VLADIMIR VOLKOFF TRATAT DE DEZINFORMARE De la Calul Troian la Internet ‘Traducerea: ‘MIHNEA COLUMBEANU:© Eaitions du Rocher © Antet pentru versiunea in limba romana Redactor: Nicolae Nastase Coperta: lon Nastase ‘Tehnoredactare computerizati: Diana Grad ISBN: 9739241.875 of mir ‘Tipograia MULTPRNT gt CUPRINS ei Prefati I-Dezinformarea si eul I-Ce anume nu e dezinformarea I= De la gurl la ureche we IV-E adevarat, finde am citi. V- Zilele Radiol 7 VI-Dezinformarea se organizeaza .. VII Perioada clasica . VIII Tentative occidentale 13 BIlSSsad IX Cine a cdstigat Rizboiul Rece? a7 X~Cum se concepe 120 XI-Cum se practic. 128 XIL—Accesorii verbale 136 XIII Accesorii senzoriale 154 XIV Cutie de rezonant 163 XV-E adevarat iindea am vazut 176 XVI- Un studiu de caz 185 XVII- Rizboiul informatilor 210 XVIII- Un mod de a trai XIX- Cee de facut? Multum... Nota autorului Bibliografie selectiva‘Toati arta rizbotului se bazeaza pe insetitorie. Sun Ti ‘Toati arta politicii este aceea de a face si se creadi. Machiavelli Omul e clidit asttelincit fictiunile fi fac o impresie ‘mai puternica decat adevarul, Erasmus Spunefile ceea ce vor si audi. Lenin PREFATA Astivi, gratie dezvoltiii fara precedent a mijloacelor de in- formare in masa, a capacitiilor noilor tehnici de comunicare, a relativ recentului vector informational aflat in plind expansiu- ne ~ Internetul -, informatia se raspandeste si este receptati ‘mai rapid ca oricénd pe intreaga planeti. Asteptarea, asimilarea siullizarea ei curenta au devenit la fel de presante precum sa- tisfacerea celorlalte trebuin{e umane — biofiiologice si psiho- sociale, Disparitia barierelor tehnice de comunicare a facut ca pi ‘méntul sa fie na numai un ,sat global* (Marshall McLithan), ci siun ,sat electronic" in spafiu caruia informatia, in diversele ei forme, real, trunchiat’, partiala sau falsificat circula in mare vitez’l Consumul zilnic de informatie, cu diferentele inerente, can- titative sicalitative, de la un individ la altu, de la 0 comunitate nafionala la alta, reprezinta o obisnuing o necesitate de la sine infeleasé si a care ignorare genereaza inevitabil frustrare, ne- ‘multumire si chiar nesiguranta, Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si mai nou Internetul sunt canale prin care se influenteaza, orienteaza si ditijeaza opi- nia publica, interesele si motivatille oamenilor, constiintele, chiar dincolo de granitele proprilor vointe si simfuri. Suntem ‘ot mai dependenti de aceasti retea globala pentru a fila curent ‘cu ceea ce se intémpla in lume. Am vizut la televizor, am auzit laradio, am cititin ziar sunt airmail care se invoca adesea pen- ‘rua argumenta un punct de vedere sau a justifca 0 anume ati- tudine sau conduita. De aceea ne bazim mult pe credibilitatea siintegritatea medillor de informare. Virtutile extraordinare ale mass-media se consttuie, para doxal, in tot atitea puncte nevralgice, iar dependenta tot mai mare a omului de ceea ce ii ofera mijloacele de informare in4 VLADIMIR VOLKOFF ‘masi reprezinta o ocazie propice si pentru manipularea infor- ‘matic, lar prin aceasta este posibil safe schimbate atitudinile, convingeril, trairile si comportamental oamenilor fra apela lamijloace vilente;o realitate de ordinal evidentei poate cipita cu totul alte dimensiuni fata de cele care ti sunt propri;albul se poate transforma pe neobservate in negru si acesta in alb ‘Traind intr-o lume hipermediaticd se pune tot mai acut si problema calitii informatie, a acuratetei ei, a concordantei de- pline dintre continutul su sirealitatea pe care o exprima, 0 su- ‘Rereaza satt o semnificd, Mai mult chiar: a sistemului de nor- ime si valor, concepti, aitudini, convingeri si sentimente pe care le poarti cu sin, a strilor de sprit pe care le vor provoca, ‘a asteptirilor pe care le vor trezi, Este vorba aici de ADEVAR, seris cu ltere majuscule si rostit rispicat, deoarece fra apira- rea si afirmarea li, dincolo de orice interese individuale sau de ‘grup, de subiectivismulinerentjudecati si aprecierii umane, ni ‘mic nu se poate cli frumos si trainic. A face rabat de la aceas- 18 cerinta, ao igmora, ar insemna in fapt si acceptim cinica for mula lui V. 1, Lenin: A spune adevérul este o prejudecati bur shezi meschina, Intru apararea adevarului se rica in fapt si cartea de fat lui Viadimir Volkoff care, cu rigoare stintiic, eu o privire lucida, obiectva, abordeaza metodic fenomenul dezinformari, {storia lui, determindrile sociale si psihologic, impactul su in plan individual si colectiv care merge, nu de putine ori, pina laa crea noi situati, noi evenimente, deci ate reali ‘Semnatarul lucrarii porneste in intregul su demers de la ‘convingerea-premisé afirmata foarte categoric precum ca: Ade viirul e un lucra sacru, intangibil, cel mai pretios bun al nos- tru. care, in consecinta, merit sé! tratim cu veneratie rez: sioasd: ‘Vladimir Volkoff autor a mai multor lueriri de psthosocio- logie, dar side inspirate romane si scenarii, cunoscitor in pro- funzime atit al viei politic si sociale a lumii occidentale, cat si ‘al celei ce pind mai iri era incatusata in imperiul comunist, in- treprinde o analiza meticuloasi, chiar didactic uneori, pentru Tratat de dezinformare ane explica cea fst dezinformarea pe traiectlistori al deve- ni sale, de a Calul Troian la Internet, ce este si ce va fiea in planul ménuirii abile a informatiei pentru a atinge un anumit obiectv. EL defineste dezinformarea drepto tehnica ce permite furnizarea de informatii generale eronate unor tetti, determi- nandui si comité acte colective sau si difuzeze judeciti dorite de dezinformatori. Date fiind amploarea si frecventa utilizarii dezinforméii in societatea de astizi, tot mai tributara i {ie a efectelor sale pe multiple planuri, a rolului ei in situati de ctiza side razboi, in tari precum SUA, Anglia, Franta dar siin alte state, sunt scoli,colegi, institute si centre de cercetéri unde se studiaza si se aprofundeaza cu mijjoace stintitic, teoretice al stizi nu doar in timp de razboi ‘sau crize, ci curent si pe timp de pace - este necesara mai mult ca oricand, avand in vedere ca pe masura ce informatia creste in volum, circula tot mai rapid, incercdnd si raspunda cat mai adecvat variatelor nevoi de cunoastere si actiune ale omului si -colectivitatilor, potential cresc in aceeasi proportie si pericolele denaturarii ei, ajungand pana la a se utiliza asa-zisele mesaje clandestine auditive si viaiale mente af inoculate direc in sub- Constentl uman precum sila acini de infonicare prin care si se afectezeciscernamntul factrior de deczi. Dupa cum ne- difuzind o informatie, transmitand-o incomplet, tendentios sau fals ori, saturand publicul prin suprainformatie, care abate aten- tia oamenilor de la anumite probleme si le diminueaza capaci- tatea de a diferentia esentialul de secundar se ajunge in fapt tot Ja dezinformare. Tafel de edifcatoare, cu extrem de multe concluai de or din practic nu numai pentru cei care produc informata, cs pentru cei care folosesezinie acest “prods special’ este i demonstratia autorului privind cele sapte feluri in care poate fi prezentat un fapt, in raport cu scopul care se urméreste si anume: @ afirmat; @ negat; @ trecut sub tacere; e amplificat; e di- minuat; @ aprobat; e dezaprobat.VLADIMIR VOLKOFF increzitor in valorile occidentale, Viadimir Volkoff ne atra- ge atentia csi in democratile autentice, in societtile cu ex- perienta democratica indelungati exist pericolul dezinforma- ni, Democrata, in viziunea sa, opinie pe care o impartasim si noi, presupune ca o conilte Sine qua non existenta libertati de imigcare a informatie. Incercarea de a 0 opri sau restringe ar echivala cu insisi moartea democratic, transformarea ei, am spune noi, in contrariul ei, adica in dictatura Excursulistori, succint, atent in select siredat intr-un stil atractv se dovedeste afi deosebit de instructiv. in huerare sunt infatisate situa, cazuri, exemple din istoria diferitelor epoci si popoare, pan in zilele noastre ~ cazul conflctelor din Goll Persic si din zona Baleanlor -, dar si din implozia devastatoare a sistemului comunist - prin care se demonstreaza elocvent cum au fost gndite si aplicate diverse si subfile tehnici de dez informare, de la miloacele clasce ale dezinformari de ipl re- latiei guréureche, tiparul, radiou, flmul, fotografia, televizive nea, la cel mai recent sel mai inidios ~ compuiterul, sub for- ama Internetuli in numele dreptutui fundamental al omului sia socetti ta informatiinedeformate, nedenaturate, al faptuli ci ast dezin- formarea se practica pe o scara ingrijoritor de mare find con- siderati a cincea dimensiune a oricarei bata - alituri de d- mensiunea pant, mare, aer si cosmos ~sunt explicate pe larg modaltitle si tehnicle de concepere siaplicare a dezinformir. Dezviirea intimititlor acestui procede, am numit dezin- {formarea care este considerati, cu deplina indreptatire, drept 0 ‘component a rézbojuui informational, prezent in realitate mu rnumai in cazul conflictelor militare, ci tot timpul, aut nu doar pe specialist ci si publcul larg, care este tinta orice opera- tiuni de dezinformare si inteleagalchimia acesteia, ingredien- tele care se folosese si in ce proporti si combinati “tehnolo- sce”. Vor vedea ea procedurile in cau, fra afi prea soist- cate, sunt in schimb extrem de eficace precum: @ negarea eve- nimentuli: @ inversarea faptelor, @ amestecul intre adevar si minciuna e modificarea motivuli: « schimbarea cireumstante- lor; # estomparea; ¢ camufiajul: interpretarea; e generaliza: Tratat de dezinformere v tea; ilustrarea; ¢ impartirea responsabiltti sau plasarea ei doar pe seama uneia dintre parti sa.m.d. Toate aceste“trucur”, care insa exploateaza abil toate slabiciunile umane, vantitle in- «ividului si prejudecatile sociale, sunt insotite de exemplificar, ‘ceea ce face lectura nu numai placut, dar si extrem de instruc- liv pentru infelegerea mecanismelor de functionare a dezinfor- marti sia efectelor ei adesea asemanitor bulgarelui de zapada ‘sau perversului indemn: calomniazi, calomniaza ct pn la ure ‘ma tot réméne ceva! ar specialistul nu se opreste doar laa ne prezenta cum si ‘ceeste in stare si genereze dezinformarea, posbilitaie sale cu adevirat dezorientative, dezorganizatoae, inhbitoare si chiar ‘taumatizante, ci formuleaza strategie, tactcle si clile practice de contracarare a acest fenomen nociv si amoral. In respectul autentic al omului, tindind seama ca in orice actiune de dezinformare tinta principala e omul, el find in fapt si“consumatorul” de informati, profesorul Volkoff,licentiat in literatura clasicd si doctor in filosofe, ne retne atentia si asupra ‘modalittlor de protecte impotriva muscaturilveninoase a dez- informa recomandandune: @ si nu ne lasim sufocati de su- prainformatia ambient; e si nu ne formm opin decat asupra subiectelor despre care puter avea acces la mai multe surse dle informare; e si practicim spirtal de contradict si si incercim {n oc si le cumparim gata fabricate; « sa i categoric autocenzara lor. Cualte cuvinte, pentru a fi imuni la dezinformare, pentru a anihilaefectele sale persuasive, fiecare dintre noi trebuie sa pri- vveasci fatele, evenimentele,situatile,indiferent prin ce vectori ne sunt aduse la cunostinta (atentie deosebité la televiziune ~ paradisul dezinformarit), cu 0 anume circumspect, facind efortul de a examina atent sursa, confinutul informatiei, mo- mental sau contextul in care a fost lansat si cénd avem posibili- titi chiar si o confruntare cu realitatea la care face trimitere. Pentru ci, asa cum spunea G. B. Shaw un om informat este mai dificil de manipulat decét un om neinformat, deci va cédea mai sereu vietima dezinformariw VLADIMIR VOLKOFF Iati tot atdtea motive sé salutim cilduros initiativa si efor- tul editurii Antet de a pune la dispovitia cittorlor romani aceas- ticarte. Eaeste de certi utltate pentru a intelege siceea ce sa petrecut in anii regimului comunist in tara noastra, dar si ceea ce se intimpli acum in aceasta perioada de tranzitie ~ dureroa i, confuza inca si parca fara de sfarsit - spre societatea demo- cratic si statul de drept pentru care Sau jertit adtia oameni in decembrie 1989. Lucrarea se adreseazi s tilo, tuturor celor care hucreaza in sistemul mass-‘medi lor didactice, cercetitorilor si