Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ziua Agentiilor

    Uploaded by

    Palade Cezara
    40 views30 pages
    Transcript 2009

    Original Title

    Ziua agentiilor

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Transcript 2009

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    40 views30 pages

    Ziua Agentiilor

    Uploaded by

    Palade Cezara
    Transcript 2009

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    ZIUA AGENTIILOR DE PRESA EDITIA A V-A Tin rimea Romana”, Centrul National Bucu 2010 ‘TRITONIC SESIUNEA |! Carmen Tonescu, redactor gef Agentia de Presi Rader So- Getatea Romani de Radiodifuziune: Dim startul edifiei aV-a a Zilei Agentilor de Presi 0 PRX re ecunoscatoare si plind de admirafie pentru trecutul aces- vr uriasi vectori de comunicare global’ La 16 iw sneasci moder, care se numea RADOR. A inceput initia- ni exact, a fost inifjativa unor tineri gcolifi mal Paris, printre care, sé-l numim acum doar Pe 2 catul 4 di seama de im- 1921 se nastea prima agentie de presd roms tiva privata ales Sexbescu. Dupa nuumai 5 ani, statul rom portanja unei astfel de age Ministerului de Externe. intermediul si o cumpar’ Enistaserd gi mainte agenfil de prest in Ri mai adane si mai ramificat, spre trecut. De fapt, prin agentie tie presi mondiala este Agentia de press Havas nascuta in anul {e2e, gi imediat dupa ea sunt create britanica Reuleh $1 2-1) nana Wolff. Ambele agenfii de presi se nase Prin intermediul ‘nor oameni care lucraser& cu Charles: is Havas la Paris, Ju- tius Reuter si domnul Bemhard Wolff reatsrentul in care agenfile de presi mentionate a put si creascl i sii diversifice activitalet 0 avut si anumite pretenfi de partajare mondialé a tertorlon FS care le rene eu informatit. Din acest moti, putem afirma of 985 de presi sunt primii vectori geopolit de comunicare. Fr anal 187, in contextul marilor probleme generat de po- 11 Otoman, agentia de presi Havas ae gmplanteze o filial 1a Bucuret It timit m goa aan ynit Monsieur Léon Pognon, care este primi) nalist de agentie din Romania, pentru a nes ia cu Guvernul strul de externe din fille sesiunile vechiului Impe Roman. Negociaza cu Guvernul Lon Fer 8 a Havas in R. si numea, Agentia Havas a cone cosine sremalt dela Brey) leac pe front pentru a netdevederced enor ple -acoperi, din punct de vedere e Lizboi Ide independents. Se descurch dest et : ul de bine pe mati la agentia de presi Havas —exist ‘scrisori ramase fntre direct ea directorul agenfiei si Léon Pognon —n mul de interesant aceasta prima agen(is Anta Havas Roman, penru cdi franfuzeasc, ea Sustinut dle ttl roman. Ea fancioneaz pn in anal 166 cand intervin alte cviciun’ de fort mondial 3, 185, sen te agente de presi romaneasci Roumanagence : complet independent ie in 1921 se nagte RADOR up& acest nl ele den Va ei a Ze Ager de Pees ah cuvantul doarnn ei presed uvantul de deschidere. lor de Presa gi Maria Toghina pentru a : 3, pregedinte din aa ne abi, Pregedinte director general SovietateaRo- st 2A ncare presaa fot z0 en mai afectate de ceea ce se int hdc hed in Rom Societatea Romana de Rac dita. demonstreazi faptul ci, in ciuda problemelor economict, gentile de presd exists sperim noi cl vor rece ‘cubine peste ‘aceasta perioada de criza. “As vrea inc’ o data si va mul acest an Radio Romania s-a bazat pe fiecare dintre dumnea aeeetrt Ag vrea si consider cX gin perioada urmatoare vorn fi seveasi partencri de incredere, $i as mai vrea si va spun c& n> tresc speranta ca aceasti criz8 economic si se term! data, ain presi lucruile si revind fa normal, ca jurmaligti si past alti gi 8 fg reprogeze uniialtora, in perioade de ile mari din privat, iar de cizA economic stabilitatea de la stat. Mi se pare c& este 0 tluplictate care nu ne face bine si pe care ar trebui si neo mar- furgsim deschis gts ne-o asumim. In calitate de jurmalist, ann trait ambele momente de-a lungul carierei vata —o parte dintre ei ick radeau de jurnalistii de lastat c& sunt salariz te-un mod mai invechit, sise bucurau de faptul dei lucrand la privat, ispuneau de instrumente de Jucru may caeme, de rapiditate side salary, desigut, dublu fats de cel pe care incasam eu la vemea aceea cajurlist Ulteriora venit fiperioada in care acecasi colegi imi spuneats Domne’, ce bine S hivoi, la Radio”. Le-am spus c& partea cu salarizarea nis 5% «chimbat dar, inr-adevar,atuncicénd vorbim de presé pub cA, Jorbim deo anumiti stabilitate - ceea ce, pe deo parte este Pines pe de alta parte, ma determind si cred cin continua lanivel Ae breasla, suntem incapabilis& ne protejim, pentru c& ceva c& se intamplé in momentul de fafd cu presa este, de fapl- 0 lips’ “fe determinare, de aciune convergent in identificarea si Pur pperea in practic’ a nor masuri care si protejeze Prese Vea 08 va spun cf, fn-urma cu cinci ani, cand am preltat mandatul de pregedinte director general, in mod firesc, aga umm eeintampla in fiecare redactie, primeam presa gi des totdeauna, primind presa, am considerat c& este gi unt mod de a sustine presa privat; abonamentul pe care atat eu, ct gt ce Telalte compartimente aleSociet8i Romane de Radiodifu2iune abonament pe care il plateam pentru presa tiparita, Dacé acum ymesc tuturor pentr ‘mai ite uy a © + S0cietatea Romana de Rad inet ani teancul de ziare era atat si tesc toata presa tiparit’, erat de presa a fost formata din 3 ziat Cred cd este trist pentru n¢ reuseam niciodati si cy ee igur c& riman agentile, dat este aga la nivelul pr : a flecare ziar ave: una, dowd) fe? Pent et -4 un abonament la una jar lac Is agnti depress dasna cha aes oad Rad Send numa de publica pan ascaut le pltitoride aboname y presides cut junds ocd luadere ie et herim in demenul privat eu tofiae one tem ing wre tristefea faptul ; pli cinu ax are sine protejeze~ pentru ch tf, miten nivel de breasla, suntem in ral tru care sa asi : eeeanas i: ein alta parte. Sematitimpl sate lnc cd, in ultimul nasistat Bode fae ri ai fiat um cole deal nogr, care a soa Presa, au ajuns si dea eens oe a _ ae pe pirerea lor personal i cl macar n-au verific: i eg tle mBcar naverfcat glam tul este ibil ta de a verifica informatia. ain ferent de ca de grea este aceasté perioad’, ar logia noastra profesional Pentre preren men ete see ZIUA AGENTIIOR DE PRESA 1 9 ‘odatd ce uitim care este abe-ul, uitm si c& suntem jumalist, gi intram atunei intr-o