea clerului.

William a inceput sa-i recompenseze pe cavalerii normanzi care l-au sprijinit cu feuduri
vacante sau confiscate.Acestia nu au primit proprietati neconditionate,regele fiind stapanul
intregului pamant al tarii.Pentru evidenta exacta a drepturilor,indatoririlor si a veniturilor
tuturor seniorilor,William a infaptuit in 1086 Domesday Book(Cartea Judecatii de Apoi)
.Aceasta ancheta a fost facuta de trimisii regelui care s-au deplasat in fiecare asezare,intreband
oamenii batrani informatii referitoare la posesiuni,sub prestare de juramant.Numele
documentului ar putea sugera inspaimantarea anglo-saxonilor fata de minutiozitatea
inventarului,asociata cu exactitatea judecatii de la sfarsitul lumii.Tot in 1086 prin Juramantul
de la Salisbury,toti oamenii liberi din regat care detineau posesiuni funciare au fost obligati sa
presteze juramant de credinta fata de rege.

Regalitatea normanda a creat un aparat administrativ,judiciar,fiscal si militar pornind de la

Curtea regala,compusa din vasalii regelui,aceasta intrunindu-se periodic pentru a discuta
problemele regatului.Din aceasta adunare se va desprinde un consiliu cu atributii mai precise
(de exemplu,cancelaria,care autentifica toate actele oficiale).Organismul financiar se numea
Exchequer(acest nume deriva de la panza cadrilata cu ajutorul careia se contabilizau
veniturile) avea rolul se a colecta taxe de ajutor,de rascumparare,amenzi,pe langa acestea
introducandu-se si alte impozite directe,care afectau toate categoriile de supusi.In domeniul
juridic se observa cele mai semnificative transformari ale regilor normanzi.
Apar juratii(asesorii),care dadeau verdictul in toare procesele si curtea superioara de justitie-
Marele Juriu.Legislatia a fost aplicaia prin intermediul assizelor-ordonante date in numele
monarhului.Acestea se aplicau diferentiat,in functie de categoria sociala,reprezentand un
impediment pentru exercitarea dreptului regal de justitie.Astfel a aparut legea
comuna(common law).Noul sistem era bazat pe principiul teritorial(indiferent de stare
sociala,oamenii erau considerati supusi ai regelui).Aceasta masura-legea comuna nu a fost
privita cu ochi buni de catre Biserica. In ceea ce priveste Biserica,William i-a inlaturat pe
prelatii existenti,inlocuindu-i cu persoane devotate.Acesta a scos clerul de sub tutela
aristocratiei si a combatut simonia. Urmasul sau,Henric I Beauclerc intra in conflict cu
Biserica,intrucat acesta dorea ca regele sa fie cel care ii judeca pe membrii clerului vinovati
de crime capitale potrivit legii comune,reprezentantii Bisericii considerand ca in astfel de
cazuri se aplica doar o degradare.Astfel,in 1164 regele promulga cele 16 Statute(Constitutii)
din Clarendon,care stabileau controlul regalitatii asupra clerului.Potrivit actului,alegerile
episcopale urmau sa aiba loc in capella regala,iar toti marii prelati erau datori sa jure credinta
regelui in momentul alegerii.

In concluzie,victoriile regalitatii normande s-au datorat masurilor luate,dar si faptului ca

Anglia se afla izolata din punct de vedere geografic fata de continent.Insula nu a facut parte
din Imperiul Carolingian si nu a suferit efectele fragmentarii acestuia.

Fata de restul continentului caracterizat prin fragmentare teritoriala,regatul englez se

caracteriza prin unitate teritoriala,acesta ajungand la dimensiunile unui cvasiimperiu(prin
alipirea posesiunilor angevine din Franta),dar si prin faptul ca era centralizat.

c)Criza monarhiei in secolul al XII-lea

Aceasta incepe prin infrangerile suferite de Ioan fara Tara(1199-1216),pierderea

Normandiei,intrarea acestuia in vasalitate fata de papa Inocentiu al III-lea.Momentul
culminant il reprezinta insa infrangerea de la Bouvines din 1214,in urma careia baronii s-au
rasculat,impunandu-i regelui in 1215 promulgarea documentului Magna Charta
Libertatum(libertati=privilegii).Aceasta stipula:controlul regalitatii de catre un consiliu
formati din 25 de baroni,orice taxa nu putea fi perceputa decat cu consimtamantul baronilor si
clerului,dreptul baronilor de a se revolta in cazul in care regele ar fi incalcat
legea.Totusi,regele isi putea alege consilierii si putea conduce activitatea consiliului regal.

In timpul lui Henric al III-lea(1216-1272),criza monarhiei engleze s-a agravat.In

1258,baronii s-au razvratit a doua oara,impunandu-i regeluiPrevederile de la Oxford,care
cuprindeau prevederi mai restrictive fata de consiliul din 1215. Regele a fost luat
prizonier,nobilimea instaurandu-l pe contele Simon de Montfort.Acesta insa a disparut in
1265,in urma unei rebeliuni.Henric al III-lea restabileste pacea prin Edictul de la Marlborough
in 1267,insa se confrunta cu o noua institutie care ii limiteaza atributiile-
parlamentul.Alcatuirea acestuia a fost limitata doar la marii baroni,incluzandu-i apoi si pe
reprezentantii alesi ai clerului inferior,oraselor,proprietarilor funciari mijlocii.Cuprindea 4
camere,care s-au restrans la 2:Camera Lorzilor(formata din marii seniori laici si ecleziastici)
si Camera Comunelor(cavaleri si oraseni).Membrii parlamentul au ridicat conceptul de lege la
rang de norma suprema,ii cereau monarhului sa corecteze anumite abuzuri,sa faca unele legi
sau sa se abtina de la unele actiuni.Adunarile de Stari aveau atributii juridice(sprijineau
regele in distribuirea dreptatii),fiscale(aprobau sau respingeau taxele solicitate de rege).

In concluzie,Parlamentul a fost un instrument de limitare a monarhiei,iar uneori de control al

ei.Astfel,in secolul alXIV-lea,regalitatea engleza a ajuns o umbra,datorita insa si conjuncturii
economice nefavorabile.