studentilor din institutile cu profil socio-uman, lucratorilor din serviciile de informati, celor din diplomatie, personalului militar din structurile ce asigura apararea nationala, ordinea publica si siguranta nationala. Prin problematica ei de mare actualitate, cu siguranta ca aceasta carte va fi receptati cu interes de catre clasa politica romaneas- i, de analisti politic care furnizeaza sila randul lor sunt mari consuratori de informatie, dar side pablicul larg, de orice ceti- tean care are dreptul la informatie veridicd, tocmai pentru a pu + tea filiber sia actiona in cunostinga de cauza in folosul su ial Dr. Gheorghe Aridivoaice Caprrown I DEZINFORMAREA $I EUL Mi se intimpla adesea si tin conferinte despre dezinfor- ‘Am vorbit in nenumérate cluburi flantropice, precum si n fala Asociateifilosoflorcrestin, la Sain-Cyr sila Saint Cyr au MontDore, pentru jandarmi, marinari, ziaristi, politisti, aviator, oameni politici 3 chiar la Scoala superioara de rézboi (pe care nu mai trebuie so numim astfel, pentru ca a fost re- botezati Colegiul interarme de aparare, ceea ce este deja un semn complice din ochi al dezinformatorului). (Or, de cum trecem la etapa rispunsurilor la intrebai,intot deauna se gaseste céte un smecher ~ profesor sau colonel ~ care si se ridice si sani spun: —Foarte bine, domnule, neaticonvins, Dar cine ne dove- deste cd nu dezinformati si dumneavoastra? Rasete Intrebarea este paradoxala dar legitima si, de ast data, 4am impresia cé ar fi mai bine si réspund inainte de a incepe. Prin urmare, voi povesti chiar deacum ce anume ma deter- ‘minat si ma interesez de dezinformare. (Comandantul Coignet si arma psihologica in 1958, eram elev ofiter la Scoala Militara de Infanterie din Cherchell, iar programul nostra de trageri, curitire a armamentului, marsuri nocturne si trasee de lupta a fost intrerupt de un conferenfiar care nea facut si radem prezen- tindunise astfel: Sunt comandantul Coignet, de la Scoala asazisi supe- rioara de razboi. (Inca se mai numea astfel) La care, a inceput sa ne vorbeascé, pentru patru ore, de- spre arma psihologica, Eram cam sapte sute si cred ci eu am fost singurul pe care la interesat expozeul comandantulai, In ziua ,liberari*,6 VLADIMIR VOLKOFF ‘acea sirbatoare cu care se termini stagiile militare si in tim- pul careia totul e permis, sase sau opt dintre camarazii me au adus pe scend un obiect prelung pe care Fau prezentat ca find ,arma psihologica* si care nu avea psihologic decat numele. Eu, insé, fusesem fascinat de cocktailul compus din violuri la adresa multimilor, propaganda, psihanaliza, maoism si tehnici publictare pe care nil propusese comandantul. Sar putea ca toate acestea si fi fost inca incomplet digerate, poate cA o anume naivitate ma indemna sa consider aceste metode aproape infalibile, dar sunt sigur cé nu ma ingelam presimtind ca era ,ceva" la mijloc. Si, la drept vorbind, trebuie si recu- noastem ci de ast dat armata francezi nu mai rimasese ‘urma intrun rizboi ci, dimpotsiva, era in avangarda unor cer- ccetiri abia schitate, dar care aveau sii ofere pe viitor niste rezultate de risunet mondial Pentru moment, inca nu ne aflam decit in faza de creare a Biroului 5 sia Corpului de cadre al tineretului algerian, care hu au ajuns la rezultatele scontate. Corpul de cadre al tineretului algerian pornea de lao idee ‘sinatoasd: promovarea in Algeria a elitelor favorabile prezen- tei franceze. Aceasta tinea simultan de Santierele tineretului i de conceptul de comisar politic, aventura in care am fost amestecat si eu insumi. Nu pentru multa vreme. Cac, ince- pénd din luna julie a anului 1958, actiunea a fost sabotata la nivel guvernamental si nu mi-a mai rimas decat o bereta cu panglici verzi, culoarea verde fiind judicios aleasa, intrucdt este preferata musulmanilor. Biroul 5, in ceea cel priveste, avea misiunea de a manipula opinia algerienilor, dar era slab pregatit pentru asa ceva, sau mai bine zis, opinia armatei era prea putin pregatita ca si profite. De obicei, erau afectati parasutisti care nu mai puteau Siri, sau rezervisti ale caror opinii politce pareau indoielnice: echivala cu a inserie actiunea intr-n cere vicios, din moment. ce se impiedica obtinerea rezultatelor despre care se credea cA maveau si apard, ‘Mil mai amintese si acum pe acel locotenent cu beret rosie care venea si aducd discuri eu muzica berbera in satul ‘meu de regrupare araba. Populatia, desi binevoitoare fata de atat de dezinformare 7 noi, disparea la primele mugete ale megafoanelor. Mam inte- resat care erau motivele acesteiatitudini. Oamenii mei mi-au ‘explicat, in eufemisme pudice, ci acea muzicd instrumentalé surescta femelle intr-un asemenea hal, incdt nussi mai puteau face treburile. Am transmis mesajul, dar fara succes. ~ Nau decét sa asculte, mia réspuns locotenentul. Asta le deschide spiritul, Incepand din acel moment, am considerat c& na astfel ‘rebuia 88 se ménuiasea arma psihologica, dar in mintea mea sia ficut loc ideea c& trebuia si fie posibilé manipularea spiri telor. In aceeast perioada, am inventat cuvantul psihocratie care, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decdt ‘cea ce urmareste s8 spund Roger Mucchieli i subversiuea Anji au trecut si, spré 1972, iteresindusmé de lumea invit timantului, am descoperit admirabila brosur a hui Mucchieli, Subversiunea. Reludnd nofiunea de ,rizboi al schimbului", draga lui Pierre Nord, Mucchieli, piciornegru*, fost comunist, fost ofiter din D.B. 2, care sa pierdut un brat in lupti, demon- streaz cd ,conceptia clasica facea din subversiune si din riz- boiul psihologic o masina de rizboi in perioadele de ostlitate sise oprea la sfrsitul acestora*. In schimb, ,rizboiul modern este in primul rind psihologic’, iar beligeranti la curent cu ultimele noutati urmarese sa ereeze in tabara adversa o ,rev lutie voluntarist: ,Conditile socio-economice ale revolutiei (.) nu devin {forte] motrice ale revolutiei decd daca exist 0 stare de spirit revolutionara, o vointa de lupta, Aceasta «stare de spit este cea care face revolti, in afara cazalui cd inter- vine resemnarea, din cauza fricii sau a respectului, Prin urma- re, Se poate si trebuie si se «lucreze» la nivel psihologic, s8 se {nvinga frica si respectul, s se creeze agresivitatea unora $i complicitatea altora." Observati ci aceasti doctrind, exploatata din abundenta de catre comunisti timp de trei sferturi de secol, este in curs * tnorig, pie noir= (arg) francez din Algeria (tr)8 VLADIMIR VOLKOFE de a fi reluata de islamisti, din nou, cu anumite conivente occidentale. Important nu este realitatea viel", consemneaz Muc- chielli ,ci ceea ce cred oamenii, iar ,Gasirea cuvintelor care au efect e mai importanta decit analizarea datelor obiective™. Actiunea subversiva urmareste trei scopurr — si demoralizeze natiunea vizata si si dezintegreze gru- parle care o constituie; A discrediteze autoritatea, precum si pe aparator tionarii si notabilitaile sale; = si neutralizeze masele pentru a impiedica orice inter venfie spontana generala in favoarea ordinii stabilite, in mo- ‘mentul ales pentru cucerirea non-violenta a puterit de catre 0 mica minoritate ‘Aceast neutralizare impli’ ,s& se impun ticerea majo- rita, o tacere care exprima apatia, nu oprobiul la adresa ele- mentelor turbulente*. ,Nu este vorba in nici un caz de o «mo- bilizare a maselor populare> (..) ci, dimpotriva, de imobiliza rea acestora, Voluntarismul revolutionar nu are nimic dea face cuto rebeliuine general, iar «recursul la popor» nu este decit formula verbala de propaganda, valabila atunci cind poporul este tinut la distanta.* Demontind actiunea agentilor subversivi in cazul cand acestia raman exteriori grupulai vizat ca si celui in care se inte- rear, Mucchielli arata ci .nu e posibild nici o manipulare fara cunoasterea perfect (intelectuala, psihologica si empa- ticd) a grupului care trebuie subminat si a membrilor sai. Aceasta, bineinteles impreuna cu priceperea si stapanirea ‘ehnicilor de manipulare, permite si se asigure credibilitatea a ceea ce se doreste si se dea de crezut" Pe scurt, si intrun mod de-a dreptul genial, Mucchielli de- -venise constient de o transformare radicala in arta razboiulu. Daca, de la inceputurile timpurilor, arma psihologica nu a fost decit un accesoriu rizboinic folosit doar rareori si cel ‘mai adesea lisat in magazie, secolul XX a cunoscut aparitia unui razboi esentialmente psihologic, in care operatiunile militare au devenit doar accesorii la care se recurge parci- monios ca la niste anexe ale actiunii principale, Astfel au fost, Tratat do dezinformare 9 dle exemplu, razboaiele de decolonizare, precum sirizboaiele therla care tau adus pe comunisti la putere in numeroase printre care si China, Numesc acest fenomen ,paradoxul tui Mucebiel ‘Nu numai ca Mucchielli mi-a deschis ochii asupra revolu- tii ruse care, intr-un fel, ii dduse nastere, si asupra a ceea ‘ve se intémpla in jurul meu (peatunci, ma aflam in Statele Unite, sfésiate in doud de Razboiul din Vietnam si de exploa- ‘area sa politic) dar imi si propunea, fara so stie, un subiect «le roman care ma urmarit cdtva timp: bas fi pututintitula Aventurile unui psihocrat si as fi povestit in paginile lui cum ‘roul sia vandut sufletul dracului pentru a stapsni sufletele alla, Daca am renuntat sid scriu, am ficuto din dow’ motive, ‘wnul bun, celdlalt rau, Pe de o parte, am descoperit c& nu vvosedam stfciente date asupra tehnicilor de manipulare entru ami imbogati povestea intr-un mod satisficator ~ si ssupra acestui punct, nu mé inselam. Pe de alté parte, imi repugna sa descriu medii sociale pe care nu le cunosteam, ‘cum ar fi, de exemplu, acela al presei, de unde mi se parea cd proveneat cele mai grave manipula: nu observam, ca un orb ce eram, c& se intimplau hicruri mult mai rele in cercurile intral céror mijloc tréiam ~ si anume, mediul universitar american © ocazie pierduta, asadar,insi pe care aveam 0 resisese nai tira Alexandre de Marenches si dezinformarea Succesul unui roman al meu intitilat Reintoarcerea, publi- cat in 1979 si a cérui actiune se desfisura in lumea informati- ilor, a facut ca directorul Ser viciului de documentare extern si contraspionaj alias SD.ECE., sau ,Sdéke’, cum il numese ‘cu afectiune unii, si ma cheme pentru a sta de vorba, Alexandre de Marenches, descoperitor al lui Sun Ti, era convins, intre altele, de dowa lucruri foarte simple: in primul rind, ca inamicul (adic, in acea perioada, U.RS.S) purta un ‘razboi psihologic cu noi, iar in al doilea rand, c4 unul dintre cele mai utile mijloace de apirare ar fi constat in a dezvalui2 VLADIMIR VOLKOFF pentru Montaju, sub tdul Dezinformarea, arma de rizboi, volum care a vazut lumina tiparult in 1986, lturdndwi pe Sun ‘i, lenin, Ceahotin Delmer, Nord, Bittman, Mucchiel, Claude Polin, Heller, Barron, Legris, Koestler, Borchgrave, oview si Tyson. Desigur, anumite documente confdentiale hu putusera fi reproduse, dar am avutsatisfatia de a afta pas cu pas ca antologia mea era flosta att de servicile de infor mati, ct side Scolle de ziarstica.Insusi cuvantul dezinfor- ‘mare, necunoscut cu ctiva ani mai devreme, era cial toata Zua de massmedia si se aglomerase in vocabularul omului de pe strada, Imi atinsesem scopul si m-am putut intoarce pen- tru citiva ani la ceea ce militar ar nut ydragile mele ste di adic viata de romancier. ‘Apoi, spre 1993, cererile de conferine sau reluat din pli municipaliti, organizaft de tineret,scoli militare. Nimic surprinzitor in toate acestea. Avuseserd loc trei cevenimente care schimbau complet datele dezinformarti, iar cei care se preocupi de aceste chestiuni observasera ‘cadlerea comunismului priva Occidentul de tapul isp {or earuia se pulusera atribui odinioari toate operaiunile de dezinformare, sau cel putin toate reusitele avestora; ~ tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute, sci pau de sub controll sttelor sierau din ce in ce mai practi cate de organise private; ~ imaginea, atotputernica imagine, tiumiase definitiv supra euvintuiu, ia domeniul comunicaflor sal informati- lor, deschizandue dezinformatorilor perspective noi si apa rent nelimitate. Aceasti revolute in dezinformare o observaseri cercurile interesate. Ea mia treit dorinfa de a preciza anumit ide, de a recaptula anumite fapte, de a proiecta