alt& categorie. Dar ar trebui si fim onesti i, daca renunfim la partea de deontologie profesionala gi witim tseest abc, ar trebui sa declarim onest c& mu mai suntem jur- raligti, cK suntem cu totul altceva si c&.nu mai avem ce si ciu- tim in pres’. ‘Bu cred in continuare c& valoarea unui jurnalist este data de ‘coloana lui vertebral, de onestitatea cu care fg indeplineste mi- siunea, si tu c& este foarte dificil acest Iueru atunci cand sala riul fl incasezi o data la doud-trei luni, atunci cand salariul fi feade, atunci cnd nu ai siguranta locului de munca ~ si cre~ defi-ma cd traiesc, alaturi de fiecare dintre col fioade grele, acest sentiment al dispersri. a Radio, suntem nelinigtiti in legatura cu ceea ce se in tampliin aceasta perioads din punct de vedere economic, chiar ac poate un pic mai putin nelinistiti, pentru c& noi, de cinct ani de zile, am luat masuri de eficientizare economica si chiar jeri verificam mai multe baze de date si constatam c’, daca in ul- srul angajatilo inci ani, am luat niste masuri de eficientizare eco- nomic’, fortafi de realitstile cu care ne confruntam ca institutie. Faptul ci am facut acest lucru ne ajuta si trecem acum cu mat puijine ingrijordri peste perioada aceasta. Sper din tot sufletul sa trecem imprew rioada. Sper din tot sufletul ca noi, jumal ‘mulfi precum acum cinci ani, sper din tot sufletul ca agentille de presi i treaci peste aceasta perioadé dificil - si gtin cum este, pentra ca gi noi ne-am confruntat cu deciii ale unor client m= portangi sau mai putin importani, dar stim cu tofii ci fiecare client pentru agentie este extrem de important aceste momente fiecare leut pe care fl incasezi este binevenit, dar pe-am confruntat cu decizii ale clientilor nostri de renunjare la ‘mentului si am vazut atunci ingrijorarea lui Car~ s& intreb: noi, in ult A peste aceasta pe- plata abonar men, Am incercat si eu si repar cat s-a putut, Domai aceasta re ru, nu c& trecem totugi, poate ci este abonament* bani, nu mai pl 1 Coli prin aceste ajuta pe tofi, dar cred ca est gandim la acelagi lucru gi ¢ = Po proud ma seu i mi 5-aspus: Nu, ne pare abonamentul”. fmi dau ao Probleme gi nu stiu cit de mult ne te important 4 stim cu tofii ci ne hav avem cu tot, pe deo pe de o parte, solidaritate fata de cole, li nostri, road mai dificil : ‘em, in ceea ce ma priveste, o infa breslei, pe de alta parte, care astizi tree printr-o pe- Via si trecem sabi este aceasti i ™m mai linistiti, cu proiecte de viitor, ca «0 erspectivé pe termen hung ce 2 fost cuvantul de inceput, nu sti dacd n-a fost un n trist, dar cred cé reprezi eee Prezint& o stare si o ingrijorare a fie- Carmen Ionescu: {i mulgumim doamnei presedinte acest cuvant de deschidere. nen eit sa incepem prima sec na Ce fel de stire de agentie ne dorim? In fata dumneavoastra se une, masa rotunda cu afli persona telea ne cere, totusi, s rice oe re totusi si le prezentim: Victor Alistan dineeteg Transparency Inte mance i yanteenational Romania, Rézvan Mito, project eae Luca Niculescu, redactor sef Radio presente Mans Tons 8 tsliator TVR, pe doamna Bucur eitor prezentatr Prima TV, Movlone ian ‘adio Romania Actu- ia Informa ultimul dar, binei - bineinteles, nut cel decor al Th de Presi al MAPN. De aseme- pene! umalstor de agentes tata jus ed a Beneral care se afl sali, Uitindunma, "api vad i faa oases pe Cristian Diniste meee | directorul ge- ns i salotim. ma vido bund po leanu de la TYR, pe care, de de la Mediafax, pe care de-a noastra, Miriuca M ZIUA AGENTIMOR DE PRESA 1-141 asemenea, 0 salutim si care este o mare utilizatoare de stiri de agentie, sifi multumim. "Acum, pentru a nu mai prelungi acest moment de des- chidere, permitefi-mi si lansez o prima tema de discutie: peisajul media sa schimbat dramatic fn ultimii ani, nu numai din cauza crizei economice, dar si datorita evolutiei tehologice. Sane gandim ci acum o agentie de pres nu mai furnizeaza nici pe depazte doar text, ci si imagine, si sunet, si graficd - foarte- foarte multe lucruri: aproape ci nu mai existi pe piata dacd nu trimifi o alert& prin SMS, sau prin e-mail, prin newsletter. i, atunci, in toata aceasta ,debandada", dacd putem si o numim aga, din piata media, cum ar trebui s& rispunda aceste riage fabrici de stiri, care sunt agentiile de pres’? fi rog pe invitafii nostri si ne rispunda fiecare potrivit ex- perientei pe care o au in a utiliza stirile de agentie. Victor? Victor Alistar, director Transparency International Roma- nia ‘Mulfumesc pentru invitafia la acest eveniment care deja, iacdt, incepe sa fie un eveniment de traditie organizat de Socie- tatea Romana de Radiodifuziune. ‘Am si incere si fac un pic de operatie de cadru conver- sational, si va spun ca rispunsul meu nu va fi din perspectiva unui specialist de presi, pentru c& nu sunt, ci va fi din perspec- tiva unui beneficiar si participant la crearea gtirilor, si anime din perspectiva unei organizatii neguvernamentale, care este un think tank recunoscut gi este un watchdog pe maura ‘Aga inet, din punct de vedere al temei, cum trebuie sa fie stire de agentie, ce fel de stire de agentie ne dorim, din punctul meu de vedere, reprezinta stire cea ce depageste normalul, in sens pozitiv sau in sens negativ. Din pacate, in ultima perioada, avem mai degraba stiri cu tenté negativa — dar cam asta este gi realitatea, Intrucat aceste stiri fn ultima perioada sunt atat de nu- meroase, este foarte greu s& inscrii intr-un flux absolut tot, Va dau un exemplu la care ma pricep mai bine, si anume justitie Cate ineptii, cite situatii de comportament diserefionar avem 42 | Societatea Zomana de Radiod! siderdnd ci avem aproape 6.000 de m. dezvaluit in ultima perioada comportamentul tate in materia achizitilor de bunuri side servi greu s& cuprinai intrun singur flux absolut toate exemplele, i latunci cred cd, pentru a nu fi pierdute,o stire trebuie s& repre- zinte sinteza tuturor acestor Iucruri, ca un adevarat raport de ‘monitorizare. Pe scurt, cu mate! anex’, ar putea si nu piarda cazurile individuale gi ar putea si duc, pand la urma, acel produs citre o foarte important’ sursé de documentare, de &, daca facem campanil i itati din sistemul nostra public, omic, ele nu pot sa acopere varietatea sau din mediul lui. De aceea, cred ci tendinta, pentru a pu w, este sd ave supravi adevarate documentare pe diferite situati, astfel incat toate s rile care se