anumite ipoteze ‘Asifel a luat finta aceasti mica luerare, care nu se pretinde afi exhaustiva din nici un punct de vedere, ins ar putea si le provoace ator exeget dornta de a merge mai depurte cu pro Drill lor investiga Caprrow I CE ANUME NU E DEZINFORMAREA, ‘Avertisment asupra informaiei Un fapt nu este o informatie Un fapt nu devine informatie deedt atunci cénd un info ‘mator informeazi un informat. ,Plouat nu este o informatie, ita timp edt, de exemplu, nu vam telefonat pentru a va info™ sma c@ plow. Militari au motive intemeiate si faca deosebirea inte® informatie, care este culeasain stare bruta, si informat Sunt trecute printro selectie cu minimum trei factor: evalu rea sursei, evaluarea informatiei, coroborarea informatiel- Aceasti tripla selectie le confera informatiilor militare wt simulacru de obiectivitate: ofierul de la Biroul 2 mea auait ccind vam anunfat ca ploua; inca nu am dat nici o indicate falsi; de altfel, e luna octombrie, deci este firesc sa plouts 0 plus, vecinul meu dectara si el cd plow’, Ofiterul de la Biroul 2 a eonchis, pe buna dreptate, ci exist ipoteze temeinice pe trua se putea miza pe realitatea plo insé, chiar presupundnd cd nu obfin nici un avantaj ‘vi transite elemente false asupra conditlor atmosferic®, orice informatie presupune prezenta a trei variable in care nu se poate avea absolut incredere: ~ informatorul. Poate ca sunt un pesimist inndscut, care tinde si descopere ca plowa atunci cénd burniteaza, sau'mi 5 pare ci e probabil si ploua si nu mam deranjat si ma uit pe fereastra? Poate ci nu vad foarte bine si am confundat stropit de la un furtun cu ploaia trimisi de bunul Dumnezeu? Poale ‘am gasit c& era mai simplu sa va spun ,ploua, finda ma ga ddeam ca ,va ploua", sau constatasem ¢a ,a plouat"? ~ mijlocul de comunicare. Daca vam telefonat, sar pute cca aparatul sa fi harat, si dumneavoastra si fi auzit prost: eu am spus pulovir sau Oud, nu .ploua, Daca vam scris, am ©“ VLADIMIR VOLKOFF caligrafie att de detestabila incat sar putea ca dumneavoas- tra Si fi cilt ,ploud in loc de plasé, plana, plind, prund sau chiar glum ori hain ~ informatul, Poate c& sunteti atat de optimist, incat vet cexclama: ,Mereu exagereaza; sunt sigur cd se va face frumos*. Sau, dimpotriva, va vei nefinsti pentru mine simi vet trimite 0 umbrela, un impermeabil, o canadiand, cdnd eu crezusem doar ca ploua fiinded eram trist? ‘Am putea continua astel la nesfrgit. Rusi relateaza poves- tea aceluitati analfabet al cirui fu plecase in armata, Fil fi trimite o scrisoare: ,Draga tati, o duc destul de bine, sper ca ce bine sila voi, trimitemi rogute o rubla*. Tata fi cere unui ‘trecitor grabit si prost dispus sii citeascd scrisoarea, iar om vorbeste atat de ragusit, int tatalui ise pare ca aude: , Tata, rma distrez bine, nu ma doare pe mine de voi, trimitermi repede biutura", ,Ba nam sii trimit nimic’, raspunde tata, dacéemi serie pe tonul asta". Trece o luna. Soseste inca o serisoare. ‘Tatil ii cere ajutorul altui trecator, dar greseste hartia si ro di tot pe cea veche. Trecitorul tocmai aflase ci primise o de- corafie si ca sofia li nascuse gemeni. Citeste entuziasmat epis- ‘ola asielincat tata intelege: ,Draga taticule, mor dupa tine, mie dor de voi, toata ziua ma rog $0 duceti bine, daca nu te superi, te rog si-mitrimiti o copeicé, doua, Aha!" face tat (sa, vezi, A invtat si se poarte. Am sii trimit doua ruble cu posta urmitoare.* Se mai cunoaste in India, povestea acelui maharadjah din {ara orbilor care nu stia ce este un elefant. A trimis sase orb in jungla, cu porunca sii descrie animalul. Orbii au pipait un clefant si sau intors cu descrieri contradictor, »Flefantul*, a ‘pus unul, ,¢ lung si mkadios ca un sarpe". ,Nu- adevarat", a protestat ful, e lat si moale ca ofoaie de cort". ,Ba gresest", a ficut al trelea, ,e ascuft si lucios ca un dinte urias". ,Va bateti joc de noi", sa suparat al patrulea, ,€ gros si asprit ca tun trunchi de copac*, ,Ba e urias ca un munte', La contrazis cincilea. ,E subjire $i rasucit ca un colicel de franghie*, a incheiat ultimul, care nui apucase decat coada. “Toate acestea ilustreaza tei idei importante: Fratat. de dezintormare ~ informatia nu confine niciodata adevarul suta la suta. Pe ‘ot parcursul se strecoara erori, chiar daca nici un membru al ‘antuluiinformatiy, de la informator la informat, nu are intentii * orice sar crede, nut numa ci in materie de informare ‘it exista obiectvitate, dar orice pretentie de obiectivtate tre- Ini sa fie trataté cu suspiciune. Este preferabil sii ascultim ve de o parte pe gue, iar pe de alti parte pe ghibelini, decdt “a trimitem la fata locui un observatorasa-zis impartial, care “a simpatiza de abun inceptcu uni su va plait mal bine ~ este firese ca fecare martor sa aibi propria sa impresie ‘supra evenimentului la care @ asistat. Dac’ impresiile se potrivese prea bine unele cu altele, «ceva suspect la mijloc. Din partea mea, contradictile dintre cei patru Evanghelisti sunt cele care ma fac si cred in veridicitatea lor, iar Biserica ave perfecti dreplate si ne prezinte versiuni partial divergente despre ceea ce estimeaza ea ca ar fi adevarul Obiectivtatea nu poate exista ~ cu att mai mult — decat informata de ordin stiinfifc, unde aceeasi experienti real 2ati de mai multi experimentatori conduce intotdeauna la ace- leasi rezultate. Ipotezele savantilor sunt obiectve in misura care se confirma prin fapte iar faptele lor sunt indiscutabile sensu cd oricare observator sar putea substitu cu cel care a cules datele perceptible ce le alcatuiese, date perceptible constitute in general prin coincidenta dintre un metru si ceea ce masoara acesta (admitgnd o marja de eroare). In tot ceea ce are legatura cu opinia publica, ne além tn tnod clar departe de o asemenea rigoare, iar diversele crteri de obiectivitate pe caré ni le propun mijloacele de informare vA ziso cutare, care e un om cinsit’, .Vedeli cu proprii ochi imaginea televizaa", Este parerea majorititi ~nu sunt des- tate sa ne asigure Nofiunea de dezinformare Se observa c’ informatia este in sine o marféi denaturat Nu va lipsitentatia de ao denatura si mai mult. Ca si nu mai vorbim de vanitatea sau de interesele care ne fac, mai mult sau6 VLADIMIR VOLKOFF ‘mai putin constient, sé modificam adevarul in mit de impre- jurari din viata noastra particulara. Si fim constienti ins ca, pentru oricine are ocazia de a manipula opinia publica, este foarte isptitoare alunecarea de la adevarul aproximativ la min- ciuna sfruntata, trecdnd prin toate stadiile intermediare. Se prezinti mai multe cazur: = dorinta de a obtine o anu attudine din partea opiniei publice, pentru a indeplini o anumiti actiune; dorinta de a vinde un produs, cénd un proverb rus spune: sseliciune, nimi nu se vinde"; ~ dorinta de a convinge publicul cu privire la superioritatea tunel anumite cauze, a unui anumit parti, a unui anumit cane didat: in cazul de fata, nu mai conteaza cA e o cauza justi, partidul este respectabil, sau candidatul e cel mai bun; se flo- sesc toate mijloacele pentru a lise asigura succesul si, atfel ‘uneor se ajunge la a pune minciuna in stujba adevaruli, daca este 0 minciund la care publicul e mai recepti, ceea ce fur: zeazi 0 scuza comoda pentru constintele scrupuloase. In aceasta ultima situate, se intimpld adesea si se accentueze intenfionat contrastele, de exemplu, pentru ca albul si para curat ca zipada, negrui e prezentat ca diavolul in persoana. ‘Sub aceste auspici,intram in domeniul unei dezinformari care nu mai este spontani, ci deiberat. Se impun aici céteva remarcipreliminare. fi ‘Sa observ c termenul a apdrut pentru prima oara in limba rusa (dezinformatia), dupa al Doilea Rizboi Mondial, cu rolul de a desemna practicile exclusiv capitaliste care urméreau aservirea maselor populare. F semnificativ faptul ca, in acest az, sovietiiiatribuind aceste practici unor adversari care inc nue descoperiseri, cuvantul insusi slujeste deja cauza, Apoi, termenul a trecut in limba engleza (disinformation). Chambers Twentieth Century Dictionary, publicat la Londra, in 1972, i defineste impartial ca: deliberate leakage of mis- leading information (,scurgere deliberati de informatii care induc in eroare’). in Frantaaaparut in anul 1974, incircat de semnifcati po- lice inten orientate: ignorance oie public est tenu d'un pro- Dleme dextréme gravité (cf. la folie nucéaire). Cela signiie ‘yalement ne pas suffisament éclairer Fopinion sur des ques ‘ions importantes Ggnoranta in care e tinut publicul cu privire la problema extrem de grava, de ex. nebunia nuclear. Mai inseamni de asemenea 0 insuficienti de lamurire a opiniei pur bce asupra unor chestiuni importante Grand, Pamard, Rive rain, Les Nouveaux Mots dans le vent, Larousse). Grate cuvan- {lui désinformation, sa lansat deja 0 anumita dezinformare. Cuvantalservestecauza, la fel ca in Uniunea Sovietica Urmitoarea reeditare a dictionarului Grand Robert a con- linut defintia de mai jos, mai potrivti: utilisation des tech. niques de Finformation, notemment de Tinformation de masse, pour induire en erreur, cacher ou travesti les fats (.utlizare 2 tehnicilor de informare, in special de informare in mas’, pentru a induce in eroare, a ascunde sau a traversifaptele") Pe scurt, a ora actual, cuvantul ,dezinformare” a devenit absolut banal si face obiectul unui ahumit uma de defini diverse, dar convergent. {ini amintese un prénz din 1982 in'cursul cdruia, dacd mu regesc, regretatul profesor Pierre Debray-Ritzen, domnul Jean Ferré si cu mine, am elaborat, de la un fel de mincare ta alt, punct cu punt, urmatoarea definite: ~Tehnicd permitind furnizarea de informatii generale ero- nate unor teri, determindndui si comiti acte colective sau si dlfwzeze judecati dorte de dezinformatori Continui si consider corecta definitia, dar voi propune putin mai incolo o alta, care mi se pare ca acopera mai com- plet aspectele esenfiale ale acesteitehnici ce reprezinti de asemenea so filosoie. ‘Se remarcé faptul cé termenul désinformation este inexact ‘compus. Prefixul de, dé, des, dés-indica, in limba franceza, ,nlatue area, separarea, privarea (Rober'), nu inseltotia, Se ,dezbra- ca, sdezorganizeaza’, ,degreseaza",adica se elimina imbrici-18 VLADIMIR VOLKOFF mmintea, organizarea, grasimea. Or, a ,dezinforma" nu inseam na a lipsi de informati", ci .a furniza informati fasificate”. Ar fi fost mai potrivit sa se vorbeasca despre mésinformation, ‘ca in «nésalliance» (,mezalianti), «mésestime» (jinsulta"), cinesiteligenceyCineigent nef), eu de dyinforme tion, ca in «dyslexie” (dislexie") sau «dyspepsie» sie’). Din picate, cuvantul désiaformation a intat in iimba degeaba am incerca sil mai schimbam. De asemenea, se observa ci notiunea de dezinformare se preteaza la o anumita forma de paranoia, Mai ales in perioada cand K.G-B.ul era principalul corifeu in materie, era usor s se remarce peste tot dezinformator, Ia fel cum unii vad or unde evrei, francmasoni sau iezuiti — pardon, am rimas rma: membri ai organizatiei religioase Opus Dei. Concepte cca ,Urechile dusmane va asculta" sau ,Ochiul Moscovei va priveste" duc cu toata usurinta la deranjamente psihologice. Cear fi daca ne-am imagina ci inamicul nu se multumeste doar sa vada si si aud, ci si susoteste si imbrobodeste. Ne impunem si nu eddem in aceasta curs. Comentarile pe care leam facut asupra caracteruluialeatoriu al informatie’, chiar si al celei mai bine intenfionate, ar trebui si ne fie de aju- tot. Nu trebuie ca, mai ales, cunoasterea dezinformarii si de- vind o dezinformare de gradul doi fn sfarsit, st remarcim ci dezinformarea" se poate inte- lege intr-un Sens foarte larg sau foarte restrans. Unii merg pana la a o echivala cu ,minciuné sau cu orice informatie falsi", Alto limiteaz mai strict. In misura in care ideea de -influentare a opiniei" fi este inerenti, ea se apropie de trei {chnici de care vom incerca si o diferentiem, pentru a defini domeniul care i specific. Propaganda Cuvantul propaganda apare pentru prima oari in 1689. Provine din expresia latina congregatio de propaganda fide, congregatie de propagare a credintei”. Tratat de dezinformare 18 ‘Termenul presupune, evident, transmiterea unei informa- ti catre un public, informatie care trebuie sa fie salutara pen- iru acesta si care nue perceputa de informator ca mincinoasa «i, dimpotrivi,ca expresie a singurului adevar existent. ‘Totus, sensul termenului sa alterat rapid. incepand din 172, este defn ca ,actiunea exercitaté asupra opiniei pentru » determina si aba anumite idei politic si sociale, a dori sia sustine o politica, un guvern, un reprezentant", In secolul XX, dictionarul Grand Robert fi asociaza expresii peiorative:,spi- lare de creier”, ,cacealmale", ,minciuni, citind declaratia ex- pecitiva: Asta propaganda” care inseamna, evident: ,Nui adlevarat", Cat de departe suntem de evanghelizarea pe care ‘odesemnase cuvantul initial! ‘Motivul este acela ci, intre timp, a apirut notiunea de infor- tmatierispanditi cu intenta de a manipula opinia public, ceea ce trezeste banuiel in orice minte lucida. ‘Aceste banuieli nu sunt neaparatjustficate, Un can ‘care proclama fir retinere, de la tribuna sa: ,Votali-ma pe mine, eu sunt omal care va trebuie", nu este neaparat un min- ‘inos. Sar putea chiar si fie intradevar ,omul care ne trebuie', 0 doctrina in care credem si pe care ne striduim so propa: im nue falsé prin definitie, Faptul ca anumite propagande sunt mincinoase nu inseamné ca toate arf astfl ‘Si chiar tunci cnd mint, ceea ce se intimpli adesea, prin- ‘ipala deosebire dintre ele si dezinformare este aceea ca pro- pagandele se prezinta cu fafa descoperit. Propaganda poate fi rosie sau brund, paciista sau rizboinic, rasisti sau antirasisti, poate léuda umanitatea unui Hitler sau mainimia unui Lenin, poate spune ceea ce vrea sa spuna, nu are ,intentii ascunse” CChiar si cand foloseste ca milloace néadevarurile, 0 face in slujba unui scop asupra caruia nu are nimic de ascuns. Acest lucru este valabil pentru propawandele de opozitie, dar si pentru diversele propagande guvernamentale. A predica adorarea Fuhrerului nu inseamnd aliceva decat a predica ado- rarea Fuihrerului, iar in acest scop nu exista alt mijloc decat cla de a predica adorarea Fuhrerului. Atunci cind, in pline nurare si foamete, Stalin declara, fara rusine i umor: ,Viata a devenit mai fericita, viata a20 VLADIMIR VOLKOFF devenit mai vesel, el voia si dea de crezut, sau sa simuleze credinfa ca tirania bolgevicilor aducea fericirea, 0 trasiturd majora a propagandei este aceea ca simuleaza incercarea de a ne convinge inteligenta, dar in realitate, cnd {si atinge efcacitatea maxima, se adreseaza celor mai irationale facultti ale noastre. ,Tinitiviscerele", spunea Hitler. Drape lel, ficlil, defile, saluturile distinctive si scandarileritmice Heil! Sieg! Heill ale nazismului aveau scopul de a priva individul de spiritul siu critic sia aduce nu de la doctrina la ‘comportament, ci de la comportament la doctring. ‘Ceea ce se aplici propagandelor pozitve se aplica si pro- ppagandei negative, cici propaganda are in comun cu calvinis- ‘mul faptul ci se bazeaza pe notiunea predestinarii duble, nu ‘celei simple: conform lui Calvin, anumiti oameni sunt pre- destinati mantuiri, iar alti, damnérii; conform propagandist Jor, daca 0 cauza sau un om sunt eminamente pozitive, cele- lalte trebuie si fie eminamente negative, iar idolatria binelui presupus se multiplica prin respingerea raului postulat. Acest de cétre George Orwell, in 1984 Cele ,doua minute de ura impuse zilnic cetitenilor Oceaniei consti in a recupera instinctele agresive ale poporului car va iubi cu atat mai mult pe Big Brother, cu cit il va detesta ‘mai tare pe Emmanuel Goldstein, ‘Orwell ficea aluzie la propaganda lui Stalin indreptata con- tra lui Trotky, dar procedeul este acelasi si atunci cénd Con- ventionalii reclama exterminarea Vendéenilor, cand sans- culottesii lat Aristocrati, la felinar!, cand Voltaire propovi- duieste Sa strivim infamia’, cind Gambetta proclama ,Clerica Jismul, ata dusmanul", cénd Lenin cheamé la nimicirea ,bur- jullor" sau cénd nazisti atta pe ,arieni* contra gidanilor® Or, in toate acestesituati, proiectul e patentat, marturist, proclamat. Se ,anunta culoarea". In concluzie: propaganda, chiar ingelitoare, nu este dezinformare. Publicitatea La fel ca propaganda, publicitatea (mai demult i se spunea .reclama"; acum se vorbeste despre pub, ad etc) transmite Catre un public pe cat de numeros posibil un mesaj a carui Trate de dezinformare a realtate sau falsitate nu constituie interesul esental si al cru scop nu este acela de a informa, cide a influenta, Reputatia publicitti o egaleaza pe aceea a propagandei. Dictionaral Grand Roberto defineste ca: faptul dea exercita 0 ‘actiune psihologica asupra publiculi, in scopuri comerciale” si «iteaza in acest sens termenii: «battage, bourrage (de crine), ‘uan-tam» (tapai,pisilogeala,tam-tam'). .Cea mai eficace publicitate este aceea americana, care ‘nizeaza pe reflexele conditionate”, a scris Malraux. Aceasta ssscamna si recunoastem ca publicitatea la fel ca propagan- sli, se adreseazi mai mult subconstientulin decat constintei. \Yersil spalat mai alb" poate trece uneori drept un argument, ‘esi nick agentia de publicitate care a inventatsloganul si nici, ‘wobabil,fabricanti detergentului Persil, ba poate, dupa toate ‘wobabilitiile, nici chiar cumparatorit acestui detergent nu ‘red cut adevarat c& produsul va albi complet rufele, iar for- ‘wala nu refine atentia decét pentru ca e vizualizaté si usor inexacta (ar fi trebuit si se spund ,spala mai curat*, dar nar ‘iavut impact). In schimb, un afig reprezentind o masina si o ‘emeie imbracati sumar, una linga alta, nu emite nici cea ‘wii micé pretentie de argumentare, din moment ce fata nu e le-vanzare pe Hanga masina, Ea nu e prezenta decat pentru a + seila concupiscenta cumpiratorului masculin sau exhibitio- vsmul cumparatoarel feminine si pentru a ne determina s ‘onfundim apetenta pe-care neo inspira spontan femeia cu ea pe care o vom resimti, prin ricoseu, pentru masing. Publicitatea moderna merge si mai departe ct exploata- rea irationalului Practic, se poate concepe ca spectacolul simultan eu ma- sina si femeia face ca in spiritul viitorului cumparator sa se basco idee vaga, ca aceasta: ,Daci as avea masina asta, toate lemeile frumoase ar alerga dpa mine“. De asemenea, unele sloganuri a céror form elipica le face toata frumusetea — de «xemplu, ,Surddeti Gibbs" ~ mai pastreaza o minima semiifi calle = ,pasta de dinti Gibbs imi va crea un surds mai strilu- citor* ~‘dar nu exista practic nimic rational in formule care contin cuvinte imaginare: .Cu Carrefour, poztvez", sau, si ‘mai mult, ,E Morgan dupa miVLADIMIR VOLKOFF ‘Acest accent pus intentionat pe iratonal apropie public tatea de propaganda, cu precizarea ca nu este la fel de .calv- nist: intotdeauna, publictatea nu face decat elogiul unui pro- dus; abia daca indrazneste si foloseasca unele aluzii negative Ja produsele concurente, pentru ca in realitate nu are decdt tun singur scop: vinzarea, iar in acest domenia, spre deosebire de cel politic, alragerea unelatenti chiar s ostileasupra rivae lilor ar putea provoca o catastrofii comercial. In rest, de catva timp si mai ales sub influenta americana, specilizarea comercial a publicitati inde si dispara. Un can- tla presedintia republici poate fi lansat ,ca o pasta de dinfi, Se combina dinainte costumele, dictiunea, gesticulati, fri. a mai vorbi de aise si sloganuri, in functie de presupusele preferinte ale publicului. Propaganda, cel putin, simula inten- tia de aconvinge; publicitatea nu cauta decit sa seducd, Intre timp, oricat de dezinformatoare ar fi atunci cind ne face sit ‘reclem ca un anume candidat va fi cel mai bun presedinte posbil pentru ca poarti cravate pe gustul nostru, ea merge si dept la tint, la fel ca propaganda: ,Cumparati X* sau ,Votati Y¥*,cu toate rafinameniele care sar dori introduse, mu au alta semnificatie decat ,Votati Y* sau ,Cumparati X". In concluzie: publicitatea, chiar si mincinoasd, nu este dezinformare. Intoxicarea Intoxicarea (nu demult, unora li se prea foarte smecher si spun «intoxes) este cunoscuta din dictionarul Robert mai ales cu sensul de otavire’, dar tine side domeniul neolo ggismelor: ,Actiune insidioasa asupra spiritelor, tinzand si acrediteze anuimite opini, si demoralizeze, si deruteze" In sidioas!",,tinzand sé", ‘Minimum ce se poate spur ne e ca aceasta defintie nu sclipeste prin limperime, Avem impresia ed autorul ei nu stie prea bine despre ce vorbeste Daci nu ne inselim, neologismul semantic ,intoxicare este de origine militara In excelentalucrare consacraté aces: {ui subiect, colonelul André Brouillad, alias Pierre Nord, maestru in materie, constata Gn 1971) c& termenul de «into care» face furor in zilele noastre. Sa strecurat peste tot; nu hnumai in rapoartele miliare si in procesele verbale, ci si in Tratat de dezinformare 2 slepesee diplomatic sin manifestee politic. Lam gisit chiar jntoun roman de dragst:infamu seducto o intoxca pe fem" Pentru a claifica idee sia readuce lucrurile la proportit corecte, Brouillard precizeaza: ,Nu ar fi grew si deturnim cuvintul «intoxicare» de la sensul siu propriuzis, pentru 21 transforma int-un sinonim al viclesugului de rizbot, al sub- ‘erfusiului diplomatic, al mistifcdri,diversuni, tradi, min- , au semnalul de atac; altel, ca «eroare>, slips de vigilenti», servesc dreptavertisment sau ameninfare;acelesi pot marca supunerea.” Francoise Thom consemneaza ct functialimbii de lemn = pe de o parte, ea ampliicd puterea ideologica. De exer plu, declarand: ,Trebuie si se dea dovada de o vigilenta spo- Titi, se indica faptul ci se crede in fctiunea cu dusmanii infil traf se semnaleazi propria delasare si se india intentia ce a propaga aceasti infierare asupra altora" ~ ceea ce, trebuie sé recunoastem, e foarte economic din punct de vedere lingvsti; ~ pe de alti parte limba de lemn permite sa se participe momentan la putere si si se demonstreze vrednicia de a par ticipa si mai mult, in masura ,in care se ménuieste ireprosabil limba de lemn, adic in masura in care se proclama propria Acetate fat de ideologie® Intrucdt in cercurile conducatoare nu este admisa nici o alta limba in afara fimbii de lemn, iar imba de lemn nu autori- 7eazi nico divergenté individual oricine face jocul limbii de lem este sit si joace si pe celal ideologiei de guvernare si, in consecinta, al oamenilor de la putere. ‘Ar fi interesant in acest sens s4 se studieze amanunfit ‘modal in care domnul Elin, erescut in serai si mare utiizator al limbii de lemn, nu sia depasit conditia decat cu mare efort, Ja mult timp dupa ce abandonase ideologia comunista, La drept vorbind, na facuto decat in amintni sau in conversatile part clare in public, nu ste si se exprime decat eu ghiulele ingvis- tice legate de picioare. »Discursul de lemn*, continua Francoise Thom, ,este un discurs cu sens unic; nu admite replica. Singurul raspuns posibil pentru un discurs de lemn este un alt discurs de lemn; mul poate, in caz de nevoie, si se apere in limba de lemn (.) dar nu poate in nici un caz si se exprime." Limba de lemn, elimindnd conceptul de ,eu", urmireste si elimine omul ca subiect.Interzice memoria: ,Vai celui care ‘ontraziceri ale liniei (partidului}; pentru a iste, trebuie si ste sd ite." Limba de lemn reprezinta cazul extrem de logomachie (be care o vom examina in Capitolul XI, cel dedicat accesori- ilor verbale ale dezinformari), Limba de lemn este logoma- chia deveniti ea insisi limba, E absolut remarcabili analiza unei limbi de lemn imag nare, Newspeak (Noua limba), realizati de George Orwell in ‘memorabilul siu roman 198484 VLADIMIR VOLKOFF Ne amintim c’, in Oceania, domneste tiranul Big Brother, baziindu-se pe o doctrinatolalitari, Ingsoc (,socialism englez’). ‘Newspeakcul, pe care partidul de la putere fl impune tot mai strict populatie, face ca ,0 gandire eretica, adicd o gindire divergenta fata de principiile Ingsocului, SA devina literal mente de neconceput, cel putin in masura in care gandirea depinde de cuvinte', imediat ce Oldspeak, limba actualé, va fi uitata. Acest rezultat se obtine ,parfialmente prin inventarea de cuvinte noi, dar mai ales prin eliminarea cuvintelor indezi- rabile, spoliind cuvintele ramase de orice semnificatie hetero- doxa si, pe cat posibil, de orice sernnificaie secundara, oricare ar fi aceea." De altfel, fr a vorbi despre suprimarea cuvin- telor categoric eretice, reducerea vocabularului era conside- ratii in scop in sine si nu se lisa s supravietuiasca