colecteazi s& nu fie pierdute. In felul acesta, presa ~ agentiile de presi ar putea sa constituie unul dintre principalit factori care determina agenda public nu doar prin informatii simple, seci, punctuale, pe un caz petrecut in oragul cutare, referitor Ja cutare lucru. Cred c&, in felul acesta, s-ar putea junge mai degrabai la nevoia utilizatorilor finali gi s-ar putea ypensa ceea ce media audioviztal reuseste si facd, si anume campanii pe anumite teme, pe anumite dezbateri si comentarii privind eveniment tind s& se adreseze intereselor pu- blicului larg (Otrecere generala in revista a tuturor aspectelor legate deo temi, si anume, nu doar stirea legat de un eveniment, cistirea legata de un subiect, cu diferite evenimente care concurs la aceeasi concluzie, ar putea si atinga mai degrabi interesele lor utilizatori din diferite regiuni ale t in diferite de activitate. Aga incat, cred ci ceea ce fac organizati- wari, ar putea sa fie Bicut, sigur, cu ins! nului si respectand cerin- i de produs de agentie de presa, ar putea sa repre- si de creare a unui impact mai mare al ZIUAAG 113, agentiilor de presi in agenda publica gi ida medi im ca sunt trei agende: agend: i a politica, agenda publicul slagenda media. Crest chagonla media at Usaha orton mai degraba spre agenda publicului din perspectiva ager de press, pent cla final uilizatorii vor vinde w ine util’ consumatorului, c& este radioascull Pate SA contrabalansati capacitatea extraordinara pe care nt. wveli cum si o atingeti a mediei audiovizuale i : ee jovizuale in a dezbate timul lucru, pentru a nu fi foart foarte hing, am si ridic provo- carea doamnei pregedinte director ger : ‘Toa legata de situatia dificil in care se afla presa, teorie a contra-puterilor, in care spune cf teoria liberala a den Gila ceea ce Jean Jacques Roussea squiew ais inifiat si ceea ce avem in acest 7 refer la doctrina politica, ‘Mon tru a contrabalansa riscurile ca ac i pitleri einle intre ele, sau sd devina autarhice, fiind ince ae si pentru a contrabalansa ris oligathie, este nevoie si ne ui teva contra- te locals. Ci $-a intamplat cu autonomia locala? A fost pur gi pa ie ita sub Presunea forte transferurilor bugetare dela bugetul de at astel net gantajl in coe cel priveste pe alestifcal ete tat de puternic, incat el uita de agenda comunitatii care | trimis acolo i trebuie si se orienteze i contraputeri a cizut. Ja Consiliul Concurentei, ncurenfe neti la CNA Ja Curtea de Conturi si as o asa mai depart, ce institutii. Am sa inf iaanieste Gintear te in f8r8 menaja 14 | Societates Romand de Radix conduc’, ci si decida in functie de presiunea gantajului la care sunt supuse, de la chestiuni de viata privat’ pana la chestiuni de afaceri sau greseli anterioare ~ ca s& nu ma refer la vanzari anterioare. lacat’ c sia doua contraputere este pusa la pimant. O alti contraputere in sistemul nostru constitutional 0 re~ prezint& presa, Am observat in ultimul an de zile c& presa este suptisa unui tir $i unui atac economic far& precedent si, in mo- ‘mentul in care anul trecut avertizam ci, dupa ce s-a inceput ata- cul la adresa societai civile, va urma atacul la adresa presei, colegi de-ai dumneavoastr’, increziitori in capacitatea, in forta cuvantului pe care il au, au desco: mai degrabi la recalibrarea pietei, la presa tiparité la presa electronica gi aga mai departe. Cred ca problema fundamentalé este un atac la adresa presei. $i vedem, de pild, inspectii administrative abuzive - si, cand spun abuzive, nu ma refer la fondul problemei, pe care nu il cunosc, ‘ci md refer la faptul ca este o practica iesita din comun fats de practica generala, cea ce arat, pan’ la urma, un element de discretionar: ne uitam la atacul puternic la adresa 1 din partea patronatului pentru a proteja interesele comerciale ale patronilor in alte afaceri decat cele pe care le aut din acel business reprezentand presa; ne uit&m la situaii in care presa este manipulati prin informatii date de marele Big ‘maro— in condifiile in care nu publici si pub- licd un concurent al t&u, te sugrumi pe piat’. Dec iacata ca Big Brother-ul, despre care a existat o campanie a societiii civile, preluata si de mass media in primavara anului trecut, aritand ‘cd este 0 forma incorecté, ¢ 0 forma incorecta a jocului si c& ni- meni nu poate beneficia de regula incorecta a jocului. Se de- monstreazi in acest moment. Anuil trecut, in primavars, colegii din media spuneau: da, dar noua ne convine, noi vem sa stim e- ase captiva acestor informati, pe care nu aveti cum si le controlatf; este o altd forma de atac. wal nostru constitutional il reprezinta societatea te supusd unui atac de doud feluri: primul atac este “ omic, si anume blocarea finantarilor sau proasta gestiune a finangarilor de la fondurile europene gestionate de autoritatile nationale pe share management, pe mecanismul de ‘management partajat, in care, de fapt, pe baza unor elemente de incapacitate trecut la ale: Dau inapoi ant mai prietene sau care, pnd la dau organizatiilor care sunt inco- plstressi independenta, mu dau sin afecteze capacitea de actiune, capacitatea adminis- tata, Un al dole ip de ala: exe atacl prin decelznre Character assassination este unul dintr i a la Googie-ul meu ~si poate sunt s mi ingrozesc ce citesca i Cum sa 8 au disparut de Pe piafd, ci ele nu lucreaz. Asta inseamy eine pel tailor deaf legitime in fafa constituengilor, in fafa publicului larg. Inacest context general, solufia pe care o propun est legatt de 0 cooperare mai bund intre media si organizatile neguver- namentale, pentru ci interesele, pani la u pentru c4, pana la urma, baza noastra de con , sunt comune gi datitatea este un intl reamintin principiu pe care ar trebui sa ni-l reami valoare comportamentala pe care ar trobui s& ne-o reamintim. Ca protectie din interior, cred ca trebuie sa existe 0 mai mare ie asupra a ceea ce va veni asupra presei ca atacla nivel ju- ridic nu mai tarziu dect un an de zile de acum incolo, pentru cA lucrurile s-au dus la un nivel mult prea departe, si anume 46 | Societatea Romond de Rodos PRESA 1 17 rispunderea civil delictuali pentru afectarea drepturilor accept la nesfarsit si fie terfelitd, sau daca se va apira nepatrimoniale la imagine. S-a depasit o limita si intotdeauna 4, pana la urma, la un moment dat chiar dintre in exist o tendinf& naturali de contrabalansare. Aceast® aga-zist