nici un ‘cuvaint care putea fi economisit* ,Fiecare reducere reprezenta, un cistig, din moment ce, cu cat se avea mai putin de ales, cu atat se reducea tentalia de a gindi.” ‘Nu mai exist exceptii gramaticale: toate se conjugi si se declini la fel. (Ne-am crede in Franta, cind ne ameninta cite (6 noua reforma ortografic’.) Vocabularul este specializat, astfel incat nici un telmician s4 nu poata intelege‘un altul. Se incurajeaza crearea cuvintelor pornind de la silabe trunchiate, al ciror sens ¢ uitat (in stilul Gestapo, de la Geheime Staats Polizei, sau Komintern, de la Kommunisticeskii Internationa). Se intenjiona ca discursul, si mai ales discursul referitor la un. Subiect lipsit de neutralitateideologica, sA devina pe cat posibil independent de constiinti, Pentru necesita vieti cotidiene, ‘era fr indoiala necesar ~ sau uneori necesar ~ sa se reflecte- ze inainte de a vorbi, dar un membru de partid care urma si pronunfe 0 judecata politica sau etic’ trebuia sa poata arui opinille pozitive cu acelasi automatism cu care © mitraiera scuipa gloantele." Marii autori, Shakespeare, Milton, Dickens, sunt in curs de afi tradusi in Newspeak, iar cand traducerile se vor termi- tha, originalele vor fi distruse. O idee de geniu. Vedem aici ‘unl dintre principalele obiective ale dezinformari, si anum« acela de a se substitui informatie veritabile: din acest motiv, ssarsele de informare care se prezinta ca ,obiective* saut m0- Tratat de dezinformare Gj derate® sunt cele mai periculoase, céci avem tendinta de a nu recurge decit la ele. Limba de lenin nu reprezinté monopolul comunistilor sal semenilor for “Tot specialist au limba lor, de neinfeles pentru ai si fat de care simt o afectiune deosebiti in care se simt instalai comod; oameni fegi, medici, preoi,filosoi, militar fran- cezi cu nenumaratele lor insemne compuse din initiale, sau cei rusi, cu cuvintele lor facute din cioturi de cuvinte: komdiv, de la ,comandant de divizie Diferenta este aceea ci respec: tivelejargoane specializate inseamna ceva, cel putin pentru initia si deci nu sunt dezinformatoare nici pentru cei care le nteleg, nici pentru cei care nu le inteleg. Dimpotrva, limba de lemn nu inseamné nimic. Pentru cei carei infeleg sensu cocliiat, ea semnalizeazs pentru cei care {ncearci so descifreze ad literam, mistifica. ,E clar", serie ‘Orwell, ,ci unele persoane capabile si folosedsc’ asemenea expresi au uitat ca vorbele au o semnificate." Si astfel, vrind si spun un lucrut pentru unii si altul pentru ali, limba de Jemn reprezinté o mare reusité a dezinformiri. Cine spunea ca Francois Mitterrand nu a devenitniciodata socialist, dar a invajat sa vorbeasca asemenea unui socialist? ‘Koestler nu se inselase, evident, asupra importantei imi de lemn. In Timpurieroice,autorul parodiaza trucajul marxist al vocabularului, dnd céteva defnitit dupa gustul zie. Aste, -slemocrati" trebuie si fe defini ca yexpresia unanim a voin- {ei umanime a poporului unanim’;,ibertatea, ca sdreptul de a ‘ota pentru lista unanimé a poporului unanim"; adevérul’, ca sllbera relate dialectca intre cuvinte si fapte ,Cucerirea Bas- tiie ca jact de banditism anarhorascis; iar istorie’, ca ,tre- cutul elastic suid, determinat de necesitatea prezentilu Limba de lemn ecleziasticd CClerul, mai ales daca ela curent cu ultimele noutiti, ae si ellimba sa de lemn, iar istoricul protestant Francois Bluche si abatele catolic Philippe Sulmont, cu un umorinrista, au inven- {at un joc inspirat din literatura ecleziastca progresisté con- Ne propun o sit saizeci de mii de exemple deCaprrowut VIT PERIOADA CLASICA Dezinformarea si serviciile speciale Secolele precedente nu au cunoscut conceptia noastra organica asupra ,serviciilor speciale”, pe care omul de pe strada le numeste, intran mod mai potrvit poate, ,servici secrete", si care raspund unei nevoi a epocii noastre. Desigur, spionajul sa practicat dintotdeauna, intotdeauna au existatactuni clandestine ai caror adevarati autori negau orice responsabilitate, iar notiunea de agent dublu nu dateaza de ieri, de azi In Franfa, Richelieu avea retelele parintelui Joseph, iar Ludovic al XVea a creat Secretul Regelui, dar acestea era mai degraba miloace de a practic 0 diplomatie paralela, decét servieli speciale. Ohrana tarsta stia si pene- ‘reze perfect organizatlle teroriste si nu avea mijloacele nece- sare pentru a se debarasa de ele! Austrieci se ocupau in pri mul rind de deschiderea clandestina a scrisorlor particulare, {n vesttul lor cabinet negru. lar in ceea cei priveste pe ame- ricani, ei sau suprimat in 1929 biroul de decriptare, pentru ci Secretarul de Stat Stimson considera ca ,un gentleman nu Citeste corespondenta altora” Majoritatea natiunilor moderne nu at adoptat decat pe parcursul secolului XX doctrina RAP: Renseignement, Acton, Protection ~ Informati, Actiune, Protectic. Renseignement este un termen pudic pentru a desemna spionajul, Action, un termen modest cu sensul de ingerin vio lenta dar discret in afacerile altora. Protection, o sintagma delicaté pentru a denota activitatea secreta prin excelenti contraspionajul ofensiv. Contraspionajul ofensiv nu are nimic dea face cu apirarea prietenilor secret, care este 0 actiune a polite si tine de resortul securtatit in Eranta, al DST. = Direction de la Surveillance du Territoire - Directia de Supra- veghere a Teritoriulu; in Statele Unite, al FBI. - Federal Bu- Trtat de dezinformare 9 ‘eau of Investigation ~ Biroul Federal de Investigatii. Contra- spionajul ofensiv consti in a penetra, a ,infltra*, cum Se spune in jargon franco-englez (sau, mai bine zis, franco-american), serviciile speciale adverse. r, filosofia dezinformarii se inrudeste foarte strns cu filo- sofia contraspionajului ofensiv, din moment ce urmirese ace- lasi scop: sé patrunda in gindirea adversarului, si reuseasca i gandeasca in locul lui fie in locul servicilor sale speciale (contraspionaj ofensiv propriu-zis), fie in locul opiniei sale publice (dezinformare). Astfel, se pot vedea romane science- fiction care povestesc invazii ale planetei de citre larve care se grefeaza pe creierul oamenilor si reusesc si gindeasca in Tocul lor, deci si le determine actiunile: acesta e sensu pro- fund al actiunii de contraspiongj, ca si al actiunii de dé mare, Departamentul A din K.G.B. Prin urmare, nu trebuie si ne mira ci, in URSS, dezine formarea a fost incredintati servicului special care era bratul inarmnat al partidului comunist. Acest serviciu a purtat, succe- siv, denumirile de Ceka, G.PU, O.GPU, GUGB/NKVD., NKGB., MGB, iar din 13 martie 1954sa numit KG.B,, Ko- mitet Gosudarstvennoi Beznopasnosti, ~ Comitetul pentru Securitatea Statulu, KG.Bail era constituit in esenté din trei servicii, numite irecii principale": prima se ocupa de afacerile externe, a oua de securitatea interna, iar a treia pazea frontierele. Pri ma ditectie principal continea un anumit numar de ,depar- tamente",dintre care cel care se ocupa cu ,mésurile active* ~ aktivnye meropriativa—a nu se confunda cu ,treburile umede", mokrye dela. reburile umede", cele pe care serviciile franceze le nut mese actions homo (adica, pentru a nu incipea nici o confuzie, asasinatele la ordin), depindeau de departamentul 13 al pri mei directi principale care, in ani saizeci, a devenit Departa- ‘mentul V, mostenitor al 0.0., Osobyy Otel, ,Departamentul ticula, si al faimoasel Siers, combinatie a grandilocven- telor cuvinte Smert spionam, ,Moarte spionilor'. In schimb,0, VLADIMIR VOLKOFF .misurile active, in aparenti mai inocente, mai putin singe- Toase in orice caz, erau misuri de dezinformate si, tot in cadrul primei directii generale, tineau de Departamentul D, care in 1968 a devenit Departamentul A, denumire sub care © mai ccunoscut. Structura ierarhicé era asadar urmatoarea: K.G.B.l conti- nea prima directe principal (afacerile exterioare), care incli- 4éea Departamentul A (misuri active de dezinformiare). Acest ddepartament igi avea sediul in Casa Albastra, fostul hotel al contilor Rostopein, amanunt cdruia ni lipseste savoarea, _guvernatorul Moscovei fiind deja manipulatorul avizat care a dat foc capitalei in 1812, sub nasul Tui Napoleon, iar fica sa, alias contesa de Ségur,facdnd multe pentru a acredita in Fran- {a dup cum am vaaut—o imagine absurd de rdicola a Rusiei ‘Multa vreme, sa cremut ci Departamentul A era dirjat de un consistoriu de specialisti care stu atétea secrete incat le cra interzis sa paraseasca Uniunea Sovietica si chiar s& apara {n public, find poreclii sapki nevidimki,,sepcile invizibil dupa acele tichii care se gasesc frecvent in basmele rusesti siau acelasi rol cu inelul ui Gygés. Evident, cei ce au misi nea de a elabora minciunile cunose adevarul mai bine ca or cine, in masura in care acest adevar exista - altfel spus, linia politica pentru anii vitor, astelincat autoritaile au tot intere- sul ski pizeascé strict In romanul pe care kam consacrat aces- tei probleme, Montajul, am tradus expresia sapki nevidimki prin ,palarille-ascunzatori, dar se pare ca am exagerat invizi Dilitatea seflor departamentuluk li se mai intampla sa se depla seze in strdinatate, dupa cum se va vedea mai jos. Generalul Agayants Primul sef al departamentului dezinformarii a fost genera- Jul Ivan Agayants, armean de origine, un domn distins, grizo- nat, eficient si auster, a cari biografie va trebui sa fie cris intro bund zs din care, sub numele de Mohammed Moham- ‘medovitch Abdoulralkhmanov, am ficut unul dintre personajele principale ale Montajulti. “Agayants a fost ,rezident” (adica, sef de pos!) al K.G.B lui in Iran, pare si fi prezidat destinul asociatiei Franta-URSS., Tatat de dezinformare o a inspectat cu regulartate serviciile de dezinformare ale tari lor-satelit, a vizitat Suedia in 1962, ir in 1965, Pakistanul si Indonezia, unde a ditjat o importanta campanie de dezinfor- mare. Sa nelinistit de puterea crescandé a Chinei. A conceput operatiunea Svastika, pe care o vom relata in continuare. Vor- bea o limba rus a vechiului regim si era un mare admirator al pictur sal literaturi ruse traditional: ii plicea realismul lor funciar: fn schimb, pictoriisuprarealisti nu erau pe gustul |i si, in 1965, a fost alarmat de evolutia Cehoslovaciei, unde se puteau vedea deja spectacole de cabaret cu fete imbracate ‘sumar. Agayants se temea ca aceasta influenta oceidentala s nw marcheze inceputul sfrsitului comunismulu, Agayants a avut civa adjuncti: Kondrasev, care sa depla- satla Bonn pentru a organiza o campanie de defaimare laadre- ‘a conducitorlor Germaniei de Vest; Liudin, alias Modin, care apetrecut zece luni in New Delhi, unde a pregatitfalsuri des- tinate si influenteze alegerile din 1967 in India; Ciuciukin, care avea camullajl de prim-secretar la New York. Si, binein: {eles, a delegat multe misiuni departamentelor omoloage din mai ales la Departamentul D al STB. cehoslo- spectost, Securitatea Statului Personalul folosit de Departamentul A era cuprins intre zece si cincisprezece mii de persoane. Fondurle distribuit atingeau douazeci si cinci de mi de dolari pe an. Beneficiarii faiceau parte din nouizeci si opt de organiza, repartizate in optzeci de tri Metoda In majoritatea cazurilor, metoda Departamentului A era cam aceeasi: ~ culegerea de elemente permitand acreditarea unei anu- mite dezinformiri: de exemplu, prelevarea de semnaturi ale diplomatilor americani de pe felicitarile de Anul Nou, pentru a autentifica suportul operatiur ~recrutarea unui transmitator sau a mai multora;, ~alegerea unei teme de dezinformare; > actiunea, cu ajutorul unei serii de cutii de rezonanta, ‘unele manipulate direct, contra plat sau sub diverse presiuni,92 VLADIMIR VOLKOFE altele repetind din credulitate informatie fase pu latie; ~ psihoza dori, finalizaté prin dezinformare, one Aplicand principiile lui Sun Ti, K.G.B.l a incurajat tot timpul pacifismul adversarului, desi propaganda oficial din URSS. era adesea belicoasd. in anit cincizeci, sloganul ,s uptam pentru pace" era insotit, pe afisele occidentale, de porumbelul lui Picasso; in ULRSS, illustra un soldat inarmat ‘cu un pistokmitraiera “Apelul de la Stockholm, lansat in ziua de 18 martie 1950, care avea si primeasc’ doua sute saptezeci si trei de milioane de semnaturi, avea scopul de a crea, in opinia public’ mondi- ali, o miscare ostila la