tatea civild gi dintre jurnalisti, vor aparea cameni care vor simti tendin|& naturalé de contrabalansare, dack se va reusi captarea feveiieas Gee Peano: Inaltei Curti de Casatie si Justifie, inc’ nereusitd in acest mo- ment — pentru ci nu e important si ai Parchetul; importante si ai serviciile care ii dau brown envelope si, eventual, probele din si decidentul: Inalta Curte, Odata ce se pune ména pe Inalta Curte, uitat-va la practica sectiei civile, care va lovi niiprasnic presa si libertatea de exprimare exact pe normal si te aperi atunci cand momentul in care taci, devii oarecum, ti asumi o vinovatie, macar si pentru fap! tru ci dezvinovatindu-tenue o size, si atunci iti mane este si te ap ygura arma care fn instanta. Pe de o part ceea ce avem in Codul Civil propus. De aceea, cred ci un al Parte, cred cd avem o pi doilea tip de protectie este protectia intern, prin readucerea pe a intotdeauna cel care ffi face zob tapet a standardelor deontologice despre care vorbea doamna mai puternic protejat fata de cel ac presedinte, nu ca un element de mandrie gi respect profesional, c__ Este foarte di teva cazuri absolut de Gi mai profund, mai coneret: 0 nevoie de supraviefuire a notoriet Multumesc. AS de-a noastea, care a depus JA plangere si de cinet ne mersi, nici mécar nu ‘Maria Toghina: | Pentru juralisti din generafia noastrd, ne amintim cu totii | cA Victor a inceput ca jumalist, deci vorbeste din interiorul | breslei - gi ii mulfumesc ci nu a uitat cd a fost jurnalist. Pentru cei mai tineri am vrut si subliniez ca Victor a fost jurnalist in 95 la Radio Romania, dupa aceea Ja televiziunea public’. Adica, a ficuto in ambele perspective, si fi multumesc pentru aceast analiza. Cred ca, intr-adevar, a avut multe lucruri interesante gi, cel putin pentru jumalisti, care gandim in termen de stire, avem cateva stiri, pe de o parte; pe de alt& parte, si cateva semne de ingzijorare serioase, dar si cateva lucruri pe care si le urmarim in urmatorul an, si vedem fn ce masura proiectiile se dove a fi adevarate. Pe de alta parte, pentru c4 Victor a adus in atenfie protectia persoanei fafa de atacurile nejustificate, aici stir te de nedrept sa fii atacat si sa fi se distruga im pe baza unor sentimente, pe baza unor trairi gi mai ales pe baza » unor informatii trunchiate, neverificate. Cred ci, pana la urmi, este si aici o forma de autoprotectie, si cred c& de oricata toleran- \& cerceteaza cazul. Dec sunt situati in ca A) atebuiest aver, pe de o parte, a in ceea ce facem, pe de alta part ne dezvoltém instrumente de protectie in | ( | pentru ca altfel sigur, vom creste mons continuare jurnalisti, dar afli cu stupoare ca pe scriu scriu pentru ca sunt finanfafi de o anumita societate co- merciala, de un anumit personaj... Lucrurile acestea cred 3, ‘pind la urmé, nu ne fac noua bine, pentru c& un neavizat se Citeste gi spune: uite, domnule ce le stie, dar le stie si de unde le sti si cat de trunchiat le deontologie si res Victor Alistar: Nu, punctul meu de vedere era, mai degrabi legat de o pro- {ectie intern’. Atata timp cat, la nivel profesional, n redactie nu. se admit asemenea lucruri, nici patronatul nu poate sé ceard ceva ce ein afara regulii jocului, deci e o chestiune care tine de protectia jurnalistul ta ancheti, dar ai avut un nivel mult prea virulent si de multe ori neargument dat, cind patronul va avea un interes, va spune: dar ai mai ci fi-o cer. Deci este vorba de o practicd Faicut-o; fa-o si acu care trebuie redusi. Victor Alistar: O buna practic spunand: asta e regul Adrian Bucur, editor prezentator Prima TV: ‘Ag dori putin s& revenim la aceasta tema a acestei mese ro- tunde, despre ce fel de stire de agentie ne dorim, Eu cred cf este benefic ci agentile de presi si-au diversificat produsele; prac- tic, s-au adaptat pie(ei si sunt incurajate gi sunt promovate acele produse care in aceasta perioada de criz4 economica aduc, to- tusi, bani — cum sunt produsele video, sau sistemul de alertare prin SMS. Dar, pe de alta parte, ag dori si discutim, pornind de la ce spunea Victor Alistar, c& nu vrea o stire seact de agentie, si despre diversificarea genturilor jurnalistice. Toate agentiile de pres acum... chiar gi anul trecut, la aceasta Zi a Agentiilor de Presi, a fost o sectiune unde au fost premiate comentariile de ager te comentariul o stire in modul clasic, cand ne gandim Ia 0 agentie de presi? Ce inseamni stire seaci? Este stirea pusa in context, sau este doar stirea in care sunt reproduse, practic, declaratii, indiferent din partea cui vin aceste declaraii? Mise pare normal ca o agentie sa incerce sa ofere satisfactie jurnalistilor care vin sa lucreze pentru agentie, pentru c& am auzit destul de multi colegi care spun: ag prefera si ma intor presa scrisi, sau ag prefera sa lucrez la radid, pentru ca po! spun si altceva, pot arunca o tent de ° opinie, Maria Toghina: Semnitura, ceea ce este foarte important pentru un Adrian Bucur: Si pe agentii in acest moment cred ci se semneaza stirile. Radut Bilbiie, Trustul de Presa MApN: Pe unele agentii. Adrian Bucur. La Mediafax sunt semnate s! stirile, Agerpres are... Ag dor mentariul de agengie. Este un produs care se vinde? Eeste un produs care se inscrie in ceea ce ar trebui si fie 0 agentie de resi, sa iti ofere stirea deja cu o opinie, 5 te indrume catre 0 anumiti abordare a unui subiect, sau e de preferat stirea seacd si contextualizata? :, pe Newsln sunt semnate Radut Bilbiie: Ai ag avea o precizare de facut. In primul sin p afi, daca pentru jurnali nual de juralism —un efort pe care 1. facut profesc este o chestie extraordinars Cristian Popescu a mai facut, trateazd exact acest sistem al genurilor publicistice. Vedeti, noi nu vorbim de genuri publicistice in agentie, noi vorbim de produse de agentie — asta este o prima problema. O adoua problem’, noi vorbim de o seamé de procuse de agentie, 201s: finda produs de agentie nu inseamn’ numai acoperirea eveni- ‘mentulti,fieel anticipat sau neanticipat, cu flash, aditiv, buletin si asa mai departe. $i aici este o intreagii poveste, flindc’ avem. 0 tipologie americana a agentilor americane, sunt St rile agentiilor americane gi sunt Stylebook-urile agentilor eu- ropene ~_mé refer la France Presse, Noi am avut dou mari direct fost o scoala extraordinara, fiinde: practica la Agerpres si au invatat carte la Agerpres si dupa aia au migrat