adresa bombei atomice, pentru cé Sta tele Unite o aveau, iar Uniunea Sovietica inca mai lucra la con- structiaei— din risputeri, cei drept De asemenea, influenta K.G.B-ulul nu a fost strain de ‘majoritatea manifestatilor antinuclear, iar Departamentul A este cel care a orchestrat campania pacifist din 1979, incer cind si impiedice desfasurarea rachetetor de croaziera si Pershing 2 de catre NATO. Si vis bellum, para pacem (a adversar) Operafiunea von Auen (1956) Doctorul Lodgman von Auen era purtatorul de cuvant al organizatiei germanilor din Sudeti, Die Sudetendeutsche Landsmannschatt. Servicile cehoslovace, pe care le deranja, leau trims unor personaliti antigermane scrisori purtand semnatira Tui in aceste scrisori, doctorul Lodgman von Aen le mulfumea pen- tru sprijinul acordat cauzei Sudetilor. Destinatari, furiosi, rispuns cu insulte sau, in cel mai bun caz, cerind explica Pentru a complica si mai mult lucrurile, cardinalul Spellman, personaj de marca al catolicismului american, a expediat o Scrisoare de sustinere (fitiva, bineinteles). Bietul doctor von Auen na gasit alti solutie decit so transmit presei. Nu peste mult, servicille cehostovace au demonstrat ca scrisoarea cardinaluli era fsa circu Tratat de dezinformare : a Pentru toata lumea, a reiest clar cd farsorii erau doctorul von Auen si ceilati conducatori ai miscari din Sudeti. Operatiunea Srastika (1957-1960) Dacé Statele Unite erau ,inamicul numéral 1 al Uniunii Sovietice, Germania de Vest era cu siguranfa inamicul numa ral 2, si putem inelege ci rusii, care fusesera nevoifi si lupte ‘cu Germania de dou or intrun sfert de secol, sau striduit s@ incetineasca la maximum posibil reinvierea inamicului ereditar, Operatiunea Svastika nu a fost la inceput decat o ,treaba umeda, desi cam complex: era vorba de asasinarea lui AndréMarie Trémeaud, prefectul Rinului de Jos, nu atat per tru al face sé dispard, cit ca si acuze de disparitia lui migca- rile neo-naziste si, in Special, Liga Combatanta pentru Inde- pendenta Germaniei*. Afaceréa a deraiat. Coletul care conti nea trabuce capcana nu a fost deschis de domnul Trémeaud, ci de sotia lui, care cu acel prilej sta pierdut viata: in fond, pentru K.GB. prea putin conta; se oblinuse dovada existen: tei unei migedri neonaziste capabile de orice. Toate acestea se intémmplau in anul 1957, In 1958, in Germania sa starnit o mare agitate, pentru ca tun profesor de liceu facuse declaratiiantisemite, fusesera pro- fanate morminte ale evreilor, iar unele familii de evrei primi- sera scrisori de amerintare, Totul ar firamas fara urmari, daca seenetalal Agayants n-ar fi preluat personal ideea. Constatnd ‘emotia pe care 0 provoca in lume exprimarea sentimentelor antisemite, Agayants a decis si exploateze aceasta forma de sensibilitate aparte. Observa, aici aptitudinea unui mare dez- informator de ,a lua trenul din mers". ‘Mai indi, cu tt de incercare sau de studiu al pietei, Agar yants a pus Sa se profaneze un cimitir evreiesc, la 0 suti de ‘ilometi distanta de Moscova:pietrele funerare au fost ris- turnate, iar pe pereti sau inscris cruci gamate si sloganuri antisemite. Reactllesatenilor au fost impactite: unii sau ener- vat vizind emblemele inamicului in tara lor, dar antisemitismul latent al celorlali sa desteplat. Lai Agayants nui mai ramiinea decat sisi lanseze operatiunea in Germania,9 VLADIMIR VOLKOFF ‘Mai inti, au fost redactate amenintiri antsemite in rus’, fiind apoi traduse in germana, de cétre un anume Rupert Sigh (care, mai trziu,avea si fuga in Apus, mérturisind masinati), Doi ineri din Germania de Est, comunist bineinteles si luerénd pentru Departamentul A, au fost trimisi in Vest, unde au ade- rata un partid neo-nazist. Unuldintre ei a comis greseala de a pistra, ascunsa sub reverul pardesiulu, o insignd a parti- duluicomunist, dar in acea perioada nimeni nu ia dat mare atentie. In noaptea de Craciun a anului 1959, acestitineri au desenat zvastici pe zidurile sinagogei din Koln, adaugand inscripia: Germania cere expulzarea evreilor" in nopiile urmatoare, au aparut desene si sloganuri ‘mianatoare in peste doutizeci de orase din Germania de Vest! In timpul weekendului din 31 decembrie. au avut loc manifes tiri de acelasi gen la Londra, Oslo, Viena, Paris, Parma, Glas gow, Copenhaga, Stockholm, Milano, Anvers si New York. In 3 ianuarie 1960, a venit randul Australei, cu mazgglituri rézbunitoare la Melbourne, Manchester, Athénes si Perth. La data de 6 fanuarie, orasele Bogota, Buenos Aires, Milano si Viena au cunoscut acelas soi de manifesdri, Au apart graiti- url naziste pina gi pe zidurile reedintei de vara a regelui Dane- ‘marcei, Sa folosit si telefonul: un membru evreu al Camerei ‘Comunelor a primit amenintari cu moartea sia trebuit sii se asigure o gard de corp. Amenintaile proveneau de la un mem- bruanonim al unui misterios ,partid nazist britanic". Reactia din lumea intreagé a fost violenta. Diplomati vest: xgermani au inceput si fie boicotati, sau concediat salariati vest germani, produsele vestgermane au fost retrase de pe piata. Poetul american Cari Sandburg a cerut pedeapsa cu ‘moartea pentru oricine desena crucea gramati. Ziarul New York Herald Tribune a titrat: ,Orasul Bonn nu poate elimina otrava nazista, Pravda nu sa lsat mai prejos, evident: -Aceste scandaloase provocari naziste si apart ale crucii gamate sunt destinate sa incurajeze Rizboiul Rece si si instige popoarele unele contra ator’, declara un articol, adaugand toate comen- tari comuniste obisnuite Intre Crciunul anului 1959 sijumitatea uni februarie din 1960, cand neo-nazismul sia incetat actviatile la fel de brusc Tratat de dezinformare 95, ve cat le incepuse, in Germania de Vest sau inregistrat opt Ste treizectsitrei de manfestriantisemite, Primi doi respon- ‘bili au fost arestai: au exprimat sentimentele naziste care se asteptau din partea lor. [n total, au fost retinuti si interogati dlowa sute treizeci si patru de vinovati, iar poltia germand a pubicat urmitoareastatistcd, nu lipsité de interes sociologic: ~ 24% sentimente naziste subconstiente ~ Sk extremist de dreapta sau de stinga sau vagabonzi Nu vor stiniciodata, desigur, fn care categorie se ascun- dleau agentii K.G.B. care declansasera epidemia, sau daca, asa ‘cum e mai verosimil, majoritatea dintre ei mu sau lsat cap- tural In aceasti elegant operatiune, cea mai interesanta este «lio now folosirea tehniciitransmitatorlor. Tinta ealianta nord-atlantica. ‘Transmititorul 1: manifestiri antisemite compuse integral de KGB. ‘Transmititorul 2: manifestari antisemite spontane, izbuc- nite ca imitati ale primelor. ‘Transmititorul 3: presa mondiala, americana in special, sensibili in mod frese fat de riscurile renastert nazismului in Germania, ‘Transmifatorul 4: opinia publica. Renultat: Alianta nord-atlantic’ a fost slabita, Operafiunea Tanzania (1964) Ladata de 10 noiembrie 1964, domnul Kambona, ministru al afacerilor externe al Tanzaniel si secretar general al Uniu- nit Afticane Tanzaniene, a dezvaluit un plan occidental de ris- turnare a guvernului tanzanian. Ziarele locale Dar es Salaam si Nationalist au reprodus aceasta declaratie, iar Nationalist a Dublicat o dovada a conspiratiei, sub forma a trei documente. Primul document era o serisoare a ambasadei americane din Leopoldville, care incuraja Portugalia st bombardeze Pozitile chineze Strategice din Tanzania. A doua, scrisoarea96 VLADIMIR VOLKOFF unui ofter congolez adresata ambasadlei americane, continea doveri ale preparativelor americane destinate sa rastoarne suvernul Tanzaniei A treia, presupusa a proveni de la ambasa- da americana, prezenta orasul Dar esSalaam ca pe un loc de stocare a materialelor militare destinate scopurilor subversive. Documentele incriminate au fost puse la dispozitia ameri- canilor, care au atestat ca erau niste falsuri. Dar falsurile au fost subtilizate de agentii cehoslovaci si transmise domnului Kambona, care sa grabit si le autentifice. Concluzia presei fost urmatoarea: ,Republica Unita [a Tanzania reunit sufi ciente dovezi pentru a confirma existenta unui complot urzit de anumite puteri europene spre a rasturna guvernul tanza- nian sia reprima miscérile nationaliste de eliberare cu baza in Republica Unita Organizatiasolidarititii popoarelor afroasiatice a cut in capeana, Ziarele AbAkhbar, ALJumhurriyah, Vigilance Africa, Evening News din Accra au denuntat conspiratia americana contra Tanzaniei. Nationalist a considerat ca scrisorile publi cate nu erau decat ,partea vizibil a aisbergulu complot reprezenta o' pretungire a actvitiilor N.AT.O. in Africa, Vigilance Africa a anuntat cé ;neocolonialismul, mai ales cel de origine anglo-americani, foloseste noi tehnici pen- {rua intrerupe progresul care tinde spre ereerea une uniuni continentale si pentru a asigura continuarea exploatarii eco- nomice a bogatilor Aftici,tragand concluzia: ,Departamen- ful de Stat, Pentagonul si mai ales C.LA.intreprind continuu activitti subversive in Aitica* Ceea ce, in sine, nu era obligatoriu eronat, dar nu fusese dezvaluit decat prin actiunea mincinoasa cu buna stiinta a servicilor cehosiovace, autoarele falsurilor care declansasera acest scandal John Malecela, reprezentantul tanzanian la Natiunile Unite, ‘ acura Statele Unite de conspiratie pentru risturnarea guver- nului. Ben Bella, presedintele algerian, a condammnat intrigile imperialiste din Congo. Ambasadorul Siu in Tanzania a con- firmat: -Acest complot nu este decat una dintre verigile unui Jant de intrigi mult mai vaste, urmarind destabilizarea Africi" Presa din Ghana, din India si din Egipt a protestat de aseme- Tratat de dezinformare 7 nea. Ipoteza unui fals nu era nici macar pomeniti. Operatiunea de dezinformare reusise din plin, de vreme ce provocase 0 psihoza colectva, Si, de atfel, aceasta nu era decat prima etapa, O scrisoare falsa, atrbuita ambasadorului Statelor Unite la Leopoldville si adresati domnului Moise Tchombé, presedin- tele din Katanga, garanta dorinta americanilor de «a iua masuri contra tarllor vecine care se gisesc sub influenta comunist Era vorba de organizarea, recrutarea si crearea unor unititi speciale, de fondu destinate acestui scop, de echipamente ne- cesare, cadre tehnice si sinstre ,masuri contra regimurilor vecine*, Pe scurt, tot tacémul. Je L’Bssor, Spark, Evening News, Advance sau dezlintuit impotriva Statelor Unite: ,Nici URSS. si nici o alti {ara socialist nu a combatut vreodata unitatea statului Congo (). Activititile rusilor in Congo au fost intotdeauna strict uumanitare." Agentia France Presse a anuntat c& ministrul alge- rian al afacerilor externe, Abdelaziz Bouteflika, declarase ci definea o scrisoare a ambasadorului Statelor Unite care fi pro- mitea domnuluiTchombé spriinul american. Alger républicain ‘a publicat pornind de aici un articolinttulat: Washington, ‘complice al unui complot contra statului Congo" La reuiniunea 0.U.A. - Organizatia Uniti Africane, de la Nairobi, delegatia din Congo-Brazzaville a acuzat Statele Unite ci eraw ,responsabile pentru toate dificultitile cérora Africa trebuie sa le faca fat, acuzatie reluata imediat de agentia de presé din Ghana. Dowa siptimani mai tarzi, presedintele Ghanei, domnul Nkrumah, 2 anunfat urbi et orbic& guvernul si avea ,dovada indiscutabili ca era in curs de desfisurare o operatiune pentru a risturna guvernul progresist de la Brazzaville, precum si alte suverne africane socialise" Dezinformatorul cehoslovac Ladislav Bittman, care era implicat in mai multe dintre aceste intrig, a scris: /Faptul c& au fost acceptate niste falsuri, in ciuda greselilor lingvistice, logice si administrative, demonstreaza clar hotardrea tinerelot ‘guverne afticane de stinga de a nu lua in considerare decat ceea ce mergea in sensul convingerilor lor politic. In eeea ce98 VLADIMIR VOLKOFF priveste blocul soviec, nu numai cé cesta a est basma cura ti din toati aventura, dar pe deasupra a mai cules si laurii in- vingatorului, trecdnd drept partenerul ideologic si prietenul privilegiat al tinerei Africi" Cititorul are deacum suficienti experienta in domeniu pentru a demonta singur mecanismul cutillor de rezonant sialreleelor. Operatiunea Neptun (1964) La sfarsitul celui deal Doilea Razboi Mondial, nazistii ascun- sesera valori si documente in diverse tertori, print care sin Boemia. Unele dintre aceste ascunzatori au fost gasite de so- vietici sau de cehi;altele au rimas nedescoperit. ‘Un anumit Ginther Aschenbach, prizonier al armatet fran- ceze, a dezviluit existenta unor arhive ascunse in regiunea Stechovice si protejate cu ajutorul minelor. Ascunzitoarea era subterana, ascunsa si camuflata cu copaci plantati dea: incepdnd din 1945, ambasada Frantei a semnalat faptul Minis: terului Afacerilor Externe al Republic Cehoslovace. Cehoslo- vacia nu a intreprins nici o actiune in acest sens. Atunci, americanii leau propus francezilor si caute impre- ‘una ascunzatoarea, ceea ce s.a facut in 1946. O expeditie co- ‘muna a penetrat pe teritoriul cehoslovac si, dupa ce minele au fost dezamorsate, sau gisit peste treizeci de liz, find trimise in Germania de Est. Cehoslovacii au protestat si au luat osta- ici mai mulfi americani, Statele Unite si-au prezentat scuzele si att predat lizile, dar se pare ci nu cu tot ceea ce contineau. Cehoslovacit au banuit ca documentele fusesera fotografiate de americani sic nu i se predase lista cu numele cehoslova- cilor care colaborasera cu ocupantii germani, ce trebuia sa se ‘gaseasca in arhive, Bra conform cu zantele rizboiului: dintre acesti colaboratori, americanii aveau sa recruteze cu siguranti agent, iar cehoslovacii nu doreau si fie compromis In ciuda tuturor eforturilor Cehoslovacii, pe teritoriul siu nu sa mai gasit nici o alta ascunzatoare. Intre timp, in 1959, austriecii au descoperit pe fundul Lacului Toplitz mai multe milioane de lire sterline false, in bancnote tipirite de germani pentru a perturba economia engleza si aruneate in apa ime- Tratat de dezinformare 99 diat ce infrangerea devenise siguri. Descoperirea acestei co- ‘mori naviste acostat vata unui tar scufundator vest german. Opinia public’ mondial cunostea toate acesteevenimente. {luna mai a anului 1964, serviclle speciale cehoslovace, supervizate de un ,consiiertehnic" sovitic, au aruncat pat laei gudronate mari in apele Lacului Negru din Boemia, Se presupunea ca aceste liz contineau celebra ist a colaborato- nisilor cei displruta la Stechovice. Obiectivul urmarit era trplu: 4 se ingreuneze preserierea crimelor de rézboinaziste, previzut pentru 1965, si se reinvie amintirile neplicute si si se declanseze o campanie anti-germana in Europa de Vest si se stanjeneasca actvitiile servicilor occidentale de informati din Cehoslovacia. Lacul Negru fusese ales pentru ci se ala pe itinerarul care uneste Berinul cu fortireataaipind a lui Hite, jar aecesul era asigurat pe o sosea usor practicabilé Informatillecontinute in lzi fusesera misluite cu grit de Departamentul D, pornindu-se de la arhivele cehoslovace ne- ‘eunoseute publculti. Intrucat Cehoslovacia nu definea destule dlocumente naziste,sovietici fau furnizat un sortiment intreg. ‘A trebuit si se excluda toate acelea care erau deja adnotate dderusi in allabetul chirlc. Stratagema era urmiétoarea “Televiciunea cehoslovaca trebuia si turneze un film sub apele Lacului Negru si avea si descopere intimplitor lzit, care ulterior urmau si fie pescuite de scufundatori ai terului de Interne si transportate la Praga, unde confinutul Jor avea si fie adus la cunostinfa publicuti Era foarte important ca lzile si nu fie aruncate prea de- parte de margine, pentru a putea fi regisite cu usurin, dar {trun loc unde sé nu se scufunde in mil Se reperase un ase- menea loc. Lizile au fost abandonate la o adncime de circa sase metr siacoperite cu un strat subtire de mzgi pentru a dda impresia cd se alla acolo de mai multi vreme. Echipa de televiiune a sosit in hina iunie si intimplator, ainceput prin a descoperi nite explozivi ct se poate de reali care au facut senzatie imediat, pregatind terenul psihologic. ‘Apoi,lzile au fost gasite la rindul lor. Maiorul Klika, partici100 VLADIMIR VOLKOFF Tratat de dezintormare 101 pant Ja scufundarea lor, a interzis si fe atinse, sub pretextul 4 pateau confine exploziv. Sia inceput baleul! La data de 4 julie, agentia de presa cehoslovaca a publicat ‘un comunicat al Ministerului de Interne, pregitit, evident, prin grija Departamentului D. A fost interzis accesu publicu: Tula ac, iar lite au fost recuperate. In 16 julie, un nou commu nicat a anuntat ci lize contineau cutii metalic sigilate, in interiorul cérora se gsiserd hart naziste care fusesera pre- date experilr. Lacul Negru a fost redeschis pentru public in ziua de 18 ule. Ministrul Strugal a tinut o conferinta de presi, Ziatstlor fi a predat un document de specialitate despre deschiderea lzi lor, plin cu izotopi de cobalt si diverse deflectoscopii, pentru a prea cat mai stinffc. Strugal sa folosit de documente pentru ‘xi ataca pe criminali de razboi afl inci in lbertate sia le de- ‘unfa complicitatea cu serviciile occidentale de informafi. In- tre altele, sa referit la jurnall printesei de Hohenlohe, fica lui Max de Hohenlohe, acuzat de afi fost nazst. ,Cred ci publica rea acest jurn anumite personaje importante..." a precizat ministrul, pe un ton amenintitor. In legatura cu fiecare document, a folosit cam acelasiimbaj. Presa cehoslovac mal inti, apoi si presa mon- diala, sau repezit asupra afacerii, In lumea intreaga, dar mai ales in Germania, multi fostinazisti care reusisera si se faca Lita au inceput 8 tremure. ‘Operatiunea Neptun fusese dusi cu bine la indeplinre, si avea Si ricoseze. Austria a cerut cépii dupa o parte din docu- ‘mente si lea publicat. incantai, sovitici le-au trimis ceho- slovacilor inca un document: cancelarul austriac Kurt von Schuschnigg i figiduia fideitate absolut Fuhrerului, celui deal treilea Reich si poporului german. Aceasta deciaratie ppurta data de 11 iunie 1938, cind von Schuschnigg era captiv Ja germani. Trebuia si serveasca pentru a discredita Oster- reichische Volkspartei, care urma si se prezinte la alegerile din luna martie a anului 1966. Din nefericire pentru dezinfor- ‘matori acest proiect nu a reusit, pentru cd cehoslovacit au {ntarziat cu publicarea documentului. Acesta nu a fost dat {in Occident va avea de ce sit nelinisteasca ~ ublictati decdt in 1968, iar Schuschnigg a afirmat cd textul ‘declaratiei sale nu era conform cu original Cehoslovacii au Iuatatunci legatura cu 0 organizatie con- sacrati urmirii criminalilor de razboi in Germania, die Nazi verfolgten, Rezultatul: 0 promisiune de colaborare intre Bonn, Praga si Varsovia. Bonn-l sia exprimat dorinta ca acestei actin Sai se ature si alte tari sia amanat prescrierea crime- lor de rizboi pana Ia data de 31 decembrie 1969. Erau vizati ‘teisprezece mii de suspecti. Un rezultat in plus. Anurmite documente se refereau la represiunea impotriva Rezistenteifranceze. Evident, acestea ii pasionau pe francezi, se interesa de fascistiitalieni mentionati in do- in urma operatiunii Neptun, sau putut relansa si alte documente, care inca nui facusera efectul, desi erau cunos- cute. Sa realizat un film despre scufundirile in Lacul Negru, care a fost deosebit de remarcat la festivalul de la Leipzig. Un membru al agentiei cehoslovace de pres’, fra ai trece prin ‘inte c@ era vorba de o operatiune de dezinformare, a fost ‘numit si supervizeze tot cvea ce avea legatura cu Lacul Negru. Anumite documente leau fost vandute editorilor germat austrieci sau italien. Astel, acest editori, alaturi de presé, aut ‘devenit absolut involuntar transmitatori ai operatiunii, Unele documente referitoare la masacrarea populatllor evreiesti au {ost remise organizatilor iudaice, care leau folosit cu mult succes. Comisia pentru urmarirea crimelor de rizboi, pe care o furase somnul, s-a reluat actvitatile, Fara a folosi un singur agent, fara asi asuma cel mai mic tise sicu cheltueli minime, Departamentul D reusise 0 opera: tune in cascadi, cu consecinte nemsurate pe lang eforturile depuse. 4 Peratiunea Transterul (1965) jeratiune de intoxicare decit de dezinformare, dar este att { Operatiunea Transferul fost, in realtate, mai degraba 0 Je elegantaincat nu-mi potrefza placerea de ao povesti102 VLADIMIR VOLKOFF inainte ce l Doilea Rizboi Mondial, in Cehoslovacia locu- iau peste tei milioane de germani, Cu acordul tacit al Occi- dentului (Care nu se indigneaza pentru deportirile de popu Jat si purficarile etnice decatatunci cand nu participa si el), acest treimilioane de germani au fost deportati, dupa al Dok Tea Razboi Mondial, in Germania de Vest si de Est, Mai rim neat in Cehoslovacia cam o suta saptezect ce mii de germani, care nu erau tratati in cel mai fericit mod, lucru de inteles, si care nu cereau decat si plece, ceea ce iarasi este de inteles: saptezeci de mit depuseser’ cereri Locotenentcolonelukti Mikal din STB (Statni Bespeenost, serviciul cehoslovac de informati) ia venitideea de a recruta sute de germani ca agent, sau mai binezis ca pseudoagent. Desigur, aveau sa aecepte jucarea acestui rol pentru a putea parisi Cehoslovacia, sila fl de sigur, imediat ce treceau fron- tiera, urmau si se confeseze serviilor vest germane de infor- mali, provocindule astfelo indigestie de agenti advers: aceste servicii aveau si inteleaga rapid cf erau vietimele unui ‘montaj dar, intrucat nu se excludea posibilitatea si chiar pro- babiltatea ca in fuxal de fas agent, si existe i cdtiva auten- tici care treceau dreptfalsi, obligatia de ai interoga, ai exa- ‘mina, contrazice, confrunta si sonda rimanea valabila. Bra o ocupatie de durata pentru Bundesnachrichtendienst Servi ciul Federal de Informatii) si Bundesamt fiir Verfassungs- schutz Biroul Federal de Aparare a Constitute), deturnan- duvle de la actvitti mai profitable. Impotriva servicilor germane se intorcea tocmai propria Jor vigilenté si competent. O sli, si totusi erau constrinse sfaca jocul Superb. Operatiunea E-M. (1966) Senatorul ture Haydar Tunckanatintrase in posesia unor documente care dovedeau ca Statele Unite complotau pentru a face si dispara ofiteri ture liberali si s& fortifice Partidul Dreptati, alat la putere. Aceste documente contineau si 0 scrisoare redactati de un spion infiltrat in partd si adresata ‘unui anumit EM., precum si scrisoare a aceluiasi F.M. Tratat de dezinformare 103 adresata atasatului militar american, colonelul Donald D. Dickson. Zatele turce au denuntat ingerinta american, far si erite decdt asupra identititi lui EM: acesta putea fi Edwin Martin, consilier al ambasadei, sau cipitanul de nav EM. Morgan. Ce important avea? Era american, iar in Turcia sa declansat o explozie de sentimente antiamericane. Scrisorile, se pare, erat false si emanau de la Departamentul A al K.G.B-ulu Senatorul Haydar Tunckanat servise drept transmitator pentrua influenta opinia publica ture Operatiunea rizboiul biologic (1968) De cind inventeazA mioace din ce in ce mai perfecfionate de ase rizboi, oamenii au tendinta de adectara ca unele din- sreneral, cele propri- sunt fair play, cata vreme cele ale adversarului nu sunt ~mai ales, desigur, dacd permit ise cid mai multi lume, cu cheltuieli mai miei, Acest gen de repulsie, care sar putea si nu fe intru totul ipocrti, sa aplicat ,arcurilor lungi* de la Azincourt, pafului de pusca, tloantelor dum-dum, armelor automate, inelor, bombei ato. mnice, iar acum continua sa se aplice armelor chimice si bac- teriologice. A acuza adversarul ci foloseste una dintre aceste arme inseamna a trei deja suspiciunea cé o face, iar incrimé narea echivaleaza cu pariaa lui .destabilizare", {In 1968, ziarul Free Press journal din Bombay (primul tor) a publicato,scrisoare pe coalé cut ante, trimist uli sef de cétre un anume Gordon Goldstein, de la Biroul american de cercetiri navale. Domnul Goldstein afi ma c& american nu stocau cu nici un fel de intenti rele arme bacteriologice in Vietnam si Thallanda. Dar stocasera sau nu? Nu conteazi. Ceea ce conteazi e ca domnul Goldstein nu seri sese niciodaté acea epistol, ci trimisese cuiva pe o coala cu ante, in urma cu un an, 0 invitate la un simpoziom stintific international. Peste citeva zie, iarul Times din Londra (al dolea trans- mititor) a reprodus scrisoarea publica la Bombay. ‘Altreileatransmititor Radio Moscova, care atitaastepta, a preluat subiectul sia citat scrisoarea ca dovada a vinovatie! americane pentru o epidemie de bol contagioase in Vietnam.106 VLADIMIR VOLKOFF Al patruea transmiitor: siptimanalul indian Blitz tat .Rizboi biologic si nuclear~ Statele Unite