citre alte agent, sau de fapt cdtre... ma refer la an Mediafax, in standarde — si darde, fiindca procesul de calitate, de asigurare a cal procesul de standardizare, si-a construit spund la doua chestiuni: construind stan- de birocratie este benefica,fiindc’ aceasta birocrafie, pe deo parte, astandardizat un anume tip de stire de agentie, de produse de agentie gi aga mai departe, dar in egala masura a implementat tun cod de conduit’, de bune practici profesionale, si asta iardsi este o chestiune important, intce este parte a sistemului de management al calit3ti, chestille astea au o fort extraordinara gi nu mai pot fi eludate. te intreprinderile de presi vor trece prin- te, si fi certifice calitatea, cu siguranti c& vor fi obligate si isi implementeze propriile lor mecanisme de pro- important, sunt intru totul de acord cu Victor, finde’ perioada viitoare va fio perioada conflictual’, tensionata, si este lar cd vom asista la un numar foarte mare de procese gie bine, si prevenim cat se poate, aceste lucruri si putem as face 0 pedeo par si facem preventie prin foarte mult lucruri ~ gi ai jurn datele. Vrem si vedem cum s-a dince parcurs prof tru manager, si pentru piala © chestiune. In ce misur’, dup ce ‘mai ficut um curs, satragentia s-a pres profesionala? Le-a adus un trainer? Le-a adus un jurnalist strain s& le v chestiune? in ce masura forma de pregatire, sau tunei chestiuni? Asta este o chestie import acestea de formare profesional’ « importante, fiinda nu ar viza numai practi redactare de stiri, de incadrare in tipicul fluxului gi aga mai de- parte, iar viza si componentele de etick si legislatie Multumese. tinu: Carmen Tonescu: Da, intr-adevar este foarte important acest proces. $i Rador 1 reugit s& igi fac un manual de agentie. Noi am urma trucitva modelul France-Presse. Ce sd spun, un astfel de studiu Stiu c¥ gi Centrul pentru Jumalism Independent Luca Niculescu voia sa adauge ceva. Luca Niculescu, redactor Radio France Internationale, re- alizator TVR: Voiam si spun, apropo de ce se spunea ceva mai devreme, se punea intrebarea despre comentarit. Cred ci este ultimul lucru pe care il asteptam de la 0 agentie de presi: un comen- ariu, Adici, intr-o ordine a informatiilor pe care le asteptim, arf strile, faptele, evenimentele, apoi analizele puse in context, {in perspectiva, cu puncte de vedere diferite care sa asigure 0 impartialitate a parerilor, iar comentariul de agentie ma intere- seazai foarte putin, adica parere: ului de la agentia res- pectiva; asta cred ca este un gen cat, pe care trebuie si 22 | Soci sil asume fiecare redactie gi in fiecare redactie ar trebui 8 ex- rei oameni care fac un comentariu pe un eveni- ment, dupa ce au analizat toate aspectele, si 24, Decidsta este genul de care m-as lipsi Si, ined doud-trei cuvinte despre ce astept de la o agentie de presi, Pentruci, intr-adevar, vorbeati despre noite tehnologii si ‘a spune ci acum, poate mai mult decal ani, intr-o lume in care avem bloggeri, internet, Facebook, Twitter gi alte forme de informare, cred ca de la agentiile de presa astept fiabilitate, nu atat rapiditate ~ sigur, e bine ca informatia si nu vind adoua zi dar sa fie o informatie certficata, fiabil8, pe care si gtiu ca pot s& o difuzez fara sa mai am eu de facut o anchetd in urma fieciei stiri. Deci informatia pe care o iau de pe agentiile de informatie vali siarmai fi un lucru pe care -am dori, e vorba de lungimea unor stiri, pentru ci la agentile de pres& din Romania cateodata it prea lungi— acum, in momentul fn care informatie din toate partile. Chiar faceam un calcul acum céteva zile: aveam stiri care veneau cu cite 10.000 de car- actere, 8-9-10.000 de caractere, cea ce inseamna trei-patru cel mul cerau de trei ori mai mari. Cred ca se poate face, cred c& ar fi gi in interesul agentiei si in interesul nostru daca stirile ar fi ceva ‘mai concentrate. $i apoi, un ultim cuvant referitor la produse. Sigur, ebi acum agentiile igi declina productia si in video, si in audio si grafice, dar e un lucru pe care il fac multe canale media, pentru 4 tofi am devenit multimedia in ultima vreme. Dar exist un mare pericol aici pe care il stim de cativa ani, faptul ci ne pe- trecem din ce in ce mai mult timp ca jurmalisti in stadiul 3 productie si de post-productie, adica stam gi declinam pe diferite suporturi, dar nu prea mai avem timp si aie, sa facem ceea ce faceam DE PR 123 nefericire, mai ales in perioada asta de nu au deven ‘mult: Dar cred ck aici este riseul: sf av ‘ma(ie in aparenta si, de fapt, substan Cam asta am avut de spus. Ridut Bilbiie: Haidetis& nuanjim, neapérat necesar dar, at senzatia cd, dacd suntem jur astpra oricdrei chestiuni si sa discutaim orice chestiune la nivel de opinie, atentie. Dack agentia ar avea in sectia documentari tun corp de experti ai sai, sau daci ar avea p de colabora- fea suna rapid, le-ar cere o reactie, le-ar putea cere un comentariu, da, cu siguran cd ar fi foarte utile astfel de produse intr-un jurnalism —ma refer in mod deosebit pentru jurmalisti de informare. Dat debutant referitor: c& are acoperire. voastra. ment social politic nu cred jul de acord cu dumnea- si vedem evenimentul care se intampl aici, vizav mii de oameni care sunt in strada. $i va intreb ce alegefi de agentie, pe care o gasiti si care relateazi even sau spectacolul pe care il di I'V-ul, cu voeile, cu strigatele in strada? Sau insistenta mor- bid a Realitatii, care o si ne dea votul din Parlament? Si va intreb pe dumneavoastra ce alegeti: spectacolul? Scand: Circul sau informatia bruta gi uneori exhaustiva? de ce oi fie, sa va dau un exemplu, o masuri subiectelor si a agendei pe care noi ar trebui si. schimbam si pe care, inevitabil, o alegem zi de zi. Am trait o lund sijumatate la Bruxelles, 2i de zi la Comisia European’, zi ie, pared ma plateau bitefii de acolo — dar dat seama, vizand la conferinjele mati, unde purtatorii de cu- vant te invita si Ie iei declarafile gi nu stai sa agtepfi o jumatate dezi pentru o declaratie, chiar sia unui comisar european, pana si la vine gi iti da declaratia, gi ma uitam in jur: era Spania ~ sigur, are pregedintia—avea 100 de {ordinara, nu era uns i jile +s si mai e TVR: foarte harnici, Mag- wari! Vorbind de nis, RFI, RRA... nici un post privat de televiziune. Adrian Sarbu, odatd cu aderarea Romaniei la UE, a retras tofi oamenti eres pentru subiectul