marturisesc” Faptul ci Statele Unite nu martursiseré nici un moment a ceva nu avea important lumea intreaga le binuia c& pre- ateau un ,rizboi murdar” (de parca ar exista si razboaie cu- rate). Operatiunea Sofenitin (1981) ‘Ar fi necesar un volum intreg pentru a relata campania intreprinsa de K(G.B. contra lui Alexandr Soljnitin, mat ales cu ajutorul primei sale soli, Dar ceea ce seamand mult cu 0 operatiune de dezinformare este publicarea in 1981, a doua volume inttulate fn jurul fai Sofenitn, sub'semndtura unui anume A. Flegon. Cele doua tomuri, prezentate destul de agreabil si de allel, foarte scumpe, au fost publicte in limba ris, la Londra, de un editor a cdrui dentate social este Flegon Press, 3 Baker Sireet, London W. 1. Nuam avut curio- Zitatea de a verifica daca strada lui Sherlock Holmes adpos teste intradevar aceasta editura, de care din alte surse nam ait, desi propune un catalog surprinzator ~ Biblia, Arta ero- tied rusi, Prosituatele noastre in Occident~ dar cartea.nu € lipsta de un anumit interes. ‘Se gasesc in paginile ci, dea valma, o polemic impotriva Jui Solfenitn, invective contra iui Sljenitin, caricatui ale lui Solentin (c ofiter tarist, ca prostituad, ca isu Christos, in tinuta sumara si obscend), plus o harababur de eric la adre- chiului regim, fotografi trucate, satire pe seama Biseri- ~uscene de tortur, diatibe contra CLA. si con- ul de la Ymea Press, anecdote pornografce, versuri porcoase aribuite (poate pe buna dreptate) unor mari poet rusi so mare cantitate de istorioare evreest. Teza recunos- cculi de domnul Flegon este ca Soljenitin ar fi antisemit, dar intrucit domnul Flegon, nu Soljenitn,insira cu darnicie toate aceste povest, ne aflam in pina confuzie. ‘Nu mas hazarda si atvibui defaimarea fn juru! lui Solienitin Departamentului A, care in general era mai subti. Sa ren ‘cam numai ca servicile K.G-B-ului au facut tot ce ie stitea in putinta pentru al discredita pe Soljentin, iar domnul Flegon 2 aclionat in acelasi sens Trtat do desinformare 105 Operatiunea Boeing (1983) Avionul Boeing coreean doborat de U:RSS. la data de 1 septembrie 1983 a dat nastere unei campanii de dezinformare, care nu mai era ofensiva ci, in mod exceptional, defensiva Pentru a nu se compromite, trebuia si se giseasca 0 scuza a acestei fapte care, parese, nu fusese decit 0 regretabilé eroa- re, Campania nu a convins pe toata lumea, dar a obtinut dowd rezultate marcante: primulministru al Greciei, domnul Papan- dreu, a declarat in 3 octombrie c& avionul coreean executa 0 rmisiine de spionaj pentru C.LA. si violase spatiul aerian sovie- tic pentru a spiona anumite obiective"; din partea sa, revista britanic Defense Attaché a publicat tn articol care demon- stra activititile de spiongj ale Boeing-ului. Dandu-si seama ci fusese dezinformata, a dezmintit ulterior afirmatile, dar réul se produsese Operatiunea SIDA (1983-1985) Operatiunea consta ina se da de crezut, mai ales in trile din Lumea a Treia, cé virusul HIV e produsul unui laborator american de rizboi biologic. Evident, obiectivul era incuraja rea sentimentelor antiamericane, dar si, se pare, deturnarea atentiei mondiale dinspre atentatul la viata Papei, unde mul- torali se parea cé depistau urme ale K.G.B-ulu. Tnformatia a fost lansata initial in India (tot prin transmiti- tor), apoi reluata de Literatumaia Gazeta si Pravda, unde 0 insotea o caricaturé: reprezenta un medic predndwi unui general o eprubeta cu virusul HIV, in schimbul unui teane de dolar in jurul lor se vedeau picioare desculte, presupuse ca apartinandude celor morti de SIDA; nu se intelege foarte bine de ce fiecare virus avea surprinzatoarea formé a unei cruci samate. In 1987, sovieticii au recunoscut ca era vorba de opera- tiune de dezinformare, dar marturisile lor sunt departe de a fi convins pe toala lumea, mai ales in Aftica si Asia. Poate ca, de ail nici no doreau. Operafiunea KKK. (1984) Sportivii din anumite tari africane au primit amenintari semnate de Ku Klux Klan, cu scopul de ai descuraja sa par-108 VLADIMIR VOLKOFF ticipe la Jocurile Olimpice. Presupunem ca si aceasta era o operatiune a K.G.B-ului, itrucat Ku Klux Klanul nu se ames tecd niciodat in relaile internationale. Afacerea Pathé ‘Afacerea Pathé, pe care am lisato pour la bonne bouche, desi e putin anterioara celor precedente, este singura pe care cunoastem de la un capit Ia altul, pentru ca Pierre-Charles Pathé este singurul agent de infkienta care a fost vreodata prins asupra faptului, arestat,judecat, condamnat si. gratia. Simpatizind de mult timp cu Uniunea Sovietica, domnul Pathe descria teroarea stalinistca pe ,durerilefacerit parad- suluiterestru si se cAsitorise cu o rusoaicd. Nu definea secrete de Sia, dar cunostea multi lume sifusese recrutat de K.G.B. pentru a Iuera ea informator ,de ambiant ~ adicé, stabilea _profllul” persoanelor importante pe care le innea si pe care KG.B.-ulintentiona si le recruteze. Nu peste mult, KGB. ska dat seama cd, in calitate de informator, domnul Pathé nu valora mare lueru, dar putea fi util ca agent de influent, asa ala luat in primire Departamentul A. Dommul Pathé a creat un buletin intitulat C1S.E.P. (Cen- trul de Informatii Stintifice, Economice si Politi pseudonimul de Charles Morand, a scris articole in France- Observateur, Libération, L’Evénement, Le Nouvel Observa- teur, Réalité, Option, La Revue des Cadres C.G.T., Vie Ouvrt re. A finantat 0 scrisoare coniidentiali de informa, ititulata Synthesis, a KG.B-ului. Synthesis numéra cam cinci sute de abonati: patruzeci si unu de ziaristi, dow’ sute nouszect si noua de deputafi, 0 suta treizeci si noua de senatori, paisprezece ambasadori si sapte persoane particulare, Spre deosebire de celelalte publicati la care colabora, domnul Pathé mu luda pe faté Uniunea Sovietica, dar denunta sistematic amenintrile cchineze si americane, “Manipulat mai inti de Kondraciov, adjunct lui Agayants, ddomnul Pathe a trecut apoi in mainile ofiterilor K.G.B. Gremia- kin, Borisov si Kuznetow. Domnul Pathe, care avea 0 adevirata avere personala, nu sa codit si incaseze si micile bacsisuri ale K.G.B-ului~in total, o ut de mii de franc in doudizeci de Tratat de dezinformare 107 ‘ani, se pare, sum in care se recunoaste usor laba K.G.Blu: pli mici pentru a nu résfala agentul, pti suficiente pentru ‘al compromite. Banii i erau predati lui Pathé cash, In pic sau in interior cate unui zie schimbat discret cu un alta, pe par cursul nor intanii clandestine prin cafenele de la periferie. Arestat de D.ST in 1979, cu prilejul unui contact cu ofite- ful siu de legiturd, asupra fui au fost gisite exemplare din Synthesis, proiecte de articole pe care le supunea aprobaii K.G.B-ului ilista de abonat. Evident, ofiterul de legiturd a fost expulzat, iar procesul Jui Pathé, avand loc in una mai a anului 1980, a fost exemplar din mai multe puncte de vedere. ‘Acuzatia tindea sa demonstreze ci Pathé nu fusese un spion propriuzis, ci un ,serib al K.G.B-ulu sie, intran conflict tat de profund ca acela dintre URS. si umea liber’, faptul de ai transmite informati reate inamicului putea fi mai putin grav, in ultima instant, decat furnizarea de informati false lidertor de opinie din Franta. Curtea pentru Siguranta Statulu a dat curs acuzirii, cel putin pan’ la un anumit punct: relatile informative cu tara stra fusesera dovedite, iar legea autoriza 0 pedeapsi de douazeci de ani. Pathé a primit scrisé, sa manifestat o miscare de protest gene- ‘sau indignat, pentru cé domnul Pathé (in varsta de saptezeci de ani), era prea batran ca si mai fie condamnat: sar fi scandalizat oricum, si daca era prea tind, prea bolnav, prea sarac, prea simpatic sau prea marginal, Fie presa nu intelegea, sincer, in ce sens un agent de influe enti e mai periculos decét un spion, fie se simfea vizata de i condamnare. Tot ceea ce i se reproseazz, e cia fost «agent de influen- ti», 0 marioneta care practica intoxicarea la cel mai inalt nivel, in contul Uniunii Sovietice..a scris Le Figaro, recunoscénd ca era ,agentul perfect al noii politici practicata de KG.B., care consti in a raspandi «dezinformarea».* Le Monde ba prezentat ca pe ,un rusofil convins* (cea ce era o mare ipocrizie: sovietic retibuit" ar fi fost mai exact), induiosdndu-se pentru cei ,dowazeci de ani de eforturi pentru108 VLADIMIR VOLKOFF a face si existe si si supravietuiasca niste buletine confiden- tiale", dar uitind cé unul dintre acestea, cel putin, fusese sub- ventionat de un serviciu extern strain. Cand ministerul a deciarat public c& nu era vorba de ,crearea unui now mac. carthysm, 0 noua vanitoare de vrajitoare", Le Monde a scris, sententios si suspicios: ,Aceasta asigurare nu face nici doua parale." este céteva zile, in 30 mai 1980, Le Monde a mers si mai departe cu spiritul subversiv: ,Cnd sanctiunea depaseste orice misura, ¢ atinsa libertatea insisi.. Legea care a fost aplicata condamna cu precizie orice relate informativa cu 0 putere string, atunci cénd e «de natura sa diuneze situatei militare sau diplomatice a Frantei sau intereselor ei esentiale> Cine a daunat, in cazul de fata, intereselor esentiale ale Fran- Dommul Pierre Pathé, bunul analist (sic) redus deacum la ticere? Sau cei care vor Si inchida gura? Sa ajuns la limita absurdului, .Bunul analist redus de-acum la ticere* actiona Contra plata in beneficiul unei puteri straine care nu-si ascun- dea intentia de a raspandi in lumea intreaga dictatura prole- tariatului. in rest, pe parcursul procesului se dovedise din abundenti cd interventile domnului Pathé urméreau s& per- turbe relate Franteicu alia eis, in consecint ,s8 duneze situatiei [ei] diplomatice” in acelasi numa, stiind bine c& trebuia si pund punctul pe i, Le Monde a reprodus opinia U.N.SJ. (Uniunea Nationala a Sindicatelor Jurnalistilor) care estima cé domnul Pathé nu fusese condamnat ,in calitate de spion, ci ca agent de influ- enta si «dezinformare>“. (Observati indispensabilele ghilimele, acesti ghimpi de care Le Monde nu poate sa se lipseasci.) In ‘contintare, unitnea sindicala protesta contra unei decizii care ii permitea une jurisdicti de exceptie si hotirasca, ,in arbitra. rul cel mai total, ce este sice nu este actvitate informati, si anume, ,si inchidé un om in numele ratiunii de stat, numa pentru natura convingerilor lu, lane din nou in plina abera- fie: de cand este ,ojurisictie de exceptie" o curte oficial a sta- tui, cu sediu permanent, de cand reprezinta ea ,arbitrarul cel ‘mai total"? Iar end un om e inchis nu ,numai pentru natura convingerilor lui, ci pentru ca jucat, pe bani sunatori si stile Tata de dezinformare 109

You might also like

• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  From Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12520)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5719)
• Good Omens

  

  From Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (12042)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3045)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20479)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24587)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  From Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (10913)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25199)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6534)
• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7865)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12954)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9974)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20064)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (3300)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2486)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• And Then There Were None

  

  From Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (8972)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2558)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13227)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2569)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  From Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5675)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  From Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1126)
• It Ends with Us: A Novel

  

  From Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5830)