european, de la suntem in Europa, despre asta vorbim! $i propunem. Despre asta e vorba Carmen fonescu: ‘Cum se vad aceste lucruri dinspre presa scr Mitroi? Razvan Mitroi, pro} Da, ag spune mai i un reper al jurnalistului si eu simt asta pe pielea mea dupa 20 de ani de presi gi scrisi si TV, si am trait impreuna cu agentile toate provocirile pe care le-at intal ‘A fost perioada aceea, la inceputul anilor ‘90, si fi spun provocarea post-revolutionara, unde nici nu existau alte loace decat agenti ZIUA AGE EPRESA | 25 fine, era perioada in care asteptam strile la teleimprimator. A fost o perioada in care, totusi, cum s& spun, idea de agentie de a aparut, pe i faxtl - pe care il primeam de la Cristi~gi acolo poate pentru prima oar’, ce inseamné stirea aceea pe-care te pofi baza $i pe care nur trebuie sto verifict, asarcumt spunea i Luca Dup aceea, am trecut printr-o alti provocare provocarea tehnologicd, internetul, pager-ul mai intai, dupa eza de comunicare, dezvoltarea trusturilor de presi... cred cia fost o perioada doar de consolidare, nu de afir- ‘mare a agentiilor de pres. Au aparut si m: canale, dar in continuate rimanea acel reper in care, daca voiai stirea ofi- cial8, stirea pe care te poti baza, tot la agentii te duceai Ei, a venit acum provocarea aceasta a multijumalismislui, ca ‘A spun asa, mul cetafenesc, poate un upgrade pentru s © spuna sociologii ~ dar cu siguranti pentru presi, pentru filonul presei este un atac la temelie. Or, ceea ce ar trebui si fact agentiile- si aici din now rezonez cu Luca ~ este s& se reintoarca la functia de bazi, aceea de a furniza stirea verificata gi certificati, autorizata, si devin’ acel orice domenit ai performa in jurna- levizitine e o inflate so nebunie a tal show-urilor. Sa siti c& un moderator in acele talkshow-uri sta cu un calculator deschis si sta cu o agentie de presi deschisa pentru c& lucrurile se intémpla si rapid si de acolo igi poate lua argumentele autorizate, si tind o dezbatere, si contraargu- menteze un invitat. Deci, ce vreau s8 spun: nu cedafi tentafiei de a intra funcfitnea de baza si succesul, sau refeta raménerti pe piati este stirea autorizati, 3 intru pufin in polemica de mai devreme, comentariile agenfiilor de presd intereseaz destul de putin media, care incé are forta si cumpere produse. Nu va cumpara rnimeni produse gen comentaritt de agentie, ins, ideea aceea cit avea expertiza in cadrul agentiei de presi, sau niste nume sonore... Aicie o problem§, ci un expert nu eneaparat suficient de notoriu ca sa poati sa fie vandut ~asla e, trebuie si vorbim {in termeni comerciali ai, chiar gi cand vorbim de comentarii sau de expertiz’, Sigur, ponderat si cu 0 oarecare griji, se pot pplasa gi astfel de comentarii, Poate agentile de presd au resurse mai bune de a intra in zona expertilor de pe scena politicd. Sunt foarte multe usi inchise, in general, pentru televiziuni si pentru presa scrist acum, din cauza polarizarit presei. Agentiile de presi inci au statutul acesta de institutie neutré ar putea si iba mai mult acces la o informatie autorizata. ‘Deci, ca si rispund la intrebarea ce fel de stire ne dorim, stirea certficatS, pe care nu trebuie sd o verificim. Comentariik Carmen Tonescu Agaeste. Si tusi, tentafia pentru acest jurnalism de opinie exist dar ag spune nu. ‘neaparat in andl agentiilor de pres mari, Am primit pentru ‘concutsul nostru de presi de agentie - gala o ave dups amia- 4 16-, de la agentia de presi Cuzanet mai multe articole ‘moment dat, erau doua sau trei materiale pe care ei ‘mi-au propus s8 le includem in concurs sub denumirea wart cole de opinie”. Deci, tentatia pentru ei exists. Vad eX din sala doreste s& intervind domnul Constantin Tonescu, veteran al “Agerptes, care in acest moment colaborea7a si cu noi. Constantin Ionescu, redactor Agentia de Presi Rador, So- cietatea Romana de Radiodifuziune: ‘Va mul{umese pentru posibilitatea de a-mi exprima cateva ganduri Ce fel de stire de agentie ne dorim? Raspunsul plu: cea care i intereseazd pe beneficiarii nos! foarte sim- Noi ne stré- OF DE PRESA | 27 dluim si cream stirea de agentie care si rasp grad interesul id in cel beneficiarului iv pe care cred c& sil poate dori conducerea iaristi din agentie este acela de a da stiti credi- am lucrat, am fost diplomat irr Ministerul-de Externe si am cratca atasat de pres in principal in strainatate. Vizitele pe care Ie ficeam la institutii de presi, incepand cu Direc ministerelor de externe din diverse fri era preocuparea mea de a sti care publ loace de mass media din {ara respectiva pot sa imi rispunda interest ma informa sproape de adevar. spuneaut oamenii, de buns credin\a: cutare e subiectivé, asta, asta, asta zervele care se cuvin de fiecare dati, pent dorinta de obiecti clinat spre simpatii, antipatii si asa mai depart pune amprenta asupra elaborarii unor materiale. Stirea pe care ne-o dorim este stirea care si Aceasta ne ofera posi larg de tatea de a ne castiga banul. Pentru cé ziaristul tangi, lucreaz’ pentru a-si intrefine familia, pentru a tra, pentru a supravietui in momente mai grele, ntt-o expresie, pentru a-Si duce tr zi cu zi. $i, sigur, intrunind aceste criterii si nu numai, trebuie sa devenim necesati. —~ Cred ca obiectivul oricdrui conducator de agentie, de insti- tutie de presi este acela de a deveni necesar. Vreau si ma uit, vreau sii urmiresc stirile de pe postul, radioul cutare. Simt nevoia, pentru ci stiu ci acolo voi gasi informatia care ma in- tereseazé, credibila si care imi oferd minimul necesar de infor- matie care ma intereseaza. Prin urmare, aceste de noastre converg, in fond, spre interesul pe c s benefciaralnostru, acela eal Cane sul lui, el de a beneficia in folosul nostra, cumparan lucru care igi competitiva. 28 | Societe nu trebutie si fie stile, ca, de altel, nici alta insti -buie si fie competitive. De exemplu, eram la Belgrad odata si imi spune un atasat de pres chinez: Constan- hua sa stii o& trece prin niste clipe grele. ces-a intimplat? Pai, zice, au cam scazut abonamentele. Pai, , tocmnai la China, care este fara asta de mare interes it abonamentele, 68 mai castige bani. Ieftiniti si voi abonamentele, orientafi-va spre alte directii de in- formate si faceti un apel pr Ia agentiile de presi pri- etene, cum ziceam noi pe atunci ag jin farile socialiste. Carmen Ionescu: As vrea si fi dau cuvantul doamnei Marilena Constanti- nescu. Marilena Constantinescu, redactor gef adjunct Redactia adio Romania Actualitati, Societatea Romana de wziune ‘urmé, agentiile de presi cu cine intra in competitie? intra in competitie cu televizi- n pe un flux al oricdrei agentii de presi, vom vedea ci sunt foarte multe stiri care, practic, preiau declaratii care se vid pe televizoare: a declarat la Realitatea TV, a declarat la Antena 3, a declarat nu stiu unde. Unalt aspect: daca intra in competitie o agentie de presi cu o televiziune din start cred c& pierde in ceea ce priveste rapii- tatea. Pentru televiziune e mult mai ugor s& pun’ o camera la ocul evenitnentului isa transmita in direct. Unde se consuma aceste energii din cadrul agentiilor de presa? Catre ce se indreapta? Catre a da o informatie foarte... a bate televiziunea in rapiditate atunci cdnd se intampla ceva, a incerca sa aiba subiectele proprii in competitie cu alt’ agentie de presi, sau pur si simplu a se transforma intr-un serviciu de torizare a ceea ce se intampla pe televiziuni? teaza si nu declaratia care inseamna, de fapt, impunerea pe we declaratia, care poate fi sau agentie se transforma in moni tru a transcrie declarati momentul acela. Cred i de fapt, acolo este stirea pe care jurnaligtii dela Radio Romania gi-ar doris o aib. Aga cred eu, Pentru cd, altfel acolo pot fi mt prins evenimentul Radut Bilbiie: in general iunile si radi show, nu sunt neaparat un concur produsele de agentie au un alt regim, si se adreseaza unei categorii de bene! categoria beneficiarilor radiourilor iunilor de niga gi Adrian Bucur Cred ca ne ingustim orizoi alb si negru, agentie versus televiziune. SA ti, Marilena, c& e foarte scump s pui o camera si trans- ii live. $ti cat costs satelitul? Cat bugetul, probabil, al agentiei peo lund. De asta spun c& ne ingustim orizontul vorbind de declaratii preluate pe o agentie sau nu, de la TV-ul cutare, al cutiruia sau... Nu, ag vrea si gasesc pe o agentie subiecte origi- nale, unice, fapte de via\3, reportaj, care sa 0 faca diferiti de cealaltS. Prefer Agerpres-ul Mediafax-ului, care e focusata pe politic. lecdm aga, maniheist, 30 | Soc Luca Niculescu: Cum transform report {ti dd un reportaj, Ce faci cu el? in ce ai tu nevoie? Adicd agentia Adrian Bucur: Pai dar ma inspir de acolo! $i ma duc i trimit cameramanl, imi face o poveste, un live story de acolo! Maria Toghina: SA nu uifi citezi agential Adrian Bucur Nu uit! Ei, ba da, de regula se intampla, Victor Alistar: Dar, daci mergem putin mai practic, agentiile nu se adreseaz8 numai organismelor de media; ar trebui si se duca gi zone, spre think tank-uri. Spre exemplu, fluxul eco- nevoie seris declar pentru c& verba vol ipta manent. Incercati s& va duceti sila alte categorii de utilizatori: agentii de consultant’, companii de asistenta tehnicd, organizatii neguvernamentale, institutii pul ce si aga mai departe, care valorizeaza foarte mult documen- tarul, nu in sensul produsului jurnalistic, ci in sensul unei sinteze tematice. De asemenea, valorizeaza foarte mult declara- {iile captate si puse pe hartie intr-o baza de date in care poti s& vezi istoricul unei persoane, istoricul unor opinii exprimate, poti s& ffi dai seama de trenduri, de directii. Or, ches c& sunt utile. Noi, cand facem raportul national asupra coruptiei, am ajuuns la concluzia ci este mai ieftin s8 lucraim cu le de junalism, care sa ne stringa ce s-a leastea sigur - pul abonament pe un an de zile, pentru ci ager si-si gindeasci niste produse care s4 repre: gala pregitite, adevarate baze de documentare. Rar daca te mai duci. Sau, daca te duci, te duci si dai cuvant de cdutare gi fi se listeaza, si spunm, undeva la 10 pa ormati sistai gi cau; Din cdnd in cand pe teme, foarte uti, pentru a stit ca ma duc gi utiliz rapoarte torizare, unde ma uit pe politicile publice, pe legislatie, pe Par- lament si aga mai departe si vreau sa vad ce De asta spun, incercati si va gandit, ca agenfii, sila alte cate- goriide uti cadrull programelor au- obabil cd aceste sinteze tematice § foarte-foarte utile diovizuale sau al presei aceste preluari de declar: -agentii guvernamentale pana la consumatori care nut platesc pentru serviciile de agentie. { lucr: ‘imi patru ani pe consum mediatic, lam. Sibiu, si la Bucuresti, sunt mai multe lucrati facute pe aceasta chestiune, ar merita o cercetare national. Cum cheltuie timpul de informare si documentare persoanele cu stu ide munca sau in afara ‘unt foarte multi din- lizeazi 0 agentie care : a.unei agenfii sa se uite pe stir. $i asta este o chestiune importants, fiindca acest tip de consumator nu intra plateste pentru i sunt foarte multi care in discursul 32) public vorbese despre ages , ‘am vazut pe agenii. Este o chestie noua, fiindcd mulfi dintre ei hhabar nu au cum functioneaza o agentie de presa si ce istorie are o agent darincep s ‘tru acest utilizatori? Se gandesc cumwa si valorifice produse st sa fi atraga pe acest utilizatori care stunt in numér din ce in ce mai mare, pentru ci oamenii au nevoie de informatii pentru a putea lua decizii, Am vazut in presi sip- si au zis c& cea mai bund decizie este s& fie neinformati Victor Alistar: Eca Albi ca Zapada cu oglinda: nu prea ii place rispunsul! Carmen Ionescu: Nu stiu, eu m-am gandit, totugi, cat o si coste un birou de presi care si fac’, de exemplu, ceea ce faceam noi. Dec cutabil Maria Toghins: Poate rman neinformati, poate sunt acel gen de client cau la urma, preferd sa traiascd in interior, considera cd are st ante informatii, cA nu are nevoie si rel probabil cA vom vedea cum vor upgrada p contextul unei lipse de informatii. ile publice in Adrian Bucur: Dar cred ca, zarea si cred cA un irectionarea citre segmental co Cred ca nu o fac suficient. Carmen Ionescu: sm gi pe Crist fax, sane rispunda. gen Deci, cum spunea mai devreme business, existi foarte m ire © agentie poate actiona, De aceea, toate discu devreme au fost oare- cum orientate citre ce stire de agentie ne dorim noi cram in media. Deci, va rog s& va gandifi ci reprezentat na expri aceasta este Vorbe: se informeaza de la no tipuri de consumatori, aici este piafa. Institugi deaceea continuare tipuri de cliengi. Despre asta este it lar la discutia aceea 4 si altceva decat st feritoare daca o agentie trebuie si pro- sai nu fiu de acord e& corecte, st zona mass mediilor sia institutilor de stat, dar 0 agentie nu este o agentie de stiri, este o agentie de presi, care abordeaza toate zonele, toate genurile de pres. Gandifi-va ci de multe ori un comentaritr de agentic saw o-analizé- de agentie foloseste mai mult cateodat’ chiar decat acele interminabile monologuri dela televizor. Gandifi-va ca sunt ziarigti care igi pun problema ca informatia lor si o valorizeze gi altfel. Luca Niculescu: Eu am facut distinctie intre comentariu gi analiza. Prin co- mentariu infeleg parerea jurnalistului, mai mult sau mai pufin intemeiat, pe un subiect. Or, asta ma intereseaz mai putin. Cristi Dimitric: Sa sti cd, de multe ori, cei care lucreaza cu aceste informatii use documenteaza suficient, si am intalnit multe materiale de agentii, materiale de la fafa locului care reflects mult mai bine chiar si fntr-un alt gen jumalistic, lucrurile care s-au intamplat acolo. De multe ori eu sunt putin... s4 spun aga, siderat de ce aud la televizor in comentariile care se fac acolo pe anumite subiecte; multe din ele nu au la baza nici informatia care ar tre- bui sa existe momentan. Victor Alistar: Sie un risc pentru agentie, si nu facd ce face presa audio- vizuala in general. $titi, cA sunt analisti, politologi si parerologi! Ferifi-va de a utiliza parerologii fn comentariile de agentie, pen- truca. Cristi Dimitriu: Solujia este aceea a specialistilor. Adrian Bucur: Dar e interesant de urmatit si, nu stiu, ca un neofit vorbesc, in ce masura paradigma aceasta, agentie de presi, agentie de DR DE PRESA | 35 stiri, e depasita de celelalte agentii concurente. Pentru ci nu po! nega evidenfa modelului de succes, care e Mediafax, one suri... Bu fac presa de 12 ani. in ce masura pot invafa gi te pofi adapta, in ce misurd Radorul, Agerpres, se pot defo pic—cam dur termenul - si adresa, intra pe corporate’ Carmen Ionescu: Ince priveste Rador, nu este vorba despre defosilizare, pur si simplu noi facem altceva, noi avem majoritatea productiei bazate pe monitorizare, nu ne-am propus si rivalizim cu Me- diafax in flux de stiri, desi avem bineinfeles stirile noastre. Numai ca stirile noastre originale sunt in general stiri R: Romania, pe acelea le promovm, sistrile externe, $i, referitor la stirile externe, ag vrea si mai fac inca o precizare existd de multe ori in agentiijurnalisti extrem de specializati pe anumite domenii. De exemplu cum sunt cei specializati pe resd externa, pentru cd in momentul in care se ocupa deo anu- ita zon ~o vid, de exemplu, pe colega mea de la Sarba aic, fn sala... Zilnic daca ea ascult Radio Belgrad, daci urmareste presa din acea zona, ajunge la un anumit moment s& aiba un nivel de informatie deoscbit ce ridicat, o expertiza care poate si fie valorificata side cliensii nos Dac nu mai sunt intervenfii, cred c& incheiem aceasta masi rotunda mulfumindw-le invitatilor nostri si va invit si bem im- preund o cafea fierbinte, chiar intr-o zi torida SESIUNEA A II-A Cristian Dimitrin: Sunt Cristian Dimitriu, sunt directorul general al Mediafax si organizatorii mi-au facut onoarea de a fi moderatorul celei de-a doua parti a intalnirii noastre de astizi fi avem ca invitati, desigur, pe organizatori si aici ag vrea s& mulfumesc inca o data pentru prilejul de a avea aceasti manifestare anual si sa fim insti si si recunoastem c& agentiile private nu au puterea de a organiza o astiel de manifestare. Noi am privit aceasta opor- unitate tocmai prin prisma de a ne prezenta intre noi, de a ne ‘cunoaste mai bine si dea ne prezenta publicului produsele, ceea ce facem si dea se infelege atat in media, cat sila nivelul ziaris- tilor ce inseamind o agentie de presi. in afar de Carmen Ionescu, céreia ti muljumesc inca o data, co avem pe Anca Teodorescu de la Agentia France-Presse, il vem pe domntl Nicolae Dascilu de la Centrul de Presi Basil ‘ca $ipe colega mea Catilina Chelu, redactor sef la NewsIn. Va propun sa incepem cu Carmen, care ne va face o prezentare Vor urma alte doua prezentiri, dup& care probabil discutii libere. Cred cd este bine si discutim intre noi si cu sala, sine pune intrebari si si fie 0 discutie cat mai interactiva. Multu- esc si haideti si incepem. Carmen Ionescu: ‘i multumesc gi eu lui Cristi, gi nu cd facem schimb de ama- Dilitati, dar ard participarea celorlalte agent alaturi de noi, nu ar fi existat o zi a agentilor de presd, ar fi existat o zi in care Rador poate igi prezenta anumite produse, ar fi fost o mani- festare de marketing si nu 0 conferinté profesionald, aga cum ne-o dorim noi. (UA AGENTILOR DE PRESA | 37 4, voi face o foarte scu fi prezentare, pen- si vizionim nig slide-ur, da Tagan de dare de seams, ce a ficut Rador de anal trect si pana acum sic feles, si vedem in ce masurii ne in- cadrim in aceasté provocare multimedia La inceput voi schita un foarte scurt context mondial. Datele despre contextul mon- din Rominia le puteti ved at nte-un prods Rador pe care il pute ris numar special al , Dosarclor Rador vedem cum a evoluat presa in ultimul an ~ produs re srupul Binoclu de monitorizare a presei internafionale. T foaier, pentru ci nu am precizat la inceputul mesei rotunde, avem si o expozitie de picturd a colegei noastre Ant Tonescu. Va invitim s8o vizionafi;eane-a adus aceste hucrtca multi dragoste. Siincep, deci cu acest context mondial care ne pune proble- sme tuturor. Nu sunt cuv il etapa acest supratitlu, mass media din toaté lumea”, m-am tot 9 trebuie s8utilizez un cuvant mai du “ sau ceva de gentil acesta. in orice caz, lucturile au evoluat destul de repede fat de anul trecut,astfelincétsindicatel ajuns si ceari la Bruxelles insttutilor europene s& sprijinejur- ralismul ca bun public. Acet hue ce inseam? inseam ch statele ar urma si sprijine nu numai presa aga-zis de stat, ci i presa privati, prin anumite masuri, pentru calitate si poata si existe in continuare ‘Am vazut cu tofil ceea ce s-a intimplat, se inchid foarte ‘multe ziare, sau mutat pe internet sat pur gi simplu ajung $3 serie n asemenea mAsurS incit chiar putem sa spunem ese arunci pe fereastr3 standardele profesional. Site-urile de stiri au probleme foarte mati, pentru ci ei trdiau exc citate si au fost foarte mult clienfi mari, cum ar fi, de exernpl cai din industria auto care nu au mai facut publicitate. De asemenea, televiziunile gi radiourile, nu numai in Romania, dar incer: mva sith Ju trecut la producti foarte ieftine, la reluir, la pro-

    You might also like